Upload
others
View
0
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Macüimea, Atainístratinnaa ţi Tipofijaia ;
«BAŞO'"l. piaţa mare, Tlrgulfi mulul Nr. 30.
Dertiort mfrancai* mt te primttcü. Mamucript* mm t* reirimitü.
Birourile ie aninciuri;• i-movü, piaţa mare, Tirgulfi
Inului Nr. 30.
Inserate mai primeacü tn Vlsna R. Moss«, Hatuensttin ék Vogltr (Otto Maas), S. Schalek, Aloi* Eemdtl, M. Dukes, A. Oppelik, J. Ikmnebtrg; tn Budapesta: A. T. Boldbergt.r, Şck- iMh Bernat: în Frankfurt : 8. L. Daubt; In Hamburg: A. Sttmer.
PreţnliL inserţitm loru: o aerift
Şarm ou d pe o colánft 6 or. şi 3 er. timbra pentru o publi
care. Publicări mai dese dupS tarifă ţi învoială,.
Reclame pe pagina a m - a o senă 10 cr. v. a. són 80 buni.
„Gazeta“ eae în fiă-care (ji
A W I T L i r X-T7-1.
Abonamente pentru Anstro-UngariaPe un and 12 fl., pe şâse luni
6 fl., pe trei lun i 3 II. N-rii de Duminecă 2 fl. pe ană.
Pentru România şi străinătate:Pe unü anü 40 franoT, pe sése Ioni 20 fr., pe trei lnn l 10 fr, N-rii de Dum ineci 8 frânei.
Se prenumérá la tóté oficiele poştale din In tra şi din afară
şi la dd. colectori.
Abonamentul! pentru firasoTî:a administraţiuno, piaţa mare, Térgulü Inu lu i Nr, 30 etaglulü I.: pe unü anü 10 fl., pe aése Ioni 5 fl., pe trei lun i 2 fl. 50 er. Cu dusul ü In casă: pe unü anü 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unü eaemplarü 5 cr. v. a. séu 15 bani. Atfttü abonamentele ofttü şi inserţiunile suntü
a se p lă ti Înainte.
48. Braşovfl, Mercuri, 3 (15j Martie 1893.
Braşovd, 2 Martie v.
Recunoscü din când în când şi contrarii noştri, că actuala stare de lucruri nu este bună şi nu este favorabilă desvoltărei interi őre a organismului statului; védü şi ei, că retragerea- de pe térémulü vie* ţei publice a unui poporu de trei milióne şi jumătate, cum este po- porulü nostru románescü. numai corăspun4ăt0re adeveratelorü interese ale statului nu póte fi.
Pe lângă tóté aceste constatări înse vedemQ, că „patrioţii“ maghiari îşi continuă calea nenorocită, pe care au apucatu, şi nu voru nici măcaru sé audă de a- devératele cause, cari au pricinuiţii acâstă íngrijitóre şi anormală stare de lucruri, şi a căroru delăturare este cu urgenţă reclamată de interesele bine pricepute ale statului.
Tocmai acum este la ordinea cjilei în camera ungară votarea bugetului miniateriului de culte şi instrucţiune publică. Se tracteză aici de câteva milióne menite pentru scopurile culturale ale popo- raţiunei statului.
Cine ar puté crede, că pe Români acestü lucru nu i ar privi întru nimica ? Nu suntü óre şi Românii cetăţeni ai statului şi nu au şi ei a se lupta cu cele mai mari neajunsuri materiale pe tóté tărâmurile vieţii şi desvoltării lorü ?
Ministrulü Csaky se pregătesce sé presenteze în curéndü dietei proiectulü de lege pentru îmbunătăţirea lefei învăţătorilorO. Dér îngrijitu s’a elü, ca din bugetuíü resortului séu sé pună la disposi- ţiunea confesiunilorü nóstre şi suma necesară pentru îmbunătăţirea le- fei înveţătorilorfl dela scólele nóstre confesionale?
Legiuitorii unguri staruescü, ca din bugetuíü statului se se înfiinţeze o a treia universitate un- gurăscă la Dobriţinfi. Dér pentru cultura şi înaintarea poporului ro- mánü ei nu se gándescü nici mă-
carü la înfiinţarea unei şc0le poporale cu limba de propunere română, necum se vrea să ţină sémá de vechile postulate ale Români* lorü, de-a avé şi ei academii universitate!
In ’astfelü de împrejurări, este unü sfruntatü cinismü, o adevărată obrăzniciă, când adversarii noştri maghiari ne împută, că nu luámü parte la vieţa publică şi că nu ne ínrolámü în tabera nici uneia dintre partidele politice maghiare- Cari dintre partidele maghiare au manifestatü vre-odată celü mai micü interesü iaţă de dreptele postulate ale poporului ro- mânfl ? Cari dintre aceste au datü vre-odată fiă măcaru şi numai celü mai micü semnü de sinceră bunăvoinţă faţă dei căuşele de ori ce soiu ale poporului nostru?
Este fórte adevératü, că e nenaturală starea lucrurilorü dela noi în timpulü de faţă; dér décá urzitorii acestei stări de lucruri nefiresci, ba monstruóse chiar, continuă şi vorü continua încă în direcţia lorü nenorocită de pănă acum, abisulü între ei şi între noi va cresce vecjéudü cu ochii.
Şi nu suntemü noi singuri nemulţumiţi şi amărîţî de cele ce se petrecü şi trebue să le espe- riamü. Ci cn noi suntü tóté naţiunile Demaghiare, cari ori câtă silinţă şi-ar da birculű statisticü ungurescü de a-le escamota, totü formézá la olaltă majoritatea precum pénitóre a poporaţiunei statului.
Cum (Jicea numai deună4il© deputatulü maghiarü conte La- dislau Szapary?— »Noi Maghiarii prin nisuinţele nóstre de maghia- risare ne-amü ínstráinatü naţionalităţile !“
Nu înţelegfi odată guvernanţii ce va se când unü stătu îşiînstrăinăză partea cea mai mare a poporaţiunei sale? — Dâcă nici acum nu vorü se ’nţelâgă, cu atátü mai rău pentru ei!
f Grigorie T. Brătianu.
Braşovu, 2 (14) Martie v.
Astă4l' fraţii noştri, amici ai culturei şi ai prosperărei némului románescü, se vorü aduna din tóté părţile ín giurulü coştiuguldi multü regretatului Grigorie T. Brătianu, aşe4at0 în biserica s-lui Gheorge, spre a*i da ultima onóre.
Grigorie T. Brătianu, preşedintele comitetului centralü alü Li- gei culturale, era iubitü de toţi pentru zelulü său esemplarü, cu care îşi împlinea chiămarea sa, pentru însufleţirea cu care a îmbră- ţişatfi causa sfântă a românismului, pentru tactulü şi conscienţio- sitatea, cu care se străduia a îna' intâ, măreţulfl şi nobilulü scopü alü Ligei culturale: „de a apăra naţionalitatea română în contra tuturorü persecuţiiloru străine secuiului şi moravurilorü europene.“*)
Dela înfiinţarea Ligei în Ianuarie 1891 pănă la mórtea sa Grigorie T. Brătianu a fostü unulü din cei mai activi membri ai comitetului ei. Dela îneeputu elü a luatü asuprăşî postulü de încredere, ca cassarü, şi în calitatea acésta a adusü marí servicii nouei asociaţiuni. In véra anului trecutü după repăşirea venerabilului preşedinte alü Ligei, a fostului rec- torü uni versi tarü Al. Orăscu, Grigorie T. Brătianu fu alesü preşedinte alü comitetului centralü instituitü de congresulü Ligei din Maiu 1892 pentru tótá ţâra.
Şi în calitatea sa ca preşedinte a condusü, la rugarea generală, mai departe agendele de cassarü, luándü astfelü asuprăşî o sarcină îndoitu de grea, căreia a cáutatü a i satisface în tóté privinţele.
Scimü cu cátü iuteresü caldü Grigorie Brătianu a luatü, faţă cu pressa străină, apărarea causei Románilorü asupriţi, şi cu câtă dragoste a îmbrăţişatfi mai alesü
#) Manifestulü Ligei dela 24 Ianuarie 1891.
nisuinţele nobile românesc! ale junimei române.
Pierderea acestui bărbatu de- votatü binelui naţionalu fi-va dér adéncü simţită in tóté părţile locuite de Români şi doliulü gene- ralü va înălţa în modü estraordi- narü splendórea ceremoniei fune- brale, ce se va săvîrşi a4i în biserica s-lui Gheorge.
Incungiuratü de simpatiile tuturorü Románilorü Grigorie T. Brătianu îşi face drumulü celü din urmă la morméntulü părinţilorâ sei, vrednici luptători ai némului románescü, ca şi elü. Pătrunşi de durere şi de întristare ílü acom- paniănm şi noi cu spiritulü şi îi 4icemü: Dormi în pace sufietü nobilü!
CRONICA POLITICA.
— 2 (14) Martie
piarulă germanü „G-egenwart“ dia
Berlinü se ocupă íntr’unü articolă cu
stările maghiare. „In dieta maghiară“
— se cjio© în artioulü — „şedă scriitori
de cjiare, dór vai de acela, care traduoe
în publică într’o limbă europenă ceva
ce ar strioa Magbiarilorü, oe ce li-ar
strioa nimbulü liberalismului lorü. De
repezite ori a cerutöi parlamentulö !n
contra acestora „aplicarea severă a le-
gilorü“. Pressa germană este servită de
biroulti de pressă mmisterialö, cea libe
rală primesoe bucurosö ce i - se trimite,
fiind-oă vine dela liberali; oonservativii
primescö, fiind-că suutft scirl ofioióse.
Cine se şi raporteze despre stările ma
ghiare? Cei oâţlva corespondenţi din
Budapesta suntü cunoscuţi şi potü fi con
trolaţi. Ei ’şl perdü terenulü, d0eă vorü
agita în contra „naţiunei* domnitóre.
Décá vorü înjura guvernuiü, séu opo-
siţia, aoésta li-se va erta — numai ín-
tr'o ce8tiune nu trebue a trăda limba
secretă, (adeoă cea maghiară, pe care
numai puţini o inţelegfi) : In cestiunea
naţionaiitâţilorfi. Şi domnii se pricepü
sé „clarifice“ şi se „instruésca“ streină-
tatea asupra luorurilorü, cari se petrecü.
Nici o naţiune nu e aşa simţit0re, ca oea
FOTLETONULÜ „GAZ TRANS.“
Briganţii din Sonnino.Nuvelă de Otto Rose.
(10) (Urmare.)
y .
In camera de durmitfi, care fu des
tinată pentru prisonierl, petrecu profe-
sorulti erăşl o n6pte înfricoşată. Deşi
pute fi liniştitei de sortea sa şi a fiicei
sale, totuşi îlă cupriose o mare temere.
CapulQ îi era greu şi visuri îlâ ohinuiau,
chiar şi atunci oând deschidea ochii, în
cari simţea o durere străpungSt6re. In
spre dimineţă ’i treceau fiori reci dela
capii prin spinare şi prin membre; înţe
penită de frigă se ghemui a sub pia-
pomă şi tremura atâtă de tare, înoată
patulă de feră zîngânia şi consiliorulă,
turburată în somnulă său de dimineţă,
se intdrse şi borborosi oâteva cuvinte;
tocmai visase, oă terţianii tăi au erăşl
de lucru cu profesorulă loru de francesă
şi că bată do ba pe soba olassei.
Bietulfi profesoră nu mai pute de
frică, cu voce înăduşită strigâ : „Lidio!
Lidio !“ şi bătu în păretele camerei. L i
dia nu răspunse; dér Aureliană sări din
pată îctrebândă cu compătimire pe bol-
navü, că ce doresce. Acesta îlii privi
mirată cu ochii séi intunecoşl şi’lă ruga
ső-i dea tóle mai calde şi ceva de băută,
căci limba i-se lipea de oerulă gurei;
mai înainte de tóté dorea pe Lidia.
Aureliană îşi luâ ţolele sale de lână
şi acoperi pe profesoră, îi dete apă, se
îmbrăca repede şi bătu la uşa camerei.
Nici ună răspunsă. Elă bătu şi mai tare
— nu se mişca nimică. Cu o nerăbdare
febrilă se svércolea bolnavulü. „Bate cu
pumnulü!“ strigâ elă ou voce răguşită
şi Aureliană, pentru ca să-lă liniştâsoă,
tăcu o larmăj înoâtă oonsilierulă sări
spăriată din pată şi în beţia sa de somnă
înoepu o vehementă Filipică în contra
răutăcioşiloră terţianl.
„Dumnezeule, de oe nu aude eaVu
strigâ Aureliană plină de temă.
„Ea e asasinată“, sbierâ profesorulă,
sări din pală ca ună nebună şi smâwci
uşa. Unii biletă fâifăi în oureutulü pro- j
dusă prin deschiderea ferestri şi a uşei,
dér bărbaţii nu’iă observară. Privirile
loră erau aţîntite asupra fitului, care
încă nu era atinsü. *Unde dispăruse Lidia? Pe uşe nu
eşise nimenea în timpulă nopţii, acésta
o scia profesorulă, care nu durmise nici
unü momentü. Póte sé fi eşită pe fe-
restră, dér aoésta da spre ună abisă
ameţitoră.
„Lidia mea, Lidia mea!“ strigâ pro
fesorulă copleşită de durere şi se năpusti
asupra patului ei golă. Degetele sale,
cari slăbiseră ou totulă, se încleştară în
perinl, pe când elă se tânguia ou voce
8făşiit0re şi se aousa pe elă însuşi. Nu
mai elă era de vină la aoéstá neno
rocire.
Elă mânase la mórte pe fiica sa,
oare era totulă pentru elă, pentru care
luorase şi se luptase elü. Elă era călăulă
fiicei sale! La cuvintele aceste, pe oari
le c ise pe grecesce, se înfuria, îşi rupse
hainele şi putu fi îmblâncjită numai de
oarabinerl, cari au^indă larma, alerga-
| seră íncóoe, puseră mâna pe bolnavă şi
’lü aşezară în patulă Lidiéi, unde aco
perită cu ţ0le, începu sé tremure de
frigă, Aureliană îi da oeaiu ferbinte, ca
sé bea.
„Afurisite friguri“, cjise unü gendarmü
cu oapulă legată.
„ Corp o di Madonau, borborosi bri-
gadirulă, scărpinându-se după urechiă,
„afurisită glumă! Astăcjî ar fi trebuită
sé fimă în Terracina, şi pasărea cea mai
minunată a sburată !“
„Nu vei fi deoorată, fărtate“, ob
serva celálaltü.
Brigadirulă răspunse numai prin o
îujurătură, dér plină de bunătate trimise
ună curieră după mediculă din Piperno.
Aureliană desfâşurâ o activitate
démuá de admirate. Era, ca şi când
vorbele Lidiéi avură ună efeotă fărme-
cătoră asupra lu i; căci savantulă, dealt-
mintrelea atâtă de stângaciu, făcea ser-
viciulă pe lângă bolnavă, ca şi o soră
de caritate. Elă poruncea sé se încăl-
4ésoá petrii în focă, le ínvéluia în lână
şi le punea sub piciórele bolnavului; elü
pregătea beuturl calde, le da bolnavului
GAZETA TRANSILVANIEI.
maghiară, şi adeoă faţă de imputarea,
oă-i lipsesce liberalismula, de6rece nici
o „naţiune“ nu esploateză în moda atâta
de obraznicii liberalismulQ, pentru oa să
aoopere tirânia. La ei însemnă a ii libe
ralei oând ţii la luorurî rele, numai să
-asigură puterea“....*
Privitorii la alegerile serbesci se te- legrafiază din Belgrada, ou data de 10
Martie, o& partida liberală a câştigată o
mulţime de mandate, mai aleşii in pro-
vinciă. Se dă ou soootela, că liberalii
vorii av6 o maioritate de 85, „6r ^radi
calii 45. Dintre 31 oraşe 20 au alesă li
berali, 9 radicali. In Pirot şi în Claclak
se vorii faoe balotagii. Corifeii radioali-
lora PasicI, şi TausanovicI, au eşita învin
gători în Belgrada şi Alexinac. După o
telegramă din 11 Martie guvernula n’are
deoâta o majoritate de 9 voturi şi abia
deoă va mai primi 4—5 voturi. Resul-
tatula alegerilora este: dintre 134 man
date 70 liberale, 60 radicale şi 4 pro
gresiste.*
Se telegrafiază din Dublina, oă la
10 Martie n. Parnelliţii au ţinuta acolo
o mare adunare, discutânda asupra pro
iectului homerule. Partida a primita
una proiecta de resoluţiune în care de-
olară, că poporula irlandesa nu pote
primi definitiva şi satisfăcătora nici una
plana home rule, oare n’ar corăspunde
oondiţiuniîora, pe cari le-a pusa Parnell
în oonventula naţionala ţinuta în Iunie
1891. — O altă telegramă din Londra
aduce scirea, că Salisbury, Balfour şi
Churchill, priminda o deputaţiă a oo-
mercianţilora de frunte din Irlanda, con-
ducătorula acesteia le a oetita o adresă
în care se arată, că proiectula home-rule,
d^oă s’ar primi, ar aduce no ari pagube
bunâi-tărei înilorit6re a Irlandei. Salis
bury a asigurat deputaţia despre simpatiile
oe-i liutresce şi a sfătuit’o sg nu şl p6rdă
curagiula, aocentuâada totodată, că semne
Îmbucurăt6re se ivescO, cari arată, că
mişcarea publică în contra bilului ho
me-rule, este în crescere în Anglia. —
Inimicii liberalului Gladstone mişoă tâte
pietrile, numai ca să i facă piedeel şi să
z ă d ă r n i c e s c ă marea şi umanitara lui re
formă.
Pagina 2
Memorandele episcopatului catolicii-)
li.
Damü, în estrasu, şi textulü memorandului adresatü guvernului ungurescü.
*) La subscrierile episcopilorü din mémo-
randulü adresatü. monarchului, obvine de doue orî numele episcopului Paul Szinrecsany, ca episcopü de Zipsü şi ca representantü. alü. ar- chiepiscopului de Agria, Samassa, care este
bolnavă. Aceste din urmă cuvinte au fostü
omise în Nr. de erl.
„înalta ministeriu reg. ung.! Eveni
mentele trecutului apropiata, pacea reîi• giosă turburată, au adusü cu sine, că
fiă-oare oetăţâna ala patriei privesoe cu
viu interesa la programula, pe care, în
numele înaltului guverna, d la ministru*
preşedinte l’a aşternuta dietei in 21 No
vembre a. tr. Dér cestiunile bisericescl
puse în acesta programa nu numai oă
n’au liniştita, dér mai vîrtosa au aţîţata
şi mai multa spiritele şi aşa destula de
neliniştite“.
Corula ^piscopesca stabilesce
drepta vătămare împrejurarea, oă sub
pretextula modificărei legei din 1868 şi
a ordinaţiunei din Februarie, să plă-
nuesce introducerea matriculei oivile ge
nerale, reoepţiunea religiunei mosaice,
liberula eserciţiu religionara şi căsătoria
civilă obligăt6re. Faţă de aoésta meino-
randula asemănă starea de pănă aoum
cu plănuia guvernului. Pune întrebarea,
ca de ce nu se delătură ordinaţiunea
vătămătore, care se referesce la legea
din 1868, printr’o compensaţiune ? şi de
ce în locü de acesta guvernula caută
alte reforme? Episcopatula, luândQ la
esaminare aceste patru proieote ale gu
vernului, le-a aflata păgubit0re atâta pen
tru biserică câta şi pentru patriă.
I. Confesiunea copiilorü născuţi din
căsătorii mixte. In obiectul a acesta pur-
oede memorandula dela ordinaţiunea din
Februarie. „Aoésta esce cestiunea pro-
priă a a oărei resolvare formézá o
necesitate publică şi care, năsontă inde
pendentă de ori ce altă oestiune, inde
pendenta este şi ac}I faţă de celelalte
proieote ale noului programa. Cine est?
pătrunsa de nisuinţa seriósá, ca pe lângă
asigurarea intereselor^ statului, să res-
tabilescă în patria nostră liniştea şi paoea
religionară, aoela înainte de tóté trebue
să limpeijescă acestă vechiă oestiune.
Ordinaţiunea din Februarie dispune cu
rata în oestiune religiosă, adecă de aoeea,
oă la oare confesiune aparţină copiii năs
cuţi din căsătorii mestecate şi a fostö
esmisă ou scopula directa, de a aduce
la valóre art. de lege 58 din 1868, ca
a unei legi imperative şi cogente. Atâta
art. de lege 53 din 1868, câta şi ordi
naţiunea din Februarie, care s’a esmisa
în favorula legii din 1868, ohiar oa lege şi
ca ordinaţiune luate, aduse în oestiune
religi6să, au păşită peste marginea puterii
statului şi sunta vătămătore pentru bi-
serioa n0stră. Dór grea este şi acea vă
tămare, care se prioinuesoe bisericei nós-
tre şi dreptului oredinoioşilora noştri
garantata prin oonstituţiă, şi prin dis-
posiţiunea concretă a acelei ordinaţiunl
şi legi.
„Sfânta biserică oatolioă, nicl-odată
n’a aprobata căsătoria mestecată, ba din
potrivă i s’a opUsQ, s’a silita a o îm-
pedeca, şi din oause însemnate şi sub
oondiţiunl oarl asigurézá principiile de
credinţă, permite căsătoria mestecată, ér
una dintre aoeste condiţii este, ca copiii
de ambele sexe născuţi din oăsătoriile
mixte sé fiâ crescuţi în credinţa catolică. Dela condiţiile acestea nu se póte abate;
numai pe lângă aceste oondiţiunl per
mite şi bineouventă căsătoria mixtă a
oredinoioşilora ei... Dâoă art. de lege
53 din 1868 şi ordinaţiunea din 26 Fe-
bruare Í890 rămână In vigóre, atunol
disposiţiunile aceste deapóie pe credin-
ciosula oatolioă de libertatea îndreptă
ţită şi nepresoriptibilă, de-a urma unei
dintre oele mai însemnate fapte a vieţii,
adecă de-a ţine credinţa şi legea bise-
rioei sale. Faţă ou aoéstá grea vătămare
nu dorima, decâta să li-se dea credin-
oioşilora^ oatoliol din Ungaria liber
tatea, de a trăi în religiunea sfântă
câştigată, tu semna de moştenire, dela
regele nostru aloătuitora de patriă, Sf.
Ştefana, să aibă libertatea neîmpedeoată
de a hotărî, fiţă de oousoţii lora de re
ligii diverse, oa oopiil să fiă cresouţl toţi
in oredinţa oatolioă: pentru aoésta ce
remă, oa ordinaţiunea din 26 Febraurie
1890 să fiă anulată, ér art. de lege 53
din 1868 sé se modifice aşa, oa religia
oopiilora născuţi din oăsătorii mestecate,
s’o hot&réseá tatăla“.
Pe basa principiului reoiprocităţii,
memorandulil ur^itézá deplina esercitare
liberă a religiunei catolice.
„Acéstá apărara a dreptului şi liber
tăţii privesoe pp stata, ér nu aoeea, ca
ela să stabilésoa oriterii deosebite în ju
decarea cestiunilora biserioesol, oe se i-
vescö. Peste măsura acésta însă a tre-
outö ordinaţiunea din Februarie şi de-
aceea, naturala, ea a trebuita să provóoe
turburare, şi încurcătură. Şi cu tóté, că
una membru oompetenta ala înaltului
guverna a recunoscuta pe faţă în dietă,
că prin ordinaţiune preoţii catolici au
veuita în coflicta cu datorinţele lora o-
ficióse, totuşi ea înoă este în vigóre şi
&4*j ba pe basa ei mai mulţi dintre preo
ţii catolici sunta espuşl sicanelorö şi pe-
depselora“.
După memorandQ, răula aoesta se
putea delătura prin revisuirea legii din
1868.
*E lucru lămurită, că inducerea în
matrioulă este numai o conseoenţă a a-
parţinerei de cutare rel’giă şi ori oe oor-
poraţiune religiósá nu póte inscrie în ma-
triculă, decâta pe aoela, oare] s’a alătu
rata lui oa membru confesionala. Fiind
însă că ordinaţiunea din Februarie a
dispusa în privinţa împlerii matricule-
lora. natura vătămăt0re a criteriului o
póte forma numai învăţătura singurati-
oelora corporaţiunl, cari circumscriu sus-
ceperea. Lfgea civilă nu póte însorie pe
nime oa membru ala bisericei oatolice,
séu ala altei corporaţiunl religióse, decă
acela, respective oorporaţiunea, nu la pri-
v^sce, oonforma învăţăturilora sale, oa
membru ala ei“.
Memorandula aoceutueză aici, oă
pretensiunaa oatolioilora nu este de na“
tură a faoe silă morală asupra libertăţii
oonsciinţei altorö creştini.
„Soie tótá ; lumea, oă décá spo-sii
promitö, oă-şl vora cresce oopiil în cato
licism a, se împărtăşe8oa de solemis assis-
tentia; dâcă nu atunol de passiva assis~ tentia; dâcă nu se îndestulesofi nici ou
aoésta, atunol şi căsătoria lovü încheiată înaintea preotului protestantă o ţinemu de
validă. De aici urmeză, că sponsii, toc
mai aşa cum se pota hotărî pe partea
nostră, se potü hotărî tota aşa, ca toţi
copiii oe-i vora nasce să şi-i oréscá în
religia protestantă. Atérná dela ei. Şi
deşi hotărîrea sposnilora nu ne privesoe
pe noi, totuşi cerema, ca să se codifioe
libera lora hotărîre faţă de religia şi
cresoerea oopiilora lora, fiindcă stă lim
pede înaintea nóstrá adevérulü, oă nu
mai în astfela de moda putema asigura
libertatea îndreptăţită a credincioşilura
noştri de-a urma religiei lora“*
Memorandula se provocă apoi la
proieotula episcopatului aşternuta oame-
rei magnaţilora în 4 Iunie an. tr., oare
oonsideră legea din 1868 nu oa pe-o
disposiţiunei imperativă, ci numai declarativă şi tota odată a ceruta modificarea
ei în interesula libertăţii tuturorü con-
ftsiunilor i recepte. Do astă-dată înoă
cere dérá, ca ordinaţiune;. din Februa
rie să fiă retrasă, ér legea din 1868 séu
modifioată, eeu interpretată în modula
arătata.
I I Matriculele civile. „Nu tragema
1a îndoială, uă statuia are drepta de a
purta matricule proprii, prin organele
sale proprii, asupra nasoerilorfi, decese-
lora şi căt?ătoriilorQ ; dér de mult* ori,
precum în aceste, aşa şi în alte afaceri
însemnate, pentru noi nu este norma
tiva quid iurisy ci quid consilii. Din puncta
de vedere civila dispjsiţiunea aoésta este
ou desăvârşire de prisosa ; căci din ma
triculele civile tota aceeaşi soie stacula,
oe a sciuta şi păuă acum din matricu
lele bisercesol, ba înoă pănă aoum a
soiuta fără de-a fi avuta cheltuell, pe
oând întroduoendu-se matriculele civile,
aoeste vora oosta pe stata mari chel-
tuie’I. Pe lângă acésta este mare între
bare, décá pota fi organele civile persóne
destula de înoredere, oarl oa martori ou
esperienţă mijlooită (testis oculetus) nu
vora purcede iu funcţiunea lora, cum
purceda preoţii. De aitfela cumpănirea
acestora lucruri este tréba statului; din
puncta de vedere biserioesoö, noi avema
observarea, oă vora rémané mai mulţi
o!opii nebotezaţi şi că acéstá matrioulă
oivilă se presentă oa antemergátórea oă-
sătoriei civile.“
Spune apoi memorandula, oă preoţii
catolici tota aşa de puţina vora puté sa
tisface acelora pretansiuul din vorbirea-
programa a ministrului preşedinte, oarl
ar obliga pe preoţi să arate religia co
pilului născuta, cum 4ice legea, la ceea
__________________N n48—18&&.
şi-i ridica capulü aoestuia pe perinl, cu
o îngrijire delicată. Ela frecă cu flanelă
membrele înţepenite ale paoientului şi-şi
îndeplinea serviciula oa şi o femeiă
De unde soia ela secretele îngrijirei
de bolnavi, deórecé ela nu le eseroitase
niciodată? Amorula ou radele sale bine-
ouvéntate îşi aruncase în inima învăţatu
lui sămânţa, care începu să înoolţâscă...
Ela căuta prin vorbe dulci să insufle
ouragiu bolnavului. Ela îla mângăia în
privinţa sorţii Lidiéi, oare de sigura
fugise, ca să esopereze eliberarea. Au-
reliana era însuşi chinuita de îndoiălă;
ela se apropiase de ferâstră şi privi cu
groză abisula. Unde oăcjuse Lidia ? Inima
i-se strînse, ela tremura şi se retrase dela
feréstra. Dér nu ! Sortea nu pute fi atâta
de orudă faţă de amorula său! —
Bolnavula zăoea obosita şi murmura
din când în când câte o vorbă neînţe-
]©3ă. In fine se păru, că înţepenirea sa
descrescea: ela da să înţelegă, că pioio
rele sale sunta încălţate. Aureliana ră
sufla uşurata, dér o apariţiune mai rea
îla înfricoşa. Profesorula înoepu să se
vaiete de călduri mari; pulsula său, oare
mai înainte păru stînsa, începu să bată
repede şi cu putere. Frigurile îla sbi-
oiuiau pe nenorocita, oare acum îşi a-
runcâ plapoma, se ridica din aşternuta
şi abia se lăsa a fi ţinuta de îngrijito-
rula său. Faţa îi ardea, striga, oă ’la
dóré capula şi tindea mâna după vasula
de băuta, pe care Aureliana i-la da ne
contenita. Totdeodată începură şi fan
tasiile de friguri. Ela vorbea de răpo
sata sa soţiă, se acusa de dispariţiunea
Lidiéi, bleetăma pe Virgila şi pe Horaţa
şi apoi isbuoni în strigătula sfăşiitora:
„Călăula propriei mele fiioe !tt După aoeea
oâ(Ju pe pata; îşi acoperi ochii cu mâ-
nile sale, şi privi spăriosa împrejura
ca şi când s’ar fi temuta de fantome.
In pausele, oarl urmară după astfela
de isbuonirl, se au4ia în odaia laterală,
cum consilierula se plimba repede în sus
şi în jósa. .Dénaulö era tota atâta de
iritata, oa şi bolnavulü de friguri. Ela
se înoeroa a-şl face ouragiu reoitânda
maxime antioe, dér filosofia antioilora
nu putu să-i restaureze echilibrula său
sufletesca, oe-lC perduse prin apropierea
celui greu bolnava. Ela recita mecanica
se tinţele, oăol gândula său nu era la
a ^ intele reci ale înţelepoiunei. óre fos-
tula său amica nu se lupta alături cu
frigurile mortale ? Şi ela, consilierula, nu
făoea nimica, oa să uşureze sortea nefe
ricitului. Eiementula predominantă în oa-
racterula consilierului era o inimă bună
şi simţit0re. Plina de compătimire se
apropia de uşa oamerei şi privî înlăuntru.
Totuşi bolnavula, oare era legata la oapa,
îla privi ou nisce ochi ar4ătorI aşa, în-
câta consilierula înoremeni de spaimă,
se trase înapoi şi se preumblă din nou
prin odaiă „Heu ! heu ! guantum mutatus/“
Vai! Vai, câta s’a schimbata. Ela cre
dea, că vede deja în faţa colegului său
urmele morţii.
Aureliana nu mai cunoscea gróza.
Cu resignaţiune îşi împlinea servioiula
de bolnavi. Cu credinţă sta ela la pa-
tula bolnavului şi era o privelisoe miş-
cátóre să ve4l oum tânărula savanta
ajuta pe bătrânulă colega, îi da de băuta
şi-i aşe4a perinile.
Intr’aceea treoea pe via Appia, oare
tae în linia dreptă mocirlele, trăsura
poştei ou trei oai spre Veletri. Clopoţeii
dela cai sunau vesela şi în s6rele de di-
mineţă strălucea pulberea de pe druma
ca aurula şi argintula. Pe capră şi în
interiorula trăsurei şedeau neguţători de
pome, de vinuri şi de vite din Terra di
Lavoro, cari fumau şi conversau. Intregă
sooietate se mira, oă locurile cele mai
soumpe ale diligenţii erau ooupate de
femei dela munte, oarl de altmintrelea
erau forte sgâroite.
Acele, cari şedeau pe perinl, nu erau
oerşitore: cea mai bătrână, o femeă
mândră, avea una lanţa de aura la gâta
şi cercei scumpi în urechi. Cea mai tâ
nără avea trăsuri fine şi ţinută elegantă.
Aoeste persone, oarl stârniseră cu-
riositatea celorlalţi, erau Lidia şi ospă-
tăresa.
Cum veniră ele aiol ?
Lidia ou o 4* roai înainte se gân
dise multa, oum să micşoreze prins6rea
lora. Epistola, oe-o scrisese Aurelianii
<3e nu s’a ajuusü nioî prin ordinaţiunea
din Februarie.
„Ordinaţiunea din Februarie a pu9Ü
în reliefü esenţa vătămărei, ca adeoă
statuiö pö hotărâsoă de oe religiă sé se
ţină oopiiulQ. Vătămarea acésta însd ar
susta în t0tă deplinătatea ei, or! se va
folosi statulQ de matrioula confesională,
ori de cea civilă şi toomai pentru aceea
matricula civilă, nu póte duoe la resta
bilirea păcii religionareu.
(Va urma).
SCmiLE piLEI.— 2 (14) Martie.
Agitaţiunile in favorea guvernului ou privire la politioa sa bisericâsoă se oon- tinuă în tote municipiile loouite de Maghiari. Interesante suuta enunoiaţiunile, oe le faoâ. Astfel0 representanţii oraşului Debreţina 4i°fi> oă nu numai, că aprobă politica biserioâ-^oă a guvernului, oi aş- tâptă, ca faţă cu mişcarea contrară, gu- veriiulâ şi dieta sâ întroduoă matrioulele civile, căsătoria civilă obligăt6re, libertatea religionară şi deplina reciprooitate a oonfesiunilorfi in interesulu unităţii şi alu liberei desvoltărî a statului unitarii naţională maghiarii. — Va să 4»că de acâstă unitate e vorba, şi nu de aoeea, oe este în interesula bine înţelesQ al ii tuturora popârelelora şi oonfesiunilorfl acestui stata.
— x—
Sinodulti parochialti gr. or. din oe- tatea Braşovului a hotărîta ca în anula aoeste să înoâpă cu z i d i r e a bise- r ioe i , pentru care se întreprinsese o colectă încă înainte cu câţiva ani. Ea se va zidi după modelula biserioei ortodocse din Yiena, în piaţa Braşovului (târgula grâului) unde se află astăcj.1 casa paro* chială; frontula cu turnula va fi spre piaţă, er biserica in curte.
—x—
La universitatea Francisco-Iosefină din Cernăuţi în semestrula de ârnă au fosta înscrişi de tota 305 studenţi, între cari 91 Români. La facultatea teologică au fosta înscrişi 60 studenţi ord. şi 1 extra- ord., între oarl 47 stud. ord. RomâDÎ; la facultatea iuridioă 177 ord. şi 18 ex- traord., dintre cari 37 stud. ord. 14 exfraord. .Români; la facultatea filoso fioă au foştii 15 stud. ord. şi 14 extra- o^d. 2 stud. ord. şi 1 extraord. Români; la oursurile farmaceutice a participată între 20 stud. 1 Româna.
- x —
Cursti pentru notari. Ministrulti de interne, dupa cum cetimQ îa foile maghiare, va deschide în eureudii opta cursuri pentru oalificaţia notarilorti.
—x—
Nunta principelui bulgarii. Se scrie din Sofia, oft consiliula comunala a votata 100,000 franci, drepta sumă de cheltuell pentru primirea ce i-se va face principelui după oununiă. După oum spune cjiarulQ bulgara „Svoboda*. oununia se va faoe îa dilele prime ale lui Aprilie.
— x —
Federaţiunea republicană socialistă aSeinei (Francia) şi-a publicata programa pentru viitorele alegeri generale politioe. Etă punctele principale din aoestfc pro-
atnbasadei germane din Roma o păstra
ea la sine, în looü ső o trimétá pe poştă.
Ea conferi multă vreme cu ospătărâsa;
aoésta, ca femeiă ou minte, era la înce
pută în contra planului Lidiéi, dór după
ce primi cate-va monede aurü, se învoi.
L dia se îmbrăca cu hainele fiicei ei.
Luorurile merseră de minune. In ca
mera posomorită cei trei savanţi şi ca-
rabinerii, ţiuură pe Lidia de Catarina.
După ce se odihniră puţina în os
teriă plecară améndoué la lumina lunei
spre Posta de Mesa, unde în 4orî de (|i
avea sé plece posta la Veletri.
Când răsări sórele, améndoué şe
deau în diligenţă şi plecau pe drumulü
printre mocirle.
Pela amiacjl Lidia urca Capitolulü,
pentru ca sé dea serisóre la ambasada
germană. Ea se ruşina dia oausa îmbră
cămintei ei. La ambasadă^nu se ^uimiră
de plângerea ei. Casula, că turişti ger
mani erau arestaţi, ca făcânda parte din
internaţională, se întâmpla fórte desö.
.Afacerea avea aö se pună repede în or*
gramü: Revisuirea constitutiei, desfiinţarea senatului şi a preşedinţiei repu- blioei ; miniştrii sö aibă dreptulü de a face parte din cameră, autonomia oomu- nală, despărţirea biserioai de statü; magistratura electivă şi jostiţia gratuită, impositulö progresivi1, reducerea prin lege a óre!orü de luoru la 8 pe 4*» na* ţionalisarea băncii Franciéi, a minelorö şi a căilora ferate.
—x—
Sfântulû mormèntt in flăcări- O telegramă aduoe soirea, că în biserica sfân* tului mormântü din Ierusalimü a isbuo- nitü focö Sâmbăta trecută. Ooperişultl biserioei a arsü de totú.
—x—
Din partea Beuniunei pentru ajutorarea vôduvelorü române sërace din Bra- şova şi Săcele ama publicata la timpulü séu o dare de sémâ, în oare la înregistrarea ofertelora s’au strâcuratü doué greşeli, oe suntemü rugaţi a-le rectifica în sensulo, oă d na Zoe Conţescu din looü a contribuita nu 7, oi 10 fl., ér ofertulü d-lui Iónü Popea din Brăila este de 20 fl şi nu de 20 Iranol.
—x —Fraţi cari se dueleză. In Lüttich s’a
întêmplata cailele treoute, că doi fraţi s’au duelată. Causa duelului a fosta o tînără şi frumosă fată, pe oare o iubiau amêndoi fraţii Şi fiindcă fata n;a soiutü pe oare sè alégá din doi, ei s’au hotă- rîta sé alégà glonţula. Dér în zadarO, căci nici unuia nu s’a nimerita. Tnbu- nalula din Lüttioh i a pedepsita ou în- ohisóre aspră.
ACADEMIA ROMÂNA.Sesiunea generală din anulü 1893.
Raportulù secretarului generalii asupra lucrăriloru făcute în anulü 1892—93.
(Urmare.)
Felix Bamberg, şi-a fàoutü de tim
puriu unü nume prin sorierea sa asupra
Revoluţiuuei franoese din 1848, alcătuită
după aote autentice şi oonvorbirl ou băr
baţii, cari au luata parte la acesta în
semnata evenimentü istoricü. Acestü re
nume şi l’a măritfi prin doué scrieri, cari
tractâză despre transformarea Orientului
europeano făcută prin Tractatula de Pa
ris din 1856, oare atinge directü tótá is
toria modernă a României. Intr’unü vo
lumü de ş0se sute pagiöe, oare conţine
Istoria Orientului europeanü dela Trac-
tatulü de Paris pănă la Tractatula de
Berlin, Regatula nostru ocupă unü looü
de onóre. A patra parte a acestui vo
lumü vorbesoe despre noi şi conţine is
toria relaţiunilorfl Prinoipatelorü române
cu Pórba Otomană şi ou Rusia, istoria
mişoărei diri 1848 în România şi a re-
sultatelorü dobêndite pentru ea prin
Tractatulü de Paris, caracteristica dom
nie lui Cuza Vodă şi relaţiunea eveni-
mentelorô, cari s’au suooedatü pănă la
isbuonirea rësboiului din 1876, acţiunea
română-rusă dinaintea Plevnei şi aşeză
mântul ü făoută din Traotatulü dia Ber
lina din 1878. Dela Colson, Neigebaur
dine şi spre sérá Lidia avea ső primescă
réspunsula.
Dér într’aceea unde sé se ducă ea?
Ospătâresa o lua ou sine spre Piazza
Montanara, unde intrară într’o osteriă.
Prea curénda se afla Lidia înaintea
uşei cancelariei. Ea trebui sé aştepte;
dér iritarea o împinse afară pe piaţa li
beră înaintea palatului Caffarelli, unde
se apropia de terasa Capitolului. Sórele
toomai apus68e în dosula muntelui Gia-
nioolo şi lumina numai ferestrele vile-
lorü şi a colinelorü de pini şi măslini.
O aromă plăcută se afla în oetatea e-
ternă şi din amurgulü violetü alü Ti
brului résunau clopotele de seră, învi-
tándü la odihnă.
Şi în inima Lidiéi, sbuciumată de
durere, intra pacea cerésoá. Ea credea
în mântuire, biruinţă şi .ferioire şi cu
Ave Maria alü olopotelorü se ridica tot
deodată o rugăciune ferbinte din inima
ei, spre celü Atotputernioü.(Va urma.)
şi Ubicini n id unü scriitorü strëinü nu
a tractatü cu ounoscinţe mai [aménunte
şi ou mai multă căldură afacerile româ
nescï, decâtü Bamberg. Espunerea lui e
superioră printr’unü imensü materialü do
cumentai^ pe care se spriginesoe, prin-
tr’o esperienţă dobândită într’o activi
tate politică de patru -t ecï de ani, şi
printr’unü talentü, oare i a asiguratü o
poeiţiunea din oele mai marcante prin
tre istorioü timpurilorü moderne.
Academia a fostü representată prin
delegaţiunî de membri là tristele cere
monii ale înoormêntàrii celorü trei re
gretaţl colegi decedaţi în térà.
O representare de aoeeaşl natură a
fă eut ü Aoademia, prin însăroinarea dată
d-lui N. Ionescu, la înmormântarea ma
relui oetăţâoO Dumitru Brătianu, oare nu
a fosta membru alü Academiei, dér a
fostü ministru alü Instrucţiunei publioe
la 1867 şi în acéstâ calitate a presidatü
şedinţa de inaugurare a Aoademiei şi a
patronata constituirea şi înoeputulü ac
tivităţii sale. In amintirea aoestorü fapte
Academia s’a cre4utü datóre a 4i°e ou*
vântul ü séu de reounoseinţă cătră me
moria patriotului ilustru.
Academia a participatü în anulü
treoutü la serbarea unui evenimentü pe
atâtü de îmbucurâtorü pe oâtü este de
rarü. Venerabilulü nostru colegü, G.
Bariţiu, privitü de întregü némulü ro-
mânesoü ou cea mai înaltă veneraţiune
pentru munca sa neobosită de şâse de
cenii în luminarea şi înălţarea naţiunei.
a împlinitü, la 12 Mai trecuta, 80 de
ari ai vieţei sale. Academia, care a fosta
fericită a număra delà a ei înfiinţare pe
d lü Bariţiu între membrii séi, a luatü
parte la serbarea, care s’a fâcutü ou
acéstà ocasiune la Sibiiu. Colegii noştri
d nil V. A. Urechiă, Gr. Stefăuesou, Gr.
G. Tocile8cu, P. Poni şi I. Vulcanü au
representatü Academia, îninânândü Nes-
torului scriitorilorü români o adresă de
felicitare a Aoademiei.
Ascultândü relaţiunea d lorü colegi
V. A. Urechiă şi Gr, Tocilescu despre
serbarea dela Sibiiu, precum şi serisórea
de mulţămire a d lui G. Bariţin, Aoade
mia — în şedinţa dela 29 Maiu — a
deoisü a publioa într’unü volumü o cu
legere din sorierile oele mai caracteris
tice eşite din oondeiulü d lui Bariţiu în
deour8ulü lungei sale aotivităţl literare şi
politice începândü dela 1838. Cu ale
gerea şi coordonarea sorierilorü, cari
vorü forma acésfcà publioaţiune, s’a în-
sărcinattt o comisiune oompusă din d nii
D. Sturdza, Gr. G. Tocilesou şi Nic.
Densuşianu.(Va urma.)
M ulţăm ifă publică.
Rotbavü, Ianuarie 1893.*)
Comitetulü parochialü alü biserioei
române gr. or din Rotbavü, în comită-
tuia Braşovului, îşi ţine de cea mai sântă
datorinţă ca şi pa aoâstă cale sé esprime
oea mai profundă mulţămită domnilorü,
oarl s'au milostivitü a contribui pentru
eiifioarea şc<5lei nôstre. Asemenea adu-
oemü ferbintea nostră mulţămită respec
tabilului d-nü Dr. Aurel Mureşianu, oare
a bine voita a publioa gratis în pre*
ţuitulfi 4iarü „Gazeta Transilvaniei“,
atâtü Licitaţiunea pentru didirea şo61ei
şi Apelulü pentru ajutorü, oâtü şi aoéstà
Mulţămită publioă. Aducemü mai de
parte profanda ndstră mulţămită tuturorü
acelorü domni, cari în urma „Apelului“
trimisü de parochulü nostru Iônû Leu-
cesou a colectata şi trimisü ofrande ma-
rinimose. Acei p. t. d-nl, oarl au oon-
tnbuitü, suntü următorii:
Din oomuna Rotbavü, la oumpërarea
teritoriului curţii, unde s’a edifioatü şoola,
parochulü nostru loanü Leucescu a dă-
ruitü frumôea sumă de 400 florini. George
Radu sen. 50 fi. Iônü Bordeanü 50 fl.
Petru MureşanO 5 fl. Maria Iônü Mo-
oanu 5 fl. George Radu sen. şi Iônü
*) Intâr4iată din causa lipsei de spaţiu.— Eed.
Bordeanü împreună au cumpératü douô
orucï de tinichea, cari s’au pusü pe co-
perişula şc0lei, ou 11 fl. 50 or.
Din Braşovă prin stăruinţa paro-
chului nostru Iôna Leu 'fscu, umblândü
pe acasă, dela următorii Biserioa S. Ni-
oolae din Soheiu 50 fl. Filiala Albina
25 fl. Domnii : Diamandi Manole 10
fl. Iónü Petricü protopresbiterü 5 fl.
Petraohe Zănesou comero. 5 fl. Taohe
Stănescu oomero. 5 fl. Iónü Lengeru,
adv. 3 fl. G. G. StefanovicI oomero. 8
fl. N. Şustai 2 fl. I. Duşoiu 2 fl. Mihailü
Rusu, nőt. reg. cerc. 2 fl. A. Bârsanü,
prof. 2 fl. Simeonü Damianü, adv. 2 fi.
D. Eremiasü, nepoţii 2 fl. G. G. 2 fl.
I. I Teclu 1 fl. Librăria Ciurou 1 fl.
Dumitru I. Pasou 1 fl. Vasile Voïna,
preotü 1 fl. Nieolae Ghighiniţă 1 fl.
Petru Fara 1 fl. P. P. 1 fl. G. N. 1 fl.
D. Iaroa j., zarafü 1 fl. Florea Pernea,
zarafü, 1 fl. C. Voiou j. zarafü, 1 fl.
Teodorü T. Christanü, zarafü, 1 fl. Iónü
Bratu, birtaşa, 1 fl. Teodorü Spuderoa,
oofetarü 1 fl. D. Făgărăşaua, prof. 1 fl.
Ootav. Sorescu adv. 1 11 Petru Nemeşa
notara publieü 1 fl. Stefanü Frigàtorü,
oalfă 50 or. Georg Depner, birtaşfl 1 fl.
Iónü Vodă, notarü com. în Poiana Mô-
rului 1 fl. George Prooa, învfţ. RâşnovO,
1 fl. Köpe Istv. sen., plugarü în Satu-
lungü 1 fl. N. Mocanu, neguţătorfi ín
Cernatü 2 fl. Niţă Moţioe, economü în
Cernatü, 1 fl. "Wilhelm Stener, comero.
în Rotbava, 1 fl Neagoe Popea, eco
nomü de oi în Satulungü, 1 fl. Ióntt
Debu, parochü în Vulcanü, 1 fl.(Va urma.)
Scirî telegrafice.
Oucurescî, 14 Martie. Tóté societăţile din capitală vorü lua parte cu drapelele lorü la îaiormêntarea lui Grrigorie T. Brătianu. Secţiunile Ligei vorü fi representate prin delegaţiunî. Studenţii se vorü présenta în corpore.
Literatură.A apăruta:
Epistola cătră Diognet, traducere
de 1. V. Paşcanii, cateeheta la şoola de
oopile şi de bâetl din Cernăuţi (stada
Transilvaniei), Nr. 1 din biblioteca sooie-
tăţii culturale „Lumina“. Editura socie
tăţii. Form. 8° de 19 pag. Preţuia 25 or.
DIVERSE.Superstiţiunea în vechime. Pe la
finea secuiului treoute, unü medioü din
München, cu numele Sănftl, întrebuinţa
oa medioamentü pentru orl-ce bólé o iconă a Feciórei-Maria, pe oare bolnavii
séi trebuiau sé o lingă. — In biblioteca
oraşului Hec-kingen se află o ordinaţiune
a Principelui de Hohenzollern, datată
din 18 Februarie 1725, în oare se pro
mite unü premiu de 5 fi. ori oărui lo-
ouitorO, care îi va aduoe, mortü séu viu,
trupulü unui vrăjitora. — In Sevila a
fostü arsü la 1781 unü strigoiu, despre oare vecinele susţineau, că ar fi ouatü
óué. — Când Ludovioü alü X I, regele
Franoiei, că4use într’o bolă grea, la or*
dinulü medicului séu de ourte, Coctier,
a trebuitü së se soalde timpü de mai
multe 4ile în sânge de copii. — In se-
oululü alü X V învâţaţii se ooupau multü
ou aflarea aşa numitului „osü a l ü n e-
m u r i r e i “, despre care se oredea, oă
nu póte sé piérá ín veol. Se cţioea, oă
acesta „osü alü nemurirei“ este unü
corpü fără greutate şi că elü formézâ
simburulü, din oare se va forma oorpulü
omenesoü după înviere. Mulţi medici
s’au stràduitü së găsâsoă acestü osü, despre care cei mai mulţi credeau, oă este
asounsü în corpulü omenescü, numai câtü
nu-lü potü afla.
proprietarii Dr. Aurel Mureşianu.
E8ââSÎ0r& m p n s a M : G r e g o r lu m a lo r â .
Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 48 —1893.
_ M U
din 11 Martie 1893.
Bancnote românesc! Ctamp. 9 52 Vend. 9 55
Argintii romănescti -
Napoleon-d’orI G-albinI - -
JELuble ruaesci * „
Mărci germane * *
Discontulü 6—8% pe anü.
Lire tarcesci - - „ Seris. iono. „Albina4 6%
* n n *7# n Imperiali - •
9 48
9.68
E8.80
B.53
, 62. 35 690
59.10
Oarsnlâ la bursa din Vie»adin 13 Martie 1893
Renta da aur* 4% 115.60JStenta de hârtii 5°/0 —.—
Imprumutulti c&ilortl ferate ungareaurii - - - - - - - - - 122.85
dto argintii - - - - - - - 120.20
Amortisarea datoriei e&ilorti ferate deostii ungar» [prima emisun« 95 60
Amortisarea datoriei căiiorâ. ferate de
ostii angara [2-a emisiune ] 97.50 Amortisarea datoriei căilorti ferate de
ostii ungare (8-a emisiune) - - 158.
Bonuri croato-slavone - ....................144.50Bonuri rurale-ungare - - 98 90
Despăgubirea pentru dijma de rinfeunşrurescâ 98 60
Imprumutulti cu premiulfc unzurpflcű 117 75
Losurile pentru regularoa Tis oi şi Se-ghedinului - 148 50
Renta de argintü austria«* - ■ - 989.—
Renta de hârtiâ austriacă • • 401.50
Societate mutuală fără acţionari.
Toto câştigulii së distribue între
asiguraţi.
THE MUTUALSocietate din Bei-Yorî fle asigurarea
asupra vieţei
cu f o n d u l O de
8*0 mllftone franciest© cea mai mare instituţiune fi
nanciară din lume. Asigură viaţii
după tote combinaţiunile.
Spre iniormaţiuue detailată a se
adresa Ia
Direcţiunea generală pentru UngariaBudapesta, Becsi utcza 5.
24,4—6. •
O O O O O O O o o o' MOSTRE atrăgetore pentru m u ş t e r i i p r i v a ţ i gratis şi franco. Caete cu mostre
cum nu saü. mai vedutü pănă acum pentru cro ito ri nefrancate.Eu nu dau rabat de 2’/» séu 31/, fi. pe metru, nici cadouri croitorilorü, cum fac°
concurenţa, ci amü n u m a i p r e ţ u r i f ixe netto pe metru pentru ca iiecare muştiriu se cumpere bun i i şi ef t i nü . Poftiţi a vi se presenta numai caetele mele cu mustre. Totodată avertidesü a Vé pă<|i de anunţuri ale concurenţei pentru ieftiuătate.
Stofe pentru îmbrăcăminte.Peruvien şi Dosking pentru onoratulü cl erű stofe prescrise pentru unifor
mele funcţionarilorti c. r., a emenea pentru veterani, pompieri, gimnastici, livree-uri, postavuri pentru biliarde şi mese de jocű, loden obicinuiţii şi impermeabilii pentru rocuri de venátóre, stofe de spálatű, pleduri de voiagiu dela fl. 4—14 etc.
Cine voie*ce a cumpăra, postavuri eftine, solide, trainice, din lână curată, ér n u sdrenţe eftine şi nu preţuescii nici cátü. cusutulü croitoriului, se se adreseze la
Joh. Stikarofsky tn Briinn. (Manchestern austriei.)D ep os ltu p e rm an en tă de p o stav u ri peste '/, m llló n e flo rin i.
Pentru a putea apreţia marimea şi eficacitate» stabilimentului, declarü că firma mea întreţine esportulü celü m a i ma r e de postavű din Europa fabricaţie de Kamgarn, mănunţlşuri pentru croitorie şi o mare legatorie de mustre.
Spre a ve convinge despre tote aceste invita pe Ou. publ i cü . a visita localurile spaţi0se a stabilimentului de vénedre unde suntü. ocupate 150 persone.
B *1 Trim iterea numai cu Ram burse.Corespondenta în limba germană, boemât maghiară, polonă, italiană, francesă şi
englesă. 40,7—24.
„ V I C T O R IInstitutu de creditt şi economii, societate pe acţii în ARAD.
Inchierea socoteleloru anului 1892.C o ra .t'u - l’u . IB ila - r i.t ’u .lu i.I .
A C T I V E .
Cassa în numerariu . , .................................
Cambii în p o r to fo l iu ...........................................
împrumuturi h ip o te c a r i......................................
împrumuturi pe efecte (Lombard)........................
Diverae conturi deb itare ......................................
Efectele p r o p r i i ....................................................
Mobiliar ........................................... 1130 fl. 48 cr.
10% amortisare........................113 „ 05 „
fl.
20401
511093
163704
5905
14061
1012
1017
717195
er.
67
85
54
43
49
P A S I V E .
Capitalu de acţii1000 acţii â 100 fl....................................
Fondulu de reservă................................................Fondulu de p e n s iu n e ...........................................Depuneri spre fructificare^......................................Deposite de c a s s ă ................................................Dividende neridicate................................................Interese transitore anticipate..................................Creditori...................................................................Venituri transpuse din 1891. . 267 fl. 25 cr. Venitulu anului 1892 . . . . 16262 fl. 83 cr.
fl. or.
10000017882 671500 —
535207 6712546 11
222 —
6370 5126936 43
16530 08
717 J 95 49
A r a d , la 31 Decemvre 1892.
Nicolae Oncu, Sava Raicu,directorü eseoutivö. comptabil.
Pap Ignaţie m. p., V. Mangra m. p., Dr. Georgiu Vuia m. p., Dr. Petco Lazar m. p., Georgiu Lazar m. p., Dr, Nicolae Giaclan m. p., Aurel Suciu m. p., Anton Karácsonyi m. p.
Bilanţulu presentü esaminându-se conform legiloru şi statuteloru şi asemănându-se cu cărţile principale şi ausiliare s’a aflatu întru tóté esactü.
A r a d , 9 Martie 1893.
C o m i t e t u l ű d . e s u p r a v e g ' h . i e r e :
Petru Truţa m. p. Vasile Papp m. p. Niculae Marcu m. p.
Coxa.tuLl-a. ;pro±xt\xl-«.i s i p>er<a.erilorvL.
fl. cr.
42028 97
8804 51
317 58
60 —
267 25
51478 31
E Ş I R I .
Interese la depuneri................... ....Contribuţie..............................................................Chirie .......................................................................Salare ...................................................................P o r to .......................................................................Spese de protest.....................................................Competinţa de t im b r u ................... ....Pro diverse................................. ............................
Spese: Tipărituri, inserţiunî, recuisite de cancelarie, lumină şi diverse spese...................
10% amortisare din m o b ila ru .............................Descriere la cam bii................................................Venitulu transpusu din 1891 . . . 267 fl. 25 cr. Venitu curatu din 1892. . . . 16262 fl. 83 cr.
fl.
22220 114650 49384 —
4690 99653 2197 4090 5964 29
1467 10113 05517 —
16530 08
51478
cr.
31
V E N I T U R I .
Interese de escompt..................................
Interese h ipo tecari................... .... . .
Interese de L o m b a rd .............................
Venitulu efecteloru p r o p r i i ...................
Venitulu transpusu din 1891...................
A r a d u , Bl Decembre 1893.
Nicoiae Oncudirectorii esecutivü
Sava Raicucomptabilü.
V. Mangra m. p., Dr. Petco Lazaru m. p., Georgiu Lazarű m. p., Dr. George Vuia m. p., Dr. Nicolae Ciaclan m. p., Anton Kardtsonyi m. p.r preşedinte. Ignaţie Pap m. p., Aurelu Suciu m. p.
Contulu presentü a profitului şi perderiloru esaminându-3e conformü legiloru şi statuteloru şi asemănându-se cu cărţile principale şi ausiliare s’a aflatu întru tóté esactu.
A r a d , 9 Martie 1893.
C o m i t e t u l ú cLe s u p r a v e g h i a r e :
Petru Truţia m. p. Vcisilie Papp m. p. Nicolae Marcu m. p.
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu.