235
Dicţionar frazeologic ENGLEZ- ROMÂN EDITURA ŞTIINŢIFICĂ Bucureşti, 1967 Adrian nicolescu ■ liliana popovici ■ ioan preda PREFAŢA Prezenta lucrare este o culegere de expresii englezeşti ordonate alfabetic*, ceea ce îi conferă caracterul de dicţionar. Ea se adresează marelui public, dornic să citească în original un autor englez, american, australian sau canadian din secolele XIX şi XX, adică cititorului interesat mai mult în recunoaşterea decît în reproducerea unor situaţii de limbă. în dicţionarul de faţă, au fost evitate expresiile şi sensurile uşor deductibile pe baza elementelor constitutive de tipul to deal a blow etc. expresii denumite de unii lexicologi „combinaţii tradiţionale". De asemeni, nu au fost înregistrate expresiile cuprinzînd aceleaşi elemente formale în cele două limbi, ca de exemplu to break the ice „a sparge gheaţa" (la propriu şi la figurat). în cazul unor expresii avînd atît un sens propriu (uşor deductibil), cît şi un sens figurat (mai greu deductibil), s-au dat ambele sensuri, atît pentru a ilustra originea sensului figurat, cît si pentru a înlesni memorizarea sensului figurat pe baza asocierii cu sensul propriu. (Ex. blow off steam, to \. a evacua aburul; a scoate abur. 2. fig. a-şi cheltui surplusul de energie etc.) Din motive de economie de spaţiu, au fost omise substantivele compuse, îndeobşte colorate (ca parish lantern, „luna"; Old Nick „Aghiuţă" ; California blankets „ziare cu care se învelesc şomerii noaptea, în parcuri" etc.) care figurează în dicţionarele generale mari sau în dicţionarele speciale, de slang şi cant. De asemeni, nu au fost trecute nici ^expresiile alcătuite din verb -f- particulă adverbială (ca to bring about, to come out, to fall out, to get along etc. avînd o puternică încărcătură semantică şi un * Particula infinitivală to, conjuncţia as, precum şi articolul nu au fost luate în considerare. 5 înalt indice de frecvenţă în limbă, întrucît acestea sînt menţionate chiar şi în dicţionarele mijlocii şi mici. în schimb, au fost înregistrate expresii al căror sens, luat în parte, nu este egal cu suma sensurilor elementelor componente ale expresiei respective, fie că poate fi dedus cu ajutorul acestora (unităţi frazeologice ca to go by walker's bus, to stir up a hornet's nest) fie că nu poate fi dedus (fuziuni frazeologice ca to pull smb.'s leg, to show the white feather). Aceste expresii au fost trecute în ordine strict alfabetică, aşa cum am menţionat la începutul acestei Prefeţe. I,a majoritatea autorilor anglo-saxoni, expresiile gravitează în jurul unui element comun avînd un puternic caracter de reprezentare vizuală (sistemul cuiburilor de cuvinte). Acest sistem nu este cu totul satisfăcător pentru scopuri de con- sultare rapidă, întrucît în cazul multor expresii conţinînd 2—3 elemente reprezentative (ex. money makes the mare to go, to put the cart before the horse, the grey mare is the better horse etc.) şansele ca cititorul să găsească expresia imediat (în cazul cînd este inclusă în dicţionar) sînt reduse. Nici sistemul alfabetic nu elimină în toate cazurile posibilitatea ca cititorul să nu găsească imediat expresia căutată, întrucît se păstrează tehnica trimiterilor. Dar chiar şi în aceste cazuri — extrem de rare în comparaţie cu sistemul cuiburilor de cuvinte — timpul şi răbdarea cititorului sînt menajate, acesta fiind trimis direct la expresie şi nu lăsat să ghicească singur unde ar putea-o găsi. în fine, unele expresii — mai ales cele impersonale — prezintă dificultăţi de alfabetizare, întrucît primul element este labil. Astfel expresia it beats all, în care it poate fi înlocuit prin this sau that, a fost înregistrată la litera B, beat all fiind elementul fix, dar şi la litera I, pentru a uşura căutarea. O altă dificultate au constituit-o expresiile în care elementul verbal este verbul to be (ex. to be at ease). A fi înregistrat toate aceste expresii (foarte numeroase) la litera B pe baza unui element nereprezentativ (to be) ar fi însemnat să se încarce această literă peste măsură de mult. Soluţia adoptată/a fost tratarea expresiilor la litera imediat următoare : to be at ease a fost trecut la at ease; to be in a brown study.'la in a brown study etc.; în majoritatea cazurilor au fost folosite trimiterile, iar în

40307804 Dictionar Frazeologic Englez Roman

Embed Size (px)

Citation preview

  • Dicionar frazeologic ENGLEZ- ROMNEDITURA TIINIFIC Bucureti, 1967

    Adrian nicolescu liliana popovici ioan preda

    PREFAAPrezenta lucrare este o culegere de expresii englezeti ordonate alfabetic*, ceea

    ce i confer caracterul de dicionar. Ea se adreseaz marelui public, dornic s citeasc n original un autor englez, american, australian sau canadian din secolele XIX i XX, adic cititorului interesat mai mult n recunoaterea dect n reproducerea unor situaii de limb.

    n dicionarul de fa, au fost evitate expresiile i sensurile uor deductibile pe baza elementelor constitutive de tipul to deal a blow etc. expresii denumite de unii lexicologi combinaii tradiionale". De asemeni, nu au fost nregistrate expresiile cuprinznd aceleai elemente formale n cele dou limbi, ca de exemplu to break the ice a sparge gheaa" (la propriu i la figurat). n cazul unor expresii avnd att un sens propriu (uor deductibil), ct i un sens figurat (mai greu deductibil), s-au dat ambele sensuri, att pentru a ilustra originea sensului figurat, ct si pentru a nlesni memorizarea sensului figurat pe baza asocierii cu sensul propriu. (Ex. blow off steam, to \. a evacua aburul; a scoate abur. 2. fig. a-i cheltui surplusul de energie etc.)

    Din motive de economie de spaiu, au fost omise substantivele compuse, ndeobte colorate (ca parish lantern, luna"; Old Nick Aghiu" ; California blankets ziare cu care se nvelesc omerii noaptea, n parcuri" etc.) care figureaz n dicionarele generale mari sau n dicionarele speciale, de slang i cant. De asemeni, nu au fost trecute nici ^expresiile alctuite din verb -f- particul adverbial (ca to bring about, to come out, to fall out, to get along etc. avnd o puternic ncrctur semantic i un

    * Particula infinitival to, conjuncia as, precum i articolul nu au fost luate n considerare.

    5nalt indice de frecven n limb, ntruct acestea snt menionate chiar i n

    dicionarele mijlocii i mici.n schimb, au fost nregistrate expresii al cror sens, luat n parte, nu este egal cu

    suma sensurilor elementelor componente ale expresiei respective, fie c poate fi dedus cu ajutorul acestora (uniti frazeologice ca to go by walker's bus, to stir up a hornet's nest) fie c nu poate fi dedus (fuziuni frazeologice ca to pull smb.'s leg, to show the white feather).

    Aceste expresii au fost trecute n ordine strict alfabetic, aa cum am menionat la nceputul acestei Prefee. I,a majoritatea autorilor anglo-saxoni, expresiile graviteaz n jurul unui element comun avnd un puternic caracter de reprezentare vizual (sistemul cuiburilor de cuvinte). Acest sistem nu este cu totul satisfctor pentru scopuri de con-sultare rapid, ntruct n cazul multor expresii coninnd 23 elemente reprezentative (ex. money makes the mare to go, to put the cart before the horse, the grey mare is the better horse etc.) ansele ca cititorul s gseasc expresia imediat (n cazul cnd este inclus n dicionar) snt reduse. Nici sistemul alfabetic nu elimin n toate cazurile posibilitatea ca cititorul s nu gseasc imediat expresia cutat, ntruct se pstreaz tehnica trimiterilor. Dar chiar i n aceste cazuri extrem de rare n comparaie cu sistemul cuiburilor de cuvinte timpul i rbdarea cititorului snt menajate, acesta fiind trimis direct la expresie i nu lsat s ghiceasc singur unde ar putea-o gsi. n fine, unele expresii mai ales cele impersonale prezint dificulti de alfabetizare, ntruct primul element este labil. Astfel expresia it beats all, n care it poate fi nlocuit prin this sau that, a fost nregistrat la litera B, beat all fiind elementul fix, dar i la litera I, pentru a uura cutarea. O alt dificultate au constituit-o expresiile n care elementul verbal este verbul to be (ex. to be at ease). A fi nregistrat toate aceste expresii (foarte numeroase) la litera B pe baza unui element nereprezentativ (to be) ar fi nsemnat s se ncarce aceast liter peste msur de mult. Soluia adoptat/a fost tratarea expresiilor la litera imediat urmtoare : to be at ease a fost trecut la at ease; to be in a brown study.'la in a brown study etc.; n majoritatea cazurilor au fost folosite trimiterile, iar n

  • cazul unor expresii de larg6circulaie, acestea au fost nregistrate i la litera B (to be), tot pentru a facilita

    gsirea lor.n ceea ce privete tratarea expresiilor, nu exist un sistem unic n literatura de

    specialitate. Unii autori dau sinonime explicative, urmate de exemple luate din litera-tur sau create ad hoc, numrul exemplelor variind de la autor la autor.

    n cazul autorilor care nu dau dect un singur exemplu, se observ tendina inevitabil ca sinonimele explicative s fie doar parafrazarea unui caz particular. Henderson explic expresia from Dan to Beersheba prin to take great pains n loc de everywhere, dar aceast interpretare se aplic numai cazului particular ilustrat de el (we searched ~ to find an antique glass to match this). Nu rare snt cazurile cnd o expresie este interpretat diferit de diferii autori. Astfel, pentru to show a leg Mansion indic sensul a se da jos din pat", iar Henderson ,,a se grbi", ,,a-i da zor" ; pentru to bring home the bacon, Freeman d sensul a pro-cura banii necesari pentru hran, etc.", iar Mansion d ,,a reveni victorios, triumftor".

    n lucrarea de fa, autorii au adoptat sistemul dicionarelor bilingve : fiecare sens al fiecrei expresii are echivalentul su n limba romn, nsoit uneori de cte un exemplu. De data aceasta, echivalentul a fost dezvoltat ntr-o lung serie sinonimic cu scopul de a acoperi ct mai mult din larga arie semantic pe care o expresie o poate avea n diferitele contexte. Acolo unde nu au putut fi gsite echivalente, s-a dat o traducere explicativ pentru a lmuri pe cititor asupra circumstanelor n care expresia respectiv este folosit n englez, urmat, de obicei, de o traducere cu indicaia apr o x.(imaiiv), cu scopul de a atrage atenia asupra suprapunerii imperfecte a expresiei romneti cu cea englezeasc.

    Cu privire la aceast serie sinonimic, autorii in s precizeze c ea este n mod necesar imperfect, ntruct nu exist sinonime perfecte ideografice sau stilistice n limb dect n msura n care acestea, ulocuindu-se succesiv ntr-un context dat,, contextul nu ar suferi nici o modificare de sens sau tonalitate : to be dressed up to the nines poate fi folosit n englez indiferent dac subiectul logic al expresiei triete n mediul urban sau rural; n roma-

    7nete ns, a fi mbrcat ca la hor" sugereaz satul, pe cnd a fi pus la ol festiv"

    sugereaz oraul.Pe de alt parte, polisemantismul expresiilor face ca pu i expresiile aparent cele

    mai ndeprtate s poat fi sinonime (adic reciproc nlocuibile) ntr-un context dat. L,a prima vedere nu poate exista nici o legtur de sens ntre ,,a merge" i a se potrivi" ; dar n "black goes (sau belongs) with red", "taine goes (sau belongs) with cheese", cele dou perechi de verbe romneti i englezeti snt sinonime. Tot aa, a comanda cuiva", a povui pe cineva" i a ddci pe cineva" par s nu aib nimic comun; dar n to come the old soldier over somebody, ele se apropie foarte mult semantic, concuriid la redarea sensului expresiei englezeti care le cuprinde pe toate, fr s se suprapun exact n nici una dintre ele. Se produce, aadar, o osmoz a sensurilor unor expresii, n funcie de un context dat. Iat de ce criteriile stabilite de autori de separare prin punct i virgula a sensurilor mai apropiate, i prin cifre arabe a celor mai ndeprtate nu pot fi valabile pentru toate con-textele posibile. Cititorul este, n consecin, sftuit s ncerce s gseasc sensul unei expresii cu ajutorul contextului lrgit i al acestui dicionar, folosit cu discernmnt critic. In nici un caz el im trebuie s memoreze expresii n afara contextului.

    De la caz la caz, expresiile au fost tratate i gramatical, iudiendu-se dac se folosesc numai n construcii interogative, negative, pasive etc. dei dicionarul a fost alctuit pentru uzul celor care folosesc limba englez mai mult pasiv (pentru lectur) dect activ (n conversaie).

    O alt dificultate, a constituit-o stabilirea cu precizie a stratului stilistic cruia i aparine o expresie sau alta. Autorii strini nu recunosc cu toii aceleai valori stilistice : unii pun pe acelai plan expresiile populare i cele argotice ; alii includ n categoria slang att expresiile familiare ct i cele argotice sau nu indic de loc apartenena stilistic a expresiilor. Adevrul este c nici cazurile de concordan mu snt concludente, ntruct,

  • cu rare excepii, cele mai noi (ediii ale dicionarelor de idioms snt, de fapt, reeditri, fr adugiri sau modificri, ale ediiilor mai vechi. Or, pe plan diacronic, o expresie de slang sau dispare din vocabular cu trecerea timpului, sau este adoptat de cercuri

    8mai largi de vorbitori i, ipso facto, tinde s devin familiar, pierzndu-i treptat

    culoarea argotic; pe plan sincronic, aceast culoare argotic nu este perceput ca atare dect de un vorbitor care nu folosete expresia n mod curent. Expresiile notate n acest dicionar ca americanisme trebuie n general nelese ca avnd o mai mare circulaie n Statele Unite dect n Marea Britanie, dat fiind faptul c sporete nencetat numrul celor care intr n vocabularul englezei britanice prin intermediul publicaiilor, al radioului i televiziunii, al schimburilor comerciale, tehnice i culturale.

    Normele tehnice adoptate n lucrarea de fa snt cele din Dicionarul frazeologic romn-englez* (v. Lista prescurtrilor i Lista semnelor). n cazul sintagmelor romneti, bara oblic a fost folosit mai liber dect n cazul celor englezeti, ntruct cititorul romn nu are dificulti n mbinarea logic a cuvintelor limbii materne. In unele situaii, din economie de spaiu, bara oblic desparte chiar cuvinte cu sensuri diferite (a scapr un amnar, o brichet).

    Iu ncheiere, autorii i fac o plcut datorie de a adresa, i pe aceast cale, mulumirile lor clduroase tuturor celor care, ntr-o form sau alta, au contribuit la realizarea acestei lucrri: lectorului universitar Dan Duescu, care a citit ntregul material i a fcut sugestii preioase, n special cu privire la posibilitile de mbogire a sinonimiei romneti, lucru extrem de important, dat fiind lipsa unui dicionar de expresii sinonimice ale limbii romne ; profesorilor Martin Murrell (Marea Britanie) si Claude Jones (Statele Unite), care au rspuns cu mult amabilitate solicitrilor autorilor de a confirma frecvena folosirii unor expresii n limba vorbit ; Redaciei de lingvistic a Editurii tiinifice pentru ntregul sprijin acordat elaborrii acestei lucrri.

    AUTORII* publicat de Editura tiinific, Bucureti, 1966. Autori Andrei Eanta, Andreea

    Gheorghioiu, Leon Levichi.LISTA PRESCURTRILORargou adjectiv(stil) administrativ adverb americanism traducere aproximativ atribut; folosit

    atributiv expresie folosit n Australia aviaie comerdespre; referitor la expresie dialectal economie electricitate (stil) elevat exemplu (stil)

    familiar (sens) figurat finane(stil) glume ; expresie folosit n glum infinitiv interjecieexpresie folosit n Irlanda (stil) ironic istorieexpresie nvechit juridiclit. (stil) literarmar. marinmii. (stil) militarmiii. mineritmim. numeralP expresie popularpari. parlamentarpart. tr. participiu trecutpeior. peiorativpers. persoan ; personalpoet. (stil) poeticpol. politicpron. pronumeprop. propoziieprov. proverb5. substantivscot. expresie folosit n Scoiasi. slang

  • smb. somebodysmth. somethingscol. expresie folosit n argoul colartel. telecomunicaiiuniv. expresie foiosit n argoul universitarV. vezivb. verbvin. vntoarevulg. expresie vulgarLISTA SEMNELOR/ Cuvintele din dreapta i din stnga barei oblice pot fi nlocuiteunul cu celalalt. j ) Literele sau cuvintele din paranteza rotund pot fi omise. Tilda

    nlocuiete expresia-titlu.< Cuvntul sau expresia care urmeaz are un sens mai accentuat. > Cuvntul sau

    expresia care urmeaz are un sens mai atenuat. Prescurtarea se refer la traducerea romneasc. Prescurtarea se refer la expresia-titlu sau la exemplul n limba

    englez.BIBLIOGRAFIEBeaumont, A. G. What Word Shall I Use' (A Guide to English Idiom), Longmans, Londra, 1935.Browning, D. C. Everyman's Dictionary of Quotations and Proverbs, Dent, Londra, 1956.Collins. V. H. A Book of English Idioms, Longmans, Londra, 1956.Dicionar:!? limbii romne literare contemporane, Editura Academiei R.P.R., 4 volume,

    Bucureti, 1955 1957.Diction and limbii romne moderne, Editura Academiei R.P.R. Bucureti, 1958.Dixon. -T. M. English Idioms, Nelson, Londra, 1927.Dixson. R. J. Essential Idioms in English, Regents Publishing Co., New-York, 1951.Evans B.. Evans C. A Dictionary of Contemporary American Usage, RandomHouse, New York, 1957.Fowler, II. W. A Dictionary of Modem English Usage, Clarendon Press, Oxford, 1960.Fowler II. W., Fowler F. G. The Concise Oxford Dictionary of Current English, Clarendon Press,

    Oxford, 1958.Freeman, AV. A Concise Dictionary of English Idioms, English Universities Press, Londra, 1965.Henderson. B. L. K. A Dictionary of English Idioms, Blackwood, Londra 1964.Hornby A. S., Gatcnby E. v., Wakefield II.. The Advanced Learner'sDictionary of Current English, Londra, 1963.Horwill. II. W. A Dictionary of Modem Americani Usage, Clarendon Press, Oxford, 1954.Johnson. A. Common English Proverbs, Longmans, Londra, 1965.Johnson. A. Common English Sayings, Longmans, Londra, 1964.Kirkpatriek. J. Handbook of Idiomatic English, Carl Winter, Heidelberg,1914. Kunin. A. V. Anglo-russhii fraceologhiccskii slovari, Moscova, 1955. Mansion, J. E. Harrap's

    Standard French and English Dictionary, Plarrap,Londra, I960.Mc Mordie, W. English Idioms and How to Use Them, Oxford, University Press, Londra, 1960.Munteanu, G. Proverbe romneti, E.P.L., Bucureti, 1966.Nicholson, M. A Dictionary of American-English Usage, Oxford University Press, Londra, 1957.Partridge.. E. A Dictionary of Slang and Unconventional English, Routledge, Londra, 1961.Roget, P. M. Thesaurus of English Words and Phrases, Penguin, Londra 1964.Webster's New International Dictionary of the English Language, Springfield, 1956.Wcntwortb, H., Flexncr, S. Dictionary of American Slang, Thomas Crowell Co., New York, 1960.West, M. The New Method English Dictionary, Longmans, Londra, 1957.Wood, F. T. English Verbal Idioms, Macmillan, Londra, 1965.Zanne, I. A. Proverbele Romnilor, Bucureti, 1900.

    Aabound in one's own sense, to *- elev. a-i fi siei singurul povuitor i sfetnic ; a se

    conduce numai dup capul su.

  • about and about amer. F tot un drac; ce mi-e Baba Rada, ce mi-e Rada Baba.about East F adevrat; drept; real.about one's ears: the ceiling fell about their ears le-a czut tavanul n cap; their plans

    fell/tumbled about their ears planurile lor au rmas balt ; to have everybody ~ a i-i ridica pe toi n cap ; v. bring a hornet's nest.

    about right 1. corect; cum se cade; cum se cuvine. 2. zdravn; solid.above-board deschis; sincer; cinstit; pe fa; F cu crile pe fa.above ground - F n via.above one's bend amer. peste puterile cuiva.above one's reach peste puterea de nelegere a cuiva.above par peste medie ; deasupra mediei.above the mark mai presus de normele stabilite/curente; (cu totul) neobinuit/ieit

    din comun.above the salt 1. nv. n capul mesei. 2. fig. n fruntea bucatelor.abreast of/with the times n pas cu vremea.accept a briei for/ou behalf of smb., to jur. (d. avocat) a accepta s apere/reprezinte pe cineva n

    justiie.accept persons, to a fi prtinitor.accept smth. at its face value, to a lua ceva drept bani buni.accept the (Stewardship of the) Chiltern Hundreds, to parl. a-i depune mandatul de membru al

    parlamentului britanic.according to Cocker glum, dup toate regulile (artei) ; ca la carte.r.acknowledge the corn, to si. a recunoate veridicitateaunei afirmaii; a admite un fapt; (prin extensie) a-irecunoate vina; a se da btut. across lots amer. prin porumb ; peste cmp ; (prin extensie)pe drumul* cel mai scurt. act ham, to F (d. un actor) a juca ca o ciubot/cizin. act one's age, to

    a (re)aciona potrivit vrstei; a se purtaaa cum sade bine la o anumit vrst. act out a word, to a reda prin gesturi nelesul

    unui cuvnt. act the ape, to a se maimuri; a se prosti; a face pe prostul/bufonul. act the ass, to F a face pe maimuoiul/idiotul/caraghiosul;

    a se comporta prostete; a face pe prostul/nrodul. act the (giddy) goat, to F 1. a da cu cciula-n dini; v. i

    act the ass. 2. a se face Tiiase. add a stone to smb.'s cairn, to scot. a cinsti pe cineva postmortem ; a aduce cuiva laude postume. add fuel/oil to the fire/flames, to a pune paie pe(ste) foc ; a

    turna gaz/ulei peste foc; a stinge focul cu paie. admit/let daylight into smb., to si. a ciurui/plumbui pecineva; a face pe cineva ciur/strecurtoare. adore the rising sun, to iron, a se pune bine cu

    stpnirea ;a se da dup cum bate vutul. after a fashion/sort 1. de bine de ru; nici prea prea, nicifoarte foarte ; aa i aa. 2. n felul/genul su; sui generis. after a manner ntr-un fel sau

    altul; cumva. after a sort v. after a fashion, after death the doctor v. after meast mustard, after meast mustard a trecut alba dealul. against heavy odds n condiii extrem de vitrege/precare. against smb.'s mind contrar dorinei/voinei cuiva. against the collar F 1. adv. cu greu/chiu cu vai; fr

    tragere de inim; de nevoie. 2. adj. (d. o treab)foarte penibil/ingrat. against the grain/hair fr cin f /tragere de inim.; (maimult) n sil/de nevoie; v. si go against the grain, against the sun de la dreapta la stnga ; n

    sensul inversacelor ceasornicului. agree like cats and dogs, to a tri/a se iubi/a se avea cacinele cu pisica; a se nelege ca gsea cu prepelia;< a se mnca ca cinii/cerbii (ntre ei).16agree like harp and harrow, to nv. v. agree like eats anddogs. agree like pickpockets in a fair, to v. agree like cats anddogs.agues come on horseback but go away on oot prov. apr ox.boala intr cu carul i iese pe urechea acului. ahead of one's time depind vremea/epoca

  • sa. ahead of the times v. ahead of one's time, ahead of time 1. nainte de vreme. 2. (d. ceas) nainte. aim at the moon, to fig. a inti sus. alight on one's/the lure, to fig. a nghii momeala. alive and kicking glum. (d. un btrn) plin de via/

    vigoare; (nc) n puteri/foarte activ; (prin extensie)bine mersi; vesel i voios. all aboard! 1. mbarcarea! 2. amer. poftii n vagoane! all along tot

    timpul; de la nceput. all along of din pricina/cauza; datorit. all but 1. ~ + s.jpron. cu excepia ; ~ Mary laughed toi au

    rs, n afar de Maria. 2. ~ + adj./part. ir. aproape; ca.i; I'm ~ certain of it snt aproape sigur de asta; thematch is ~ ended meciul e ca i terminat/pe sfrite. 3.----\-past aproape c ; mai c; doar c nu; they ~ laugheddoar c n-au lis. all clear! 1. alarma aerian a trecut! 2. drumul eliber! all covet, all lose

    prov. aprox. lcomia sparge sacul; lcomia stric omenia. all day with smb. amer. F it's all day with him now se poate

    terge/linge pe bot. all diekey with smb. si. v. all day with smb. all found: ten pounds a week, ~ zece lire pe sptmn,

    inclusiv/plus cas, mas, nclzit i splatul lenjeriei. all hands to the pumps ! 1. mar. toat lumea la pompe !

    2. fig. toat lumea la lucru! all his geese arc swans iron, tot ce are/face el e uuic/nemai-pomenit! ca (la) el, (la) nimeni! all in istovit; sleit; sectuit (de puteri) ; stors ; vlguit. all in a/one

    breath 1. ntr-un duh/suflet. 2. n acelai timp ;totodat. all in a f luster /flu Iter foarte tulburat. all in all 1. s. totul. 2. adv. cu totul. all in one

    breath v. all in a breath.17all in the day's work 1. normal; n firea lucrurilor; nimicdeosebit. 2. (treab uoar) care ine de obinuina zilnic. all in the same breath v. all in

    a breath, all in the same key monoton; uniform. all is fish that comes to his net F tie s trag profit/folos din toate. all is grist that comes to Ms mill F. v. all is fish thatcomes to Ins net. all is not gold that glitters firov. nu tot ce zboar se m-nnc. all legs and wings 1. (d. un vljgan stngaci) care.nu tiece s fac cu minile i picioarele ; numai mini i picioare.2. mar. (d. vele) care are un catarg prea nalt. all manner of tot felul/soiul de; fel i fel de. all my eye

    (and^Betty Martin)! si. curat prostie/tmpeiiie ! all of ~ -j- num. : I waited there for all of three hours

    am ateptat acolo cel puin trei ore. all of a dither F agitat; excitat; iritat; emoionat;tulburat. all oi a doodah si. v. all of a dither. all of a jump/twitter F foarte agitat; trernurnd deemoie. all oi a/one piece (with) n acord/armonie (cu) ; n deplinconcordan (cu) ; de (unul i) acelai fel (cu) ; la fel (cu). all of a shake/tremble F

    trernurnd ca varga; drdinddin toate ncheieturile/mdularele. all of a twitter v. all of a jump, all of one piece v. all of a

    piece (with), all on edge cu nervii ncordai (la maximum). all one knows tot posibilul; tot ce e cu putin ; n limita

    posibilitilor (omeneti), all on one stick amer. si. (cu) toat banda (lui Papuc) ;(cu) toat leahta. all on the tremble v. all of a shake.all over 1. pretutindeni; peste tot; n tot locul; de jur mprejur. 2. n tot corpul; din cap pn-n

    picioare. 3. leit;aidoma. 4. (gata) terminat. all over again! 1. nc o dat ; 2. din nou de la cap ; da capoal fine. all over creation amer. F pretutindeni; peste tot (locul).18all over oneself 1. n al noulea/aptelea cer. 2. plin de sine ; nfumurat; arogant;

    prezumios.all over the shop si. 1. peste tot (locul) ; pretutindeni; n tot locul; la tot pasul. 2. n toate

    prile/direciile/sensurile. 3. nesistematic ; fr sistem/metod ; F alandala ; claie peste grmad. 4. fr un scop/obiectiv precis.

    all present and correct mil. (cu) efectivul complet.all serene! F perfect! n regul !

  • all square 1. (a fi) chit. 2. n regul.all's quiet along/on the Potomac amer. nv. totul este calm/n ordine/n regul; nu exist

    motive de alarmare/ ngrijorare.all's right with the world glum, totul e n regul/ordine/ cum nu se poate mai bine.all sugar and honey foarte mieros; aprox. intarul cu cn-tri te srut ; cuvntul dulce de

    viclean, ca o miere srat ; farnicul n adevr dulce te srut, dar unde te srut mult vreme te ustur.

    all talk and no cider amer. aprox. 1. vorb multa, isprav/ treab puina; vorb mult/lung, srcia omului. 2. mult zgomot pentru nimic; zor, zor pentru un topor.

    all that glitters is not gold v. all is not gold that glitters.all the difference in the world (e) departe ca cerul de pmnt; (e) o deosebire ca de la

    cer la pmnt; F (e) departe griva de iepure; that makes ! asta-i alt treab /poveste/ F mncare de pete ! aa da ! aa mai zic i eu !

    all the fat is in the fire F o s fie circ/tmblu mare; o s fie vai i amar ; aprox. usuc-te ruf-n cui c alt ndejde nu-i.

    all the go/rage/vogue v. all the rage.all the other way tocmai contrariu; exact/invers /pe dos.all the rage F (a fi) ultimul rcnet/strigt (al modei).all there 1. fig. (a fi) la nlime. 2. a fi ager/iste (la minte). 3. (folosit la negativ) v. not to

    be all there.all the vogue v. all the rage.all the world and his wife glum, toi n pr; toat banda (lui Papuc).all told cu totul; una peste alta.all to the mustard amer. si. fain; mito.all water runs to his mill (el) o duce bine ; (el) are de moar.1!'all wool and a yard wide amer. 1. F. stranic; teribil. 2. F veritabil; autentic ; adevrat; veridic. 3. demn dencredere. almost never killed a fly F e mai bine/prudent s spuiaproape"/s fii rezervat n vorbire. almost was never hanged v. almost never killed a fly. among the

    shades poet. n mpria umbrelor. anchor comes home, the ncercarea d gre/F chix. and all F i (toate) celelalte; i restul; i aa mai departe. and how! amer. F ba bine c nu ! cred i eu ! mai e vorb !

    ori c ! cum de/s nu! mie-mi spui ! i nc cum ! and no mistake F 1. fii sigur; v asigur; fr doar si

    poate; nendoios; negreit; F parol! zu aa! 2.iron, uevoie-mare ! and no one is the wiser fr s tie nimeni; fr tireanimnui; n secret/tain; pe furi/ascuns. and small/what wonder (i) nu-i de mirare; e

    normal/natural/firesc. and some amer. F nc multe altele; i aa mai departe. and s tuff F i alte fleacuri/nimicuri; i altele ; i dracu

    i lacu. and that rar i aa mai departe. and that's that F 1. care va/vrea s zic asta e/era; aa

    care va s zic. 2. asta e, i cu asta basta/gata ; i gata(n-ai ce-i face) ; A e bine ? sntate bun ! i pacebun ! and there's an end nv. 1. asta-i tot. 2. i gata ; i cu astabasta. and what wonder v, and small wonder, angle with a silver hook, to F a umbla cu osele

    i moinele;aprox. cuvntul la cel viclean, ca undia la pescar. answer in kind, to a plti cu aceeai

    moned. answer one's/the purpose, to a corespunde (perfect) destinaiei sale. answer's a lemon, the F (d. o ofert inacceptabil) nu ine ;

    nu se prinde. answer the purpose, to v. answer one's purpose, answer the question, to (d. un cal de curse) a-i ncorda

    toate puterile la comanda jocheului. A number oue F (de) clasa/mna nti; de prim rang;de (mare) clas.20any day amer. F fr doar i poate; fr discuie ; nu (mai) ncape vorb ; de bun

  • seam.any advance? (la licitaie) cine d/ofer/spune mai mult ?any port in a storm aprox, cine u-are ochi negri, srut i albatri; dac n-ai frumos,

    pupi i mucos; dac n-ai papuci, snt bune si opincile.appeal to the country, to pari, a dizolva parlamentul i a ine alegeri noi.appear before the footlights, to teatru 1. (a", actor) a aprea pe scen. 2. a-si face debutul.applaud to the echo, to teatru etc. a aplauda frenetic.apply for the (Stewardship of the) Chiltern Hundreds, to pari, a cere eliberarea din funcia de

    membru al parlamentului britanic.apply the screw (s). to F 1. a exercita presiuni (punnd n micare toate resorturile). 2.

    corn. a reclama stingerea unei datorii. 3. rar a limita acordarea de credite.are you on the telephone? avei telefon ?are you there? alo! eti la aparat/m asculi ?are you through? el. vorbii?ark rested on Mt. Ararat, the F a(u) descoperit America/ gaura covrigului.arouse a nest of hornets, to v. bring a hornet's nest about one's cars.arrive at one's finger-ends, to nv. 1. a ajunge la captul resurselor/puterilor. 2. a ajunge

    n sap de lemn.arrive at one's fingers' ends, to v. arrive at one's finger-ends.as a matter of course cum e i natural/normal/firesc/de ateptat ; se nelege de la sine ; altfel

    nici c se poate.as a matter of fact de fapt; n realitate/fond; la drept vorbind; la urma urmei.as anything cum nu se poate mai; mai . . . nici nu/c se poate.as a rough guide ca un punct de reper; orientativ.as a starter lamer, pentru nceput.as ... as the sun shines on att de ... cum nu mai gseti (altul etc.) sub soare.as bad/ill luck would have it din nefericire/nenorocire.as blazes/amer. gct-oxit/hell F grozav/teribil/hifernal/dia-bolic de; al naibii/'dracului de.21as chance would have it F 1. parc dinadins/n ciud. 2. ntmplarea a fcut c/s.as ever is/was F teribil/grozav de; ca nimeni altul/ alta.as far back as nc din; nc de pe vremea/timpul (cnd).as for/to ct despre; (iar) n ceea ce privete.as get-out amer. F v. as blazes.as good rar 1. preferabil; mai bine. 2. la fel/tot aa de bine.as good as 1. ~ -f- adj./part. tr; + vb. n -irig ca i; he is ~ dead e ca i mort; the game is lost

    meciul e ca i pierdut; it is ~ saying the earth isn't round e ca i cum ai spune c pmntul nu-i rotund. 2. ~ -j- Past aproape/mai c ; he succeeded in setting up a new speed record a fost la un pas de a stabili un nou record de vitez ; he ~ finished writing the letter when aproape c terminase de scris scrisoarea cnd.

    as good as a feast suficient; destul.as good as one's word (d. cineva) de cuvnt/onoare ; F parolist.as hell F. v. as blazes.aside from amer. pe lng; n afar de.as I live by bread F zu (aa) ! cum te vd i (cum) m vezi! parol!as ill luck would have it v. as bad luck would have it.as it happens ntmpltor; din ntmplare ; ntmplarea face s.as it stands aa cum stau lucrurile; aa cum se prezint situaia.as it were ca s spun/zic aa, cum se spune, cum vine vorba ; F vorba ceea.ask a baby would eat a cake! F mnnci ealule orz/ovz ?ask a horse the question a fora calul la maximum (la curse).ask another! F v. ask me another!ask for it, to F 1. a te lega la cap cnd iui te doare. 2. a cuta ceart cu luminarea; a-1 mnca pielea;

    he's been asking for it! el a vrut-o ! aa-i trebuie ! i-a fcut-o cu mna lui!ask for quarter, to a cere cruare/ndurare.ask me another! F 1. de unde (vrei) s tiu (eu) ? parc (pot s) tiu (eu) ? habar n-am

  • ! 2. nu m ntreba, c nu (pot s) spun.22ask no odds (of), to amer. i. a nu cere mil/ndurare(cuiva). 2. a nu solicita un regim preferenial (cuiva). ask the question, to v. ask a horse the

    question, as like as chalk and cheese F aprox. departe griva de iepure. as likely as not aproape sigur < mai mult ca sigur. as long as atta timp/vreme ct. as Iuek would have it 1. din ntmplare ; ntmplarea a

    VTUt/fcut (ca) s. 2. din fericire. 3. din nefericire. as old boots sl. al dracului/naibii (de). assist in the French sense, to iron, a nu fi de nici un folos/

    ajutor (cuiva) ; a nu ajuta de loc/ctui de puin (pecineva) ; a sta/privi cu braele ncruciate (lsnd pe aliisa fac treaba). assume the ermine, to elev. a intra n magistratur. as the crow lies n

    linie dreapt. as the day is long F grozav /teribil de ; aa de ... mai rar ;. . . nevoie-mare. as the devil F al dracului/naibii (de). as the skill between one's brows nv.

    stranic/grozav de ;. . . nevoie-mare. as the sparks fly upward (n mod) inevitabil/iminent. as they come F v. as the day is

    long, as they make'em/them F. v. as the day is long, as to v. as for. astonish the Browns, to F a sfida prejudecile; F

    ca s crape Popeasca. as well 1. preferabil; mai bine. 2. la fel/tot aa de bine. as wise as before fr a ti/cuu oaste mai mult ca nainte;

    fr a fi aflat ceva nou. as wise as one went v. as wise as before. at(()a hoyl sau. at (t) ahoy! amer. F bravo; stranic! grozav! at a clap ct ai bate din palme. at a distance n deprtare/zare. at adventure nv. la noroc/mmereal/ntmplare; fie

    ce-o fi; pe negudite ; pe nepregtite. at a full jump F 1. n mare vitez; n goan nebun ;

    cu toat viteza. 2. n fug/grab/prip; pe negndite/nepregtite, at a good/rare bat F n pas vioi. at a good hour la timp/vreme. at a great lick

    sl. cu toat viteza.23at a heat F dintr-o dat; fr ntrerupere/rgaz.at all adventure nv. v. at adventure.at all points 1. din toate punctele de vedere. 2. peste tot;pretutindeni. at all rates nv. v. at any rate.at all seasons rar ntotdeauna; mereu; n permanen. at an easy rate 1. ieftin; fr

    cheltuial mare; la un preconvenabil. 2. fig. uor; fr mult trud/btaie de cap. at any hand nv. n orice caz. at

    any rate 1. oricum; n orice caz. 2. nv. cu orice pre/chip ; fie ce-o fi. at a pinch F la nevoie/rigoare. at a rare bat F v. at a good bat. at a run unul

    dup altul; pe rnd; n ir. at a sacrifice n pierdere/pagub. at a savings n profit/ctig.at a single jet dintr-un condei; dintr-o trstur de condei. at a/one sitting fig. ntr-o

    singur edin ; dintr-o dat/rsuflare ; v. i at a single Jet. at a stick F n ncurctur. at a/the stretch 1. n ir; fr

    ntrerupere. 2. ntr-un duh/suflet. 3. ntr-o singur edin ; dintr-o dat ; diutr-uncondei. at a/one stroke/sweep dintr-o dat/lovitur; n doi timpi(i trei micri). at a time dintr-o dat ; deodat ; n acelai timp. at a venture la

    utmplare/iioroc/nimereal; pe negndite;fr chibzuial ; fie ce-o fi. at a white heat F 1. ca pe foc/jratec/ghimpi. 2. fierbndde mnie ; spumegnd de furie. at a/one word pe dat; imediat; fr mult vorb; fr amai lungi vorba ; F ce mai tura-viira. at bay la ananghie/strmtoare; ncolit. at bits and starts nv.

    v. by fits and starts, at close quarters 1. n(tr-un) cerc restrns; ndeaproape.2. la o examinare mai aninunit/ateut. 3. inii. de lamic distan ; la gura evii. at command la dispoziie. at dawn/day n zori (de zi) ; P la

    cnttori; la revrsatulzorilor/zilei; dis-de-diiuiuea.24at dead of night n toiul/puterea/crucea nopii; la miez de noapte.

  • at death's door n/pe pragul morii; pe (patirl de) moarte.at distance v. at a distance.at ease 1. n largul/elementul su; ca la el acas. 2. mil. stand ~ ! pe loc repaos! de voie!at ebb poet. (d. ochi) sectuii; secai; stini.at every hand de pretutindeni; de peste tot; din/n toate prile ; de (la) toat lumea.at every pore din tot corpul; din toat fiina; din cretet pn-n tlpi.at every turn la fiecare pas ; la tot pasul/locul.at first blush la prima vedere/impresie ; la primul contact.at first hand nemijlocit; direct (de la surs) ; din proprie experien.at full nv. v. at full length.at full length 1. pe larg; detaliat; n detaliu/amnunime. 2. n toat lungimea ; ct e de

    lung.at full lick si. v. at a great lick.at full sail(s) 1. mar. cu toate pnzele/velele ntinse/sus. 2. fig. cu dezinvoltur.at full sea nv. n timpul fluxului.at full split amer. F cu toat viteza.at grade la acelai nivel.at grass rain, la suprafa.at great length v. at full length 1.at hand 1. la ndemii. 2. n apropiere; pe aproape; nu departe.at heck and manger scof. fig. n puf ; pe picior mare.at heel v. at smb. 's heels.at height inv. v. at its height.at its/the height n toi.at large 1. liber; n libertate; scpat. 2. ndelung; u detaliu/amnunime. 3. la

    ntmplare/nimereal. 4. society/ the people/the public ~ marele public. 5. gentleman glum, persoan fr ocupaie (precis).

    at latter Lammas glum, la sfntu-ateapt; la pastele cailor.at leisure n clipele libere/de rgaz.at length rar 1. v. at full length 1. 2. v. at long last.at long last n cele din urm ; ntr-un sfrit/trziu; la sfr-it/urm de tot.25at no hand nv. de loc; nicidecum; n nici un chip. at nurse 1. la doic/alptat. 2. fig. pe miui

    bune/de ncredere. at odd hours n orele libere. at odd moments/times n timpul liber ; n clipele de rgaz ;

    cnd i cnd; F printre picturi. at one dash F de la prima ncercare/tentativ. at one fell swoop F v. at a stroke, at one fling F v. at a stroke, at one jump fig. pe loc/dat ; ntr-o clipit. at one's command v. at command, at one scoop v. at a stroke, at one's ease v. at ease 1. at one's full length v. at lull length 2. at one sitting v. at a sitting, at one's leisure v. at leisure, at one stroke/sweep/swoop v. at a stroke, at one time 1. odat; odinioar; endra. 2. deodat; n

    acelai timp. at one word v. at a word.at rack and manger nv. v. at heck and manger, at roost F la pat; culcat; A cu bila pe cinci. at

    seasons rar cnd i cnd; din cnd n cnd; din timpn timp. at second hand din auzite; indirect; din surse strine. at short notice 1. fin. n/pe termen

    scurt. 2. ntr-un timp(foarte) scurt; de pe o zi pe alta. 3. imediat; pe loc/dat. at smb.'s hands din minile

    cuiva ; din partea cuiva ; de lacineva; de (ctre) cineva. at smb.'s hees pe urmele cuiva; v. i at smb. 's tail, at smb.'s peril pe

    rspunderea/riscul cuiva ; A pe barbacuiva. at smb.'s tail (a se ine/umbla) coad dup cineva; (a seine) de coada cuiva. at smb.'s whistle 1. la fluierul cuiva (al arbitrului etc.) 2.fig. la prima chemare a cuiva. at swords' points la cuite. attach a rider, to amer. pol. F a

    ataa/introduce la unproiect de lege o clauz (fr legtur cu restul). at that pe deasupra ; n plus ; (i) unde

    mai pui c . . . dei;cu toate c. at that/ this rate F n acest caz ; n atari condiii.

  • 26at the back of beyond/godspeed F la captul lumii/pmn-tului; unde a dus (surdul roata

    i) mutul iapa; la dracu--n/naiba-n praznic; la mama dracului; unde (i-) a nrcat dracul copiii; unde i-a spart dracul opincile; unde i-a pierdut dracul potcoavele.

    at the best hand nv. (n modul) cel/ct mai avantajos/ convenabil.at the drop of a/the hat amer F. v. before one can say Jack Robinson.at the first Mush/face/gazc/gkmee v. at first blush.at the first go-off 1. la nceput; mai nti. 2. (de) la prima ncercare/tentativ; din primul foc.at the first jet de la primul impuls (primit).at the flood la momentul oportun/prielnic.at the full: the moon was ~ era lun plin.at the Greek calends/kalends la calendele greceti; F la pastele cailor; la sfntu-

    ateapt; cnd va crete pr n palm; cnd va face plopul pere (i rchita micunele); cnd va face broasca pr; cnd va face spinul barb ; la anul cu bostanul/brnz.

    at the height v. at its height.at the loose nv. v. at the very loose.at the nick of time F la anc/pont/fix; (chiar) n ultimul moment/ ultima clip.at the outside v. at the very outside.at the peep of day la revrsatul zorilor/zilei; n zori (de zi) ; cnd se crap/lumineaz de

    ziu.at the point of death pe moarte.at the point of the bayonet/sword prin fora armelor.at the present day 1. n zilele/vremurile noastre. 2. n prezent ; la ora actual.at the present speaking amer. n momentul/clipa de fa.at the present writing n momentul cnd se scriu aceste rnduri/se redacteaz prezenta.at the sign of the three gold balls v. at uncle's.at the stretch v. at a stretch.at the stump (d. pdure) tiat.at the top of one's throat/voice n gura mare; ct l ine gura; P din fundul

    rrunchilor/bojocilor.at the very loose nv. n ultimul moment; n ultima clip.at the very nick of time v. at the nick of time.27at the very outside eel mult; maximum; dac (i att). at this present speaking v. at the present

    speaking, at this rate v. at that rate, at tins time oi day 1. la ora asta. 2. la ora actual; n epocaactual ; n prezent; u momentul de fa. at times (and again) din cnd/timp/vreme n

    cnd/timp/vreme ; cnd i cnd ; uneori; cteodat. at uncle's F la amanet. at wait rar n

    ateptare.Bback and fill, to 1. mar. a naviga n deriv. 2. amcr. fig. aovi; a fi nehotrt. back the oars, to a vsli n sens invers (friind micareade naintare a brcii). back the wrong horse, to F fig. a miza/scouta/socotigreit; a nu-i iei pasiena/socotelile. back water, to 1. v. back the oars. 2. amcr. fig. a bate nretragere ; a uu-i mai ine cuvntul/promisiunea. bad cess/scran to you! irl. F luate-ar

    naiba/aghiu! bags I, bags/that! scol. si. piua nti! ball is with you, the F (e) rudul dv. ! balmy/barmy on/in the crumpet si. icnit/cnit de-a-

    binelea; srit ru de tot; nebun de legat. bang smth. into smb.'s head, to F a-i bga/vr cuiva ceva

    n cap (cu sila). bang the bush, to amer. F a face mar (pe toi) ; a pune/vr(pe toi) n cof. bargain for smth., to a anticipa/prevedea ceva ; a se ateptala ceva. bargain is a bargain, a fgduiala dat e datorie curat. bark at the moon, to F a

    ltra la lun. bark up the wrong tree, to F a nimeri-o prost/alturea cudrumul; a grei adresa. barmy on/in the crumpet si. v. balmy on/in the crumpet. purring the fact

    that F cu excepia faptului c ; uei-nnd cont de faptul c. bate an ace, (o a face concesii; a veni n utmpiiiarea

  • (propunerii etc.) cuiva. bawl and squall, to a striga n gura mare/ct l ine gura. bay the moon, to v. bark at the moon, be a bad hand at smth., to a fi nendeminatic/nepriceput/

    slab la ceva; a nu se pricepe la ceva.29be able to do it on one's head, to (n construcii cu can/could) a putea face ceva uor/fr efort/btnd din palme/(de unul) singur. be able to see into/through a brick/stone wall (n construcii cu can/could) a fi

    uu spirit perspicace/ptrunztor; avedea i prin zid/perete. be a blot on smb.'s scutcheon, to fig, a fi o pat pe blazonulcuiva. be/yet above one's business, to a avea o prere exageratde bun despre pregtirea sa profesional i a-i neglijalucrrile sau a le executa superficial. be above oneself, to a fi ngmfat/ncrezut/plin de sine;aprox. cine mai e ca el? be a bundle oi negatives, to F a lua pe nu" n brae;F a fi Giii-contra. be a button short, to F a-i lipsi o doag; a nu fi n toateminile. be a close/narrow shave, to: it was ~ a fost ct pe aci s;puin a lipsit s nu. be a cup too low, to F a nu-i fi (toi) boii acas; a nu fi napele sale. be a demon for work, to F a munci cu ardoare/pasiune/ctapte/pe brnci/pe rupte. 'be a devil to eat F a mnca ca un lup/ct apte. be a devil to work, to v. be a demon for work,

    be a fool for one's pains, to a trudi/asuda (ca un caraghios)de poman ; aprox. mai mare daraua dect ocaua ; nu facedaraua ct ocaua. be a fool to smb., to 1. a nu-i ajunge cuiva nici la degetulcel mic. 2. a fi ridicol n comparaie cu cineva. be after no Jjood, to a pune ceva la cale; a

    cloci/urziceva; a pregti o surpriz neplcut; a fi pus perele. be agog about/or/on/upon/with, to F a fi uebun/a se dan vnt dup. be a good sailor, to a nu avea/suferi de ru de mare. be a good soul (and) (bai) fii

    cuminte/drgu (i). be a hard nut to crack, to F (d. o problem) a fi al naibii de greu de rezolvat. be ahead of one's tieket, to amer. pol. a obine cel mai

    mVre numr de voturi pe lista partidului su.:;obe a law to/unto oneself, to elev. a nu recunoatedect propria sa lege, nednd socoteal nimnui i neres-pectnd conveniile sociale; a fi singurul su judector. be a little light in the upper

    stor(e)y, to F a fi (niel) ntr-oureche/zpcit/trsnit; a-i lipsi o doag ; a nu fi chiarn toate minile. be a little upon the fal-lal, to nv. a face fasoane/mofturi/marafeturi; a se izmeni; F a se fasoli. be a little wanting, to v. be a little light in the upperstor(e)y. be all abroad, to F 1. a fi distrat/ < mprtiat; a fi cugndurile aiurea/ < dus pe lumea cealalt ; a nu ti pece lume se afl. 2. a fi uluit la culme ; a fi cu totuldezorientat. be all adrift, to 1. mar. a naviga n deriv." 2. fig. a sepierde/fstci; a-i pierde capul. be all agog to do smth., to F a arde/muri de nerbdares fac ceva. be all at sea, to v. be all abroad, be all in. to amer. F. v. be dead beat, be all in one

    story, to a fi cu toii de acord/aceeai prere. be all of a muck, to a fi pliu de noroi din cap pn-npicioare. be all on end, to 1. F a se zbrli; a se zbori. "1. F a fi n febra ateptrii. be all on wires, to F a fi un pachet de nervi; a sta cape ghimpi/crbuni aprini/jeratic. be all out, to F a face pe dracu n patru; a se faceluntre i punte. be all right/sound on the goose, to 1. amer. ist. a fi partizanul sclavajului (n

    Rzboiul Civil). 2. pol. a aA^eavederi conservatoare. 3. a fi adeptul unui partid. be all set, to (mai ales amer.) a fi gata (pregtit).

    be all there, to v. all there.be all things to smb., to a fi totul (pe lume) pentru cineva. be all thumbs, to F a fi

    stngaci/nendemnatic; a fi de natur s.be called to one's account, to a-si ncheia socotelile cu viaa/aceast lume; a fi chemat n faa

    scaunului judecii de apoi; a da socoteal de faptele sale pmn-teti.be caught with chaff, to a fi uor dus de nas; a se prinde uor.be ckecsed-of, to fig. a i se neca corbiile.become a fixture, to (d. un vizitator) a face o vizit armeneasc.become a mere vegetable, to a vegeta; a duce o via vegetativ.become one, to v. be made one.be cradled in the purple, to v. be born in purple.be cup and can, to nv. a fi prieten(i) la toart/cataram.be dead above the ears, to amer. si. a fi prost ca noaptea; a nu avea pic de minte.be dead and done for, to F a fi ca i mort; a fi un om pierdut/isprvit/lichidat; he's s-a

    zis cu el.be dead beat, to F a fi obosit mort; a fi frnt/mort de oboseal ; a fi sleit/secat/vlguit de

    puteri/complet epuizat.he dead broke, to F a fi complet pe drojdie/geant; a nu mai avea un chior (n pung) ; a fi

    complet ruinat.38be dead from the neck up, to amer. si. v. be dead abovethe ears, be dead gone on smb., to si. a fi mort/nebun dup cineva. be dead keen on smth., to F.

    1. a fi mort dup ceva; aine mori (la ceva). 2. (la negativ) a nu se (prea) omorcu/dup ceva. '.be dead nuts on smb., to si. a se da n vut dup cineva ;a fi nebun dup cineva; a-i fi czut cineva cu tronc;a fi ndrgostit lulea de cineva ; a-i sfri inima dupcineva; a i se aprinde clciele dup cineva. be dead nuts on smth., to si. 1. F a se da n

    vnt dup ceva. 2. A a le poseda; a le vedea. be dead on time, to a fi de o punctualitate teribil. be death on

    smth., to Fa nu putea suferi ceva; F afi moartea (cuiva) ; he's death on flies e moartea mutelor. be dolled up fit to kill, to v. be

    dressed up to the nines. be done to the world, to a fi (un om) distrus/zdrobit/sfr-it/la pmnt/ca i mort. be down at (the) heel(s), to 1. a purta pantofi cu toculros/dus. 2. F a fi/arta ca un pui de bogdaproste ; v. i

  • be down on one's uppers 2. be down in the ehops/dumps/hip(s)/mouth, to F a artade parc i s-au necat corbiile; a nu se simi n apelesale ; a nu-i fi toi boii acas. be down on one's luck, to 1. a fi ntr-o situaie (financiaretc.) desperat ; a fi la ananghie/aman. 2. a avea ghinion ;a fi urmrit de ghinion. be down on one's uppers, to 1. F a purta pantofi scl-ciai. 2. F a fi n pan de bani; a fi pe geant/drojdie ;a fi lefter; a rmne tinichea; a im avea un chior/sfan(n pung). be down smb.'s alley, to amer. F a fi floare la ureche pentrucineva; a-i veni cuiva uor/la ndernn. be dressed up to the nines, to F a fi mbrcat la

    (marele)fix; a fi pus la pi; a arta ca scos din cutie ; a fila ol festiv; a fi gtit ca rde nunt/hor/srbtoare. be dry behind the ears, to F a fi (om)

    matur/format;a fi (om) experimentat/cu experien. be easy game, to a fi uor de dus de nas/de

    pclit/de prostit ; a fi prad uoar; a fi foarte naiv/credul.?,{)be easy meat, to amer. v. be easy game.be easy money, to F a da/mprumuta bani cu uurina,fr a se lsa prea mult rugat. be easy on the eye, to F a fi plcut la vedere ; a avea unexterior/aspect plcut; a avea o nfiare plcut. be every man's meat, to a fi pe

    nelesul tuturor; a fiaccesibil oricui/tuturor. be even hands with smb., to scot, a fi chit cu cineva, be even with smb., to a-

    i lua revana asupra cuiva; ase rfui cu cineva; a fi chit cu cineva. be t'cd up with smth., to F a i se acri/ur cu ceva ; a-i filehamite de ceva ; a fi stul pn-n gt de ceva. be flush (of money), to a fi n fonduri; a avea

    parale. be flush with one's money, to a cheltui nebunete ; a aruncabanii u vnt/pe fereastr. before one/you can say Jack Robinson F ct ai clipi (dinochi) ; ct te-ai freca la ochi ; ct ai bate din palme ;ct ai zice pete; n doi timpi i trei micri; ntr-oclip/clipita. before you could say Jack Robinson/knife v. before onecan say Jack Robinson, be frank to the road, to (d. cal) a asculta de fru. be from Missouri, to amer.

    F a fi Toma Necredinciosul. be full of beans/guts, to 1. si. (d. cal) a fi focos. 2. Fa fi plin de via/verv/antreu; a se simi excelent;a fi/a se simi n form. 3. amer. si. a fi ncurcat ntr-osumedenie de probleme mrunte/fleacuri. be full to the gills, to amer. si. a fi beat

    mort/turt. be fully alive to smth., to a-i da perfect de bine seamade ceva. be getting hot, to 1. (d. cineva) a fi foarte aproape deadevr (ntr-o presupunere). 2. (din jocul de copii fierbinte i rece") a fi pe punctul de

    a ghici (exact). be gleg at the uptake, to scot. v. be quick in the uptake, beg no odds, to amer. a nu cere mil. be going some, to amer. si. a nainta rapid; he's ~

    merge zdravn/nu glum/nu se-ncurc. be going strong, to 1. a proceda pripit/nesocotit. 2. a seine bine; a fi (nc) n vigoare/puteri. be good money, to (d. o investiie de capital etc.) a

    fi rentabil/productiv.40be green about the gills, to v. be white about the gills, be had, to F; you've been had! te-au bgat

    n cof ! te-aunfundat! te-au tras pe sfoar ! A te-au avut! be half shot, to amer. si. a fi

    cherchelit/afumat/aghesmuit/magnetizat; aprox. a but pisica oet. be hand and/in glove (together/with smb.), to a fi/a lucranin-n mn (mpreun/cu cineva). be hard put to it (lor), to a fi ntr-o situaie dificil/nncurctur ; a fi tare ncurcat (cu privire la/n ceea ceprivete); a avea mult de furc/mult btaie de cap (cu). be hard put to it to do smth., to

    a-i fi/veni foarte greus fac ceva. be hard up, to F a fi fr o lscaie ; a trage ma de coad/targa pe uscat. be hard up against it, to amer. a fi ntr-o situaie diiicil ;a ntmpina multe greuti. be hard up for smth., to F a-i crpa buza dup ceva ;

  • a duce mare lips de ceva. be high up in the pictures, to amer. F 1. a-i merge foartebine; a prospera. 2. a fi la nlimea situaiei. be hitting on all four/six cylinders, Io amer. F a

    se simiexcelent; a fi n form. be hot stuff, to: F he's ~ ! e un tip ! he's ~ at golf! e unas la golf; that's ~ ! e excepional! be in a bad way, to 1. a se simi foarte prost; a fi ntr-osituaie critic; a trece printr-o (perioad de) criz.2. (d. lucruri) a lua o ntorstur proast; a treceprintr-o (perioad de) criz. be in a box, to F a fi la anangliie/strmtoare/amau. be in a fair way of

    doing smth./to do smth., to 1. a fipe drumul cel bun; a avea sori de reuit/izbnd.2. iron, a nimeri sigur (vorb s fie). be in funk, to F a avea o fric teribil/un trac

    nebun; a-1apuca biala/bielile. be in a muck, to F a fi uoroit de sus pn jos. be in a pet, to F a

    fi prost dispus ; a fi cu arag/capsa pus. be in a tight box, to v. be in a box. be in at the death, to a fi prezent la momentul oportun;

    a nu pierde momentul/ocazia. be in a wax, to F a fi n draci; a fi tare fnrios/mniat;a spumega de furie ; a tuna i fulgera.41be in a/the wrong box, to F a grei adresa/socotelile. be in bad/ill odour with smb., to a se area

    prost cu cineva;a fi prost vzut de cineva. be in blinkers, to fig. a purta ochelari de cal; a avea vederinguste. be in cloudland, to a fi cu capul n nori. be in clover, to a tri n puf/ca gina la moar ;

    a notan miere. be in condition, to a fi n form.be in condition to do a thing, to a fi n msur s fac ceva. be in deep water(s), to a fi n

    mare primejdie/suferin;a nota n ape adinei. be in Dutch with smb., to amer. si. a avea neplcericu cineva, v. i get in Dutch, be in easy street, to F a fi orn cu dare de mn ; a aveafranci/parale; a tri fr grija zilei de mine. be in face, to a arta bine. be in for it, to a fi ntr-

    o situaie dificil; a nu (mai) avea(alt) scpare/ieire; a fi dat de belea/bucluc/dracu';we're in for it! F ue-am procopsit! sntem n pom!am pus-o de mmlig ! am rupt cuiul! be in full/good lay, to (d. gin) a se oua bine. be

    in hot water, to F a fi intrat la ap. be in ill odour with smb., to v. be in bad odour with smb. be in leading-strings, to a fi inut n huri. be in liquor, to a fi but/beat. be in low water, to F 1. a fi n criz de bani; a nu avea

    un gologan; a-i sufla vntul prin buzunare. 2. a nu fin apele sale ; a nu-i fi toi boii acas. be in one's gears, to nv. 1. a fi la lucru. 2. a fi gatade lucru; a fi n dispoziie de lucru. be in one's line, to 1. a fi de competena/resortul

    cuiva.2. a-i plcea; a fi n genul cuiva; a fi pe placul/gustulcuiva. be in one's thinking box, to - F a medita profund. be in orders, to a fi fa bisericeasc.

    be in pictures, to F a face cinema.be in pocket, to F 1. a fi n franci/fonduri. 2. a fi n ctig. be in smooth water, to a fi ieit la

    liman/mal. be in smb.'s bad/black books, to a fi ru vzut de cineva ;a fi ncondeiat; a fi trecut la catastif.4:ibe in smb.'s boots/coat, to F a fi n pielea/locul cuiva. be in smb.'s good books, to a fi bine vzut de

    cineva; a fivzut cu ochi buni de cineva. be in smb.'s shoes, to v. be in smb.'s boots, be (all/quite) in the

    air, to 1. (d. planuri, etc.) a fi nefixat/neprecizat/nesigur; a fi (nc/doar) n faz de proiect.2. (d. ceva n curs de realizare) a fi mult discutat/dezbtut/pe buzele tuturor. be in the bag, to

    amer.F a fi (ceva) sigur/ca i fcut; n buzunar. be in the band wagon, to amer. v. climb into the band

    wagon, be in the blues, to a uu-i fi toi boii acas. be in the buff, to si. a fi gol puc. be in the

  • chair, to a prezida. be in the dark (about), to a nu ti nimic (despre) ; a nufi de loc la curent (cu). be in the doldrums, to F v. be down in the chops. be in the hole (for/to the

    extent or), to amer. a-i lipsi(o anumit sum). be in the know, to a ti; a cunoate ; a fi (pus) la curent. be in the melting-

    pot, to a fi n curs de schimbare/refacerecomplet. be in the picture, to 1. amer. v. be high up in the pictures.2. (a", persoane, lucruri) a conta; a avea importan. be in the red, to amer. F a fi n deficit. be

    in the running, to a avea anse de ctig/izbnd. be in the saddle, to fig. a fi n a ; a fi stpn/clare pe

    situaie ; a domina situaia. be in the same boat/box with smb., to F a fi (exact)n aceeai situaie cu cineva. be in the suds, to si. a fi perplex.be in the swim, to 1. a fi n miezul lucrurilor/n toiul evenimentelor. 2. a merge n pas cu vremea. be in

    the vein (for), to a avea chef (de). be in the wind, to si. a fi aghesmuit/afumat/cherchelit/cuchef. be in the wrong box, to v. be in a wrong box. be in with smb., to F a fi n relaii bune cu

    cineva ;a se avea bine cu cineva; F a fi de bru cu cineva. be it, to F a fi imaginea perfeciunii; this

    novel isabsolutely it! iat ce se cheam cu adevrat un roman ;*:among physicists, he's it! e uu mare nume printre fizicieni! they think they're it! se cred

    grozavi/teribili/buricul pmntului I be kittle cattle to shoe, to F a fi nzuros/mofturos/greu de mulumit. be laid on one's beam-ends, to v. be on one's beam-ends, be left holding/to

    ho'd the sack, to amer. 1. F a i sencredina sarcinile cele mai ingrate. 2. F a trageponoasele; a plti oalele sparte. be left in the basket, to F a fi neglijat; a nu i se danici o importan ; a fi considerat drept cantitate neglijabil. be lifted off the hook, to

    rar F a-i pune pirostriile pecap. bell the cat, to fig. a-i asuma un mare risc n interesulcolectivului; a-i lua tot riscul asupra sa. be long in the tooth, to F (d. cineva) a fi cal

    btrn. be made of money, to v. be flush (of money), be made one, to a se uni prin cstorie. be more than a match for smb., to F a-1 avea n buzunarul

    cel mic ; F a-i fi naul/popa ; A a-1 tia. bend smb. to one's bow/will, to a supune pe cineva voinei

    sale ; a infringe voina cuiva ; a-i impune voina. bend the bow of Ulysses, to elev. a ncovoia arcul lui Ulise ;

    a fi unicul nvingtor ntr-o grea ncercare/prob. be no chicken, to F (d. o femeie) a fi gin btrn. be no good, to (d. cineva) a fi o nulitate ; a nu fi bun de

    nimic. be no good + parl. pr., to a fi inutil; it's no good goingthere la ce bun s mergem acolo ? e inutil s mergemacolo. be no object, to a nu conta; money is no object to him(el) nu se uit la cheltuial ; banii nu conteaz la el. be not at all the thing, to v. be not quite the

    thing, be not on one's beat, to v. be off one's beat, be not (quite) all there, to a nu fi (chiar) n toate minile;

    a-i lipsi o doag. be not quite the thing, to a nu se simi prea bine/grozav/strlucit. be nowhere, to amer. a se pierde ; a se fstci; a-i pierdecapul.14pe nuts on smb., to v. be dead nuts on smb.e nuts on smth., to v. be dead nuts on smth.be nuts to smb., to F a fi foarte pe placul/gustul cuiva.be off at the nail, to F 1. a-i lipsi o doag. 2. a fi cu chef; a fi nielu fcut.be off one's base, to amer. sl. 1. a-i lipsi o doag. 2. ~ aboxit a se nela/grei profund (cu

    privire la).be off one's beam, to amer. sl. a fi capiu/icuit/sonat/siit (de pe linie) ; a-i fila lampa.be off one's beat, to a nu intra n/ine de competena/ resortul cuiva.

  • be off one's chump, to v. be off one's beam.be off one's feed, to a uu avea poft de mncare.be off one's game, to a juca prost; a nu fi n form.be off one's legs, to a nu se mai putea ine pe picioare (de oboseal) ; a nu-i mai simi

    picioarele (de oboseal).be off one's nut, to sl. 1. v. be off one's beam. 2. a fi aghesmuit/afumat.be off one's oats, to F v. be off one's feed.be off one's onion, to sl. v. be off one's beam.be off the beam, to amer. F a nu fi n ordine/regul ; I'm off the beam today azi toate

    (lucrurile) mi-au mers alandala/pe dos/de-a-ndoaselea.be off the hinges, to F 1. a fi alandala/claie peste grmad/cu susu-ii jos. 2. a fi scos din

    srite/pepeni/rbdri.be off the scent, to a fi pe o pant/pist greit.be off to Bedfordshire, to glum, a fi dus s se culce.be old dog at a thing, to nv. a fi meter mare/tare priceput la ceva.be on a bender amer. sl. a fi aghesmuit/afumat/cherchelit.be on a stum]) amer. sl. v. be up a stump.be on both sides of a fence, to F a ine/fi i cu unii i cu alii; a duce o politic

    duplicitar ; F a fi cu fundul n dou luntre.be one, to 1. ~ with smb. a fi de aceeai prere cu cineva. 2. ~ with smth. a face corp

    comun/o singur pies cu ceva.be on easy street, to amer. F v. be in easy street.be one's own man, to 1. a-i veni n fire (dup o indispoziie fizic sau psihic). 2. a nu

    depinde de nimeni; a fi independent.15be one too many for smb., to 1. F a face mar pe cinevaja-1 lsa de cru; a-1 ncuia/a-1 bga n cof. 2. Fja depi puterea de nelegere a cuiva. be on it, to amer. F 1. a fi gata (pregtit) (de luptetc.). 2. F a fi tare n materie. be on nettles, to a sta ca pe ace/ghimpi/crbuni (aprini)/je-

    ratic. be on one's beam-ends, to 1. mar. (d. un vas) a fi culcat peo coast. 2. F a fi la captul resurselor/la ananghie.3. F a fi pe geant/droj die ; a fi lefter; a fi la strm-toare ; a fi ajuns n sap de lemn. be on one's ear, to amer. F a-1 gsi (toate) nbdile; afi iritat la culme. be on one's game, to a juca bine; a fi n form. be on one's mettle, to a fi plin de

    ardoare/zel/rvn ; a ardede nerbdare s nceap munca/jocul/lupta etc. be on one's pins, to F a fi pe picioare; a

    fi teafr (i)sntos. be on one's uppers, to v. be down on one's uppers, be on short commons, to F a fi cu

    alimentele pe sfrite ;a muca prost; a face foame; F a posti. be on smb.'s fence, to F a fi de partea cuiva. be on smb.'s

    jack, to nv. 1. a scutura cuiva cojocul.2. a se npusti asupra cuiva. be on space, to amer. (d. reporteri) a fi pltit cu rndul(scris). be on tenter-hooks, to v. be on nettles, be on the air, to (d. un post de radio) a transmite ; a

    emite ;a fi prezent n eter. be on the anvil, to a fi n lucru/studiu; a fi n curs/fazade elaborare. be on the anxious bench/seat, to amer. v. be on nettles, be on the bargain counter, to

    amer. (d. mrfuri) a se vindela pre sczut/sub valoare. be on the beach, to F a fi ntr-o situaie critic; F afi n pom. be on the best, to a patrula; a (-i) face rondul. be on the bench, to F a fi judector

    sau episcop. be on the boards, to a fi actor; a fi n luminile rampei. be on the books, to a fi membra al unui club etc. be on the booze, to F a trage la msea.

    46\be on the broad grin, to rnji cu gura pn-la urechi. ! he on the bum, to amer. 1. F a

    vagabonda; a hoinri; a umbla cu cortul. 2. F a trndvi; a nu face nimic; a tia frunz la cini. 3. F a tri pe spinarea altuia.

  • 4. sl.(a\ sntate/lucruri etc.) a nu fi n ordine/cum trebuie.be on the dodge, to amer. sl. a se sustrage justiiei.he on the drink/drunk, to F a turna (n el) ca ntr-un butoi; a fi sugativ ; a fi un suge-

    bute/cep.be on the ebb, to v. be at low ebb.be on the fence, to amer. F a fi/rrnne neutru; a fi/sta n expectativ (pentru a vedea

    evoluia lucrurilor) ; a nu se pronuna ; a nu lua nici o atitudine ; aprox. pune-te bine cu Dumnezeu, dar nici pe dracul nu-1 huli.

    be on the gad, to F a fi mereu pe drum; a bate drumurile/uliele ; a colinda din loc n loc; a hoinri; F a umbla creanga/frunza frsinelului.

    be on the go, to 1. a fi (mereu) n micare; a nu sta locului (o clip). 2. a fi mereu pe drum; a umbla mult. 3. a fi gata/pregtit de plecare. 4. sl. a fi cu chef/cherchelit.

    5. F a fi pe duc/cu un picior n groap.be on the high ropes, to F 1. a fi n toane bune/ntr-o dispoziie excelent. 2. a fi plin de

    sine; a fi/umbla cu nasul (pe) sus. 3. a fi furios.be on the lam, to sl. a fugi mncnd pmntul; a fugi ct l in picioarele.be on the make, to 1. a urmri un ctig/profit/uu scop interesat. 2. a face carier.be on the mat, to 1. F a ncasa o spuneal/un perdaf. 2. sl. mii. a fi tradus n faa

    Tribunalului Militar/Curii Mariale.be on the mend, to 1. (d. persoane) a fi n curs de nsntoire/restabilire. 2. (a", lucruri) a fi

    n curs de mbuntire/normalizare.be on the move/wing, to 1. a fi (mereu) n micare ; a nu sta locului o clip; a fi (sculat

    i) n picioare. 2. a fi mereu (plecat) pe drum(uri). 3. a se pune n micare. 4. mii. a mrlui.be on the other side of the fence, to F a avea vederi (diametral) opuse; a se situa pe o poziie

    contrar; a fi n tabra advers ; a fi de cealalt parte a baricadei.47be on the pad, to F a vagabonda; a hoinri; a umbld cu cortul.be on the queer, to a fi cam suspect/dubios.be on/upon the rack, to a se frmnta/perpeli; a se da de ceasul morii; a sta ca pe

    gliimpi/ace/jeratic.be on the racket, to F a duce o via foarte dezordonat ; a o duce/ine numai n

    petreceri; a-i prpdi/risipi viaa n chefuri.be on the rampage, to F a fi apucat de pandalii si a face tapaj.be on the register, to amer. a fi pe lista suspecilor; a fi pus n urmrire ; a fi inut sub

    observaie.be on the right scent/tack, to a fi pe drumul cel bun; a urmri o pist sigur.be on the right side of the hedge, to F a se orienta bine ; a avea/adopta o

    poziie/atitudine just/corect (ntr-o problem).be on the right tack, to v. be on the right scent.be on the road, to 1. a fi pe drum. 2. amer. a fi coinis-voia-jor; a cltori.be on the -f- adj. side, to: it's rather/a bit on the expensive side e (nielus) cam (prea) scump.be on the safe side, to : just ~ pentru mai mult siguran ; pentru orice eventualitate;

    aprox. paza bun trece primejdia rea.be on the same side of the fence, to F a avea vederi identice ; a se situa pe aceeai

    poziie ; a fi n aceeai tabr ; a fi de aceeai parte a baricadei.be on the scent, to v. be on the right scent.be on the shelf, to 1. {i fig-) F a fi scos din uz ; a fi dat la reform. 2. F (d. o fat

    btrvii) a nu avea nici o ans de mriti.be on the stocks, to 1. mar. (d. vas) a fi n cal. 2. (a", lucrare) a fi pe antier/n curs de

    elaborare.be on the tack, to si. a nu consuma buturi alcoolice; a fi abstinent.be on the tiles, to si. a duce o via de petreceri; a umbla pe acoperiuri.be on the tramp, to F a umbla fr cpti/haimana/hai-hui/teleleu.be on the turf, to a juca la curse (de cai).48foe on the up-and-up, to F a fi n continu ascensiune ;

  • a urca tot mai sus. foc on the water-cart, to v. be on the tack, be on the wing, to v. be on the move 1., 2. be on the wrong side of the hedge, to F a se orienta prost ;

    a ayea/adopta o atitudine/poziie nejust/incorect (ntr-o problem). be on the wrong tack, to a fi pe un drum greit; a urmri

    o pist fals. be on wires, to v. be all on wires, be out and about, to a iei din cas dup boal ; a fi din nou

    pe picioare; a-i relua activitatea dup boal. be out for the dust, to amer. glum, a iei clare. be out of one's bearings, to 1. a se pierde ; a se rtci; a nu

    se mai putea orienta (pe teren). 2. fig. a se pierde ; a sefstci; a-i pierde busola. be out of one's beat, to v. be off one's beat, be out of one's depth, to 1.

    a nu mai avea fund; a nu maida de fund; a nu mai atinge fundul cu piciorul (la mareetc.). 2. fig. a fi depit (de o problem). be out of one's line, to 1. a nu ine de

    meseria/ocupaia.cuiva. 2. a nu fi de competena/resortul cuiva. be out of smb.'s books, to v. be in smb.'s bad

    books, be out of sorts, to a se simi (cam) prost; a nu fi n apelesale. be out of the swim, to a sta (intenionat) de o parte ; a nuse lsa prins n/de vrtejul evenimentelor; a duce ovia retras ; F a sta pe craca sa. be out of the running, to (i fig.) a fi ieit din joc/compe-

    tiie ; a nu avea anse de ctig/izbud. be partial to smb./smth., to a-i plcea cineva/ceva; < aavea o slbiciune pentru cineva/ceva. be poles apart/asunder, to a fi diametral opus; a se situala extreme. be pot and can in, to amer. nv. a avea una i aceeaiatitudine/prere n legtur cu ceva (ca i). be put to the push, to a fi pus la/a trece printr-o

    greancercare. be quick in/on the uptake, to F a le prinde din zbor ; a-imerge/umbla mintea/A electronicul. be raised to the bench, to a fi fcut judector sau episcop.49be red/rosy about the gills, to F a arta bine; a avo min bun/sntoas; a avea bujori n obraji. be slow in/on the uptake, to F a nu-i

    merge/umbla mintea/A electronicul; a fi greu de cap. be sold (a pup), to F a fi tras pe sfoar. be so much to the

    mustard, to amer. si. v. be all to themustard, be spoons on smb., to F a-i plcea/fi drag cineva; F a-i fi czut cineva cu tronc (la inim). be stone broke, to sl. a fi pe geant/drojdie/fr o

    lscaie. bet a cookie, to amer. F a face (un) pariu; a pune rmag ; a face prinsoare. be taken aback, to a rmne nlemnit/nmrmurit/ca

    trsnit/F paf/tablou/cu gura cscat. be the deuce/devil to pay, to F (d. situaie, consecine etc.) :

    there'll be ~ o s fie lat/groas (de obicei folosit numaila trecut i viitor). be the runner-up, to 1. sport a fi clasat pe locul doi. 2.scol. a fi declarat reuit fr loc. be the whole show, to amer. (d. un actor) a umple scena ;a domina spectacolul. be the worse tor/scot, of drink/liquor, to v. be in liquor, be through with one's

    star, to a-i fi apus steaua; a-i fi apusgloria; a-i fi pierdut popularitatea. be through with smb./smth., to a termina/isprvi cu

    cineva/ceva ; a-i pune cruce. be thrown on one's beam-ends, to v. be on one's beam-ends, be thumbs down

    on, to F 1. a fi contra; a se opune. 2. ainterzice. 3. a boicota. be thumbs up on, to F 1. a fi de acord; a fi pentru. 2.a aproba; a autoriza. 3. a ncuraja; a stimula. be tied to one's mother's apron-strings, to iron. (d. unbrbat) a fi puiuul mamei; a se ine de poala/fustamamei; a fi inut la poalele maic-si. be tied to one's wife's apron-strings, to iron, a fi sub

    papucul nevestei. be tied to the chariot of smb., to a fi la remorca cuiva. between grass and hay amer. (de) vrsta adolescenei;

    (d. biei) cnd i dau tuleiele; (d. o fat) codan. between hawk and buzzard nici slug, nici din familie;

    (considerat) de-al casei.

  • 50between wind and water 1. mar. sub linia de plutire. 2. ' fig. n locul cel mai sensibil/vulnerabil; n

    plin. between you and me (and the bed-post/door-post/Iamp-post/post) ntre noi fie vorba/vorbind; s rmn ntrenoi/secret. be under a cloud, to a fi n dizgraie ; a fi prost/ru vzut;a fi vzut cu ochi ri/cu nencredere. be under orders, to mil. a primi ordin. be under

    petticoat government, to glum, a fi sub papuc(ulnevestii). be under the ferule, to 1. a fi colar/elev. 2. a fi n subordine. be up against it, to a avea

    ghinion. be up a gum-tree, to amer. fig. F. a fi n pom. be up a stump, to amer. si. 1. a fi la ananghie/F n pom. 2. a da faliment; a se ruina. be upon the rack, to v. be on the rack, be up smb.'s alley, to

    amer. F. v. be down smb.'s alley, be up the lume, to amer. si. (d. idee, plan etc.) a cdea;a se nrui; F a rmne balt. be up to a thing or two, to a ti (cte) ceva; a se pricepela (cte) ceva ; a avea (ceva) experien. be up to no good, to a pune ceva la cale ; a cloci/urzi

    ceva;a fi pus pe rele. be up to smth., to 1. a fi n stare/capabil de ceva ru; a nuse da u lturi de a face ceva ru; he is up to anythinge n stare de orice ; nu te poi atepta la nimic bun dela el. 2. a cloci/urzi ceva; a pregti o lovitur/surprizneplcut. be up to trap, to a nu se lsa prins n curs/cu una cu doua ;a avea uu nas fin; a mirosi/adulmeca primejdia; a fiiret/ager/iste. be used as a door-mat, to fig. a fi clcat n picioare; a fizdrean cuiva. be weak in the upper stor(e)y, to v. be a little light in theupper stor(e)y. be weighed in the balance and found wanting, to a se dovediincapabil de a face fa unei sarcini/ncercri; a nu ndrepti speranele/ateptrile. be

    well up, to 1. ~ in a subject a cunoate foarte bine ochestiune; a fi versat/F tare n materie. 2. ~ for anexamination a fi bine pregtit la un examen.51be wet behind the ears, to F a fi tnr i neexperimentat< P a fi un ngu/mucos; aprox. a fi cu caulla gur. be white about the gills, to +- F a arta prost; a avea omin proast; a fi palid/galben/verde/strveziu/tras lafa. be with it, to F a se ine n pas cu moda ; a fi la curentcu (o idee/melodie etc. la mod). be worse than one's word, to a nu se ine de cuvnt; a nu-irespecta cuvntul (dat) ; a nu fi om de cuvnt. be worth one's salt, to a munci bine ; a fi capabil; a

    meritapinea pe care o mnnc/banii pe care i ctig/nca-seaz. be wrong in one's garret, to v. be a little light in the upperstor(e)y. be wrong in the upper stor^e)y, to v. be a little light inthe upper stor(e)y. be yellow about the gills, to v. be white aboutthe gills, beyond all bearing de uesuportat/iieiidurat/uesufeiit. beyond smb.'s compass/rar ken peste

    puterea de nelegerea cuiva. beyond smb.'s grasp/reach 1. inaccesibil cuiva; la carecineva nu poate ajunge. 2. fig. peste puterea de sesizarea cuiva. beyond smb.'s ken rar v. beyond smb.'s compass, beyond smb.'s reach v. beyond smb.'s

    grasp, beyond smb.'s scope care depete competena/posibilitile cuiva. bill and coo, to a se giugiuli; a fi ca doi porumbei; F a fi

    bot n bot; F a se pupa n bot. birds o a feather flock together prov. cine se aseamn seadun ; a tunat i i-a adunat. bishop has played the cook, the s-a ars miicarea; mucareae ars/afumat. bishop has put/set his loot in it, the v. bishop has playedthe cook, bite/gnaw a file, to F a face o ncercare desperat/unact desperat; aprox. a se juca cu focul. bite off a big chunk, to amer. si. F a se nhma la otreab grea.52bite off more than one can chew, to F 1. a se apuca de otreab mult prea grea. 2. a se apuca de prea multe lucruri

  • deodat. bite/cut off one's nose (to spite one's face), to F a-iface singur ru (cu mna lui) ; a-i tia singur craca desub picioare. bite one's thumb at smb., to rar afirox. a-i da cuiva cu tifla. bite on that! F bag bine

    la cpii ! biter bit, the pcliciul pclit. bite smb.'s head/nose off, to F a rspunde/vorbi cuiva

    brutal/grosolan ; a brusca/repezi pe cineva ; a i-o reteza(scurt). bit off, a F niel scrutit/trsiiit/icuit/srit de pe linie ;(cam) ntr-o doag/ureche. bit on, a F nielu fcut; o leac cu chef ; cam cherchelit/afumat. bla-bla in the air, to amer. si. a trncni/blmji de poman ; a-i bate gura degeaba/n

    vnt/de poman. ' black dog is on his back, (he 1-a apucat/cuprins ipohondria ;e ipohondru. black ox has trod on his foot, the 1. 1-a lovit npasta. 2.a mbtrnit. blast hell out of, to F a snopi/umfla n bti; a burdui/ciomgi bine/zdravn. blaze the path/trail/way, to 1. a croi/marca un drum/ocale n pdure, crestnd copacii. 2. fig. a deschide drum/fga nou ; a trage brazd nou ; a fi pionier/inovator/deschiztor de drumuri. bless the mark! v. save (he mark!blood is thicker than water prov. sugele ap nu se face. blot one's copybook, to F a-i

    pta/strica reputaia/bunul nume ; F a-i feteli blazonul. blow away the cobwebs, Io F a iei (puin) la

    aer/plimbareF a-i limpezi creierul la aer. blow bubbles, to 1. a face baloane de spun. 2. F asusine teorii umflate. blow great guns, to (d. furtun) a se strui/dezlnui cufurie; a urla/mugi puternic ; elev. a se dezlnui artileriacereasc. blow high, blow low fie ce-o fi; ntmpl-se ce s-o ntmpla ;F ce i-a fi tatei, i-a fi i mamei.53blow hot and cold, to a fi inegal (n comportare i n vorbe) ;a avea o comportare inegal ; a fi cnd cald, cnd rece ;a spune ba una, ba alta; a trage cnd la deal, cnd lavale. blow hot coals, to nv. a se face foc (i par); a semnia foc. blow like a grampus, to (d. cineva) a sufla (din) greu/cao foc/ balen. blow off one's dogs, to amer. F a renuna la realizareascopului propus ; a abandona un plan/o idee etc. blow off steam, to 1. a evacua aburul; a scoate abur. 2.

    fig.a-i cheltui surplusul de energie. 3. fig. a-i vrsa focul;a-i descrca nervii; a se rcori. 4. amer. si. a-i daaere. blow one's own trumpet, to a-i face (singur) reclam ; a.se luda singur. blow one's top, to amer. F 1. a-i sri andra/mutarul.2. a cpia. 3. a-i zbura creierii. 4. a nu-i mai tcea gura. blow the coals/fire, to fig. a pune

    paie pe(ste) foc;a stinge focul cu paie. 2. a aa patimile/vrajba etc. blow the gab/gafi, to si. a trda/vinde un

    secret; ~on one's accomplice a-si denuna/vinde complicele. blow the lid off smth., to F a

    destinui/dezvlui/divulgaceva ; a da ceva n vileag/pe fa/la iveal. blow tomahawks, to amer. F (d. vnt) a bate/sufla

    cufurie; a fi foarte ptrunztor; a te tia. blush like a black/blue dog, to iron, a fi pierdut orice simde ruine/pudoare ; a nu (mai) avea pic de ruine ; a ficulmea neruinrii/neobrzrii. boil down to the same thing, to v. it is six (of one) andhalf a dozen (of the other), boil pot, to amer. a (pre)gti un fel de rasol, fierbnd legumele n

    aceeai oal cu carnea. boil the pot, to fig. 1. F a-i ctiga hrana/existena/o(bucat de) pine. 2. a lucra de mntuial; F a darasol. bolt all the flour, to nv. fig. a ntoarce (o problem) petoate feele; a cerne. bolt to the bran, to v. bolt all the flour, bone (at) a subject, bone up on a

    subject, to amer. F atoci la o materie ; a se pune cu burta pe carte.

  • 54boot is on the other foot/leg, the 1. F este exact pe dos/ invers. 2. - F s-au schimbat/inversat

    rolurile; s-a ntors roata.boot is on the wrong oot/Ieg, the F vina a fost imputat/ atribuit/pus n seama celui

    nevinovat.boss the show, to - F a conduce/dirija o aciune ; a deine/ juca rolul principal ntr-o

    aciune; a fi capul/sufletul/ organizatorul i conductorul unei aciuni.bottom has dropped/fallen out o smth., the F sa isprvit/ zis cu; am pus-o de mmlig

    cu; a czut balt; nu mai face dou parale.bottoms up! s-o dm (de) duc (pe gt)! (s bem) pn'la fund!bow and scrape, to F a se ploconi; a face temenele; a face/sta sluj n faa cuiva.box smb.'s ear(s), to a-i trage cuiva o palm/F scatoalc.box the compass, to 1. (d. vnt) a sufla/bate alternativ din direcii diferite; a-i schimba

    mereu direcia. 2. F (d. cineva) a o tot lua de la cap/nceput; a se nvrti n cerc (ntr-un discursjo argumentare etc.).

    break a butterfly/fly upon the wheel, to F a trage cu tunul n vrbii; aprox. mai mare daraua dect ocaua; nu face daraua ct ocaua.

    break a lance with smb., to fig. a ncrucia spada cu cineva ; a avea cu cineva o discuie n contradictoriu/o controvers.

    break china, to F a isca/face trboi/zarv/tmblu/ circ mare.break (fresh/new) ground, to I- fig- a trage brazd nou; a deschide drumuri noi; fig. a

    face munc de pionier (at) ; *- fig. a pune bazele (unei metode noi etc.). 2. - fig. a ncepe o munc nou/o nou activitate.

    break no bones, to F a nu fi nici o pagub/un bai; a nu se face gaur-n cer.break squares, to a nclca un obicei/o ordine/rnduial bine stabilit.breaks were against us, the amer. si. n-am avut baft ; nu ue-a mers; am avut un ghinion nebun.break the back of smth., to F 1. a nrui; a distruge; a face s se prbueasc ; a-i fi

    lovitura de graie. 2. a face/termina partea cea mai grea/neplcut a unui lucru.mbreak the camel's back, to F colac peste pupz ; < ultima pictur care

    umple/vars/rstoarn paharul.break the egg in smb.'s pocket, to F a dejuca/zdrnici planurile cuiva ; a ncurca/strica

    socotelile cuiva.break the ground, to v. break (fresh/new) ground.break the heart of smth., to v. break the back of smth. 2.break the neck of smth., to v. break the back olt smth. 1.break the news to smb., to a-i aduce cuiva la cunotin o veste (proast), cu tot

    tactul/menajamentul posibil.break the pale, to F 1. a-i permite anumite excese; a nu tri eu msur/cumptat,

    2. a intra n datorii.break the record, to 1. a bate recordul. 2. (cnd un funcionar extrem de punctual ntrzie o

    dat, n mod' excepional, la birou) ; a fi/face o excex^ie.break the slate, (o amer. pol. F a-i retrage candidatura.breast the tape, to sport (d. alergtor) a ajuuge primul la linia de sosire.breed in and in, to a se cstori (timp de mai multe generaii) numai n cadrul familiei/ntre

    rude.breed out and oul, to a nu se cstori n cadrul familiei/ ntre rude (timp de mai multe

    generaii).bring a charge/crime home to smb., to a dovedi vinovia cuiva.bring a hornet's/hornets' nest about one's cars, to F a-i aprinde paie-n cap ; a se vr ntr-un

    viespar ; a te lega (singur) la cap (cnd nu te doare).bring an old house on one's head, to nv. a da de belea/ dracul/bucluc ; a-i gsi

    beleaua.bring down the house, to (d. un spectacol, o gluma etc.) a fi aplaudat furtunos/frenetic ; a avea un

    succes monstru.bring down the persimmon, to amer. a lua (un) premiu; a fi premiat.

  • bring grist to smb.'s mill, to F 1. a-i da cuiva ap la moar. 2. a aduce cuiva ctig/veuit/profit.

    bring home the bacon, to F a reui (ntr-o ncercare) ; a obine succese ; F -> a da lovitura; a-i vedea visul cu ochii; this brought home the bacon asta i-a adus multe parale.

    bring home to smb., to a face pe cineva s neleag/vad clar (ceva) ; a vorbi pe nelesul cuiva.

    !)6bring/drag in by (the) head and shoulders, to F a veni cu argumente/explicaii/concfuzii etc. trase

    de pr.bring in hot and hot, to a servi/aduce miicarea etc. foarte fierbinte la mas.bring more sacks to the mill, to F a aduce/veni cu argumente suplimentare/n plus.bring oil to the fire, to nv. v. add fuel to the fire.bring one's eggs/goods/hogs/pigs to a bad/wrong market, to F 1. a vinde n pierdere ; a face o

    afacere proast ; F a rupe inima trgului; (prin extensie) a-i conduce prost treburile. 2. a eua ; a suferi uu eec/fiasco ; F a da chix; a se nela (n socoteli) ; a calcula greit.

    bring one's eggs/hogs/pigs to a fair/fine/pretty market, to iron. v. bring one's eggs/etc. to a bad/etc. market.

    bring oneself home, to *- F a se reface/echilibra materialicete (dup o perioad de jen financiar) ; a reveni la situaia dinainte; a ajunge iar pe linia de plutire.

    bring.one's mind to pass, to nv. a-i atinge scopul/elul; a-i mplini dorina.bring one's noble to ninepenee, to nv. a cheltui banii cu nemiluita/n dreapta i n

    stuga ; a arunca banii pe fereastr/n vnt.bring one's nose to the grindstone, to 1. F a munci intens si cu perseveren; F atrage tare.

    2.F a toci (imens); a roade cartea; a sta cu burta pe carte.bring smb. back to earth, to fig. a readuce pe cineva pe p-mnt/la realitate (din visare etc.)

    ; a face pe cineva s vad clar lucrurile/situaia i s nu mai fie cu capul n nori.bring smb. down a peg (or two), to fig. F a-i (mai) rupe/tia cuiva nasul/din nas; a pune pe

    cineva la punct; a-i (mai) nchide cuiva gura ; a i-o mai reteza ; a-i mai smulge din pene ; a-i mai tia/reteza din unghii.

    bring smb. down Io earth, to v. bring smb. bade to earth.bring smb. over the coals, to v. haul smb. over the coals.bring smb.'s heart into his mouth, to F a face si sar cuiva inima din loc (de spaim).bring smb.'s nose to the grindstone, to F a face pe cineva s munceasc intens i cu

    perseveren/fr rgaz; a nu da cuiva nici o clip de rgaz; F a-i scoate sufletul.57bring smb. to book (for smth.), to a-i cere cuiva (s dea) socoteal (de ceva) ; a trage pe

    cineva la rspundere (pentru ceva).bring smb. to heel, to fig. a supune pe cineva; a pune aua pe cineva.bring smb. to his bearings/level, to a pune pe cineva la punct/ locul su; F a-i (mai)

    tia/scurta cuiva nasul/ din nas.bring smb. to his milk, to amer. a-1 face pe cineva blnd ca un mieluel; a face pe cineva s

    nu crcneasc/zic nici pis.bring smb. to his wit's end, to 1. a aduce pe cineva n impas. 2. a ului/buimci/zpci pe

    cineva; a lsa pe cineva perplex/buimac.bring smb. to the parish, to a aduce pe cineva n sap de lemn.bring (smb.) up to the scratch, to 1. a face (pe cineva) s acioneze (cu hotrre)/s se

    decid; a(-i) da un impuls. 2. a pregti pentru examen.bring smth. about one's ears, to v. bring a hornet's nest about one's ears.bring sugar in one's spade, to amer. F a fi excesiv de amabil/mieros (pentru a-i atinge

    scopul).bring the house about one's ears, to F a-i ridica toat familia n cap.bring to a head, to 1. a face s coac/colecteze (un abces). 2. fig. a agrava situaia ; a

    mpinge lucrurile pn la ultima limit.bring to a stand, to (mai ales d. persoane) v. bring to a standstill.bring to a standstill, to a face s se opreasc (un tren/ motor/ o persoan etc.) ; a face

    s nceteze (munca/producia, mai ales temporar); a face s stagneze (comerul/

  • afaceri/proiecte etc.) (folosit i la pasiv).bring to a stop, to (mai ales d. lucruri) v. bring to a standstill.bring/drive to bay, to fig. a ncoli; a.strnge cu ua.bring to bear (on), to 1. a ndrepta (un tun/telescop asupra). 2. a apsa cu toat puterea

    (asupra). 3. a-i ndrepta atenia/energia/forele (asupra). 4. a exercita presiuni/ influen (asupra).

    bring to grass, to mi. si. a scoate la suprafa (minereuri etc.).58

    bring to rights, to v. get to rights.bring to the hammer, to a vinde/scoate la mezat/licitaie.bring to the ladder, to nv. fig. a duce la treang/ spnzurtoare.bring up the rear, to a ncheia coloana/cortegiul; a veni/ defila la urm.broach smb.'s claret, to si. a-i da cuiva borul.build a lire under oneself, to a-i spa singur groapa; a-i tia singur craca de sub

    picioare.bully for you! amer. si. 1. ai baft! eti bftos ! 2. aa! bine ! bravo !burn a hole in one's pocket, to F (d. bani) a-i arde cuiva buzunarul; a nu(-l) ine mult.burn daylight, to F a pierde/irosi vremea (degeaba/de poman) ; a arde gazul.burn one's boats/bridges, to a lua o hotrre suprem/irevocabil i riscant, fr

    posibilitate de revenire; a risca totul ntr-o aciune fr a privi napoi; a-i tia singur retragerea; a arde (toate) punile n urma sa.

    burn the candle at both ends, to 1. a-i cheltui/irosi forele/ energia u mod nesocotit. 2. a se pierde/irosi n prea multe direcii/apuciidu-se de prea multe lucruri n acelai timp. 3. a face dou lucruri care se bat cap n cap.

    burn the earth/wind, to amer. F a fugi mncud/rupnd pmutul; a goni nebunete/cu toat viteza.

    burn the midnight oil, to a lucra pn noaptea trziu; a se culca foarte trziu.burn the planks, to F a sta mult (timp) nemicat pe loc/ ntr-un loc.burn the water, to a pescui noaptea (cu ostia, la lumina felinarelor).burn the wind, to amer. v. burn the earth.burn up the road, to amer. F (d. vehicule) a goni nebunete.burst one's boiler, to amer. si. 1. a da de belea/bucluc; a o sfri prost. 2. a da chix.burst one's buttons, to a se ngra ca un porc/de-i plesnesc/pocnesc hainele pe el.burst one's sides (with laughter), to a rnuri/a se strica/a se prpdi de rs; a rde s se

    sparg/inndu-se cu mi-nile de burt.59burst smb.'s boiler, to amer. sl. a vr/bga pe cineva n bu-cluc/belea. bury the hatchet, (o a se mpca; a face pace; a ngropasecurea rzboiului (ca Pieile Roii). busy one's brains with/about smth., to v. beat one's brainsabout/with smth. but me no buts F te rog (tii) ! fr (nici un) dar" ! slbe-te-m cu dar" ! butter one's bread on both sides, to F a-i face viaafoarte uoar/comod/plcut (folosind toate mijloacelecare pot aduce un avantaj ct de mic). but then ns/dar/acum nu e mai puin adevrat c;

    dartrebuie inut cont i de faptul c. buy a pig in a poke, to F 1. a cumpra cu ochii

    nchii ;F a cumpra m-n traist. 2. a lua o hotrre/a-iasuma o obligaie cu ochii nchii. buy a white horse, to F fig. a zvrli banii pe

    fereastr. buy gape-seed, to F iron, a umbla teleleu (Tnase) ; a umblaprin pia/blci, cscud gura pe la tarabe. buy money, to 1. a pune din nou aceeai miz. 2. a

    pariadin nou pe calul favorit. buy off the peg, to a cumpra haine de gata/confecii. buy on the

    hire-purchase system/on the instalmentplan/F on the never-never, to a cumpra n rate. by all odds amer. v. by a long chalk, by a long

    chalk/shot/way F (depind/ntrecnd) cu

  • mult. by and by n curnd; n viitorul apropiat. by gravy! amer. sl. la uaiba/dracu ! ei drcie (n plrie) !

    fir-ar s fie/al ciorilor! ptiu, drace! by long chalks v. by a long chalk, by long odds v. by a long chalk, by odds amer. v. by a long chalk.

    by fits and starts F cu intermitene/ntreruperi; pe apucate ; printre picturi; cnd i cnd; cnd d Dumnezeu;

    fr ir/continuitate. by hook or by crook F prin orice mijloace; F mort-copt. by oneself singur (singurel). by rights de drept. by the bye/way apropo; fiindc veni

    vorba.60ccall a halt (to), to nv. a pune capt; a curma. call all to naught, to inv. a ponegri; a

    defima ; a detracta. call a pikestaff/spade a pikestaff/spade, to F a spunelucrurilor pe nume. call cousins, to F a face caz de rudele sale. call down on smb., to a mustra/dojeni

    pe cineva. call each other names, to a se njura (reciproc) ; a se ocr(unul pe altul) ; a-i spune (unul altuia) vorbe de ocar/cuvinte grele. call into play, to a pune n joc/aciune/micare. call into requisition, to 1. a

    rechiziiona. 2. a recurge la ;a face apel la. call it a day, to: let's ~ gata (cu munca) ! (am muncit)de-ajuns pentru (ziua de) azi! call it a do, to: shall we ~ ? ne-am hotrt, facem trgul ?let's ~ ! bine, aa s fie/rmn ! call it square, to a regla conturile (cu cineva) ; a se socotichit. call off the dogs, to F a schimba un subiect de conversaie, neplcut ; - ! F

    schimb placa ! A > ntoarce-o c s-a fript! call/declare one's hand, to 1. a-i arta crile (de joc) ; a

    declara crile din mn. 2. fig. a da crile pe fa ; a-idezvlui planurile/inteniile adevrate. call smb. names, to a njura/ocr pe cineva ; a-

    i spune cuivacuvinte grele/vorbe de ocar. call/have smb. on the carpet, to F a-i trage cuiva o spu-neal/un perdaf/un frecu. call smb.'s bluff, to 1. F a nu se lsa intimidat. 2. a facepe cineva s se demate singur/F s se prind n pro-pria-i cacealma; a prinde pe cineva cu minciuna/ocauamic.61call the tune, to fig. a da tonul; a face pe stpnul; a comanda ; a dicta ;he's the one that calls the

    tune here aici lumea joac dup cum cnt el.call to record/witness, to a lua drept martor/mrturie ; a invoca/face apel la mrturia

    (cuiva).call white black, to a face din alb, negru (i din negru, alb).camp on smb.'s doorstep, to fig. a bate la poarta cuiva.cannot hold/show a candle to smb., to F a nu-i ajunge cuiva nici pn la clci/degetul cel mic.can the leopard change his spots? aprox. nravul din fire n-are lecuire ; lupul i schimb

    prul, dar nravul ba.can you beat it/that! amer. F (ei) poftim! asta-i bun/ culmea/nc una! (asta-i)

    nemaipomenit! s-a mai pomenit mia ca asta !cap fits, the F (asta) aa e ! se potrivete ! e adevrat! just! nimerit/lovitur n plin!cap the climax/globe, to F a fi prea de tot; a pune capac (la toate).cards are stacked (against smb./smth.), the soarta e potrivnic ; crile snt nefavorabile;

    partida e ca i pierdut.care killed a/the cat aprox. grija mbtrnete pe om (nu munca).care nothing for, to F v. not to care a bean 2.carper will cavil at anything a 1. face critic de dragul criticii. 2. F toate i miros ;

    ciisurgiul/ciclitorul tot cusurgiu/ciclitor rmne; aprox. caut pete n soare.carry a bone in her mouth/teeth, to (ti. o nav) a despica valurile cu putere, acoperindu-se

    de spum.carry a chip on one's shoulder, to amer. *~ F a avea un aer provocator/sfidtor ; F a

    cuta ceart cu luminarea.

  • carry a/the face of, to a prea.carry all/everything before one, to a nvinge toate obstacolele ; a nu-i sta nimeni mpotriv ; F

    a avea succes pe linie.carry a matter to one's pillow, to F a amna o liotrre pn a doua zi (dimineaa) ;

    aprox. ideile bune vin peste noapte ; noaptea a cel mai bun sfetnic/sftuitor.carry an M by/under one's girdle, to nv. a-i aduga titlul de domn" sau doamn"

    numelui de familie; peior. a parveni,carry a stiff upper lip, iro F a nu-i pleca capul; a-i ine capul/fruntea sus ; a fi

    drz/neclintit; a se ine tare ; a nu se pierde cu firea.carry a ticket, to amer. a face s fie acceptat candidatul propus (pe list).carry away the bell, to rar a lua premiul I (l


Dictionar Maritim Englez Roman

Dictionar Maritim Englez Roman

Documents
Dictionar Maritim Englez-roman

Dictionar Maritim Englez-roman

Documents
Dictionar Francez-Englez

Dictionar Francez-Englez

Documents
Dictionar rus-englez-roman

Dictionar rus-englez-roman

Documents
Dictionar Frazeologic Roman German

Dictionar Frazeologic Roman German

Documents
Dictionar Englez-roman Tehnic

Dictionar Englez-roman Tehnic

Documents
DICTIONAR DE AFACERI ROMAN -ENGLEZ

DICTIONAR DE AFACERI ROMAN -ENGLEZ

Documents
Dictionar de Afaceri Roman Englez

Dictionar de Afaceri Roman Englez

Documents
dictionar englez-tunisian

dictionar englez-tunisian

Documents
Dictionar Frazeologic Fr-Ro-Fr [SSA]

Dictionar Frazeologic Fr-Ro-Fr [SSA]

Documents
DICTIONAR ENGLEZ CONTABILITATE

DICTIONAR ENGLEZ CONTABILITATE

Documents
Dictionar Roman Portughez Englez

Dictionar Roman Portughez Englez

Documents
Dictionar Tehnic Englez Roman

Dictionar Tehnic Englez Roman

Documents
dictionar termeni financiari englez-roman.pdf

dictionar termeni financiari englez-roman.pdf

Documents
Dictionar Marinăresc ENGLEZ - ROMÂN

Dictionar Marinăresc ENGLEZ - ROMÂN

Documents
Dictionar Marinaresc ENGLEZ ROMAN

Dictionar Marinaresc ENGLEZ ROMAN

Documents
Dictionar Economic Roman Englez Roman

Dictionar Economic Roman Englez Roman

Documents
Dictionar Englez-Roman Matematica

Dictionar Englez-Roman Matematica

Documents
Dictionar Tehnic Drilling Englez Roman

Dictionar Tehnic Drilling Englez Roman

Documents
Dictionar Tehnic Englez-Roman

Dictionar Tehnic Englez-Roman

Documents
Dictionar Maritim Englez Roman!@!

Dictionar Maritim Englez Roman!@!

Documents
Dictionar Frazeologic Roman - German

Dictionar Frazeologic Roman - German

Documents
Primul meul dictionar vizual englez-francez-roman Larousse meul...Primul meul dictionar vizual englez-francez-roman Larousse Keywords Primul meul dictionar vizual englez-francez-roman

Primul meul dictionar vizual englez-francez-roman Larousse meul...Primul meul dictionar vizual englez-francez-roman Larousse Keywords Primul meul dictionar vizual englez-francez-roman

Documents
Dictionar Financiar Englez-Rus

Dictionar Financiar Englez-Rus

Documents
Dictionar tehnic-englez-roman

Dictionar tehnic-englez-roman

Engineering
Dictionar Matematic Roman-Englez Cuvinte

Dictionar Matematic Roman-Englez Cuvinte

Documents
Dictionar Roman Englez

Dictionar Roman Englez

Documents
Dictionar Rus Englez Roman

Dictionar Rus Englez Roman

Documents
Dictionar Marinăresc ENGLEZ - ROMÂN

Dictionar Marinăresc ENGLEZ - ROMÂN

Documents
Dictionar englez roman termeni marinaresti

Dictionar englez roman termeni marinaresti

Documents