Universitatea “Dunarea de Jos” Galati

Facultatea Stiinta si Ingineria Alimentelor

Specializarea Inginerie si Management in Alimentatie Publica si Agroturism

ProiectManagementul

ospitalitatii

Studenta: Grupa: 12231

An universitar

2009-2010

CUPRINS

I. Introducere

I.1. Descrierea zonei

I.2. Obiective turistice, economice si

culturale

I.3. Mijloace de transport

I.4. Atractivitati

II. Descrierea unitatii turistice

II.1. Descriere hotel

II.2. Tarife :

II.2.1. Cazare

II.2.2. Restaurant

II.2.3. Sali de conferinte

II.2.4. Relaxare

III. Structura unitatii

3.1. Compartimentele de conducere şi administrare

3.2. Compartimentele interne

3.3. Compartimente furnizoare de servicii pentru clienţi

IV. Bibliografie

I. Introducere

1.1. Descrierea zonei

Piatra-Neamţ, una dintre cele mai pitoreşti aşezări ale ţării, supranumită adesea "Perla

Moldovei", este nu numai centrul administrativ al judeţului, ci şi capitala istorică a unui

străvechi ţinut românesc, calitate ce i-o conferă vechimea sa bimilenară. Amintită încă de la

sfârşitul sec. al XIV-lea printre alte târguri ale Moldovei, este locul unde Ştefan cel Mare îşi va

ridica - în a doua jumătate a veacului următor - curte domnească şi biserică, ce constituie şi

astăzi nepreţuite podoabe ale oraşului, judicios integrate arhitecturii moderne şi ambianţei

noilor co Municipiul Piatra-Neamţ număra la 18 martie 2002 o populaţie de 104.914 locuitori

(oficial, conform recensământului), dintre care 49.818 de sex masculin şi 55.096 de sex

feminin.

Căile de acces către Piatra-Neamţ sunt DN15 dinspre Bacău şi Bicaz, DN15 C dinspre

Târgu Neamţ, trecând prin Humuleşti şi Bălţăteşti şi DN15 D dinspre Roman, trecând prin

Girov (de unde se desprinde DJ 208 G ce ajunge la Hanul Ancuţei).

Accesul pe calea ferată se face pe linia 506, Bacău-Bicaz.

Distanţe rutiere:

Bucureşti: 342 km

Iaşi: 136 km

Bacău: 61 km

Suceava: 100 km

Tihuţa: 218 km

Bicaz: 29 km

Târgu-Neamţ: 44 km

Borsec: 143 km

Lacu Roşu: 65 km

Municipiul Piatra-Neamţ a fost atestat, în octombrie 2009, drept staţiune de interes

naţional, devenind astfel a doua localitate din judeţul Neamţ, după oraşul Târgu Neamţ, ce a

câştigat acest statut. Un alt aspect interesant este acela că lucrările la telegondolă au fost

efectuate în interiorul unei arii protejată ca rezervaţie paleontologică.

1.2. Obiective turistice, economice si culturale

Muzee şi case memoriale

Monumente istorice

Lăcaşe de cult

Parcuri naţionale şi rezervaţii naturale

Muzee şi case memoriale

Muzeul de Istorie şi Arheologie Piatra-Neamţ

Este unitatea de bază a C.M.J. Neamţ. A fost înfiinţat în anul 1934 de către preotul Constantin Matasă şi deţine cea mai importantă colecţie arheologică aparţinând culturii eneolitice Cucuteni (mil. IV-III î.H.). Alături de aceasta, în muzeu sunt prezentate civilizaţia traco-geto-dacică din zonă, locuirea medievală, aspecte ale istoriei locale din epocile modernă şi contemporană, activitatea muzeografică din judeţ ş.a.

Muzeul de Istorie Roman

Înfiinţat în anul 1957, Muzeul de Istorie din Roman deţine cele mai bogate colecţii de materiale de provenienţă dacică, rezultate din cercetările din cetatea de la Brad şi din alte aşezări de pe Valea Siretului, cât şi valoroase vestigii medievale ale oraşului atestat documentar la 31 martie 1392

Muzeul de Istorie şi Etnografie Bicaz

Cuprinde mărturii arheologice şi etnografice privind locuirea Văii Bistriţei, din cele mai vechi timpuri până în epoca modernă.

Muzeul de Istorie şi Etnografie Târgu-Neamţ

Prezintă o sinteză a bogatei istorii medievale a oraşului.

Muzeul de Artă Piatra-Neamţ

Deţine bogate colecţii de pictură, grafică, sculptură şi tapiserie, semnate de artişti români renumiţi: Lascăr Vorel, Aurel Băieşu, C.D. Stahi, Ion Ţuculescu, Nicolae Tonitza, Aurelia Ghiaţă, Iulia Hălăucescu ş.a. Periodic, sălile muzeului găzduiesc expoziţii temporare ale unor artişti din ţară şi străinătate.

Muzeul de Artă Roman

Organizată după anul 1970, expoziţia de bază cuprinde lucrări ale unor cunoscuţi artişti contemporani: Oscar Han, Nicu Enea, Aurel Nedel, Ştefan Hotnog ş.a.

Galeriile "Lascăr Vorel" Piatra-Neamţ

Au fost organizate în anul 1992, în incinta lor funcţionând şi librăria Humanitas. Găzduiesc expoziţii ale artiştilor contemporani.

Muzeul de Etnografie Piatra-Neamţ

Înfăţişează aspecte ale locuinţei ţărăneşti tradiţionale de pe Valea Bistriţei, costumul popular românesc din zonă şi principalele meşteşuguri din regiunea subcarpatică a Moldovei (prelucrarea lemnului, ţesutul, cojocăritul etc.).

Muzeul de Istorie şi Etnografie Bicaz

Cuprinde mărturii arheologice şi etnografice privind locuirea Văii Bistriţei, din cele mai vechi timpuri până în epoca modernă.

Muzeul de Istorie şi Etnografie Târgu-Neamţ

Expune meşteşugurile tradiţionale practicate în zonă; într-un pavilion special amenajat sunt prezentate o serie de instalaţii ţărăneşti de mare valoare.

Muzeul Etnografic Nicolae Popa - Târpeşti

Deşi acest veritabil muzeu nu face parte din Complexul Muzeal Judeţean, nu putem să nu menţionăm colecţia enofolclorică a lui Nicolae Popa din Târpeşti, cunoscut colecţionar pasionat dar şi creator de artă populară autentică.

Muzeul Memorial "Calistrat Hogaş" Piatra-Neamţ

Unicul muzeu dedicat clasicului literaturii române Calistrat Hogaş, funcţionează chiar în casa în care a locuit scriitorul cea mai mare parte a vieţii. Reamenajate pe baza consemnărilor Sidoniei Hogaş (fiica scriitorului), spaţiile muzeale oferă vizitatorului ambianţa casei de la început de secol XX.

Muzeul Memorial "Ion Creangă" Humuleşti

În casa în care s-a născut scriitorul Ion Creangă, avem o reprezentare sugestivă a universului descris cu atâta talent în Amintiri din copilărie. Remarcabile sunt atât interiorul casei părinteşti, cât şi expoziţia foto-documentară referitoare la viaţa şi activitatea clasicului literaturii române.

Casa Memorială "Veronica Micle" Târgu-Neamţ

În casa în care poeta şi-a petrecut primii ani ai vieţii şi unde istoricul Nicolae Iorga a aşezat o placă memorială, s-au reconstituit două camere de epocă şi s-a întocmit o expoziţie foto-documentară.

Muzeul de Ştiinţele Naturii Piatra-Neamţ

A luat fiinţă în anul 1960, în imobilul donat de regretatul Iulian Antonescu, ca urmare a iniţiativei dr. Mihai Ciobanu. Deţine o colecţie de peşti fosili unică în lume, dar şi exponate rarisime din geologia, flora şi fauna munţilor Neamţului (Ceahlăul, îndeosebi).

Muzeul de Ştiinţele Naturii Roman

Această unitate reprezintă rodul preocupărilor în domeniul cercetării şi valorificării expoziţionale a materialelor colectate din zona de confluenţă a Moldovei cu Siretul, efectuate după 1960.

Monumente istorice

Cetatea Neamţ - Monument istoric situat în apropierea oraşului Tg. Neamţ, str. Arcaşului nr. 1, pe un platou al dealului Pleşu, la 480 m altitudine. Este atestată documentar prima oară în 1395. A fost refăcută, întărită şi reamenajată în timpul lui Ieremia Novilă şi Vasile Lupu. Istoria cetăţii este strâns legată de zbuciumatul trecut al ţării, având un rol important în sistemul defensiv al Moldovei. În 1691 aici s-a scris o importantă pagină de eroism când cetatea a fost apărată de un mic grup de plăieşi împotriva armatei polone condusă de Ioan Sobieski.

   

Cetatea Bâtca Doamnei Piatra Neamţ (Petrodava) - Situată la 4 km sud-vest de oraş. Primele elemente de cultură materială aparţin epocii neolitice (faza Cucuteni), peste care se află un nivel de locuinţe din epoca bronzului şi apoi stratul daco-getic. Perioada de maximă dezvoltare a fost între sec. I î.e.n. şi I e.n.Monument istoric accesibil doar arheologic.

      

Palatul Cnejilor - Ansamblu monumental situat în com. Ceahlău. A fost construit în trei etape:- Hatmanul Gheorghe, fratele lui Vasile Lupu, ridică în 1639 o biserică de piatră pe locul unui schit mai vechi şi o înconjoară cu clădiri din cărămidă şi lemn. Turnul clopotniţă, pătrat, pe trei nivele este lipit de clădirea bisericii- Antonie Ruset, ginerele hatmanului Gheorghe şi domn al Moldovei (1675-1678), construieşte în 1672 un zid de incintă de piatră. În acelaşi an marele vistier Toderaşcu Cantacuzino înalţă zidurile şi construieşte cele 4 turnuri rotunde şi clădiri de locuit. Această mică cetate a reprezentat în acele vremuri un adăpost bine întărit şi a fost asediat de multe ori.

   

Curtea şi biserica domnească din Piatra-Neamţ

Este situat în centrul oraşului şi, potrivit izvoarelor istorice, acest ansamblu arhitectural alcătuit din Curtea Domnească, Biserica "Sf. Ioan" şi Turnul-clopotniţă îşi are începuturile în perioada 1468-1475 fiind ctitorit de Ştefan cel Mare. Din Curtea Domnească s-a mai păstrat doar o parte din pivniţele casei domneşti (unde se află acum o expoziţie

muzeală) şi porţiuni din zidul de incintă. Biserica zidită în 1497-1498, monumentală şi elegantă, este caracteristică stilului arhitectural moldovenesc din acea perioadă îmbinând tipul cu plan dreptunghiular şi bolţi semicilindrice cu cel trilobat şi turlă pe naos. Turnul, construit în 1499

din piatră brută şi întărit cu patru contraforturi ce-i subliniază profilul zvelt, are 19 m înălţime. Foişorul de pază a fost adăugat în epoca modernă.

Monumentul - mausoleu al vânătorilor de munte

http://www.neamt-turism.ro/imagini/imaginimari/vanatorimon.jpgEste situat în Tg. Neamţ pe o terasă largă creată artificial pe Culmea Pleşului, la o

altitudine de 491 m pentru a putea fi observat cu uşurinţă. Monumentul realizat de arhitectul Theodor Burcă a fost ridicat pentru a comemora jertfa eroilor neamului din Primul Război Mondial. A fost inaugurat în 1939 de Regele Carol al II-lea . Este monument, deoarece reprezinta o opera de arhitectură şi de artă de proportii mari, destinat sa comemoreze jertfele de

glorie şi de eroism ale neamului, din Primul RazboiMondial

CASE ŞI CONACE BOIEREŞTI

Casa Aristide Caradja -Com. Grumăzeşti

http://www.neamt-turism.ro/imagini/imaginimari/karadjea.jpgÎn centrul comunei, situat în mijlocul unui mic parc dendrologic, construcţia are un singur nivel şi prezintă o terasă largă în faţa marelui salon din care se deschid intrările în celelalte încăperi. Aici a trăit şi a studiat timp de mai mulţi ani, mai ales după cel de-al doilea război mondial cunoscutul entomolog Aristide

Caradja (1861-1955), realizatorul unei colecţii de lepidoptere de o mare valoare ştiinţifică, unică în lume, pe care a donat-o Muzeului "Grigore Antipa" din Bucureşti.http://www.neamt-turism.ro/monumente.htm - monument

Lacaşe de cult

Mănăstirea Agapia (Agapia Nouă sau Agapia din vale)SITUARE: Comuna Agapia, la 12 km sud de Tg. Neamţ. De aici se poate ajunge la Mănăstirea Văratec pe drum asfaltat (7 km) sau pe drum forestier, peste deal (4 km).DESCRIERE: Mănăstirea deţine o colecţie muzeală de artă medievală şi religioasă şi o bibliotecă ce cuprinde şi un fond de carte veche. Pe latura de sud se află paraclisul Naşterea Maicii Domnului, iar în afara incintei mănăstireşti se mai află bisericile Adormirea Maicii Domnului şi Sf. Ioan Bogoslovul. În cadrul satului mănăstiresc poate fi vizitată casa memorială "Al. Vlahuţă". Prin amplasarea într-un peisaj foarte pitoresc străjuit de munţi acoperiţi de codrii seculari, mănăstirea a atras în decursul timpului numeroase personalităţi ale literaturii române. OPORTUNITĂŢI SERVICII: Cazarea se poate face la căsuţele măicuţelor din satul mănăstiresc sau la numeroasele pensiuni din com. Agapia.

   http://www.neamt-turism.ro/lacase.htm - lacaseMănăstirea Bisericani

http://www.neamt-turism.ro/imagini/imaginimari/bisericani.jpgSITUARE: Comuna Alexandru cel Bun, la 12 km vest de Piatra Neamţ.

DESCRIERE: Mănăstire de călugări cu hramul Bunavestire (25 martie). Monumentul istoric degajă o atmosferă de echilibru şi austeritate. Iconostasul, executat probabil în sec al XVIII lea, bogat ornamentat este de o rară frumuseţe. De asemenea, uşile împărăteşti sunt remarcabile prin sculptura

densă de arabesc.

Mănăstirea Bistriţa SITUARE: Comuna Alexandru cel Bun, la 8 km vest de Piatra-NeamţDESCRIERE: Mănăstire În pronaos sunt înmormântaţi Alexandru cel Bun şi prima soţie (Ana), Alexandru - fiul lui Ştefan cel Mare şi celebrul cronicar Grigore Ureche (1647), autorul celei mai vechi scrieri în limba română din Moldova. Cel mai preţios odor este Icoana făcătoare de minuni a Sf. Ana, dăruită de împăratul bizantin Manuel II Paleolog pe la 1420. Mănăstirea deţine şi o colecţie de artă medievală, aflată în fosta Şcoală Domnească de caligrafi, copişti, preoţi şi cântăreţi bisericeşti.Mănăstirea cuprinde şi două paraclise, turnul-clopotniţă, o Casă Domnească, corpuri de chilii şi ziduri întărite.

  Mănăstirea Brădiţel

SITUARE: Comuna Bodeşti, la 30 km nord de Piatra Neamţ.SCURT ISTORIC: A fost construită în 1988 pe locul unui fost aşezământ din 1927 şi a fost sfinţită în 1995 de către I.P.S. Mitropolit Vlasie MogârzanDESCRIERE: Mănăstire de maici, pe stil vechi, cu hramurile Acoperamântul Maicii Domnului şi Izvorul Maicii Domnului.

Mănăstirea are ateliere de pictură, sculptură, tricotaje, perdele şi croitorie.

Mănăstirea Horaiţa

http://www.neamt-turism.ro/imagini/imaginimari/horaita.jpgSITUARE: Com. Crăcăoani, la 25 km nord-vest de Piatra-Neamţ. Se poate ajunge

pe un drum forestier la Mănăstirea Almaş, 10 km sud-est sau la Schitul Horăicioara cu hramul Buna Vestire (25 martie) urcând prin pădure 1,5 km, unde se află şi un izvor al tămăduirii.DESCRIERE: Monumentul istoric şi de arhitectură religioasă are 8

turle, ziduri de piatră foarte groase şi deţine mai multe obiecte de interes muzeal,. Constituie un unicat în Europa prin faptul ca amvonul este situat deasupra catapetesmei.

Mănăstirea NeamţSITUARE: Com. Vânători-Neamţ, la 15 km nord-vest de Tg. Neamţ.DESCRIERE: Specific este Aghiazmatarul circular din faţa mănăstirii, unde se face sfinţirea apei la hram. În biserică se află o icoană a Maicii Domnului pictată în anul 665 în Israel, făcătoare de minuni. În camera mormintelor este îngropat Ştefan Voievod (unchiul lui Ştefan cel Mare). În biserica mică se află Icoana Maicii Domnului cu trei mâini , iar în cimitir - o gropniţă cu 300 de cranii de călugări.Aşezământul are cea mai mare şi mai veche bibliotecă mănăstirească (18000 volume) şi a avut o contribuţie deosebită la dezvoltarea culturii şi artei româneşti medievale. De Mănăstirea Neamţ ţin schiturile: Procov, "Sf. Antonie" sau Icoana Veche, Vovidenia, Bolniţa, Icoana Nouă .

        

http://www.neamt-turism.ro/lacase.htm - lacaseSchitul Icoana Veche SITUARE: Com. Vânători-Neamţ la 23 km NV de Tg. Neamţ, 67 km N de Piatra Neamţ şi 7 km V de Mănăstirea NeamţSCURT ISTORIC: biserică din lemn ctitorită într-o poiana de sub muntele Rusu, de ieroschimonahul Iosif Crăciun, în amintirea şi pe locul unde a fost adapostită sfânta icoană a Maicii Domnului, făcătoare de minuni, adusă aici cu alte odoare pe vremea Eteriei (1821) din Iavra Neamţ;

 

Schitul Procov

SITUARE: situată în Com. Vânători-Neamţ la 17 km V de Tg. Neamţ şi 62 km N de Piatra Neamţ, la altitudinea de 600 m şi la o oră cu piciorul pe poteci de la schitul Vovidenia.SCURT ISTORIC: ctitorit din lemn în 1714 de Pahomie, Episcop de Roman

DESCRIERE: schit de călugări, cu hramul Acoperământul Maicii Domnului (1 octombrie); obiecte de valoare: potir poleit cu aur din 1804, cruci de argint din 1802, brâu de la Ierusalim din 1785, cruci de chiparos suflate cu aur, cărţi de cult din sec. XVII-XIX.

Schitul Sihla - com. Vânători-NeamţEste situat la 25 km de Târgu Neamţ. Aici se poate ajunge pe drumul care merge spre Mănăstirile Secu şi Sihăstria. Peştera Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla Acesta este un alt loc de pelerinaj şi rugăciune, ce se află în munţi, mai sus, ascunsă printre stânci. Aici şi-a petrecut câţiva ani din viaţă, în izolare totală şi rugăciune, Sfânta Teodora. Peştera este situată într-un spaţiu îngust dintre două stânci înalte, în care a fost creat un altar de rugăciune, luminat mereu de lumânari şi candele aprinse de vizitatori.

   

Schitul Sfântul Ioan Bogoslovul SITUARE: Com. Vânători-Neamţ la 17 km NV de Tg. NeamţSCURT ISTORIC: A fost reconstruit din lemn în 1402 de Alexandru cel Bun pe vatra unui schit tot din lemn datând din sec. XIV; biserica actuală a fost ridicată din piatră pe locul celei de lemn, în 1835.DESCRIERE: schit de călugări, cu hramul Sfântul Ioan Bogoslovul (30 aprilie); Prezintă obişnuitul plan treflat şi turlă pe naos, iar subsolul a fost amenajat ca osuar; serveşte de capelă cimitirului în complexul monahal Neamţ;

Schitul Vovidenia

SITUARE: Com. Vânători-Neamţ, la 2 km SE de mănăstirea Neamţ, 17 km V de Tg. Neamţ şi 61 km N de Piatra NeamţSCURT ISTORIC: ctitorit din lemn de Episcopul Romanului Ioanichie în 1751, lângă alta mai veche din 1749; biserica refacută tot din lemn în 1790 de ierom. Isaia, egumenul Ioanichie de la mănăstirea Bogdana şi stolnicul Atanasie Gosan. În 1849 biserica Vovidenia a fost desfăcută şi dăruită locuitorilor din satul Lunca (comuna Vânători), în acelaşi an începând construirea actualei biserici de zid, ctitorită între 1849 şi 1853 de egumenii Daniil şi Gherasim Miron, sfinţită în 1857

  http://www.neamt-turism.ro/lacase.htm - lacase http://www.neamt-turism.ro/lacase.htm - lacase

Mănăstirea SecuSITUARE: Com. Vânători-Neamţ, la 22 km de Tg. Neamţ şi 3 km de Mănăstirea Sihăstria.DESCRIERE:Monument istoric şi de arhitectură religioasă cu influenţe

munteneşti. De Mănăstirea Secu ţin schiturile: Nifon (com. Vânători-Neamţ) şi Ţibucani (com.Ţibucani).http://www.neamt-turism.ro/lacase.htm - lacaseMănăstirea Sihăstria

SITUARE: Com. Vânători-Neamţ, la 20 km de Tg. Neamţ şi 3 km de Mănăstirea SecuDESCRIERE: Mănăstire de călugări cu hramul Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie). Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Aici a trăit părintele Ilie Cleopa între anii 1992-1998. De aici se pot face drumeţii spre Hangu (sud-vest, 4 ore), Pipirig (nord-vest, 3 ore), Mănăstirea Agapia (est, 3 ore) sau Schitul Sihla (sud, 2 ore).De Mănăstirea Sihăstria ţin schiturile: "Sf. Daniil Sihastrul" sau Râpa lui Coroi, "Sf. Cruce" sau Poiana lui Ioan (com. Vânători-Neamţ) şi, cel mai important, Sihla (sec.XVIII-XIX) în apropierea căruia se află peştera unde a trăit Cuvioasa Teodora.

Mănăstirea Văratec

SITUARE: Com. Agapia la 12 km sud-vest de Tg. Neamţ. De aici se poate ajunge pe un drum asfaltat la Mrea. Agapia (7 km) sau pe un drum forestier ce trece dealul (4 km) şi, de asemenea, la schiturile Sihla şi Horăicioara, pe cărări de munte.DESCRIERE:Monument istoric şi de arhitectură religioasă, aşezământul deţine

un muzeu de artă medievală şi o bibliotecă cu peste 6000 de volume, din care multe manuscrise şi tipărituri vechi. Aici a lucrat mai mulţi ani arhimandritul Valeriu Anania. În apropierea satului mânăstiresc se întind două rezervaţii forestiere celebre: "Codrii de aramă" şi "Pădurea de argint".

Parcuri şi rezervaţii naturale

Parcul Natural Vânători - Com.Agapia, sat Văratec; Apariţie relativ nouă în peisajul ariilor protejate nemţene, constituit ca parc natural în anul 1999. Se află situat în nordul judeţului Neamţ, la graniţa cu Suceava, în raza comunelor Crăcăoani, Agapia, Vânători-Neamţ, a oraşului Tg. Neamţ, şi a staţiunilor Bălţăteşti şi Oglinzi. Pentru exemplificare, vizitatorii pot afla amănunte privind creşterea zimbrului, speciile vegetale toxice şi otrăvitoare (inclusiv ciuperci), portul popular specific zonei, putând admira totodată imagini şi eşantioane legate de aspectele

enumerate mai sus.

Pădurea de argintEste situată pe teritoriul comunei Agapia lânga sediul Ocolului Silvic Văratec, pe terasa inferioară a Topoliţei, la altitudinea de 540m. Pădurea de argint este un arboret de mesteacăn, având arborii cei mai batrâni cu vârsta de peste 100 ani dar pădurea este completată şi cu arbori de 20 si 50 ani. Are o suprafaţă de 2,4 ha, fiind o rezervaţie de tip mixt, forestieră si peisagistică.

Codrii de aramăEste situată în comuna Agapia, pe dealul Filiorul, la o altitudine cuprinsă între 550 si 650 metri şi are o suprafaţă de cca. 21 ha. Este alcatuită în cea mai mare parte din gorun, alături de acesta aici fiind inventariate alte cca. 300 specii de plante. Cei mai în vârstă arbori au peste 135 ani. La poalele dealului se afla pârâul Filioara, cu pâlcuri de rachitişuri şi mici mlaştini cu rugină si izmă; pajiştea din jur este alcătuită din păiuş roşu şi iarba

vântului.

Rezervaţi de stejari DumbravaPădurea Dumbrava, în suprafaţă de 56,6 ha este situată între valea Pârâului Neamţ şi a pârâului Nemţişor, la o altitudine cuprinsă între 445 şi 470 m. Este o rezervaţie de tip forestier care conservă o pădure de stejari seculari, foarte viguroşi. Arboretul este constituit din Quercus

robur, Quercus daleschampii în amestec cu Carpinus betulus, la care se mai adaugă Prunus avium, Acer campestre, Fagus sylvatica şi Pyrus pyraster, fiind alcatuită dintr-o singură asociaţie, şi anume Quercorobori-carpinetum Soo et Pocs 1957. Arboretul este o rezervaţie naturală, interesant prin dimensiunile şi aspectul exemplarelor de stejar, prin particularităţile subarboretului, bogăţia florei ierboase, infiltraţiile de conifere etc. Vârsta acestori arbori variază între 150-200 ani. Din punct de vedere al biodiversităţii s-au identificat 209 specii de plante vasculare aparţinând la 50 familii.

Rezervaţia de zimbri şi faună carpatină Dragoş Vodă

A fost înfiinţată în anul 1968, se află în nordul judeţului Neamţ, pe raza comunei Vânători Neamţ, în apropierea drumului naţional D.N. 15 şi a Mănăstirii Neamţului. În anul 1970 se aduc primele exemplare de zimbri, în număr de trei, originare din Polonia, dânduli-se numele de Rarău, Roxana şi Raluca. În momentul actual, se gasesc 3 exemplare de zimbri într-un ţarc de aproximativ 4 ha. Astăzi, în rezervaţie, pe lângă zimbri se mai pot întâlni: cerbi carpatini, cerbi lopătari, căpriori, vulpi, bursuci, iepuri, urşi, lupi, specii de avifaună.  

Lacul Zimbrăria - Com. Vânători-NeamţEste aşezat într-un peisaj natural deosebit în mijlocul pădurii (în locurile preferate de pescuit ale lui Mihail Sadoveanu), în cadrul rezervaţiei forestiere Vânători-Neamţ şi în incinta rezervaţiei de zimbri şi faună carpatină "Dragoş Vodă". Accesul se face din şoseaua ce leagă oraşul Târgu Neamţ de Mânăstirea Neamţ. "Zimbrăria" reprezintă un complex de trei iazuri în cascadă; dintre speciile de peşti putem enumera: crap, caras, şalău, novac,chinezesc, ştiucă, biban. Capturile pot depăşi 10 kg. Momeli predilecte: mămăligă, boabe de porumb.

1.3.Mijloace de transport

Distanta fata de alte orase Bucuresti : 360 km; Iasi: 139 km; Targu Mures: 241 km; Baia Mare: 334 km;Berlin: 1427 km; Moscova: 1673 km; Budapesta: 759 km;

Acces feroviar – Gara CFR Piatra Neamt. Municipiul Piatra Neamt este situate pe magistrala feroviara ce face legatura dintre Muntenia si Moldova. Accesul in Piatra Neamt se face pe linia 506 Bacau-Bicaz. Legaturi cu alte orase : Bucuresti, Iasi, Suceava, Buzau, Roman.

Acces rutier – Autogara Piatra Neamt

Caile de acces catre Piatra Neamt sunt DN15 dinspre Bacau si Bicaz, DN15 Cdinspre Targu Neamt, trecand prin Humulesti si Baltatesti si DN15 D dinspre Roman, trecand prin girov (de unde se desprinde DJ 208 G ce ajunge la Hanul Ancutei).Legaturi cu alte orase: Bacau, Suceava, Bucuresti, Iasi.Mijloace de transport local - Transportul public de personae se realizeaza cu autobuze, troleibuze si maxi-taxi.

Taxiuri Tariful practicat de firmele de taximetrie variaza intre 1,5 lei/km si 1,7 lei/kmDe la Bucuresti se poate ajunge cu autocarul la Piatra Neamt in 6 ore si 13 min, iar pretul unui bilet este de aproximativ 31 leiCu autoturismul se poate ajunge de la Bucuresti in 4 ore si 48 min.

1.4. Atractivitati

Turul Caselor Memoriale din Judetul Neamt

Te invit in judetul Neamt intr-un pelerinaj de suflet in locurile unde au copilarit si au trait mari scriitori si oameni de cultura ai neamului romanesc. Vei descoperi aici povestile acestui tinut spectaculos care de-a lungul veacurilor au impresionat copii si adulti de toate varstele.In aceste mici muzee atmosfera a ramas neschimbata: mobila, obiectele personale, fotografiile, stiloul uitat pe biroul de lucru, o carte deschisa pe o masuta langa un fotoliu. Experienta va fi unica si personala pentru ca tot ceea ce vei vedea va rezona in interiorul tau: te …

9 Manastiri din Moldova care trebuie vizitate daca ajungi in Neamt

Renumitele manastiri din Moldova reprezinta o destinatie turistica la care trebuie sa ajungi macar o data in viata. O calatorie in judetul Neamt iti va oferi posibilitatea sa vizitezi o parte din aceste manastiri, sa admiri arhitectura religioasa moldoveneasca si sa te bucuri de bogatia spirituala a oamenilor din aceasta zona.Poti sa vizitezi aceste manastiri din Moldova fie pe cont propriu intr-un circuit cu masina personala, pe care sa-l planifici de unul singur, fie cu ajutorul unei agentii de turism.

Traseu de Hiking in Cheile Bicazului: Saua Tifra – Lacul Rosu

Traseele montane din zona Cheile Bicazului sunt mai greu de parcurs iarna, dar merita tot efortul depus pentru a admira natura inghetata. O plimbare usoara si spectaculoasa pe o distanta de aproximativ 3,5 km poti sa o faci alegand traseul 7 (sau traseul 16 – depinde de unde vrei sa incepi traseul) al Parcului National Cheile Bicazului – Hasmas, care duce din Cheile Bicazului spre Saua Tifra, Drumul Vararilor, Saua Piatra Rosie pana in centrul statiunii Lacul Rosu.

Traseu Turistic Targu Neamt – Manastirea Neamt

Targu Neamt – Cetatea Neamt – Casa memoriala Veronica Micle – Muzeul de istorie si etnografie Targu Neamt – Casa memoriala Ion Creanga – Rezervatia de Zimbri si Fauna Carpatina “Dragos Voda” – Manastirea Neamt – Casa memoriala Visarion Puiu si Muzeul Mihail Sadoveanu – Schitul Vovidenia.Un circuit de o zi din Targu Neamt prin imprejurimi asemenea unei excursii de explorare a minunatului tinut unde a copilarit Ion Creanga si a domnit Stefan cel Mare  reprezinta o adevarata provocare pentru turistul care vrea sa descopere o parte din frumusetile, traditiile…

Traseu Turistic Piatra Neamt – Manastirea Petru Voda

Piatra Neamt – Manastirea Bistrita – Lacul Pangarati – Manastirea Pangarati – oras Bicaz – Baraj Bicaz – Lacul Izvorul Muntelui – Portul Bicaz – Pastravaria Potoci – Poiana Largului – Stanca Piatra Teiului – Manastirea Petru VodaO excursie de o zi din Piatra Neamt pana la Manastirea Petru Voda reprezinta o adevarata aventura pentru turistul care vrea sa descopere o parte din frumusetile judetului Neamt. Plecare se face din orasul Piatra Neamt pe drumul DN 15 Piatra Neamt-Bicaz. La 8 km vest de oras vei intalni Manastirea Bistrita ctitorie

Traseu Suhardul Mic in Cheile Bicazului

Ca sa urci pe masivul Suhardul Mic si sa ajungi la punctul de belvedere  de o rara frumusete asupra statiunii Lacul Rosu ai mai multe optiuni privind traseul. Noi am urcat pe traseul marcat cu triunghi albastru care pleaca din centru statiunii Lacul Rosu spre Vila Bucur, Cabana Suhard, Saua Suhard pana la crucea de lemn de pe Varful Suhardul Mic aflat la 1345 m altitudine. Traseul este accesibil iubitorilor de munte pe toata durata anului si are o lungime de parcurs de aproximativ 3 km.

Trasee turistice Parcul Natural Vanatori Neamt

Traseul 1: Manastirea Secu – Manastirea Agapia Veche. Durata: 1 oraTraseul 2: Manastirea Agapia Veche – Manastirea Sihastria. Durata: 1,5-2,5 oreTraseul 3:Manastirea Sihla – Manastirea Varatec. Durata: 4 ore

Traseu in Parcul National Ceahlau – Cascada Duruitoarea

Traseul complet duce pana la cabana Dochia, pe marcajul cruce rosie pe fond alb. Iata lista punctelor intermediare si cateva informatii suplimentare:Durau (800 m) – Poiana lui Stefan – In Vesuri (1200 m) – Cascada Duruitoarea (1210 m) – Polita Scaus (1400 m) – Piciorul Schiop (1780 m) – Cabana Dochia (1750 m)Diferenta de altitudine este de 995 m iar lungimea traseului este de 7,5 km. Timpul aproximativ de parcurgere al traseului este de 4 – 5 ore. Iarna traseul este accesibil numai pana la cascada Duruitoarea.

Circuite Turistice din Targu Neamt

Circuite turistice din comuna Agapia:Circuitul nr. 1: -   com. Agapia – Manastirea Agapia – Manastire Varatec – Statiunea Baltatesti –  com. Agapia. Distanta de parcurs: 30 kmCircuitul nr. 2: -   com. Agapia –  Muzeul Neaculai Popa din Tarpesti – Davideni – Manastirea Razboieni – Tupilati – com. Agapia. Distanta de parcurs: 50 kmCircuitul nr. 3: -   com. Agapia – Manastirea Varatec – Manastirea Agapia – Casa memoriala Ion Creanga din Humulesti – Muzeul Neculai Popa din Tarpesti – Cetatea Neamtului – Manastirea Neamt – Manastirea Secu – com. Agapia

Circuite Turistice din Piatra Neamt

Circuitul nr 1: -     oras   Piatra Neamt – Manastirea Bistrita -  Manastirea Pangarati – Bicaz baraj – Cheile Bicazului – oras Piatra Neamt. Distanta de parcurs: 100 kmCircuitul nr 2: - oras Piatra Neamt – Lacul Izvorul Muntelui – Poiana Teiului – Statiunea Durau – oras Piatra Neamt. Distanta de parcurs: 200 kmCircuitul nr 3: -  oras Piatra Neamt – Manastirea Almas -  Manastirea Horaita – Manastirea Varatec – Manastirea Agapia  – Cetatea Neamtului – oras Targu Neamt – Casa  Memoriala Ion Creanga din Humulesti –  Muzeul Neculai Popa din Tarpesti – oras Piatra Neamt

II. Descrierea unitatii turistice

2.1. Descriere hotel

Hotel Central situat in Piatra Neamt, perla Moldovei, ansamblul hotelier

Central te provoaca la clipe de neuitat alaturi de cei dragi in orice anotimp, intr-un cadru ce

imbina elementele traditionale cu cele moderne.

Confort si relaxare de trei stele

Acum beneficiezi de locuri de cazare create special pentru tine: 4apartamente de lux, 12

camere matrimoniale, 23 garsoniere, 96 camere duble, toate

dotate cu televizor, minibar, telefon, feon, aer conditionat si

multe altel

De asemenea, micul dejun este inclus in pretul camerei. Peisajul

deosebit al orasului, monumentele precum si atractiile specifice

zonei completeaza atmosfera placuta in care te afli.

Calitatea serviciilor, promtitudinea si eleganta ne caracterizeaza si pun in valoare munca de

echipa, respectul pentru frumos si traditie.

Servicii oferite - Hotel Central sunt : mic dejun inclus, sali de conferinte, spalatorie, aer conditionat in unele camera, sala de snooker si biliard.

Facilitati aer conditionat; minibar; telefon; TV prin cablu; uscator de par; baie cu cada;

Servicii fara plata acordarea de informatii turistice transmiterea mesajelor; internet wireless in holul si barul hotelului; distribuirea corespondentei; comenzi taxi; transportul bagajelor; trezirea la orele solicitate; pastrarea bagajelor; pastrarea obiectelor de valoare in seiful hotelului;

Servicii cu plata Servicii telefonice si fax: locale, interurbane, internationale; Spalat, calcat si servicii de croitorie; Vanzari de materiale turistice; Servicii de internet in camere;

2.2. Tarife

2.2.1. Cazare

Acum beneficiezi de locuri de cazare create special pentru tine: 4 apartamente de lux,

12 camere matrimoniale, 23 garsoniere, 96 camere duble, toate dotate cu televizor, minibar,

telefon, feon, aer conditionat si multe altele.

Camera Single Camere Double Garsoniera

45 EURO / noapte 60 EURO / noapte 77 EURO / noapte

Apartament de Lux 5* - 140 EURO / noapte

2.2.2. Restaurant

In cadrul Restaurantului, spatiile de alimentatie publica sunt structurate astfel:

Salonul Belvedere, situat la Mezanin, cu o capacitate de 150 de locuri, in care poti servi un mic

dejun consistent si iti poti gasi linistea diminetii…

Salonul Clasic, situat la Parter, cu o capacitate de 350 de locuri, cu posibilitati de

compartimentare , cu un specific international, unde poti opta pentru o seara romantica sau

pentru o intalnire de afaceri, intr-un ambient de mare tinuta.

Crama, situata la Subsol, cu o capacitate de 80 de locuri, unde poti petrece alaturi de traditia si

obiceiurile zonei, cu bucate romanesti preparate “ca la mama acasa” si muzica din belsug

stropite cu vinuri alese si multa voie buna.

Terasa de Vara, cu o capacitate de 400 de locuri, situata intr-un cadru natural unde iti poti gasi

linistea si poti savura renumitii “mititei” traditionali, stropiti cu o halba de bere.

2.2.3. Sali de Conferinte

Dotate conform cerintelor actuale se remarca printr-o tinuta business de mare clasa, cu

posibilitati multiple de a fi un cadru perfect de gazduire a intrunirilor de afaceri.

Designul atragator, confortul, acustica si fonoizolatia fac din Salile de Conferinte a Hotelului

Central mediul ideal al oamenilor de afaceri, in cadrul carora ideile, expunerile si parteneriatele

capata valoare si volum pe piata in care tu vrei sa fii remarcat si apreciat.

Conferinte

De la inaugurarea lor din Septembrie 2006, Salile de Conferinte au avut un real succes, aducand

un plus de valoare Complexului Central si creand bazele turismului de "business" din zon

Pentru conferinte, congrese, team building-uri i training-uri va punem la dispozitie o

sala pentru 100 de persoane dotata cu video proiector, flipchart, speaker sistem si internet.

Sala conferinte (capacitate 100 pers, ecran + flipchart incluse) = 150 euro / zi

Sistem de sonorizare (mixer, speaker sistem cu 5 microfoane) = 100 euro / zi

Video proiector = 100 euro / zi

2.2.4. Bar & Billiard

Aici e locul tau preferat. Intr-un cadru ambiental cu servire ireprosabila poti avea

libertatea de a alege partenerii, rivalii si tactica de joc. Cel mai modern salon de billiard   din

Piatra Neamt te provoaca la o partida si nu numai.

Ai ocazia sa cunosti si sa inveti din tainele jocului de billiard pe un camp de lupta creat

pentru profesionisti, cu mese perfecte ce asteapta lovitura perfecta.

2.2.5. Relaxare Telegondolă Gondoperla

 

Telegondola este cel mai simplu si rapid mijloc de transport pentru a ajunge la partia de

ski de pe dealul Cozla, si modul ideal prin care puteti admira orasul si imprejurimile de la o

inaltime considerabila.

Statie pornire: gara Piatra-Neamt

Statie sosire: muntele cozla, altitudine 657 metri

Program functionare: Marti-Duminica / 10:00 - 22:00

Pret urcare: 6 RON

Pret urcare-coborare: 10 RON

Reduceri de preturi:

» 7 RON pentru grupuri de cel putin 30 persoane.

» 50% pentru elevi, studenti si pensionari

Lungime (m): 1915

Diferenţă de nivel (m): 309

Durata (min): 5

Parcul Cozla şi Grădina Zoologică

Parcul Cozla amenajat in terase succesive pe versantul sudic al muntelui cu acelasi

nume, este accesibil de pe strada Stefan cel Mare. Aici se afla un interesant punct zoologic ce

reuneste specii reprezentative din fauna locala si unde ursii, lupii, vulpile, caprioarele, pasarile

si chiar un leu constituie o adevarata delectare pentru vizitatorii de toate varstele. De aici

vechea sosea pietruita urca in frumosul parc amenajat pe muntele Cozla.

Baza hipică "Virgil Barbuceanu" Piatra Neamţ

Amplasată în Piatra Neamţ, în zona denumita "Peste Vale" alcătuieşte, împreuna cu

Mixmusic Land, un minunat complex sportiv, turistic şi de agrement. În prezent, Baza Hipică,

este administrată şi folosită de Clubul Sportiv Ecvestru, condus de preşedintele Prof. Costache

Lupu şi de Clubul Sportiv TCE 3 Brazi, condus de preşedintele dr. Vasile Pachiţeanu, cu

sprijinul Primăriei, al Consiliului Local Piatra Neamţ si al mai multor unităţi economice

sponsori.

Agrementul călare se desfăşoară zilnic între orele 9:00 - 13:00 şi 15:00 - 18:00.

Plimbările de agrement cu trăsurile trase de cai pe traseele propuse de solicitanţi, au loc la

cerere, pe bază de comandă telefonică. Trăsurile pot fi puse la dispoziţie şi pentru nunţi sau alte

evenimente şi ocazii.

Muntele Cozla

În partea de nord a oraşului se ridica muntele Cozla, cu înălţimi absolute de 657 m în

punctul numit “ Trei Coline ” şi 679 m în punctul “ Trei Căldări ” ( aproape de satul Gârcina ).

Muntele Cozla are forma unei culmi alungite de la nord la sud şi este alcătuit din straturi de

marne diferite, şisturi argiloase, straturi bogate în fosile de peşti şi alge, reprezentate şi la

Muzeul de Ştiinţe Naturale din Piatra Neamţ.Pe raza municipiului Piatra Neamţ cele mai

importante ape curgătoare sunt Bistriţa şi Cuejdi. Printre pârâiaşele cu debite variabile, funcţie

anotimp şi sezonul ploios, mai pot fi amintite: Doamna, Sărata, Borzoghean.

Pârtia de Schi "Cozla"

Grad de dificultate: mediu

Lungime (m): 965

Diferenţă de nivel (m): 260 

Înclinare: 27%

Tipul zăpezii: zăpadă naturală şi artificială

Nocturnă: da

Program Telescaun şi tubing: 11.00 - 17.00, marţi - joi;

                                                         11.00 - 20.00, vineri - duminică.

Preţ:  - Telescaun - urcare = 5 lei;

           - urcare si coborare = 8 lei;

          - Tubing - 2 lei/cursa (sezon rece cu zapada) ;Instalaţie gonflabilă pentru copii

(sezon cald) = 10 lei.

III. Structura unitatii

3.1. Compartimentele de conducere şi administrare

Resurse umane Nu este numai compartimentul care controlează şi pune la punct actele angajaţilor

hotelului, înca-sările salariale sau procedurile de angajare şi licenţiere; acest compartiment a

devenit astăzi extrem de productiv în viaţa unui hotel. Condus de către un director de resurse

umane, compartimentul încearcă să valorifice la maximum potenţialul fiecărui lucrător, angajat

pe baza unei selecţii riguroase. Scopul final este obţinerea unui personal antrenat, puternic

motivat, conştient de rolul său în construirea imagi-nei Casei.

Economic Acesta este compartimentul care înregistrează toate datele activităţii financiare, sub toate

aspecte-le ei gestionare şi patrimoniale, de la întocmirea bugetului previzionat şi până la

controlul întregii activi-tăţi economice. Directorul economic, cu ajutorul unei reţele de analize,

previziuni, documente contabile şi bilanţuri, care nu lasă loc improvizaţiilor sau aproximărilor,

întocmeşte rapoarte zilnice, lunare, se-mestriale şi anuale. Aceste rapoarte sunt adevărate

“barometre” pentru conducătorii diferitelor comparti-mente şi pentru directorulgeneral,

oferindu-le suportul exact pentru luarea viitoarelor decizii.

Marketing şi Vânzări Este cosiderat vital pentru existenţa programatică a hotelului; rezultatele muncii lui –

mereu proiec-tată către exterior prin cunoaşterea şi exploatarea tuturor pieţelor existente şi

potenţiale – asigură exce-lente rezultate financiare şi atingerea obiectivelor propuse.

Statistică, Programare, Dezvoltare Condus de un specialist în analiză gestionară şi prognoză, compartimentul – numit uneori

“Centrul de elaborare date” – adăposteşte inima sistemului informaţional al hotelului; aici se

elaborează perma-nent statistici şi rapoarte, dar şi propuneri legate de efectele unor eventuale

investiţii, a achiziţionării şi exploatării unui utilaj, sau a utilizării raţionale a personalului unui

anumit sector. Centralizarea datelor şi transmiterea informaţiilor necesare gestionării şi

controlului, permit elaborarea politicilor de dezvoltare şi modernizare. De aceea, acest

compartiment constituie, pentru celelalte compartimente şi sectoare, ba-za eventualelor erori

sau a schimbăriii radicale a planului de acţiune.

3.2.Compartimentele interne

Aprovizionare Coordonatorul acestui compartiment, specialist şi bun cunoscător al conceptelor moderne

legate de depozitarea, păstrarea şi conservarea mărfurilor, dar şi a tehnicilor de evaluare a

pieţelor şi furnizo-rilor, determină necesarul de materii prime, materiale şi ustensile necesare

desfăşurării activităţii hote-liere în condiţii optime. În acest scop, se încheie contracte de

aprovizionare cu furnizorii aleşi, se recep-ţionează mărfurile, care ulterior se depozitează, iar

apoi se gestioneazăprin distribuire către colaborato-rii aflaţi în diferitele sectoare ale hotelului.

Întreţinere Condus de obicei de către un inginer sau tehnician experimentat, acest compartiment

asigură exis-tenţa în condiţii de normalitate a hotelului. Întreţinerea hotelului, în concepţia

actuală, prevede sisteme raţionale de proiectare, cu rază lungă de acţiune, a celor mai moderne

echipamente şi instalaţii, capabi-le să menţină în bună stare întregul patrimoniu material al

hotelului şi să îi asigure exploatarea econo-mică.

În hotelurile mari, existenţa unui compartiment de întreţinere bine organizat devine

indispensabilă. Astfel, ateliere şi echipe specializate sunt destinate supravegherii permanente a

funcţionalităţii clădirilor, spaţiilor, instalaţiilor echipamentelor, dotărilor şi obiectelor de

inventar, in vederea prevenirii şi remedie-rii eventualelor defecţiuni.

Orientarea generală a unităţilor ospitaliere medii şi mici, este legată însă de reducerea

dimensiuni-lor acestui compartiment; se doreşte existenţa unui numaăr minim de lucrători

policalificaţi şi apelarea – în situaţii critice – fie la compartimentul dipecerizat al companiei

(societăţii) din care face parte hotelul, fie la firme specializate exterioare.

Paza Este un compartiment reprezentat ca atare, mai cu seamă în cadrul marilor complexe, fiind

consi-derat de către specialişti serviciul cel mai puţin ospitalier din cadrul hotelului, deşi, fără

îndoială, extrem de util. Lucrătorii din acest compartiment răspund de supravegherea hotelului

în vederea prevenirii e-ventualelor acţiuni îndreptate împotriva vieţii sau bunurilor oaspţilor.

Dar şi pentru protejarea clădirilor, spaţiilor, echipamentelor şi dotărilor hotelului.

Cel mai adesea însă, acest compartiment se rezumă la activitatea unui detectiv al hotelului

în fie-care tură, care are sarcinade a organiza prevenirea incendiilor şi acţiunile de evacuare a

hotelului în caz de forţă majoră, supervizând totodată personalul operativ în acţiunea acestuia

de supraveghere a vieţii şi bunurilor clienţilor.

3.3. Compartimentele furnizoare de servicii pentru clienţi

După cum se poate vedea în schema anterior prezentată, nivelul care constituie nucleul

comparti-mentelor hotelului este cel al prestatorilor de servicii pentruclienţi. Este normal să fie

aşa, deoarece acesta este producătorul celor două servicii hoteliere de bază, respectiv cazarea şi

masa: acest nivel este compus din două mari compartimente: Cazare (Rooms Division) şi

Restauraţie (Food and Bevera-ge Division).

Schema următoare prezintă subdivizarea acestor două compartimente.

Activitatea compartimentului de restauraţie constituie obiectul multor lucrări de

specialitate aparţi-nând unor reputţi autori români.

Compartimentul de cazare este structurat, în funcţie de caracteristicile individualizante ale

principa-lului serviciu hotelier de bază, în două sectoare: sectorul de recepţie (Front Office) şi

sectorul de etaj (Housekeeping)

Cazare Restauraţie

Recepţie

Concièrge

Depozitare

Camere frigorifice

Recepţie Băcănie – Coloniale

Casierie Bufet – Bar

Rezervări Producţie Bucătărie

Centrala Telefonică Cofetărie - Patiserie

Etaj

Spaţii de cazare

Servire

Saloane

Spaţii comune Bar

Lenjerie Banchete

Spălătorie

Curăţătorie

Room Service

Sectorul de recepţie este acea diviziune a hotelului care are permanent contact cu clientul din

momentul intrării aces-tuia în unitatea ospitalieră şi până în momentul în care o părăseşte; de

multe ori contactul se menţine şi după plecarea clientului. Ca arie de acţiune, acest sector

acoperă o parte a spaţiilor exterioare repre-zentative (parcarea, trotuarul, spaţiile verzi, peronul)

şi spaţiul cunoscut în general sub denumirea de “hol de primire”, începând de la intrarea

principală în hotel şi terminând cu liniile de acces către etaje (lifturi, scări principale) sau cu

spaţiile comune specializate (saloane de recepţii şi conferinţe, baruri, restaurante, etc.). în

funcţie de capacitatea şi categoria hotelului poate exista un şef de recepţie, funcţie încadrabilă

în nivelul managerial inferior. Prerogativele funcţiei pot fi delegate asistentului şefului de re-

cepţie, care este în general şeful fiecăreia dintre cele trei ture presupuse de activitatea zilnică a

sectoru-lui.

Cele cinci subsectoare componente ale sectorului pot fi dispuse autonom în diferite puncte

ale ho-lului de primire, sau în spatele unui comptoir (“desk”), cu o delimitare formală

semnalizată prin inscripţii. Comptoir-ul, echipament specific funcţiei hoteliere de recepţie,

garanţie fizică a oficializării calităţii de client, întruneşte de obicei primele trei subsectoare

componente ale sectorului: concièrge, recepţie şi casierie. Celelalte două subsectoare (biroul de

rezervări şi centrala telefonică) sunt poziţionate adesea în “culise”, dar în imediata vecinătate a

spaţiului comptoir-ului, cu acces direct la acesta.

Concièrge este subsectorul ale cărui atribuţii principale sunt:

Gestionarea cheilor spţiilor de cazare, prin predarea şi primirea lor zilnică şi

supravegherea ocu-pării spaţiilor, atât în cazul cheilor clasice cât şi în cazul cartelelor

magnetice.

Efectuarea serviciilor suplimentare specifice sectorului de recepţie: furnizarea de

informaţii, transmiterea de mesaje, sortarea şi distribuirea coresponedenţei, rezervarea de mese

la restaurante, de bilete la mijloacele de transport în comun, etc.

Coodonarea activităţii “serviciului de hol” prin supervizarea directă a “personalului în

uniformă” (portar-uşier , bagajist, curier, comisioner, liftier, voiturier), care efectuează la rândul

lui o serie de servi-cii suplimentare: transportul bagajelor, curieratul, comisioneratul, comenzi

de taxi, etc.

Supravegherea circulaţiei persoanelor în hotel, prin identificarea clienţilor, a

vizitatorilor şi a ce-lor care nu fac parte din aceste două categorii, pentru a asigura securitatea

clienţilor (mai ales prin inter-zicerea accesului străinilor în zona spaţiilor de cazare).

În unele hoteluri există şi funcţia de şef concièrge, care coodronează activitatea

recepţionerului-concièrge, a portarului-şef, curierului, comisionerului, bagajistului, liftierului.

Lucrătorul din spatele comptoir-ului concièrge este cel mai reprezentativ angajat al

sectorului de re-cepţie, deoarece prin natura obligaţiilor, este persoana căreia oaspetele i se

adresează în permanenţă pentru rezolvarea problemelor sale. De fapt, putem spune că în timpul

sejurului, recepţionerul-concièrge este “secretarul personal” al clientului. Dată fiind pregnanta

relaţie de reprezentare a acestui lucrător cu clientela, este de la sine înţeles că respectivul

angajat trebuie să fie extrem de prezentabil, impecabil ca ţinută personală şi vestimentară, cu un

comportament ireproşabil, volubil, persuasiv, mereu atent, dotat cu o bună memorie vizuală şi

auditivă şi bineînţeles, excelent cunoscător al unor limbi străine de circu-laţie internaţională. De

altfel, această ocupaţie din domeniul hotelier beneficiază de recunoaştere inter-naţională

datorită asociaţiei U.I.P.G.H. (Union Internationale des Portiers des Grandes Hoteles) – Clefs

d’Or.

Recepţia, ca subsector, rezumă următoarele atribuţii principale:

Primirea clientului, care presupune o serie de activităţi preliminare, pornind de la

finalizarea situ-aţiei spaţiilor de cazare care pot fi valorificate în ziua respectivă (prin onorarea

cererilor de rezervare sau prin vânzare directă), trecând prin protocolul de primire, negocierea

închirierii, repartizarea spaţiului de cazare, fixarea tarifului, înregistrarea datelor personale ale

clientului în documentele de evidenţă o-perativă şi până la înmânarea cheii, adică tot ceea ce

este cunoscut în hotelăria internaţională sub de-numirea de “check-in”.

Vânzarea serviciilor hotelului, în special a celor de bază, sprijinită de studierea

strategiilor ope-rative menite să ducă la creşterea gradului de ocupare a capacităţii de cazare

prin menţinerea unui ra-port optim cu alte hoteluri, cu agenţii de turism şi prin exersarea

abilităţii de prezentare convingătoare a serviciilor, de prezentare cât mai atractivă a unor

pachete incluzând serviciile Casei (cazare şi mic de-jun, demipensiune, pensiune completă,

cazare şi tratament, cazare şi “fitness”, etc.). De asemenea, acesta este subsectorul care, în

colaborare cu cel de concièrge, promovează celelalte servicii ale hote-lului, prin recomandarea

şi prezentarea lor oaspeţilor.

Asistarea clientului în timpul sejurului, prin discreta supraveghere a bunelor condiţii

oferite şi ca-lităţii serviciilor prestate, prin rezolvarea de situaţii particulare (mutări,

îmbolnăviri, accidente, etc.) şi prin promta soluţionare a cererii şi reclamaţiilor.

Asigurarea informării tuturor sectoarelor şi compartimentelor interesate de datele

clienţilor (sta-tutul de client V.I.P., client al casei, client standard, client de grup, originea

eventualei rezervări, numă-rul camerei, perioada sejurului, serviciile incluse în tarif, etc.).

Asistarea clientului la plecare, împreună cu subsectorul casierie, prin efectuarea

operaţiunilor cunoscute sub denumirea de “check-out”. Astfel, după ce sunt îndeplinite

procedurile legate de încheie-rea contului şi plata contravalorii serviciilor, recepţia efectuează

protocolul de plecare, de multe ori con-tinuând relaţia cu clientul şi în faza post-plecare (prin

trimiterea unor oferte avantajoase, a unor felicitări cu diferite prilejuri, prin expedierea

eventualelor obiecte uitate sau a corespondenţei întârziate, etc.).

În final, putem conchide că lucrătorul din subsectorul recepţie este “juristul” clientului,

persoana ca-re pledează în favoarea încheierii unui contract şi care veghează ca îndeplinirea

condiţiilor contractuale să fie respectate în cele mai mici amănunte.

Casieria este caracterizată de următoarele atribuţii principale:

Deschiderea contului clientului şi ţinerea evidenţei contabile a tuturo serviciilor cu plată

prestate acestuia.

Încasarea contravalorii serviciilor prestate, ţinând cont de prevederile creditului hotelier.

Efectuarea unor servicii suplimentare specifice, cum ar fi schimbul valutar şi păstrarea

valorilor clienţilor.

Astfel, casierul poate fi considerat “contabilul persona” al fiecărui oaspete.

În hotelurile mici, casierii pot fi coordonaţi de către un şef casier, lucrător dublu

subordonat: şefului de recepţie şi şefului biroului financiar-contabil.

Rezervări, ca subsector, are o deosebită importanţă pentru hotel, întrucât principala sa

atribuţie constă în vânzarea anticipată a produsului hotelier. În colaborare cu biroul de

marketing (sau de vân-zări), acest subsector oferă datele necesare planificării activităţii

hotelului şi previzionării gradului de o-cupare a capacităţii şi a volumului de încasări.

Soluţionarea cererilor de rezervare, incluzând negocierea tarifului şi a sejurului,

gestionarea co-menzilor şi corespondenţa hotelului cu beneficiarii constituie esenţa activităţii

acestui sector.

Amplasamentul biroului de rezervări trebuie să asigure comunicare directă cu lucrătorii din

subsec-torul de recepţie, pentru a permite facilitarea circulaţiei documentelor şi a informaţiilor

zilnice legate de sosirile previzionate ale clienţilor şi de cererile acestora.

Subsectorul de rezervări poate fi condus de un şef birou rezervări, iar lucrătorul-funcţionar

rezervă-ri, este de cele mai multe ori calificat în meseria de recepţioner hotel.

Centrala telefonică este inima comunicaţiilor din hotel. Pricipala sa atribuţie este

asigurarea rela-ţiilor clientului cu toate sectoarele şi compartimentele hotelului. Prestatoare de

servicii hoteliere, centra-la telefonică asigură cel mai solicitat servicu suplimentar şi anume

convorbirea telefonică, de pe urma căruia hotelul are un profit deloc neglijabil. Ca şi biroul de

rezervări, ea trebuie amplasată cât mai a-proape de spaţiul fizic al recepţiei, pe de o parte

datorităfaptului că sectorul recepţie constituie punctul de referinţă al tuturor solicitărilor

clienţilor, iar pe de altă parte datorită necesităţii gestionării corecte a eventualelor convorbiri

telefonice efectuate de oaspeţi în afara spaţiului de cazare. În mod normal, spa-ţiul centralei

telefonice trebuie să adăpostescă şi echipamentele de fax sau telex ala recepţiei. Lucrăto-rul-

operator comunicaţii, centralistă sau standardistă, trebuie să cunoască limbjul de specialitate

speci-fic principalelor limbi de circulaţie internaţională.

O organigramă a sectorului de recepţie, valabilă într-un hotel de capacitate mare şi de

categorie superioară, ar putea fi următoarea:

Funcţiile compartimentului de recepţie rămân aceleaşi şi la hotelurile de capacitate medie

sau mică unde sunt cumulate în fişa postului lucrătorului. Astfel, în marea majoritate a

hotelurilor din România, re-cepţionerul este persoana care îndeplineşte, pe lângă sarcinile sale

specifice, şi pe cele ale lucrătorului concièrge, ale casierului şi funcţionarului de la biroul de

rezervări. În situaţia în care hotelul este mic, sau sezonalitatea este marcantă, centrala telefonică

este instalată chiar în spaţiul în care se află desk-ul, iar recepţionerul preia şi atribuţiile

centralistei. Aşa încât, organigrama cel mai des utilizată în hotelu-rile noastre pentru sectorul de

recepţie este următoarea:

În mod normal, sectorul de recepţie lucrează 24 de ore din 24, ceea ce ridică managerului

proble-me de organizare privind echitarea rulării turelor (mai ales a celor de noapte), acordarea

tuturor zilelor libere prevăzute în codul muncii, etc. De aceea, diversitatea hotelurilor implică şi

o diversitate organiza-torică a sectorului. Astfel, multe hoteluri de origine nord-americană

utilizează un “night auditor”, adică un recepţioner care lucrează numai în tura de noapte, având

ca principală sarcină încheierea situaţiei contabile a recepţiei din ziua respectivă, preluând

totodată şi atribuţiile şefului de tură (sau ale şefului de recepţie). Există de asemenea unităţi

ospitaliere în care şi recepţia îşi încetează activitatea în timpul nopţii (Formula 1 sau motel 6,

dar şi pensiunile, hotelurile mici gestionate în familie, hotelurile pentru ti-neret,etc): uşa

principală se încuie, iar proprietarul (sau gestionarul) nu răspunde decât solicitărilor acci-

dentale.

Serviciul de etajCazarea, serviciul de bază proritar al hotelului, presupune – din punctul de vedere al

clientului, un spaţiu individual securizat, igienic, funcţional, comod şi plăcut. Toate acestea

conduc la ideea că parte din elementele clitativ superioare ale acestui serviciu – ca dimensiune

reală a ospitalităţii – depind de sectorul de etaj.

Denumirea de “etaj”, consacrată în limbajul de specialitate, provine din limba franceză

(arealul de origine al hotelăriei moderne). Ea este utilizată cu aceleaşi valenţe în toate limbile de

origine latine şi are o dublă explicaţie: pe de o parte faptul că cea mai mare suprafaţă a

sectorului este ocupată, în orice unitate hotelieră de spaţii de cazare, iar pe de altă parte, aceste

spaţii de cazare se află amplasate în mod tradiţional, “la etaj” (din motive de securitate şi de

respectare a discreţiei asupra intimităţii oaspete-lui). Din necesitatea de a gospodări spaţiile de

cazare, de a le menaja şi întreţine din punctul de vedere al curăţeniei şi igienizării, activitatea s-

a extins firesc şi asupra celorlalte spaţii în care hotelul îşi desfă-şoară activitatea.

Clasificare a spaţiilor hoteliere, adică a spaţiilor de care sectorul de etaj răspunde sub

aspectul în-treţinerii presupune următoarele categorii:

a) Spaţii de cazare , respectiv spaţii de folosinţă individuală, utilizabile numai de

către per-soanele care sunt repartizate prin recepţie, conform documentelorde evidenţă

operativă şi contabilă, e-vident, numai pe perioada de timp presupusă de “contractul” de

închiriere. Aceste spaţii pot fi reprezen-tate de:

Camera cu un pat;

Camera cu două paturi;

Camera cu trei paturi;

Camera cu patru paturi;

Garsoniera;

Apartamentul.

Aceste spaţii de cazare oficial recunoscute ca posibil existente în structura unităţilor

ospitaliere din România, conform OMT 510/2002. Camerele (începând de la cea cu un pat şi

terminând cu cea comu-nă) nu au o structură interioară bine definită: tipul camerei este stabilit

exclusiv în funcţie de numărul paturilor. Astfel, de pildă, camera cu două paturi a unui hotel de

4 stele, care are pe lângă dormitorul propriu-zis, un vestibul, un grup sanitar propriu cu instalaţii

complexe (cadă, duş, lavabou, bideu, vas W.C.), uneori o debara pentru bagaje şi un balcon,

deşi oferă un confort net superior camerei cu două paturi a unei vile de 1 stea, în care de pe

coridor se accede direct în dormitorul propriu-zis cu o suprafa-ţă de 12 mp, iar ca instalaţii are

doar chiuvetă, poartă aceeaşi denumiregenerică de “cameră cu două paturi”

Singurele precizări legate de structura camerelor sunt cele ce subclasifică tipul de spaţiu de

cazare care este “ camera cu un pat” în:

Cameră cu un pat individual, reprezentând spaţiul destinat folosirii de către o persoană, lăţi-

mea patului fiind de 90 cm;

Cameră cu un pat matrimonial, reprezentând spaţiul destinat folosirii de către una sau două

persoane, lăţimea patului fiind de 140 cm;

Cameră cu un pat dublu, reprezentând spaţiul destinat folosirii de catre două persoane, lăţi-

mea patului fiind de minimum 160 cm;

În mare majoritate a hotelurilor din lume, în camera “single”, patul are două dimensiuni:

“Queen size bed”, echivalentul patului nostru matrimonial, “King size bed”, echivalentul

patului nostru dublu.

OMT 510/2002 continuă enumerarea tipurilor de spaţii de cazare cu:

Camera cu două paturi individuale;

Cameră cu trei sau mai multe paturi individuale;

Cameră cu priciuri, reprezentând spaţiul destinat utilizării de către mai multe persoane; pri-

ciul reprezintă o platformă de lemn sau alte materiale, pe care se asigură un spaţiu de 100 cm

lăţime pentru fiecare turist, fiind tipic structurii de primire care este cabana;

Garsoniera, reprezentând tipul de spaţiu de cazare în a cărui structură obligatorie intră: un

dormitor pentru două persoane, un salon sau un alt spaţiu separat un vestibul şi printr-un

glasvand sau alte soluţii ce permit o delimitare estetică şi are grup sanitar propiu;

Apartamentul, reprezentând spaţiul de cazare alcătuit din unul sau mai multe dormitoare

(maximum 5), sufragerie, vestibul, echipare sanitară proprie; la categoria 5 stele va exista un

grup sanitar pentru fiecare două locuri, iar în restul categoriilor minimum un grup sanitar la

patru locuri.

Trebuie precizat faptul că atunci când un apartament are un singur dormitor, numărul

locurilor este de două; când există mai multe dormitoare, unul singur va avea obligatoriu două

locuri, iar celelalte unul sau două locuri.

În hotelăria internaţională, garsoniera se regăseşte ca o derivaţie a spaţiului de cazare

superior ca-re este apartamentul (“suite”) sub denumirea de “junior suite”.

Atât apartamentul cât şi garsoniera au în mod normal o structură desfăşurată pe orizontală.

Atunci când structura lor este desfăşurată pe verticală (salon sau sufragerie la nivelul

coridorului de etaj, iar dormitorul deasupra camerei de zi), tipul respectiv de spaţiu de cazare

capătă denumirea de duplex. În România există duplexuri în hotelurile Împăratul Rmanilor din

Sibiu, Caraiman şi Piatra Mare din Poiana Braşov, Caro şi Majestic din Bucureşti, Silva din

Buşteni, Cioplea din Predeal, Holiday Inn Resort din Si-naia, la multe din vilele aflate la

Neptun – Olimp, Durău, Voineasa, etc.

Tipologia spaţiilor de cazare autohtone mai cuprinde un spaţiu cunoscut sub denumirea de

suită; este vorba în general despre un spaţiu de cazare, vandabil ca un tot unitar sau ca spaţii

separate, alcă-tuit din două dormitoare care comunică între ele printr-o uşă. Dormitoarele

(camerele propiu-zise, cu u-nul sau două paturi) pot avea acces separat pe coridorul de etaj, sau

acces comun într-un vestibul (în care sunt amplasate cele două uşi) cu ieşire pe coridorul de

etaj. Prin blocare uşii de comunicare, aces-te camere pot fi vândute şi separat. Ceea ce

deosebeşte suita de apartament sau garsonieră este ab-senţa unui spaţiu locuibil de tipul

sufrageriei sau salonului. Suita este des solicitată, mai ales de către familişti sau de către

persoanele cu handicap aflate în grija unor însoţitori. Denumirea acestui tip de spaţiu pe plan

internaţional diferă: spre exemplu în reţeaua Inter-Continental, el se numeşte “studio”.

b) Spaţiile de folosinţă comună sunt, aşa cum le arată şi numele, acele spaţii

hoteliere în care, fie clienţii şi personalul au drepturi comune de utilizare a facilităţlor, fie

personalul îşi desfăşoara activitatea zilnică.

Formal aceste spaţii se subclasifică în:

Spaţii exterioare;

Spaţii interioare specializate pentru clienţi;

Spaţii de circulaţie;

Spaţii anexe sau de serviciu.

Spaţiile exterioare pot fi: spaţiu verde aparţnând unităţii (parcul hotelului, curtea vilei,

spaţiul verde din camping, etc.), căile de acces (aleile, trotuarul, peronul), parcare pentru clienţi,

parcarea pentru per-sonal, curtea interioară amenajată pentru pasageri (vezi hotelul Raluca din

staţiunea Venus sau hotelul Crowne Plaza din Bucureşti), terenurile de tenis, minigolf, piscinele

în aer liber, terasele exterioare, rampele de aprovizionare, rampele de debarasare, etc.

Spaţiile interioare spacializate sunt acele spaţii din interiorul clădirii care au o destinaţie

foarte pre-cisă: holul de primire şi recepţie, spaţiile de protocol, sălile de conferinţe,

magazinele, barul de zi, coafo-rul, frizeria, salonul de cosmetică, salonul de masaj, piscina

acoperită, sala de gimnastică, clubul, biblio-teca, spaţiile de tratament, salon de televizor,

salonul de corespondenţă, sufrageria vilei… Spaţiul de fo-losinţă comună interior specializat

care se regăseşte în toate tipurile şi categoriile de unităţi ospitaliere este grupul sanitar comun.

Dacă la unităţile de categorie medie şi superioară grupul sanitar comun pen-tru clienţi este

exclusiv toaleta (separată pe sexe), aflată de obicei în perimetrul holului de primire şi re-cepţie,

la celelalte categorii se adaugă şi băile, duşurile şi W.C.-urile comune, aflate pe etaje. Persona-

lul dispune de spaţii comune interioare specializate cum ar fi: spaţiile pentru fumători, grupurile

sanitare comune, garderobele, etc.

Spaţiile de circulaţie pot fi reprezentate de: scara principală de acces pe etaje, ascensoarele

pen-tru pasageri, palierul de etaj, ascensoarele şi scările de serviciu, scările de incendiu, etc.

Spaţii anexe sau de serviciu pot fi: oficiile de etaj, birourile, magaziile, atelierele, etc.

Sectorul de etaj organizează întreţinerea curăţeniei permanente a marii majorităţi a acestor

spaţii, iar structura sectoarelor urmează clasificarea spaţiilor hoteliere. Funcţia de conducere a

sectorului este aceea de guvernantă şefă, funcţie de management interior, extrem de importantă

pentru crearea presti-giului şi imaginii unui hotel. Dacă hotelul este de categorie superioară şi

de capacitate mare, atribuţiile de coordonare şi control pot fi delgate unei guvernante şefă de

tură.

Subsectorul spaţii de cazare poate fi condus de o guvernantă de etaje, având ca

atribuţie prin-cipală asigurarea igienei absolute şi a confortului spaţiilor de cazare şi a celor

aferente acestora (cori-doare de etaj, paliere, etc.). Curăţirea zilnică a spaţiilor de cazare

eliberate şi ocupate, precum şi între-ţinerea igienei spaţiilor de cazare libere este asigurată de

către ocupaţia (presupunând clasificare) de-numită cameristă; ea poate fi ajutată de o ocupaţie

necalificată şi anume, aceea de valet.

Subsectorul spaţii comune poate fi condus de o guvernantă spaţii comune, care

răspunde de a-sigurarea întreţinerii permanente a curăţeniei spaţiilor de folosinţă comună: holul

de primire şi recepţie, grupurile sanitare comune, sălile de conferinţă, reuniuni, recepţii,

protocol, birourile personalului, spaţiile de serviciu ale recepţiei, etc. În general, lucrătoarele

care efectuează curăţenia acestor spaţii sunt mun-citoare necalificate, numite îngrijitoare spaţii

comune.

Subsectorul lenjerie, eventual condus de o lenjereasă şefă, are ca principală sarcină

gestiunea inventarului moale (inventarierea şi sortarea lenjeriei hoteliere de pat şi de baie,

eventuale reparaţii a acesteia, stocarea lenjeriei noi, etc). Lucrătoarele subsectorului se numesc

lenjerese-croitorese.

Subsectorul spălătorie-curăţătorie, condus de către o şefă spălătorie, are ca

principală atribuţie întreţinerea lenjeriei hoteliere, a inventarului moale aparţinând unităţii de

restauraţie din cadrul hotelului şi a echipamentului-uniformă pentru personal. Muncitoarele

spălătorese sunt calificate.

În marea majoritate a hotelurilor de capacitate medie, organigrama sectorului de etaj de

simplifică, aşa cum se prezină în pagina următoare (prima)

Organigrama complexă a sectorului de etaj poate fi cea prezentată mai jos (a doua).

O unitate ospitalieră mare, de categorie medie sau superioară (de la 3 stele în sus) ar putea

utiliza structura propusă în continuare, în care numărul posturilor şi funcţiilor va fi stabilit

conform normativelor internaţionale, sau în funcţie de gradul de ocupare prognozat,de

sezonalitate, de nivelul calitativ propus, de procentul afectat cheltuielilor cu munca vie, etc. La

unităţile ospitaliere mici sau la cele de categorie inferioară, se recurge, în general, la minimum

de compartimente, sectoare şi funcţii, capabile însă să a-sigure satisfacerea exigenţelor

clientelei şi mobilizarea personalului implicat.

Compartiment Sector Funcţie, Post, Ocupaţie

Director hotel

ECONOMIC

Director economic

FINANCIAR Economist

Casier

CONTABIL Revizor

Contabil

Compartiment Sector Funcţie, Post, Ocupaţie

COMERCIAL CAZARE

Director cazare

Recepţie

Şef recepţie

Recepţioner

Lucrător concièrge

Casier

Lucrător rezervări

Centralistă

Curier-comisioner

Bagajist

Portar

Liftier

Etaj

Guvernantă şefă

Guvernantă etaj

Cameristă

Îngrijitoare

Lenjereasă

Şefă spălătorie

Spălătoreasă

Tehnic

Şef sector tehnic

Frigotehnist

Electrician

Lăcătuş

Zugrav

Tapiţer

Tâmplar

Fochist

Pază Detectiv hotel

Comaprtiment Sector Funcţie, Post, Ocupaţie

COMERCIAL

Şef birou comercial

Aprovizionare

Lucrător achiziţii

Magaziner

Distribuitor

Compartiment Sector Funcţie, Post, Ocupaţie

COMERCIAL

Şef birou marketing

Marketing Economist

Lucrător vânzări, promovare, publicitate,

relaţii publice

Compartiment Sector Funcţie, Post, Ocupaţie

COMERCIAL RESTAURAŢIE

Director restauraţie

Producţie

Şef bucătar

Bucătar

Ajutor bucătar

Muncitor necalificat

Şef cofetar – patiser

Cofetar – patiser

Muncitor necalificat

Depozitare-

conservare

Barman incintă

Bufetier

Cafetier

Şef sală

Ospătar

Somelier

Servire Ajutor ospătar

Muncitor necalificat

Barman preparator

Barman

Ajutor barman

Room service

Şef room service

Ospătar – barman

Bucătar

Muncitor necalificat

Casier

Compartiment Sector Funcţie, Post, Ocupaţie

RESURSE UMANE

Director resurse umane

Personal Şef birou personal

Lucrător achiziţii

Învăţămât Şef birou învăţământ

Funcţionar

IV. Bibliografie

Principiile operatiunilor de la receptia hotelului - Sue Baker, Pam

Bradley, Jeremy Huyter, Ed. All Beck.

Hotelul- E conomie si managemt - Nicolae Lupu ,Editura ALL

BECK , 1998,1999

Evaluarea intreprinderilor hoteliere. Oferta hoteliera mondiala - G.

Stanciulescu si colectivul, Ed. Uranus, Bucuresti,