16
Anul VIII, Nr. 455, 9 - 15 decembrie 2013, Preţ: 0,99 RON Punctul www.punctul.ro www.punctul.ro www.punctul.ro www.punctul.ro www.punctul.ro 06 07 11 04 AMPLĂ ACŢIUNE DE CARITATE LA REGHIN IVECO MAGIRUS DEUTZ, LA POMPIERII LUDUŞENI TÂRNĂVENIUL ÎMPODOBIT DE MOŞ NICOLAE MIGRAŢIA DOSARELOR SPRE MEDIERE Pe 11 decembrie, Curtea Constituţională se va pronunţa asupra sesizării depuse de parlamentarii PDL referitoare la Legea privind stabilirea unor măsuri de descentralizare… Marea descentralizare va aduce în primul rând o serie de instituţii în subordinea consiliilor judeţene şi primăriilor, iar secundar se vor licita o serie de posturi de conducere ce vor fi ocupate prin concurs. Primele instituţii vizate de transfer la unităţile administrativ-teritoriale judeţene sunt cele din domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale. Consiliul Judeţean preia mai multe bunuri aflate în proprietatea statului şi în administrarea ministerului, respectiv a Direcţiei Agricole şi pentru Dezvoltare Rurală Mureş, şi anume: clădirea de la Sângeorgiu de Mureş unde a funcţionat Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Mureş, o magazie fitosanitară din Tîrgu-Mureş, un grajd, casa portarului, beci combustibil, magazii şi altele din Luduş, magazii din Sărmaşu, Deda, Reghin, Tîrnăveni, Batoş şi altele, un atelier mecanic în Reghin şi multe alte bunuri imobile de mică valoare... S@pt@mânal de Mure} }i Harghita EDITORIAL Ne pensionăm în groapă Un nou proiectul de lege prevede că femeile născute după 1970 se vor pensiona la 65 de ani începând din 2035, când va fi egalizată vârsta de pensionare pentru femei și bărbați. Este adevărat că vârsta de pensionare în Europa este, în general, mai ridicată decât cea din țara noastră și chiar va crește. Astfel, în Marea Britanie vârsta de pensionare va fi de 69 de ani către sfârșitul anilor 2040; în prezent, aceasta este de 65 de ani. În SUA și Germania, vârsta de pensionare va ajunge la 67 de ani până în 2050. Pe de altă parte, este iarăși adevărat că îmbătrânirea ge- nerală a populației, corelată cu o estimare a creșterii speranței de viață la nivel global, îndreptățește oarecum guvernele, cel puțin din punct de vedere economic, să crească vârsta de pen- sionare. Astfel, specialiștii susțin că vârsta de pensionare de 65 de ani ar fi un prim pas în echilibrarea sistemelor de pensii, dat fiind faptul că un singur an în plus la limita de vârstă de pensionare înseamnă un avans al PIB cu 1%. Însă, în cazul românilor, situația nu este la fel de simplă, având în vedere că țara noastră are cea mai mică speranţă de viaţă din Uniunea Europeană, respectiv de 69 de ani la bărbaţi și 75 de ani la femei. Comparativ: Franța - 78 de ani pentru bărbați și 85 de ani pentru femei; Marea Britanie – 79 de ani pentru bărbați și 82 pentru femei; Spania – 79 de ani pentru bărbați și 85 de ani pentru femei. Deci, dacă în alte țări, oamenii mai au, după pensionare, 10 – 20 de ani în care se pot bucura de viață, în România, odată cu creșterea vârstei de pensionare, oamenii se pot considera norocoși dacă vor lua pensie timp de 10 ani. Apoi, ne putem referi la calitatea vieții pensionarului. În România, pensia medie este de 177 de euro (aproape cea mai mică din Europa). În Luxemburg, pensia medie este de 3.000 de euro; Danemarca -1.411 euro; Franţa -1.108 euro; M. Britanie – 460 euro; Lituania – 220 euro. Deci, pensionarul român, în scurta perioadă de libertate pe care o mai are după ce a ieșit din câmpul muncii, trebuie adeseori să ducă un trai foarte sărăcăcios, dându-și majoritatea banilor pe medica- mente și alimente. Nici vorbă de excursii în străinătate, cum vedem că adeseori fac pensionarii din alte state… Concluzia e că, din punct de vedere uman ar fi corect ca pensionarii români să iasă măcar la pensie mai repede și să se bucure de viață cât mai sunt cât de cât în putere, căci de bucurii materiale oricum nu prea au speranțe. O altă problemă în România este că adeseori companiile evită să angajeze oamenii trecuți de o anumită vârstă. Astfel, dacă un cetățean trecut de 40 de ani rămâne șomer, îi va fi foarte greu să se reangajeze. În același timp, statul mărește vârsta de pensionare. Ar trebui ca statul să instituie și un sis- tem de protecție a persoanelor mai avansate în vârstă, care nu au ajuns încă la vârsta pensionării. Un exemplu ar fi Japonia, o țară îmbătrânită, cu vârsta de pensionare stabilită la 65 de ani. Acolo companiile sunt obligate să menţină un sistem prin care indivizii să muncească atât timp cât își doresc și cât timp starea fizică le permite. De asemenea, companiile trebuie să ofere posibilitatea ca persoanele în vârstă să poată opta pentru un program redus de lucru, dacă acestea nu pot lucra cu norma întreagă din cauza stării de sănătate. Titi DÃLÃLÃU Marea descentralizare 03

455

  • Upload
    punctul

  • View
    218

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Punctul nr. 455

Citation preview

Page 1: 455

Anul VIII, Nr. 455, 9 - 15 decembrie 2013, Preţ: 0,99 RON

Punctulwww.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

06 07 11

04

AMPLĂ ACŢIUNE DE CARITATE LA REGHIN

IVECO MAGIRUS DEUTZ, LA POMPIERII LUDUŞENI

TÂRNĂVENIUL ÎMPODOBIT DE MOŞ NICOLAE

MIGRAŢIA DOSARELOR SPRE MEDIERE

Pe 11 decembrie, Curtea Constituţională se va pronunţa asupra sesizării depuse de parlamentarii PDL referitoare la Legea privind stabilirea unor măsuri de descentralizare…

Marea descentralizare va aduce în primul rând o serie de instituţii în subordinea consiliilor judeţene şi primăriilor, iar secundar se vor licita o serie de posturi de conducere ce vor fi ocupate prin concurs.

Primele instituţii vizate de transfer la unităţile administrativ-teritoriale judeţene sunt cele din domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale.

Consiliul Judeţean preia mai multe bunuri aflate în proprietatea statului şi în administrarea ministerului, respectiv a Direcţiei Agricole şi pentru Dezvoltare Rurală Mureş, şi anume: clădirea de la Sângeorgiu de Mureş unde a funcţionat Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Mureş, o magazie fitosanitară din Tîrgu-Mureş, un grajd, casa portarului, beci combustibil, magazii şi altele din Luduş, magazii din Sărmaşu, Deda, Reghin, Tîrnăveni, Batoş şi altele, un atelier mecanic în Reghin şi multe alte bunuri imobile de mică valoare...

S@pt@mânal de Mure} }i Harghita

EDITORIALNe pensionăm în groapă

Un nou proiectul de lege prevede că femeile născute după 1970 se vor pensiona la 65 de ani începând din 2035, când va fi egalizată vârsta de pensionare pentru femei și bărbați. Este adevărat că vârsta de pensionare în Europa este, în general, mai ridicată decât cea din țara noastră și chiar va crește. Astfel, în Marea Britanie vârsta de pensionare va fi de 69 de ani către sfârșitul anilor 2040; în prezent, aceasta este de 65 de ani. În SUA și Germania, vârsta de pensionare va ajunge la 67 de ani până în 2050.

Pe de altă parte, este iarăși adevărat că îmbătrânirea ge-nerală a populației, corelată cu o estimare a creșterii speranței de viață la nivel global, îndreptățește oarecum guvernele, cel puțin din punct de vedere economic, să crească vârsta de pen-sionare. Astfel, specialiștii susțin că vârsta de pensionare de 65 de ani ar fi un prim pas în echilibrarea sistemelor de pensii, dat fiind faptul că un singur an în plus la limita de vârstă de pensionare înseamnă un avans al PIB cu 1%.

Însă, în cazul românilor, situația nu este la fel de simplă,

având în vedere că țara noastră are cea mai mică speranţă de viaţă din Uniunea Europeană, respectiv de 69 de ani la bărbaţi și 75 de ani la femei. Comparativ: Franța - 78 de ani pentru bărbați și 85 de ani pentru femei; Marea Britanie – 79 de ani pentru bărbați și 82 pentru femei; Spania – 79 de ani pentru bărbați și 85 de ani pentru femei. Deci, dacă în alte țări, oamenii mai au, după pensionare, 10 – 20 de ani în care se pot bucura de viață, în România, odată cu creșterea vârstei de pensionare, oamenii se pot considera norocoși dacă vor lua pensie timp de 10 ani.

Apoi, ne putem referi la calitatea vieții pensionarului. În România, pensia medie este de 177 de euro (aproape cea mai mică din Europa). În Luxemburg, pensia medie este de 3.000 de euro; Danemarca -1.411 euro; Franţa -1.108 euro; M. Britanie – 460 euro; Lituania – 220 euro. Deci, pensionarul român, în scurta perioadă de libertate pe care o mai are după ce a ieșit din câmpul muncii, trebuie adeseori să ducă un trai foarte sărăcăcios, dându-și majoritatea banilor pe medica-mente și alimente. Nici vorbă de excursii în străinătate, cum vedem că adeseori fac pensionarii din alte state…

Concluzia e că, din punct de vedere uman ar fi corect ca pensionarii români să iasă măcar la pensie mai repede și să se bucure de viață cât mai sunt cât de cât în putere, căci de bucurii materiale oricum nu prea au speranțe.

O altă problemă în România este că adeseori companiile evită să angajeze oamenii trecuți de o anumită vârstă. Astfel, dacă un cetățean trecut de 40 de ani rămâne șomer, îi va fi foarte greu să se reangajeze. În același timp, statul mărește vârsta de pensionare. Ar trebui ca statul să instituie și un sis-tem de protecție a persoanelor mai avansate în vârstă, care nu au ajuns încă la vârsta pensionării. Un exemplu ar fi Japonia, o țară îmbătrânită, cu vârsta de pensionare stabilită la 65 de ani. Acolo companiile sunt obligate să menţină un sistem prin care indivizii să muncească atât timp cât își doresc și cât timp starea fizică le permite. De asemenea, companiile trebuie să ofere posibilitatea ca persoanele în vârstă să poată opta pentru un program redus de lucru, dacă acestea nu pot lucra cu norma întreagă din cauza stării de sănătate.

Titi DÃLÃLÃU

Marea descentralizare

03

Page 2: 455

INTERVIU 02

ANIVERSARE DEFRISARI

Se acordă AJOFM Mureș pentru aniversarea

a 15 ani de activitate. La mulți ani!

Se acordă persoanelor care, odată cu apropierea Crăciunului,

și-au făcut un obicei în a tăia ilegal brazi din păduri și

a-i comercializa fără a avea documente legale de proveniență.

,

)

Azi, Ziua Internațională anticorupție

Data de 9 decembrie a fost stabili-tă ca Ziua Internaţională Anticorupţie începând cu anul 2006, prin rezoluţia 58/4 a Adunării Generale a ONU, prin care Adunarea a adoptat Convenţia Na-ţiunilor Unite împotriva Corupţiei.

Înfiinţarea Direcţiei Generale An-ticorupţie s-a înscris pe linia măsurilor adoptate de România, în vederea ac-celerării luptei împotriva corupţiei în Administraţia Publică, constituind una din sarcinile prioritare pentru îndepli-nirea angajamentelor asumate de ţara noastră în cadrul procesului de integra-re în Uniunea Europeană pe Capitolul 24 Justiţie și Afaceri Interne.

Şi, pentru că Ziua Mondială de luptă împotriva corupţiei precede datei de 10 decembrie, care în simbolistica Organizaţiei Naţiunilor Unite semni-fică aniversarea proclamării Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, tre-buie amintit că cetăţeanul, în calitatea sa de finanţator, dar și beneficiar al ser-viciului public, are dreptul la o prestaţie

onestă și integră din partea funcţionari-lor statului.

Corupţia reprezintă una dintre cele mai serioase ameninţări la adresa sta-tului de drept în cadrul societăţii con-temporane, subminând instituţiile și va-lorile democratice, atentând la ordinea socială și ameninţând capacitatea statu-lui de a asigura drepturi și libertăţi egale cetăţenilor săi. Altfel spus, corupţia ne afectează pe toţi și diminuează respectul pentru lege. Tocmai de aceea este nevoie de un efort comun pentru prevenirea și combaterea practicilor corupte.

0800.806.806 - ANTICORUPŢIE

Astfel, cu prilejul Zilei Internaţio-nale Anticorupţie, Direcţia Generală Anticorupţie își exprimă încă o dată punctul de vedere privind importanţa luptei împotriva corupţiei, încurajând cetăţenii să ia atitudine împotriva fap-telor de corupţie și să sesizeze săvârși-

rea acestor infracţiuni ori de câte ori este nevoie, la linia verde anticorupţie 0800.806.806, ce poate fi apelată gra-tuit din orice linie de telefonie mobilă sau fixă.

De asemenea, amintim cetăţenilor și faptul că Serviciul Judeţean Antico-rupţie Mureș este structura teritorială a Direcţiei Generale Anticorupţie, care desfășoară activităţi specifice, potrivit competenţelor conferite de lege, la ni-velul judeţului, având sediul în muni-cipiul Tîrgu-Mureș, str. Mihail Kogăl-niceanu, nr. 14, judeţul Mureș, TEL: 0265 202354, e-mail: [email protected].

Cu ocazia zilei de 9 decembrie lu-crători ai Serviciului Judeţean Antico-rupţie Mureș, în colaborare cu lucrători ai Inspectoratului de Poliţie Judeţean Mureș, vor distribui materiale promoţi-onale cu mesaje anticorupţie în diferite locaţii din municipiul Târgu Mureș.

SERVICIUL JUDEŢEAN ANTICORUPŢIE MUREŞ

Punc

tul p

e i Pensii. Începând din 2035, vârsta de pensionare a femeilor va fi 65 de ani, la fel ca cea la care ies din activitate bărbaţii. Așa a decis săptămâna trecută Guvernul. Pre-mierul Victor Ponta susţine că pensionarea femeilor din România la vârsta de 65 de ani, începând cu anul 2035, reprezintă o obliga-ţie europeană de la care nu se poate deroga. „Începând cu 2035, deci peste 22 de ani din acest moment, România este obligată ca mem-bră a Uniunii Europene să se alinieze la vâr-sta europeană minimă de 65 de ani”, a spus Ponta. Acesta a precizat că există ţări UE în care vârsta de pensionare este deja chiar mai ridicată. Premierul a arătat că măsura are la bază consideraţii de natură știinţifică pri-vind dezvoltarea economică și socială, dez-voltarea medicinii, dar și faptul că, în primul rând, femeia în 2035 în UE nu va mai avea acele munci dificile pe care le avea.

Aniversare. Agenţia Judeţeană pen-tru Ocuparea Forţei de Muncă Mureș săr-bătorește 15 ani de activitate în data de 10 decembrie 2013, ocazie cu care organizează “Ziua porţilor deschise”. Totodată vor fi organizate întâlniri cu clienţii agenţiei, per-soane fizice și juridice. Directorul executiv al AJOFM Mureș, cu acest prilej aniversar, aduce mulţumiri tuturor angajaţilor, mem-brilor Consiliului Consultativ, partenerilor, colaboratorilor, clienţilor agenţiei persoane fizice și juridice, mass-mediei pentru colabo-rarea și încrederea acordată.

Brazi. Polițiștii din Mureș au ridicat 400 de pomi de Crăciun de la un bărbat din Sîncraiu de Mureș, care îi deținea fără a avea documente legale de proveniență. Acesta a fost sancţionat contravenţional, iar brazii au fost ridicaţi în vederea confiscării. La data de 5 decembrie a.c., poliţiștii Serviciului de Ordine Publică – Biroul de Combatere a Delictelor Silvice din cadrul I.P.J. Mureș, împreună cu cei ai Secţiei de Poliţie Rurală nr. 2 Band, au găsit 400 de pomi de Cră-ciun la locuința unui bărbat, din comuna Sîncraiu de Mureș, care nu poseda acte le-gale de proveniență ale acestora. Bărbatul a fost sancţionat contravenţional conform Legii nr.171/2010 privind stabilirea și sanc-ţionarea contravenţiilor silvice cu amendă de 5.000 de lei, iar pomii de Crăciun, în valoare de 16.000 de lei, au fost ridicaţi în vederea confiscării. Cercetările sunt continuate în vederea stabilirii cu exactitate a provenienţei brazilor.

Page 3: 455

ANALIZĂ

ww

w.p

un

ctu

l.ro

03

Marea descentralizare Pe 11 decembrie, Curtea Constituţio-

nală se va pronunţa asupra sesizării depuse de parlamentarii PDL referitoare la Legea privind stabilirea unor măsuri de descen-tralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere și organe ale administraţiei publice centrale, precum și a unor măsuri de reformă privind administraţia publică.

Marea descentralizare va aduce în pri-mul rând o serie de instituţii în subordinea consiliilor judeţene și primăriilor, iar secun-dar se vor licita o serie de posturi de condu-cere ce vor fi ocupate prin concurs.

PUNCTUAL

Curtea Constituţională a fost sesizată de către parlamentarii PDL asupra necon-stituţionalităţii unora dintre prevederile Legii privind stabilirea unor măsuri de des-centralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere și organe ale administraţiei publice centrale, precum și a unor măsuri de reformă privind administraţia publică, adoptată prin asumarea răspunderii Guver-nului condus de premierul Victor Ponta.

Deputaţii și senatorii PDL au arătat în sesizare că legea încalcă alineatele 1,3,4 și 5 din articolul 1 din Constituţie, alineatul 1 din articolul 61 din legea fundamentală, alineatul 1 din articolul 102, respectiv ar-ticolele 120-122, 114 și 136. De asemenea, aceștia au mai susţinut în cuprinsul sesizării că Guvernul nu își putea asuma răspunderea pe această lege și au folosit pentru a-și sus-ţine acest punct de vedere chiar o decizie a Curţii Constituţionale din 2009 care statua că Guvernul își poate angaja răspunderea numai ca excepţie și numai dacă structura majorităţii parlamentare s-a schimbat de la momentul alegerilor. Sesizarea PDL va fi dezbătută de judecătorii Curţii Constituţi-onale miercuri, 11 decembrie.

CE PREVEDE ÎN GENERAL

Legea descentralizării, cum este cu-noscută generic, modifică o serie de acte normative aflate în vigoare. Astfel, Legea finanţelor publice locale va cuprinde la ar-ticolul șase prevederile privind asigurarea veniturilor necesare pentru funcţionarea in-stituţiilor care sunt transferate la autorităţile publice locale. Adică acestea vor fi finanţate pe baza unor standarde de cost, dar până la momentul aprobării acestora, autorităţilor publice locale li se vor transfera de la buge-tul de stat – potrivit anexei la legea bugetu-lui pe 2014 – sumele prevăzute în bugetul pe anul anterior – 2013.

O altă lege modificată este Legea nr. 213 din 1998 privind bunurile proprieta-te publică. Astfel, la articolul 9 din legea mai sus-amintită, legiuitorul inserează un alineat doi care specifică, spre exemplu, că municipiul Tîrgu-Mureș poate solicita jude-ţului o clădire, iar transferul se va face prin aprobarea celor două foruri deliberative,

adică Consiliul Judeţean, respectiv Consi-liul Local Tîrgu-Mureș. Şi situaţia inversă este valabilă.

AGRICULTURĂ DE JUDEŢ

Apoi se trece la legislaţia privind des-centralizarea propriu-zisă. Primele instituţii vizate de transfer la unităţile administrativ-teritoriale judeţene sunt cele din domeniul agriculturii și dezvoltării rurale. Astfel, direc-ţiile agricole și pentru dezvoltare rurală trec în subordinea Consiliului Judeţean, care va prelua și oficiile pedologice și agrochimice ju-deţene, casele agronomului, camerele agricole judeţene. Vor rămâne în subordinea Ministe-rului Agriculturii însă unităţile fitosanitare. Legea mai prevede atribuţiile direcţiilor agri-cole, faptul că autorităţile judeţene pot sta-bili taxe și tarife pentru serviciile prestate de direcţiile agricole și că tot acestea vor stabili regulamentul de organizare și funcţionare și organigrama acestora, respectiv că șefii direc-ţiilor agricole vor fi desemnaţi prin concurs.

Ministerul Agriculturii va rămâne cu politicile și strategiile naţionale în domeniu,

respectiv cu inspecţia și controlul, „în scopul aplicării unitare a politicilor și și a strategiilor naţionale și comunitare, potrivit legii“.

Consiliul Judeţean preia mai multe bunuri aflate în proprietatea statului și în administrarea ministerului, respectiv a Di-recţiei Agricole și pentru Dezvoltare Rurală Mureș, și anume: clădirea de la Sângeorgiu de Mureș unde a funcţionat Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice Mureș, o magazie fitosanitară din Tîrgu-Mureș, un grajd, casa portarului, beci combustibil, magazii și alte-le din Luduș, magazii din Sărmașu, Deda, Reghin, Tîrnăveni, Batoș și altele, un atelier mecanic în Reghin și multe alte bunuri imo-bile de mică valoare.

CE MAI REVINE JUDEŢELOR

La fel ca direcţiile agricole în subordinea Consiliului Judeţean va mai trece Direcţia Judeţeană de Cultură, iar principiile sunt aceleași. În lege special se mai precizează că monumentele istorice nu pot fi vândute, ci doar concesionate sau închiriate, iar clasarea monumentelor istorice rămâne ca atribuţie

Comisiei Naţionale a Monumentelor Istori-ce sau comisiei zonale care se reorganizează pe lângă direcţia judeţeană de cultură, res-pectând procedura stabilită în prezenta lege. Pentru monumentele din clasa A, Ministerul Culturii va aviza înainte de eliberarea auto-rizaţiei de construire, a autorizaţiei de desfi-inţare sau a altor autorizaţii pentru care este necesar avizul ministerului, iar pentru cele din clasa B – direcţia de cultură judeţeană va elibera avizul. În cazul direcţiei de cultură, Consiliul Judeţean nu preia nicio clădire pen-tru că în Tîrgu-Mureș aceasta își desfășura activitatea în clădirea Palatului Culturii care este deja în patrimoniul judeţului.

Consiliul Judeţean se va ocupa și de Casa Corpului Didactic și de Palatul Copi-ilor, astfel că va prelua toate clădirile acestora din Tîrgu-Mureș, Sighișoara, Sovata, Lu-duș și Reghin, în timp ce municipiului Tîr-gu-Mureș îi revine sala de sport a Clubului Sportiv Şcolar. În rest și aici vor trebui orga-nizate concursuri pentru ocuparea funcţiilor de conducere.

Tot consiliul judeţean va prelua Agenţia pentru Protecţia Mediului – cu tot cu sediul administrativ, laboratorul cu tot cu echipa-mentele din dotare, cele patru staţii de mă-surare a calităţii aerului din Tîrgu-Mureș, Luduș și Târnăveni, echipamentele IT și de comunicaţii -, precum și Agenţia Judeţeană pentru Acvacultură și Pescuit cu cele aproape 68 de ha din Pogăceaua, precum și ferme pis-cicole din Fărăgău, Glodeni, Iernut, Miheșu de Câmpie, Sânger, Tăureni, Voivodeni și Zau de Câmpie.

Consiliul Judeţean va primi în subordi-ne Direcţia de Sănătate Publică Mureș. Cu excepţia atribuţiilor de control, inspecţie și laborator care rămân la Ministerul Sănătăţii. Cu toate acestea, inclusiv laboratoarele din Tîrgu-Mureș și Reghin trec la Consiliul Ju-deţean care le va administra și întreţine.

Direcţia de Tineret și Sport trece la Con-siliul Judeţean, în timp ce casele de cultură ale studenţilor, sălile de sport și cluburile sportive trec la Consiliul Judeţean, respectiv la Consiliile Locale. Astfel, Consiliul Jude-ţean preia Tabăra Răstoliţa, în timp ce Mu-nicipiul Tîrgu-Mureș prin Consiliul Local Tîrgu-Mureș va prelua bazinul olimpic de înot descoperit din Aleea Carpaţi – Ştrandul 1 Mai -, pista de role de la aceeași adresă și baza nautică de pe strada Insulei.

Şi în privinţa tuturor acestor instituţii care se descentralizează, autorităţile în sub-ordinea cărora trec se vor ocupa de regula-mentul de organizare și funcţionare, orga-nigramă, organizarea concursurilor pentru ocuparea funcţiilor de conducere și vor stabili taxe și tarife privind serviciile prestate.

Timpul va dovedi dacă într-adevăr aceas-tă descentralizare operată sub umbrela vi-cepremierului Liviu Dragnea va spori doar puterea președinţilor de CJ și primarilor, respectiv că va genera numiri discreţionare, pe bază de carnet de membru, la conducerea instituţiilor publice ce se vor descentraliza și nu pe baza competenţelor.

Ligia VORO

Scandalul bazei sportive din Parcul Municipal Dacă asupra celor de mai sus nu a prea comentat nimeni cui revin, în afara demo-

crat-liberalilor care au atenţionat asupra transformării şefilor judeţilor în baroni locali, totuşi dispariţia din anexe a unor clădiri a înfierbântat spiritele la Tîrgu-Mureş.

Astfel, în proiectul de lege iniţiat de Guvern, potrivit anexei nr. 8, tot municipiu-lui îi revenea Sala Sporturilor, sala de lupte libere, precum şi terenul de handbal cu peluze. Patinoarul din Parcul Municipal nu a intrat în discuţia Guvernului pentru a fi cedat municipiului sau cel puţin noi nu l-am regăsit că ar fi fost cuprins undeva. De la momentul înregistrării proiectului de lege în 15 noiembrie, şi până la cel al trimiterii spre promulgare preşedintelui României a legii în 24 noiembrie, aceste imobile au dis-părut din anexa nr. 8. Amendamentul privind rămânerea Sălii Sporturilor la Ministerul Tineretului şi Sporturilor i-a aparţinut deputatului Borbély László. Motivaţia a fost că sunt necesare sume substanţiale pentru reparaţii capitale, bani pe care municipiul nu i-ar avea. Acum dincolo de acest argument, războiul dintre deputat şi primarul Dorin Florea este binecunoscut, astfel încât nu ne-am mira ca amendamentul să fi avut şi un substrat emoţional.

Imediat după ce legea a trecut, la Tîrgu-Mureş, la Parcul Municipal, Platoul Corneşti şi Centrul Cultural Mihai Eminescu au apărut bannere pe care scria, în limbile române şi maghiară, „Oraş pedepsit de deputaţii Kelemen Hunor şi Borbély László”. Deputatul a sesizat Poliţia Locală şi Primăria Tîrgu-Mureş solicitând îndepărtarea bannerelor care încălcau un articol din Noul Cod Civil privind respectarea dreptului la demnitate.

Poliţia Locală a identificat autorul – numele a rămas însă confidenţial – şi l-a amen-dat cu 2500 de lei, îndepărtând şi bannerele considerate denigratoare de către depu-tatul Borbély László”.

Page 4: 455

Migrația înceată a dosarelor din instanțe spre mediere

Numai în prima jumătate a anului 2013, pe rolul instanțelor de judecată din România s-au înregis-trat peste 2,2 milioane de dosare noi, care se adaugă la procesele deja afla-te pe rol. E o cifră enorm de mare și, partea și mai urâtă, e în creștere față de 2012. Mai exact, tribunalele au cu 180.000 de cauze în plus față de 2012, iar curțile de apel cu apro-ximativ 30.000 în plus. Sunt date prezentate de judecătoarea Natalia Roman, președintele Tribunalu-lui Comercial Mureș la Conferința „Medierea și mediul de afaceri”, care a avut loc vinerea trecută la Tîrgu-Mureș. Tot ea mai spunea că, potri-vit unei cercetări sociologice făcute în mai multe țări din Uniunea Euro-peană, a reieșit că românii și-ar dori să ocolească instanțele de judecată, dacă ar putea să-și medieze conflic-tele, fie direct între părți, fie cu aju-torul unui mediator. Concret, doar 9% din români își doresc să meargă în instanță oricum, chiar și dacă ar putea să-și rezolve alternativ proble-ma, pe când 53% ar încerca printr-o înțelegere între părți, iar 37% ar ape-la pentru asta chiar la o terță parte - un mediator.

DATELE CONTRAZIC SONDAJUL...

...de unde vine și fireasca conclu-zie, anume aceea că românii nu prea sunt familiarizați cu procedura de mediere sau chiar n-au auzit de ea. Prezentă la conferință, judecătoarea Andreea Ciucă, de la Curtea de Apel Tîrgu-Mureș, făcea o comparație în-tre mediere și procedura insolvenței, care a fost introdusă în 1995. La acea vremea, mai spunea ea, inclu-siv magistrații s-au arătat reticenți, pentru ca acum procedura să fie nu

numai una firească, dar și realmente necesară în multe cazuri.

DESPRE AVANTAJELE MEDIERII...

...am aflat de la Ion Dedu, mem-bru în Consiliul de Mediere, prezent și el vineri la conferință. Potrivit acestuia, avantajele sunt evidente, iar dezavantajele inexistente: „Avantajele sunt foarte mari. În primul rând, un proces în instanța de judecată poate dura 2-3 ani de zile, în mediere se poate termina de la o ședință de o zi, la 30-40 de zile sau până la 90 de zile. Costurile sunt un avantaj foarte mare. Costurile sunt deosebit de mici comparativ cu instanțele de judeca-tă. Un alt mare avantaj este că dacă ai rezolvat procesul prin mediere la o speță unde implică un conflict, taxa de timbru este redusă la jumătate dacă te duci să-ți încuviințeze instanța de judecată sau dacă te duci spre notarul public, instituția care legalizează prac-tic transferul dreptului de proprietate, taxa de transfer de proprietate – atât mai achiți și onorariul notarului.

Deci nu mai plătești taxă de timbru, pe care ai plăti-o la instanța de judeca-tă. Pe urmă, un alt mare avantaj este confidențialitatea. Există hotărârea CSM prin care instanțele de judecată nu mai au voie să publice pe portalu-rile instanțelor de judecată hotărârile judecătorești care au ca fundament, ca bază, acordul de mediere. Imaginați-vă un proces de divorț între două personalități, care prin acordul de me-diere ajung la concluzia că divorțează, se duc în instanță pentru încuviințarea acordului, instanța nu mai publică hotărârea, și astfel nu mai știe nimeni, în afara celor doi parteneri, că ei au divorțat. Un alt mare avantaj este acela că în vacanțele judecătorești con-form articolului 87 din regulamentul instanțelor de judecată, instanțele sunt obligate să primească orice acord de mediere pentru a-l rezolva cu celerita-te. Deci iată, nu mai iei un termen în vară și ți-l pune în toamnă sau chiar în primăvara anului următor. Sunt doar avantaje, nu văd nici un deza-vantaj”.

MAREA SCHIMBARE...

...în abordarea medierii s-a făcut anul acesta, când au intrat în vigoa-re schimbări substanțiale în acest sens în Codul de Procedură Civi-lă. Luminița Balazs, președintele Uniunii Naționale a Mediatorilor din România, filiala Mureș explică: „Organizarea acestei conferințe a venit din nevoia de a promova medierea la nivelul județului Mureș, în special în rândul oamenilor de afaceri, unde sunt foarte multe conflicte. Este ne-voie de această promovare, așa încât ideea de mediere să ajungă la fiecare cetățean al acestui județ și nu numai.

De la 1 august s-a introdus sancțiunea inadmisibilității cererii de chemare în judecată. Adică părțile, persoane fizice sau juridice, trebuie să facă dovada că au parcurs această ședință de informa-re, înainte sau după depunerea dosa-rului la instanță. La nivelul județului Mureș au crescut numărul cazurilor după 1 august, s-a simțit o modificare la numărul de medieri. Oamenii ape-lează tot mai des, avem susținere și din partea instanțelor. Nu vă pot da nea-părat cifre, dar se face simțită prezența medierii în rândul cetățenilor”.

La ora actuală, în județul Mureș activează 129 de mediatori autorizați, însă calificați, dar care nu profesează sunt mai mulți. Procedura pentru a deveni mediator este relativ simplă. Orice persoană cu studii superioa-re și vechime în muncă de minim trei ani, indiferent de domeniul în care a activat, poate urma un curs, în urma căruia se poate autoriza ca mediator. Ba mai mult, prezent și el la conferință, președintele CJ Cipri-an Dobre, avocat de meserie, spunea

că ar fi chiar indicat în anumite ca-zuri ca mediatorul să nu aibă studii juridice pentru a vedea mai detașat problema mediată.

CHIAR DACĂ A ÎNCEPUT SĂ FUNCŢIONEZE...

...medierea e încă destul de exo-tică pentru mulți dintre cei care ar putea apela la ea. Ion Dedu spunea că, după estimările personale, doar 30-40% dintre cei care ar putea-o folosi o și folosesc: „A început să funcționeze medierea în România, la capacitate de, zic eu, 30-40%. Mai avem până când toate instanțele de judecată o să înțeleagă să trimită spre mediere cazurile unde părțile pot dispune. (...) Consiliul de Mediere lu-crează actualmente cu o firmă de IT pentru a pune la punct o platformă de statistică, astfel încât mediatorii din toată țara să poată trimite medierile realizate, certificatele de informare și procesele verbale eliberate, în așa fel în-cât să facem o statistică aproape corectă pentru astfel de solicitări”.

Până atunci, mediatorilor nu le rămâne decât să organizeze conferințe, informări, să editeze reviste de specialitate și să pună umărul încet, încet la schimbarea mentalității românilor în ceea ce privește medierea. Dacă la judecători schimbările s-au simțit mai repede, împinse și de schimbările legislative, la publicul larg schimbarea va veni însă mai încet pentru că, așa cum spunea judecătoarea Andreea Ciucă, implică schimbarea unei mentalități, care întotdeauna se face mai anevo-ios.

Cãtãlin HEGHEŞ

ANALIZĂ

Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L.Str. Horea, nr. 11Tîrgu-Mureş, cod 540502Tel: 0371 496 125Fax: 0265 22 00 44ISSN: 1841 - 0699

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine autorilor. În cazul preluării unor articole, citarea declaraţiilor unor surse oficiale, responsabilitatea aparţine sursei citate.Informaţii abonamente la telefon 0265 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile Rodipet şi la toate oficiile poştale.

Punctulwww.punctul.ro

Cristian TEODORESCU Marius LIBEG

Tipărit la SC BAP AGENCY S.R.L.

Redactori: Ligia VORO Cătălin HEGHEŞ Cristina VANCEA Ioan A. BORGOVAN Mircea BARBU

Editor: LIBEG ZsuzsannaSecretaiat: Mihaela KOZAKIT/DTP: Ovidiu MORAR

Premiul Dumitru Tinu 2007

04

Preşedintele CJ Ciprian Dobre, avocat de meserie, spunea că ar fi indicat în anumite cazuri ca mediatorul să nu aibă studii juridice pentru a vedea mai detaşat problema mediată

Judecătoarea Natalia Roman, preşedintele Tribunalului Comercial Mureş, a prezentat date usturătoare la Conferinţa „Medierea şi mediul de afaceri”, care a avut loc vinerea trecută la Tîrgu-Mureş

Page 5: 455

ADMINISTRAŢIE

ww

w.p

un

ctu

l.ro

05

Consilierii și proiectele lor IIIÎn urmă cu câteva săptămâni,

săptămânalul Punctul a început o serie de articole cu scopul de a prezenta proiectele și realizările consilierilor locali târgumureșeni. Astfel, în ziarul nostru veți putea citi despre planurile consilierilor locali și despre proiectele impor-tante inițiate de aceștia. Preci-zăm că vom urmări, îndeosebi tânăra generație de consilieri, cea care poate aduce un suflu nou în Consiliul Local, cu efecte benefi-ce asupra dezvoltării municipiului Tîrgu-Mureș. Desigur, nu doar că vom prezenta proiectele consilieri-lor, ci vom urmări dacă, în timp, aceștia le duc la bun sfârșit, iar rezultatele activității lor vor fi ana-lizate după ce respectivele proiecte au fost sau nu concretizate.

Dacă primul „episod” al aces-tei serii de articole l-a avut în prim plan pe viceprimarul Peti András, iar în al doilea pe dr. Olimpiu A. Sabău Pop, acum vom continua cu…

EPISODUL III: SOÓS ZOLTÁN

Istoricul Soós Zoltán este consilier local din partea UDMR și director al Muzeului Județean Mureș.

O primă preocupare a dân-sului e legată de bugetul orașului pentru anul viitor, buget conside-rat a fi „de compromis”. Soós Zoltán consideră că e necesar ca banii din buget alocat formațiilor sporti-ve să fie alocați după principiul performanței sportive: „Am dorit o altă concepție pentru sponsorizarea anumitor cluburi sportive, și astfel să fie eliminată privilegierea anu-mitor cluburi. Noi credem că ar tre-

bui să fie, în primul rând, echitație între cluburi și să fie finanțate toate cluburile sportive din municipiu, pe baza unui punctaj. Am cerut ca deja din anul 2014 să existe un alt mod de finanțare, cu o finanțare mai accentuată pentru cluburile care au performanțe. Cluburile care au re-zultate naționale sau internaționale merită o finanțare accentuată. În legătură cu cluburile care n-au dat rezultate, trebuie analizată situația și aflat care este motivul lipsei de performanță”.

DIGITAL MUREŞ RELOADED

Consilierul Soós Zoltán a precizat că a abordat în Consiliul Local și problemele referitoare la proiectul Digital Mureș, unde a făcut observații referitoare la strategia proiectului: „Nu este o problemă referitoare la necesitatea acestui proiect. Desigur, dorim ca acest oraș să aibă proiecte viabile care să genereze locuri de muncă. Însă proiectul nu avea o strategie clară în acest sens, nici una refe-ritoare la cheltuieli. Am propus să facem clustere în domeniile în care Tîrgu-Mureș are deja un cuvânt de spus pe piața europeană – bi-otehnologia, fabricile de medica-mente și să fie atrase universitățile mari mai aproape de domeniul cercetării.

Eu sper că, la începutul anului 2014, CL va cere o dare de sea-mă din partea conducerii Digital Mureș, votată în mai, pentru ca să devină funcțional acest proiect având în vedere că investițiile pre-văzute din bugetul local cam pe doi ani de zile ar solicita 50% din investițiile orașului. Intenționăm

să ne asigurăm că aceste sume mari nu se pierd, ci vor produce atât profit pentru oraș, cât și cre-area de locuri de muncă”.

BRANDUL ART NOUVEAU

Soós Zoltán consideră că Tîrgu-Mureș și-ar putea crea un renume ca oraș exponențial pen-tru stilul artistic Art Nouveau, propunând în CL cerințe referi-toare la modificarea PUG-ului, la protecția monumentelor și a pa-trimoniului construit al orașului:

„Cred că suntem orașul cu cele mai multe clădiri în stilul Art Nouveau din România. Avem peste 60 – 70 de clădiri construite în acest stil și protecția lor lasă foarte mult de dorit, fiind deteriorate sau distruse parțial din cauza renovărilor oferi-te de industria actuală: termopane de plastic, acoperirea fațadelor cu polistiren (care sunt ieftine față de cerințele unor restaurări). Efectiv pierdem caracterul acestui oraș și dacă dorim pe viitor să avem pro-iecte de turism local vom avea foar-te mult de lucru ca să reducem din handicap și să refacem fațadele, care

ar fi mai ieftin să le conservăm. Este nevoie de o reinventariere a clădiri-lor cu caracter de monument. Lista de patrimoniu este foarte scurtă, conține cam 10% din totalul pa-trimoniului orășenesc și pe acest considerent se fac multe speculații... Dacă vrem să protejăm aceste clă-diri, nu înseamnă că ele nu sunt monumente. Înseamnă că din punct de vedere administrativ nu sunt pe o listă… Am vrea să valorificăm clă-dirile ca pentru orașul Tîrgu-Mureș Art Nouveau să devină un brand”, a precizat Soós Zoltán.

Titi DÃLÃLÃU

Istoricul Soós Zoltán este consilier local din partea UDMR şi director al Muzeului Judeţean Mureş

Page 6: 455

REGHIN 06

Amplă acțiune de caritate la ReghinÎn perioada 16-19 decembrie,

între orele 18 și 20, 12 persoane cunoscute reghinenilor, oameni care lucrează în masa-media sau în instituții culturale și interpreți îndrăgiți vor fi chelneri, pentru două ore, într-un club din Re-ghin. Ei vor încerca să se descurce cât mai bine în această ipostază pentru a putea primi bacșișuri multe și consistente, banii ur-mând să ajungă la o tânără din Reghin care în urmă cu câteva săptămâni a fost diagnosticată cu o boală necruțătoare.

MOBILIZAREA

Fondul Comunitar Reghin a reușit să mobilizeze tinerii din oraș într-o acțiune de strângere de fon-duri fără precedent.

Mii de reghineni s-au ară-tat solidari cu Nora Chifor, o doctoriță de 33 de ani din Reghin, care a aflat că suferă de leucemie mieloblastică acută. Prietenii ei, care nu sunt puțini s-au organizat imediat și au cerut ajutor și altora. Mass-media din Reghin a fost pri-ma care a sărit să îl ofere.

În foarte scurt timp, s-au rea-lizat două clipuri care momentan sunt difuzate de cele două televi-ziuni reghinene și postate pe toate rețelele de socializare unde sunt distribuite de foarte multe per-soane. Astfel, vestea nefericită a bolii tinerei Nora Chifor a ajuns chiar și în Statele Unite și Canada, de unde o mulțime de prieteni și cunoștințe din listele distribuitori-

lor au decis să se implice în pro-movarea cauzei.

ACTIVITĂŢI LA REGHIN ŞI TÎRGU-MUREȘ

La Tîrgu-Mureș cazul este sprijinit de către Rotary E-Club „Renașterea” și Centrul de Promo-vare și Asistență al Întreprinderilor Mici și Mijlocii Mureș. Până la această oră au fost instalate cutii speciale în 7 amplasamente din oraș, inscripționate sugestiv, în care reghinenii aflați la cumpără-turi sau relaxare pot depune orice sumă de ani. De asemenea, au fost programate diferite evenimen-te atât la Reghin, cât și la Tîrgu-Mureș. Unul dintre ele este și cel despre care un comunicat de presă al Fondului Comunitar Reghin face următoarele precizări: „... După ce veți servi o cafea, un ceai sau altele, chelnerii vă vor povesti cazul Norei și vă vor încuraja să lăsați bacșiș care va deveni donație pentru Nora. Încurajăm clienții să se limiteze la o ședere de maxim 30 de minute”.

VOR SERVI LA MESE…

…în seara zilei de 16 decem-brie, Ioan Conțiu, Sorin Pantea, Melania Branea și echipa Yo-uthBank Mureș.

Vor urma, în 17 decembrie, Ovidiu Ilisan, Marcela German, Emeșe Ardelean (DaReghinTv și Punctul), apoi Ghiță Zileriu, An-

dreea Milășan, Simina Cota, în 18 decembrie (DaReghinTv), iar echipa de la Gliga Tv, respectiv Dora Patron, Alexandra Cotoi, Crina Laszlo, Noemi Curticăpean în data de 18 decembrie.

Pentru zilele 22 și 23 decem-brie același club din strada Mihai Viteazu (Dogma) va organiza un târg cu produse de sezon, banii obținuți având aceeași destinație. produse.

Activitățile destinate campa-niei se vor derula și în timpul săr-bătorilor, pe perioada „colindatu-lui”. Astfel, membrii unui grup de inițiativă din Reghin, care merg în fiecare an la colindat pentru a strânge fonduri destinate copiilor săraci, anul acesta o vor face pen-tru sănătatea Norei.

Apoi, imediat după anul nou, în luna ianuarie se pregătește la Reghin și un concert caritabil în același scop.

PUŢINI DONATORI COMPATIBILI

Unul dintre coordonatorii campaniei, Ştefan Molnar, a de-clarat că pe lângă mobilizarea în

vederea obținerii banilor pentru transplantul Norei, se impune și găsirea unui donator de măduvă.

Se pare că, în lume există la ora actuală doar 45 de donatori com-patibili din totalul celor înscriși. Procedura de găsire a donatoru-lui a fost deja începută de către personalul medical de la Spitalul Universitar Bocage, Dijon, unde

tânăra este internată. Ştefan Molnar spune că în

ceea ce privește România, sunt înscriși doar 3.000 de posibili donatori de celule stem, pe când în Germania numărul lor este de trei milioane. De aceea, cam-pania de ajutorare a Norei adu-ce în discuție și problema lipsei de donatori în România. Celulele stem se pot dona în toată lumea și pot salva vieți. În consecință, se intenționează organizarea unor flash-moburi în mai multe orașe din țară pentru a se mediatiza ne-cesitatea donării.

Planul responsabililor campa-niei este acela de a continua și după operația Norei. Tinerii re-ghineni își doresc să constituie un fond de rezervă care poate fi nece-sar unei alte persoane bolnave.

Emeşe ARDELEAN

În urmă cu câteva săptămâni...…tânăra Nora Chifor a plecat spre Franţa împreună

cu iubitul ei, pe un drum pe care îl pregătea de doi ani, pentru a-şi profesa meseria de medic stomatolog. Cei doi au plănuit să o ia „de la zero” împreună, într-un loc mai prietenos cu medicii decât cel de acasă. La scurt timp după ce s-au instalat în zona Bourgogne starea

de sănătate a tinerei s-a înrăutăţit progresiv şi a ajuns, după mai multe vizite pe la medici şi spitale, să afle că

suferă de leucemie mieloblastică acută. Singura şansă în cazul unui asemenea diagnostic este un transplant

de măduvă, intervenţie care costă circa 200.000 de euro şi care trebuie făcut în februarie 2014.

Page 7: 455

LUDUŞ07

Punc

tul p

e i

Apreciere. La simpozionul organizat de Asoci-aţia Crescătorilor de Albine (ACA) filiala Mureș, cu ocazia aniversării a 55 de ani de activitate, apicultorii din Cercul Apicol (CA) Luduș au fost apreciaţi pen-tru munca lor. Președintele ACA din România, ing. Ioan Fetea a acordat o Diplomă de Excelenţă preșe-dintelui CA Luduș, în funcţie din anul 1991 până în prezent, Ioan Socaciu. Diploma a fost acordată pen-tru merite deosebite în întreaga activitate profesiona-lă dedicată dezvoltării apiculturii. Președintele ACA Mureș, ing. Vasile Bota și vicepreședinta ing. Cristina Cojocar a acordat Diplome de Excelenţă în apicultu-ră pentru Elena Nicoară și Kolozsvari Carol în semn de preţuire pentru contribuţia deosebită adusă de aceștia dezvoltării apiculturii mureșene.

Moş Nicolae este liberal. În preajma sărbăto-rii dedicate lui Moș Nicolae, senatorul Akoș Mora și consilierul judeţean Raul Boroș au ajuns la Luduș ca reprezentanţi ai Sfântului atât de iubit de copii. Cei doi demnitari au fost prezenţi la Grădiniţa de copii din cartierul Gheja, la Secţia de pediatrie a Spitalului „Dr. Valer Russu” și la Asociaţia „Impuls” condusă de Marioara Şofron unde au dăruit copiilor pachete de sărbători conţinând dulciuri și citrice. Copiii au mul-ţumit „Moșului” prin cântece și recitarea unor poezii.

CHRISTMART. Casa de Cultură „Pompeiu Hă-rășteanu” Luduș găzduiește în perioada 5-18 septem-brie o expoziţie de artă cu vânzare. Expun artiștii plastici HOREA REMUS EPURE-grafică, pastel, iconografie și sculptură; IOAN ASTĂLUŞ, ŞIMON ATTILA și IOAN GRAMA – sculptură. Lucrările reprezintă imagini ale lăcașelor de cult din Cluj-Na-poca, Tîrgu Mureș, Luduș și din împrejurimi, peisaje realizate în tehnica pastelului și grafică realizată cu peniţa și tușuri colorate, icoane cu foiţă de aur, sculp-turi miniaturale și obiecte de artă cu temă religioasă.

Indicatori tehnico-economici. În ședinţa Consiliului Local Luduș din 19 noiembrie, consi-lierii locali au luat în discuţie indicatorii tehnico-economici ai investiţiei „Construcţie capelă Roșiori”. Administratorul public al orașului, Sorinel Tripon a prezentat un referat din care am reţinut că acestă construcţie mortuară va avea un nivel, două terase, două camere, o magazie și un grup sanitar pe o su-prafaţă construită de 93 m.p, suprafaţa utilă fiind de 78 m.p. Proiectul tehnic a fost întocmit de SC NE-PROSERV SRL Luduș. Valoarea totală a construcţiei este de 125 798 lei, din care C+M 121.419 lei, ambele sume fără TVA. Durata de realizare a construcţiei este de 6 luni calendaristice. Proiectul de hotărâre a fost aprobat în unanimitate.

Imaginaţie în desen. Elevii profesoarei Meda Antoniu de la Liceul Tehnologic Luduș expun lucrări de desen cu tema „Casa visată”. Dintre lucrările ex-puse am remarcat pe cele semnate de Simina Alina Coman, Petru Andrei, Diana Grama, Omboli Anna-maria, Mădălina Mărginean, Teodora Iurian, Laura Bercea, Farkaș Antonia, Cristina Chiș, Lăcrămioara Trif, Alexandra Potor. Expoziţia poate fi văzută în holul Casei de Cultură „Pompeiu Hărășteanu” Luduș.

Iveco Magirus Deutz a ajuns la pompierii ludușeni

Formaţia Civilă de Pompieri a orașului Luduș are o tradiţie care se pierde în negura secolului XIX și de-a lungul anilor a fost de un real folos în lupta cu focul, cu apa și cu orice situaţie care reclama prezenţa unor oameni bine pregătiţi fizic și moral, altruiști, gata „să sară și în foc” pen-tru salvarea oamenilor și a bunurilor materiale. De-a lungul anilor, bugetul local a fost mai mereu în suferinţă și în lipsa fondurilor suficiente pentru dotări s-a mizat pe entuziasmul și spi-ritul de sacrificiu al pompierilor.

O ZARE DE LUMINĂ

Privind retrospectiv, ideea procu-rării unei autospeciale de pompieri a aparţinut primarului Cristian Mol-dovan atunci, în iarna anului trecut, când autospeciala veche de aproape 50 de ani și cu multe „păcate” tehnice s-a defectat tocmai când nu trebuia, adică la un incendiu devastator. Tre-cerea de la idee la faptă nu se face ușor atunci când bugetul local este firav, iar nevoile sunt multe, dar cu tact, cu diplomaţie și cu multe argumente cre-dibile și fezabile, minunea s-a produs și acum orașul, dar nu numai el, be-neficiază de avantajele pe care le oferă

o autospecială Iveco Magirus Deutz cu o capacitate cilindrică de 13.382 cm cubi și cu un rezervor de apă de 8.000 de litri.

Joi, la sediul SVSU Luduș, o cere-monie oficiată de protopopul Lucian Voșloban și părintele Mihai Cercel a binecuvântat și a sfinţit autospeciala.

Primarul Cristian Moldovan a ară-tat importanţa momentului și a mul-ţumit sponsorilor pentru acest cadou minunat oferit ludușenilor; Ioan Ar-menean de la SC TEREOS ZAHĂ-RUL SA, care a donat 15.000 de lei a spus că fabrica are rezultate economice bune și se bucură că poate ajuta orașul așa cum va face și în cazul înfiinţării secţiei SMURD. Mihail Man de la SC SAMARCU SA, firmă care a do-

nat 3.000 de euro a promis că va ajuta comunitatea și în viitor. O altă donaţie în sumă de 4.000 de euro a fost acor-dată de SC VITAFOAM. Au vorbit Cristian Tripon, șeful SVSU cu mul-ţumiri la adresa sponsorilor, col. Dorin Oltean care a spus „Vom sprijini orașul în situaţii de urgenţă” și senatorul Akoș Mora care a subliniat meritele Primă-riei și ale sponsorilor. Cristian Moldo-van a mulţumit lui Vasile Nimaș cel care a facilitat în Olanda perfectarea documentelor de vânzare a autospe-cialei Iveco. La festivitate au fost pre-zenţi consilierul judeţean Raul Boroș, Sorinel Tripon, Liviu Botezan, Daniel Şofron, Ovidiu Pop, Cornel Boitoș și membrii formaţiei de pompieri.

Ioan A. BORGOVAN

Sărbătoare națională fără drapeleConform unei definiţii de dicţi-

onar, drapelul este, în primul rând, semnul distinctiv al unui stat. Despre ceea ce reprezintă din punct de ve-dere afectiv în istoria unui popor se pot scrie mii de pagini. Dar acum, ne rezumăm doar a spune, fără a deveni moraliști, că drapelul naţional al Ro-mâniei este tratat de mulţi ani, chiar de Ziua Naţională, cu o indiferenţă care nu se regăsește nicăieri în lume.

UNDE-I LEGE...

...nu ar trebui să fie nicio tocmeală. Pentru a se evita confuziile și interpre-tările, Parlamentul a adoptat în anul 1944 Legea nr. 75, privind arborarea Drapelului României, intonarea Im-nului Naţional și folosirea sigiliilor cu Stema României de către autorităţi și instituţii publice.

Legea conţine un număr de 25 de articole și trei anexe și ar trebui să fie cunoscută și respectată de către toţi cetăţenii. Dar, art. 2 care prevede ca drapelul să fie arborat permanent pe edificiile oficiale nu este respectat în

toate cazurile, la fel ca și art. 3 și 4 care se referă la arborarea Drapelului Naţi-onal în locuri publice sau la domiciliul persoanelor fizice.

Duminică, 1 decembrie, Ziua Na-ţională a României, am constatat că pe Bulevardul 1 Decembrie 1918 din Luduș, doar Primăria orașului și-a fă-cut datoria în ceea ce privește respectul pentru însemnul naţional și ici, colo câte un locatar al apartamentelor cu vedere la bulevard. La fel de rar, s-au chiar mai rar, am văzut drapele arbo-rate la puzderia de firme și firmuliţe care au o deschidere generoasă spre

bulevard.Pe aliniamentul care începe de la

imobilul soţilor Eli și Gheorghe Rusu pe care unduia un frumos tricolor și până departe spre podul rutier flutu-rau în soare doar drapelele arborate pe stâlpii de iluminat ai Primăriei.

A fost o situaţie jenantă care ar pu-tea fi corectată la următoarele sărbători și, în mod deosebit, în ziua de 26 iunie, ziua în care în anul1848, Guvernul Re-voluţionar a decis ca tricolorul să-i re-prezinte pe români, zi decretată în anul 1998 ca zi a Drapelului Naţional.

Ioan A. BORGOVAN

ww

w.p

un

ctu

l.ro

Fotografie pentru albumul formaţiei

Drapelul Naţional, o raritate pe Bulevardul 1 Decembrie 1918

Page 8: 455

08SPORT

Victorie după un meci extrem de frumos BC Mureș - U Mobitelco Cluj

98-91 (26-22, 25-24, 26-22, 21-23). Tigrii au obținut o victorie extrem de importantă în LNBM, în etapa a 11-a. Elevii lui Srecko

Sekulovic s-au luptat exemplar împotriva clujenilor, chiar dacă cu trei zile în urmă au pierdut în ultima secundă confruntarea cu Minsk în Cupa Eurochallenge.

Partida s-a desfășurat sub nota echilibrului, chiar dacă conduce-rea a fost alternatã doar de 5 ori pe durata partidei. BC Mureș a con-dus ostilitățile în marea majoritate a partidei, spre final tigrii având un avans de 12 de puncte. Însă clujenii au revenit și s-au apropiat și la două puncte. Momentele lui

Brown au hotărât deznodământul partidei, canadianul înscriind un cos extrem de important în ultima secundă a atacului.

Srecko Sekulovic a început partida cu Brown pe teren, aceas-ta fiind mica surprizã pregătită de el. Acesta s-a dovedit o mutare isteață, precum și faptul că l-au

scos din joc pe Cuic. Cele două echipe au jucat un

prim sfert excelent, cu Martinic respectiv Silvãsan în prim plan. De la gazde toți cei care au jucat au făcut un meci bun. Martinic, Ivanovic, Brown și Jucan au tras echipa, secondaţi de către Mlade-novic și Jelenic.

Page 9: 455

AUTO

ww

w.p

un

ctu

l.ro

09

In culoarea metalizată Vipergreen, cu un look offroad autentic, Cross Caddy atrage privirile prin componente cu un design pregnant: scut cu elemente argintii în faţă, în spate și lateral, completat de ornamente de protecţie negre, de jur imprejurul mașinii. Iar pentru că autovehiculul spune multe despre personalitatea posesorului: Imaginea sportivă este accentuată de barele longitudinale argintii și de geamurile fumurii din spaţiul pasagerilor. Exteriorul puternic individualizat este completat la interior de elemente de siguranţă și confort: Dotările funcţionale precum hillholderassist, tempomat, proiectoare de ceaţă, culminează cu tracţiunea 4MOTION. Totul pentru o experienţă inedită, în care se îmbină robusteţea și extravaganţa. Vă așteptăm la Distribuitorii Volkswagen Autovehicule Comerciale!

Imaginea este cu titlu de prezentare. Detalii despre configuraţii, dotări și preţuri la Distribuitorii Volkswagen Autovehicule Comerciale.

Noul Cross Caddy

Robust, extravagant, puternic individualizat

www.vw-vehicule-comerciale.ro

SNGN Romgaz Mediaş, cu sediul în Mediaş, Str. Gării, nr. 5, jud. Sibiu,

organizează în anul 2013 săptămânal Licitație Publică în zilele de miercuri şi joi, la ora 11, pentru următoarele mijloace fixe şi materiale:

• Barăci • Tehnică de calcul şi birotică • Material tubular uzat provenit din recuperări • Diverse materiale şi piese de schimb provenite din recuperări • Alte mijloace fixe

Persoanele interesate pot obţine informaţii suplimentare la tel. 0269/201149, 0749/331149, la serviciul mecano-energetic al Sucursalei Mediaş, zilnic între orele 730 şi 1530.

Gama Classic 200

Vă dorim Sărbători fericite

alături de cei dragi

cu drag,Herlitz România

Duster face istorie – 500.000 de bucăți produse!Anul 2013 este un an cu mul-

te noutăți pentru Dacia Duster. ,,Schimbarea la față” despre care s-au scris zeci de prezentări a fost prima mare stație a modelului 4x4 de la Dacia.

Schimbările exterioare, dar mai ales cele interioare și dotările speciale care au fost introduse pe lista de opționale au făcut din mo-delul nou o super ofertă. Partea și mai bună este că prețurile nu au crescut, deși Duster are acum in-cluse în standard ESP și ABS două sisteme a căror valoare la vânzare separată ar fi în jurul a 1.000 de euro. Şi pentru că acum sunt dis-

ponibile navigația, scaunele încăl-zite sau alte ,,cireșe” de pe tort, trebuie să înțelegem de ce Duster a ajuns la 500.000 de bucăți pro-duse.

De fapt, acesta este motivul pentru care ne-am oprit asupra modelului 4x4.

SĂRBĂTOAREA CU NUMĂRUL 500.000

Săptămâna trecută, mai exact pe data de 3 decembrie la uzina Dacia a fost sărbătorit momentul producerii automobilului Duster

cu numărul 500.000 un model gri ce a ajuns la proprietarul din Franța. Şi nu e de mirare că mo-

delul 500.000 a ajuns în Franța: 95% din ,,Dustere” ajung înafara României, iar cea mai mare piață

de desfacere este Franța. Uzina de la Mioveni urmează

să scoată în 2014 autoturismul cu numărul 5.000.000, cifră de care se apropie cu pași repezi. Produ-cătorul autohton a lansat în au-gust 2013 modelul cu numărul 4.585.000 atunci când împlinea 45 de ani de producție. Cu o ca-pacitate de producție de peste 350.000 de unități pe an, Dacia se bucură acum de cea mai largă pa-letă de modele din istoria uzinei: Logan, Sandero, Duster, Dokker, Lodgy.

Cristian TEODORESCU

Page 10: 455

SIGHIŞOARA 10Consiliul Local Sighişoara

ANUNŢĂOrganizarea selecţiei prealabile a membrilor

Consiliului de Administraţie al S.C. Ecoserv SIG S.R.L., în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 109/2011, cu modificările și completările ul-terioare, în data de 08.01.2014, ora 10:00.

Posturi în selecţie: 2 posturi de administra-tor, pentru o categorie:

C. 2 posturi administrator, din afara au-torităţii tutelare sau a altor instituţii publice.

I. Condiţii generale şi specifice:I. A. Condiţii generale:a) cetăţenia română, cetăţenie a altor state

membre ale Uniunii Europene sau a sta-telor aparţinând Spaţiului Economic European și domiciliul în România;

b) cunoașterea limbii române (scris și vorbit);

c) capacitate deplină de exerciţiu;d) stare de sănătate corespunzătoare funcţiei

pe care candidează, atestată pe bază de documente medicale;e) nu a fost destituit dintr-o funcţie publică

sau nu i-a încetat contractul individual de muncă pentru motive disciplinare în ultimii 5 ani;

f) nu a desfășurat activitate de poliţie politi-că, astfel cum este definită prin lege;

g) să nu fie persoane incapabile, potrivit le-gii, ori care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, uz de fals, înșelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, pentru infracţiunile prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru preve-nirea și sancţionarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanţării actelor de terorism, cu modificările si completările ulterioare, pentru infracţiunile prevăzute de art. 143-145 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările și completările ulterioare;

h) să nu facă parte din mai mult de 4 consilii de administraţie ale unor regii autonome sau so-cietăţi comerciale.

I. B. Condiţii specifice:C. Pentru posturile de administrator din

afara autoritătii tutelare sau a altor institu-ţii publice:

· studii superioare economice, juridice sau tehnice;

· experienţă de cel puţin 5 ani în domeniul de activitate al S.C. Ecoserv SIG S.R.L. și/sau în activitatea de administrare de societăţi comerci-ale ori regii autonome, profitabile, cu cel puţin două exerciţii financiare încheiate cu profit;

· nu pot avea calitatea de funcţionar public sau să aparţină altor categorii de personal din cadrul autorităţii publice tutelare sau al altor in-stituţii publice.

II. Criterii de evaluare a candidaţilor:II. A. Abilităţi manageriale:1. Capacitate de analiză și sinteză;2. Orientare către rezultate;3. Abilităţi de comunicare;4. Capacitate de luare a deciziei.II. B. Cunoştinţe teoretice tehnice:- Reglementările tehnice, economice și fi-

nanciare (bibliografia recomandată) referitoare la societăţile care desfășoară activitatea în dome-niul serviciului comunitar de utilităţi publice.

Selecţia se realizează cu respectarea principi-ilor nediscriminării, tratamentului egal și trans-parenţei și cu luarea în considerare a specificului domeniului de activitate al S.C. Ecoserv SIG S.R.L.

Selecţia candidaţilor se va efectua în două etape succesive, după cum urmează:

1. Selecţia dosarelor de înscriere;2. Interviul candidaţilor selectaţi. Documente necesare pentru depunerea

candidaturii:1. CV în format Europass;2. Cazier judiciar;3. Cazier fiscal;4. Copii legalizate după actele de studii;5. Copie act identitate;

6. Copie Carnet de Muncă/documente do-veditoare a experienţei cerute pentru ocuparea posturilor din concurs;

7. Dovada numirii în calitate de Administra-tor/Manager, după caz;

8. Copie a Bilanţului (certificat de DGFP competenţă referitoare la exerciţiul financiar cu profit în care agentul economic a fost adminis-trat/manageriat de către candidat;

9. Adeverinţă care să ateste starea de sănă-tate corespunzătoare, eliberată cu cel mult 2 luni anterior depunerii candidaturii, de către medicul de familie al candidatului sau de către unităţile sanitare abilitate.

Adeverinţa va conţine, în clar, numărul, data, numele emitentului și calitatea acestuia, în formatul standard stabilit de Ministerul Sănătă-ţii Publice;

10. Declaraţie pe propria răspundere auten-tificată la un notar public, din care să rezulte că nu au desfășurat activitate de poliţie politică, așa cumeste definită de lege;

11. Declaraţie pe propria răspundere auten-tificată la un notar public, din care, să rezulte că nu fac parte din mai mult de 4 consilii deadministraţie ale unor regii autonome sau so-cietăţi comerciale.

Aceste documente vor fi analizate, iar can-didaţii care prezintă dosare incomplete sau nu dovedesc îndeplinirea criteriilor de selecţie vor fi RESPINŞI!

Durata postului:Durata mandatului de administrator este de

4 ani.Remuneraţia postului: Indemnizaţiile membrilor Consiliului de

administraţie se stabilesc prin Contractul de mandat.

Candidaturile: Candidaturile și documentele solicitate

prin prezentul anunţ se depun până la data de 07.01.2014, ora limita de depunere 12.00, la

registratura Municipiului Sighișoara, str. Mu-zeului, nr. 7, Sighișoara, judeţul Mureș, în plic închis și sigilat, unde vor primi un număr de în-registrare, fiind menţionată totodată și ora exac-tă a depunerii plicului.

Plicul va avea menţionat “Candidatură pen-tru funcţia de membru în Consiliul de Admi-nistraţie al S.C. Ecoserv SIG S.R.L, categoria C”, precum si numele, prenumele și domiciliul candidatului.

După expirarea termenului de depunere a candidaturilor și documentelor solicitate, Co-misia de selecţie va analiza îndeplinirea de către candidaţi a condiţiilor menţionate în anunţ, rezultatul acestei analize urmând să fie afișat la sediul instituţiei în cursul zilei de 07.01.2014 și publicat ulterior pe pagina de web www.sighi-soara.org.ro.

Evaluarea candidaţilor se va desfășura în cadrul unui interviu în data de 08.01.2014, ora 10.00, în Sala de Consiliu a Consiliului Local Si-ghișoara, str. Muzeului, nr. 7, Sighișoara, judeţul Mureș.

Interviul va avea două componente:- Aptitudini manageriale;- Cunoștințe tehnice. Tematica (Bibliografia) pentru componenta

tehnică se poate obţine de la Municipiul Sighi-șoara.

Persoane de contact: Fleșariu Anca – Preșe-dintele Comisiei de Selecţie, Municipiul Sighi-șoara, str. Muzeului, nr. 7, Sighișoara, judeţul Mureș, etaj 1, cam. 36, telefon 0265/771280, int. 130.

Comisia de selecţie prealabilă a candida-ţilor pentru Consiliul de Administraţie al S.C. Ecoserv SIG S.R.L, numită prin H.C.L. Sighi-șoara nr. 10/12.07.2012

Preşedinte Fleşariu Anca Membri Vaidacuţan Vasile

Marian Stelian

Concert de CrăciunMunicipiul Sighișoara, în colaborare cu Colegiul Naţional Mircea Eliade organizează, luni, 9

decembrie 2013, cu începere de la ora 18.00, la sala Mihai Eminescu, Concertul Extraordinar de Arii și Colinde. Își dau concursul artiști ai Operei Române din Cluj Napoca: Alexandra Hordoan – mezzosoprană, Petru Burcă – bariton, Ioana Badiu – soprană, acompaniaţi la pian de Lucian Dușa.

În program: lucrări din creaţia compozitorilor: W.A. Mozart, G. Verdi, G. Bizet, F. Lehar, P. Tosti, Ed. di Capua, H. Arlen, R. Rodgers.

Biletele se găsesc la Primăria Municipiului Sighișoara, camera 25 și Librăria Hyperion. Preţul biletului este de 20 de lei.

Vă așteptăm cu drag! Purtătorul de cuvânt al Municipiului Sighişoara,

Alina Aurora Aldea

Cadoul din cutia de pantofiCampania ShoeBox – Cadoul din cutia

de pantofi –, ajunsă în acest an la cea de-a VII-a ediţie, este o iniţiativă de ajutorare a copiilor nevoiaşi cu vârste cuprinse între 2 şi 18 ani.

Sighişoara s-a alăturat Campaniei Shoe-Box în anul 2011 prin organizarea unui punct de colectare a cadourilor la Sala Mi-hai Eminescu şi distribuirea acestora către beneficiari.

În acest an partenerii Campaniei Shoe-Box Sighişora sunt: Primăria Municipiului Sighişoara, Muzeul de Istorie Sighişoara, Clubul Lions Sighişoara, Liceul Teoretic “Joseph Haltrich” – clasa a X-a E şi clasa a XI-a E, Colegiul Naţional “Mircea Eliade” – clasa a XI-a C, Şcolile gimnaziale sighi-

şorene, Radio–Son Sighişoara Tipografia Filotib Sighişoara, Cesiro Sighişoara, Café Martini şi Pensiunea Vila Franka.

Campania ShoeBox Sighişoara se va desfăşura în data de 13 decembrie 2013, la Sala Mihai Eminescu, unde, echipa de voluntari vor prelua cadourile între orele 9.00 şi 19.00 urmând ca, în săptămâna ur-mătoare – 16-20 decembrie 2013 – acestea să fie distribuite beneficiarilor.

Experienţa ediţiilor anterioare ne face să fim încrezători că, şi în acest an, sighi-şorenii vor participa într-un număr foarte mare la această campanie şi că, împreună, vom putea pune de sărbători un zâmbet pe faţa copiilor nevoiaşi din Sighişoara şi împrejurimi.

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. Sucursala Tg-MureşStr. Salcâmilor nr.23Tel. 0265-402800Fax. 0265-306340

S.N.G.N. ROMGAZ S.A. - Sucursala Tg-Mureş, titular al investiţiei „Instalaţia tehnologică de suprafaţă sonda 9 Ghineşti”, anunţă publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare

– fără efectuarea evaluării asupra mediului şi fără evaluare adecvată – de către Agenţia de Protecţia Mediului Mureş, pentru „Instalaţia tehnologică de suprafaţă sonda 9 Ghineşti” propus a fi

amplasat în jud. Mureş, comuna Neaua, sat Neaua – extravilan.

Proiectul deciziei de încadrare şi motivele care o fundamentează pot fi consultate la sediul A.P.M.Mureş, din Tg-Mureş,

str.Podeni, nr.10, zilnic între orele 9-14, precum şi la următoarea adresă de internet www.apmms.anpm.ro.

Publicul interesat poate înainta comentarii/observaţii la proiectul deciziei de încadrare în termen de 5 zile de la data publicării prezentului anunţ.

Page 11: 455

TÂRNĂVENI

ww

w.p

un

ctu

l.ro

11

Târnăveniul s-a împodobit de Moş NicolaeSăptămâna trecută, în ajunul zilei de

Sfântul Nicolae, s-a aprins iluminatul de sărbătoare în parcul Primăriei din Târnă-veni.

Evenimentul a fost precedat de un scurt program artistic susţinut de copiii de la

Fanfara Armonia și Junii Târnavei. După numărătoarea inversă susținută în cor de toți cei prezenți, primarul Sorin Megheșan a aprins luminițele, iar tot atunci cerul s-a umplut de artificii.

La microfon au mai luat cuvântul președintele Consiliului Județean Mureș Ciprian Dobre și Friedhelm Rub, cetăţean de onoare al municipiului Târnăveni.

Mai apoi, Moș Nicolae a sosit cu surprize pentru cei mici atât în parcul Primăriei, cât

și la patinoarul artificial inaugurat joi seara. În prima zi de funcţionare a patinoaru-

lui intrarea a fost liberă.Mircea BARBU

Un mare cicloturist în vizită la TârnăveniMiercuri, 4 decembrie, Anton

Duma, persoana care a parcurs cu bicicleta 35 de ţări totalizând 57.611 km, între anii 2007-2013 a par-ticipat la o întâlnire cu bicicliștii din Târnăveni, la o sală de fitness din localitate.

Anton Duma a împărtăşit povestea lui, aceea a unui om sim-plu, modest venind de nicăieri şi care doar cu o sumă infimă de bani în buzunar a plecat la drum să de-scopere necunoscutul şi pe el însuşi. „Motorul” şi energia pozitivă care l-a împins un kilometru mai mult a ve-nit în mare parte din interior.

„Dacă îţi doreşti să realizezi ceva trebuie să fii pozitiv, să te încarci cu aceea energie din tot ce întâlneşti şi să o răspândeşti în jurul tău, iar acest lu-cru îţi va garanta liniştea şi siguranţa în drumul tău spre necunoscut”, a de-

clarat cicloturistul Anton Duma. El a dorit şi a reuşit să ducă tri-

colorul ţării în toată Europa şi în acelaşi timp să arate lumii că este român.

Obiectivul următor este turul României în primăvară, iar în viitor înconjurul lumii.

Mircea BARBU

Concert coral de CrăciunAsociaţia „Amiciţia” Târnă-

veni prin Corala „Amicii” orga-nizează în data de 12 decembrie tradiţionalul „Concert de Crăciun”. Intitulat „Iată vin colindători”, spectacolul se va desfășura la Casa de Cultură din Târnăveni, cu în-cepere de la ora 18.00.

Corala Amicii, soliști vocali și grupuri vocal-instrumentale ale coralei vor interpreta colin-de din repertoriul românesc și internațional. „Sărbătoarea Naște-rii lui Iisus este un moment de bu-curie, dar și unul ce ne îndeamnă să fim mai buni, care ne cheamă conform datinii străbune, să încre-dinţăm gândurile frumoase și calde urări de fericire, sănătate și belșug celor dragi. E sărbătoarea sufletelor ce cântă bucuria vieţii, înălţând

colinde spre lauda lui Iisus, când vine în casele noastre cu pomul de Crăciun, cu frumuseţea și dulceaţa colindelor, cu gândul cel bun pentru cei pe care-i iubim. Vă așteptăm cu drag să cântăm împreună”, scriu pe invitaţia adresată tuturor iubi-torilor de frumos din Târnăveni cei de la corul Amicii.

Conducerea muzicală este asigurată de Liviu Turcu și Aurel Margine. Prezentatori vor fi Eca-terina Puia și Ştefan Cijevska. Sce-nariul și regia îi aparţin lui Ioan Muntean. Intrarea va fi liberă. Evenimentul va fi transmis în di-rect pe internet.

Mircea BARBU

Primarul Sorin Megheşan a aprins luminiţele

Preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Ciprian Dobre, a fost prezent la pornirea iluminatului se sărbători

…doar cu o sumă infimă de bani în buzunar a plecat la drum să descopere necunoscutul şi pe el însuşi

Page 12: 455

HARGHITA 12

B.E.J. Vintila Marius- Andrei cu sediul în Târgu Mureş, str. Mihail Kogălniceanu, nr. 5A, ap. 5, jud. Mureş, prin executor judecătoresc Vintila Marius- Andrei, vinde prin licitaţie publică organizată, la sediul său, în data de 19 DECEMBRIE 2013 ora 14,00, imobilul situat în Livezeni, Fosta Fermă Pomicolă, fnr., judeţul Mureş, înscris în C.F. nr. 51781, a comunei Livezeni, nr. topografic 424/2/7/4; 424/2/8/4; 424/2/24/3 nr. cadastral C1 - Clădire adminis-trativă tip P+1E având la parter: 1 atelier, 1 birou, 1 grup sanitar, coridor, casa scării, iar la etaj: 2 Birouri, 1 grup sanitar, coridor, casa scării şi teren aferent în suprfaţă de 576mp, la preţul de 41.250 EUR (75% din prețul stabilit de comun acord, conf. art. 845 alin. 8 NCPC) în dosarul execuţional nr. 174/E/2013.

Sunt somați toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitați toţi cei care doresc să cumpere imobi-lul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanții sunt obligați să depună, până la termenul de vânzare, o garanție de 10% din prețul de pornire al licitației. Informații suplimentare pe www.regis-truexecutari.ro.

Publicatia poarta semnatura si stampila executorului judecatoresc.

B.E.J. Toma Gheorghe Cosmin cu sediul în Târgu Mureş, str. Marton Aron, nr. 25/1, jud. Mureş, prin exe-cutor judecătoresc Toma Gheorghe Cosmin, vinde prin licitaţie publică organizată, la sediul său, în data de 10 IA-NUARIE 2014 ora 13:00, imobilul situat în Targu Mures - 540253, Str. Tisei nr. 38, ap. 2, Judetul Mures, imobil in-scris in C.F. nr. 57968/II Targu Mures, nr. cadastral 98/2/8/II, compus din apartament nr. 2, in suprafata utila de 67 mp, compus din 3 (trei) camere de locuit si 6 (sase) de-pendinte, precum si cota parte indiviza de 8,90 % aferenta spatiilor comune ale imobilului-bloc, impreuna cu dreptul de folosinta asupra terenului aferent locuintei, la preţul de 139.500 lei. (75% din preţul de evaluare, conf. art. 845 alin. 8 NCPC).

Sunt somaţi toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele şi sub sancţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitaţi toţi cei care doresc să cumpere imobi-lul urmărit să se prezinte la termenul de vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanţii sunt obligaţi să depună, până la termenul de vânzare, o garanţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei. Informaţii suplimentare pe www.regis-truexecutari.ro.

Publicatia poarta semnatura si stampila executorului judecatoresc.

Anunţuri executori judecătoreşti - Publicaţii de vânzare în extras

Brazi pentru harghiteniDirecţia Silvică Harghita va tăia pentru

Crăciun, din pădurile de stat, doar 940 de brazi, numărul fiind mult mai mic decât în alţi ani, întrucât românii preferă să cumpere pomi de iarnă din import sau de cultură.

Responsabilul de producţie al Direcţiei Silvice Harghita, Miklós István, a declarat că cei 940 de brazi vor ajunge la angajaţii instituţiei, care au dreptul prin contractul colectiv de muncă la un pom de iarnă în fi-ecare an, iar restul vor fi comercializaţi la ocoalele silvice din Tulgheș, Topliţa și Bor-sec.

PREŢUL

Preţul acestora este cuprins între 20 lei, pentru brazii cu o înălţime mai mică de 1.30 m și poate ajunge până la 80 lei, pentru un brad de 4 metri.

Direcţia Silvică Harghita mai vinde și molizi argintii din pepiniere, al căror preţ este de 45 de lei, pentru cei fără rădăcină și de 65 lei pentru cei comercializaţi în ghivece.

Miklós István a precizat că numărul po-milor de iarnă vânduţi în ghiveci, cu rădăci-nă, nu este foarte mare, întrucât oamenii au observat că aceștia nu rezistă atunci când,

în primăvară, sunt transplantaţi în pădure.În ceea ce privește pădurile private ad-

ministrate de Direcţia Silvică, brazii se vor tăia, conform lui Miklós, în funcţie de soli-citările pieţei, însă, deocamdată, nu se poate vorbi de un număr total. În aceeași situaţie sunt și ocoalele silvice particulare și compo-sesoratele care administrează păduri private.

Miklós István a precizat că, în ultimii ani oamenii au început să cumpere tot mai mulţi brazi de Crăciun din import sau din cultură, care sunt trataţi, sunt mai aspec-tuoși, cu crengi puternice, care nu ‚se lasă’ după trei zile de la împodobire și ale căror ace nu cad, așa cum se întâmplă cu cei tăiaţi din păduri.

Zeci de piloți, la Lunca de Jos Cei mai buni o sută de parapantiști din

România s-au întâlnit la Lunca de Jos, la un eveniment ce marchează încheierea sezonu-lui competiţional în acest sport.

De pe dealurile din apropierea localităţii Lunca de Jos s-au ridicat în aer zeci de piloţi de parapantă, în primul zbor din această iarnă, iar unii dintre ei au participat și la un concurs de aterizare la punct fix. Condiţii-le de zbor au fost excelente, la un moment dat pe cer putând fi admirate peste 50 de parapante. Întrucât vremea a fost destul de friguroasă, nu toţi piloţii prezenţi au ales să decoleze, unii preferând să stea la sol și să-i urmărească pe temerari.

NUME DE TOP

Printre piloţii care au zburat la Lunca de Jos s-au numărat și nume de top la ni-vel mondial. George Coteţ, din Brașov, este cel mai bun pilot din România la categoria

‚aterizare la punct fix’ și ocupă locul patru la nivel mondial, fiind și câștigător de Cupă Mondială. George zboară cu parapanta din 1990, spune că zborul este viaţa sa și că sen-zaţia pe care o trăiește atunci când este în aer nu poate fi descrisă în cuvinte.

„Am mii de ore de zbor la activ, cel mai mult am stat în aer 16 ore. Când ești acolo, sus e o senzaţie care nu poate fi descrisă în cuvinte. Dacă spui că e frumos, e insuficient. (...) E chemarea aia care te face să stai aco-lo sus. Şi dacă ţi-e foame și dacă ai vreo altă problemă tot îţi vine să stai acolo”, a declarat George Coteţ.

VETERANUL ÎNTÂLNIRII…

…de la Lunca de Jos a fost Rancz Pa-vel, din Miercurea Ciuc, care are 64 de ani și care are pasiunea zborului încă de când era copil.

„Eu zic că am avut virusul în sânge, pen-

tru că din copilărie am fost cu avioane, cu elice și cum a apărut sportul acesta, imediat m-am atașat. Am început cu deltaplanul, cu construcţia de deltaplane”, a explicat Rancz Pavel.

Printre „zburători” s-a numărat și un bă-ieţel de câţiva ani, care a fost purtat în aer de către tatăl său, cu o parapanta în tandem. În cursul serii, va avea loc la Lunca de Jos și o

Gala a parapantiștilor, în cadrul căreia vor fi premiaţi cei mai buni piloţi din România.

„Este ultimul eveniment de anvergură în lumea parapantei, deoarece în seara aceasta vor fi premiaţi cei mai buni parapantiști din România. Sunt prezenţi toţi piloţii premianţi din ţara noastră”, a declarat Sarig Istvan, conducătorul Aeroclubului Turbulencia, din Harghita, și organizatorul evenimentului.

În Harghita au început şi campaniile de prevenire a tăierilor ilegale de pomi de

Crăciun, oamenii legii reuşind să confişte 50 de brazi tăiaţi ilegal. Acţiunile vor continua

până în 24 decembrie, în ajunul Crăciunului.

Page 13: 455

HARGHITA

ww

w.p

un

ctu

l.ro

Prefectul a atacat CJ în instanțăConsiliul Judeţean Harghita a aprobat

săptămâna trecută hotărârea privind orga-nizarea referendumului în cadrul căruia ce-tăţenii judeţului vor fi consultaţi dacă sunt de acord cu înfiinţarea regiunii de dezvol-tare Harghita-Covasna-Mureș, cu centrul la Tîrgu-Mureș. Hotărârea a fost adoptată cu voturile consilierilor UDMR, ai Partidu-lui Civic Maghiar și ai Partidului Popular Maghiar din Transilvania, singurii care s-au opus fiind cei trei consilieri USL.

Prefectul judeţului Harghita, Adrian Jean Andrei, a atacat în instanţă hotărârea Consiliului Judeţean. Acţiunea a fost depu-să la instanţa de contencios administrativ a Tribunalului Harghita, prefectul motivând că „actul administrativ încalcă unele preve-deri legale și constituţionale și a fost adoptat cu depășirea competenţelor în materia orga-nizării și desfășurării referendumului, într-un domeniul nesupus sferei de reglementare a Consiliului Judeţean”.

MOTIVUL?

Adrian Jean Andrei a declarat presei că hotărârea încalcă, în primul rând, Constitu-ţia ţării, conform căreia teritoriul României este organizat în comune, orașe și judeţe, dar și alte legi privind organizarea adminis-trativă a ţării sau care reglementează înfiin-ţarea regiunilor de dezvoltare.

Acesta a precizat că a fost încălcată și le-gea privind organizarea referendumului, dar și legea administraţiei publice locale, punc-tând că problema supusă referendumului prezintă elemente de extrateritorialitate și

devine una de interes naţional, nu local.„Dacă ne raportăm la legea 3/2000, pri-

vind organizarea referendumului, orice pro-blemă „de interes deosebit”, așa cum îl nu-mește Consiliul Judeţean, trebuie să fie una proprie unităţii administrativ teritoriale în cauză, nu a unei regiuni. (...) Problema de interes, supusă consultării, prezintă elemen-te de extrateritorialitate, afectând nu doar cetăţenii judeţului Harghita dar și pe cei ai judeţelor Covasna și Mureș. Ori, în aceste condiţii, referendumul afectează mai multe judeţe, problema supusă consultării devine

una de interes naţional și nu local”, a expli-cat prefectul.

ALTE NEREGULI

Adrian Jean Andrei a adăugat că, po-trivit legii 215, hotărârea trebuia să intre în vigoare și să producă efecte în data de 4 decembrie, la cinci zile după ce a fost co-municată prefectului, în vreme ce Consiliul Judeţean a stabilit derularea unor acţiuni chiar începând cu ziua următoare comuni-

cării actului către prefect.Reprezentantul Guvernului în teritoriu

a mai subliniat că la data adoptării hotărârii nu era aprobată sursa de finanţare și nu exis-ta bază legală pentru o asemenea cheltuială”, „fapt care demonstrează încă o dată caracte-rul nelegal al hotărârii Consiliului Judeţean, contrar prevederilor legii 3/2001 și a legii 273/2006, privind finanţele publice locale”.

Prefectul Adrian Jean Andrei i-a comu-nicat președintelui CJ Harghita, Borboly Csaba, că, potrivit legii, hotărârea în cauză este suspendată de drept până la o decizie definitivă a instanţelor de contencios admi-nistrativ.

ÎN REPLICĂ…

… președintele CJ Harghita, Borboly Csaba, a declarat că hotărârea este perfect legală, „lucru care se va adeveri și în instanţă” și consideră că Guvernul, prin intermediul prefectului vrea „să împiedice exercitarea unui drept democratic fundamental”, fapt pe care l-a catalogat ca fiind „inacceptabil” într-un stat membru al UE. Borboly a ţinut să adauge că este vorba de constituirea unei regiuni de dezvoltare economică, nu a une-ia administrativ-teritorială și că în discuţia privind regionalizarea Consiliul Judeţean și UDMR nu au adus argumente etnice, ci doar argumente de dezvoltare economică.

Președintele CJ Harghita a reiterat ideea că demersul prefectului „are o motivare po-litică, nu juridică”, susţinând că hotărârea a fost temeinic pregătită și nu are probleme de legalitate.

Târg caritabil la Miercurea CiucSute de obiecte realizate de persoanele cu

dizabilităţi din Harghita au fost oferite, în ca-drul unui târg caritabil devenit tradiţional și care este organizat cu prilejul Zilei Internaţio-nale a Persoanelor cu Dizabilităţi.

Sub coloanele clădirii Palatului Adminis-trativ din Miercurea Ciuc au fost expuse obiec-te realizate de persoanele cu dizabilităţi aflate în grija a 23 de asociaţii de profil sau instituţii care aparţin de Direcţia Generală de Asistenţă Socială și Protecţia Copilului Harghita.

Toţi cei interesaţi au putut cumpăra, la preţuri modice, zeci de decoraţiuni pentru pomul de Crăciun, felicitări, lumânări în for-mă de brad, obiecte de îmbrăcăminte, tablo-uri, cutii de cadouri, coroniţe de advent sau bijuterii realizate manual. Majoritatea acestor obiecte au fost realizate din materiale naturale, copiii, tinerii și adulţii cu dizabilităţi lucrând câteva luni pentru realizarea lor

Evenimentul a fost organizat, pentru al 8-lea an consecutiv, de Direcţia Generală de Asistenţă Socială și Protecţia Copilului (DGASPC) Harghita, în colaborare cu Aso-ciaţia de Întrajutorare Caritas și Asociaţia Handicapaţilor Fizici din Harghita și are

rolul, pe de o parte de a-i conștientiza pe lo-cuitorii municipiului că persoanele cu diza-bilităţi sunt extrem de creative și talentate și, pe de altă parte de a-i face pe expozanţi să se simtă utili și apreciaţi.

„Nu întâmplător am ales această formă de a sărbători ziua de 3 decembrie. Nu dăm pachete, nu dăm ajutoare, nu facem confe-rinţe în care să ne plângem cât de problema-

tică e situaţia socială, ci încercăm să dăm un semnal societăţii că acești oameni există și produc lucruri foarte frumoase și trebuie să li se dea o șansă’, a declarat Elekes Zoltán, directorul DGASPC Harghita.

La rândul său, coordonatorul de pro-grame din cadrul Biroului de Asistenţă și Consiliere pentru Persoane cu Handicap din cadrul Asociaţiei Caritas, Demeter Zsuzsan-

na, a afirmat că „acest târg este o posibilitate pentru oamenii cu dizabilităţi să aibă un con-tact, o interfaţă cu publicul larg, în care pot arăta tot ce au creat frumos, în timpul anului, în atelierele lor”.

În anul 1992, Adunarea Generală a Naţi-unilor Unite a decis ca ziua de 3 decembrie să fie dedicată persoanelor cu dizabilităţi. Pagină realizată cu ajutorul agerpres

13

Prefectul judeţului Harghita, Adrian Jean Andrei

Page 14: 455

HARGHITA

Pagină realizată cu ajutorul agerpres

14

„Shoebox” pentru micuții harghiteniPeste 30 de mii de pachete cu daruri,

pregătite de familii și organizaţii din Ger-mania și Austria, vor ajunge în această lună, cu ajutorul Asociaţiei de Întrajutorare Caritas, la copii din opt judeţe ale ţării.

Şeful Departamentului Socio-Medi-cal al Caritas, Péter György, a declarat că pachetele cu daruri sunt pregătite în cutii de pantofi, acţiunea fiind denumită chiar „Shoebox” (nr: Cutia de pantofi).

DIN AN ÎN AN…

„În fiecare an sosesc de la copiii din Germania și Austria pachete în cutii de pantofi, care conţin rechizite, jucării, arti-cole de îmbrăcăminte, dulciuri, în schimbul cărora, copiii din România, pregătesc câte un desen. Pachetele sunt distribuite prin intermediul parohiilor, diferite instituţii și voluntari, astfel aducând un zâmbet pe feţele copiilor, în pragul Crăciunului. În multe locaţii angajaţii organizaţiei distri-buie personal aceste pachete, experimentând astfel bucuria de a dărui”, a declarat Péter György.

Darurile vor ajunge la copii din Alba, Harghita, Hunedoara, Covasna, Brașov, Sibiu, Cluj și Mureș, acolo unde Asoci-

aţia de Întrajutorare Caritas desfășoară activităţi caritabile. Există situaţii în care se creează o legătură între familia care a pregătit pachetul și cea la care ajunge acesta, copiii din România putând merge în vizită la cei din Austria sau Germania.

Potrivit sursei citate, în unele judeţe, distribuirea pachetelor a început deja, iar în Harghita, cele câteva mii de daruri vor

ajunge la copii în săptămâna dinaintea Crăciunului.

CUTIA DE PANTOFI HARGHITEANĂ

Péter György a spus că, în Harghita, există școli care au început să deruleze pro-pria lor acţiune „Cutia de pantofi”, pentru copiii cu situaţie materială precară, sublini-ind că „lucrurile bune încep să se multiplice”. Majoritatea acestor daruri ajung al copii, dar și la bătrâni care trăiesc singuri, pache-tele pentru aceștia conţinând alimente de bază.

PRIORITATE

„Cadourile sunt distribuite în primul rând acelor copii care participă la progra-mele Caritas îndreptate către persoanele cu dizabilităţi, copiii bolnavi din spitale sau cei proveniţi din medii rurale. O educatoare dintr-un cătun ne-a spus că aceste cadouri în-seamnă foarte mult pentru cei mici, sunt ca o sărbătoare. (...) Copiii de la sate, copiii romi, bunicii singuri, toţi primesc câte un cadou, să se poată bucura cu adevărat de Crăciun”, a explicat Péter György.

Accidentul de la Praid, produs din vina mecanicului

Accidentul produs miercuri în zona lo-calităţii Praid, unde o autoutilitară a fost lovită de o garnitură feroviară s-a produs, potrivit primelor concluzii ale anchetei, din vina mecanicului de tren care nu a coborât bariera de la trecerea la nivel cu cale ferată.

Purtătorul de cuvânt al IPJ Harghita, Filip Gheorghe, a declarat că la pasajul res-pectiv, de trecere peste calea ferată, de pe DN 13A, există o regulă ca mecanicul de tren să coboare bariera înainte de trecerea garniturii şi să o ridice după ce trece trenul. Potrivit lui Filip Gheorghe, în acest caz, me-canicul de tren nu a coborât din tren pentru a lăsa semibariera care să nu permite trece-

rea autovehiculelor.Iniţial s-a vehiculat ipoteza că şoferul

autoutilitarei a forţa trecerea la nivel cu ca-lea ferată, dar ulterior s-a dovedit că semiba-riera era neatinsă.

În urma accidentului, şoferul autoutili-tarei, în vârstă de 52 de ani, din judeţul Ar-geş, s-a ales cu mai multe entorse, contuzii şi traumatisme, fiind transportat la Spitalul Judeţean din Tîrgu-Mureş.

Pagubele materiale au fost estimate la aproximativ 25.000 de lei, fiind avariate atât autoutilitara cât şi locomotiva garniturii de tren.

Trei autospeciale la SJA Harghita

Trei noi autospeciale au intrat în dotarea Serviciului Judeţean de Ambulanţă (SJA) Harghita, printr-un program al Ministerului Sănătăţii, urmând ca până la mijlocul aceste luni parcul auto al instituţiei să fie completat cu alte două astfel de vehicule de intervenţie.

Directorul SJA Harghita, dr. Péter Szilárd, a declarat că ambulanţele sunt de tip B2 și vor fi folosite pentru intervenţii de urgenţă. Mașinile vor intra în funcţiune imediat după finalizarea formalităţilor și vor deservi atât pacienţii din staţiile mici ale SJA Harghita, cât și pe cei din zonele urbane. Po-trivit directorului SJA Harghita, ambulanţe-le vor înlocui mașinile uzate, care au mulţi kilometri la activ.

„În curând, la fiecare pacient din judeţ vor ajunge ambulanţe noi și bine dotate. Este important ca toţi pacienţii care au nevoie de ajutorul nostru să beneficieze de același trata-ment, indiferent că trăiesc în zone izolate sau în localităţile urbane”, a spus Péter Szilárd,.

El a explicat că dotarea cu noile mașini este binevenită și în contextul în care a venit iarna, iar aceste ambulanţe au un sistem de încălzire performant și dispun de dotări de ultimă generaţie.

Dr. Peter Szilard și-a exprimat recunoș-tinţa faţă de secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, dr. Raed Arafat, care a făcut po-sibilă dotarea SJA Harghita cu noile mașini de intervenţie.

ShoeBoxEste o iniţiativă de ajutorare a copiilor orfani, proveniţi din familii dezorganizate sau prea sărace ca să le poată face viaţa uşoara. Măcar de Crăciun, când toţi copiii primesc cadouri, vrem să aducem zâmbetul şi pe feţele lor.

Page 15: 455

HARGHITA

ww

w.p

un

ctu

l.ro

Nicio pârtie de schi practicabilăPeste 20 de pârtii de schi sunt omolo-

gate în judeţul Harghita, dar niciuna din-tre ele nu este practicabilă deocamdată din cauză că stratul de zăpadă nu este suficient de mare.

Şeful Serviciului Judeţean de Salvaspeo Harghita, Fekete Ors, a declarat că aceste pârtii sunt răspândite pe întreg teritoriul judeţului și sunt destinate atât schiorilor amatori, cât și celor profesioniști. În fieca-re toamnă pârtiile de schi omologate sunt verificate de salvamontiști pentru a se vedea dacă sunt respectate măsurile de siguranţă, dacă sunt amplasate indicatoare sau dacă este amenajat un punct de prim ajutor.

AU PORNIT TUNURILE

În unele zone ale judeţului Harghita, administratorii pârtiilor au pornit deja tu-nurile de zăpada artificială și speră că în cu-rând iubitorii sporturilor de iarnă vor putea schia fără probleme.

Kristay Peter, președintele Asociaţiei ,,Panorama 1745”, care reunește reprezen-tanţii tuturor firmelor din domeniul turistic din staţiunea Băile Harghita, a declarat că s-a pus în funcţiune tunurile de zăpadă și se speră că, dacă temperaturile vor fi suficient

de scăzute, în cursul zilei de sâmbătă să exis-te condiţii de schiat.

Kristay Peter a subliniat că în acest an s-au amenajat noi pârtii de schi în Băile Harghita și ele au fost interconectate, iar în acest sezon pasionaţii acestui sport vor avea la dispoziţie 7,3 kilometri de pârtii.

,,Avem acum patru teleschiuri, pârtiile sunt interconectate și schiorii pot colinda fără prea mare efort pe cei 7,3 kilometri de pârtie”, a precizat Kristay.

14 DECEMBRIE

La rândul său, Sipos Zoltan, adminis-tratorul celor patru pârtii de schi de la Har-ghita-Mădăraș, a declarat că de câteva zile, de când vremea s-a răcit, a pus în funcţiune instalaţia de zăpadă artificială și speră că în 14 decembrie se va putea schia pe una dintre pârtii.

,,În timpul verii am amenajat pârtiile, iar de când vremea s-a răcit și sunt minus 8 sau minus 9 grade Celsius, instalaţiile de zăpadă artificială funcţionează fără proble-me și sperăm că pe 14 decembrie se va putea schia. La sfârșitul lui decembrie începem și amenajarea snowparkului, care să primească turiștii de Revelion”, a spus Sipos Zoltan.

Maratonul Moşului și la Bancu, Ciucsângeorgiu, Armăşeni, Potiond şi Bălan

Voluntarii din filiala Harghita a Crucii Roșii au pornit într-un maraton al Moșului, în cadrul căruia vor alerga zeci de kilometri pentru a duce daruri copiilor din mai multe localităţi ale judeţului.

Președinta Crucii Roșii Harghita, Zsig-mond Eva, a precizat că voluntarii vor alerga aproximativ 50 de kilometri, într-o acţiune care se desfășoară de 10 ani și care este foar-te iubită în judeţ. ,,Aceasta acţiune a devenit tradiţională și nu mai putem renunţa la ea, pentru că cei mici îl așteaptă, în fiecare an, pe Moșul. Au fost ani în care am alergat și 700 de kilometri, în total, pentru ca Mo-șul să ajungă la copiii care-l așteptau. Este o bucurie de nedescris și e important ca ei să simtă că Moșul nu i-a uitat”, a declarat Zsigmond Eva.

A FOST MOŞUL LA EI

Primii care au primit daruri, în cursul zilei de vineri, sunt copiii bolnavi, aflaţi în grija mai multor organizaţii din Miercurea Ciuc, după care, voluntarii organizaţiei au pornit, sâmbătă, la drum, către mai multe sate, unele aflate în zone izolate.

Copiii au fost chemaţi în centrele lo-calităţilor, acolo s-a organizat o serbare de așteptare a Moșului.

Primul popas a fost făcut în satul Ocland, acolo unde s-a pus în scenă o piesă de teatru, în care voluntarii au jucat rolul spiridușilor, al renilor și al ajutoarelor Mo-șului. Apoi a intrat în scenă Moșul, care le-a adus dulciuri.

O parte a drumului până la Ocland a fost străbătut cu mașina, dar voluntarii au parcurs mai mulţi kilometri și pe jos, așa cum fac în fiecare an.

Pe lista din acest an a Crucii Roșii se vor afla și copiii din localităţile Bancu, Ciucsân-georgiu, Armășeni, Potiond și Bălan.

TRADIŢIE

Zsigmond Eva a mai spus că în cei zece ani de când a debutat ,,Maratonul Moșu-lui”, voluntarii Crucii Roșii Harghita au alergat mii de kilometri, pentru a le aduce un zâmbet pe chip copiilor care își doreau să se întâlnească cu Moșul. De-a lungul anilor, acesta a mers în vizită la copiii din zonele izolate, la cei bolnavi și foarte săraci. Pagină realizată cu ajutorul agerpres

15

Cabanele din Harghita, full de RevelionToate cabanele de vânătoare ale Direc-

ţiei Silvice Harghita, care sunt introduse în circuitul turistic, au fost deja ocupate pen-tru Revelion, rezervările fiind făcute de tu-riști din întreaga ţară.

Purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Harghita, ing. Szabo István, a declarat, că toate cele nouă cabane aflate în circuit turis-tic au fost rezervate într-un timp scurt, încă de la începutul lunii octombrie, interesul fi-ind foarte ridicat. În cabanele de vânătoare ale Direcţiei Silvice Harghita se află apro-ximativ 100 de locuri, clasificările fiind di-ferite, de la o margaretă până la două stele.

Acestea sunt amplasate în toate zonele judeţului, iar cele mai cunoscute sunt Ivo, din zona Zetea, unde era cazat fostul preșe-dinte Nicolae Ceaușescu când venea la vâ-nătoare, Hurdugaș, de la Topliţa sau cea de pe vârful Harghita-Mădăraș.

Cabanele Direcţiei Silvice sunt căutate de turiși datorită amplasării lor în locuri de-osebit de frumoase, în pădure sau pe munte.

De altfel, cabanele construite pentru ac-tivitatea de vânătoare au fost introduse, în ultimul timp, și în circuitul turistic și ori-cine poate să se cazeze în ele, în tot timpul anului.

Page 16: 455