5. Teoria Şi Metodologia Instruirii - Metodologia Didactică 3

Curs 5Curs 5

Teoria şi metodologia Teoria şi metodologia Instruirii: Instruirii:

Metodologia didacticăMetodologia didactică

Cuprins:Cuprins:

Demonstraţia didacticăDemonstraţia didactică Exerciţiul didacticExerciţiul didactic

Demonstraţia didacticăDemonstraţia didactică

Definiţie: Definiţie: metodă de predare - învăţare, în cadrul căreia metodă de predare - învăţare, în cadrul căreia mesajul de transmis către elev se cuprinde într-un obiect mesajul de transmis către elev se cuprinde într-un obiect concret, o acţiune concretă sau substitutele lorconcret, o acţiune concretă sau substitutele lor ..

o vom încadra tot între o vom încadra tot între metodele intuitivemetodele intuitive, graţie faptului că se , graţie faptului că se adresează cunoaşterii directe prin simţuri; adresează cunoaşterii directe prin simţuri;

după gradul de angajare a elevului, o vom considera după gradul de angajare a elevului, o vom considera fie între fie între metodele expozitivemetodele expozitive (când se combină cu expunerea), (când se combină cu expunerea), fie între fie între cele activecele active (când se combină cu conversaţia sau presupune (când se combină cu conversaţia sau presupune activitatea elevului în paralel cu a profesorului, de pildă, în activitatea elevului în paralel cu a profesorului, de pildă, în cadrul unora dintre experienţele de laborator). cadrul unora dintre experienţele de laborator).


Demonstraţia este prezentă într-o formă sau alta, în toate Demonstraţia este prezentă într-o formă sau alta, în toate materiile de învăţământ. Dacă vom separa, însă, materiile de învăţământ. Dacă vom separa, însă, disciplinele şcolare, pe anumite categorii, o vom găsi mai disciplinele şcolare, pe anumite categorii, o vom găsi mai frecvent utilizată fie frecvent utilizată fie în cele care explorează direct o în cele care explorează direct o realitate concretărealitate concretă (ştiinţele naturale, geografia fizică, fizica, (ştiinţele naturale, geografia fizică, fizica, chimia), fie chimia), fie în cele care pun pe primul plan un anume în cele care pun pe primul plan un anume aspect executoriuaspect executoriu (disciplinele de educaţie fizică, estetică, (disciplinele de educaţie fizică, estetică, tehnico-practică) şi mai puţin frecventă în celelalte categorii tehnico-practică) şi mai puţin frecventă în celelalte categorii (ştiinţele umaniste).(ştiinţele umaniste).

Este însă o certitudine că ea nu lipseşte cu desăvârşire din Este însă o certitudine că ea nu lipseşte cu desăvârşire din nici una dintre aceste categorii de materii şcolare, fiecare nici una dintre aceste categorii de materii şcolare, fiecare incluzând o parte (oricât de mică) de conţinuturi, a căror incluzând o parte (oricât de mică) de conţinuturi, a căror predare să se realizeze prin "arătare" directă de către predare să se realizeze prin "arătare" directă de către educator.educator.

Demonstraţia didacticăDemonstraţia didactică Există cinci forme de demonstraţie relativ distincte, în funcţie Există cinci forme de demonstraţie relativ distincte, în funcţie

de mijlocul pe care se bazează fiecarede mijlocul pe care se bazează fiecare: :

((11) demonstraţia cu obiecte în stare naturală; ) demonstraţia cu obiecte în stare naturală; ((22) demonstraţia cu acţiuni; ) demonstraţia cu acţiuni; ((33) demonstraţia cu substitutele obiectelor, fenomenelor, ) demonstraţia cu substitutele obiectelor, fenomenelor,

acţiunilor; acţiunilor; ((44) demonstraţia de tip combinat; ) demonstraţia de tip combinat; ((55) demonstraţia cu mijloace tehnice. ) demonstraţia cu mijloace tehnice.

1. Demonstraţia cu obiecte1. Demonstraţia cu obiecte Caracteristica ei este aceea că Caracteristica ei este aceea că sursa principală a informaţiei sursa principală a informaţiei

elevului constă dintr-un obiect naturalelevului constă dintr-un obiect natural (roci, seminţe, plante, (roci, seminţe, plante, substanţe chimice etc.), pe cât este posibil încadrate în substanţe chimice etc.), pe cât este posibil încadrate în contextul lor de existenţă (de pildă, plantele sau unele animale contextul lor de existenţă (de pildă, plantele sau unele animale de laborator). Ca o alternativă acceptabilă, în aceeaşi categorie de laborator). Ca o alternativă acceptabilă, în aceeaşi categorie s-ar putea încadra acele mijloace de demonstraţie oarecum s-ar putea încadra acele mijloace de demonstraţie oarecum artificializate, constând din insectare, plante presate, animale artificializate, constând din insectare, plante presate, animale împăiate, pregătite doar pentru intuire exterioară, ele împăiate, pregătite doar pentru intuire exterioară, ele reprezentând ipostaze cvasiidentice cu cele vii.reprezentând ipostaze cvasiidentice cu cele vii.


Avantajul formei de demonstraţie în discuţie este că imprimă Avantajul formei de demonstraţie în discuţie este că imprimă învăţării o notă deosebit de convingătoare, dată fiind evidenţa învăţării o notă deosebit de convingătoare, dată fiind evidenţa faptelor constatate de elevi în acest fel. faptelor constatate de elevi în acest fel.

Ea reprezintă calea pe care se pun în valoare mai ales două Ea reprezintă calea pe care se pun în valoare mai ales două dintre principiile didactice, în măsură egală: principiul intuiţiei dintre principiile didactice, în măsură egală: principiul intuiţiei şi principiul legăturii dintre teorie şi practică. Elevul nu mai are şi principiul legăturii dintre teorie şi practică. Elevul nu mai are nevoie de alte mijloace intermediare, putând aşadar investiga nevoie de alte mijloace intermediare, putând aşadar investiga direct realitatea compusă din faptele unui domeniu sau altul. direct realitatea compusă din faptele unui domeniu sau altul. De asemenea, are posibilitatea să-şi aplice propriile cunoştinţe De asemenea, are posibilitatea să-şi aplice propriile cunoştinţe teoretice, constând din principii, reguli, determinări cauzale, teoretice, constând din principii, reguli, determinări cauzale, direct în realitatea "palpabilă" a acestor obiecte şi fenomene.direct în realitatea "palpabilă" a acestor obiecte şi fenomene.

Materiile la care se utilizează pot fi cuprinse mai ales în grupa Materiile la care se utilizează pot fi cuprinse mai ales în grupa ştiinţelor naturii. Există şi situaţii de utilizare a obiectelor ştiinţelor naturii. Există şi situaţii de utilizare a obiectelor naturale în alte scopuri decât studiul naturii - la matematică, de naturale în alte scopuri decât studiul naturii - la matematică, de pildă, în învăţarea numeraţiei sau calculului. În acest caz ele au pildă, în învăţarea numeraţiei sau calculului. În acest caz ele au însă alt regim şi alte reguli de utilizare, jucând numai rolul de însă alt regim şi alte reguli de utilizare, jucând numai rolul de "mijlocitori" pentru "mijlocitori" pentru demonstrarea unor relaţii independente de demonstrarea unor relaţii independente de conţinutul acestor obiecteconţinutul acestor obiecte (de pildă, relaţiile de ordin numeric)), (de pildă, relaţiile de ordin numeric)), atât în lecţii de predare cât şi de consolidare.atât în lecţii de predare cât şi de consolidare.


CCerinţelerinţelee didactice didactice ale utilizării obiectelor de demonstrat: ale utilizării obiectelor de demonstrat:

1.1. Aşezarea şi gruparea elevilorAşezarea şi gruparea elevilor să fie concepută astfel încît să să fie concepută astfel încît să favorizeze receptarea convenabilă de către toţi: pe de o parte, favorizeze receptarea convenabilă de către toţi: pe de o parte, să fie avute în vedere particularităţile lor senzoriale, cu să fie avute în vedere particularităţile lor senzoriale, cu deosebire insuficienţele unora (cu deficienţe de văz sau de deosebire insuficienţele unora (cu deficienţe de văz sau de auz)auz);; cînd din motive obiective (de pildă, lipsa materialelor cînd din motive obiective (de pildă, lipsa materialelor demonstrative, sau natura lor, care le face inadmisibil de demonstrative, sau natura lor, care le face inadmisibil de mînuit de către elevi), demonstraţia trebuie să se facă frontal mînuit de către elevi), demonstraţia trebuie să se facă frontal (adică în faţa întregii clase, în acelaşi timp, de către educator), (adică în faţa întregii clase, în acelaşi timp, de către educator), este preferabilă dispunerea în semicerc; cînd demonstraţia este preferabilă dispunerea în semicerc; cînd demonstraţia este posibilă prin distribuirea materialelor către elevi, aceştia este posibilă prin distribuirea materialelor către elevi, aceştia pot fi dispuşi pe grupe mici, care să urmărească concomitent pot fi dispuşi pe grupe mici, care să urmărească concomitent demonstraţia.demonstraţia.

2.2. Dată fiind curiozitatea firească a copiilor, este necesar ca Dată fiind curiozitatea firească a copiilor, este necesar ca obiectele să le fie prezentate numai atunci cînd trebuie să fie obiectele să le fie prezentate numai atunci cînd trebuie să fie explicateexplicate; altfel, lăsate la întîmplare în faţa lor, în timp ce se ; altfel, lăsate la întîmplare în faţa lor, în timp ce se desfăşoară altă activitate, vor reprezenta o continuă cauză de desfăşoară altă activitate, vor reprezenta o continuă cauză de distragere a atenţiei.distragere a atenţiei.


3.3. Unii autori formulează opinia ca elevii să fie Unii autori formulează opinia ca elevii să fie sensibilizaţi şi sensibilizaţi şi orientaţiorientaţi în prealabil asupra obiectelor ce urmează a fi în prealabil asupra obiectelor ce urmează a fi demonstrate; aceasta să se facă prin "reactualizarea unor demonstrate; aceasta să se facă prin "reactualizarea unor cunoştinţe, prin conştientizarea scopului urmărit, prin cunoştinţe, prin conştientizarea scopului urmărit, prin precizarea unor puncte de reper, care vor orienta percepţia precizarea unor puncte de reper, care vor orienta percepţia

4.4. Alţi autori precizează că, atunci cînd obiectele prezintă Alţi autori precizează că, atunci cînd obiectele prezintă nişte nişte aspecte deosebit de atrăgătoare prin ineditul loraspecte deosebit de atrăgătoare prin ineditul lor, elevii , elevii să fie lăsaţi un timp scurt să-şi "risipească" curiozitatea, să fie lăsaţi un timp scurt să-şi "risipească" curiozitatea, pentru ca explicaţiile pentru ca explicaţiile ulterioare ulterioare să nu fie perturbate de să nu fie perturbate de eventualele lor reacţii spontane.eventualele lor reacţii spontane.

5.5. Exemplarele prezentate să sugereze elevului Exemplarele prezentate să sugereze elevului situaţiile situaţiile tipicetipice din realitate, de unde necesitatea varietăţii suficiente a din realitate, de unde necesitatea varietăţii suficiente a ipostazelor în care ele se prezintă; prezentarea doar a unor ipostazelor în care ele se prezintă; prezentarea doar a unor probe care ar constitui excepţii este de natură să deruteze probe care ar constitui excepţii este de natură să deruteze elevul (nu doar un fel de flori, nu doar o gamă săracă de roci elevul (nu doar un fel de flori, nu doar o gamă săracă de roci etc.).etc.).


6.6. Cînd împrejurările o cer (obiectele sînt prea mici sau de Cînd împrejurările o cer (obiectele sînt prea mici sau de prea mare varietate), prezentarea lor să se facă prea mare varietate), prezentarea lor să se facă în colecţiiîn colecţii. . Aceasta va contribui la formarea unei imagini clare şi Aceasta va contribui la formarea unei imagini clare şi complete asupra lor.complete asupra lor.

7.7. Ori de cîte ori situaţia o îngăduie, obiectele să fie percepute Ori de cîte ori situaţia o îngăduie, obiectele să fie percepute prin prin participarea cît mai multor simţuriparticiparea cît mai multor simţuri. Explicaţia acestei . Explicaţia acestei cerinţe se găseşte în fiziologia sistemului nervos şi în cerinţe se găseşte în fiziologia sistemului nervos şi în psihologie şi este rezumată în rolul interacţiunii analizatorilor psihologie şi este rezumată în rolul interacţiunii analizatorilor pentru deplinătatea şi durabilitatea percepţiei.pentru deplinătatea şi durabilitatea percepţiei.

8.8. Să se respecte o anumită logică a perceperii obiectelor, Să se respecte o anumită logică a perceperii obiectelor, respectiv să se pornească de la respectiv să se pornească de la intuirea întreguluiintuirea întregului, să se , să se continue cu continue cu prezentarea analiticăprezentarea analitică, să se încheie cu , să se încheie cu revenirea revenirea la ansamblula ansamblu. Este ceea ce asigură o receptare limpede a . Este ceea ce asigură o receptare limpede a obiectelor şi o exersare pentru elev în sensul cunoaşterii obiectelor şi o exersare pentru elev în sensul cunoaşterii sistematice şi ordonate.sistematice şi ordonate.

9.9. Ori de cîte ori este posibil, obiectele să fie prezentate "în Ori de cîte ori este posibil, obiectele să fie prezentate "în dinamismul lor, în diferite stadii de dezvoltare", în interesul dinamismul lor, în diferite stadii de dezvoltare", în interesul aceleiaşi cunoaşteri complete.aceleiaşi cunoaşteri complete.


10.10. Didacticile mai vechi (Bârsănescu, 1941) aduc în Didacticile mai vechi (Bârsănescu, 1941) aduc în discuţie şi alte cerinţe, legate de anume discuţie şi alte cerinţe, legate de anume restricţiirestricţii în în demonstraţia cu obiecte: substanţele nocive sau demonstraţia cu obiecte: substanţele nocive sau periculoase să fie manevrate exclusiv de către educator şi periculoase să fie manevrate exclusiv de către educator şi niciodată lăsate la îndemîna elevilor; să nu fie utilizate în niciodată lăsate la îndemîna elevilor; să nu fie utilizate în demonstraţie obiecte care perturbă procesul didactic, sau demonstraţie obiecte care perturbă procesul didactic, sau care degradează fizic sau moral lăcaşul de educaţie, prin care degradează fizic sau moral lăcaşul de educaţie, prin acestea din urmă înţelegacestea din urmă înţelegâând animalele a căror cunoaştere nd animalele a căror cunoaştere trebuie efectuată în mediul lor, eventual în laboratoare trebuie efectuată în mediul lor, eventual în laboratoare special concepute.special concepute.

11.11. Se menţionează pe alocuri că în timpul demonstraţiei Se menţionează pe alocuri că în timpul demonstraţiei elevii să fie angajaţi şi ei în demonstraţie. Dezideratul este elevii să fie angajaţi şi ei în demonstraţie. Dezideratul este foarte rezonabil, în sensul că la un moment dat foarte rezonabil, în sensul că la un moment dat demonstraţia trebuie demonstraţia trebuie să treacă în starea de exerciţiusă treacă în starea de exerciţiu de de cunoaştere pentru elev, fără să absolutizăm însă această cunoaştere pentru elev, fără să absolutizăm însă această posibilitate.posibilitate.


2. 2. Demonstraţia cu acţiuniDemonstraţia cu acţiuni Există şi situaţii de învăţare Există şi situaţii de învăţare cândcând sursa cunoaşterii pentru elev sursa cunoaşterii pentru elev

este o acţiune pe care educatorul i-o arată (i-o demonstrează), iar este o acţiune pe care educatorul i-o arată (i-o demonstrează), iar ţinta de realizat este transformarea acţiunii respective într-o ţinta de realizat este transformarea acţiunii respective într-o deprinderedeprindere (sau mai mult dec (sau mai mult decâât o deprindere). Autorii care s-au t o deprindere). Autorii care s-au referit la ea, o limitează, de regulă, la materiile din sfera educaţiei referit la ea, o limitează, de regulă, la materiile din sfera educaţiei fizice, artistice sau tehnico-practice. fizice, artistice sau tehnico-practice.

Noi facem observaţia că, deşi la aceste materii este mai frecventă, Noi facem observaţia că, deşi la aceste materii este mai frecventă, ea poate fi prezentă în toate disciplinele de învăţămînt, ea poate fi prezentă în toate disciplinele de învăţămînt, ccâând nd scopul urmărit este căpătarea unei deprinderiscopul urmărit este căpătarea unei deprinderi: gramatică (pentru : gramatică (pentru căpătarea deprinderilor caracteristice); matematică (pentru căpătarea deprinderilor caracteristice); matematică (pentru căpătarea deprinderilor de calcul, de alcătuire a raţionamentului căpătarea deprinderilor de calcul, de alcătuire a raţionamentului specific), chiar filosofie (ştiut fiind că şi demersul filosofic trebuie specific), chiar filosofie (ştiut fiind că şi demersul filosofic trebuie mai întîi "arătat", deci demonstrat de profesor, pentru a putea fi mai întîi "arătat", deci demonstrat de profesor, pentru a putea fi însuşit treptat apoi de elev, prin exerciţiu). În acest sens, s-ar însuşit treptat apoi de elev, prin exerciţiu). În acest sens, s-ar putea afirma că preambulul oricărei activităţi de exersare, putea afirma că preambulul oricărei activităţi de exersare, indiferent pe ce cale (fie prin repetarea sistematică a utilizării indiferent pe ce cale (fie prin repetarea sistematică a utilizării manualului, fie prin reluarea experienţelor în laborator, fie prin manualului, fie prin reluarea experienţelor în laborator, fie prin repetarea unui conţinut artistic etc.) este constituit de repetarea unui conţinut artistic etc.) este constituit de demonstraţia cu acţiunea ca ataredemonstraţia cu acţiunea ca atare, de către profesor. , de către profesor.


Cerinţele didacticeCerinţele didactice de respectat de respectat::

1.1. În primă linie, În primă linie, rămîn valabile şi aici toate cerinţele formale rămîn valabile şi aici toate cerinţele formale privind aşezarea, gruparea, instruirea prealabilă a elevilorprivind aşezarea, gruparea, instruirea prealabilă a elevilor, date , date fiind aceleaşi necesităţi cu privire la receptarea convenabilă şi fiind aceleaşi necesităţi cu privire la receptarea convenabilă şi interesul suficient din partea acestora din urmă.interesul suficient din partea acestora din urmă.

2.2. O exersare prealabilă suficientă a acţiunii de către instructorO exersare prealabilă suficientă a acţiunii de către instructor reiese cu aceeaşi evidenţă. Se ştie destul de bine în lumea reiese cu aceeaşi evidenţă. Se ştie destul de bine în lumea didactică ce urmări poate avea nereuşita demonstrării unei acţiuni didactică ce urmări poate avea nereuşita demonstrării unei acţiuni în faţa elevilor (desfăşurarea sacadată, întreruptă, confuză a în faţa elevilor (desfăşurarea sacadată, întreruptă, confuză a demonstraţiei, îngreunarea înţelegerii de către elev, ducînd chiar la demonstraţiei, îngreunarea înţelegerii de către elev, ducînd chiar la lezarea prestigiului instructorului prin eşecul acţiunii demonstrate).lezarea prestigiului instructorului prin eşecul acţiunii demonstrate).

3.3. Demonstraţia Demonstraţia să fie înfăptuită efectiv să fie înfăptuită efectiv, să constea din acţiune , să constea din acţiune reală, iar nu din "mimare" sau simplă verbalizare. Excepţiile sînt reală, iar nu din "mimare" sau simplă verbalizare. Excepţiile sînt destul de rare, dar într-un fel "recuperabile". De pildă, dacă destul de rare, dar într-un fel "recuperabile". De pildă, dacă profesorul de educaţie fizică nu mai are supleţea şi mobilitatea profesorul de educaţie fizică nu mai are supleţea şi mobilitatea necesară pentru demonstrarea acţiunii, poate să recurgă la necesară pentru demonstrarea acţiunii, poate să recurgă la instruirea temeinică a unuia dintre elevi, pe care să-l folosească instruirea temeinică a unuia dintre elevi, pe care să-l folosească drept model de execuţie.drept model de execuţie.


4.4. Demonstraţia cu acţiuni Demonstraţia cu acţiuni să se împletească în csă se împletească în câât mai scurt t mai scurt timp cu exerciţiultimp cu exerciţiul, adică acţiunea să fie preluată de către , adică acţiunea să fie preluată de către elev. Aceasta se justifică prin simplul fapt că ea trebuie să elev. Aceasta se justifică prin simplul fapt că ea trebuie să conducă la conducă la însuşirea unei capacităţi de a acţionaînsuşirea unei capacităţi de a acţiona. Or, aceasta . Or, aceasta nu este posibilă fără asigurarea că nu este posibilă fără asigurarea că elevul a înţeles cum să elevul a înţeles cum să acţionezeacţioneze după modelul demonstrat de educator. după modelul demonstrat de educator.

5.5. Demonstraţia cu acţiuni să uzeze în modul cel mai propriu Demonstraţia cu acţiuni să uzeze în modul cel mai propriu de de sprijin pe explicaţiile instructoruluisprijin pe explicaţiile instructorului. Profesorul trebuie să . Profesorul trebuie să ggâândească dinainte asupra formei celei mai proprii a ndească dinainte asupra formei celei mai proprii a instructajului pe care să-l facă elevilor. Sinstructajului pe care să-l facă elevilor. Suunt situaţii, de pildă, nt situaţii, de pildă, ccâând este nevoie să "descompună" acţiuneand este nevoie să "descompună" acţiunea şi să o explice şi să o explice parte cu parte, după cum parte cu parte, după cum poate fi mai productivă explicaţia poate fi mai productivă explicaţia completăcompletă, alternativ cu , alternativ cu execuţia completăexecuţia completă. Această condiţie . Această condiţie poate asigura poate asigura chiarchiar evitarea unor evenimente nedorite, de evitarea unor evenimente nedorite, de felul accidentelor. felul accidentelor.


3. 3. Demonstraţia cu substituteDemonstraţia cu substitute Această formă de demonstraţie are o extensie deosebit de Această formă de demonstraţie are o extensie deosebit de

mare, mare, substitutele sau materialele confecţionatesubstitutele sau materialele confecţionate - artefacte - artefacte sau preparatesau preparate, put, putâând sta adesea mai uşor la îndemnd sta adesea mai uşor la îndemââna na educatorului. educatorului. Substitutele redau, într-o formă reprodusă fidel Substitutele redau, într-o formă reprodusă fidel sau numai convenţional, obiectele sau fenomenele ce trebuie sau numai convenţional, obiectele sau fenomenele ce trebuie demonstratedemonstrate. Se înfăţ. Se înfăţiişează sub mai multe variante concrete:şează sub mai multe variante concrete:

1.1. PlanşePlanşe cu cele mai felurite conţinuturi: cu cele mai felurite conţinuturi: 2.2. HărţiHărţi din diferite domenii: din diferite domenii: geografice, geologice, istoricegeografice, geologice, istorice 3.3. Fotografii şi tablouriFotografii şi tablouri 4.4. Materiale tridimensionaleMateriale tridimensionale. De regulă, constau din . De regulă, constau din modelemodele: :

care redau fie doar care redau fie doar ansamblul aproximativansamblul aproximativ al unor realităţi de al unor realităţi de mari complexităţi sau dimensiuni (machetele), fie mari complexităţi sau dimensiuni (machetele), fie compunerea fidelăcompunerea fidelă a unor obiecte (mulajele). În aceeaşi a unor obiecte (mulajele). În aceeaşi categorie s-ar încadra categorie s-ar încadra corpurile geometricecorpurile geometrice ..


Utilizarea substitutelor este practicată în toate situaţiile în Utilizarea substitutelor este practicată în toate situaţiile în care au fost menţionate obiectele naturale şi acţiunile. Ele care au fost menţionate obiectele naturale şi acţiunile. Ele pot adesea să reprezinte chiar majoritatea materialelor pot adesea să reprezinte chiar majoritatea materialelor intuitive la multe dintre materiile şcolare. intuitive la multe dintre materiile şcolare.

Motivaţia frecvenţei acestei utilizări este multiplă: Motivaţia frecvenţei acestei utilizări este multiplă: ((aa) ) distanţa în timp şi spaţiudistanţa în timp şi spaţiu nu permite, în multe cazuri, nu permite, în multe cazuri,

apelul direct la obiectele sau fenomenele concrete (de apelul direct la obiectele sau fenomenele concrete (de exemplu, în cazul faptelor istorice, fenomenelor geografice, exemplu, în cazul faptelor istorice, fenomenelor geografice, geologice etc.); geologice etc.);

((bb) ) alcătuirea prea complicatăalcătuirea prea complicată sau asc sau ascuunsă a obiectelor şi nsă a obiectelor şi fenomenelor din realitate, alcătuire care prin intermediul fenomenelor din realitate, alcătuire care prin intermediul substitutelor se poate simplifica, fie prin vizualizare, fie prin substitutelor se poate simplifica, fie prin vizualizare, fie prin schematizare; schematizare;

((cc) ) imposibilitatea recurgerii la existenţe naturaleimposibilitatea recurgerii la existenţe naturale , cînd este , cînd este vorba de unele plante şi mai ales de animale, greu de vorba de unele plante şi mai ales de animale, greu de manevrat în interese didactice; manevrat în interese didactice;

((dd) faptul că substitutele pot sta ) faptul că substitutele pot sta la dispoziţia învăţămla dispoziţia învăţămâântului ntului timp nelimitattimp nelimitat; ;

((ee) ) efortul financiar mai micefortul financiar mai mic, în raport cu originalele., în raport cu originalele.


CCerinţe didacticeerinţe didactice::

1.1. Cerinţele din sfera obiectelor naturale şi a acţiunilor, privitor Cerinţele din sfera obiectelor naturale şi a acţiunilor, privitor la la aşezarea şi dispunerea în spaţiu a eleviloraşezarea şi dispunerea în spaţiu a elevilor, la conformarea , la conformarea faţă de unele faţă de unele exigenţe psihologice ale prezentăriiexigenţe psihologice ale prezentării răm rămâân n valabile şi aici.valabile şi aici.

2.2. Să faciliteze învăţarea prin respectarea unor Să faciliteze învăţarea prin respectarea unor exigenţe exigenţe didacticedidactice de execuţiede execuţie (planşele să sugereze (planşele să sugereze proporţiileproporţiile dimensionale ale diferitelor realităţi substituite, în cazul dimensionale ale diferitelor realităţi substituite, în cazul obiectelor şi fenomenelor total necunoscute elevului; să fie obiectelor şi fenomenelor total necunoscute elevului; să fie utilizate diverse procedee de redare, care le sporesc utilizate diverse procedee de redare, care le sporesc caracterul caracterul inteligibilinteligibil: : linii îngroşatelinii îngroşate, pentru a accentua conturul diferitelor , pentru a accentua conturul diferitelor părţi ale obiectului redat; părţi ale obiectului redat; linii punctatelinii punctate, trasare cu , trasare cu culori diferiteculori diferite etc., în scopul reţinerii unor semnificaţii diferite ale etc., în scopul reţinerii unor semnificaţii diferite ale conţinuturilor vizate). conţinuturilor vizate).

3.3. Să se conformeze şi exigenţelor de ordin estetic, ele servind Să se conformeze şi exigenţelor de ordin estetic, ele servind şi ca mijloc de realizare a acestei componente de educaţie.şi ca mijloc de realizare a acestei componente de educaţie.


4. 4. Demonstraţia combinatăDemonstraţia combinată Această denumire ar putea fi dată întotdeauna metodei Această denumire ar putea fi dată întotdeauna metodei

demonstraţiei. Fiindcă, de fapt, nici una dintre formele demonstraţiei. Fiindcă, de fapt, nici una dintre formele prezentate nu apare în formă "pură", ci cuprinde cîte ceva din prezentate nu apare în formă "pură", ci cuprinde cîte ceva din fiecare dintre celelalte. Există însă anumite combinaţii care apar fiecare dintre celelalte. Există însă anumite combinaţii care apar în forme constante, cum sînt: în forme constante, cum sînt: demonstraţia prin experienţedemonstraţia prin experienţe şi şi demonstraţia prin desen didacticdemonstraţia prin desen didactic..

Demonstraţia prin experienţeDemonstraţia prin experienţe reprezintă combinaţia dintre reprezintă combinaţia dintre demonstraţia demonstraţia cu obiectecu obiecte şi cea şi cea cu acţiunicu acţiuni. Ea implică . Ea implică acţiunea acţiunea de provocarede provocare a unui fenomen, concomitent cu a unui fenomen, concomitent cu explicarea explicarea obiectelorobiectelor care se transformă prin respectivul fenomen. care se transformă prin respectivul fenomen.

Este formă de demonstraţie întîlnită în multe materii de Este formă de demonstraţie întîlnită în multe materii de învăţămînt, ea realizînvăţămînt, ea realizâând atît cunoaşterea obiectelor cît şi nd atît cunoaşterea obiectelor cît şi însuşirea acţiunii de experimentare, iar profesorul le însuşirea acţiunii de experimentare, iar profesorul le demonstrează pe ambele. Motivaţia utilizării ei constă în faptul demonstrează pe ambele. Motivaţia utilizării ei constă în faptul că redă, reduscă redă, redus sau mărit sau mărit la scară, conţinutul unei serii întregi de la scară, conţinutul unei serii întregi de fenomene, cultivfenomene, cultivâând totodată capacitatea elevului de a nd totodată capacitatea elevului de a investiga realitatea singur, după modelul pe care i-l oferă investiga realitatea singur, după modelul pe care i-l oferă educatorul, în timpul săveducatorul, în timpul săvâârşirii experienţei.rşirii experienţei.


Demonstraţia prin desen didacticDemonstraţia prin desen didactic se concretizează în se concretizează în efectuarea desenului de către educator în faţa elevilorefectuarea desenului de către educator în faţa elevilor, , aceştia din urmă desenând în paralel cu el. aceştia din urmă desenând în paralel cu el.

Combinaţia ce se cuprinde aici este cea dintre Combinaţia ce se cuprinde aici este cea dintre o acţiuneo acţiune (cea (cea de a desena) şi de a desena) şi un substitutun substitut (desenul care rezultă). Şi aici (desenul care rezultă). Şi aici scopul este dublu: pe de o parte, scopul este dublu: pe de o parte, însuşirea sau adâncirea însuşirea sau adâncirea înţelegerii informaţieiînţelegerii informaţiei; pe de altă parte, ; pe de altă parte, formarea deprinderii formarea deprinderii elevului de a reda graficelevului de a reda grafic, mai mult sau mai puţin simplificat, , mai mult sau mai puţin simplificat, conţinuturile de însuşit şi de reţinut. Extensia utilizării acestei conţinuturile de însuşit şi de reţinut. Extensia utilizării acestei modalităţi de demonstraţie se motivează esenţialmente prin:modalităţi de demonstraţie se motivează esenţialmente prin:

uşurarea înţelegeriiuşurarea înţelegerii şi şi însuşiriiînsuşirii materiei de către elev; materiei de către elev; sporirea durabilităţiisporirea durabilităţii reţinerii. reţinerii.

Acestea se bazează pe faptul că fiecare obiect sau fenomen Acestea se bazează pe faptul că fiecare obiect sau fenomen redat "ia naştere" parte cu parte chiar sub ochii copilului, iar redat "ia naştere" parte cu parte chiar sub ochii copilului, iar odată cu aceasta el îşi însuşeşte algoritmul (regula sau odată cu aceasta el îşi însuşeşte algoritmul (regula sau "tipicul") redării obiectului prin desen, adică respectând o "tipicul") redării obiectului prin desen, adică respectând o anumită ordine a operaţiilor, în raport cu fiecare desen ce anumită ordine a operaţiilor, în raport cu fiecare desen ce trebuie realizat.trebuie realizat.


5. Demonstraţia cu mijloace tehnice5. Demonstraţia cu mijloace tehnice Există şi o formă aparte de demonstraţie, care îşi datorează Există şi o formă aparte de demonstraţie, care îşi datorează

separarea de toate celelalte sprijinirii ei pe mijloacele separarea de toate celelalte sprijinirii ei pe mijloacele tehnice şi pe materialele specifice care însoţesc aceste tehnice şi pe materialele specifice care însoţesc aceste mijloace. Mijloacele tehnice în discuţie au fost grupate în: mijloace. Mijloacele tehnice în discuţie au fost grupate în:

mijloace audiomijloace audio (folosind aparate de redare sonoră); (folosind aparate de redare sonoră); mijloace videomijloace video (sprijinindu-se pe diversele aparate de (sprijinindu-se pe diversele aparate de

proiecţie:, retroproiector, videoproiector etc., iar ca proiecţie:, retroproiector, videoproiector etc., iar ca materiale, uzând de folii transparente, diafilme, materiale, uzând de folii transparente, diafilme, diapozitive); diapozitive);

mijloace audio-vizualemijloace audio-vizuale (folosind tot aparatele de proiecţie, (folosind tot aparatele de proiecţie, alături de monitoare cu destinaţie didactică utilizate pentru alături de monitoare cu destinaţie didactică utilizate pentru filmele şcolare sonore şi programele şcolare televizate, filmele şcolare sonore şi programele şcolare televizate, înregistrări video). Prin intermediul lor pot fi transmise în înregistrări video). Prin intermediul lor pot fi transmise în principiu, conţinuturile tuturor materiilor de învăţământ.principiu, conţinuturile tuturor materiilor de învăţământ.


Motivarea folosirii mijloacelor tehniceMotivarea folosirii mijloacelor tehnice : :

((aa) redau cu mare fidelitate, atât în plan sonor, cât şi vizual, ) redau cu mare fidelitate, atât în plan sonor, cât şi vizual, de unde superioritatea demonstraţiei prin ele, în foarte multe de unde superioritatea demonstraţiei prin ele, în foarte multe cazuri; cazuri;

((bb) pot surprinde aspecte care pe altă cale ar fi imposibil sau ) pot surprinde aspecte care pe altă cale ar fi imposibil sau cel puţin foarte greu de redat (aspecte din ţinuturi cel puţin foarte greu de redat (aspecte din ţinuturi inaccesibile, din viaţa animalelor inabordabile etc.); inaccesibile, din viaţa animalelor inabordabile etc.);

((cc) graţie diferitelor tehnici de trucaj pot separa, ) graţie diferitelor tehnici de trucaj pot separa, descompune şi reda fenomene insesizabile pe altă cale (spre descompune şi reda fenomene insesizabile pe altă cale (spre exemplu, fenomenul de creştere a plantelor, al mişcării exemplu, fenomenul de creştere a plantelor, al mişcării tectonice etc., tectonice etc., pe calea accelerăriipe calea accelerării; modul de circulaţie a ; modul de circulaţie a sângelui sau a influxului nervos etc..., sângelui sau a influxului nervos etc..., prin trucul încetiniriiprin trucul încetinirii); );

((dd) ele permit reluarea rapidă, ori de câte ori este nevoie, ) ele permit reluarea rapidă, ori de câte ori este nevoie, aşadar evită consumul stânjenitor de timp; aşadar evită consumul stânjenitor de timp;

((ee) în plus, elevii sunt atraşi de aceste moduri de ) în plus, elevii sunt atraşi de aceste moduri de demonstrare şi datorită ineditului pe care îl conţin şi chiar demonstrare şi datorită ineditului pe care îl conţin şi chiar dat fiind aspectul estetic pe care îl implică.dat fiind aspectul estetic pe care îl implică.


Cerinţe, sub aspect tehnic:Cerinţe, sub aspect tehnic: ((aa) ) organizarea specialăorganizarea specială a spaţiului în care se fac a spaţiului în care se fac

demonstraţiile de acest fel (perdele opace, pupitre care să demonstraţiile de acest fel (perdele opace, pupitre care să facă posibilă utilizarea luminii dirijate, în cazul folosirii facă posibilă utilizarea luminii dirijate, în cazul folosirii filmului didactic sau altor variante video sau audio); filmului didactic sau altor variante video sau audio);

((bb) alegerea judicioasă a momentului utilizării ) alegerea judicioasă a momentului utilizării demonstraţiilor de acest fel, pentru a nu "bruia" activitatea demonstraţiilor de acest fel, pentru a nu "bruia" activitatea elevului; spre exemplu, sunt situaţii când această elevului; spre exemplu, sunt situaţii când această demonstraţie trebuie să preceadă activitatea didactică demonstraţie trebuie să preceadă activitatea didactică obişnuită, altele în care este mai profitabil să-i urmeze obişnuită, altele în care este mai profitabil să-i urmeze acesteia (vezi în acest sens I. Stanciu, 1961, p.159 urm.); acesteia (vezi în acest sens I. Stanciu, 1961, p.159 urm.);

((cc) pregătirea specială a educatorului nu numai pentru ) pregătirea specială a educatorului nu numai pentru utilizarea, dar şi pentru întreţinerea în stare funcţională a utilizarea, dar şi pentru întreţinerea în stare funcţională a dispozitivelor, materialelor, aparaturii cuprinse în acest dispozitivelor, materialelor, aparaturii cuprinse în acest demers.demers.

Exerciţiul didacticExerciţiul didactic

5. Metoda exerciţiului5. Metoda exerciţiului Definiţia: Definiţia: executarea repetată şi conştientă a unei acţiuni în executarea repetată şi conştientă a unei acţiuni în

vederea însuşirii practice a unui model dat de acţiune sau a vederea însuşirii practice a unui model dat de acţiune sau a îmbunătăţirii unei performanţeîmbunătăţirii unei performanţe . Justificăm acest adaos, . Justificăm acest adaos, "îmbunătăţirea unei performanţe", prin rostul vizibil al "îmbunătăţirea unei performanţe", prin rostul vizibil al unora dintre exerciţii, care continuă mult timp după unora dintre exerciţii, care continuă mult timp după însuşirea deprinderii ca atare (de pildă, între altele, în însuşirea deprinderii ca atare (de pildă, între altele, în antrenamentul sportiv).antrenamentul sportiv).

Apar unele divergenţele când este vorba de încadrarea Apar unele divergenţele când este vorba de încadrarea exerciţiului într-o categorie anume. Căci în timp ce unii exerciţiului într-o categorie anume. Căci în timp ce unii autori îl încadrează în metodele de predare şi însuşire pur şi autori îl încadrează în metodele de predare şi însuşire pur şi simplu alţii îl cuprind într-o categorie mai riguros nuanţată, simplu alţii îl cuprind într-o categorie mai riguros nuanţată, adică fie în categoria metodelor "bazate pe acţiune" diferite adică fie în categoria metodelor "bazate pe acţiune" diferite de cele ce au la bază "comunicarea" sau "explorarea”, fie în de cele ce au la bază "comunicarea" sau "explorarea”, fie în categoria celor "algoritmice", opusă celor de nuanţă categoria celor "algoritmice", opusă celor de nuanţă "expozitiv-euristică."expozitiv-euristică.


Vom reţine, observaţia că exerciţiul Vom reţine, observaţia că exerciţiul nu se limitează doar la nu se limitează doar la formarea deprinderilor, ci vizează în acelaşi timp consolidarea formarea deprinderilor, ci vizează în acelaşi timp consolidarea unor cunoştinţeunor cunoştinţe, care reprezintă aspectul teoretic al acţiunilor , care reprezintă aspectul teoretic al acţiunilor implicate în exerciţiu. Unii autori fac chiar o listă consistentă implicate în exerciţiu. Unii autori fac chiar o listă consistentă de funcţii ale exerciţiului: "adâncirea înţelegerii noţiunilor, de funcţii ale exerciţiului: "adâncirea înţelegerii noţiunilor, regulilor, principiilor", "dezvoltarea operaţiilor mintale", regulilor, principiilor", "dezvoltarea operaţiilor mintale", "învingerea rezistenţei cauzate de deprinderile incorecte" etc. "învingerea rezistenţei cauzate de deprinderile incorecte" etc.

Vom accepta, de asemenea, ideea că aplicarea exerciţiului Vom accepta, de asemenea, ideea că aplicarea exerciţiului este compatibilă cu orice conţinut de învăţământ, dat fiind că este compatibilă cu orice conţinut de învăţământ, dat fiind că fiecare materie, fie ea teoretică sau practică, implică o parte fiecare materie, fie ea teoretică sau practică, implică o parte executorieexecutorie. De pildă, şi reluarea raţionamentului filosofic în . De pildă, şi reluarea raţionamentului filosofic în contexte diferite ne conduce tot la însuşirea unei capacităţi de contexte diferite ne conduce tot la însuşirea unei capacităţi de a acţiona (în forul subiectiv), după cum o face şi reluarea a acţiona (în forul subiectiv), după cum o face şi reluarea acţiunii de educaţie fizică sau de desen. Numai că, în mod acţiunii de educaţie fizică sau de desen. Numai că, în mod firesc, între aceste feluri de a exersa există nişte deosebiri, şi firesc, între aceste feluri de a exersa există nişte deosebiri, şi de conţinut şi de frecvenţa şi maniera în care se aplică. Cu de conţinut şi de frecvenţa şi maniera în care se aplică. Cu alte cuvinte, vom avea a face cu exerciţiul în toate materiile alte cuvinte, vom avea a face cu exerciţiul în toate materiile şcolare, nuanţat în modul caracteristic domeniului.şcolare, nuanţat în modul caracteristic domeniului.

Exerciţiul didacticExerciţiul didactic Tipuri de exerciţiiTipuri de exerciţii. . Exerciţiile pot fi grupate în funcţie de cel puţin două criterii. Exerciţiile pot fi grupate în funcţie de cel puţin două criterii. Astfel, Astfel, după formădupă formă, se pot grupa în exerciţii , se pot grupa în exerciţii oraleorale, exerciţii , exerciţii scrisescrise, ,

exerciţii exerciţii practicepractice După scopul şi complexitatea lorDupă scopul şi complexitatea lor rezultă, în principiu, rezultă, în principiu, patru tipuri patru tipuri de de

exerciţii:exerciţii: -- -- exerciţii de introducere într-un model dat sau exerciţii exerciţii de introducere într-un model dat sau exerciţii

introductiveintroductive; elevilor li se explică pentru prima oară o activitate, o ; elevilor li se explică pentru prima oară o activitate, o operaţie, un mod de execuţie;operaţie, un mod de execuţie;

-- -- exerciţii de însuşire sau consolidare a modelului datexerciţii de însuşire sau consolidare a modelului dat, , denumite şi denumite şi exerciţii de bazăexerciţii de bază; elevul reia în întregime şi în chip ; elevul reia în întregime şi în chip repetat, acţiunea ce i s-a explicat şi demonstrat; o face sub repetat, acţiunea ce i s-a explicat şi demonstrat; o face sub supravegherea profesorului sau autocontrolat;supravegherea profesorului sau autocontrolat;

---- exerciţii de legare a cunoştinţelor şi deprinderilor mai vechi exerciţii de legare a cunoştinţelor şi deprinderilor mai vechi cu cele noicu cele noi; sunt numite şi ; sunt numite şi exerciţii paraleleexerciţii paralele, având scopul de a , având scopul de a integra deprinderile în sisteme din ce în ce mai largi; spre exemplu: integra deprinderile în sisteme din ce în ce mai largi; spre exemplu: un copil exersează citirea cursivă, dar în acelaşi timp reia rostirea un copil exersează citirea cursivă, dar în acelaşi timp reia rostirea clară pe silabe a cuvintelor; clară pe silabe a cuvintelor;

---- exerciţii de creaţie exerciţii de creaţie sau sau euristiceeuristice; elevul le efectuează după ; elevul le efectuează după ce deprinderea deja a fost însuşită, iar prin intermediul lor încearcă ce deprinderea deja a fost însuşită, iar prin intermediul lor încearcă să introducă în "model" anumite elemente personale; de pildă, după să introducă în "model" anumite elemente personale; de pildă, după însuşirea exprimării curente în scris, copilul încearcă felurite însuşirea exprimării curente în scris, copilul încearcă felurite compuneri; compuneri;


Condiţiile didactice ale exerciţiului:Condiţiile didactice ale exerciţiului:

11. . Elevul să fie conştient de scopul exerciţiului şi să Elevul să fie conştient de scopul exerciţiului şi să înţeleagă bine modelul acţiunii de învăţatînţeleagă bine modelul acţiunii de învăţat. În caz contrar, . În caz contrar, există eventualitatea dezorientării lui şi a desfăşurării la există eventualitatea dezorientării lui şi a desfăşurării la întâmplare a exersării,. Spre exemplu, dacă elevului de şcoală întâmplare a exersării,. Spre exemplu, dacă elevului de şcoală primară i se dau de efectuat un set de exerciţii de scădere primară i se dau de efectuat un set de exerciţii de scădere cu cu trecere peste ordintrecere peste ordin, să li se ceară să explice şi modul cum au , să li se ceară să explice şi modul cum au procedat de fiecare dată (modul de aşezare a ordinelor unele procedat de fiecare dată (modul de aşezare a ordinelor unele sub altele, semnificaţia cifrei zero când trebuie să se scadă din sub altele, semnificaţia cifrei zero când trebuie să se scadă din ea etc.).ea etc.).

22. Exerciţiile . Exerciţiile să aibă varietate suficientăsă aibă varietate suficientă, altfel riscând , altfel riscând să formăm numai parţial deprinderea propusă ca scop. să formăm numai parţial deprinderea propusă ca scop. Varietatea să se oglindească şi în planul conţinuturilor Varietatea să se oglindească şi în planul conţinuturilor concrete. Spre exemplu, dacă i se cere elevului să-şi exerseze concrete. Spre exemplu, dacă i se cere elevului să-şi exerseze deprinderea de analiză gramaticală, să i se ceară să o probeze deprinderea de analiză gramaticală, să i se ceară să o probeze şi prin recunoaştere în text a diferitelor construcţii sintactice, şi prin recunoaştere în text a diferitelor construcţii sintactice, şi prin formulare în scris, cu respectarea regulilor necesare. şi prin formulare în scris, cu respectarea regulilor necesare.


33. Exerciţiile să respecte o anumită . Exerciţiile să respecte o anumită gradaţie de dificultategradaţie de dificultate în în aplicarea lor. aplicarea lor. Deprinderile mai complicate se formează prin Deprinderile mai complicate se formează prin integrarea succesivă a unor deprinderi mai simple.integrarea succesivă a unor deprinderi mai simple. În acest În acest sens se poate vorbi despre respectarea ordinii de dificultate sens se poate vorbi despre respectarea ordinii de dificultate de la exerciţii introductive, la exerciţii de bază, la exerciţii de la exerciţii introductive, la exerciţii de bază, la exerciţii paralele, apoi la exerciţii euristice. Spre exemplu, nu pot cere paralele, apoi la exerciţii euristice. Spre exemplu, nu pot cere elevului să găsească noi căi de rezolvare a unei probleme elevului să găsească noi căi de rezolvare a unei probleme matematice, până nu i-am format deprinderea de a o rezolva matematice, până nu i-am format deprinderea de a o rezolva printr-o metodă consacrată, care este, în acelaşi timp, mai printr-o metodă consacrată, care este, în acelaşi timp, mai simplă. Sau nu pot cere elevului să alcătuiască compuneri simplă. Sau nu pot cere elevului să alcătuiască compuneri înainte de a-i forma temeinic deprinderea de a se exprima în înainte de a-i forma temeinic deprinderea de a se exprima în propoziţii şi de a descrie sau de a nara situaţii simple.propoziţii şi de a descrie sau de a nara situaţii simple.

44. . Exerciţiile să aibă continuitate în timp,Exerciţiile să aibă continuitate în timp, altfel putând să altfel putând să apară lacune, care împiedică elevul să-şi formeze în mod apară lacune, care împiedică elevul să-şi formeze în mod normal deprinderile vizate. Cerinţa se înscrie chiar într-un normal deprinderile vizate. Cerinţa se înscrie chiar într-un anumit principiu didactic, cel al sistematizării şi continuităţii.anumit principiu didactic, cel al sistematizării şi continuităţii.

Exerciţiul didacticExerciţiul didactic 55. . Exerciţiile să aibă ritm optim şi durată optimăExerciţiile să aibă ritm optim şi durată optimă. Această cerinţă . Această cerinţă

derivă de fapt din cea anterioară, pe care o detaliază în anumite derivă de fapt din cea anterioară, pe care o detaliază în anumite aspecte. Cu alte cuvinte, exerciţiile să se reia la intervale bine aspecte. Cu alte cuvinte, exerciţiile să se reia la intervale bine determinate, iar durata exersării să fie de asemenea precizată. determinate, iar durata exersării să fie de asemenea precizată. Autorii care s-au preocupat special de problemă arată că, Autorii care s-au preocupat special de problemă arată că, în în perioada de începutperioada de început, exersările să fie mai apropiate în timp şi de , exersările să fie mai apropiate în timp şi de mai scurtă durată; cu timpul şi mai scurtă durată; cu timpul şi pe măsură ce elevul se pe măsură ce elevul se familiarizeazăfamiliarizează, distanţa între exersări poate fi mai mare. , distanţa între exersări poate fi mai mare.

66. Exersarea să fie permanent însoţită de . Exersarea să fie permanent însoţită de corecturăcorectură (iniţial) şi de (iniţial) şi de autocorecturăautocorectură (pe măsură ce elevul începe să stăpânească (pe măsură ce elevul începe să stăpânească acţiunea). Este regula care reiese din însăşi teoria formării acţiunea). Este regula care reiese din însăşi teoria formării deprinderilor, altfel apărând posibilitatea însuşirii mecanice şi fără deprinderilor, altfel apărând posibilitatea însuşirii mecanice şi fără durabilitate.durabilitate.

Exerciţiul este metoda cea mai intim împletită cu toate Exerciţiul este metoda cea mai intim împletită cu toate celelalte metode de predare şi învăţare. Drept urmare, am putea celelalte metode de predare şi învăţare. Drept urmare, am putea afirma că afirma că fiecare dintre acestea se pot transforma în exerciţiufiecare dintre acestea se pot transforma în exerciţiu, , odată preluate de către elev, după modelul profesorului. Este lucrul odată preluate de către elev, după modelul profesorului. Este lucrul care ne dovedeşte o dată în plus că separarea netă a metodelor care ne dovedeşte o dată în plus că separarea netă a metodelor didactice este posibilă doar teoretic, nu însă şi în practica utilizării didactice este posibilă doar teoretic, nu însă şi în practica utilizării lor.lor.

Documents

5. Teoria Şi Metodologia Instruirii - Metodologia Didactică 3