466

Anul IX, Nr. 466, 3 - 9 martie 2014, Preţ: 0,99 RON

Punctulwww.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

www.punctul.ro

06 07 11

3

RetRageRea preşedintei

Fabrica de anvelope naţte o tradiţie

USl Se menţine la târnăveni

mUreşUl, combatant în prelUcrarea lemnUlUi

Uniunea independentă pentru Sighişoara a solicitat aprobarea unui proiect de hotărâre prin care echipa pro tineret de fotbal în sală să folosească cu titlu gratuit Sala „radu voinea”, în sezonul 2014-2015. niciun consilier local nu a acceptat această cerere din două motive relativ simple: în primul rând pentru că UipS nu are „două perechi de coarne” sau, mai oficial, niciun motiv real pentru această cerere şi aşa cum sunt şi alte echipe care plătesc pentru distracţia din timpul liber, aşa ar trebui să plătească şi politicienii care, în altă ordine de idei, sunt cei mai vehemenţi luptători „ai dreptăţii”.

consecinţa?

iulian Sârb, cristian HaJdU şi claudiu pop reprezentanţii Uniunii independente pentru Sighişoara au luat decizia de a pleca din şedinţă în baza unui interes mărunt personal şi au uitat complet pentru ce au fost aleşi: pentru a decide soarta Sighişoarei în consiliul local.

cât de mici sunt ei ca oameni? cât de mici sunt ei ca politicieni? cât de mici sunt ei în faţa noastră, a celor care votăm?

S@pt@mânal de Mure} }i Harghita

EDITORIALDin culisele istoriei

Situația din Ucraina mi se pare reprezentativă pentru manipularea deosebit de subtilă la care au ajuns liderii mondiali. În ciuda tuturor declarațiilor pro-democrație, consider că sentimentele imperialiste sunt încă extrem de prezente în diferite părți ale lumii. Cu siguranță că de aceste sentimente nu sunt străine nici SUA, nici UE, nici Rusia. Revenind la manipu-lare, referitor la situația Ucrainei, prin mass-media au apărut tot felul de opinii, atât din parte Rusiei, cât și din partea SUA sau a unor state din UE. Fiecare parte aduce argumente pentru a-și motiva acțiunile, argumente care par cu toate argumentate, dar care totuși se bat cap în cap. Totodată, mi-e greu de crezut că iscarea revoltei din Ucraina a avut loc fără știrea și

implicarea Rusiei.Pe de altă parte, acțiunile hotărâte ale Rusiei

(mai ales în cazul în care se vor concretiza printr-o intervenție armată de proporții), care pare până acum că ignoră admonestările statelor vestice, ne duc cu gândul la ideea că Putin are destule cunoștințe pentru a miza pe faptul că interesele sale în regiune îi vor fi asigurate, în cele din urmă, chiar dacă prin mijloace mai radicale. Spun aceasta, fiindcă nu cred că Rusia ar întreprinde vreo acțiune hotărâtă dacă ar crede în probabilitatea mare a iscării unui conflict cu statele membre NATO (în cazul în care NATO ar decide intervenția militară). Având în vedere dezvoltarea militară actuală, e greu de crezut că Putin ar dori să genereze conștient un război de amploare. Totuși, se spune că istoria este ciclică… Iar lipsa de umanitate

și de interes asupra sorții omului individual a liderilor politici ne scutesc de a face pronosticuri legate de pace și prosperitate.

Titi DÃLÃLÃU

Gașca parcangiilor s-a supărat că nu joacă fotbal gratis

analiză 02

ANIVERSARE INTERESE

Se acordă RTM pentru sărbătorirea a 56 de ani de existență. La mulți ani!

Se acordă consilierilor locali din Sighișoara care au părăsit sala de

ședițe Cl pentru că nu a fost votat un proiect de hotărâre care nu avea nicio

legătură cu binele orașului.

Gașca parcangiilor s-a supărat că nu joacă fotbal gratis

România este prizoniera politicienilor mărunți și foarte mărunți și Sighișoara e chiar în mijlocul țării. Nu ne mai miră multe lucruri pe aceste meleaguri, dar când un grup de consilieri lo-cali părăsesc ședința de Consiliu pentru că nu li s-a acceptat proiec-tul de hotărâre prin care vroiau să folosească gratuit sălile de sport, asta e un fel de nouă culme a pros-tiei și nesimțirii deopotrivă.

ConCret

Săptămâna trecută, joi, s-a desfășurat ședința Consiliului Lo-cal Sighișoara cu o Ordine de zi ce a cuprins 26 de puncte, precum și o listă semnificativă de proiecte ce nu erau cuprinse în Ordinea de zi. De la subiecte extrem de im-portante cum ar fi regulamentul de parcări publice de reședință și planurile de investiții de zeci de milioane de euro ale Aquaserv în Sighișoara și până la proiectul de închiriere a Sălii de sport „Radu Voinea” cu titlu gratuit pentru echipa Pro Tineret de fotbal în sală, Ordinea de zi a fost parcur-

să fără pauză în aproximativ trei ore. Până spre final, ședința a fost relativ calmă cu discuții de bun-simț; cu argumente și con-tra-argumente, așa cum e normal când în Consiliu se întâlnesc nu mai puțin de șase grupuri politi-ce – UDMR, PSD, PNL, PD-L, UIPS, PP-DD.

S-au mai aprobat o serie de hotărâri cu privire la festivalurile de peste sezonul estival, bugetul Ocolului Silvic și regulamentul pășunilor, și o serie de proiecte de

hotărâre propuse de Ecoserv Sig SRL.

... și spre final, bomba!

Uniunea Independentă Pen-tru Sighișoara a solicitat aproba-rea unui proiect de hotărâre prin care echipa Pro Tineret de fotbal în sală să folosească cu titlu gratu-it Sala „Radu Voinea”, în sezonul 2014-2015. Niciun consilier local nu a acceptat această cerere din

două motive relativ simple: în pri-mul rând pentru că UIPS nu are „două perechi de coarne” sau, mai oficial, niciun motiv real pentru această cerere și așa cum sunt și alte echipe care plătesc pentru distracția din timpul liber, așa ar trebui să plătească și politicienii care, în altă ordine de idei, sunt cei mai vehemenți luptători „ai dreptății”. Doar că dreptatea lor e mai dreaptă decât a altora ...

În al doilea rând, consilierii locali nu au votat acest proiect pentru că UIPS și-a făcut un obi-cei din a afișa la toate meciurile pe care le susțin afișe, bannere și mesaje politice și electorale. Iar acest lucru nu e nici corect și nici normal, ca infrastructura Primări-

ei să fie folosită cu titlu gratuit și în scop politic. După ce plătesc taxa de închiriere nu au decât să afișeze ce vor ei.

Unanimitate

Niciun consilier local, niciun grup politic – opoziție sau putere – nu a acceptat solicitarea UIPS. Lucru care i-a înfuriat pe cei trei fotbaliști-parcangii fără parcări. Aceștia s-au ridicat și au părăsit ședința de Consiliu Local fără a lua în considerare că aceasta nu se încheiase și mai erau câteva puncte pe Ordinea de zi supuse spre dez-batere.

Și aici vine partea cea mai urâtă a situației. Iulian SÂRB, Cristian HAJDU și Claudiu POP reprezentanții Uniunii Indepen-dente Pentru Sighișoara au luat decizia de a pleca din ședință în baza unui interes mărunt personal și au uitat complet pentru ce au fost aleși: pentru a decide soarta Sighișoarei în Consiliul Local. Cât de mici sunt ei ca oameni? Cât de mici sunt ei ca politicieni? Cât de mici sunt ei în fața noastră, a celor care votăm?

Vă prezentăm în continuare lista punctelor de pe ordinea de zi la care nu au participat și nu au vo-tat ca urmare a faptului că nu li s-a permis să joace fotbal gratis:

Corpul 6 Armată şi Brigada 2 Tancuri, la 20 de aniCu ocazia împlinirii a 20 ani de la înfiinţarea Cor-

pului 6 Armată și Brigada 2 Tancuri, Clubul Ofiţerilor de Tancuri „Mureş” în colaborare cu structurile arma-tei au organizat joi, 27 februarie, un simpozion la Sala Cercului Militar din Târgu-Mureș, de la ora 11.30, urmat de o expoziţie foto de la ora 13.30 și o masă festivă la restaurant „Darina” de la complexul „Dacia”, între orele 14.30 la 21.00. La acţiuni au fost invitaţi, în măsura în care sănătatea și timpul le-o permite, toţi ofiţerii, maiștrii militar, subofiţerii și personalul civil care a activat și activează în unităţile militare din Garnizoana Târgu-Mureș, precum și din structurile

Corpului 6 Armată din celelalte garnizoane. La data de 1 martie 1994, la Târgu-Mureș s-au

înfiinţat Corpul 6 Armată prin transformarea Divi-ziei 6 Tancuri precum și Brigada 2 Tancuri „Mureş” prin reconfigurarea Regimentului 2 Tancuri. „În semn de preţuire faţă de minunatul corp de cadre care şi-a depus osârdia în aceste mari unităţi dar şi de oma-giu în memoria celor trecuţi la veşnicie, la ceas aniversar ne înclinăm şi le prezentăm onorul”, a subliniat preșe-dintele Clubului Ofiţerilor de Tancuri „Mureş”, Aurel Bochiș.

Cristina VANCEA

analiză

ww

w.p

un

ctu

l.ro

03

Ideea că în județul Mureș producţia de mobilă s-a situat pe locul I pe țară în anii 2000 și 2002 și pe locul al 3-lea în anul 2006 a deter-minat la începutul anului 2008, Asociaţia Pro-ducătorilor de Mobilă din România (APMR) și societatea SC Mobex SA să formuleze îm-preună ideea înfiinţării unui cluster pe mobilă în regiunea Târgu-Mureș - Transilvania Fur-niture Cluster (TFC). Scopul clusterului este să devină cea mai mare reţea de cooperare din România în domeniul lemnului și mobilei!

Tot legat de rezultatele notabile în ceea ce privește prelucrarea lemnului este faptul că, va-loarea exporturilor de produse din lemn și de mobilier, la nivelul judeţului Mureș, a fost de 114.794 de mii de euro, judeţul Mureș fiind întrecut în acest sens de judeţele Alba, Brașov, Covasna. În plus, judeţul Mureș se situează pe locul doi în regiunea centrală în privinţa nu-mărului de angajaţi din industria lemnului și fabricarea mobilei, după Alba, depășind jude-ţele Brașov, Covasna, Harghita, Sibiu.

Rândurile următoare se doresc a fi o scurtă radiografie asupra industriei lemnului în jude-ţul Mureș, un judeţ cu tradiţie în acest dome-niu.

pUnCtUal

Spre finalul anului trecut, Lucia Varga, ministrul delegat pentru Ape, Păduri și Pisci-cultură organiza dezbateri în toată ţara pe un pachet de acte normative pentru a încuraja fo-losirea masei lemnoase ca vector de dezvoltare în ţară. Asta în condiţiile în care exportul de lemne a crescut, în timp ce firme care valorifică lemnul întâmpină dificultăţi în aprovizionare. Deci era vorba despre o politică de sprijinire a agenţilor economici pentru firmele angrenate în industria de prelucrare a lemnului.

pe mUreș tradiția ContinUă

Bazată pe valorificarea materiei prime lo-cale, industria de prelucrare a lemnului are o tradiție solidă în judeţul Mureș, exploatarea și prelucrarea lemnului constituind și în prezent unii dintre principalii pilonii ai industriei mu-reșene. Producția de mobilă din judeţul Mureș are o tradiție binecunoscută, fabricanții regio-nali de mobilă fiind prezenți atât pe piața ro-mânească, cât și pe cele internaționale. Gama de produse acoperă aproape toate categoriile de mobilă, de la mobilierul pentru locuințe la cel pentru birouri și magazine, producându-se atât mobilier tradițional, cât și modern.

Însă, în ultimele două decenii, industria de prelucrare a lemnului a suferit transformări majore, arată unele informații emise de Agen-ţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru). Alături de marile unități de prelucrare au apărut numeroase întreprinderi private mici care au reușit să creeze o puternică concurență firmelor mai vechi. Printr-o flexibilitate sporită și un grad mare de adaptabilitate, companii-le mici, având sub 200 angajați, au ținut mai ușor pasul cu schimbările rapide intervenite

pe piață. Totodată, companii multinaționale din domeniul prelucrării lemnului au intrat pe piața regională, realizând investiții ce însumea-ză sute de milioane de euro. Sunt prezente în judeţul Mureș firme precum Parisot (Franța) sau Kastamonu (Turcia), acestea deținând unități de producție la Sovata și Reghin.

„Ceea ce este de remarcat atunci când se face o analiză a industriei de exploatare şi de prelu-crare a lemnului din judeţul Mureş, este faptul că există, în continuare, unităţi de producţie mari, de tradiţie, care s-au menţinut pe piaţă chiar şi în urma proceselor de restructurare prin care au trecut. Există însă şi numeroase întreprinderi înființate după 1990, care au crescut, ajungând la acelaşi statut sau chiar depăşind întreprinderi-le de tradiţie. În acelaşi timp, în acest domeniu activează şi un număr mare de IMM-uri”, se arată într-un document emis de Agenţia pen-tru Dezvoltare Regională Centru – „Analiza nevoilor şi stadiul de dezvoltare a sectorului de exploatare şi prelucrare a lemnului la nivelul re-giunii centru”.

revenirea din Criză?

„În ultimii ani, industria de prelucrare a lemnului a traversat o perioadă dificilă, multe firme fiind nevoite să-şi restrângă sau chiar să-şi suspende activitatea. Criza economică şi finan-ciară a condus la o contractare severă a cererii interne şi externe, atât în ceea ce priveşte cheres-teaua şi lemnul utilizat în construcții, cât şi în ce priveşte mobilierul şi alte produse ale industriei lemnului”, se menţionează în documentul amintit anterior. Însă, anul 2011 înregistrează o redresare moderată a producției industriale și o creștere ușoară a numărului de salariați, inclusiv în activitatea de prelucrare a lemnului. Astfel, ponderea salariaților din industria lem-nului și a mobilei în numărul total de salariați din industria prelucrătoare, la nivelul judeţului Mureș se ridică la peste 20%, conform date-

lor emise de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Statisticile arată că judeţul Mureș se situea-ză pe locul doi în regiunea centrală în privinţa numărului de angajaţi din industria lemnului și fabricarea mobilei, după Alba, depășind ju-deţele Brașov, Covasna, Harghita, Sibiu.

exportăm prea mUlt lemn, dar…

O problemă la nivel naţional este că pe piaţa românească lemnul este greu accesibil din cauza cantităţii mari pe care o exportăm. „Am prevăzut acordarea dreptului de preemţiu-ne la achiziţionarea lemnului pentru operatorii din industria mobilei şi am încurajat prelucrarea primară la nivelul depozitelor, adică la nivelul fiecărui Ocol Silvic, astfel încât materia primă prelucrată în Ocolul respectiv să fie disponibilă pentru agenţii economici din zona respectivă. România este o ţară care îşi exportă materia pri-mă, lemnul. Din păcate, asistăm la acest export în detrimentul valorificării şi prelucrării în ţară. În comparaţie cu anul 2002, cantitatea de lemn şi produse din lemn, cherestea în special, exporta-tă, este de patru ori mai mare”, a declarat Lucia Varga, prezentă la sfârșitul anului trecut la Tîr-gu-Mureș.

… jUdețUl mUreș faCe notă disCordantă

Totuși, în judeţul Mureș, începând cu anul 2011 s-a observat o creștere a volumului de lemn exploatat de către operatorii economici cu activitate de exploatare forestieră: aproape 618 mii de metri cubi de lemn exploatat de către operatorii economici mureșeni, după ce înainte cu doi ani era sub 440 de mii de metri cubi. În același an 2011, INS arată că valoarea exporturilor de produse din lemn și de mobili-er, la nivelul judeţului Mureș, a fost de 114.794

de mii de euro, judeţul Mureș fiind întrecut în acest sens de judeţele Alba, Brașov și Covasna. Totuși, dacă ne referim doar la exportul mobi-lei, judeţul nostru este pe locul doi în regiune, surclasat doar de judeţul Alba, întrecând atât Brașovul, Sibiul, cât și Covasna și Harghita.

Totodată, statisticile arată că suprafaţa ocu-pată cu vegetaţie forestieră a crescut. Astfel, dacă în 2007 existau la nivelul judeţului sub 209 mii de hectare de păduri, în 2011 erau aproape 220 mii de hectare în judeţul Mureș. Situaţia este mai rea în judeţele învecinate. Astfel, în această perioadă, s-a înregistrat o scădere a suprafeţelor de păduri Alba, Covasna, Harghita și Sibiu; o ușoară creștere a avut loc în Brașov.

ClUster mUreșean CU obieCtive mari

Pentru a deveni competitive, firmele care prelucrează lemnul ar putea să se asocieze. Asta deoarece, în industria lemnului, monopolul companiilor străine nu poate fi spart decât prin asocierea producătorilor și exploatatorilor din România, consideră specialiștii.

În acest sens, precizăm că din anul 2010 ju-deţul nostru găzduiește unul din puținele clus-tere din România în domeniul mobilei: Tran-silvania Furniture Cluster (TFC). Clusterul este definit ca o concentrare geografică de companii interconectate, furnizori specializaţi, furnizori de servicii și instituţii, alături de un lanţ industrial de excelenţă.

Transilvania Furniture Cluster (TFC) este un cluster industrial regional orizontal. Activita-tea clusterului este concentrată în judeţele Mureș, Harghita, Covasna, Brașov și Bistriţa Năsăud din cadrul regiunii istorice a Transilvaniei.

„La începutul anului 2008, Asociaţia Pro-ducătorilor de Mobilă din România (APMR) și societatea SC Mobex SA au formulat împre-ună ideea înfiinţării unui cluster pe mobilă în regiunea Târgu-Mureș. Formarea unui cluster antreprenorial a fost percepută ca o opţiune de a combate efectele negative ale crizei economice și de a îmbunătăţi competitivitatea pe termen lung a industriei locale.

Motivele înființării clusterului cu sediul în Tîrgu-Mureș sunt întemeiate deoarece câteva studii au arătat că „oraşul trandafirilor” este o potențială regiune unde acesta se poate desfășura, iar ideea de cluster era susținută de Mobex, lide-rul de piață din regiune.

Tîrgu-Mureș oferă o bază propice pentru activități economice în domeniul lemnului și mobilei deoarece în zonă sunt concentrate ma-joritatea firmelor de lemn și mobilă, disponibi-litatea majorității resurselor primare necesare, recunoașterea internațională a regiunii ca loc al lemnului și mobilei, tradiția îndelungată de pre-lucrare a lemnului.

Scopul clusterului este să devină cea mai mare reţea de cooperare din România în do-meniul lemnului și mobilei!”, se arată în „Ana-liza de nevoi şi planul de dezvoltare al clusterelor din industria lemnului”, document realizat de SC Eur-Consult SRL.

Vasile DANCEA

Combatant în prelucrarea lemnului

producţia de mobilier a judeţului mureş a fost întotdeauna una dintre cele mai importante din

ţară (atât in termeni de producţie industriala cât şi de export). producţia de mobilă din judeţul mureş s-a situat pe locul i pe ţară în anii 2000 şi 2002 şi pe locul al iii-lea în anul 2006 (ultimul an în care

anuarul statistic al judeţului mureş publica informaţii privind ponderea şi locul judeţului în economia naţională pe ramuri sau produse industriale).

Consiliul Județean Mureș și primăriile au încasat în exercițiul bugetar 2012 doar 66,6% din pre-vederi. Astfel, veniturile prevăzute au fost în sumă de 1.723.553 mii de lei, iar încasările efective doar 1.147.141 mii de lei. Sunt consta-tările Curții de Conturi a Româ-niei, bazate pe informațiile oferite de Direcția Generală a Finanțelor Publice(DGFP), și cuprinse în Ra-portul pe 2012 privind finanțele publice locale. Câte din constatări vor fi confirmare de instanțele de judecată rămâne să vedem în peri-oada următoare.

De asemenea, veniturile reali-zate din sume primite de la UE în contul plăţilor efectuate și prefi-nanţări, în sumă de 78.008 mii lei, au fost realizate doar în procent de 17,1 % faţă de prevederile bugetare anuale iniţiale și de 16,6 % faţă de prevederile bugetare anuale defi-nitive, în timp ce veniturile buge-telor locale constituite din alocaţii de la bugetul de stat, din cote și sume defalcate din impozitul pe venit și din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată au fost realizate în proporţie de 98,5%, respectiv de 99,2%, raportat la prevederile definitive.

Curtea de Conturi, via DGFP, a mai constatat că cele mai mari venituri din bugete au fost repre-zentate de alocațiile de la bugetul de stat și de sumele defalcate din TVA – aproape 65%, în timp ce veniturile proprii – impozite, taxe, contribuții, vărsăminte și alte ve-nituri - reprezintă doar 9 % din capitolul venituri.

Trăgând linie, reprezentanții Curții de Conturi au notat că bugetele județului și cele locale au înregistrat deficite în sumă de 15.884 mii lei.

Controale, Controale

În 2013, controlorii fi-

nanciari au verificat 36 de con-turi de execuție dintr-un total de 103, reprezentând aproape 70% din totalul plăților efectuate de administrațiile publice județeană și cele locale.

Iar neregulile constatate de că-tre echipele de control nu au fost puține.

Pentru început, la Consiliul Județean Mureș și la Primăria Apold nu au fost cuprinse în buge-tele de venituri și cheltuieli pe anul 2012 creanţe bugetare rămase ne-încasate la sfârșitul anului 2011, în sumă totală de 2.960 de mii de lei și venituri cuvenite bugetu-lui judeţean reprezentând cota de 40% din impozitul pe mijloacele de transport cu masă egală sau mai mare de 12 tone, datorată de unitățile administrativ – teritoria-le, aspect ce a generat subevaluarea veniturilor proprii și solicitarea, în compensare, a unor sume de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor locale.

La 32 din cele 36 de unități administrativ-teritoriale verifica-te, controlorii financiari au găsit probleme în contabilitate, și anu-me privind exactitatea și realitatea situaţiilor financiare.

Astfel, la primăriile din Un-

gheni, Miercurea Nirajului, Ghe-orghe Doja, Ogra și Sărățeni au fost trecute ca investiții în curs de execuție lucrări deja recepționate, valoarea acestora cifrându-se la 11,200 mii de lei.

La Primăria Tîrgu-Mureș au apărut nejustificat în evidențele contabile obligaţii fiscale estima-te la 1.763 de mii de lei în cazul contribuabililor care au fost radiaţi din evidenţele Oficiului Registru-lui Comerţului Mureș sau ca ur-mare a evidenţierii la alte capitole de cheltuieli a unor plăţi efectuate pentru proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile în valoare de 5.689 mii de lei. La R.A. Aeroportul Transilvania Tîr-gu-Mureș nu au fost înregistrate în conturi suma de 3.000 de mii de lei primită din bugetul județean, respectiv cauţiuni din litigii și ga-ranţii de bună-execuţie reţinute pentru lucrările de investiţii de-contate – în valoare de 246 de mii de lei.

Primăriile din Ațintiș, Bichiș, Chețani, Cucerdea, Gănești, Solo-văstru, Voivodeni și Zagăr nu au înregistrat corect cheltuielile cu amortizarea activelor fixe, astfel că au fost denaturate informațiile referitoare la valoarea rămasă a activelor fixe corporale aflate în patrimoniul unităţilor administra-tiv-teritoriale, cheltuielile efective și rezultatul patrimonial. De ase-menea, la Primăriile Tîrgu-Mureș, Reghin, Chețani, Cuci și Solovăs-tru nu au fost evaluate și, implicit, nici înregistrate pășuni și terenuri forestiere în suprafaţă totală de 8.520 de ha și terenuri intravilane în suprafaţă de 62.697 de mp.

Primăria Tîrgu-Mureș nu a re-evaluat terenurile de la Weekend, respectiv sediul Consiliului Local, valoarea totală a acestora fiind de 229.552 de mii de lei.

Nici la înregistrarea creanțelor și a obligațiilor bugetare, administrațiile publice nu au fost mai vigilente. Astfel, Consiliul Județean, primăriile Apold, Băla, Gănești, Miheșu de Câmpie și Voivodeni nu au trecut în conta-bilitate creanțe de 2.486 de mii de lei, respectiv obligații restante de 1.923,5 mii de lei.

Având până acum doar aces-te date, nu ne mirăm că angajații de la Camera de Conturi Mureș au precizat, în procesele verbale întocmite, că la 19 primării și la Aeroportul „Transilvania” nu a fost organizat și implementat sis-temul de control managerial sau că activitățile de audit intern sunt: „formale, ineficiente sau insuficient de riguroase, nu acoperă domenii semnificative, iar conducătorii enti-tăţilor nu sunt interesaţi să valorifi-ce aceste activităţi”.

bani neînregistrați

Nici la modul de încasare a ve-niturilor, primăriile nu au excelat, controlorii financiari constatând abateri la 29 dintre ele. Primă-riile din Tîrgu-Mureș, Reghin, Sighișoara, Ungheni, Miercurea Nirajului, Adămuș, Apold, Deda, Gănești, Lunca, Ațintiș, Bichiș, Chețani, Chibed, Cucerdea, Co-zma, Cuci, Gălești, Fărăgău, Ho-doșa, Ogra, Neaua, Rîciu, Văr-gata, Veţca, Viișoara și Zagăr au uitat să urmărească în vederea în-casării o sumă de 5,6 milioane de lei, reprezentând impozite și taxe locale și accesorii fiscale aferente.

Alte 18 primării au subevaluat impozitele pe clădiri și terenuri, astfel că nu au fost încasate veni-turi estimate la 2,739 de milioane de lei.

Primăriile Tîrgu-Mureș, Si-

ghișoara, Reghin, Apold, Cozma, Fărăgău și Gălești nu au urmărit pentru a încasa venituri din con-cesiuni și închirieri terenuri și clă-diri, la care se adaugă penalități de întârziere, suma estimată ca nefi-ind încasată cifrându-se la 1,965 de milioane de lei. La capitolul redevențe, primăriile Tîrgu-Mureș și Sighișoara nu au stabilit și nu au încasat 1,664 de milioane de lei din concesionarea serviciilor pu-blice de administrare a parcărilor publice cu plată.

la aeroportUl transilvania…

… controlorii financiari au constatat că nu au fost încasate venituri proprii în cuantum de 441.700 de lei, bani proveniți din nefacturarea și încasarea chiriei pe unele spații și terenuri închiriate, încasarea tarifului de securitate aeroportuară în alt cuantum de-cât cel aprobat de către Ministerul Transporturilor, Construcţiilor și Turismului și publicat în „Pu-blicaţia de Informare Aeronautică - AIP România”, nefacturarea și neîncasarea de la operatorul aerian WIZZ AIR a comisioanelor dato-rate de acesta pentru serviciile de handling prestate de regie, potrivit clauzelor prevăzute în Contractul Comercial încheiat(fiind estimate venituri neîncasate în sumă de 92 mii lei).

Deoarece nu au aplicat măsu-rile prevăzute în Codul de proce-dură fiscală și nu au încasat veni-turi proprii în sumă de aproape 12 milioane de lei, 17 instituții publi-ce din cele verificate nu reușit să finalizeze proiectele ce urmau să fie realizate din acești bani sau au solicitat bani de la bugetul de stat.

CheltUieli nelegale

Instituțiile publice verificate au cheltuit nelegal 12,705 milioa-ne de lei prin acordarea unor drep-turi prevăzute în contractele co-lective de muncă cu nerespectarea legii, și anume o masă caldă, sume pentru refacerea sănătății – la 32 de entități, indemnizaţii lunare de dispozitiv - 25% din salariul de bază, acordată funcţionarilor publici și personalului contractual din aparatul propriu – la 33 de or-donatori principali de credite, spo-ruri salariale (de confidenţialitate, pentru complexitatea muncii, pen-tru condiţii periculoase de muncă,

aDMiniSTRaȚiE

Editat de S.C. MACROMEDIA S.R.L.Str. Horea, nr. 11Tîrgu-Mureş, cod 540502Tel: 0371 496 125Fax: 0265 22 00 44ISSN: 1841 - 0699

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine autorilor. În cazul preluării unor articole, citarea declaraţiilor unor surse oficiale, responsabilitatea aparţine sursei citate.Informaţii abonamente la telefon 0265 22 00 44, la sediul redacţiei, la chioşcurile Rodipet şi la toate oficiile poştale.

Punctulwww.punctul.ro

Cristian TEODORESCU Marius LIBEG

Tipărit la SC BAP AGENCY S.R.L.

Redactori: Ligia VORO Cătălin HEGHEŞ Cristina VANCEA Ioan A. BORGOVAN Mircea BARBU

Editor: LIBEG ZsuzsannaSecretaiat: Mihaela KOZAKIT/DTP: Ovidiu MORAR

Premiul Dumitru Tinu 2007

04

Primăriile și Consiliul Județean, corigenți la încasări

aDMiniSTRaȚiE

ww

w.p

un

ctu

l.ro

05

pentru aplicarea legilor fondului funciar sau pentru implementarea unor proiecte finanţate din fon-duri comunitare nerambursabile postaderare –Sighișoara, Apold, Cheţani, Cucerdea, Gălești, Rîciu, Sărăţeni și Voivodeni -, premii sau stimulente salariale.

Primăriile Tîrgu-Mureș, Band, Lunca și Vețca au prejudi-ciat bugetul local cu o sumă de aproape 700.000 de lei, prin efec-tuarea de cheltuieli de protocol, penalităţi de întârziere, cheltuieli pentru întreţinerea unor pășuni concesionate sau cheltuieli pentru achitarea unor servicii de trans-port ocazional prestate pentru persoane din cadrul unor cluburi sportive, culte religioase, organi-zaţii sociale sau din învățământul preuniversitar, care au efectuat de-plasări nelegate de activitatea uni-tăţii administrativ teritoriale.

De asemenea, controlorii fi-nanciari au constatat că 21 de or-donatori principali de credite au cheltuit nejustificat aproape 674 de mii de lei prin achitarea accize-lor aferente consumurilor efective de gaze naturale utilizate pentru încălzirea instituţiilor de învăţă-mânt și de asistenţă socială, fac-turate nejustificat de către E.ON Energie România SA.

La R.A. Aeroportul Transil-vania s-au cheltuit nelegal 211 de mii de lei pentru acordarea de sporuri salariale neprevăzute de lege acordate personalului regiei și remuneraţii lunare brute, pre-mii și tichete de masă, acordate nelegal directorului general al re-giei, precum și pentru servicii de consultanţă constând în studierea documentaţiilor de atribuire și a hotărârilor pronunţate de către comisiile de evaluare a ofertelor privind atribuirea contractelor de achiziţie publică.

Bugetele locale au fost prejudi-

ciate cu o sumă estimată la 1,473 milioane de lei ca urmare a decon-tării unor situaţii de lucrări – dru-muri și clădiri.

Primăria Sighișoara a efectuat plăți nejustificate către Asocierea S.C. Pro Atrium S.R.L. Cluj & S.C. Consig S.A. Sighișoara, în sumă estimată de 567 de mii de lei, ca urmare a decontării unor cantităţi de lucrări mai mari decât cele prevăzute în devizul ofertă contractat în cadrul obiectivului de investiții „Modernizare cartier – Andrei Șaguna - Sighişoara, reabi-litare drumuri, parcaje, alei”.

primăria deda…

…a efectuat plăţi de 151 de mii de lei, prin achitarea unor situaţii de lucrări cuprinzând articole de deviz mai mari decât cele prevăzu-te în oferta financiară contractată în cadrul obiectivelor de investiţii „ Amenajare trotuare” și „Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă în localităţile Deda şi Filea şi canali-zare menajeră şi staţie de epurare în Comuna Deda, județul Mureş”.

Primăria Viișoara a efectuat

plăți nejustificate în sumă estima-tă de 142 mii lei către S.C. REAL CONSTRUC S.R.L. Sibiu ca ur-mare achitării unor situaţii de lu-crări cuprinzând articole de deviz la prețuri mai mari decât cele cu-prinse în oferta financiară contrac-tată pentru realizarea obiectivului de investiții „Construire şcoală generală şi grădiniță, sat Ormeniş, comuna Viişoara”.

Primăria Miercurea Nirajului a achitat peste 110 mii de lei unor lu-crări la preţuri mai mari decât cele contractate în cadrul obiectivului de investiții „Modernizare drum ju-deţean DJ 135 şi DJ 135 A în oraşul Miercurea Nirajului, Jud. Mureş”.

Primăriile Rîciu și Zau de Cîm-pie au plătit 105 mii de lei pentru „Reparații capitale, modernizare şi extindere la sediul Primăriei comu-nei Râciu” și „Modernizare drum comunal DC 113 Zau de Cîmpie – Bărboşi”, ca urmare a actualizării eronate a preţurilor prevăzute în situaţiile de lucrări decontate.

Consiliul Județean Mureș a achitat nejustificat 106 mii de lei, în cadrul proiectului „Reconstrucție ecologică forestieră pe terenuri degra-date - Perimetrul de ameliorare Va-

lea Sânmărtinului - Cetegău - 113, 77 ha, com. Rîciu, jud. Mureş” - ca urmare a decontării unor situaţii de lucrări în care au fost incluse cheltuieli privind contribuţii de asigurări sociale, deși acolo au lu-crat zilieri.

Aproape 260 de mii de lei au fost plătiți fără acoperire de Pri-măriile Reghin, Ațintiș, Adămuș, Gănești, Sărăţeni, Gheorghe Doja și Vărgata pentru cantităţi de ma-teriale procurate de beneficiari și puse la dispoziţia antreprenorilor, cantităţi de lucrări mai mari decât cele executate sau articole de deviz la preţuri supraevaluate.

Și din bugetul Aeroportului au estimat controlorii financiari că s-au plătit fără temei 24.000 de lei pentru achiziționarea de utilaje sau decontarea unor servicii de supra-veghere tehnică a unor lucrări de reparaţii, peste valoarea prevăzută în contractul încheiat.

Cu dare de mână cu bugetele contribuabililor, 23 de instituții publice au cheltuit 1,255 de mili-oane de lei fără contraprestații – lucrări neefectuate, materiale neu-tilizate, servicii de consultanță sau proiectare neexecutate.

Instituțiile publice au mai chel-tuit aproape 290 de mii de lei pen-tru servicii nelegate de activitatea proprie. Spre exemplu, Consiliul Județean Mureș a achitat în mod nejustificat din bugetul propriu servicii de asistență și consultanță juridică în sumă estimată de 66 mii de lei, prestate pentru R.A. „Aeroportul Transilvania” Tîrgu-Mureș, iar Primăria Ungheni a angajat cheltuieli în sumă estimată de 85 de mii de lei pentru achiziţi-onarea de „studii de piaţă dedicate mediului de afaceri”.

De asemenea, Primăria Band a cheltuit 68 de mii de lei fără do-cumente justificative pentru Zilele Bandului și Seara de colinde. Pri-măria Band „păcătuieşte” și la capi-tolul bani de la bugetul de stat. „În urma auditării documentelor pre-zentate de U.A.T.C. Band în legătu-ră cu angajarea, execuţia, deconta-rea şi înregistrarea în patrimoniu a lucrărilor de investiţii privind „Ca-nalizare şi stație de epurare în co-muna Band, jud. Mureş ”, precum și în urma verificării efectuate pe teren a stadiului fizic de execuţie, au fost constatate abateri care au determinat prejudicierea bugetului de stat cu suma totală de 4.631,2 mii de lei, prin gestionarea păgu-boasă a sumelor alocate în perioada 2009-2012, solicitate în baza unor documente conținând informații neconforme cu realitatea, utilizate nelegal pentru plata unor utilaje și echipamente - achitate în anul 2009, nelivrate și ca urmare, ne-puse în funcțiune nici până la data de 28 martie 2013 - sau pentru achitarea unor lucrări de construc-ţii nerealizate sau începute și nefi-nalizate și a căror execuție la data efectuării auditului era abandona-tă”. Camera de Conturi a sesizat și organele de urmărire penală în acest caz.

Ligia VORO

Primăriile și Consiliul Județean, corigenți la încasări

RTM a împlinit 56 de ani. La mulți ani!Radio România Tg.-Mureș, un post

de radio modern și obiectiv, și-a diversi-ficat structura de programe și emisiuni, ajungând în acest an să-și dubleze orele de emisie faţă de 2012 la 14.600. Cu un pro-gram variat și ajustat preferinţelor publicu-lui matur, radioul public mureșean emite în prezent 24 de ore din 24 programe variate în limbile română, maghiară și germană pentru ascultătorii din Mureș, Harghita, Covasna și Brașov. RTM este prezent și pe internet, la adresele www.radiomures.ro, www.marosvasarhelyiradio.ro și www.radioneumarkt.ro, site-uri care, actualizate

permanent cu știri și evenimente, înregis-trează lunar peste 30.000 de vizite.

Conform Studiului de Audienţă Radio realizat de IMAS – Marketing și Sondaje SA și GfK România, Radio Tîrgu-Mureș - parte a corporaţiei Radio România - se bucură de fidelitatea publicului. RTM are unul din cei mai ridicaţi indici de loialitate - 15 % și o durată medie de ascultare a pro-gramelor de aproape 200 de minute. Aceste date atestă aprecierea ascultătorilor faţă de emisiunile și programele difuzate de RTM. Radio România Tîrgu-Mureș rămâne în topul preferinţelor ascultătorilor de radio

din Transilvania. Cota de piaţă și audienţa pe zona sa de acoperire se ridică la 7 % din total, radioul public mureșean fiind ascul-tat zilnic de peste 100.000 de ascultători.

Radio Tîrgu-Mureș este regional, este multicultural, este online, este un serviciu public. Radio Tg-Mureș este credibil, are notorietate, are istorie și are o misiune. Are echipă.

Suntem aici, pentru dumneavoastră, cu știri, muzică bună, emisiuni cu suflet, proiecte.

la mulţi ani rtm!

aDMiniSTRaȚiE 06

Retragerea președinteiDouă plecări notabile din Consiliul

Județean (CJ) s-au consumat la ultima ședință ordinară care s-a desfășurat joia trecută. Dacă demisia lui Vasile Filimon (liderul grupului PDL din CJ, loc luat acum de consilierul Flori-an Coman) a venit oarecum firesc - după con-damnarea acestuia de Curtea de Apel Tîrgu-Mureș în dosarul privind incendiul din Piața Armatei, la 6 luni de închisoare cu suspendare pentru distrugere din culpă - a doua plecare a fost una pe alocuri emoționantă. După 10 ani de activitate în CJ, din care opt în funcția de președinte și ultimii doi ca vicepreședinte, Lokodi Edita a venit să-și ia rămas bun de la colegi, ea anunțând, încă în urmă cu câteva săptămâni, decizia personală de a se retrage din viața publică pentru a fi alături de familie.

Pe locul lăsat liber a venit Kelemen Márton care, în prezent, este liderul grupului UDMR din CJ. Legat de cine îl va seconda pe Ciprian Dobre pe al doilea post de vicepreședinte, aces-ta n-a vrut să dea prea multe detalii: „Urmează să fac propunerea… şi urmează să se facă alegeri în cadrul Consiliului Județean”.

Totuși, postul rămâne în continuare al UDMR pentru că liberalii au nevoie de aceștia pentru majoritatea cu care trec proiectele de hotărâre.

În UDMR, imediat după anunțul demi-siei doamnei Lokodi, după o ședință a CRT în care s-au organizat inclusiv alegeri, Kelemen Márton a fost desemnat detașat pentru acest post, având contracandidat pe Csep Andrea, care însă n-a reușit să obțină prea multe voturi din partea colegilor. Se pare că alegerea noului vicepreședinte se va desfășura chiar săptămâna aceasta, joi, pe data de 6 martie, într-o ședință extraordinară.

apreCieri la adresa doamnei lokodi

Revenind la retragerea președintei Lokodi Edita, momentul a fost marcat într-un mod deosebit de unii dintre consilieri. De pildă, Va-sile Boloș de la PSD a ținut un discurs în care, la final, a apreciat activitatea doamnei Lokodi: „În cei aproape zece ani de activitate în Con-siliul Judeţean Mureș, doamna Lokodi Edita Emőke a încercat, și în mare măsură a reușit, să facă ca această instituţie să funcţioneze, să-și îndeplinească misiunea. Știm cu toții că județul Mureș este un județ cu multe specificități, care impun celor care-l gestionează calități în plus față de colegii din alte județe. În opinia mea, doamna Lokodi Edita Emoke le-a demonstrat și valorificat în folosul comunității mureșene. Nu sunt în măsură și nu-mi propun să fac un bilanț al activității sale în cadrul CJ Mureș, dar pot să apreciez cu onestitate că domnia sa a încercat și a pus în operă, din punct de ve-dere administrativ, un număr semnificativ de proiecte importante pentru binele comunității mureșene, care cred că îi datorează pentru aceasta sentimente de gratitudine.

Considerând că decizia doamnei Lokodi Edita Emoke de a se retrage din cadrul CJ Mureș este o opțiune personală, care trebuie

inclusă în categoria unor gesturi de normalitate în viața politică, îmi exprim într-un spirit de deplin fair-play politic sentimentele mele, pre-cum și ale colegilor consilieri din grupul PSD, de apreciere pentru munca depusă de domnia sa (...)”.

„lokodi va rămâne în ContinUare doamna preşedinte”

Colegii din UDMR prin vocea celui ca-re-i va lua locul, Kelemen Márton, au ținut de asemenea să-i mulțumească pentru activitate: „Există o obişnuinţă, aceea ca unele personalităţi, până la sfârşitul vieţii să-şi păstreze titlul pe care l-au purtat. În ultimele săptămâni am înţeles ce înseamnă acest lucru. Categoric, pentru noi, pentru comunitatea noastră judeţeană doamna Lokodi va rămâne în continuare doamna preşe-dinte”.

„ lokodi, Un Câștig”

În fine, chiar dacă președintele Dobre nu s-a înțeles prea bine în acest mandat cu dânsa, în ultimele luni disputele fiind tot mai des vi-zibile, inclusiv în ședințele CJ, Ciprian Dobre a ținut să-i mulțumească la rându-i pentru acti-vitate: „E un câştig faptul că am avut o femeie la conducerea judeţului Mureş. Am regăsit, în unele discuţii, această raportare la faptul că o femeie conduce judeţul Mureş. La nivel naţional nu a existat o a doua femeie preşedinte de Consiliu Ju-deţean, cum nu există nici astăzi. Am apreciat de fiecare dată faptul că în discuţiile serioase doam-na preşedinte căuta lucrurile care ne apropie şi nu cele care ne despart. E una dintre calităţile pe care oamenii politici trebuie să le aibă în vedere. Îi mulţumesc pentru activitatea în slujba judeţului Mureş timp de zece ani. Va fi invitată în conti-nuare la toate proiectele pe care domnia sa le-a început şi care sunt în derulare, în calitatea sa de

senator-preşedinte al judeţului Mureş”.

„o mUnCă bogată, frUmoasă, de sUCCes”

Mulțumirile au venit din partea doamnei Lokodi Edita, care, în ciuda faptului că făcea o paralelă cu emoțiile puternice pe care le-a avut în prima zi de președinte CJ, față de ziua ple-cării când a vorbit cu calm, a avut totuși parte și acum de emoții. Le-a mulțumit colegilor, directorilor din CJ cu care a lucrat, și-a cerut scuze pentru momentele în care i-a jignit, le-a mulțumit și directorilor instituțiilor subordo-nate și, la final, nu a uitat nici presa. După ce a părăsit sala de ședință a recunoscut de ase-menea că nu se aștepta: „Fără falsă modestie, nu m-am aşteptat. Trebuie să mulțumesc atât domnului Boloş, domnului preşedinte Dobre, cât şi şefului fracțiunii UDMR pentru cuvintele pe care le-au spus. Am văzut pe fața colegilor, cu care timp de 10 ani am lucrat, că şi ei împărtăşesc sentimentele mele, acelea că în aceşti 10 ani am avut o muncă bogată, frumoasă, de succes. Ne mândrim cu ea şi acest lucru poate să existe pen-tru folosul cetățenilor din județul Mureş. Numai

prin faptul că aici a existat o echipă puternică, pentru că degeaba preşedintele doreşte ceva, dacă colegii nu-l ajută, iar colegii mei nu că nu m-au ajutat, ei erau ca un împingător, un motor care tot timpul veneau şi-mi spuneau ce ar trebui încă să mai facem, ce ar fi frumos, iar eu doar am recepționat acest lucru”.

serviCiUl de întreținere a drUmUrilor jUdețene...

...a fost unul din punctele importante care au fost, de asemenea, votate. După ce, în urmă cu aproximativ 10 ani, CJ avea o astfel de socie-tate înglodată în datorii (cu activitate mai largă, inclusiv de asfaltare), iar conducerea de acum opt ani a decis privatizarea acesteia, acum CJ a decis reînființarea unui serviciu axat doar pe întreținere. Președintele Dobre a explicat nevo-ia unui astfel de serviciu: „Am avut o societate de drumuri şi poduri. Această societate s-a pri-vatizat în urmă cu opt ani şi jumătate, acum CJ nu are niciun fel de posibilitate de a interveni pe drumurile județene. Avem peste 800 de kilometri de drum județean, iar nevoile sunt curente, zil-nice. Am luat hotărârea să înființăm acest servi-ciu de întreținere a drumurilor județene, tocmai pentru a putea fi flexibili şi a ne putea deplasa în timp util acolo unde este nevoie de intervenție rapidă”. Dobre a mai spus că pentru orice indi-cator, trasare de marcaje sau parapete e nevoie de licitație, ocolind, de fapt, textul legii care dă voie autorităților publice să contracteze astfel de servicii fără licitație în cazul lucrărilor mici.

Un alt pUnCt important...

...a fost cel legat de aprobarea finanțărilor nerambursabile pentru cultură, culte, sport și asistență socială. Acestea sunt fonduri neram-bursabile pe care CJ le acordă anual ONG-urilor în baza unor concursuri de proiecte pe fiecare ramură în parte.

Ședința s-a încheiat fără ca vreunul din punctele de pe ordinea de zi să nască prea mul-te dezbateri, așa că și votul a mers în același ritm. Nici măcar opoziția PDL nu a ținut să facă notă discordantă și a votat majoritatea punctelor.

Cãtãlin HEGHEŞ

lokodi edita a venit în şedinţa de cJ să-şi ia rămas bun de la colegi. momentul a fost marcat într-un mod deosebit de unii dintre consilieri

lUDUŞ07w

ww

.pu

nct

ul.

ro

Fabrica de Anvelope naște o tradiție

În anul 2007, după o activitate de aproape șase decenii, Fabrica de An-velope din Luduș își închidea într-un mod penibil porțile. Rămâneau pe di-nafară câteva sute de angajați puși în situația de a-și căuta, pentru ei și pen-tru familiile lor, alte surse de existență. Au urmat atunci câțiva ani grei în care suferințele au fost nemeritate pen-tru cei care nu voiau decât să-și facă datoria la un loc de muncă pe care îl onorau cu pregătire profesională și se-riozitate maxime.

aU treCUt anii....

Încet, dar greu, disponibilizații și-au găsit alte rosturi în țară sau prin țările străine, pentru că așa cum spu-nea ing. Berszan Vilmoș, organizato-rul principal al celor două întâlniri între foștii colegi de muncă, oamenii de la „FAL” au fost și au rămas SU-PER, un acronim care reprezintă Se-riozitatea, Unitatea, Profesionalismul, Educația și Respectul oamenilor.

În ultima sâmbătă din luna fe-bruarie, la Hotel Sabis s-au întâl-nit aproape 80 dintre foștii colegi de muncă de la FAL. Doamnele și domnișoarele de la sectorul „chimie” au fost în număr mare, elegante, tinere și frumoase ca întotdeauna, iar cei de la „metal”, bărbați serioși care au aca-parat discuțiile. De altfel, singurul nor apărut pe cerul senin al întâlnirii a fost o remarcă a unui fost conducător care a catalogat întâlnirea ca fiind un pa-rastas al fabricii. Poate că a fost și așa, parastasul fiind o consecință a „uci-

derii” unei fabrici care ar fi putut să funcționeze și azi pentru vreo 300 de oameni, după cum a afirmat Ioan Ola-ru, fost șef cu investițiile. Dar, timpul trecut nu mai revine, cu siguranță.

În rest, meniul a fost de calitate, amintirile s-au depănat la un pahar de vin bun și timpul a trecut cu repeziciune. Viitoarea întâlnire, a treia, va avea loc în ultima sâmbătă a lunii februarie a anului 2015 când participanții sunt rugați să aducă și câteva amintiri scrise pentru o posibilă „Carte a amintirilor FAL”.

Ioan A. BORGOVAN

„metaliştii” au fost în vervă

Punc

tul p

e i Clubul Sportiv Mureșul. Echipa de fotbal se-niori a început un nou sezon oficial cu un lot de 21 de jucători, din care 12 sunt la vârsta junioratului: Gabriel Rotaru, Fulop Hunor, Andrei Pop, Reti Eduard, Reti La-dislau, Lucian Șandor, Dan Mărginean, Alin Stângă, Vi-orel Chețan, Florin Otvoș, Sebastian Neșan, Ionuț Bica, Ioniță Lechințan, Sergiu Madac, Roberto Rotaru, Andrei Litean, Mihai Cârpaci, Bogdan Pop, Răzvan Sabău, Toth Norbert, Ioan Lupșa. Conducerea administrativă este asi-gurată de Ioan Cristian Moldovan – președinte CA, Ioan Orosfoian – manager general, Virgil Nicoară – adminis-trator stadion, Ilie Budușan – magaziner și Vasile Mureșan – asistent medical, Ioan Orosfoian, antrenor principal și Gabriel Rotaru, antrenor secund, pregătesc echipa de se-niori care activează în Liga a IV-a.

alocare. În ședința Consiliului Local Luduș, aleșii locali au aprobat alocarea sumei de 2.000 de lei Bisericii Adventiste de ziua a Șaptea, secția română. În cererea sem-nată de pastorul Andrei Borz solicitarea este făcută pentru efectuarea unor lucrări de reparații la lăcașul de cult.

Cursuri de calificare. Ing. Maria Herța, consilier al Centrului Local de Consultanță Agricolă (CLCA) Luduș anunță organizarea unor cursuri de calificare pentru me-seriile: Agricultor în culturi vegetale și crescător de ani-male; Lucrător în culturi vegetale și Patiser. După un curs de trei luni se obține un certificat de absolvire recunoscut de Ministerul Cercetării și Învățământului. Certificatul este util pentru obținerea Certificatului de producător, a subvențiilor pentru terenurile agricole și la accesarea Fondurilor Europene. Înscrierile se fac la CLCA, Primăria Luduș.

Scutiri. În ședința ordinară din luna ianuarie, con-silierii locali au aprobat procedura de acordare a scutiri-lor la plata majorărilor de întârziere aferente obligațiilor fiscale restante care aparțin persoanelor fizice la data de 31 decembrie. S-au aprobat criteriile care stau la baza acor-dării scutirilor la plata majorărilor de întârziere aferente obligațiilor fiscale restante aflate în sold la data de 31 de-cembrie. Pentru persoanele fizice, criteriile de acordare a înlesnirilor de plată trebuie să se încadreze în următoarele criterii de eligiabilitate: Să aibă venituri lunare, pe mem-bru de familie mai mici decât salariul minim brut pe țară sau veniturile provin exclusiv din indemnizația de șomaj sau ajutor social; Să nu dețină mijloace de transport ; Să nu dețină terenuri agricole în suprafață mai mare de 1 hectar.

Convenție de colaborare. Inspectorul Lucia Chiper din cadrul Serviciului de Asistență Socială a Primăriei orașului Luduș a prezentat Consiliului Local un referat care să susțină Proeictul de hotărâre cu privi-re la o convenție de colaborare între Primăria orașului și Fundația Alpha Transilvană. Consilierii au aprobat finanțarea parțială, în acest an, a serviciilor de recuperare în ambulatoriu pentru un copil cu nevoi speciale, ce bene-ficiază de recuperare și reabilitare în complexul de servicii „Perseverența” și „Impuls”, și alocarea sumei de 4.641 de lei pentru anul 2014.

Unde îți faci Inspecția Tehnică Periodică?S.C. SILETINA IMPEX S.R.L. ÎN ASOCIERE CU S.C. TRANSPORT LOCAL S.A.anunţă modificarea programului de funcţionare a STAŢIEI ITP astfel:

De luni până vineri între orele 08 – 19. ATENŢIE – staţia ITP lucrează şi în zilele de sâmbătă între orele 08 – 12.

De asemenea, efectuăm inspecţii ITP pentru autovehiculele clasa II şi clasa III la tarife foarte avantajoase şi în timp scurt.

Informaţii şi programări la telefoanele: 0265.250428 0745.833303 – dl. Ing. Ovidiu Cioban 0745.367587 – dl. Ing. Claudiu Chibelean 0751.049767 – dl. Maistru Alexandru DojaVă aşteptăm în Tîrgu – Mureş, str. Bega, nr. 2.

Focul poate să ardă și la buzunareÎn luna ianuarie, Consiliul Local Luduș a aprobat Planul

de ordine și siguranță publică a orașului, o lucrare complexă elaborată de Comisia locală de ordine publică a orașului din care fac parte: Cristian Moldovan – primarul orașului, Nico-lae Cotta - șeful Poliției orașului, Gheorghe Vîntu - șeful Jan-darmeriei orașului, Cornel Boitoș - șeful Poliției Locale, Eu-genia Giurgea – secretarul orașului și consilierii locali Claudia Botezan, Ioan Bungardi, Luminița Boca și Ciprian Turdean.

hărniCie dUsă la extrem

Cornel Boitoș spune că una dintre misiunile pe care le efectuează polițiștii locali este aceea de menținere a ordinii și liniștii publice în zonele și locurile stabilite prin planul de ordine și siguranță publică. Evident, străzile orașului se înca-drează în această cerință și patrulările polițiștilor contribuie la asigurarea unui climat de siguranță pentru cetățeni. Sunt

multe situații în care doar atenționările nu sunt suficiente și atunci aplicarea dispozițiilor legale repune în limitele norma-lului unele situații nefirești.

În anul 2013 au fost aplicate un număr de 160 de sancțiuni contravenționale, penalizate cu suma totală de 9.860 de lei.

În cadrul acestor sancțiuni, se remarcă faptele antisocia-le care se produc la sfârșit de săptămână pe timpul nopții în apropierea barurilor.

În ceea ce privește statistica prezentată anul viitor, sun-tem siguri că un locuitor de pe strada Liliacului va fi prezent acolo printr-o sancțiune aplicată de polițiștii locali Aurel Ovi-diu Stîngă și Iștvan Alexandru, cei care au acționat prompt atunci când pe străzile din jur s-a răspândit un nor gros de fum provenit de la un foc deschis în care ardeau un morman de vechituri.

Acțiunea polițiștilor a fost ca un duș rece care a stins și focul din grădină și nesăbuința omului.

Ioan A. BORGOVAN

08PUBliCiTaTE

PUBliCiTaTE

ww

w.p

un

ctu

l.ro

09

Claudiu Maior rezolvă problemele cetățenilor

în cadrul emisiunii „actualitatea mureşeană” difuzată de televiziunea antena 1 tîrgu-mureş, în data de 22 februarie, unul din numeroşii telespectatori care au intrat în legătură directă cu consilierul primarului, claudiu maior a fost şi doamna paşca Saveta care a sesizat reprezentanţilor primăriei faptul că între blocurile nr.3 şi nr.5 de pe calea Sighişoarei, există o groapă unde bălteşte apa, iar în zilele ploioase apa se scurge în pivniţele de la subsolul blocurilor. ca urmare a acestei reclamaţii, consilierul primarului, claudiu maior, s-a deplasat în ziua de luni, 24 februarie la faţa locului, constatând cele relatate de doamna paşca

Saveta şi a dispus măsuri de remediere a problemelor din zonă. „vom lua legătura cu cei de la aquaserv pentru a identifica o modalitate de colectare a apelor pluviale. Situaţia este una destul de complicată, diferenţa de nivel dintre locul menţionat şi calea Sighişoarei fiind mare. anul trecut am montat o rigolă carosabilă de captare a apelor pluviale la baza de acces dinspre calea Sighişoarei, o rigolă de acum se dovedeşte a fi insuficientă în cazul ploilor abundente. Sper ca într-o săptămână să primim o soluţie de proiectare şi ne vom apuca de lucru. totodată se va amenaja parcarea existentă şi se va asfalta calea de acces”. P

PUBliCiTaTE 10

SNGN Romgaz Mediaş, cu sediul în Mediaş, Str. Gării, nr. 5, jud. Sibiu,

organizează în anul 2014 săptămânal Licitație Publică în zilele de miercuri şi joi, la ora 11, pentru următoarele mijloace fixe şi materiale:

• Barăci • Tehnică de calcul şi birotică • Material tubular uzat provenit din recuperări • Diverse materiale şi piese de schimb provenite din recuperări • Alte mijloace fixe

Persoanele interesate pot obţine informaţii suplimentare la tel. 0269/201149, 0749/331149, la serviciul mecano-energetic al Sucursalei Mediaş, zilnic între orele 730 şi 1530.

Sighişoara Blues FestivalPrin hotărârea Consiliului Local Sighișoara 11/30.01.2014, s-a aprobat organizarea

ediţiei a-IX a Festivalului „Sighişoara Blues Festival”, în parteneriat cu Municipiului Si-ghișoara.

Ediţia din acest an a Festivalului „Sighişoara Blues Festival” se va desfășura în perioa-da 28-29 martie, scopul principal al acestuia fiind acela de cultivare a interesului pentru blues-ul autentic în rândul tuturor generaţiilor.

Eveniment cultural cu participare internaţională, festivalul își propune promovarea blues-ului, gen muzical care, deși e slab reprezentat pe scena naţională se adresează unui public devenit tot mai numeros în ultima vreme, într-o oarecare măsură și datorită aces-tui festival.

H O T Ă R Â R E A NR. 27din 30 ianuarie 2014

privind participarea Municipiului Sighişoara prin Consiliului Local Sighişoara ca membru fondator în Asociaţia Sportivă Handbal Club Municipal SighişoaraConsiliul Local al Municipiului Sighi-

șoara, întrunit în ședinţă ordinară;Luând act de proiectul de hotărâre și

referatul de aprobare al Primarului munici-piului, în calitate de iniţiator, înregistrat cu nr. 836/III/15.01.2014, calitate conferită de prevederile art. 33 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modifi-cările și completările ulterioare, coroborat cu prevederile art. 45 alin. (6) din Legea nr. 215/2001, Legea administraţiei publice locale, republicată, cu modificările și com-pletările ulterioare;

Ţinând cont de prevederile art. 1 și art. 2 lit. „c” din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii și fundaţii, cu modificările și completările ulterioare;

Având în vedere prevederile art. 3 alin. (1) și art. 26 din Legea nr. 69/2000 a edu-caţiei fizice și a sportului, cu modificările și completările ulterioare și ale Regula-mentului de punere în aplicare a dispoziţi-ilor Legii educaţiei fizice și a sportului nr. 69/2000, aprobat prin Hotărârea Guvernu-lui nr. 884/13.09.2001;

Având în vedere și prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările și completările ulterioare;

Văzând Raportul de specialitate nr. 837/III/15.01.2014 al Serviciului Relaţii Publice, prin care se justifică oportunitatea participării Municipiului Sighișoara prin Consiliul Local Sighișoara ca membru fon-dator în Asociaţia Sportivă Handbal Club Municipal Sighișoara, îndeplinindu-se pre-vederile legale în acest sens;

În temeiul prevederilor art. 36 alin. (2) lit.”d”, alin. (6) lit. „a” pct. 6, alin. (7) lit. „a”, alin. (9), art. 45 alin. (2) și a art. 115 (1) lit. “b” din Legea nr. 215/2001, Legea administratiei publice locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

H O T Ă R Ă Ş T E:

Art. 1. Se aprobă participarea Munici-piului Sighișoara prin Consiliului Local Si-ghișoara ca membru fondator în Asociaţia Sportivă Handbal Club Municipal Sighi-șoara.

Art.2. Se aprobă participarea Munici-piului Sighișoara prin Consiliului Local Sighișoara la constituirea patrimoniului iniţial al Asociaţiei Sportive Handbal Club Municipal Sighișoara cu suma de 1.350 lei.

Art.3. Se adoptă statutul Asociaţiei Sportive Handbal Club Municipal Sighi-șoara, conform anexei nr. 1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.4. Se împuternicește Primarul Mu-nicipiului Sighișoara să reprezinte Muni-cipiul Sighișoara prin Consiliul Local Si-ghișoara la constituirea Asociaţiei Sportive Handbal Club Municipal Sighișoara.

Art.5. Se încredinţează cu ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri Primarul Municipiului Sighișoara, Direcţia Economică și Serviciul Relaţii Publice.

Art.6. Prin grija Secretarului Munici-piului Sighișoara, prezenta hotărâre va fi comunicată, în termenul prevăzut de lege, Primarului Municipiului Sighișoara, Pre-fectului Judeţului Mureș și se va aduce la cunoștinţă publică prin publicarea pe pa-gina de Internet la adresa www.sighisoara.org.ro.

PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ, Oprean PetruContrasemnează/Avizat pentru legalitate

SECRETAR, Anca Fleşariu

545400 SIGHIŞOARAStr. Muzeului nr.7, Tel./Fax 0265 - 771278

H O T Ă R Â R E A NR. 27din 30 ianuarie 2014

privind participarea Municipiului Sighişoara prin Consiliului Local Sighişoaraca membru fondator în Asociaţia Sportivă Handbal Club Municipal Sighişoara

Consiliul Local al Municipiului Sighişoara, întrunit în şedinţă ordinară;Luând act de proiectul de hotărâre şi referatul de aprobare al Primarului municipiului, în calitate

de iniţiator, înregistrat cu nr. 836/III/15.01.2014, calitate conferită de prevederile art. 33 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu prevederile art. 45 alin. (6) din Legea nr. 215/2001, Legea administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

Ţinând cont de prevederile art. 1 şi art. 2 lit. „c” din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările ulterioare;

Având în vedere prevederile art. 3 alin. (1) şi art. 26 din Legea nr. 69/2000 a educaţiei fizice şi a sportului, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Regulamentului de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii educaţiei fizice şi a sportului nr. 69/2000, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 884/13.09.2001;

Având în vedere şi prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare;

Văzând Raportul de specialitate nr. 837/III/15.01.2014 al Serviciului Relaţii Publice, prin care se justifică oportunitatea participării Municipiului Sighişoara prin Consiliul Local Sighişoara ca membru fondator în Asociaţia Sportivă Handbal Club Municipal Sighişoara, îndeplinindu-se prevederile legale în acest sens;

În temeiul prevederilor art. 36 alin. (2) lit.”d”, alin. (6) lit. „a” pct. 6, alin. (7) lit. „a”, alin. (9), art. 45 alin. (2) şi a art. 115 (1) lit. “b” din Legea nr. 215/2001, Legea administratiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

H O T Ă R Ă Ş T E:

Art. 1. Se aprobă participarea Municipiului Sighişoara prin Consiliului Local Sighişoara ca membru fondator în Asociaţia Sportivă Handbal Club Municipal Sighişoara.

Art.2. Se aprobă participarea Municipiului Sighişoara prin Consiliului Local Sighişoara la constituirea patrimoniului iniţial al Asociaţiei Sportive Handbal Club Municipal Sighişoara cu suma de 1.350 lei.

Art.3. Se adoptă statutul Asociaţiei Sportive Handbal Club Municipal Sighişoara, conform anexei nr. 1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.4. Se împuterniceşte Primarul Municipiului Sighişoara să reprezinte Municipiul Sighişoara prin Consiliul Local Sighişoara la constituirea Asociaţiei Sportive Handbal Club Municipal Sighişoara.

TÂRnăVEni

ww

w.p

un

ctu

l.ro

11

Amenzi mai puține, dar mai consistente

Poliţia Locală Târnăveni și-a prezentat raportul de activitate pe anul 2013 în faţa Consiliului Lo-cal. Comparativ cu anul anterior, sancţiunile contravenţionale apli-cate au fost mai puţine, doar 626 la număr faţă de 719 sancţiuni în anul 2012. Cu toate acestea, cuan-tumul amenzilor a fost mai mare anul trecut, comparativ cu 2012, 61875 de lei fiind totalul amenzilor aplicate de poliţiștii locali în 2013.

Tot anul trecut cadrele de la compartimentul de ordine publică

au luat măsuri privind prevenirea și combaterea cerșetoriei, fiind de-pistate aproximativ 336 de persoa-ne care apelau la mila publicului și cărora le-au fost întocmite procese verbale sancţionatorii, precum și

dosare în vederea efectuării mun-cii în folosul comunităţii.

Poliţia locală Târnăveni cu-prinde un efectiv de 24 de persoa-ne.

Mircea BARBU

Concert extraordinar de pricesneTV-AS în colaborare cu Pri-

măria municipiului Târnăveni or-ganizează Concertul Extraordinar de Pricesne „Din suflet de creştin”. Vor participa Corul protopopia-tului Ortodox Târnăveni, Grupul vocal Cununa Blăjelului, Corul Belcanto Sărmașu, Maria Butilă, Ina Todoran, Narcisa Luncan Si-

mon, Cornelia Mihuţ, Maria Dan Păucean și Mihai Petreuș.

Spectacolul va avea loc în data de 6 aprilie 2014 de la ora 18.00 la Casa de Cultură „Mihai Eminescu” din Târnăveni și va fi transmis în direct de TV-AS. Realizator este Ioan Burdulea.

Mircea BARBU

Lansare de carteVineri 28 februarie, Casa Municipală de Cultură

din Târnăveni a găzduit o manifestare culturală in-titulată „Poezia - Primăvara Sufletului”. Cu această ocazie, s-a desfășurat o dublă lansare de carte a po-etului Dumitru D. Silitră din localitate. Cele două volume de versuri „Noaptea Draconidelor” și „Pianul din Cireş”, au fost lansate într-un decor de muzică și poezie asigurate de grupul de folk din Reghin și in-terpreta de muzică populară Alina Pop Mailat. Stefan Czizevska a recitat din poeziile poetului.

Mircea BARBU

Adio, dar rămân cu tine: USL se menține la Târnăveni

„Uniunea Social Liberală se păstrează la Târnăveni”, au afir-mat cei doi lideri ai PNL și PSD din municipiu. „Am pornit un proiect împreună şi îl vom conti-nua”, a declarat primarul Sorin Megheșan, președintele filialei lo-cale a Partidului Naţional Liberal. „Vom continua la fel cum am înce-put”, a declarat directorul spitalu-lui Mohamed Barmou, președinte al filialei locale a Partidului Social Democrat. Chiar dacă la nivel na-ţional USL nu mai există, filialele locale au primit liber să facă ce alianţe doresc. În Consiliul Local, consilierii USL deţin majoritatea

având un număr de 10 posturi din totalul de 19 la Târnăveni.

Mircea BARBU

Protocoale de colaborare

Consilierii locali au aprobat în ședinţa de joi, 27 februarie, proto-coale de colaborare cu trei asociaţii culturale, care au ales această formă de colaborare cu Primăria. Într-o ședinţă anterioară consilierii au vo-tat un proiect prin care li se impune asociaţiilor să aleagă varianta de co-laborare cu Primăria, fie printr-un protocol, fie prin intermediul Legii 350 care oferă finanţare nerambur-sabilă conform unui proiect.

În ședinţa de joi, Consiliul Lo-cal a aprobat protocoale de colabo-

rare cu Asociaţia „Armonia” care reprezintă Fanfara „Armonia”, Aso-ciaţia „Junii Târnavei” care repre-zintă Ansamblul de dansuri Junii Târnavei și Asociaţia Tineretului Maghiar reprezentanta Ansamblu-lui de dansuri Kokenes.

Anul trecut prin intermediul protocoalelor de colaborare Pri-măria a asigurat finanţare pentru transportul ansamblurilor și fanfa-rei la festivaluri internaţionale din străinătate.

Mircea BARBU

Ghicitoarea hoțomană Păţania unei femei într-o staţie

de autobuz din Târnăveni poate fi învăţătură de minte pentru toţi cei care își pun încrederea în ghicitoare. Victima a fost acostată de o femeie

de etnie romă, cu batic și dinţi auriţi, care i-a propus femeii, sub pretext că îi ghicește viitorul, să-i dea bijuteriile pentru a le pune pe un șirag într-o pungă. Dintr-o scurtă manevră es-

croaca a înlocuit verigheta, lănţișo-rul și un medalion, cu niște pietre pe care i le-a dat înapoi victimei.

Ghicitoarea i-a promis femeii ca va fi ferită de rele. Acasă victima s-a

trezit că a rămas fără bijuterii și a fă-cut reclamaţie la Poliţie.

Oamenii legii îi avertizează pe toţi cei care o văd pe escroaca care obișnuiește să opereze în staţiile de

autobuz, în vârstă de aproximativ 40-45 de ani, să o evite și să anunţe Poliţia.

Mircea BARBU

HaRGHiTa 12

Femeile social-democratice au fost sărbătorite cu fast

380 de invitați din în-treg județul, membri PSD și simpatizanți, au participat sâm-bătă, 1 martie, la petrecerea or-ganizată pentru a omagia femeile social-democrate. Întâlnirea a avut loc la restaurantul elegant al unui hotel din centrul municipiului Tîrgu-Mureș (Hotel Grand), a început după-masă la ora 14 și a ținut până seara târziu.

După primirea invitaților, președintele Organizației Femeilor Social-Democrate Mureș, Maria Precup, a salutat pe cei prezenți și le-a mulțumit pentru că au răs-puns invitației de a fi împreună în prima zi de primăvară, apoi a fă-cut urări tuturor femeilor din sală.

invitați de marCă și trandafiri

Printre invitați s-au aflat și Ovidiu Natea (fostul președinte al partidului), senatorul Alexandru Petru Frătean, vicepreședintele Consiliului Județean Ovidiu Dancu, reprezentanții deconcen-tratelor din județ, dar și partenerii din alianța UNPR. A lipsit mo-tivat, președintele PSD Mureș, deputatul Vasile Gliga care, în calitate de președinte al Federației Naționale de Dans Sportiv, a participat sâmbătă la deschiderea oficială la Campionatul Național de Dans Sportiv desfășurat week-end-ul trecut la Iași. Cu toate aces-tea, deputatul Vasile Gliga a trimis câte un buchet de trandafiri roșii fiecărei femei din sală, florile fiind primite cu aplauzele tuturor celor prezenți.

distraCție CU transilvania și

marCel pavel

Atmosfera a fost întreținută de formația Transilvania din Reghin, condusă de Sorin Pantea. Au cântat și au încântat publicul alături de Sorin Pantea, reghinenii Maria Neag și Cristi Moldovan, dar cireașa de pe tort a constitu-it-o Marcel Pavel care și-a început programul cu fragmente de opere-tă și piese clasice din repertoriul propriu și internațional, apoi a continuat cu muzică ritmată și a încins ringul de dans. După reci-

tal, Marcel Pavel a fost asaltat de invitate, care au stat la rând pentru a face poze cu artistul și pentru a obține autografe.

„ne-am distrat de minUne”

La finalul petrecerii, sărbători-tele au declarat că s-au „distrat de minune” și s-au simțit „răsfățate şi importante”. Fiecare a primit din partea organizatorilor mărțișoare și câte o zambilă în ghiveci.

Calitatea interpreților, muzica bună, meniul ales, organizarea întregului eveniment, au fost apre-ciate și lăudate de cei prezenți, dar mai ales ideea de a aduce împre-ună atât de multe persoane care aparțin aceluiași partid și au inte-rese comune.

despre femei: alexandrU petrU frătean…

„Doamnele au o afinitate de-osebită pentru partea stângă a

eşichierului politic, iar în Partidul Social - Democrat sunt foarte mul-te doamne şi domnişoare valoroase, competente, serioase…ce ne-am face fără ele!?”, a declarant zâmbind se-natorul Alexandru Fetru Frătean, acesta adăugând că „… astăzi le acordăm respectul pe care îl meri-tă şi noi încercăm să ne menținem la înălțimea meritelor lor. Femeile social-democrate sunt conduse de o doamnă învingătoare, un model semnificativ pentru ele. Doamna Maria Precup este singura femeie din județ primar de municipiu, o femeie deosebită, un extraordinar politician care ştie să-şi apropie oamenii, să lupte pentru proiectele sale … nu e de mirare că femeile social-democrate au ales-o să le fie preşedinte…şi simt un suflu bun pe care doamna Maria l-a adus de când conduce organizația femeilor”.

ovidiU natea: „…avem femei extraordinare„

Prezent la eveniment, Ovidiu Natea a făcut urări colegelor lui

de partid și a precizat că la ora actuală „… femeile sunt destul de prezente în politică la toate nive-lurile, ceea ce demonstrează că ele sunt serioase, studioase, perseveren-te, bine pregătite şi pot să fie liantul unor manifestări aşa cum este cea de astăzi”.

„Vreau să mulțumesc doamnei Maria Precup pentru invitație şi pentru acest eveniment. În Par-tidul Social Democrat femeia îşi are un loc bine-meritat. În toate organizațiile avem femei extraor-dinare. La Reghin avem o doamnă, un om care a ştiut să țină oamenii aproape, a menținut unitatea atât la nivel local, cât şi la nivel de județ. Îi doresc tot binele din lume”, a spus Ovidiu Marian, consilier municipal în cadrul Consiliului Local Reghin.

„Un lider femeie este mai pUterniC deCât

Un lider bărbat”

„Acest eveniment este o

obişnuință la Reghin”, a declarat Se-bastian Farcaș, membru marcant al PSD Reghin. „De când doam-na Maria Precup este preşedinte la Reghin, asemenea evenimen-te se întâmplă regulat. Odată cu încredințarea conducerii partidului la nivel județean deputatului Vasile Gliga şi a alegerii doamnei Maria Precup ca preşedinte al organizației de femei, obişnuințele noastre plă-cute le-am adus la Tîrgu-Mureş şi văd că sunt îmbrățişate de toată lumea…O femeie aduce în politică ceea ce nu pot aduce bărbații în general, aduce unitate, pentru că

femeia are multă dragoste de oferit, poate să ofere mult mai mult decât primeşte şi cred că de aceea un lider femeie este mult mai puternic decât un lider bărbat”.

maria preCUp…

„Întâlnirea de astăzi am vrut să fie o întâlnire de suflet şi mă bucur că au venit în număr atât de mare, deci le mulțumesc tuturor femeilor pentru că întotdeauna ştiu să fie aproape şi că întotdeauna nu trebuie decât să dau un semn şi ele sunt la datorie. De aceea vreau să le doresc să aibă parte de linişte sufle-tească, să fie puternice, să iubească, dar mai ales să fie iubite pentru că femeia are un suflet nemărginit şi îşi împrăştie iubirea, o risipeşte şi rar se gândeşte cât de multă nevoie are de afecțiune, înțelegere şi un parte-neriat”, a declarat Maria Precup, președintele Organizației Femeilor Social Democrate Mureș, cea care a pus la cale întregul eveniment.

Emeşe ARDELEAN

HaRGHiTa

ww

w.p

un

ctu

l.ro

Mii de persoane la Balul de FărşangMii de persoane au participat

săptămâna trecută în localitatea harghiteană Armășeni, la tradiţi-onalul bal de Fărșang, organizat înainte de intrarea în Postul Paș-telui pentru a îngropa iarna și a alunga spiritele rele.

Grupuri folclorice din Ocna de Jos, Bârzava, Ciceu, Sândomi-nic, Sâncrăieni, Sânsimion, Cio-boteni, Ditrău, Remetea, Lăzarea, Plăieșii de Jos, Vlăhiţa au prezen-tat câte o scenetă despre păcatele omenești, de care credincioșii tre-buie să se lepede înainte de post. Din fiecare localitate au venit și muzicieni, care au întreţinut at-mosfera cu cântece tradiţionale.

tradiții

La fel ca în fiecare an, la Făr-șang au luat parte și „oamenii cu cenuşa”, bărbaţi care poartă saci de cenușă și care semnifică faptul că la romano-catolici postul începe în ‚miercurea cenușii’, iar cu o zi

înainte toate vasele sunt curăţate cu cenușă pentru a îndepărta orice urmă de grăsime.

De asemenea, tineri cu tobe și bice au făcut un zgomot asurzitor, pentru a alunga iarna și duhurile rele.

Alaiurile zgomotoase au fost așteptate de localnici cu palincă, ceai cald, pâine cu untură, cartofi fierţi, brânză sau colaci secuiești,

iar gardurile caselor au fost împo-dobite cu covoare tradiţionale.

Pentru participanţi, Fărșangul

este un moment de bucurie, în care își permit lucruri pe care în mod obișnuit nu le-ar face.

La finalul ritualului, s-a dat foc unor păpuși de paie care întruchi-pează păcatele omenești și spiritele rele.

În cursul serii, la Casa de Cul-tură din Armășeni va avea loc un „bal al mascaţilor”, la care sunt aș-teptaţi toţi cei dornici de distracţie.

Tradiţia spune că, după acest carnaval, spiritul primăverii va re-naște, iar oamenii vor intra în Pos-tul Paștelui mai curaţi.

Potrivit etnografilor, Fărșan-gul este un obicei care datează de pe vremea păgânilor, dar în spaţiul lingvistic maghiar a intrat abia în Evul Mediu. El reprezintă înmor-mântarea iernii, când spiritele rele sunt alungate prin diferite sunete și măști.

Organizatorii evenimentu-lui din acest an au fost Consiliul Judeţean Harghita, Centrul Cul-tural Judeţean Harghita, Centrul Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiţiona-le Harghita, Primăria comunei Ciucsângeorgiu și asociaţii locale.

pagină realizată cu ajutorul agerpres

13

Populația şcolară s-a redus drasticPopulaţia şcolară din Harghita

s-a redus, în ultimii 12 ani, cu aproxi-mativ zece mii de elevi, a anunţat în şedinţa Colegiului Prefectural, inspec-torul şcolar general Bártolf Hedvig.

Potrivit datelor statistice, dacă în anul şcolar 2002-2003 numărul de elevi din Harghita era de 63.351, în anul şcolar 2013-2014 acesta a ajuns la 52.959, ceea ce înseamnă o scădere de 10.392 elevi.

Cele mai mari scăderi ale numărului de elevi s-au înregistrat între anii şcolari 2007-2008 şi 2008-2009, precum şi între anii şcolari 2011-2012 şi 2012-2013, când populaţia şcolară a scăzut, în fiecare dintre cazuri, cu peste 1.600 de elevi.

CaUze

Inspectorul şcolar general Bar-tolf Hedvig a declarat că nu se cu-nosc toate motivele care au dus la scăderea numărului de elevi, dar pe primele locuri se află scăderea natalităţii şi faptul că multe familii tinere pleacă la muncă în străinătate şi îşi iau şi copiii.

„Nu cunoaştem toate detaliile, dar noi apreciem că foarte multe familii ti-nere lucrează în străinătate, ştim acest lucru şi din ceea ce ne relatează direc-torii de şcoli, când mergem în inspecţii. Ei ne spun că, deseori, la şedinţele cu părinţii vin, de fapt, bunicii. Şi este

clar că, în acest caz, unii părinţi îşi lasă copiii aici, dar pasul următor este că îşi duc cu ei şi copiii. Pe de altă parte, scade natalitatea în general, este un fenomen de scădere a natalităţii şi numărului de copii pe ţară şi nu face excepţie nici judeţul Harghita”, a de-clarat Bartolf Hedvig.

ConseCințe

Inspectorul şcolar general a spus că scăderea numărului de elevi a dus, în principal la reducerea posturilor personalului didactic, dar că în viitor vor fi afectate şi posturile nedidactice.

„Evident scade şi numărul de pos-turi, a scăzut şi numărul posturilor di-dactice. Pentru că dacă la o şcoală erau, înainte, trei profesori de matematică, în urma scăderii numărului de copii la aceeaşi şcoală poate că sunt acum nu-mai doi şi, poate, peste zece ani, dacă nu va fi oprit acest trend, va fi nevoie

doar de un profesor de matematică. Nu a scăzut în aceeaşi măsură şi numărul cadrelor didactic auxiliare şi nedidac-tice, dar va veni (...) şi momentul când va trebui să ajustăm acest număr la numărul de elevi şi de preşcolari”, a precizat inspectorul şcolar general.

Bartolf Hedvig a mai adăugat că Inspectoratul Şcolar Judeţean nu poate opri fenomenul scăderii populaţiei şcolare, dar face eforturi ca un număr cât mai mare de copii să fie şcolarizaţi.

„Nu are cum să ne bucure acest fenomen de scădere al populaţiei, dar nu suntem noi cei care putem să-l oprim. Noi, din contra, mergem şi căutăm toţi copiii şi încercăm să-i şcolarizăm şi pe cei din familiile sărace, din familiile rome, din medii să zi-cem mai puţin favorabile dezvoltării educaţionale a copilului, tocmai ca acel copil să nu se rătăcească, tocmai pen-tru a-l câştiga pentru societate (...) prin educaţie”, a declarat Bartolf Hedvig.

obiceiul a apărut în europa medievală, în 1126, la veneţia, iar credincioşii romano-

catolici maghiari din transilvania au început să îl practice în secolul al Xvi-lea. balul

de Fărşang se ţinea pe ascuns şi în timpul dictaturii comuniste, întrucât fusese interzis.

Mai multe locuri de muncă declarate Peste 5.000 de locuri de muncă

au fost declarate de angajatorii har-ghiteni în ultimele patru luni după ce Agenţia Judeţeană pentru Ocu-parea Forţei de Muncă (AJOFM) a pus la dispoziţia acestora un portal de Internet, special conceput în acest sens, și a declanșat o campanie de ve-rificare a firmelor care încalcă legea.

Directorul AJOFM Harghita, Tiberiu Pănescu, a declarat că în perioada 22 octombrie 2013-26 fe-bruarie 2014 angajatorii din judeţ au declarat 5.203 de locuri de muncă, ceea ce înseamnă mai mult decât în primele zece luni ale lui 2013, când au fost declarate, în total, aproxima-tiv 4.000 locuri de muncă.

meserii oferite

Cele mai multe locuri de muncă din Harghita sunt pentru meseriile de vânzător, șofer autocamion, tâm-plar universal, manipulator mărfuri, operator confecţii și muncitor necali-ficat în confecţii.

Potrivit lui Tiberiu Pănescu, această creștere a numărului de locuri de muncă declarate se dato-rează, pe de o parte, campaniei de verificare declanșate de AJOFM, în cadrul căreia firmele ce nu declară locurile de muncă sunt amendate, dar și unui portal de Internet prin care angajatorii pot anunţa online

locurile de muncă vacante. Datele statistice arată că apro-

ximativ 65-70% dintre locurile de muncă au fost anunţate prin inter-mediul portalului pus la dispoziţia angajatorilor, restul fiind declarate prin intermediul formularelor tipiza-te. Există intenţia ca rata de utilizare a serviciului online să ajungă la 90%.

Directorul AJOFM Harghita a precizat că rata de conformare a angajatorilor este de 85%, ceea ce înseamnă că aproximativ 15% dintre locurile de muncă vacante încă nu sunt declarate.

Tiberiu Pănescu spune că, în urma creșterii numărului de locuri de muncă vacante, „şomerii au, în principiu, de unde alege şi cresc şansele de angajare”.

în ultima perioadă, Harghita s-a situat în

primele zece judeţe din ţară la numărul de locuri

de muncă vacante. în prezent, în judeţ sunt

disponibile 358 de locuri de muncă. potrivit legii

76/2002, angajatorii sunt obligaţi să declare

la aJoFm locurile de muncă vacante, în caz contrar fiind pasibili de amenzi cuprinse între 3.000 şi 5.000 de lei.

HaRGHiTa

B.E.J. Sárig Attila, cu sediul în Miercurea-Ciuc, str. Tudor Vladimirescu, nr. 23. sc. A, ap. 1, jud. Harghita,prin executor judecăto-resc Sárig Attila, vinde la licitație publică or-ganizată, la data de 11.03.2014, orele 11,00, imobilul situat în mun.Odorheiu Secuiesc, cart. Beclean, str. Tineretului nr. 7, bl. Fz.8, ap. 13, jud. Harghita, nr. CF 50633-C1-U1( nr.cf.vechi 1524/XIII/S/Beclean), sub A1, sub nr.top 495/7/XIII/S, cote părți comune 89/1482, cota teren 19/320 parte în folosință, compus din apartament cu 3 camere, bucătă-rie, cămară, baie, antreu și logie, la preţul de 103.000,00 lei.

Sunt somați toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anun-ţe pe executorul judecătoresc înaintea datei stabilite pentru vânzare, în termenele și sub sancțiunile prevăzute de lege.

Sunt invitați toţi cei care doresc să cum-pere imobilul urmărit silit să se prezinte la data, locul și ora stabilită pentru vânzare, având asupra lor cartea de identitate și până la această dată să prezinte oferte de cumpă-rare.

Ofertanții sunt obligați să consemneze la dispoziţia executorului judecătoresc, cel mai târziu până la termenul de vânzare, o garanţie de participare de cel puţin 10% din preţul de pornire a licitaţiei imobilului.Informații su-plimentare pe www.registruexecutari.ro.

Publicaţia poartă semnatura şi ştampila exe-cutorului judecatoresc.

B.E.J. Toma Gheorghe Cosmin cu sediul în Târgu Mureș, str. Marton Aron, nr. 25/1, jud. Mureș, prin executor judecătoresc Toma Gheorghe Cosmin, vinde prin licitaţie publi-că organizată, la sediul său, în data de 28 Mar-tie 2014 ora 10:00, imobilul situat în Miercu-rea Ciuc, str. Sumuleu, FN, ap. 4/B judetul Harghita, imobil inscris in C.F. nr. 5705/N Miercurea Ciuc, nr. cadastral 8613, compus din: “casa de locuit cu suprafata desfasurata de 122 mp, teren intravilan in suprafata de 477 mp., impreuna cu dreptul de coproprie-tate indiviza asupra partilor si dependintelor care, prin natura sau destinatia lor sunt in fo-losinta comuna, fortata si perpetua a tuturor coproprietarilor din imobilul bloc, detinut in folosinta/cesiune”, la preţul de 187.960,50 lei (75% din preţul de evaluare, conf. art. 845 alin. 8 NCPC).

Sunt somaţi toţi cei care pretind vreun drept asupra imobilului urmărit să anunţe executorul judecătoresc înaintea datei stabi-lite pentru vânzare, în termenele și sub sanc-ţiunile prevăzute de lege.

Sunt invitaţi toţi cei care doresc să cum-pere imobilul urmărit să se prezinte la ter-menul de vânzare, la locul fixat în acest scop și până la acel termen să prezinte oferte de cumpărare. Ofertanţii sunt obligaţi să depu-nă, până la termenul de vânzare, o garanţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei. In-formaţii suplimentare pe www.registruexe-cutari.ro.


B.E.J. Toma Gheorghe Cosmin cu se-diul în Târgu Mureș, str. Marton Aron, nr. 25/1, jud. Mureș, prin executor judecătoresc Toma Gheorghe Cosmin, vinde prin licitaţie publică organizată, la sediul său, în data de 31 MARTIE 2014 ora 11:00, imobilul situat în Sat Sandominic - 537275, Str. Feltiz nr. 699, Comuna Sandominic, Judetul Harghi-ta, imobil inscris in Cartea Funciara nr. nr. 10665 a localitatii Sandominic, nr. topo 815 si 818/4/2/1, nr. crt. A+1, compus din „Loc de casa, gradina si o casa unde functioneaza magazinul mixt si birt in suprafata totala de 148 mp.”, la preţul de 94.000,00 lei (preţ de evaluare).




B.E.J. Toma Gheorghe Cosmin cu sediul în Târgu Mureș, str. Marton Aron, nr. 25/1, jud. Mureș, prin executor judecătoresc Toma Gheorghe Cosmin, vinde prin licitaţie pu-blică organizată, la sediul său, în data de 19 MARTIE 2014 ora 10:00, imobilul situat în Chibed - 547268, nr. 50, Comuna Ghindari, Judetul Mures, imobil inscris in Cartea Fun-ciara nr. 50039 (provenita din conversia de pe hartie a C.F. nr. 1203) a localitatii Chibed, cu nr. cadastral 1203-X, compus din „Teren intravilan in suprafata de 250 mp. cu casa de locuit, sura cu grajd”, la preţul de 102.000,00 lei (preţ de evaluare).




B.E.J. Toma Gheorghe Cosmin cu se-diul în Târgu Mureș, str. Marton Aron, nr. 25/1, jud. Mureș, prin executor judecătoresc Toma Gheorghe Cosmin, vinde prin licitaţie publică organizată, la sediul său, în data de 19 MARTIE 2014 ora 11:00, imobilul situat

în Chibed - 547268, nr. 466, Comuna Ghin-dari, Judetul Mures, imobil inscris in Cartea Funciara nr. 1013 a localitatii Chibed, cu nr. cadastral A+1 = fara nr. topo., compus din „casa, sura, grajd, sopron, curte si gradina - intravilan - in suprafata de 800 mp.”, la preţul de 67.000,00 Lei (preţ de evaluare).




B.E.J. Cotoară Cristian cu sediul în Târ-gu Mureș, str. Ştefan cel Mare, nr.6, vinde la licitaţia publică organizată la sediul său, în data de 05.03.2014, ora 09.00, imobilul situat în Târgu Mureș, Serg. Maj. Lazăr Blejnari nr. 4, ap. nr.II, înscris în CF nr. 124098-C1-U2 Târgu Mureș, nr top 5463/9/II, 5463/10/II, 5463/2/II, constând din C.2- casă de cărămi-dă: cu 2 camere, antreu, bucătărie, cămară și baie; cu cota de participare de 200/628 parte din terenul intravilan„ la preţul de 186.000 lei (aceasta fiind și valoarea de piaţă la care a fost evaluat imobilul).

Toţi cei care pretind un drept asupra imobilului scos la licitaţie sunt somaţi să-l anunţe pe executorul judecătoresc înainte de data stabilită pentru vânzare.

Persoanele care doresc să liciteze sunt in-vitate să se prezinte la data și locul ţinerii lici-taţiei, și până la acest termen să prezinte exe-cutorului judecătoresc oferte de cumpărare.

Ofertanţii sunt obligaţi să depună o ga-ranţie de participare reprezentând 10% din preţul de începere a licitaţiei, anexând dova-da consemnării la oferta prezentată.


B.E.J. Cotoară Cristian cu sediul în Târgu Mureș, str. Ştefan cel Mare, nr.6, vinde la lici-taţia publică organizată la sediul său, în data de 05.03.2014, ora 09.15, imobilul situat în Târgu Mureș, Serg. Maj. Lazăr Blejnari nr. 2, înscris în CF nr. 132450 Târgu Mureș, nr cad. 1162/1, 1162/1–C1, nr top 5463/8/1, format din teren intravilan în suprafaţă de 243 mp și casă de cărămidă cu 1 camera și 1 bucătărie, la preţul de 31.000 lei (aceasta fiind și valoa-rea de piaţă la care a fost evaluat imobilul).

Toţi cei care pretind un drept asupra imobilului scos la licitaţie sunt somaţi să-l anunţe pe executorul judecătoresc înainte de data stabilită pentru vânzare.

Persoanele care doresc să liciteze sunt in-vitate să se prezinte la data și locul ţinerii lici-

taţiei, și până la acest termen să prezinte exe-cutorului judecătoresc oferte de cumpărare.

Ofertanţii sunt obligaţi să depună o ga-ranţie de participare reprezentând 10% din preţul de începere a licitaţiei, anexând dova-da consemnării la oferta prezentată.


BEJ Maier Dorin Gheorghe, cu sediul in Reghin, str Petru Maior, nr. 54, judeţul Mu-res, aducem la cunostinta generala ca in data de 18.03.2014, ora 12,00, va avea loc in Re-ghin, str Petru Maior, nr. 54, judeţul Mures, vanzarea la licitatie publica a imobilului si-tuat in Miercurea Nirajului, str.Trandafirilor, nr.32, jud. Mureș, reprezentand „ teren intra-vilan in suprafata de 3.505 mp edificat cu casa de locuit cu 2 camere, 1 bucatarie, 1 camara de alimente, 1 antreu, 1 pivnita, 1 bucatarie, 1 grajd pt bovine compus din: grajd si sura, inscris in CF nr.50231 a loc. Miercurea Ni-rajului, avand nr. Top 263, 264", la preţul de 53.300,00 Eur (pret de evaluare).

Toti cei care pretind un drept asupra imobilului scos la licitatie sunt somati sa-l anunte pe executorul judecatoresc inainte de data stabilita pentru vanzare.

Persoanele care doresc sa liciteze sunt in-vitate sa se prezinte la data si locul tinerii lici-tatiei, si pana la acest termen sa prezinte exe-cutorului judecatoresc oferte de cumparare.

Ofertantii sunt obligati sa depuna o ga-rantie de participare reprezentand 10% din pretul de incepere a licitatiei, anexand dova-da consemnarii la oferta prezentata.

Informații la tel. 0747 343 768; 0365/103751.Publicaţia poartă semnatura şi ştampila exe-

cutorului judecatoresc.

BEJ Maier Dorin Gheorghe, cu sediul in Reghin, str Petru Maior, nr. 54, judeţul Mures, aducem la cunostinta generala ca in data de 18.03.2014, ora 09,00, va avea loc in Reghin, str Petru Maior, nr. 54, judeţul Mures, vanza-rea la licitatie publica a imobilului situat in Tg. Mures, str. Brasovului, nr. 1, et 4/10, ap. 405, jud. Mureș, reprezentand „ apartament cu una camera si dependinte in suprafata de 28,18 mp, inscris in C.F. nr.120676-C1-U243 (provenita din conversia CF nr.20481) si nr. cad. 1502/2/CDV", la preţul de 89.144,00 lei (pret de evaluare).

Toti cei care pretind un drept asupra imobilului scos la licitatie sunt somati sa-l anunte pe executorul judecatoresc inainte de data stabilita pentru vanzare.

Persoanele care doresc sa liciteze sunt in-vitate sa se prezinte la data si locul tinerii lici-tatiei, si pana la acest termen sa prezinte exe-cutorului judecatoresc oferte de cumparare.

Ofertantii sunt obligati sa depuna o ga-rantie de participare reprezentand 10% din pretul de incepere a licitatiei, anexand dova-da consemnarii la oferta prezentata.

Informatii la tel. 0747 343 768 ; 0365/103751.


Anunțuri executori judecătoreşti - Publicații de vânzare în extras

14

Salvaspeo va fi cooptat în CJSU HarghitaServiciul Judeţean de Salvamont Sal-

vaspeo va fi cooptat în Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Harghita la iniţiativa prefectului Adrian Jean Andrei, care consideră că salvatorii montani pot acorda un sprijin real la rezolvarea unor si-tuaţii de urgenţă.

„Mă bazez mult pe logistica pe care o deţine Serviciul de Salvamont şi pe profesio-nalismul şi experienţa salvatorilor montani, care au dovedit, în nenumărate rânduri, că pot duce la bun sfârşit misiunile îndeplinite şi nu o dată, prin acţiunile lor, au salvat vieţi omeneşti şi bunuri materiale”, a declarat pre-

fectul Adrian Jean Andrei.

ideea a fost salUtată…

… de șeful Serviciului Salvamont Sal-vaspeo al Consiliului Judeţean Harghita, Fekete Ors, care susţine că, în acest fel, sal-vatorii montani nu vor mai fi ultimii ce află despre un eveniment.

„Gestul domnului prefect este binevenit. E foarte important să afli din timp despre un accident, să-i cunoşti pe cei cu care lucrezi, jandarmi montani, pompieri etc. (...) Până

acum am cam fost daţi deoparte, dar sperăm că de acum încolo situaţia se va schimba”, a declarat Fekete Ors.

El a precizat că din punctul de vedere al dotării, al experienţei și profesionalismului Serviciul de Salvamont Harghita se situează la standarde europene.

Fekete Ors și-a exprimat speranţa că prin cooptarea în Comitetul Judeţean pen-tru Situaţii de Urgenţă, Serviciul de Salva-mont ar putea atrage fonduri guvernamen-tale de care are mare nevoie, ţinând cont că singura sursă de finanţare este acum Consi-liul Judeţean.

„În prezent, primim fonduri doar de la Consiliul Judeţean, ceea ce este foarte, foarte puţin pentru o astfel de activitate. Și asta în condiţiile în care jumătate din suprafaţa ju-deţului este zonă montană”, a declarat șeful Serviciului Salvamont Salvaspeo.

Serviciul de Salvamont Salvaspeo al Consiliului Judeţean Harghita, care dispune de patru vehicule şenilate de salvare, a acţionat în ultimii ani pentru ajutorarea persoanelor izolate de nămeţi din mai multe judeţe ale ţării, dar şi pen-tru stingerea unor incendii forestiere din zone montane greu accesibile.

http://www.registruexecutari.ro









HaRGHiTa

ww

w.p

un

ctu

l.ro

Mai mult export decât import în HarghitaOperaţiunile de export, înre-

gistrate la Biroul Vamal Harghita, le-au depășit pe cele din import în cursul anului 2013, arată o analiză făcută publică de această instituţie.

Potrivit datelor statistice, în 2013, în Harghita s-au înregistrat 4.668 de operaţiuni vamale, din care 3.617 au fost operaţiuni de ex-port și 1051 au fost operaţiuni de import.

apă minerală, Cherestea, rășinoase…

Firmele din Harghita exportă, cu precădere, apă minerală în ţări precum Canada, SUA și Republica Moldova, două firme de îmbuteliere din judeţ avânt activitate intensificată în acest sens. De asemenea, se mai exportă cherestea rășinoase în China, Emiratele Arabe, Arabia Saudită, Ior-dania și Turcia, dar și mobilă în SUA și Norvegia.

Printre produsele exportate se mai numără materiale de schelărie din oţel, care ajung în China, îm-brăcăminte, exportată în Elveţia, aţă de cusut care ajunge în Ucraina,

Federaţia Rusă, Moldova, Turcia și Tunisia și bere, care este exportată în Macedonia.

În ceea ce privește importuri-le, în judeţ ajung mașini agricole și anvelope auto din China sau vitrine frigorifice și piese de schimb pentru acestea, din China și Turcia. De ase-menea, se mai importă aţă de cusut și fire de filamente sintetice din Turcia, India, China, Thailanda și Indone-zia, dar și ţesături din bumbac din Turcia și articole de hârtie din Serbia. În Harghita mai ajung și ţevi de aliaj din aluminiu din Elveţia, profile de aluminiu din Thailanda sau ţigle pen-tru acoperiș și mobilier din lemn din Serbia.

Potrivit analizei făcute publice de

Biroul Vamal Harghita, anul trecut au fost constatat 74 de fraude sau iregula-rităţi, descoperite ca urma a reverifică-rii declaraţiilor vamale. Este vorba de sustrageri de la plata datoriei vamale, nedeclararea mărfurilor la intrarea în Comunitate, nerespectarea utilizării procedurii de vămuire la domiciliu sau nedeclararea corectă a mărfurilor exportate respectiv a mărfurilor impor-tate.

„În urma acestor reverificări, în anul 2013 s-au constatat 298.849 lei, diferenţe de drepturi vamale inclusiv alte taxe şi impozite datorate statului în ca-drul operaţiunilor vamale cu accesoriile aferente, iar încasările au fost în cuantum de 79.833 lei. În cursul anului 2013 s-au aplicat 10 sancţiuni contravenţionale în

Mezeluri neconforme în magazineComisarii pentru protecţia

consumatorului din Harghita au amendat două magazine aparţi-nând aceluiași lanţ de supermar-keturi întrucât ofereau spre vân-zare mezeluri neconforme, loturile de produse fiind retrase definitiv de la comercializare.

Șeful Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorului Harghita, Laurentiu Moldovan, a declarat că atât la magazinul de la Miercurea Ciuc, cât și la cel de la Odorheiu Secuiesc au fost găsite

mezeluri, ambalate de o firmă din judeţul Brașov, cu ambalajul dete-riorat și prezentând modificări de culoare.

S-au oprit definitiv de la co-mercializare toate produsele din loturile respective. Magazinul din Odorheiu Secuiesc a fost amendat cu suma de 10.000 lei, iar cel din Miercurea Ciuc cu 5000 lei.

Potrivit comisarului-șef ad-junct Laurenţiu Moldovan, con-trolul a fost extins și la producător, în judeţul Brașov.

15

Iarnă atipică pentru apicultoriApicultorii harghiteni au tra-

versat o iarnă atipică, în care con-sumul pentru hrana albinelor s-a dublat, întrucât temperaturile au fost ridicate, iar acestea au ieșit la lucru și au consumat energie.

Reprezentantul Asociaţiei Apicultorilor din Harghita, Lazar Tibor, a declarat că în noiembrie și decembrie temperaturile au fost ri-dicate, iar albinele au ieșit din stup în căutare de polen și au consumat multă energie. Dacă apicultorii nu le-au oferit suficientă hrană, au fost situaţii în care familiile de al-bine au murit.

„În noiembrie şi decembrie a fost destul de cald şi albinele umblau brambura, fără rost. Iar umblatul acesta înseamnă energie consumată şi au avut nevoie de hrană mult mai multă decât de obicei. Practic,

eu am dublat cantitatea de hrană, pentru că am fost prevăzător”, a afirmat Lazar Tibor. El a precizat că și în ianuarie a fost mai cald decât de obicei și puietul a apărut

mai devreme, iar pentru menţi-nerea unei temperaturi optime în stup este nevoie, din nou, de hrană suficientă.

De altfel, Lazar Tibor a făcut

apel la apicultori să hrănească al-binele suplimentar, întrucât există șansa, după ce puietul a apărut mai repede și în număr mare, să se formeze familii puternice, iar pro-

ducţia să fie mai bună decât anul trecut.

„nU am mai întâlnit niCiodată o astfel

de iarnă…

…au fost schimbări mari de la o lună la alta. Oricum, încălzirea globală se simte peste tot. Albinele se pot adapta, dar trebuie să fim atenţi la ele. În această perioadă trebuie să le dăm hrană suplimentară, care costă, dar natura ne va răsplăti”, a mai spus reprezentantul apicultori-lor harghiteni.

Acesta a adăugat că un kilogram de miere se vinde în judeţ cu preţuri cuprinse între 20-24 lei/kilogram, nefiind înregistrate creșteri semnifi-cative faţă de anul trecut, chiar dacă

Virozele respiratorii, multe dar normaleNumărul de viroze înregistrate

în Harghita a crescut considerabil, în ultima săptămână, dar autorităţi-le sanitare spun că se încadrează în nivelul așteptat.

Șefa Direcţiei de Sănătate Pu-blică Harghita, dr. Tár Gyóngyi, a

declarat că în ultima săptămână s-au înregistrat 1.270 de infecţii acute ale căilor respiratorii superioare, cu peste 200 mai multe decât în inter-valul precedent, când au fost 1.048 de cazuri.

Pe de altă parte, în perioada

menţionată a scăzut numărul de pneumonii, de la 95 la 73. Totodată, nu s-a confirmat nicio suspiciune de gripă.

„A crescut considerabil (nr: nu-mărul de viroze), dar nu suntem pa-nicaţi.(...). Deci, având în vedere că

s-a răcit vremea, era într-un fel de aş-teptat, dar faţă de anul trecut nu este o cifră foarte ieşită din nivelul periodic aşteptat”, a spus dr. Tar Gyóngyi.

Aceasta a adăugat că nici în școli nu s-au înregistrat cazuri deosebite, dar situaţia este monitorizată per-manent.

De altfel, autorităţile sanitare din Harghita se află în alertă de

două săptămâni, de când în Ungaria a fost declarată epidemie de gripă. Întrucât numărul harghitenilor care merg în Ungaria și a cetăţenilor din această ţară care vin în Harghita este destul de mare, s-au luat măsuri pentru diagnosticarea la Miercurea Ciuc a cazurilor de gripă, iar cetă-ţenii au fost sfătuiţi să se vaccineze antigripal.

PUBliCiTaTE 16

In culoarea metalizată Vipergreen, cu un look offroad autentic, Cross Caddy atrage privirile prin componente cu un design pregnant: scut cu elemente argintii în faţă, în spate și lateral, completat de ornamente de protecţie negre, de jur imprejurul mașinii. Iar pentru că autovehiculul spune multe despre personalitatea posesorului: Imaginea sportivă este accentuată de barele longitudinale argintii și de geamurile fumurii din spaţiul pasagerilor. Exteriorul puternic individualizat este completat la interior de elemente de siguranţă și confort: Dotările funcţionale precum hillholderassist, tempomat, proiectoare de ceaţă, culminează cu tracţiunea 4MOTION. Totul pentru o experienţă inedită, în care se îmbină robusteţea și extravaganţa. Vă așteptăm la Distribuitorii Volkswagen Autovehicule Comerciale!

Imaginea este cu titlu de prezentare. Detalii despre configuraţii, dotări și preţuri la Distribuitorii Volkswagen Autovehicule Comerciale.

Noul Cross Caddy

Robust, extravagant, puternic individualizat

www.vw-vehicule-comerciale.ro

Documents

466