15
1 Universitatea „Nicolae Titulescu” din București Carta auditului intern COD: DEAC CD-04 Revizia 0 1 2 3 4 5 Nr.________ CARTA AUDITULUI INTERN SITUAŢIA EDIŢIILOR ŞI A REVIZIILOR ÎN CADRUL EDIŢIILOR DOCUMENTULUI Nr. crt. Ediţia sau, după caz, revizia în cadrul ediţiei Data adoptării Motivul revizuirii Data de la care se aplică prevederile ediţiei sau reviziei ediţiei 1. Ediţia I 2. Revizia 1 Adaptare la modificările legislative şi de organizare

4. Carta Auditului Intern

Embed Size (px)

DESCRIPTION

auditul intern

Citation preview

Page 1: 4. Carta Auditului Intern

1

Universitatea „Nicolae

Titulescu” din

București

Carta auditului intern

COD:

DEAC

CD-04

Revizia

0 1 2 3 4 5

Nr.________

CARTA AUDITULUI INTERN

SITUAŢIA EDIŢIILOR ŞI A REVIZIILOR ÎN CADRUL EDIŢIILOR DOCUMENTULUI

Nr.

crt.

Ediţia sau, după caz,

revizia în cadrul

ediţiei

Data adoptării Motivul

revizuirii

Data de la care se aplică prevederile ediţiei

sau reviziei ediţiei

1. Ediţia I

2. . Revizia 1 Adaptare la

modificările

legislative şi de

organizare

Page 2: 4. Carta Auditului Intern

C U P R I N S

A. ROLUL ŞI OBIECTIVELE AUDITULUI INTERN 3

1. Rolul auditului intern 3

2. Obiectivele auditului intern 3

2.1. Obiectivele auditului intern 3

2.2. Obiectivele misiunii de audit intern 4

2.3. Obiectivele activităţii de audit intern 4

3. Organizarea auditului intern 4

4. Atribuţiile auditorilor interni 5

5. Standardele de audit intern 5

B. PRINCIPIILE ACTIVITĂŢII AUDITORULUI INTERN 5

1. Independenţă şi obiectivitate 5

2. Competenţă şi conştiinţă profesională 6

3. Exercitarea unei activităţi normate 6

4. Programul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii 6

C. METODOLOGIE 6

1. Planul anual de audit intern 6

2. Condiţiile necesare pentru realizarea misiunilor de audit intern 7

2.1. Accesul auditorilor interni la informaţii şi documente 7

2.2. Realizarea misiunii la faţa locului 7

2.3. Transmiterea rezultatelor 7

2.4. Urmărirea aplicării recomandărilor auditorilor interni 7

D. REGULI DE CONDUITĂ 7

Page 3: 4. Carta Auditului Intern

Carta auditului intern urmăreşte:

- să definească sfera de activitate a auditului intern;

- să stabilească poziţia structurii de audit intern în cadrul universităţii;

- să autorizeze accesul la documente, persoane şi bunuri fizice, autorizare necesară pentru

îndeplinirea obiectivelor auditului intern;

A. ROLUL ŞI OBIECTIVELE AUDITULUI INTERN

1. Rolul auditului intern

Auditul intern al calităţii1 este o examinare sistematică şi independentă, efectuată pentru a

determina dacă activităţile şi rezultatele lor, referitoare la calitate, corespund dispoziţiilor prestabilite,

dacă aceste dispoziţii sunt efectiv implementate şi corespunzatoare pentru relizarea obiectivelor.

Auditul intern2 este o activitate independentă şi obiectivă care oferă universităţii o asigurare

referitoare la gradul de control asupra sistemului calităţii învăţământului şi a guvernării entităţii,

precum şi recomandări pentru îmbunătăţirea proceselor de învăţământ şi a gestionării patrimoniului.

Auditul intern contribuie la îmbunătăţirea continuă a managementului instituţional şi a calităţii

acestuia.

Această examinare se realizează în raport cu normele existente (standarde, standarde de

referinţă, indicatori de performanţă, manualul calităţii, proceduri, instrucţiuni etc.), pentru a stabili în

ce masură ele sunt respectate, îndeplinite. Auditul calităţii nu se rezumă, însă, numai la stabilirea

acestei corespondenţe, ci evaluează eficacitatea aplicării acestor norme şi a rezultatelor obţinute în

domeniul calităţii.

Pe baza rezultatelor auditului calităţii se propun acţiuni care să ducă la îmbunătăţirea gradului

de realizare a obiectivelor propuse anterior. Auditorii identifică cauzele care au dus la aceste

neîndepliniri şi propun măsurile pe care le consideră cele mai potrivite pentru eliminarea lor.

2. Obiectivele auditului intern

2.1. Obiectivele auditului intern

Obiectivele generale ale auditului intern sunt:

1 Standardul ISO 8402

2 Normele profesionale ale auditului intern

Page 4: 4. Carta Auditului Intern

ă asigure conducerea, beneficiarii şi publicul în general, că universitatea satisface sau nu

standardele minime de calitate;

să susţină angajamentul universităţii de creştere continuă a calităţii academice în învăţământ şi

cercetare;

să consacre metode adecvate de evaluare internă şi să demonstreze prin probe şi documente

relevante starea procesului de învăţământ şi cercetare din universitate;

să auditeze autoevaluarea, să coopereze cu evaluatorii externi şi să contribuie la asigurarea şi

creşterea calităţii;

să coopereze cu auditorii interni ai altor instituţii de învăţământ superior pentru realizarea,

monitorizarea şi compararea calităţii academice, precum şi cu Autoritatea Natională pentru Calificările

din Învatamântul Superior;

să facă cunoscute conducerii activităţile şi procesele universitare care nu îndeplinesc

standardele minime de calitate academică şi să facă propuneri pentru îmbunătăţirea lor.

2.2. Obiectivele misiunii de audit intern

În principal, unei misiuni de audit i se pot atribui trei obiective principale:

- verificarea conformităţii procedurilor şi a operaţiunilor specifice proceselor de învăţământ şi

de cercetare din universitate cu normele legale - auditul de regularitate;

- evaluarea rezultatelor obţinute şi compararea lor cu obiectivele propuse; examinarea

impactului activităţilor desfăşurate asupra calităţii proceselor de învăţământ şi de cercetare din

universitate – auditul de performanţă.

- evaluarea sistemelor de management – auditul de sistem.

2.3. Obiectivele activităţii de audit intern

- identificarea factorilor de risc care pot afecta calitatea proceselor de învăţământ şi de

cercetare din universitate;

- evaluarea riscurilor auditului intern al calităţii proceselor de învăţământ şi de cercetare din

universitate;

exprimarea unei opinii asupra autoevaluării calităţii proceselor de învăţământ şi de cercetare

din universitate.

3. Organizarea auditului intern

Page 5: 4. Carta Auditului Intern

Conducătorul universităţii sau organul de conducere colectivă ia măsurile necesare pentru

instituirea cadrului organizatoric şi funcţional necesar desfăşurării activităţii de audit intern.

Auditorii interni îşi desfăşoară activitatea în subordinea directă a conducătorului universităţii,

exercitând o funcţie distinctă şi independentă de activităţile universităţii; prin atribuţiile lor, nu trebuie

să fie implicaţi în elaborarea procedurilor de control intern şi în desfăşurarea activităţilor supuse

auditului intern.

Auditorii interni sunt numiţi/destituiţi de rectorul universităţii, cu avizul organului de

conducere colectivă.

Auditorii interni sunt responsabili pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor de audit.

Funcţia de auditor intern este incompatibilă cu exercitarea acestei funcţii ca activitate

profesională orientată spre profit sau recompensă.

Auditul intern este o activitate funcţională independentă şi obiectivă prin care se oferă

consiliere şi asigurare managementului că sistemele de control intern există şi funcţionează eficace.

Auditorii interni din cadrul universităţii:

• raportează direct rectorului universităţii şi sunt independenţi faţă de orice alt departament sau

angajat al universităţii;

• informează rectorul universităţii despre modul de funcţionare a sistemului calităţii din

universitate;

• nu au putere, autoritate, funcţii sau îndatoriri executive sau manageriale, cu excepţia celor

legate de gestionarea funcţiei de audit intern;

• nu sunt implicaţi în operaţiunile/activităţile curente ale universităţii;

• nu sunt responsabili pentru elaborarea detaliată sau implementarea de noi sisteme, dar pot fi

consultaţi în timpul procesului de elaborare în ceea ce priveşte măsurile de control ce trebuie

încorporate în sistemele noi sau modificate, cu menţiunea că este interzis în mod expres ca acelaşi

auditor să dea consultanţă într-un domeniu şi ulterior să-l auditeze.

Relaţia cu auditul extern

Auditorii interni vor intra în legătură cu auditorii externi pentru:

• a întreţine cu aceştia o relaţie de lucru profesională şi de cooperare;

• a asigura valorificarea adecvată a informaţiilor referitoare la sistemul auditat şi rezultatele

auditului intern şi extern.

Auditorii interni se vor concentra în special pentru:

Page 6: 4. Carta Auditului Intern

• orientarea planului anual de audit intern astfel încât să ţină cont de recomandările auditorului

extern;

• primirea rapoartelor auditorului extern şi informarea conducerii universităţii despre

recomandările acestora;

• cunoaşterea programului de audit extern şi a metodologiei specifice aplicată pentru realizarea

auditului extern;

• facilitarea comunicarii, când este necesar, între auditul extern şi conducerea universităţii.

4. Atribuţiile auditorilor interni

Auditorii interni au următoarele atribuţii:

a) definesc proceduri de audit intern a calităţii specifice universităţii; acestea sunt acceptate de

conducerea universităţii;

b) elaborează proiectul planului anual de audit intern;

c) efectuează activităţi de audit intern pentru a verifica dacă sistemele de management şi

proceselor de învăţământ şi de cercetare sunt transparente şi sunt conforme cu criteriilor, standardelor

şi indicatorilor de performanţă specifici asigurării interne a calităţii;

d) raportează periodic constatările, concluziile şi recomandările rezultate din activităţile de

audit;

f) elaborează raportul periodic (anual) de audit intern şi prezentă concluziile şi propunerile

conducerii universităţii.

5. Standardele de audit intern

Procedurile şi metodologiile folosite la auditul intern au la bază Metodologia de evaluare

externă, standardele, standardele de referinţă şi lista indicatorilor de performanţă a Agenţiei Române

de Asigurare a Calităţii Învăţământului Superior Normele (2006), ISO 10011-1, 2, ISO, 8402, normele

metodologice de exercitare a auditului intern, armonizate cu Standardele de Practică Profesionistă a

Auditului.

B. PRINCIPIILE ACTIVITĂŢII AUDITULUI INTERN

1. Independenţă şi obiectivitate

Activitatea de audit intern nu trebuie să fie supusă ingerinţelor (imixtiunilor) externe începând

cu stabilirea obiectivelor auditului, realizarea efectivă a lucrărilor şi până la comunicarea rezultatelor

acesteia.

Page 7: 4. Carta Auditului Intern

Persoanele care sunt soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv, cu conducătorul

universităţii, nu pot fi auditori interni în cadrul aceleiaşi entităţi. Auditorii interni nu pot fi desemnaţi

să efectueze misiuni de audit intern în universitate dacă sunt soţi sau afini până la gradul al patrulea

inclusiv, cu conducătorul acesteia sau cu membrii organului de conducere colectivă.

Auditorii interni nu trebuie implicaţi în vreun fel în îndeplinirea activităţilor pe care în mod

potenţial le pot audita şi nici în elaborarea şi implementarea sistemelor de control intern ale

universităţii.

Auditorii interni care au responsabilităţi în derularea programelor şi proiectelor finanţate

integral sau parţial de Uniunea Europeană, nu trebuie implicaţi în auditarea acestor programe.

Auditorilor interni nu trebuie să li se încredinţeze misiuni de audit intern în sectoarele de activitate în

care aceştia au deţinut funcţii sau au fost implicaţi în alt mod. Această interdicţie se poate ridica după

trecerea unei perioade de 3 ani.

2. Competenţă şi conştiinţă profesională

Pregătirea şi experienţa auditorilor interni constituie un element esenţial în atingerea eficacităţii

activităţii de audit.

Structura de audit public intern trebuie să dispună de toată competenţa şi experienţa necesară în

realizarea misiunilor de audit.

Indiferent de natura lor, misiunile de audit intern vor fi încredinţate acelor persoane cu o

pregătire şi experienţă corespunzătoare nivelului de complexitate al sarcinii.

În scopul auditării unor proceduri specifice, pot fi contractate servicii de expertiză/consultanţă

în afara universităţii, iar lucrările vor fi supervizate de auditorii interni.

Structura de audit intern trebuie să dispună de metodologii şi sisteme IT moderne, de metode

de analiză statistice şi instrumente de control a sistemelor informatice. Este necesară organizarea unui

sistem de pregătire profesională continuă.

3. Exercitarea unei activităţi normate

Structura de audit intern va elabora norme metodologice proprii în conformitate cu Normele

metodologice generale referitoare la exercitarea auditului intern.

4. Programul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii

Auditorii interni trebuie să elaboreze un program de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii sub

toate aspectele activităţii de audit intern. Programul trebuie să asigure faptul că normele, instrucţiunile

şi codul de conduită etică sunt respectate de auditorii interni.

Page 8: 4. Carta Auditului Intern

Auditul intern necesită adoptarea unui proces permanent de supraveghere şi evaluare a

eficacităţii globale a programului de calitate. Acest proces trebuie să permită evaluări interne şi

externe.

Evaluarea internă presupune controale permanente privind buna funcţionare a auditului intern

şi controale periodice realizate de către auditorii înşişi (autoevaluare). Auditorii interni examinează

eficacitatea normelor interne de audit pentru a verifica dacă procedurile de asigurare a calităţii

misiunilor de audit sunt aplicate în mod satisfăcător, garantând calitatea rapoartelor de audit.

Evaluarea internă permite depistarea insuficienţelor şi îmbunătăţirile necesare unei derulări

corespunzătoare a viitoarelor misiuni de audit şi planificarea activităţilor de perfecţionare profesională.

C. METODOLOGIE

1. Planul anual de audit intern

Proiectul planului de audit intern se elaborează de auditorii interni, pe baza evaluării riscului

asociat diferitelor structuri, activităţi, programe/proiecte sau operaţiuni, precum şi prin preluarea

sugestiilor conducerii universităţii.

Conducerea universităţii aprobă anual proiectul planului de audit intern. Auditorul intern poate

realiza misiuni de audit intern cu caracter excepţional, necuprinse în planul anual de audit intern.

2. Condiţiile necesare pentru realizarea misiunilor de audit intern

2.1. Accesul auditorilor interni la informaţii şi documente

Auditorii interni au acces sau pot solicita toate datele şi informaţiile utile şi probante (inclusiv

cele în format electronic) pe care le consideră relevante pentru scopul şi obiectivele misiunii de audit

intern.

2.2.. Realizarea misiunii la faţa locului

Auditul trebuie să fie realizat într-un climat de încredere. Conducerea universităţii trebuie să

susţină activitatea auditorilor interni, deoarece aceştia urmăresc doar îmbunătăţirea funcţionării

universităţii şi promovarea intereselor acesteia.

Page 9: 4. Carta Auditului Intern

2.3. Transmiterea rezultatelor

Constatările şi recomandările sunt aduse la cunoştinţa conducerii universităţii pe măsura

obţinerii acestora, dacă ele prezintă importanţă. Răspunsul conducerii universităţii la aceste

comunicări pot determina reorientarea cercetărilor auditorilor.

La încheierea auditului sunt comunicate conducerii universităţii principalele concluzii,

observaţiile relevante şi propunerile de îmbunătăţire a unor indicatori. Proiectul raportului de audit

intern este prezentat conducerii universităţii. Conducerea universităţii comunică eventualele observaţii

auditorilor. În termen de 10 zile de la primirea acestora, auditorii interni analizează observaţiile,

întreprind procedurile necesare pentru îmbunătăţirea probelor şi prezintă conducerii forma raportului

îmbunătăţită. După aprobarea modificărilor făcute, auditorii interni trimit raportul final de audit

conducerii universităţii.

2.4. Urmărirea aplicării recomandărilor auditorilor interni

Conducerea universităţii fixează modalităţile de aplicare a recomandărilor.

Conducerea universităţii poate să propună un plan de acţiune însoţit de un calendar de

implementare a recomandărilor. Conducerea universităţii asigură urmărirea aplicării planului de

acţiune.

D. REGULI DE CONDUITĂ

Auditorul are acces la toate datele în cadrul misiunii sale şi trebuie să respecte secretul

profesional în ceea ce priveşte informaţiile colectate.

Auditorul exercită o funcţie de evaluare independentă, care se concretizează în recomandări.

Auditorul trebuie să respecte Codul privind conduita etică a auditorilor.

Auditorul trebuie să semnaleze imediat, pe linie ierarhică, neregulile care fac obiectul

auditului. Auditorul trebuie să comunice rezultatele muncii sale (constatările şi recomandările)

conducerii universităţii.

Raportul de audit şi documentele de lucru sunt supervizate de către responsabilul misiunii de

audit sau, în lipsa acestuia, de auditorul însuşi. Aceasta asigură faptul că, atât constatările cât şi

informaţiile probante sunt validate.

Page 10: 4. Carta Auditului Intern

GLOSAR

Valoare adaugată

In procesul de colectare de date pentru înţelegerea şi evaluarea riscului, auditorii interni îşi

formează o perspectivă în ceea ce priveşte operaţiunile şi oportunităţile pentru îmbunătăţirea activităţilor

ce pot fi extrem de benefice pentru organizaţie.

Această informaţie valoroasă poate fi furnizată sub formă de consultanţă, consiliere, comunicări

scrise, sau prin alte mijloace. Toate acestea trebuie să fie comunicate în mod adecvat personalului

corespunzător de conducere şi celui operaţional.

Control adecvat

Acesta este instituit atunci când conducerea a planificat şi a organizat (proiectat) operaţiunile într-o

manieră care oferă o asigurare rezonabilă că riscurile organizaţiei au fost gestionate în mod eficace şi că

scopurile şi obiectivele organizaţiei vor fi atinse în mod eficient şi economic.

Servicii de asigurare

O examinare obiectivă a dovezilor în scopul oferirii unei evaluări independente în ceea ce priveşte

procesele de gestiune a riscurilor, control sau de conducere dintr-o organizaţie. De exemplu: servicii de

asigurare privind securitatea financiară, performanţele, de conformitate şi de sistem, asumarea

angajamentelor în mod responsabil.

Aria de cuprindere a auditului

Se referă la activităţile acoperite de auditul intern. Aria de cuprindere a auditului include:

• Obiectivele auditului

• Natura şi măsura în care au fost desfăşurate procedurile de auditare.

• Perioada de timp auditată

• Activitatile anexe ce nu sunt de audit, ce descriu limitele auditului.

Programul misiunii de audit

Programul de lucru ale auditului include:

a. activitatile ce trebuie auditate

b. cand vor fi ele auditate

c. timpul necesar estimat, luând în considerare aria de curprindere a activităţii de audit desfăşurată

de alţii.

Page 11: 4. Carta Auditului Intern

Documentele de lucru ale auditului

Înregistrarea informaţiilor obţinute, Manalizele efectuate şi concluziile atinse în timpul auditului.

Documentele de lucru ale auditului trebuie să sprijine constatările şi recomandările raportate.

Activităţi auditabile

Constau în acele activităţi/subactivităţi ce sunt capabile de a fi definite şi evaluate.

Activităţi auditabile pot fi:

• Politici, proceduri şi practici

• Sisteme informaţionale

• Programe, proiecte şi/sau contracte

• Unităţi organizaţionale

• Funcţii precum tehnologia informaţiei, achiziţii, relaţia cu mass media, managementul

proiectului, finanţe, contabilitate şi resurse umane

• Sisteme de tranzacţie pentru activităţi precum achiziţii, plăţi, inventar şi contabilitatea costurilor,

trezorerie, statul de plată şi active de capital.

• Situaţii financiare.

Entitatea auditată

Include orice unitate sau activitate a unei organizaţii ce este auditată.

Autorizaţie

Implică faptul că autoritatea ce oferă autorizaţia a verificat şi a validat că activitatea sau tranzacţia

este conformă cu politicile şi procedurile stabilite.

Autorizarea

Înseamnă iniţierea sau oferirea permisiunii de a desfăşura activităţi sau tranzacţii.

Carta

Carta activităţii de audit intern este un document scris ce defineşte scopul, autoritatea şi

responsabilitatea activităţii.

Scopul cartei este:

a. să stabilească poziţia activităţii de audit intern în cadrul organizaţiei

Page 12: 4. Carta Auditului Intern

b. să autorizeze accesul la înregistrări, personal şi proprietăţi fizice relevante pentru desfăşurarea

angajamentelor,

c. să definească aria de cuprindere şi desfăşurarea activităţilor de audit intern.

Şeful auditului intern

Poziţia superioară în cadrul organizaţiei responsabile de activităţile de audit intern.

Codul de Etică

Scopul Codului de Etică este de a promova o cultură etică în auditul intern. Un cod de etică este

necesar şi adecvat pentru profesia de audit intern, deoarece ea este bazată pe încrederea în obiectivul său:

asigurarea privind riscul, controlul şi conducerea.

Conformitate

Abilitatea de a asigura în mod rezonabil conformitatea şi aderenţa la politicile, planurile,

procedurile, legile, regulamentele şi contractele organizaţiei.

Cerinţa de conformitate

Se referă la condiţiile stabilite de conducere pentru a fi îndeplinite de organizaţie. Termenul se

referă, de asemenea, la condiţiile ce pot fi impuse organizaţiei prin lege sau regulamente sau pot fi agreate

printr-un acord contractual. Aceste condiţii afectează maniera în care se desfăşoară operaţiunile

organizaţiei şi modul în care se ating obiectivele. Cerinţele deconformitate le includ pe cele stabilite,

impuse sau agreate în scopul protejării activelor organizaţiei, inclusiv prevenirea şi/sau detectare de

achiziţii, folosire sau dispunere neautorizată de resurse.

Concluzii (opinii)

Evaluarea auditorului intern a efectelor constatărilor referitoare la activităţile analizate. Concluziile

oferă de obicei un cadru general pentru constatări bazat pe implicatiile lor globale.

Condiţie

Starea de fapte pe care auditorul a găsit-o în timpul examinării (ceea ce există).

Conflict de interese

Orice relaţie ce este sau pare a nu fi în cel mai bun interes al organizaţiei. Un conflict de interese ar

prejudicia abilitatea unui individ de a-şi desfăşura îndatoririle şi responsabilităţile în mod obiectiv.

Servicii de consultanţă

Page 13: 4. Carta Auditului Intern

Gama de servicii, dincolo de serviciile de asigurare ale auditului intern, oferite pentru a asista

conducerea în îndeplinirea obiectivelor sale. Natura şi aria de cuprindere a activităţii sunt agreate cu

Directorul.

Exemple: facilitarea, proiectarea procesului, instruire şi servicii de consiliere.

Control

Orice acţiune întreprinsă de conducere şi de alte părţi interesate pentru a îmbunătăţi gestiunea

riscurilor şi a mări probabilitatea ca obiectivele şi scopurile stabilite să se îndeplinească. Conducerea

planifică, organizează şi conduce un număr suficient de acţiuni pentru a oferi o asigurare rezonabilă că

obiectivele şi scopurile vor fi atinse.

Mediul de control

Atitudinea şi acţiunile conducerii în ceea ce priveşte semnificaţia controlului în cadrul organizaţiei.

Mediul de control oferă disciplina si structura pentru atingerea obiectivelor primare ale sistemului de

control intern. Mediul de control include următoarele elemente:

• Integritatea şi valorile etice

• Filozofia şi stilul de operare al conducerii

• Structura organizaţională

• Repartizarea de autoritate şi responsabilitate

• Politicile şi practicile în domeniul resurselor umane

• Competenţa personalului

• Managementul informaţiei

• Managemeentul riscului

• Comunicarea şi monitorizarea

Relaţia cost - beneficiu

Înseamnă că orice pierdere potenţială asociată cu orice expunere sau risc este măsurată pe baza

costului implicat pentru a o controla.

Procesele de control

Politicile, procedurile şi activităţile ce fac parte dintr-un cadru de control, proiectat pentru a se

asigura că riscurile sunt păstrate în limitele tolerate ale riscurilor, stabilite în cadrul procesului de

management al riscurilor.

Page 14: 4. Carta Auditului Intern

Criterii

Standardele, măsurile sau aşteptările folosite în realizarea unei evaluări şi/sau verificări (ce ar

trebui să existe).

Controale de detectare

Acţiuni întreprinse pentru a detecta evenimente nedorite ce au avut loc.

Sistemul descentralizat de implementare (DIS)

Sistem de implementare al programelor cu finanţare UE unde o parte din management şi

responsabilităţi au fost transferate ţării beneficiare în timp ce Comisia Europeană deţine responsabilitatea

finală, conform tratatelor Consiliului Europei.

Controale directive

Acţiuni întreprinse pentru a cauza sau a încuraja ca un eveniment dorit să aibă loc.

Performanţa economică

Atingerea obiectivelor şi scopurilor în condiţii de eficienţă, eficacitate şi economicitate.

Efect

Riscul sau expunerea pe care entitatea auditată, organizaţia şi/sau altele le întâmpină datorită

faptului că condiţiile nu sunt aceleaşi cu criteriile.

Control eficace

Este prezent atunci când managementul conduce sistemele într-o manieră ce oferă o asigurare

rezonabilă că obiectivele şi scopurile organizaţiei vor fi atinse.

Performanţa eficientă

Atingerea obiectivelor şi scopurilor într-o manieră corectă şi la timp cu minimum de resurse.

Angajament

O activitate, sarcina specifică auditului intern precum o analiză a auditului intern, auto-evaluarea,

examinarea fraudei sau consultanţă. Un angajament poate include sarcini sau activităţi multiple proiectate

să îndeplinească un set specific de obiective.

Obiectivele angajamentelor

Declaraţii generale elaborate de auditorii interni ce definesc sarcinile planificate ale

angajamentelor.

Page 15: 4. Carta Auditului Intern

Eroare

În ceea ce priveşte rapoartele de audit intern, este o declaraţie greşită sau omisiune a unei

informaţii importante în mod involuntar într-un raport de audit final.

Sistemul extins de implementare descentralizata (EDIS)

Sistem de implementare a programelor finanţate de UE unde întreg managementul şi toate

responsabilităţile au fost transferate ţării beneficiare, iar Comisia Europeană realizează doar controlul ex-

post.

Auditori Externi

Se referă la acei profesionişti în audit care desfăşoară misiuni anuale independente de audit ale

declaraţiilor financiare ale organizaţiei.

Furnizor extern de servicii

O persoană sau firmă, independentă fata de organizaţie, care are cunoştinţele, abilităţile şi

experienţa specifică într-o anumită disciplină.

Constatări

Declaraţii pertinente ale faptelor. Constatările auditului reies dintr-un proces de comparare a ceea

ce este cu ceea ce trebuie să fie.

Înţelegere

Abilitatea de a aplica o înţelegere largă situaţiilor ce vor fi probabil întâlnite, de a recunoaşte

deviaţiile semnificative şi de a fi în stare să întreprindă cercetarea necesară pentru a ajunge la soluţii

rezonabile.

Prezenta cartă a fost adoptată în şedinţa Senatului din data de 21-06.2011.

Rector,

Prof. univ. dr. ION NEAGU