55553524 Turismul Rural

  • View
    63

  • Download
    0

Embed Size (px)

Transcript

TURISMUL RURAL IN ALSACIA SI BAVARIA

Turismul rural n Alsacia si Bavaria Introducere:In Germania sunt mai multe organizatii de turism rural sprijinite de Ministerul Agriculturii din fiecare land. Cele mai reprezentative sunt: Vacanta in gospodaria taraneasca cu 14 uninuni de land, Turism rural si Vino la tara, care sunt autonome, dispun de un marketing propriu si se preocupa de alcatuirea ofertelor, reclama si comercializarea lor, pregatirea si perfectionarea mebrilor organizatiei. Urmare a dezvoltarii turismului rural, in Germania se inregistreaza circa 20 de milioane de turisti. In Franta, sub auspiciile Ministerului Turismului si ale Ministerului Agriculturii s-a infiintat Federatia Nationala de Habitat Rural si de Amenajare Rurala care promoveaza produdul agoturistic Rendez-vous en France, la decouverte ce ofera cazare, servicii si agrement in localitati rurale. I.Analiza componentelor spaiului geografic

Asezare Geografica:Bavaria, n german Bayern sau oficial Freistaat Bayer, este landul ce cuprinde partea de Sud-Est a Germaniei. Pentru comparaie, suprafaa landului este n jur de o treime din cea a Romniei iar la 30 septembrie 2006 avea 12.488.392 de locuitori. Cuvntul Freistaat (republic, literal "stat liber"), folost n loc de Land sau Bundesland (land federal, literal "ar a federaiei") n denumirea oficial a Bavariei, are n primul rnd o semnificaie simbolic. Bavaria este cel mai mare stat federal din Germania, se ntinde de la Campia Germana Nordica pana jos n Alpi. Bavaria este ceea ce multi non-germani, probabil, au n vedere atunci cnd se gndesc la Germania. Ironic, Bavaria are mai multe n comun cu cultura vecinei Austria dect cu restul Germaniei. Acest stereotip include Lederhosen (pantaloni de piele), crnai i o mulime de bere - Bavaria, cu toate acestea, are mult mai multe de oferit calatorului.

Situata n nord-estul Franei, alturi de Germania i Elveia, Alsacia se bucur de o locatie ideala in inima Europei. Regiunea are 1.7 milioane de locuitori, i cuprinde dou Dpartements (judee), Alsacia de Sus la sud i Alsacia de Jos spre nord. Modesta ei suprafata (8 280 km ) este uor de descoperit, n timp ce, n acelai timp, ofera o mare varietate de peisaje, de la pduri i vi i cmpii la varfuri. Formata in principal din cmpii i dealuri, regiunea ofer, de asemenea, un peisaj ideal pentru oricine dorete s se bucure de munte.

Cadrul natural:Podisul Bavariei reprezinta continuarea directa a prealpilor bavarezi, dar pe o suprafata mult mai mare, marginita la sud de Alpi, iar la nord, de muntii Franconiei si ai Boemiei.Cursul superior al Dunarii urmareste contactul nordic cu podisurile Franconiei si Boemiei, fiind impins aici de catre numerosii afluenti ce vin din Alpi (Iller, Gunz, Mindel, Lech, Isar). Relieful Bavariei pierde treptat din nlime, de la cel mai nalt vrf al Germaniei pn la valea Dunrii. Zona cea mai joas din Bayern se afl la 107 m in Kahl pe Main. Inaltimile mai joase a favorizat dezvoltarea civilizatiei umane. Aici gasindu-se cele mai multe asezari umane si oferind o larga gama de obiective si activitati turistice. Padurea bavareza mpreun cu padurile din imprejurimi formeaza un mare refugiu pentru animale slbatice i pentru iubitorii de natura sa se bucure. Vei gsi chiar Parcurile Nationale cu lupi, bisoni, linx i alte animale care se ntorc n habitatul lor original. Alsacia are o mare varietate de peisaje. Aici, vizitatorii pot gsi trei tipuri principale de peisaj: de puni umede cunoscute pe plan local ca Rieds, pduri uscate i arii cu loess. Cu o suprafata de numai 8 280 km , Alsacia cuprinde mai multe "micro-regiuni", fiecare prezentand propriile sale caracteristici speciale. Aceste "sub-regiuni" se disting prin numeroase diferene geologice, climatice i culturale.Poalele Vosgei ofera un mediu deosebit pentru turism i viticultur, deopotriv. Datorit variatelor influene climatice, Alsacia dispune de diferite medii naturale garantate de a capta imaginatia oricarei persoane care se bucur de turism rural sau de turism pe apa.

Clima:

n regiunea sudica a Germaniei (cele doua landuri) este n general o clim continental relativ echilibrat cu ierni reci i veri clduroase, circa 100 de zile pe an sunt temperaturi sub valoarea 0, vnturile de vest aduc precipitaii n medie 70 cm, n partea de nord a Alpilor pn la 180 cm. Cer senin cu soare fiind cca. 1600 - 1800 ore pe an. Precipitaiile cad cu precdere n perioada mai - iunie.Cantitatea anuala de precipitatii variaza intre 1500 si 2 000 mm in Prealpii Bavariei.Temperaturile medii multianuale la Mnchen: -5C n ianuarie, +23C n iulie. In ceea ce priveste desfasurarea activitatilor turistice, clima nu a fost niciodata considerata un factor de restrictivitate. n cazul climei Alsaciei daca aceasta nu are o bun reputaie ial, acest lucru este mai ales ca urmare a regiunii, cu ierni aspre. Cu toate acestea, prezena viticulturii aici demonstreaz clar nivelurile ridicate de soare de care se pot bucura turistii pe timpul verii. Alsacia are, de asemenea, nivelurile de precipitaii mai scazute decat n regiunile nvecinate. Clima Alsaciei este semi-continental, cu variaii mari n funcie de perioada din an. Alsacia frecvent se bucur de o extrem de plcut vara indiana, care este pur i simplu perfecta pentru oricine dorete s descopere regiunea. Alsacia ofera vizitatorilor posibilitatea de a admira natura i de a privi recoltele. Ceaa care apare pe cmpii i n vi creaza o atmosfer fascinant.

Reteaua hidrografica:Reteaua hidrografica este densa, cu un debit bogat aproape tot timpul anului, fiind reprezentata indeosebi de Dunare si de afluentii sai.Acestea sunt alimentate din ploi, zapezi si ghetari,avand un regim tipic alpin De asemenea in Podisul Bavariei regasim lacuri glaciare mici si putine (Ammer, Wurm si Chlem), iar mlastinile ocupa intinderi destul de mari. Reteaua hidrografica a poate fi considerat atat un factor restrictiv ( datorita inundatiilor care pot aparea in urma precipitatiilor sau a topirii zapezilor), cat si unul de favorabilitate( in lungul raurilor dezvoltandu-se asezari umane). In Alsacia , culmile Vosgilor se ntind paralel cu valea Rhinului pe mai bine de 170 de kilometri, de la sud, unde sunt izvoarele Moselei i ale Saonului,

pn la Valea Lauter, n nord. Reteaua hidrografica a Alsaciei este un factor de favorabilitate, deoarece in lungul raurilor s-au dezvoltat asezari rurale deosebite. ntre Neuf-Brisach i Strasbourg puteti descoperi o remarcabil frumusee de la sate i pot fi admirate peisaje de-a lungul canalului.

Vegetatie si fauna:Vegetatia naturala este cea de lande cu paduri de conifere. Fauna este destul de variata si cuprinde elemente caracteristice atat Europei nordice, cat si estice si sud-estice: caprioara, jderul, pisica salbatica, bizonul, harciogul, sturzul, privighetoarea, bufnita pitica, ciocanitoarea neagra, linxul. Padurile bavareze ce formeaza un refugiu pentru fauna regiunii reprezinta un punct de atractie pentru turistii iubitori de natura, de agroturism. Parcul este situat n partea de est a Bavariei n districtele rurale Regen i Freyung-Grafenau. Altitudinea parcului atinge n general 1000 de m deasupra nivelului mrii. Pe lng pdurile situate la altitudini mai mari sunt i regiuni mltinoase, puni i poieni (schlachten). Pe teritoriul rezervaiei se afl animele slbatice ca bufnia, ursul brun, i lupul din care unele au fost aduse pentru a repopula regiunea, unele sunt specii pe cale de dipariie ca, cocoul de mesteacn, pisica slbatic, oimul, rsul, cerbul, calul slbatic i vidra. Alsacia are dou Parcuri Naturale regionale in care sunt conservate cu grij o multime de biotopuri, i care sunt casa unei incredibile game de faun i flor. Acestea sunt Vosges Regional Nature Park i Nord Vosges Regional Nature Park. Un total de 21 de rezervatii naturale sunt un punct de favorabilitate in ceea ce priveste numarul annual de turisti.

Istoricul locuirii:In limba german Bayern (Bavaria) se scrie cu Y din data de 20 octombrie 1825 de pe timpul regelui Ludwig I von Bayern, nainte era scris Baiern, aceast hotrre a regelui de a scrie cu Y (grec) este determinat de alegerea fiului su Otto ca rege al Greciei.

Pe timpul lui Augustus a fost colonizat de romani teritoriul Bavariei vechi la sud de Dunare care era locuit de celi.Dup dezmembrarea Imperiului Roman s-a format din populaia local celtic i roman cu germanii venii din nord populaia bavarez (baiuvar). In preistorie, Alsacia a fost locuita de catre nomazi vntori, dar la 1500 .Hr., celtii au nceput s se stabileasc n Alsacia, i sa cultive pmntul. In 58 i.Hr romanii au invadat Alsacia i a stabilit aceasta regiune ca un centru de viticultura. Pentru a proteja aceast industrie extrem de apreciata, Romanii au construit fortificaii si tabere militare, care au evoluat n diferitele comuniti, care au fost locuite continuu i pn n prezent. Pe teritoriul de azi se bucur de legi n anumite domenii care sunt n mod semnificativ diferite de restul Franei.In ultimii ani, Alsacia este din nou promovata de catre autoritatile locale, nationale si europene ca un elemnet de identitate a regiunii.Limba alsaciana este predata in scoli( dar nu obligatoriu) ca fiind una din limbile regionale din Franta, iar germana este invatata in scoli ca o limba straina. Cu toate acestea Constitutia din Franta inca preceizeaza ca franceza este singura limba din Republica.

Populatia:Cel mai recent recensmnt al populaiei a avut loc n 30 septembrie 2007, rezultnd 12.515.731 locuitori, din care 6.134.059 brbai i 6.381.672 femei. In Bavaria exista patru triburi: The "Altbayern" (vechi Bavarians): ei locuiesc n partea de sud-est a tarii, aproximativ n zona de la Garmisch-Partenkirchen, Mnchen (Munchen), Regensburg, Weiden. Schwaben (vab): ei locuiesc n partea de sud-vest a tarii, zona din jurul Neu-Ulm, Augsburg, Kempten. Franken (Franconians): ei locuiesc n nordul i nord-vestul tarii, zona din jurul Cobourg, Bayreuth, Nrnberg (Nuremberg), Ansbach. Refugiatii din Sudetenland: au venit du