CAIET DE SARCINI

- 5 -IMBRACAMINTI BITUMINOASE

1

Îmbrăcăminţi Bituminoase

CUPRINS

PREVEDERI GENERALE...................................................................................................................21 MATERIALE.................................................................................................................................31.1 Agregate naturale.................................................................................................................31.2 Filer......................................................................................................................................31.3 Bitum....................................................................................................................................31.4 Emulsie bituminoasă............................................................................................................41.5 Fibre.....................................................................................................................................42 STABILIREA COMPOZIŢIEI........................................................................................................52.1 Conţinutul de fibre active în mixturile asfaltice.....................................................................92.2 Raportul filer / bitum.............................................................................................................93 CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE...............................................................................113.1 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre........................123.2 Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice...................................................................123.3 Caracteristicile straturilor îmbrăcăminţilor bituminoase......................................................134 CARACTERISTICILE SUPRAFEŢEI STRATULUI EXECUTAT...............................................145 PREPARAREA ŞI PUNEREA ÎN OPERĂ A MIXTURILOR ASFALTICE.................................165.1 Prepararea mixturilor asfaltice...........................................................................................165.2 Instalaţia de preparare a mixturilor asfaltice......................................................................165.3 Punerea în operă a mixturilor asfaltice...............................................................................186 CONTROLUL EXECUŢIEI şi RECEPŢIA LUCRĂRILOR.........................................................206.1 Verificarea elementelor geometrice...................................................................................206.2 Caracteristicile suprafeţei îmbrăcăminţii bituminoase........................................................206.3 Recepţia lucrărilor..............................................................................................................20ANEXA A Harta cu zonele climaterice.....................................................................................22ANEXA B Mixtură asfaltică stabilizată cu fibre......................................................................23ANEXA C Tipuri de mixturi pentru startul de uzură..............................................................24ANEXA D Tipuri de mixturi pentru startul de legătură..........................................................25ANEXA E Simbolurile diferitelor tipuri de mixturi asfaltice prevăzute pentru execuţia îmbrăcăminţilor bituminoase cilindrate executate la cald...........................................................26ANEXA F UTILIZAREA ELEMENTELOR ANTI-FISURĂ..........................................................27(Geogrile, Geotextile, Geo-compozite)..............................................................................................27

2

PREVEDERI GENERALE

Prezentul Caiet de Sarcini stabileşte condiţiile tehnice generale de execuţie şi verificare a îmbrăcăminţilor bituminoase.

Antreprenorul va efectua, într-un laborator autorizat, toate încercările şi determinările cerute de prezentul Caiet de Sarcini şi orice alte încercări şi determinări cerute de Inginer.

În completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie să respecte prevederile standardelor şi normelor în vigoare.

Cu cel puţin 14 zile înaintea începerii lucrărilor, Antreprenorul va prezenta spre aprobare Consultantului, Procedura de Execuţie a îmbrăcăminţilor, care va conţine, printre altele:

o programul de execuţie a îmbrăcăminţilor;o utilajele folosite pentru producerea şi transportul materialelor;o utilajele folosite pentru transportul, aşternerea şi compactarea mixturii;o sursele (cariere, producători, furnizori) şi depozitele de agregate, inclusiv căile de acces la

acestea;o reteta de fabricatie (dozajele optime).

Pentru determinarea detaliilor tehnologiei de aşternere şi compactare, se vor executa sectoare de probă, a căror dimensiuni şi locaţii vor fi stabilite împreună cu Consultantul.După executarea sectoarelor de probă, Procedura de Execuţie va fi completată cu informaţii privind tehnologia de compactare:

o caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, lăţime, presiunea pneurilor, caracteristici de vibrare, viteză);

o numărul de treceri cu şi fără vibrare pentru realizarea gradului de compactare conform prevederilor prezentului Caiet de Sarcini;

o temperatura la care se începe şi la care se termină compactarea.

Antreprenorul trebuie să se asigure că prin toate procedurile aplicate, îndeplineşte cerinţele prevăzute de prezentul Caiet de Sarcini.

Antreprenorul va înregistra zilnic date referitoare la execuţia lucrărilor şi la rezultatele obţinute în urma măsurătorilor, testelor şi sondajelor.

Tipuri de mixturi

Îmbrăcăminţile bituminoase sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate, executate la cald.

Acestea sunt alcătuite din 2 straturi, Strat de uzură – conform anexei C: Strat de legătură - conform anexei D.

Simbolurile aferente tuturor tipuri de mixturi asfaltice folosite pentru îmbrăcăminţi bituminoase cilindrate executate la cald sunt precizate în anexa E.

3

1 MATERIALE

1.1 Agregate naturale

Funcţie de sursă, agregatele naturale se clasifică în: agregate naturale de carieră (conform SR 667/2001): cribluri, sorturile 4-8, 8-16 si 16-25;nisip de concasare, sort 0-4;agregate naturale de balastieră, prelucrate prin spălare şi sortare sau prin spălare, concasare şi sortare (conform SR 662/2002);nisip natural, sort 0-4.

Clasa minimă a rocii

Clasa minimă a rocii din care se obţin agregate naturale de carieră pentru execuţia îmbrăcăminţilor bituminoase se stabileşte conform SR 667/2001 (Tabel 3).Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienţă a agregatelor de carieră trebuie să respecte prevederile SR 667/2001 (Tabel 2).

Depozitare

Fiecare tip şi sort de agregate naturale trebuie depozitat separat, în padocuri prevăzute cu platforme betonate, având pante de scurgerea apei şi pereţi despărţitori pentru evitarea amestecării agregatelor.

1.2 Filer

Filerul care se utilizează este de calcar sau cretă în conformitate cu prevederile STAS 539/1979 În cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie să îndeplinească în plus condiţia ca minimum de particule sub 0,02 mm să fie de 20 % . Nu se admite folosirea altor materiale ca înlocuitor de filer sau a fracţiunii fine recuperate de la exhaustorul staţiei de asfalt.

Filerul se depozitează în silozuri cu încărcare pneumatică. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

1.3 Bitum

Pentru toate tipurile de mixturi asfaltice se va folosi bitum D80-100, cu excepţia MASF 16 pentru care se va folosi bitum D60-80.

Pentru aprobarea sursei de bitum, Antreprenorul va efectua şi reface trimestrial, toate determinările prevăzute în SR 754/1999 şi Normativ AND 537/1998.

La fiecare lot (max. 500 t), se vor efectua toate determinările prevăzute în SR 754/1999, cu excepţia conţinutului de parafină si a densităţii.

Bitumul trebuie să îndeplinească cerinţele specificate în tabelul 1.

Tabelul 1 – Caracteristicile bitumuluiCaracteristici Valori admisibile STAS

Penetraţia la 25C, (1/10 mm) 60-80 80-100 42-68Punctul de înmuiere IB, (C) 48-55 44-49 60-69Ductilitatea la 25C, (cm), min. 100 100 SR 61-96Ductilitatea la 5C, (cm), min. 4.0 5,0 SR 61-96

4

Caracteristici Valori admisibile STASPunct de rupere Fraass, (C), max. -13 -15 113-74Punct de inflamabilitate Marcusson, (C), min.

250 250 5489-80

Solubilitatea în solvenţi organici, (%), min. 99 99 115-80Stabilitatea prin încălzire în film subţire la 163C

8099-74Metoda II

- pierderea de masă, (%), max. 0,80 0,80- penetraţia reziduală la 25C, (%),

min.50 47

- creşterea punctului de înmuiere, (C), max.

9 9

- ductilitatea reziduală la 25C, (cm), min.

50 75

Conţinut de parafină, (%), max. 2.0 2.0 8098-68Densitatea la 15C, (g/cm3), min. 0,995 0,992 35-81Adezivitate pe agregat etalon, (%), min. 80 80 10969/3 - 83Adezivitate pe agregatul folosit 80 80 10969/3-83Indicele de instabilitate coloidală, (), max. 0.5 0.5

Bitumul aditivat

În cazul în care adezivitatea bitumului faţă de agregatele naturale utilizate, determinată conform STAS 10969/3-1983, este mai mică de 80%, este necesară aditivarea bitumului.

Aditivii trebuie să îndeplinească condiţiile de bază : - să fie compatibili cu tipul de bitum utilizat;- să fie stabili termic până la minimum 200C.- să amelioreze adezivitatea bitumului faţă de agregatele naturale fără a afecta celelalte

caracteristici ale acestuia;- să nu fie toxici, corozivi sau inflamabili.

Aditivii care se intenţionează a se utiliza, vor fi supuşi aprobării Consultantului.Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobare, Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic şi certificatul de conformitate a calităţii.

Bitumul aditivat trebuie să respecte condiţiile din tabelul 1, cu excepţia adezivităţii care se va determina faţă de agregatele naturale utilizate.

Perioada de stocarea bitumului aditivat trebuie să fie de maximum 3 zile, iar temperatura pe durata depozitării va fi în intervalul 120–140C.

Determinările şi frecvenţele sunt cele prevăzute în agrementul tehnic al fiecărui produs.

1.4 Emulsie bituminoasă

Pentru amorsarea stratului suport, se va utiliza emulsia bituminoasă cationică cu rupere rapidă, cu respectarea prevederilor STAS 8877/1971.Sursa de la care se intenţionează aprovizionarea cu emulsie, va fi supusă aprobării Consultantului.

Emulsia bituminoasă se depozitează în rezervoare metalice verticale, curate prevăzute cu pompe de re-circulare şi sistem de încălzire.

1.5 Fibre

5

Fibrele folosite la prepararea mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre pentru execuţia îmbrăcăminţilor bituminoase, sunt fibre sau granule din celuloză, bitumate sau nebitumate.

Tipul şi dozajul de fibre în mixtura asfaltică se stabilesc pe baza studiului preliminar efectuat de un laborator autorizat.

Tipurile de fibră care se intenţionează a se utiliza, vor fi supuse aprobării Consultantului.Pentru fiecare tip de fibră la care se cere aprobare, Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic şi certificatul de conformitate a calităţii.

2 STABILIREA COMPOZIŢIEI

Mixturile asfaltice pentru îmbrăcăminţi bituminoase se realizează integral din agregate de carieră sau din amestec de agregate naturale de carieră şi de balastieră.

Tabelul 2 – Agregate naturale pentru îmbrăcăminţi bituminoase

Tipul mixturi asfaltice Agregate naturale utilizate

mixturi asfaltice stabilizate cu fibre

- criblură : sort 4-8 şi 8-16- nisip de concasare sort 0-4 - filer

beton asfaltic rugos- criblură : sort 4-8 şi 8-16- nisip de concasare sort 0-4- filer

betoane asfaltice bogate cu criblură

- criblură : sort 4-8, 8-16 şi 16-25- nisip de concasare sort 0-4- nisip natural sort 0-4 - filer

beton asfaltic cu pietriş concasat

- pietriş concasat sort 4-8, 8-16, 16-25- nisip natural sort 0-4- filer

6

beton asfaltic deschis cu criblură

- criblură : sort 4-8, 8-16 şi 16-25- nisip de concasare sort 0-4- nisip natural sort 0-4 - filer

beton asfaltic deschis cu pietriş concasat

- pietriş concasat sort 4-8, 8-16, 16-25- nisip de concasare sort 0-4 - nisip natural sort 0-4- filer

beton asfaltic deschis cu pietriş sortat

- pietriş sort 4-8, 8-16, 16-25- nisip de concasare sort 0-4 - nisip natural sort 0-4- filer

Limitele dozajelor agregatelor naturale şi filer, pentru fiecare tip de mixtură asfaltică sunt cele din tabelul 3.

7

TABELUL 3

Nr. crt.

Fracţiuni şi agregate naturale din amestecul total

Strat de uzură Strat de legătură Tipul mixturii asfaltice

BA8BA8a

BA16BA16mBA16a

BA25BA25a

BAR16BAR16mBAR16a

MASF8 MASF16 BAPC16BAD25

BAD25mBAD25a

BADPC25BADPC25a

BADPS25BADPS25a

1Filer şi fracţiuni de nisipuri sub 0,1 mm

(%)9-13 9-13 6-13 9-11 11-14 10-14 9-13 2-7 2-7 2-7

2 Filer şi nisip fracţiunea (0,1 – 4) mm (%) Diferenţă până la 100 %

3 Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm (%)22-45

34-58 39-60 47-61 45-60 63-75 - 55-72 - -

4Pietriş concasat cu dimensiunea peste

8 mm (%)- - - - - - 18-34 - 39-58 -

5Pietriş sortat cu dimensiunea peste 8

mm (%)- - - - - - - - - 39-58

Nota : Conţinutul de filer pentru betoanele asfaltice deschise este de minimum 2 %

TABELUL 4

Mărimea ochiului sitei conform SREN 933-

2/1988

Tipul mixturii asfaltice

BA8BA8a

BA16BA16mBA16a

BA25BA25a

BAR16BAR16mBAR16a

MASF8 MASF16 BAPC16BAD25,BAD25m , BAD25a,

BADPC25 , BADPC25a, BADPS25 ,BADPS25a

treceri prin site cu ochiuri pătrate – SREN 933-2/1988 (%)

8

25 mm - - 90-100 - - - - 90-10016 mm - - 72-90 90-100 - 90-100 95-100 73-908 mm 90-100 66-85 54-80 61-74 95-100 44-59 66-82 42-614 mm 56-78 42-66 40-61 39-53 40-55 25-37 42-66 28-452 mm 30-55 30-55 30-50 30-42 19-28 20-25 30-55 20-351 mm 22-42 22-42 20-40 21-31 16-22 16-22 21-42 14-32

0.63 mm 18-35 18-35 15-35 18-25 13-20 13-20 18-35 10-300,20 mm 11-25 11-25 8-25 11-15 12-16 11-15 11-25 5-200,10 mm 9-13 9-13 6-13 9-11 11-14 10-14 9-13 2-7

Zona de granulozitate a amestecului de agregate

naturaleFigura 1 Figura 2 Figura 3 Figura 4 Figura 5 Figura 6 Figura 7 Figura 8

9

Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale pentru fiecare tip de mixtură asfaltică este cuprinsă în limitele prezentate în tabelul 4 şi figurile de la 1 până la 8 din Anexă. La execuţia betonului asfaltic deschis pentru stratul de legătură se foloseşte nisip de concasare sau amestec de nisip de concasare cu nisip natural, în care nisipul natural poate fi max. 50%.

2.1 Conţinutul de fibre active în mixturile asfaltice

Conţinutul de fibre active în mixturile asfaltice cu fibre MASF8 şi MASF16 va fi cuprins în limitele (0,5-1,0 % ) din masa mixturii asfaltice, astfel să se asigure un echilibru între limita inferioară a dozajului de bitum, a dozajului de fracţiune fină şi a dozajului de fibră activă.

Conţinutul optim de bitum, de fracţiune fină şi fibră activă se stabileşte prin studiul preliminar elaborat conform STAS 1338 / 1, 2 şi 3 - 1984-1987, de un laborator de specialitate.

Limitele recomandate pentru efectuarea studiilor preliminare de laborator, în vederea stabiliri conţinutului optim de bitum sunt prezentate în tabelul 5.

Tabelul 5 Conţinutul de liant la diferite tipuri de mixturi asfaltice

Tipul stratului Tipul mixturii asfalticeConţinutul de liant din masa mixturii asfaltice

(%)

Clasa tehnică a drumului

Strat de uzură

MASF8MASF16

6,7-7,5 I-V6,5-7,5 I-V

BAR16m, BAR16a 5,7-6,2 I-III5,7-6,2 II-III

BA16m6,0-7,0 I-II6,3-7,3 III

BA16, BA16a6,0-7,0 II6,3-7,3 III6,5-7,5 IV-V

BA8, BA8a 6,5-7,5 IV-VBA25, BA25a 5,5-7,0 IV-V

BAPC16, BAPC16a 6,0-7,5 IV-V

Strat de legătură

BAD25m 4,0-5,0 I-IIIBAD25, BAD25a 4,0-5,0 I-V

BAPC25, BAPC25a 4,0-5,0 III-VBADPS25, BADPS25a 4,0-5,0 IV-V

2.2 Raportul filer / bitum

Raportul filer / bitum recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice cuprinse în prezentul caiet de sarcini este conform tabelului 6.

Tabelul 6 - Raport filer / bitum recomandat

Tipul stratului Tipul mixturii asfalticeRaport filer :liant

(recomandat)Strat de uzură Betoane asfaltice rugoase 1,6-1,8

10

Betoane asfaltice bogate în criblură- cu dimensiunea maximă a granulei 16 mm- cu dimensiunea maximă a granulei 25 mm

1,3-1,81,1-1,8

Beton asfaltic cu pietriş concasat 1,6-1,8Strat de legătură

Betoane asfaltice deschise 0,5-1,4

11

3 CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determină pe corpuri de probă cilindrice confecţionate din mixturi asfaltice preparate în laborator pentru stabilirea dozajelor optime şi din probe prelevate pe parcursul execuţiei lucrărilor, de la malaxor sau de la aşternere, precum şi din stratul gata executat , pentru verificarea calităţii mixturilor asfaltice.

Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul execuţiei lucrărilor, precum şi din stratul gata executat, se efectuează conform SR EN 12697-27/2002.

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru drumuri şi cu bitum aditivat, trebuie să se încadreze în limitele din tabelele 7 şi 8. Tabelul 7 – Caracteristicile mixturii asfaltice pentru îmbrăcăminţi bituminoase

Tipul mixturii asfaltice

Tipul bitumului

Clasa tehnică a drumului

Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall Stabilitatea

(S) la 60 ºC (KN)

min

Indicele de

curgere (I) (mm)

Raport S/ Ι

(ΚΝ / mm)

Densitatea aparentă (Kg / mc)

minim

Absorbţia de apă

(%) volum

BA8;BA25BA8a;BA25a

D 80/100 D 80/100a

IV-V 5.5 1.5-4.5 1.2-3.6 2300 2-5

BA16BA16a

D 80/100 D 80/100a

II 8,0 1,5-4,0 2,0-5,32300 2-5III 7,0 1,5-4,0 1,7-4,6

IV-V 6,0 1,5-4,5 1,3-4,0BAR16

BAR16aD 80/100

D 80/100aI-II 8,5 1.5-4,0 2,1-5,6

2300 3-5III 7,5 1,5-4,0 1,8-5,0

BAPC16BAPC16a

D 80/100 D 80/100a

IV-V 5,5 1,5-4,5 1,2-3,6 2300 2-5

BAD25BAD25a

D 80/100 D 80/100a

I-V 4,5 1,5-4,5 1,0-3,0 2250 2-5

BADPC25BADPC25a

D 80/100 D 80/100a

III-V 4,0 1,5-4,5 0,9-2,6 2250 2-5

BADPS25BADPS25a

D 80/100 D 80/100a

IV-V 4,0 1,5-4,5 0,9-2,6 2250 2-5

Tabelul 8 - Caracteristicile mixturii asfaltice pentru îmbrăcăminţi bituminoase

Caracteristica

Tipul mixturii asfalticeBAR16, BAR16a,

BA16, BA16A, BA8, BA8a, BA25, BA25a

BAD25, BAD25a, BADPC25, BADPC25a, BADPS25, BADPS25a

Caracteristici pe cilindri confecţionaţi la presa de compactare giratorie

12

- volum de goluri la 80 de giraţii , % max.- volum de goluri la 120 de giraţii % max.

5,0-

-9,5

Rezistenţă la deformaţii permanente- fluaj dinamic la 40ºC şi 1800 pulsuri 10-4 mm max.

7600 -

Modulul de elasticitate la 15 ºC MPa min.:- zona climatică caldă- zona climatică rece

42003600

36003000

Rezistenţă la oboseală :- numărul de cicluri până la fisurare la15ºC min.

-- 4x105

3.1 Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre

Caracteristici fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie să se încadreze în limitele din tabelul 9

Tabelul 9 – Caracteristicile mixturii asfaltice stabilizate cu fibre

CaracteristicaTipul mixturii asfaltice

MASF8 MASF16Test Schellenberg, % max. 0,2 0,2Caracteristici pe epruvete cilindrice - stabilitate (S) la 60ºC KN, min.- indice de curgere (I) la 60ºC mm- densitate aparentă kg / m3 , mm- volum de goluri %

7,01,5-3,523003-4

7,01,5-3,523003-4

Rezistenţă la deformaţii permanente- fluaj dinamic la 40ºC şi 1800 pulsuri 10-4 mm max. 10000 10000

- viteza de deformaţie la ornieraj (VDOP), mm /hTemperatura (2)

45ºC 60ºC 45ºC 60ºC Numărul mediu de vehicule (1) < 1500 6,0 8,0 6.0 8.0

1500-3000 4,0 6,0 4,0 6,03000-6000 2,0 3,5 2,0 3,5>6000 <2,0 <3,5 <2,0 <3,5

Adâncimea făgaşului , mmNumărul mediu de vehicule (1) < 1500 6,0 9,0 6,0 9,0

1500-3000 5,0 8,0 5,0 8,03000-6000 4,0 7,0 4,0 7,0>6000 <4,0 <7,0 <4,0 <7,0

Modulul de elasticitate la 15 ºC Mpa, min. 3600 4000Deformaţia permanentă la oboseală (3600 impulsuri)la15ºC, 10 –4 max.

1200 1000

Note : 1) vehicule de transport marfă şi autobuze în 24 h calculat pentru traficul de perspectivă2) 45ºC - zona climatică rece; 60ºC - zona climatică caldă

3.2 Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice

Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marshall ale mixturilor asfaltice cu bitum şi bitum aditivat se face conform STAS 1338 / 1-1984 şi STAS 1338 / 2-1987.

Pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre, epruvetele cilindrice se confecţionează în funcţie de intensitatea de trafic, la temperatura de 135+ 5ºC, conform reglementărilor în vigoare, iar încercările pe epruvetele cilindrice tip Marshall se fac conform STAS 1338 / 2-1987.

Caracteristicile prevăzute în tabelele 7, 8 şi 9 se determină conform reglementărilor tehnice în vigoare.

13

Testul Schellenberg se efectuează conform anexei B.

Caracteristicile bitumului extras din mixtura asfaltică

Bitumul conţinut în mixtura asfaltică prelevată pe parcursul execuţiei lucrărilor de la malaxor sau de la aşternere trebuie să prezinte un punct de înmuiere inel şi bilă cu maximum 9ºC mai mare decât bitumul iniţial utilizat la prepararea mixturii asfaltice. Se exceptează verificarea bitumului extras din mixturile asfaltice tip MASF.

Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27/2002, iar pregătirea probelor de mixtură asfaltică în vederea extragerii bitumului, se face conform SR EN 12697-28/2002.

3.3 Caracteristicile straturilor îmbrăcăminţilor bituminoase

Gradul de compactare

Gradul de compactare se determină prin analize de laborator pe carote sau prin măsurători in-situ conform SR 174 / 2 -1997şi reprezintă raportul procentual dintre densitatea aparentă a mixturi asfaltice compactate în strat şi densitatea aparentă determinată pe epruvete Marshall confecţionate în laborator din mixtura asfaltică respectivă.

Densitatea aparentă a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din stratul gata executat sau prin măsurători in-situ cu gamma-densimetrul .

Încercările de laborator efectuate pentru verificarea gradului de compactare constau în determinarea densităţii aparente şi a absorbţiei de apă pe plăcuţe (100 x 100 ) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de (100-200) mm netulburate.

Condiţiile tehnice pentru densitatea aparentă, absorbţia de apă şi gradul de compactare al mixturii asfaltice sunt conforme tabelului 10.

Tabelul 10 - Caracteristicile mixturii asfaltice pentru îmbrăcăminţi bituminoase

Tipul mixturii asfalticeDensitatea aparentă

kg / m3, minAbsorbţia de apă % volum

Grad de compactare % min.

Mixtură asfaltică stabilizată cu fibre MASF8, MASF16

2300 2-6 97

Beton asfaltic rugos BAR16m 23004-7 96BAR 16a

BAR162250

Beton asfaltic bogat în criblurăBA16m

2300

2-6 96BA8a, BA16a, BA25a,BAPC16a,BA8, BA16, BA25, BAPC16

2250

Beton asfaltic deschis BAD25m 2250

3-8 96BAD25a, BADPC25a, BADPS25a, BAD25, BADPC25, BADPS25

2200

Rezistenţa la deformaţii permanente

14

Rezistenţa la deformaţii permanente se determină pe carote prelevate din stratul executat, respectiv din stratul de uzură.Valorile admisibile, în funcţie de trafic sunt prezentate în tabelul 9.

4 CARACTERISTICILE SUPRAFEŢEI STRATULUI EXECUTAT

Caracteristicile suprafeţei îmbrăcăminţilor bituminoase şi condiţiile tehnice care trebuie să fie conform tabelului 11

Tabelul 11 – Caracteristicile suprafeţei stratului executat

Nr. crt.

CaracteristicaCondiţii de

admisibilitateMetoda de încercare

1

Planeitatea în profil longitudinal 1)

Indice de planeitate, IRI, m / km

CD 155/2001 şi AND 563/2000

- drumuri de clasa tehnică I-II < 2.5- drumuri de clasa tehnică III < 3.5- drumuri de clasa tehnică IV < 4.5- drumuri de clasa tehnică V < 5.5

2

Uniformitatea în profil longitudinal 1)

Denivelări admisibile măsurate sub dreptarul de 3 m , mm

SR 174 / 2-1997- drumuri de clasa tehnică I şi străzi de categorie tehnică I-III

< 3.0

- drumuri de clasa tehnică II şi străzi de categorie tehnică IV

< 4.0

- drumuri de clasă tehnică III- V < 5.0

3

Rugozitatea 2) Rugozitatea cu pendulul SRT, unităţi SRT

STAS 8849/1983- drumuri clasă tehnică I-II > 80- drumuri clasă tehnică III > 70- drumuri clasă tehnică IV-V > 60Rugozitatea geometrică, HS, mm

STAS 8849/1983- drumuri clasă tehnică I-II > 0.7- drumuri clasă tehnică III > 0.6- drumuri clasă tehnică IV-V > 0.55

3Coeficient de frecare ( GT)

- drumuri clasă tehnică I – II- drumuri clasă tehnică III - IV

≥0.95≥0.7

Reglementări tehnice în vigoare

cu aparatul de măsură Grip Tester

4Omogenitate. Aspectul suprafeţei

Aspect fără degradare sub formă de exces de

bitum, fisuri, zone poroase, deschis,

şlefuite

vizual

Nota : 1) Planeitatea în profil longitudinal se determină, prin măsurarea indicelui de planeitate IRI, sau a denivelărilor sub dreptarul de 3m;2) Rugozitatea se determină prin măsurători cu pendulul SRT, sau prin măsurarea rugozităţii geometrice HS.

Determinarea caracteristicilor suprafeţei îmbrăcăminţilor bituminoase se efectuează în termen de o lună de la execuţia acestora.

15

Reguli şi metode de verificare a caracteristicilor mixturilor asfaltice

Verificarea caracteristicilor mixturilor asfaltice, prevăzute în tabelele 7, 8, 9, 10, 11 şi 12 se determină în următoarele etape:

o elaborarea studiului preliminar pentru stabilirea compoziţiei mixturii asfaltice;o verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice pe probe prelevate în timpul execuţiei lucrărilor;o verificarea caracteristicilor stratului de îmbrăcăminte bituminoasă executat.

Tipurile de încercări, funcţie de tipul mixturii asfaltice şi clasa tehnică a drumului, precum şi frecvenţele acestor încercări sunt prezentate în tabelul 12.

Tabelul 12 – Tipuri de încercări

Natura controlului sau încercării şi frecvenţa încercărilor

Caracteristici Tipul mixturii asfaltice

Studiul preliminar pentru determinarea compoziţiei mixturii

asfaltice

Caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall

Toate tipurile de mixturi asfaltice pentru stratul de uzură şi stratul de legătură (tabel 1 si 2) indiferent de clasa tehnică a drumului sau categoria tehnică a străzii

Caracteristicile :- Volumul de goluri determinat (cu presa de compactare giatorie)- Rezistenţa la deformaţii permanente- Modul de elasticitate- Rezistenţa la oboseală

MASF8, MASF16, indiferent de clasa tehnică a drumului sau de categoria tehnică a străziiMixturile asfaltice destinate stratului de uzură, pentru clasa tehnică a drumului I, II şi categoria tehnică a străzii I, II.

Verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice prelevate în timpul execuţiei- frecvenţa: 1/400 tone de mixtură asfaltică

Caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall

Toate tipurile de mixturi asfaltice pentru stratul de uzură şi stratul de legătură (tabelul 1 şi 2)

Verificarea calităţii stratului de îmbrăcăminte bituminoasă executat pe carote:-frecvenţa : 1 carotă / 7000 m2

Caracteristicile :- densitatea aparentă- absorbţia de apă- gradul de compactare

Toate tipurile de mixturi asfaltice pentru stratul de uzură şi stratul de legătură conform tabelului 10MASF8, MASF16

16

Natura controlului sau încercării şi frecvenţa încercărilor

Caracteristici Tipul mixturii asfaltice

Rezistenţa la deformaţii permanente

Mixturile asfaltice destinate stratului de uzură pentru clasa tehnică a drumului I, II şi categoria tehnică a străzii I, II ( tabelul 1)

5 PREPARAREA ŞI PUNEREA ÎN OPERĂ A MIXTURILOR ASFALTICE

5.1 Prepararea mixturilor asfaltice

Compoziţia mixturii asfaltice ce urmează a fi utilizată la realizarea îmbrăcăminţii bituminoase va fi stabilită de către Antreprenor pe baza unui studiu preliminar ţinând cont de respectarea condiţiilor tehnice precizate în acest caiet de sarcini.

Studiul preliminar privind compoziţia mixturii asfaltice, trebuie făcut într-un laborator autorizat.

Reţeta pentru fiecare tip de mixtură asfaltică susţinută de studiile şi rezultatele încercărilor obţinute în laborator inclusiv toate documentele corespunzătoare trebuie prezentate Consultantului în vederea aprobării acestora.

Raportul privind compoziţia mixturii asfaltice prezentată spre aprobare trebuie să includă cel puţin următoarele documente:

analiza completă a materialelor utilizate în programul de încercări ( agregate naturale, bitum, filer, polimeri, aditivi, fibre etc.)

încercarea Marshall pentru 5 dozaje de liant repartizate de-o parte şi de alta a dozajului de bitum reţinut.Epruvetele Marshall se vor compacta în laborator prin aplicarea a 75 lovituri de fiecare parte. Parametrii care trebuie determinaţi pe epruvete Marshall sunt cei prevăzuţi în tabelele 7, 8 şi 9.

Certificatele de Conformitate a Calităţii Materialelor ( agregate naturale, bitum, filer, fibre, polimeri, aditivi, etc.).

Toate dozajele pentru agregatele naturale şi filer trebuie să fie stabilite funcţie de greutatea totală a materialului granular uscat, inclusiv părţile fine, iar dozajul de liant va fi stabilit funcţie de greutatea mixturii asfaltice.

Granulozitatea agregatelor naturale pentru fiecare tip de mixtură asfaltică trebuie să se înscrie în limitele indicate în tabelele 4 şi 5 şi în figurile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 şi 8.

Reţeta propusă va fi aplicată pe sectorul de probă.

5.2 Instalaţia de preparare a mixturilor asfaltice

Mixturile asfaltice se vor prepara în staţii autorizate, operate de personal atestat.

Staţia de asfalt va trebui să fie dotată şi să prezinte caracteristici tehnice care să permită obţinerea performanţelor cerute de diferitele categorii de mixturi asfaltice prevăzute în Caietul de sarcini.Staţia de asfalt trebuie să fie automată şi dotată cu dispozitive de pre-dozare, uscare, re-sortare şi dozare gravimetrică sau volumetrică a agregatelor cu liantul bituminos.

Re-sortarea este obligatorie pentru instalaţiile în flux discontinuu.

17

În cazul instalaţiilor în flux continuu, corecţia de umiditate, respectiv corelarea cantităţii de agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusă în uscător-malaxor se face automat.

Indiferent de tipul instalaţiei, aceasta trebuie dotată cu sisteme de înregistrare şi afişare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale şi a mixturii asfaltice şi să asigure precizia dozării.

În cazul dozării volumetrice a bitumului se va ţine seama de faptul că densitatea acestuia variază cu temperatura astfel încât la 150 C – 180 C, 1 kg de bitum rutier are un volum de (1,09-1,11) litri.

Stocarea şi încălzirea bitumului

Staţia de asfalt trebuie să aibă rezervoare pentru depozitarea unei cantităţi de bitum mai mare sau cel puţin egală cu media zilnică de consum.Rezervoarele trebuie să aibă un indicator de nivel şi un sistem de încălzire a liantului până la temperatura necesară evitându-se supraîncălzirea acestuia.Se interzice încălzirea agregatelor naturale şi a bitumului peste 190 C , în scopul evitării modificării caracteristicilor liantului în procesul tehnologic.

Stocarea filerului

La staţia de preparare a mixturilor asfaltice, filerul trebuie să fie depozitat în silozuri prevăzute cu dispozitive de alimentare şi extragere corespunzătoare (pneumatică).Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

Stocarea, uscarea şi re-sortarea agregatelor naturale

Condiţiile de depozitare a agregatelor naturale pe sorturi sunt cele prevăzute la Capitolul 1 Materiale punctul 1.1.

Instalaţia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie să dispună de echipamentul mecanic necesar pentru alimentarea uniformă a agregatelor naturale astfel încât să se asigure o producţie constantă.

Agregatele naturale trebuie să fie dozate gravimetric, iar dispozitivele de dozare trebuie să permită alimentarea agregatelor conform reţetei aprobată de Consultant privind compoziţia mixturii asfaltice cu abaterile admise faţă de granulozitatea pe fracţiuni din tabelul 13

Tabelul 13 – Abateri limită în dozarea agregatelorComponentele mixturii Abateri admise faţă de dozaj %

Agregate 16 – 25 + 58 – 16 + 54 – 8 + 52 – 4 + 41 – 2 + 40,63 – 1 + 30,2 - 0,63 + 30,1- 0,2 + 2

< 0,1+ 1.5

+ 1,0 – pt. MASFBitum +0,3

Fluxul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice

- reglarea pre-dozatoarelor instalaţiei prin încercări astfel încât granulozitatea amestecului de agregate naturale să corespundă celei prescrise, în limitele de toleranţă din tabelul 13

18

- introducerea agregatelor naturale în uscător sau (uscător-malaxor) unde are loc uscarea şi încălzirea acestora

- re-sortarea agregatelor naturale şi dozarea gravimetrică pe sorturi ( în cazul instalaţiilor în flux discontinuu)

- introducerea agregatelor naturale calde în malaxor unde se amestecă cu filerul rece, dozat separat

- dozarea bitumului cald şi introducerea acestuia în malaxor sau în uscător-malaxor- amestecarea componentelor mixturii asfaltice şi evacuarea acesteia în buncărul de stocare- durata de malaxare, în funcţie de tipul instalaţiei, trebuie să fie suficientă pentru realizarea

unei anrobări complete şi uniforme a agregatelor naturale şi a filerului cu liantul bituminos- pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre, durata de malaxare a agregatelor naturale cu

fibra trebuie să fie de 25-30 secunde (pentru a asigura dispersia fibrei în mixtura minerală şi implicit omogenitatea acesteia în mixtura asfaltică), iar după introducerea liantului bituminos malaxarea să mai continue 40-50 secunde. Timpul total de malaxare trebuie să fie cuprins între 65-80 secunde.

Regimul termic aplicat la prepararea mixturilor asfaltice, funcţie de tipul de bitum, trebuie să se încadreze în limitele din tabelul 14.

Tabelul 14 – Regimul termic la prepararea mixturilor asfaltice

Materialele şi faza de execuţie Temperatura C în funcţie de tipul bitumuluiD 60 / 80 D 80 / 100

- agregate naturale la ieşire din uscător 170-190 165-185-bitum la intrare în uscător 155-165 150-160- mixtură asfaltică * la iesire din uscător 165-175 160-170 * la aşternere min 155 min 150

* la începutul compactării min. 150 min. 145 * la sfărşitul compactării min. 110 min. 105

Temperaturile situate la partea superioară a intervalului se aplică în cazul execuţiei lucrărilor în zone climatice reci sau la temperaturi atmosferice situate la limita minimă admisă de + 10C şi de +15C pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre.

Stocarea şi încărcarea mixturilor asfaltice

La ieşire din malaxor trebuie amenajate dispozitive speciale pentru evitarea segregării mixturii asfaltice în timpul stocării şi / sau la încărcarea în mijloacele de transport.

Controlul fabricaţiei Controlul calităţii mixturilor asfaltice trebuie făcut prin verificări preliminare şi în timpul execuţiei, cu frecvenţa din tabelul 12

5.3 Punerea în operă a mixturilor asfaltice

Sectorul de probă

În vederea stabilirii procedurii de execuţie şi a utilajelor şi dispozitivelor de aşternere şi compactare, înainte de începerea lucrărilor, cu aprobarea Consultantului, Antreprenorul va executa un sector de probă, de cel puţin 200 m lungime, pe toată lăţimea căii.

19

Pe durata execuţiei sectorului de probă, se va efectua şi verificarea în condiţii de exploatare a funcţionării staţiei de preparare a mixturii, precum şi obţinerea constanţei caracteristicilor mixturii stabilite în laborator (reţetei de fabricaţie), aşa cum a fost aprobată de Consultant.

Pregătirea, execuţia lucrărilor şi efectuarea testelor pe sectorul de probă, inclusiv a testului de orineraj, se vor face în prezenţa şi cu aprobarea Consultantului.

Pregătirea, execuţia lucrărilor şi măsurătorile efectuate pe sectorul de probă vor fi efectuate pe cheltuiala Antreprenorului.

Schimbarea reţetei implică execuţia unui nou sector de probă.

Rezultatele obţinute pe sectorul de probă vor servi la definitivarea procedurii de execuţie, document de referinţă în executarea stratului.

Pregătirea stratului suport

Înainte de aşternerea mixturii asfaltice, stratul suport trebuie foarte bine curăţat, utilizand o perie mecanică, aer comprimat sau când este cazul prin spălare cu apă sub presiune.

La asternerea îmbrăcăminţilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru şi stratul suport cu emulsie de bitum cationică cu rupere rapidă, pulverizată în film subţire. Cu aprobarea Consultantului, amorsarea poate fi omisa, în cazul în care stratul se execută la interval mai mic de 3 zile de la execuţia stratului anterior.

Amorsarea stratului suport se va face mecanizat.

Cantitatea de bitum rezidual trebuie să fie de (0,3-0,5) kg / mp.Suprafaţa stratului suport pe care urmează a fi aşternute straturile asfaltice trebuie să fie uscată.

Punerea în lucrare a geogrilelor, geotextilelor sau geocompozitelor se va face conform cerinţelor agrementelor tehnice ale acestora.

Transportul mixturilor asfaltice

Mixtura asfaltică se transportă cu autobasculante cu benele curăţate şi uscate, prevăzute cu prelate pentru prevenirea pierderilor de temperatură.

Punerea în operă a mixturilor asfaltice

Punerea în operă a mixturilor asfaltice trebuie să fie efectuată cu repartizatoare–finisoare prevăzute cu sistem de nivelare şi cu asigurarea pre-compactării.

Aşternerea mixturilor asfaltice trebuie făcută cand temperatură a mediului ambiant este de peste +10C iar pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre ( MASF) de peste +15C.

Aşternerea nu va fi permisa pe timp de ploaie.

În timpul aşternerii şi compactării, mixturile asfaltice trebuie să aibă temperatura conform prevederilor din tabelul 14.

Punerea în operă a mixturilor asfaltice se face într-un strat, pe întreaga lăţime a căii de rulare.

Preparare, transportul şi punerea în operă a mixturilor vor fi astfel coordonate, încât să se prevină crearea rosturilor de lucru.

20

În cazul unor întreruperi care conduc la scăderea temperaturii mixturii asfaltice rămasă necompactată în amplasamentul repartizatorului până la 120C, se procedează la scoaterea acestui utilaj din zona de întrerupere, se compactează imediat, suprafaţa nivelată şi se îndepărtează resturile de mixtură asfaltică rămasă în capătul benzii.

La reluarea lucrului pe aceeaşi bandă sau pe banda adiacentă, zonele aferente rostului de lucru, longitudinal şi / sau transversal, se taie pe toată grosimea stratului, astfel să rezulte o muchie vie verticală. În cazul rostului longitudinal când benzile adiacente se execută în aceeaşi zi, tăierea nu mai este necesară. Suprafaţa nou creată prin tăiere va fi amorsată.

Rosturile de lucru longitudinale şi transversale ale straturilor se vor decala întreţesut faţă de rosturile stratului anterior, cu cel puţin 10 cm.

Compactarea

Operaţiunea de compactare a mixturilor asfaltice se realizează cu compactoare cu pneuri şi compactoare cu rulouri netede, prevăzute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel să se obţină caracteristicile tehnice minime prevăzute în tabelul 10.

Compactoarele trebuie să lucreze fără şocuri, cu o viteză mai redusă la început, pentru a evita vălurirea îmbrăcăminţii.Compactoarele cu pneuri vor fi echipate cu şorţuri de protecţie şi nu se vor îndepărta mai mult de 50 m în spatele repartizatorului finisor.

6 CONTROLUL EXECUŢIEI şi RECEPŢIA LUCRĂRILOR

6.1 Verificarea elementelor geometrice

Elementele geometrice şi abaterile limită la elementele geometrice trebuie să îndeplinească condiţiile din tabelul 15

Tabelul 15Elementul măsurat Abaterea limită admisăgrosimea stratului ±10 %lăţimea stratului ±5 cmpanta profilului transversal ±0,4 %

cotele profilului longitudinal şi transversal±0,5 cm (cu respectarea pasului de

proiectare)denivelările (măsurate sub lata de 3 m sau similar) 0,3 cm

6.2 Caracteristicile suprafeţei îmbrăcăminţii bituminoase

Îmbrăcămintea bituminoasă cilindrată la cald trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în tabelul 15.

6.3 Recepţia lucrărilor

După terminarea lucrărilor pe un tronson, lucrările executate vor fi supuse aprobării Consultantului, anterior aşternerii stratului următor.

Inspectarea lucrărilor care devin ascunse, trebuie să stabilească dacă acestea au fost realizate conform proiectului şi Caietului de Sarcini.

Recepţia presupune verificarea înregistrărilor din timpul execuţiei şi a rezultatelor încercărilor, precum şi examinarea efectivă a lucrărilor.

21

În urma verificării se încheie un proces verbal de recepţie prin care se autorizează trecerea la faza următoare de execuţie.

22

ANEXA A Harta cu zonele climaterice

23

ANEXA B Mixtură asfaltică stabilizată cu fibreTestul Schellenberg

1 Principiul metodeiSe determină procentul de material (p) pe care îl pierde mixtura asfaltică stabilizată cu fibre, tip MASF8 şi MASF16, în prezenţa temperaturilor ridicate.

2 Aparatura- etuvă care asigură temperatura de 170 C + 2C; - balanţă cu precizia de 0,1 g;- pahar Berzelius;- capsulă de porţelan;- sticlă de ceas.

3 Mod de lucruSe prepară în laborator o cantitate de aproximativ 1 kg mixtură asfaltică tip MASF, la temperatura de 150 CProba de mixtură asfaltică se cântăreşte 0,1g şi se introduce într-un pahar Berzelius, încălzit în prealabil la temperatura de 170 C.Paharul Berzelius cu proba de mixtură asfaltică se acoperă cu o sticlă de ceas, se introduce în etuvă, încălzită în prealabil la temperatura de (170+2)C, şi se menţine la această temperatură timp de 1h.Se scoate paharul Berzelius din etuvă şi mixtura asfaltică se răstoarnă în capsula de porţelan.Se cântăreşte capsula de porţelan cu mixtură asfaltică şi se determină, prin diferenţă, cantitatea de material fixat pe pereţii paharului Berzelius.

4 Exprimarea rezultatelor Se calculează procentul (p) de material fixat pe pereţii paharului Berzelius cu relaţia:

m1 – m2 p = -------------------- x 100 (%) m1

în care : m1 – masa mixturii asfaltice introdusă în paharul Berzelius, (g);m2 – masa mixturii asfaltice din capsula de porţelan, (g).

Se poate folosi şi procedeul alternativ, de cântărire a paharului Berzelius înainte de încălzire ( m ) şi după răsturnarea mixturii asfaltice (m’) şi a masei iniţiale a probei de mixtură asfaltică (m1) . Procentul de material aderent la pereţii paharului Berzelius se calculează cu relaţia:

m’ – m p = -------------------- x 100 (%) m1

Rezultatul este media a două determinări.

5 Interpretarea rezultatelorÎn funcţie de valoarea procentului (p) de material rămas pe pereţii paharului Berzelius, calitatea mixturii asfaltice se apreciază astfel :

p < 0.2 %: bunăp = 0.2 %: acceptabilă

24

ANEXA C Tipuri de mixturi pentru startul de uzură

Nr. crt.

Clasa tehnica a drumului

Clasa tehnică a

străzii

Stratul de uzurăTipul mixturii asfaltice (1)

1 I I

Mixtură asfaltică stabilizată cu fibre MASF8, MASF16Beton asfaltic bogat în criblură cu bitum modificat BA16mBeton asfaltic rugos

- cu bitum modificat BAR 16m- cu bitum aditivat BAR 16a

2 II, III II, III

Mixtură asfaltică stabilizată cu fibre : MASF8, MASF16Beton asfaltic rugos :

- cu bitum modificat BAR16m- cu bitum aditivat (2) BAR16a- cu bitum BA16

Beton asfaltic bogat în criblură :- cu bitum modificat BA16m- cu bitum aditivat (2) BA16a- cu bitum BA16

3 IV, V IV

Mixturi stabilizate cu fibre ;MASF8 si MASF16Beton asfaltic bogat în criblură

- cu bitum aditivat (2)BA8a, BA16a, BA25a- cu bitumBA8, BA16, BA25

Beton asfaltic cu pietriş concasat (3)- cu bitum aditivat BAPC16a- cu bitum BAPC16

Notă : 1. Simbolurile pentru mixturile asfaltice sunt conform tabelului 32. Bitumul aditivat se utilizează în cazul în care adezivitatea bitumului faţă de agreagatele naturale utilizate este sub limita de 80 %.3. Cu acordul administratorului drumului

25

ANEXA D Tipuri de mixturi pentru startul de legătură

Nr. crt.

Clasa tehnica a drumului

Clasa tehnică a

străzii

Stratul de legătură Tipul mixturii asfaltice (1)

1 I, II I, II

Beton asfaltic deschis cu criblură :- cu bitum modificat BAD25m- cu bitum aditivat BAD25a- cu bitum BAD25

2 III III

Beton asfaltic deschis cu criblură :- cu bitum modificat BAD25m- cu bitum aditivat (2) BAD25a- cu bitum BAD25

Beton asfaltic deschis cu pietriş concasat :- cu bitum aditivat (2) BADPC25a- cu bitum BADPC25

3 IV, V IV

Beton asfaltic deschis cu criblură :- cu bitum aditivat(2)BAD25a- cu bitum BAD25

Beton asfaltic deschis cu pietriş concasat :- cu bitum aditivat (2) BADPC25a- cu bitum BADPC25

Beton asfaltic deschis cu pietriş sortat :- cu bitum aditivat (2) BADPS25a- cu bitum BADPS25

26

ANEXA E Simbolurile diferitelor tipuri de mixturi asfaltice prevăzute pentru execuţia îmbrăcăminţilor bituminoase cilindrate executate la cald

Nr. crt.

Tipul mixturii asfaltice Simbolul

1.Mixturi asfaltice stabilizate cu fibre MASF8

MASF16

2.

Mixturi asfaltice cu bitum modificat cu polimeri- beton asfaltic bogat în criblură- beton asfaltic rugos- beton asfaltic deschis cu criblură

BA16mBAR16mBAD25m

3.

Mixturi asfaltice cu bitum aditivat- beton asfaltic bogat în criblură

- beton asfaltic rugos- beton asfaltic cu pietriş concasat- beton asfaltic deschis : - cu criblură - cu pietriş concasat - cu pietriş sortat

BA8aBA16aBA25aBAD16aBAPC16a

BAD25aBADPC25aBADPS25a

4

Mixturi asfaltice cu bitum neparafinos pentru drumuri- beton asfaltic bogat în criblură

- beton asfaltic rugos- beton asfaltic cu pietriş concasat- beton asfaltic deschis : - cu criblură - cu pietriş concasat - cu pietriş sortat

BA8 BA16 BA25 BAR16 BAPC16 BAD25 BADPC25 BADPS25

27

ANEXA F UTILIZAREA ELEMENTELOR ANTI-FISURĂ(Geogrile, Geotextile, Geo-compozite)

Inainte de aşternerea materialului geocompozit vor trebui luate măsuri de pregătire a suprafeţei suport. Suprafaţa drumului nu trebuie să prezinte crăpături sau neregularităţi. Denivelările longitudinale sau transversale mai mari de 10 mm, constatate în urma măsurătorii acestora cu lata de 3 m lungime, vor fi corectate prin aplicarea unui mortar asfaltic sau a altor materiale corespunzătoare. Fisurile şi crăpăturile vor fi colmatate cu emulsie bituminoasă, mastic bituminos sau mortar asfaltic, in funcţie de deschiderea lor, conform indicaţiilor date de Consultant. Suprafaţa suport astfel obţinută va trebui să fie perfect curată în urma îndepărtării materialelor străine, cum ar fi particulele de praf sau altele.

Aşternerea materialului geocompozit

Aşternerea materialului geocompozit se va face în conformitate cu specificatiile furnizorului.

Caracteristicile materialului geocompozit

Caracteristicile materialului geocompozit trebuie să rămână nemodificate după contactul cu mixtura fierbinte asternută peste acesta.Geogrilele trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici tehnice:

rezistenţa la tracţiune a geogrilei pe direcţie longitudinală şi transversală va fi de minimum 20kN/m

alungirea maximă la rupere a materialului va fi de 13%. Se recomandă folosirea unor materiale care, pe lângă rolul anti-fisuri să aibă şi capacitatea de a constitui o armare a structurilor bituminoase. În acest scop, se vor prefera materiale cu rezistenţă mare la tracţiune (≥ 50KN) şi alungire la rupere mică (3-5%).

ochiurile vor fi dreptunghiulare sau pătrate şi vor avea acceaşi grosime pe ambele direcţii vor fi realizate din poliester sau polipropilenă

Geotextilul trebuie să îndeplinească urmatoarele caracteristici tehnice: rezistenţa la tracţiune va fi de minimum 3 kN/m Alungirea maximă la rupere a materialului va fi de 80% va fi realizat din polipropilenă sau poliester şi va avea o structură neţesută

Documentele prezentate Consultantului privind caracteristicile tehnice ale materialelor aprovizionate vor include si felul în care rezistă materialele respective la sarcini repetate, pe bază de teste. Aşternerea e lementelor anti-fisură Toate rosturile materialului anti-fisura trebuie sa aiba o suprapunere de nu mai putin de 20 cm, daca nu este specificat altfel de catre producator.

28