Depresia si suicidul in adolescenta STUDENTE:Bandula SimonaFuscas GeorgianaMihis Amalia Roxana

OBIECTIVEDelimitarea termenilor de depresie si suicidCunostinte privitoare la lucrurile prin care poti sa ajuti un adolescent aflat in depresie sau care are tentinde de sinucidereCunostinte cu privire la tratarea depresieiAbilitatea de a observa legatura puternica intre depresie si suicidCunostinte legate de modul in care se manifesta o depresie sau un act sinucidalDescrierea cauzelor ale suicidului in randul adolescentilor Exemplificarea unor caracteristici ale adolescentului aflat in situatia de risc suicidar Definirea procesului suicidarDescrierea unor avertismente date de persoanele suicidareDenaturarea unor mituri cu privire la sinucidere

Depresia la adolescenti

Inca de la inceput, ar trebui sa mentionam ca in ultimii 20 de ani, numarul de adolescenti ce prezinta episoade depresive a crescut foarte mult incat se poate considera o problema de sanatate publica. O mare parte dintre adolescenti care traverseaza o veritabila perioada depresiva, nu sunt ingrijiti medical sau psihologic. Acest fapt se afla la originea esecurilor scolare, tulburarilor de caracter, conduite suicidare si mai ales conduite de dependenta. Fetele si baietii nu isi exprima depresia in acelasi fel. Fetele manifesta aceasta tulburare prin preocupari privind imaginea corpului, greutatea, dureri mai mult sau mai putin difuze, de o intensitate si persistenta intensa, pe cand baietii isi exprima depresia intr-o forma comportamentala, agresiva, descarcandu-si astfel tensiunea si suferinta. Originea depresiilor la adolescenta nu este univoca. Desi unele vulnerabilitati neurobiologice sunt incontestabile, o cauza frecvent intalnita este data de situatiile familiale (doliu, parinte deprimat, divort, conflicte familiale), sau situatii existentiale (deceptie sentimentala, esec scolar, boala fizica). Un alt factor este presiunea culturala si sociala actuala, care ii face pe adolescenti, la varsta cand speranta si idealizarea sunt miscari firesti, sa resimta lumea ca fiind deceptionanta, prea constrangatoare sau ingrijoratoare cu privire la viitor.

Simptomele depresiei:

-tristete persistenta, anxietate-sentimente de inutilitate sau pesimism-sentimente de vinovatie sau neputinta-pierdere de interes sau placere pentru hobby-energie scazuta, oboseala-capacitate de concentrare redusa-probleme de somn, trezire dimineata devreme sau dormit prelungit-modificarie ale apetitului sau a greutatii-ganduri de moarte sau sinucidere-neliniste sau iritabilitate-stima de sine scazuta-probleme fizice persistente, precum dureri de cap, tulburari digestive, dureri cronice ce nu raspund la tratamentele de rutina

Cauzele depresiei:

-neintelegere, nefericire, nesiguranta-factori biologici, psihologici si genetici : se incrimineaza diferente biologice ale creierului, dezechilibre la nivelul neurotransmitatorilor (substante care conduc impulsul), tulburari hormonale.-evenimente ca moartea, pierderea unei fiinte iubite, probleme familiale, presiune pentru obtinerea performantelor scolare, stresul, traumele, abuzurile (fizice, psihice, sexuale), asistarea la violente, hartuirea din partea colegilor sau parinti severi.-factori de risc: sexul feminin, existenta de cazuri de depresie in familie, de alcoolism sau alte boli psihice, abuzul de alcool sau droguri.

Depresia netratata poate duce la sinucidere. Multi adolescenti cu depresie au simptome de anxietate, altele mai putin intalnite pot sa apara la copii cu depresie severa precum auzul unor voci care nu sunt reale sau convingerea oarba intr-o idee falsa (iluzie, manie). Halucinatiile sunt mai comune in copilarie in timp ce iluziile sunt mai comune in adolescenta.

Aproximativ 15% din copiii si adolescentii cu depresie, dezvolta tulburari bipolare (prezenta unor simptome contradictorii alternate intre depresie si buna dispozitie exagerata). Uneori este dificil sa se diferentieze tulburarile bipolare de depresie. Este obisnuit ca un copil diagnosticat cu tulburari bipolare sa fie prima data diagnosticat cu depresie pentru ca dupa primul episod maniacal sa fie diagnosticat cu tulburari bipolare. Desi depresia face parte din tulburarile bipolare, acestea necesita tratament diferit fata de cel al depresiei. Ca si depresia, tulburarile bipolare pot fi familiale, de aici necesitatea ca familia sa instiinteze medicul despre faptul ca in familie exista si alte cazuri de tuburari bipolare.

Consult de specialitateTrebuie anuntat serviciul de urgenta daca:-copilul este in situatia de a se automutila, daca ameninta alte persoane sau daca apar semne ce anunta o tentativa de sinucidere-copilul/adolescentul aude voci inexistente, halucinatii.

Expectativa vigilenta:

Modul de abordare "astepti si vezi", poate fi potrivit daca adolescentul are sentimente de mahnire, tristete si melancolie. Oricum, parintele trebuie sa anunte medicul atunci cand simptomele dureaza mai mult de 2 saptamani sau daca acestea interfera cu activitatea zilnica.

Mediei specialisti recomandatiTratamentul pentru depresie implica consultatia de specialitate, medicatie specifica, educatie familiala sau o combinatie a acestora. De asemenea, este important ca si copilul/adolescentul sa fie implicat in planul de tratament prin stabilirea unor relatii durabile, pe termen lung, cu specialistii implicati in tratament.

Investigatii

Medicul sau alt specialist va evalua si diagnostica depresia la adolescent, chestionandu-l despre istoricul medical si efectuand teste pentru a determina daca simptomele nu sunt determinate si de alte cauze in afara depresiei. El, adolescentul, poate fi supus unui examen fizic general, urmat de unor teste de sange pentru a determina daca nu are boli asociate precum hipotiroidism (functie tiroidana scazuta) sau anemie (numar mic de hematii). Va mai fi supus si unor teste de evaluare a sanatatii mentale, care analizeaza capacitatea de gandire, rationamentul si memoria. Parintele poate fi rugat sa completeze un chestionar privind simptomele pediatrice ale copilului, fiind un test screening ce ajuta la diagnosticarea depresiei sau alte probleme psihologice. Adolescentul va da si un test scris sau oral pentru diagnosticarea depresiei. Uneori sunt necesare teste mai laborioase care sa poata evalua in totalitate afectiunea lui. Interviul se realizeaza de preferat in prezenta unui parinte. Alte informatii pot fi obtinute de la profesorii adolescentului sau de la asistentii sociali.

Tratamentul depresiei la adolescentiEste similar celui de la adulti, cuprinzand consilierea psihologica dar si tratament medicamentos.Cu toate ca medicamentele antidepresive pot fi eficiente in tratarea depresiei, siguranta si efectele pe termen lung ale acestor medicamente la copii nu sunt inca in totalitate intelese. Avem mai multe forme de tratament la adolescenti:Tratament initial: tipul de tratament depinde de primul episod de dpresie, severitatea acesteia, de ceea ce a determinat depresia. Consilierea de specialitate in depresie include: terapie cognitiv-comportamentala (modificarea anumitor idei si mod de comportament), terapie in grup, familiala, educatia membrilor familiei.Tratament de intretinere: acesta depinde de cat de severe sunt simptomele adolescentului, si daca se interfereaza cu activitatea zilnica sau afecteaza calitatea vietii. Acesta, include consilierea cu specialisti si tratament medicamentos. Adolescentul trebuie sa respecte programul de consiliere si sa continue schimbarea stilului de viata.

Tratamentul depresiei la adolescentiTratament in cazul agravarii bolii: este un tratament suplimentar. Parintii trebuie sa se asigure ca tratamentul este administrat conform prescriptiei medicale, sa urmareasca daca simptomele aparute nu sunt determinate de o alta afectiune (tulburarea anxioasa sau abuzul de substante), indentificare si reducerea stresului pentru a evita agravarea depresiei, schimbarea dozelor sau schimbarea medicamentului administrat adolescentului, este necesara si o scurta spitalizare in special daca adolescentul prezinta semne de avertizare pentru sinucidere.Daca tanarul este deprimat parintele, ar trebui sa ascunda armele de foc, medicamentele cu potential letal din casa.

Cum ajuti un adolescent care sufera de depresie? Depresia nu va trece de la sine si nici nu se va rezolva doar cu vorbe bune. Primul pas il reprezinta vizita la medic. Acesta iti va indica un specialist care ii va oferi adolescentului consiliere si, dupa caz, tratament medical. Efortul medicilor este inutil daca sprijinul moral nu vine de la cele mai importante persoane din viata adolescentului: familia si prietenii. Iata ce poti face, daca intalnesti un adolescent apropiat care trece printr-o depresie: Arata-i toata dragostea taNimic nu se compara cu sprijinul moral si afectiunea venita din partea parintilor. Parintii reprezinta echilibrul oricarui copil, insa de asemenea, poate constitui cel mai important factor responsabil de instabilitatea emotionala. Tu crezi ca adolescentul este constient de faptul ca este iubit de catre parintii sai; cand i-ai spus ultima oara copilului tau ca il iubesti? Adu-i aminte ca esti acolo pentru el ori de cate ori simte nevoia sa vorbeasca, atunci cand se simte singur sau dezdanajduit.

Cum ajuti un adolescent care sufera de depresie? Nu il certaDepresia nu reprezinta un motiv de cearta, ci dimpotriva. Este momentul sa iti mentii calmul si sa il incurajezi pe adolescent sa se deschida. Daca atunci cand isi va marturisi nelinistile sale, oricat de neimportante ti s-ar parea, tu incepi sa il ridiculizezi, sa ii vorbesti de sus sau sa il certi, atunci nu vei face decat sa il indepartezi de tine si sa il impingi si mai mult catre depresie. Fii rabdator si trateaza problemele adolescentului cu importanta. Nu il judeca, ci incearca sa ii oferi solutii pe care adolescentul nu reuseste sa le vada.

Incurajeaza o atitudine pozitivaIn momente de depresie, adolescentul va simti ca nu reuseste sa faca nimic bine, iar respectul de sine va scadea considerabil. Incurajeaza-l si lauda-l atunci cand reuseste sa isi concentreze eforturile in mod constructiv; adu-i aminte constant care sunt aptitudinile sale si impusioneaza-l sa desfasoare activitati care ii fac placere. Rezultatele bune il vor face sa se simta mai bine si il vor ambitiona sa se perfectioneze.

Cum ajuti un adolescent care sufera de depresie? Incurajeaza-l sa faca sport

Sportul il va ajuta sa se mentina activ si sa isi pastreze un tonus ridicat. Ajuta-l pe adolescent sa gaseasca o activitate care ii face placere si care implica exercitii de grup, astfel incat acesta sa relationeze cu persoane care imaprt aceleasi pasiuni. Mai mult, asigura-te ca adolescentul are o viata sociala activa, cu prieteni din cercuri diferite, care sa ii asigure diversitate si posibilitatea de a comunica cu persoane de varsta sa.

Sugereaza-i sa tina un jurnal

Jurnalul, desenatul, scrierea de eseuri sau poezii reprezinta modalitati prin care adolescentul isi poate exteriotiza sentimentele. Este foarte probabil ca terapeutul sa ii solicite acelasi lucru, asa ca asigura-te ca adolescentul nu sare peste aceasta etapa. Nu ii controla jurnalul fara voia sa, pentru ca il vei intimida si nu va mai avea incredere in tine. Propune-i insa sa vorbiti despre cele scrise, atunci cand simte nevoia. Asigura-l ca nu il vei critica, doar il vei asculta si daca doreste, ii vei oferi sfaturi.

Suicidul in randul adolescentilorPerioada de adolescenta este considerat a fi cel mai dificila din viata noastra. Adolescentii trebuie sa invete rolurile sociale,desi ei au pretentia de a nu fi tratati ca fiind inca tot copii. n plus, organismul trece prin schimbri att de multe c adolescenii nu sunt capabili s neleag. Acest lucru lasandu-le un sentiment confuz i neajutorat.Acest lucru le lasa un sentiment confuz.Conform studiilor, adolescenti de aproape 75 la sut se sinucid din cauza depresiei. Un adolescent devine deprimat, datorit modificrilor hormonale n organism, precum i din cauza influenei exprimate prin mprejurimile lui sau ei. Suicidul in randul adolescentilor este un fenomen tragic si constituie a doua cauza a mortalitatii tinerilor cu varste cuprinse intre 15 si 19 ani, tinand cont numai de sinuciderile declarate oficial si excluzandu-le pe acelea deghizate in accidente.

Cauze ale suicidului in adolescenta

depresiaproblemele familiale(conflictelor parentale si conjugale, abuzuri fizice sau psihice, un climat de violenta, alcolismul unuia sau al ambilor parinti, indiferenta fata de tanar, dificultati de comunicare sau chiar lipsa acesteia, neintelegerea, lipsa sustinerii, lipsa implicarii emotionale, abandonul sau rejectia tanarului) stima de sine scazutao viziune sumbra asupra viitorului lorabuzul de droguri,alcoolprobleme financiare in casarespingerea de prietenisenzaie de izolateinsuccesul la coal

Caracteristici ale adolescentului aflat in situatia de risc suicidar:

Functionare familiala perturbata;Trairea unor experiente emotionale dificile, cum ar fi pierderea unei persoane apropiate sau experimentarea unor evenimente traumatizante;Trairea unui suicid in cadrul familiei sale sau in randul cercului de prieteni;Identificarea cu o persoana pe care a pierdut-o si in care vede un model;Dificultati de identificare sexuala, homosexualitate;Adoptarea unor comportamente deviante: delincventa, prostitutie;Consum de droguri, alcool, medicamente;Fuga de acasa, plasamente multiple in centre sau in familii substitutive;Una sau mai multe tentative anterioare de suicid.

Procesul suicidar

Procesul suicidar este perioada care separa momentul in care apare criza de trecerea la act. Pentru rezolvarea problemei, persoana face un inventar al solutiilor posibile. Fiecare solutie face obiectul unei evaluari pentru a vedea care este posibilitatea ca acea solutie sa aduca o schimbare si care ar fi eficacitatea ei in reducerea suferintei. Unele persoane poseda o gama larga de de eventuale solutii si pot identifica strategii pentru a iesi repede din criza. Pentru altii, solutiile sunt in numar foarte restrans pentru ca ele nu raspund nevoilor prezente. In acest stadiu, ideea sinuciderii nu este o solutie, sau prea putin.In cautarea solutiei, o imagine brusca, neasteptata, legata de moarte, poate aparea printre solutiile posibile. Solutiile care par ineficiente in reducerea intensitatii crizei vor fi respinse. Ideea sinuciderii apare tot mai des si este luata din ce in ce mai mult in serios, se insista asupra ei, se elaboreaza avantaje ale scenariilor posibile.Suicidul devine solutia pentru toata suferinta sa. In acest stadiu se elaboreaza un plan precis ce contine data, ora, modul si locul. Putem uneori sa observam o remisie spontana a crizei suicidare, dintr-o data problemele par sa fi disparut. Adolescentul se poate simti usurat, alinat si da semne ca se simte mai bine in clipa in care suicidul reprezinta solutia definitiva, pentru ca are acum un mod care ii este la indemana de a-si opri suferinta.Suicidul reprezinta ultima tentativa de a recapata controlul. Un eveniment precipitant urmeaza, o problema se adauga si determina trecerea la act.

Avertismente:

Suicidul nu se produce fara avertismente. In general, persoanele suicidare ne dau mesaje si indicii care anunta intentiile lor in scopul de a-si alerta anturajul. Acestea sunt strigate de ajutor, urme de speranta si ele pot fi:

Mesaje verbale si aluzii la moarte: ar fi mai bine sa mor, asa n-as mai suferi, voi n-o sa ma mai vedeti mult timp, mi-e frica sa ma sinucidAmenintari cu suicidul: vreau sa ma omorComportamente auto-mutilante, periculoaseAluzii indirecte la suicid: in curand voi avea parte de pace, sunt inutil, vreau sa fac o calatorie foarte lunga, va va fi mai bine fara minePregatiri pentru o plecare, aranjamente finale, scrisori de adioDaruirea unor obiecte care au o valoare personala foarte mareAtractie brusca pentru arme sau produse toxiceTulburari ale somnului (insomnie/hipersomnie)

Avertismente:

Tulburari de alimentatie (anorexie/bulimie)Lipsa de energie, fatigabilitate sau agitatie extrema in anumite momenteIncapacitatea de a resimti placereTristete, plans, descurajareIndecizie, iritabilitate, furieDevalorizare, slaba stima de sineAnxietate crescutaPierderea interesului si a placerii pentru orice fel de activitatiRetragere, cautarea solitudiniiRuperea contactelor cu familia, prieteniiRefuzul de a comunica, absenta emotiilorAbsentarea de la cursuri si diminuarea randamentului scolarSchimbari in aspectul sau, neglijentaConsum excesiv de alcool si/sau droguri, medicamente.

Mituri si realitati despre suicidIn legatura cu suicidul circula o serie de mituri. Miturile sunt credinte false, idei inexacte care justifica uneori modul in care ne comportam.

Mit: suicidul se produce fara avertisment.Realitate: din 10 persoane care se sinucid, 8 dau mesaje asupra intentiei lor, cat de mici, de vagi ar fi acestea. Suicidul este rezultatul unui proces care este intotdeauna observabil chiar daca la tineri se deruleaza foarte rapid.

Mit: o persoana suicidara isi doreste in mod real sa moara.Realitate: persoana suicidara doreste sa nu mai sufere si nu sa moara. Ea ezita intre viata si moarte si lasa in grija altora faptul de a-i salva.

Mit: persoana suicidara este ori lasa ori curajoasa.Realitate: persoana suicidara nu vrea sa-si puna capat zilelor din lasitate sau curaj, ci pentru ca viata sa ii pare insuportabila, pentru ca nu intrevede alta solutie si se simte disperata.

Mituri si realitati despre suicidMit: suicidar o data, suicidar pentru totdeauna.Realitate: tendinta de suicid este reversibila. Procesul suicidar nu dureaza toata viata si poate fi oprit definitiv chiar si la cei care aparent au aceasta tendinta cronica.

Mit: persoana care se gandeste la suicid pare neaparat deprimata.Realitate: simptomele variaza in functie de personalitatea fiecaruia. Sub o aparenta de veselie, de buna dispozitie, se poate disimula uneori o tristete foarte mare.

Mit: daca observam o ameliorare a riscului suicidar aceasta semnifica faptul ca pericolul a trecut.Realitate: o persoana care ia decizia de isi lua viata poate parea usurata, chiar fericita, iar anturajul sau ar putea crede ca momentul de criza a luat sfarsit. Trebuie insa sa ramanem vigilenti pentru ca majoritatea sinuciderilor se produc in cele trei luni care urmeaza debutului ameliorarii crizei.

Mituri si realitati despre suicidMit: suicidul este ereditar.Realitate: suicidul nu este ereditar.

Mit: persoanele care se sinucid sunt persoane care sufera de tulburari psihice.Realitate: persoanele care vor sa-si ia viata nu sufera neaparat de o tulburare psihica, iar persoanele care sufera de o tulburare psihica nu sunt in mod necesar suicidare. Persoana suicidara se poate afla intr-o situatie temporara de mari framantari emotionale, ceea ce nu inseamna ca sufera de o tulburare psihica.

Mit: persoana care ameninta ca se sinucide nu o va face, este vorba doar de o forma de santaj pentru a atrage atentia.Realitate: amenintarea cu sinuciderea trebuie luata in serios si nu considerata ca fiind o manipulare. Cel care actioneaza astfel sufera cu adevarat si are nevoie de ajutor. Chiar daca uneori exista in acest comportament si manipulare prin mesajele transmise, nu trebuie uitat ca exista si o doza mare de disperare si de cerere de a fi ajutat.

Mituri si realitati despre suicidMit: persoanele suicidare au o personalitate slaba.Realitate: nu exista un tip de personalitate suicidar. In mod contrar cu ceea ce am putea crede, persoanele suicidare au multa energie. Deseori acestea au traversat dificultati enorme (pierderi, respingere, viol, etc.)

Mit: suicidul se produce in clasele sociale defavorizate.Realitate: suicidul se produce in toate clasele sociale.

Mit: o persoana care supravietuieste suicidului si care prezinta o ameliorare subita a starii psihice a rezolvat situatia problematica.Realitate: o mare parte a sinuciderilor se produc in cele trei luni de dupa debutul perioadei de ameliorare.

Interventii care pot ajuta o persoana suicidara

Rupeti izolarea pe care tanarul o traieste si abordati direct subiectul suicidului. A vorbi despre suicid nu indeamna catre trecerea la act, ci dimpotriva, acest lucru ajuta persoana sa iasa din izolare, sa-si exprime suferintam ii ofera posibilitatea sa intrevada si alte cai. Dati-i posibilitatea sa vorbeasca despre lucruri care il preocupa. Indemnati-l sa exprime ce simte si traieste in raport cu situatia sa.

Aratati-i disponibilitatea dumneavoastra de a-l asculta fara critica, evitati sa-l bruscati, sa-l batjocoriti, sa-l culpabilizati, sa-i faceti morala. Recunoasteti legitimitatea problemelor sale, tratati-l ca pe un adult.

Evaluati rapid posibilitatea unei urgente suicidare verificand daca exista idei suicidare continue, daca dispune de mijloace prin care sa-si poata lua viata, daca a ales locul si momentul pentru a o face. Tanarul trebuie ajutat sa se linisteasca, sa accepte sa-si amane gestul si sa fie de acord sa primeasca ajutor profesional. Nu lasati adolescentul singur inainte de a va asigura ca urgenta a fost calmata. In cazul in care observati ca riscul creste, mergeti de urgenta cu el la un spital.

Interventii care pot ajuta o persoana suicidara

Ajutati-l sa-si evalueze situatia, ceea ce ii va permite sa gaseasca solutii noi. Explorati impreuna o gama de solutii posibile si orientati-l spre actiuni concrete.

Ajutati-l sa-si creasca stima de sine incurajandu-l in progresele pe care le face, in comportamentele independente. Trebuie sa evitati sa faceti lucrurile in locul lui si incercati sa favorizati autonomia sa respectand limitele si capacitatile tanarului.

Incurajati-l sa-si reia activitatile care ii plac sau care ii placeau, in masura in care este capabil si in ritmul sau.

Familiile adolescentilor suicidari trebuie intotdeauna sa fie implicate atunci cand adolescentul primeste un ajutor terapeutic, implicarea familiei fiind un factor favorizant al ameliorarii comunicarii parinti adolescenti, al adoptarii de strategii mai eficiente in rezolvarea problemelor, al resituarii locului fiecaruia in interiorul familiei, al restaurarii unui sistem de valori.

Interventii care pot ajuta o persoana suicidara

Aveti grija sa nu ii lasati la indemana medicamente, obiecte periculoase, etc.

Nu luati totul pe umerii dumneavoastra si nu actionati singur, solicitati ajutorul persoanelor apropiate sau al unui profesionist.

Evitati sa-i oferiti propriile retete de fericire, ceea ce este bine pentru dumneavoastra nu este neaparat bine si pentru ceilalti.

Evitati sa-i faceti promisiuni pe care nu le puteti onora.

Evitati sa minimalizati dificultatile tanarului, ceea ce pentru dumneavoastra poate aparea ca fiind o problema minora, pentru el reprezinta o problema majora.

Incercati sa desfiintati unele mituri pe care le au adolescentii, ca de exemplu: adultii nu ii pot ajuta, adultii nu ii iau in serios pe adolescenti, adultii vor profita si ii vor pedepsi pentru greselile facute, vor crede ca tanarul este bolnav, etc.

Suferi de depresie?

In ultimele dou sptmniai fost adesea (aproape zilnic) deranjat de. . . 1. Descurajare, depresie sau disperare? 2. Pierderea interesului sau plcerii pentru activiti pe care altdat le fceai cu plcere? 3. O schimbare neintenionat, semnificativ a greutii sau poftei de mncare (n sensul scderii sau creterii apetitului)? 4. Tulburri de somn, fie n minus, fie n plus? 5. Senzaii de nelinite, iritabilitate sau letargie? 6. Lips de energie sau oboseal? 7. Simminte de pierdere a valorii de sine sau vinovie? 8. Dificulti de concentrare sau gndire? 9. Gnduri obsesive de moarte sau sinucidere? 10. Au fost simmintele tale din ultima lun att de intense nct s te deranjeze n mod deosebit, sau s-i afecteze capacitatea de a funciona normal pe plan social sau la locul de munc (ori la coal)?

Interpretarea rezultatelor

Dac ai bifatcinci sau mai multedin cele nou enunuri de mai sus, i ai bifat rspunsul "Da" la ntrebarea nr. 10, este foarte probabil c suferii de depresie. Adresai-v medicului dvs. pentru o evaluare mai temeinic i pentru un tratament individualizat.Dac ai bifatmai mult de unuldarmai puin de cincidintre enunurile de la numerele 1-9, i ai bifat rspunsul "Da" la ntrebarea 10, este posibil s suferii de o form uoar de depresie. Adresai-v medicului de familie pentru evaluare i tratament.Dac ai bifatnumai unul sau nici unuldin cele nou enunuri de mai sus sauai bifat rspunsul "Nu"la ntrebarea nr. 10, probabil c nu suferii de depresie. Dac avei ns nevoie de alte informaii sau clarificri, v putei adresa medicului de familie pentru o evaluare i recomandri individualizate.

Scala de depresie Hamilton1. Starea depresiva (tristete, deznadejde, lipsa de interes)0 lipseste1 pesimism, tristete, deznadejde2 Accese de plans ocazionale3 accese de plans frecvente4 dezvolt aceste stari numai in timpul comunicarii (verbale si nonverbale)

2. Sentimente de vinovatie0 lipsesc1 autorepros, senzatia ca a dezamagit anumite persoane2 idei de vina sau meditatie asupra greselilor din trecut sau a actiunilor imorale3 boala actuala este pedeapsa4 aude voci acuzatoare sau denuntatoare sau / si are halucinatii vizualeinspaimantatoare. Iluzii de vina

3. Ideea de suicid1 lipseste2 simte ca viata nu trebuie traita3 isi doreste sa fie mort sau orice gand despre o posibila idee de suicid4 tentative de suicid

4. Insomnie (seara devreme)0 nu exista nici o dificultate de a adormi1 se plange de dificultati de a adormi2 se plange de dificultati de a adormi in timpul noptii

5. Insomnie (mijlocul noptii)0 nu exista dificultati de a adormi1 pacientul se plange de neliniste si de deranj in timpul noptii2 plimbari in timpul noptii (fiecare sculare din pat primeste 2 puncte, in afara de satisfacerea nevoilor organice)

6. Insomnie (dimineata)0 nu exista dificultati1 se trezeste dimineata devreme, dar se culca la loc2 nu mai poate dormi odata sculat din pat

7. Munca si activitati0 nu exista dificultati1 sentimente si ganduri de incapacitate asociate cu activitati ca: munca si hobby-uri2 pierderea interesului in activitati (munca si hobby-uri) declarate de pacient sau observate indirect prin: neatentie, indecizie (pacientul simte ca trebuie sa se apuce de o activitate / munca)3 scadere a timpului actual folosit pentru activitati sau scadere a productivitatii in munca (in cazul spitalizarii, acest scor se acorda daca pacientul isi petrece mai putin de 3 ore/zi in activitati munca in interiorul spitalului sau hobby-uri, fara sa desfasoare munca de garda)4 oprirea din munca datorata bolii in curs (in cazul spitalizarii, acest scor se acorda daca pacientul nu se angajeaza in nici o activitate in afara de munca de garda sau pacientul nu reuseste sa desfasoare munca de garda neasistat)

8. Retardare (scadere a ritmului ideativ si a ritmului vorbirii, afectarea abilitatii deconcentrare, activitate motorie scazuta)0 ritm de vorbire si ideativ normal1 o usoara incetinire in timpul interviului2 - incetinire evidenta in timpul interviului3 interviu dificil4 interviu imposibil9. Agitatie0 nu exista1 lipsa de nervozitate2 se joaca cu mainile, parul, neliniste evidenta3 se misca mereu, nu poate sta linistit4 isi frange mainile, isi maninca unghiile, se trage de par, este grabit10. Anxietate la nivel psihic (psihic anxios) (tensiune si iritabilitate subiectiva, pierderea concentrarii,manifesta ingrijorare in probleme minore,teama,frica exprimata fara a fi intrebat,sentiment de panica, sentiment de nerabdare)0 lipsesc 1 slabe 2 moderate 3 severe 4 reduc pacientul la neputinta

11. Anxietate la nivel somatic (simptome patologice ce insotesc anxietatea cum ar fi): la nivel gastro-intestinal: gura uscata, indigestie, diaree, crampe, starede voma, la nivel cardio-vascular: palpitatii, dureri de cap, la nivel respirator: hiperventilatie, oftaturi, suspine, frecventa urinarii, transpiratii, ameteli, vedere incetosata, tiuit in urechi0 lipsesc 1 slabe 2 moderate 3 severe 4 reduc pacientul la neputinta12. Simptome somatice: gastro-intestinale0 nu apar1 pierderea apetitului dar mananca fara isistenta personalului2 dificultati in hranire fara indemnurile personalului]13. Simptome somatice generale0 - nu apar1 senztie de greutate in membre, spate sau cap, dureri de spate, de cap, musculare, pierderea energiei2 orice simptom evident primeste acest scor14. Simptome genitale - pierderea libidoului, tulburari de menstruatie0 nu apar1 slabe2 severe

15. Hipocondrie0 lipseste1 se retrage (fizic) de la sine2 preocupare pentru starea de sanatate3 convingerea puternica a existentei unei boli fizice4 iluzii hipocondriace16. Pierderea greutatii0 nici o pierdere in greutate1 pierdere probabila de greutate asociata bolii prezente2 pierdere sigura de greutate (parerea pacientului)17. Autoanaliza0 constientizeaza starea depresiva si boala1 constientizeaza boala, dar o atribuie mancarurilor proaste, suprasolicitarii, nevoiide odihna etc.2 neaga ca ar fi bolnavInterpretarea rezultatelor: 0-7: depresie normala 8-17: depresie slaba18-25: depresie moderatapeste 26: depresie severa

BIBLIOGRAFIE

Mary Whooley, MD, Gregory Simon, MD, MPH, Managing Depression in Medical Outpatients,New England Journal of Medicine; 343(26):1942-50, 2000chiopu, U. i Verza, E., Psihologia vrstelor, Bucureti, E.D.P., 19814. Mitrofan, I. (coord.), Cursa cu obstacole a dezvoltrii umane, Iai, Ed. Polirom, 2003Daniel Marcelli, Elise Berthaut, Depresie si tentative de suicid la adolescenta, Ed. Polirom, 2007

VA MULTUMIM !