TURISMUL RURAL IN ALSACIA SI BAVARIA

Turismul rural n Alsacia si Bavaria Introducere:In Germania sunt mai multe organizatii de turism rural sprijinite de Ministerul Agriculturii din fiecare land. Cele mai reprezentative sunt: Vacanta in gospodaria taraneasca cu 14 uninuni de land, Turism rural si Vino la tara, care sunt autonome, dispun de un marketing propriu si se preocupa de alcatuirea ofertelor, reclama si comercializarea lor, pregatirea si perfectionarea mebrilor organizatiei. Urmare a dezvoltarii turismului rural, in Germania se inregistreaza circa 20 de milioane de turisti. In Franta, sub auspiciile Ministerului Turismului si ale Ministerului Agriculturii s-a infiintat Federatia Nationala de Habitat Rural si de Amenajare Rurala care promoveaza produdul agoturistic Rendez-vous en France, la decouverte ce ofera cazare, servicii si agrement in localitati rurale. I.Analiza componentelor spaiului geografic

Asezare Geografica:Bavaria, n german Bayern sau oficial Freistaat Bayer, este landul ce cuprinde partea de Sud-Est a Germaniei. Pentru comparaie, suprafaa landului este n jur de o treime din cea a Romniei iar la 30 septembrie 2006 avea 12.488.392 de locuitori. Cuvntul Freistaat (republic, literal "stat liber"), folost n loc de Land sau Bundesland (land federal, literal "ar a federaiei") n denumirea oficial a Bavariei, are n primul rnd o semnificaie simbolic. Bavaria este cel mai mare stat federal din Germania, se ntinde de la Campia Germana Nordica pana jos n Alpi. Bavaria este ceea ce multi non-germani, probabil, au n vedere atunci cnd se gndesc la Germania. Ironic, Bavaria are mai multe n comun cu cultura vecinei Austria dect cu restul Germaniei. Acest stereotip include Lederhosen (pantaloni de piele), crnai i o mulime de bere - Bavaria, cu toate acestea, are mult mai multe de oferit calatorului.

Situata n nord-estul Franei, alturi de Germania i Elveia, Alsacia se bucur de o locatie ideala in inima Europei. Regiunea are 1.7 milioane de locuitori, i cuprinde dou Dpartements (judee), Alsacia de Sus la sud i Alsacia de Jos spre nord. Modesta ei suprafata (8 280 km ) este uor de descoperit, n timp ce, n acelai timp, ofera o mare varietate de peisaje, de la pduri i vi i cmpii la varfuri. Formata in principal din cmpii i dealuri, regiunea ofer, de asemenea, un peisaj ideal pentru oricine dorete s se bucure de munte.

Cadrul natural:Podisul Bavariei reprezinta continuarea directa a prealpilor bavarezi, dar pe o suprafata mult mai mare, marginita la sud de Alpi, iar la nord, de muntii Franconiei si ai Boemiei.Cursul superior al Dunarii urmareste contactul nordic cu podisurile Franconiei si Boemiei, fiind impins aici de catre numerosii afluenti ce vin din Alpi (Iller, Gunz, Mindel, Lech, Isar). Relieful Bavariei pierde treptat din nlime, de la cel mai nalt vrf al Germaniei pn la valea Dunrii. Zona cea mai joas din Bayern se afl la 107 m in Kahl pe Main. Inaltimile mai joase a favorizat dezvoltarea civilizatiei umane. Aici gasindu-se cele mai multe asezari umane si oferind o larga gama de obiective si activitati turistice. Padurea bavareza mpreun cu padurile din imprejurimi formeaza un mare refugiu pentru animale slbatice i pentru iubitorii de natura sa se bucure. Vei gsi chiar Parcurile Nationale cu lupi, bisoni, linx i alte animale care se ntorc n habitatul lor original. Alsacia are o mare varietate de peisaje. Aici, vizitatorii pot gsi trei tipuri principale de peisaj: de puni umede cunoscute pe plan local ca Rieds, pduri uscate i arii cu loess. Cu o suprafata de numai 8 280 km , Alsacia cuprinde mai multe "micro-regiuni", fiecare prezentand propriile sale caracteristici speciale. Aceste "sub-regiuni" se disting prin numeroase diferene geologice, climatice i culturale.Poalele Vosgei ofera un mediu deosebit pentru turism i viticultur, deopotriv. Datorit variatelor influene climatice, Alsacia dispune de diferite medii naturale garantate de a capta imaginatia oricarei persoane care se bucur de turism rural sau de turism pe apa.

Clima:

n regiunea sudica a Germaniei (cele doua landuri) este n general o clim continental relativ echilibrat cu ierni reci i veri clduroase, circa 100 de zile pe an sunt temperaturi sub valoarea 0, vnturile de vest aduc precipitaii n medie 70 cm, n partea de nord a Alpilor pn la 180 cm. Cer senin cu soare fiind cca. 1600 - 1800 ore pe an. Precipitaiile cad cu precdere n perioada mai - iunie.Cantitatea anuala de precipitatii variaza intre 1500 si 2 000 mm in Prealpii Bavariei.Temperaturile medii multianuale la Mnchen: -5C n ianuarie, +23C n iulie. In ceea ce priveste desfasurarea activitatilor turistice, clima nu a fost niciodata considerata un factor de restrictivitate. n cazul climei Alsaciei daca aceasta nu are o bun reputaie ial, acest lucru este mai ales ca urmare a regiunii, cu ierni aspre. Cu toate acestea, prezena viticulturii aici demonstreaz clar nivelurile ridicate de soare de care se pot bucura turistii pe timpul verii. Alsacia are, de asemenea, nivelurile de precipitaii mai scazute decat n regiunile nvecinate. Clima Alsaciei este semi-continental, cu variaii mari n funcie de perioada din an. Alsacia frecvent se bucur de o extrem de plcut vara indiana, care este pur i simplu perfecta pentru oricine dorete s descopere regiunea. Alsacia ofera vizitatorilor posibilitatea de a admira natura i de a privi recoltele. Ceaa care apare pe cmpii i n vi creaza o atmosfer fascinant.

Reteaua hidrografica:Reteaua hidrografica este densa, cu un debit bogat aproape tot timpul anului, fiind reprezentata indeosebi de Dunare si de afluentii sai.Acestea sunt alimentate din ploi, zapezi si ghetari,avand un regim tipic alpin De asemenea in Podisul Bavariei regasim lacuri glaciare mici si putine (Ammer, Wurm si Chlem), iar mlastinile ocupa intinderi destul de mari. Reteaua hidrografica a poate fi considerat atat un factor restrictiv ( datorita inundatiilor care pot aparea in urma precipitatiilor sau a topirii zapezilor), cat si unul de favorabilitate( in lungul raurilor dezvoltandu-se asezari umane). In Alsacia , culmile Vosgilor se ntind paralel cu valea Rhinului pe mai bine de 170 de kilometri, de la sud, unde sunt izvoarele Moselei i ale Saonului,

pn la Valea Lauter, n nord. Reteaua hidrografica a Alsaciei este un factor de favorabilitate, deoarece in lungul raurilor s-au dezvoltat asezari rurale deosebite. ntre Neuf-Brisach i Strasbourg puteti descoperi o remarcabil frumusee de la sate i pot fi admirate peisaje de-a lungul canalului.

Vegetatie si fauna:Vegetatia naturala este cea de lande cu paduri de conifere. Fauna este destul de variata si cuprinde elemente caracteristice atat Europei nordice, cat si estice si sud-estice: caprioara, jderul, pisica salbatica, bizonul, harciogul, sturzul, privighetoarea, bufnita pitica, ciocanitoarea neagra, linxul. Padurile bavareze ce formeaza un refugiu pentru fauna regiunii reprezinta un punct de atractie pentru turistii iubitori de natura, de agroturism. Parcul este situat n partea de est a Bavariei n districtele rurale Regen i Freyung-Grafenau. Altitudinea parcului atinge n general 1000 de m deasupra nivelului mrii. Pe lng pdurile situate la altitudini mai mari sunt i regiuni mltinoase, puni i poieni (schlachten). Pe teritoriul rezervaiei se afl animele slbatice ca bufnia, ursul brun, i lupul din care unele au fost aduse pentru a repopula regiunea, unele sunt specii pe cale de dipariie ca, cocoul de mesteacn, pisica slbatic, oimul, rsul, cerbul, calul slbatic i vidra. Alsacia are dou Parcuri Naturale regionale in care sunt conservate cu grij o multime de biotopuri, i care sunt casa unei incredibile game de faun i flor. Acestea sunt Vosges Regional Nature Park i Nord Vosges Regional Nature Park. Un total de 21 de rezervatii naturale sunt un punct de favorabilitate in ceea ce priveste numarul annual de turisti.

Istoricul locuirii:In limba german Bayern (Bavaria) se scrie cu Y din data de 20 octombrie 1825 de pe timpul regelui Ludwig I von Bayern, nainte era scris Baiern, aceast hotrre a regelui de a scrie cu Y (grec) este determinat de alegerea fiului su Otto ca rege al Greciei.

Pe timpul lui Augustus a fost colonizat de romani teritoriul Bavariei vechi la sud de Dunare care era locuit de celi.Dup dezmembrarea Imperiului Roman s-a format din populaia local celtic i roman cu germanii venii din nord populaia bavarez (baiuvar). In preistorie, Alsacia a fost locuita de catre nomazi vntori, dar la 1500 .Hr., celtii au nceput s se stabileasc n Alsacia, i sa cultive pmntul. In 58 i.Hr romanii au invadat Alsacia i a stabilit aceasta regiune ca un centru de viticultura. Pentru a proteja aceast industrie extrem de apreciata, Romanii au construit fortificaii si tabere militare, care au evoluat n diferitele comuniti, care au fost locuite continuu i pn n prezent. Pe teritoriul de azi se bucur de legi n anumite domenii care sunt n mod semnificativ diferite de restul Franei.In ultimii ani, Alsacia este din nou promovata de catre autoritatile locale, nationale si europene ca un elemnet de identitate a regiunii.Limba alsaciana este predata in scoli( dar nu obligatoriu) ca fiind una din limbile regionale din Franta, iar germana este invatata in scoli ca o limba straina. Cu toate acestea Constitutia din Franta inca preceizeaza ca franceza este singura limba din Republica.

Populatia:Cel mai recent recensmnt al populaiei a avut loc n 30 septembrie 2007, rezultnd 12.515.731 locuitori, din care 6.134.059 brbai i 6.381.672 femei. In Bavaria exista patru triburi: The "Altbayern" (vechi Bavarians): ei locuiesc n partea de sud-est a tarii, aproximativ n zona de la Garmisch-Partenkirchen, Mnchen (Munchen), Regensburg, Weiden. Schwaben (vab): ei locuiesc n partea de sud-vest a tarii, zona din jurul Neu-Ulm, Augsburg, Kempten. Franken (Franconians): ei locuiesc n nordul i nord-vestul tarii, zona din jurul Cobourg, Bayreuth, Nrnberg (Nuremberg), Ansbach. Refugiatii din Sudetenland: au venit dup sfritul celui de-al doilea rzboi mondial. Se gasesc pe tot cuprinsul tarii.

Populaia era de 1 817 000 de locuitori n 2006. Aceasta a fost de 1 734 145 de locuitori n 1999. Populaia a crescut n timp (cu excepia perioadele de rzboi), atat prin excendent natural cat si prin migratii. Aceast cretere a fost accelerat la sfritul secolului XX. Se estimeaz c populaia alsaciana va crete cu 12,9% pana la 19,5% in perioada 1999 - 2030 i ca va a ajunge la 2 milioane. Concentrarile de populaie i de activitate (locuri de munc, magazine, servicii, transporturi, educaie, de divertisment i aa mai departe.) sunt concentrate n jurul oraelor din Strasbourg, Mulhouse i Colmar, iar acestea isi extind din ce in ce mai mult zonele lor de influenta.

Personalitatea bavarezilor:Bavaria este umplut cu nerabdare. Exist multe interesante locuri de vizitat, unde se poate bea bere sau cafea cu localnicii. Pe tot timpul anului sunt diferite festivitati. Chiar i in cele mai mici sate se gaseste intotdeauna ceva de sarbatorit. Cei mai multi Bavarezi sunt foarte mndrii de ara lor, de patrimoniu si de cultura lor dar i de ceea ce au realizat. Tipic bavarez nu-i place de oameni care pretind c tiu totul mai bine sau pentru a le privi n jos. Bavarians sunt, de asemenea, cunoscut pentru nu gust "Prussians." Dar asta nu este foarte grav, este mai mult o glum i speciale "Prussians" face acelai lucru la bavarez. Bavarezul tipic nu agreaza persoanele care pretind ca stiu totul mai bine decat ei sau care ii privesc cu superioritate. Bavarezii sunt cunoscuti de altfel si pentru faptul ca nu agreaza prusii. Prusii nu sunt neaparat locuitori din Prusia. Locuitorii din partile sudice ale Bavariei ii considera pe cei din nord ca fiind prusi, deci oricine poate fi numit prus.

Personalitatea alsacilor:Despre locuitorii Alsaciei, Napoleon ii spunea maresalului Kleber, din Strasbourg: Ei vorbesc germana, dar se lupta cu spadele in franceza. Locuitorii de aici vorbesc limba alsaciana, limba ce se aseaman cu cea germana. Aceasta deriva dintr-o veche limba din Rhenania meridionala. Alsacienii au o pronuntie cu o intonatie cantabila, ceea ce ii frapeaza pe locuitorii dincolo de Rhin.

Activitati economice:Bavaria este din punct de vedere economic o regiune industrial-agrara, mult mai dezvoltata in perioada postbelica, industria fiind insa cea care determina importanta sa in circuitul economic. Pentru Bavaria este de asemenea specifica productia de jucarii, instrumente muzicale, ceramica fina. Randamentul mare la hectar, mecanizarea si chimizarea avansate, productia mare de cartofi, de sfecla, de zahar, carne de porc sunt atribute ale agriculturii practicate in aceasta regiune. Se cultiva indeosebi secara, grau, porumb si in special cartofii, dar se intalnesc preponderent si livezi, dar si suprafete cultivate cu vita de vie. Principala subramura a cresterii animalelor este cresterea bovinelor, urmata indeaproape de cresterea porcinelor. In mediul rural alsacian au loc activitati traditionale. Cele mai cunoscute sunt cele legate de olarit, in zona din jurul padurii Haguenau se gasesc produse din cermica, in apropierea satului Mutterholtz sunt specifice tesaturile( modelul traditional fiind cu dungi albastre si rosii). Fetele de masa, perdelele si pernele sunt facute folosind aceste trasaturi traditionale. In Boersch, la Spindler, se realizeaza incrustatii artistice. La fabrica Lalique se gaseste o gama larga de produse din sticlarie.

Asezarile umane din Alsacia si Bavaria

Satele care fac parte din Ruta Vinurilor Riquewihr-perla podgoriilor Ascuns printre podgorii si muntii Vosgi, Riquewihr merita din plin reputatia sa de perla a podgoriilor .Casele sale din secolul al XVI-lea constituie unul din cele mai frumoase modele de arhitectura alsaciana. Cu centrul sau fortificat, cu strazile pavate, aceasta localitate ofera un dcor pitoresc.Fiecare piesa de arhitectura se pastreaza in mod miraculous.Motivul pentru care acest sat seamana atat de mult cu oras la Evului Mediu locuitorilor sai care nu si-au schimbat stilul de viata, existenta lor fiind guvernata de industria de producere a vinului.Intre zidurile acestui sat, exista alei foarte stramte si strazi nesimetrice, lipsite de masini in cea mai mare parte.Cele mai multe case si magazine de aici pastreaza culori vechi precum bleu,galben pal,mov si verde deschis.Totul este armonie in acest sat conservat in mod admirabil.In extra-sezon si in timpul saptamanii, orice turist se poate bucura de rauri fermecatoare, locuinte din piatra, precum si de puturi si fantani ornate cu atentie cu flori. Podgoriile ce il inconjoara produc un excellent Riesling, dar si alte genuri de vinuri precum le Sporen et le Schonenbourg.Numerosi viticultori ofera turistilorvizite cu degustare in crame. Obernai La intersecia dintre cele trei mari regiuni din Alsacia: a podgoriilor cu ruta vinului,a Vosgilor cu larga campie rurale,incepand chiar de la porile oraului, apare i se propag localitatea Obernai. Localizat la 25 km sudvest de Strasbourg,unde mica vale a raului Ehn se deschide, Obernai mai era denumit si Ehenheim,tocmai din cauza raului Ehn.Obernai este att de atractiv incat este cel mai vizitat oras din Bas Rhin dup capitala Europei, Strasbourg. Situat in inima Alsaciei, la poalele muntelui Sainte Odile,Obernai este una din putinele asezari din Alsacia ce si-a pastrat decorul sau de alta data, cu ziduri,turnuri fortificate, casele medievale si nenumaratele sale colturi pitoresti.

In Obernai nu trebuiesc ratate Biserica Sf Petru si Pavel, turnul Beffroiultima marturie a unei capele ce data din secolul XIII si care a fost distrusa in 1873, Fantana Sainte-Odile, turnurile care alcatuiesc un adevarat bastion, vechea piata a a graului, precum si ruinele Abatiei Truttenhausen.

Kaysersberg Kayserberg este situat intr-un punct strategic al Alsaciei, la intrarea in valea Weiss.Inca din vremea romanilor, a fost un important punct de oprire al drumului ce unea Vieux-Brisach de Toul, capatand o imprtanta reala incepand cu Evul Mediu.Numele acestei asezari inseamna muntele imparatului si a provenit de la o cetate ce a fost inaltata de fostul Imperiu Romano-German in secolul al XIII-lea.Vechi oras al imperiului, Kayserberg si-a pastrat splendoarea sa medievala.Adaposteste un patrimoniu arhitectural impresionant cu casele sale vechi, ruinele castelului, podul sau fortificat si biserica in stil gotic.Emblema acestei asezari este reprezentata de casele in stil gotic cu dublu pinion, ce dateaza din secolele XV,XVI si XVII. Aici totul poarta marca istorie:de la muzeul Albert Schweitzer care aminteste ca Premiul Nobel pentru pace s-a nascut la Kayserberg pana la faima acestei localitati, vinul Pinot Gris.Alaturi de acest vin mai este renumit si soiul Tokai.O legenda locala afirma ca prima vita-de-vie adusa din Ungaria si sadita aici de catre Lazare de Schwendi.

Ribeauville Este o comuna situata in departamentul Haut-Rhin, la 10 kilometri nord de Colmar si la 75 km sud de Strasbourg.Situata intre podgorii si munte,are in jur de 5000 de locuitori si se remarca intrucat a reusit sa-si conserve patrimoniul istoric.Satul este tipic pentru unul ce face parte din Ruta Vinurilor:case vechi superbe, alei cu un farmec deosebit si bineinteles renumitele adrese ale producatorilor de vinuri.In mod uimitor crutat de catre cel de-al II-lea razboi mondial, Ribeauville are o particularitate deosebita si anume prezenta turnului-Tour de Boucherscare separa partea joasa de cea inalta a satului.

In secolul al XIV-lea, nobili puternici au demarat constructia centrului istoric, reusind totodata sa construiasca si castelul.Au luat sub protectia lor diferiti oamani intalniti in calatoriile lor:magicieni, acrobati si muzicieni itineranti.Dupa aceea,au capatat obiceiul de a aduce omagii suzeranilor lor si de a se ruga la fecioara de la Notre-Dame din Dusenbach, prin intermediul instrumentelor lor.Astazi, acest obicei este perpetuat printr-o sarbatoare numita Pfifferdaj, la care participa peste 25 000 de oameni in fiecare an. In prezent obiectivele turistice ale acestei comune sunt reprezentate de zidurile vechi ce o inconjoara, de numeroasele case medievale pitoresti si de doua biserici vechi-Sf Gregory si Sf Augustine-amandoua construite in stil gotic.Primaria orasului poseda o colectie impresionanta de antichitati.Carolabad, un izvor sarat cu o temperatura de 18 grade Celsius, ce avea o reputatie deosebita in Evul Mediu, a fost redescoperit in 1888.In apropierea orasului se afla numeroase ruine a trei castele faimoase: Ulrichsburg, Girsberg si Hohrappoltstein, care apartinusera lorzilor Rappolstein. Ungersheim Este o comuna din departamentul Haut-Rhin, situata la 15 km nord de Mulhouse.Originea acestei asezari dateaza inca din perioada romana, insa prima mentionare a ei s-a facut prin intermediul unui document din anul 753.Revolutia franceza a fost baza unificarii si proclamarii independentei acestei localitati,care se remarca in special prin prezenta Ecomusee dAlsace, un muzeu in aer liber care reconstituie arhitectura rural din secolele XVIXVIII.Acest sit adaposteste: - satul cu mai mult de 70 de case, gzduind i activiti artizanale; - spaii de expoziie/activiti n aer liber; - gara recuperat/reconstruit mpreun cu echipamentele sale;

- situl minier cu echipamentele i construciile sale (turn, staie electric, salamainilor etc.); Cu o suprafata de peste 100 de hectare, acest muzeu surprinde viata cotidiana a unui sat alsacian de alta data prin mestesuguri traditionale

astazi disparute, scoala de odinioara, sarbatori anuale asemanatoare balciurilor din trecut, parade de sareta.A fost inaugurat in anul 1984 si de atunci a primit peste 6,4 milioane de turisti din lumea intreaga.

Neuf-Brisach Aceasta localitate este situata in departamentul Haut-Rhin, in campia Alsaciei la2 kilometri de Rhin si de frontiera germana. Arhitectura octogonala din Neuf-Brisach ofera intreaga sa originalitate acestei asezari, artizanul acestei opere fiind Vauban.La cererea lui Ludovic al XIV-lea, Vauban a construit o foratreata octogonala impenetrabila.Fortificatia este conceputa in forma de stea, inconjurata de metereze de 5 m inaltime si de transee.In interiorul incintei, Neuf-Brisach se subdivide in 48 de patrate care reunesc locuintele, in centru situandu-se o piata.Ludovic al XIV-lea a fost foarte multumit de rezultat, spunand despre acesta cetate ca din toate diamantele coroanei franceze cel mai frumos este fortareata Rhinului. In iulie 2008, Neuf-Brisach este inclus in lista patrimoniului UNESCO. Pe langa fortareata, turistii mai au posibilitatea de a vizita alte obiective cum ar fi: -Biserica Saint-Louis -Piata Armelor din centrul istoric -Muzeul Vauban-care reconstitue istoria acestei asezari Bavaria Satele Hoerner Sunt situate in cel mai extrem punct sud-vestic al Bavariei, la cativa kilometri nord de Oberstdorf si de valea Kleinwalsertal.In imediata apropiere a lor se afla Tirolul, Elvetia si Lacul Constance.Reprezinta un grup de cinci sate pline de traditie si anume: Fischen, Obermaiselstein, Balderschwang, Bolsterlang, Ofterschwang.

Caracteristicile acestor sate sunt costumele traditionale cu renumitele bretele, cu cantecele tiroleze-celebra sintagma yodelling ce presupune cantatul cu fluctuatii rapide, cu fanfarele locale cu un larg repertoriu. In aceasta regiune in seara de 5 decembrie cu prilejul Klausentreiben (Sfantul Nicolae) are loc un ritual cu totul deosebit:tineri, imbracati in blanuri, decorati cu coarne de cerb, talangi, ramuri de salcie merg in grupuri prin sate si sperie fantomele iernii.Aceasta veche traditie isi are originea in perioada celtica, cand primii locuitori venerau caprioarele. Funkensonntag este prima duminica a carnavalului desfasurat in aceasta regiune.Pe o ridicatura a unui munte este construita o gramada mare din lemne vechi, in mijocul careia se asaza un tarus mare din lemn, de care este legata o papusa din carpe.Astfel, conform credintelor locale, arderea acestei gramezi de lemne va aduce cat mai repede primavara. Oberammergau Este o localitate situata in districtul Garmisch-Partenkirchen, in sudul extream al Bavariei.Satul este cunoscut pentru lunga sa traditie in ceea ce priveste sculptatul in lemn.Strazile centrale ale acestui sat sunt resedinta a zeci de ateliere de sculptura, care produc obiecte care variaza de la subiecte religioase pana la portrete cu tenta umoristica.Originele sculptatului in lemn in acest sat dateaza inca din Evul Mediu.Un manuscris ce dateaza din 1111 mentioneaza ca aceasta arta a fost adusa in acest looc de catre niste calugari din ordinul Rottenbucher.Chiar daca sculpturile erau valorificate doar la nivel local atunci, mai multe case de distribuire au fost create n secolul 18 cu filiale peste tot n Europa. Astzi exist circa 120 sculptori n lemn in Oberammergau, activi, iar vnzarea de o mare varietate de artefacte de lemn, de la sfinti pana la mrfurilde uz casnic merge foarte bine. Mai mult, o scoala de specialitate ofera cursuri pentru cei ce vor sa devina sculptori. Celelalt celebru aspect al Oberammergau este "Lftlmalerei" (pictarea peretilor casei). "Lftlmalerei" este o mestesug ce consta in pictarea fatadelor caselor in stil baroc, ce a avut mare succes in Italia si sudul Germaniei.Abia in secolul al XVIII-lea aceasta metoda a inceput sa devina populara in regiunea colinara de la poalele Alpilor.Treptat insa a devenit o metoda prin care isi afisau bogatia prin motive opulente pictate pe fatada caselor.

Casele traditionale din Alsacia Ferma din regiunea de campie

Acesta este alcatuita de obicei din cladiri separat dispuse in jurul unei curti de dimensiuni mari.Cea din urma poate fi inchisa printr-un pridvor ca in Kochersberg sau poate fi deschisa.In nordul si in sudul Campiei Alsace, in mod obisnuit se gasesc ferme mai modeste, alcatuite dintr-o casa-bloc, care aduna laolalta hambarul si grajdul.Acesta este cazul fermelor din Outre Foret sau din Sundgau.In ciuda acestor diferente datorate traditiilor locale si modului de viata al locuitorilor, exista elemente comune ale locuirii.Astfel, constructiile din lemn si cu grinzi vizibile sunt comune tuturor fermelor din regiune.

Casele din regiunile de munte si de vale

Arhitectura din aceste regiuni difera puternic fata de cea din regiunea de campie, influenta Vosgilor din imediata apropiere fiind vizibila.Astfel, aceste ferme construite din piatra sunt construite de obicei dintr-un singur corp care reuneste hambarul si grajdul, de dimensiuni mici, ce pot fi mai usor incalzite.

Casele viticultorilor

Gasim frumoase modele ale acestui tip de casa in Mittelbergheim, Andlau, Obernai, Hunawihr, Kaysersberg si chiar in Ribeauville.Casele de acest tip, dar si curtile lor sunt foarte stramte.Ele pot avea mai multe etaje, numarul lor variind in functie de bogatia familiei.Construite din piatra si deseori avand demisol, parterul gazduieste pivnita si teascul de struguri.

Etnografie si cultura Costumul popular alsacian Costumul traditional din Alsacia, astazi, mai este purtat doar de ansamblurile folclorice sau cu prilejul sarbatorilor la sate.Totusi, el ramane foarte prezent in iconografia alsaciana si este, fara indoiala, unul din simbolurile acestei regiuni. Costumul feminin este alcatuit dintr-un corset de velura sau de matase brodata si dintr-o fusta de matase, tafta sau satin.Sub corset exist o bluz alb cu dantel i mneci guler care este nchis cu o band neagr. Deasupra fustei apare o platforma care la randul ei poate fi brodata.In conformitate cu fusta exista o pereche de pantaloni (care nu se vad insa) cu dantela.In picioare femeile din Alsacia folosesc pantofi negri cu sosete albe. Culoarea fustei indica religia ( catolica sau protestanta), in timp ce numarul benzilor indica bogatia familiei. Celebra boneta alsaciana, un adevarat simbol al regiunii, a fost abandonata dupa 1945.Astazi nu mai poate fi admirata decat in cadrul diverselor reprezentatii culturale si turistice.Foarte variabil in functie de regiunea geografica, costumul traditional a fost dintotdeauna un modalitate de a reflecta categoria sociala sau religia celui care il poarta.Astfel, femeile protestante din nord puteau alege culoarea dupa bunul plac, catolicii din Kochersberg se imbracau doar in rosu. Sortul, purtat in toata Alsacia, era doar alb.Duminica insa era posibil sa vezi sorturi din matase sau din satin ornate cu numeroase broderii, purtate deasupra fustelor sau rochiilor.Bonetele erau foarte diverse, cu o tendinta de turban incepand cu anul 1840.Protestantii foloseau doar bonete negre, in timp ce catolicii foloseau bonete foarte colorate si ornate cu diverse motive.Cand Alsacia a fost din nou o parte a Frantei, costumele folosite astazi au fost adoptate de catre intreaga regiune, facand uitate multiplele costume purtate pana atunci.

Costumul traditional bavarez-Trachten

Costumul traditional bavarez este o notiune variabila, intrucat Bavaria are numeroase regiuni si fiecare are specificul ei.Exista insa, insusiri comune care definesc costumul bavarez. Costumul purtat astazi este inspirat de catre hainele taranului bavarez..Acesta este purtat de bavarezi si turisti deopotriva in traditionalele berarii, dar si la festivaluri precum Ocktoberfest. Costumul traditional masculin poarta denumirea de Lederhosen, care provine de la pantalonii purtati de popoarele germanice din Alpi.Acesti pantaloni au fost purtati de taranii de pe tot cuprinsul Europei, insa clapa din fata-purtata doar in Bavaria-ii face unici in lume. A Gstandenes Mannsbild-desemneaza un barbat tip bavarez, puternic, cu numeroase vite si cu un corp suficient de mare pentru a incapea in celebrii Lederhosen. Costumul traditional feminin se numeste Dirndls, o rochie traditional bavareza.Astazi, acestea sunt foarte scumpe.Este alcatuit dintr-o fusta lunga,cu un sort si cu un decolteu destul de adanc, fiind considerat foarte provocator. Fundita cu care se leaga sortul este foarte importanta, putand indica starea civila a femeii care il poarta.Daca fundita se afla in partea stanga, atunci femeia este nemaritata.Daca se afla pe partea dreapta, femeia poate fi maritata sau logodita.O fundita legata la spate indica ca femeia este vaduva. Iarna, costumul devine mult mai greu, purtandu-se fuste mai groase si sorturi facute din bunbac si velura si maneca lunga.Pentru iernile reci, exista haine groase croite in acelasi fel ca rochia, cu gulere si nasturi in fata, manusi groase cu un singur deget si caciuli din lana.Pantofii se poarta doar atunci cand este frig, in rest femeile umbland desculte.

Mestesuguri traditionale

Cu toate ca cele doua regiuni sunt in mare masura componente ale aceleiasi culturi, intrucat se stie ca Alsacia a facut parte din Imperiul German, mestesugurile traditionale difera in special datorita asezarii geografice. Totodata, datorita aceluiasi motiv si ocupatiile locuitorilor celor doua regiuni difera radical. Alsacia nu a scpat evoluiei i modernizrii care tinde s uniformizeze imaginile, dar cadrul vechi, rmas intact n cele mai multe cazuri, satisface interesul amatorilor de pitoresc. n regiunea Haguenau-Wissembourg, aflat pe versantul estic al Vosgilor nordici, oraele i satele au conservat aproape intacte cartiere ntregi. Se vd adesea, la srbtori, costume tradiionale nemodificate, iar dac ptrunzi n interiorul caselor, rmi surprins de prezena marilor sobe de nclzit, construite din faian alb, frumos ornamentat, nconjurat de mobile masive, din lemn lustruit, peste care se detaeaz ceramica pictat cu flori viu colorate. Arta olaritului este extrem de populara in Alsacia, cu precadere in Betschdorf si Soufflenheim. In satul Betsschdorf tehnicile de productie au ramas neschimbate din anul 1717, iar in Soufflenheim practica olaritului dateaza din perioada Renasterii. Obiectele sunt lucrate manual, in forme din cele mai felurite, decorate cu colbalt si pictate in culori vii. Motivele ornamentale se picteaza inainte ca aceste obiecte sa fie introduse in cuptor, unde se produce arderea lutului.In Soufflenheim, olaritul se practica inca din Renastere.Predominant galbene, verzi sau brune, aceste obiecte iau diferite forme:de ulcior, de scoica. Mobilierul Mobilierul artizanal din Alsacia este caracterizat de abundenta si de varietate.Astfel in cea mai mare parte a caselor traditionale se gasesc canapele traditonale, dulapuri, paturi cu baldachin si masute-toate in diverse culori si cu diverse motive florale, in functie de regiune.Astfel, piesele realizate in Haut-Rin sunt predominant in turcoaz, in timp ce mestesugarii din Bas-Rhin prefera culori ca rosu si ocru.Pe de alta parte, mobilerul realizat in Haut-Rin este mult mai sculptat, in timp ce picturile predomina in regiunea sudica a Alsaciei. In Alsacia mobilierul dat ca zestre tinerei mirese traverseaza satul sub ochii tuturor, etaland cite un bufet, un

pat sau o lada cu motive policrome deosebit de bogate, fond bleu cu motive rosii sau crem, motive rosii sau verzi pe fonduri brune.

In apropierea satului Mutterholtz sunt specifice tesaturile( modelul traditional fiind cu dungi albastre si rosii). Fetele de masa, perdelele si pernele sunt facute folosind aceste trasaturi traditionale. Mestesuguri in Bavaria Bavaria are o lunga traditie in ceea ce priveste sculptatul in lemn.Strazile centrale ale acestei zone sunt resedinta a zeci de ateliere de sculptura, care produc obiecte care variaza de la subiecte religioase pana la portrete cu tenta umoristica. Un alt mestesug traditional este "Lftlmalerei" (pictarea peretilor casei). "Lftlmalerei" este o mestesug ce consta in pictarea fatadelor caselor in stil baroc, ce a avut mare succes in Italia si sudul Germaniei.Abia in secolul al XVIII-lea aceasta metoda a inceput sa devina populara in regiunea colinara de la poalele Alpilor.Treptat insa a devenit o metoda prin care isi afisau bogatia prin motive opulente pictate pe fatada caselor.

Principalele ocupatii ale locuitorilor Alsaciei si Bavariei

Cum spuneam si mai devreme, asezarea geografica diferita a impus modele de viata diferite, asta insemnand de la sine ca locuitorii celor doua regiuni au avut ocupatii oarecum opuse. Astfel, relieful Bavariei fiind unul in mare majoritate montan a impus o orientare a locuitorilor spre crescutul animalelor, indeosebi a vitelor si oilor. Toamna, sunetul talangilor, anunta coborarea vitelor de pe pajistile montane.In fiecare an in septembrie, vacarii termina cele aproximativ 100 de zile lungi alaturi de vite pe munte.Mandrii fermieri montani conduc

vitele decorate in lungul vailor catre un loc numit Scheidplatz, loc in care ele sunt inapoiate proprietarilor. Prima coborare a vitelor dateaza de acum mai bine de un secol si, de atunci, animalele au purtat ghirlande de flori si talangi de dimensiuni mari, care se asaza cu o zi inainte de coborare.De asemenea o ghirlanda de flori, facuta cu dibacie din flori montane si ramuri de brad, se afla si la gatul conducatorului turmei, simbolizand ca vara petrecuta in sanul muntilor a fost lipsita de incidente. Relieful predominant de campie al Alsaciei, insa alaturat unei clime mai racoroase nu oferea mari posibilitati locuitorilor acestei regiuni.Insa, s-a dovedit ca vita-de-vie este cea mai buna cultura pentru solurile zonei.Astfel, incepand cu secolul al XIII-lea- cand a fost cultivat pentru prima oara un lastar, aceasta cultura s-a dezvoltat continuu.

Ruta vinului

Situata la poalele Vosgilor, ruta vinului are o lungime de 170 de kilometri si reprezinta o excelenta oportunitate de a descoperi Alsacia si traditiile sale.Aceasta ruta prestigioasa care porneste de la Marlenheim (din HautRhin) si se termina la Thann (din Bas-Rhin) este inconjurata din ambele parti de sate cochete, de crame, de hanuri si de numeroase castele.Podgoriile pot fi explorate pe jos mergand pe cararuile viticole destinate lucratorilor care ingrijesc viile. Vinul de Alsacia este produs in regiunea cu acelasi nume si este in mare parte un vin alb.Aceste vinuri care din motive istorice au o puternica influenta germana sunt prduse sub atenta ingrijire a trei organisme ( fiecare gen de vin-alb,rosu , rose avand propriul organism de control).Sunt produse atat vinuri seci, cat si dulci, fiind deseori folosite diverse varietati aromatice.Alaturi de Austria si Germania, produce unul din cele mai apreciate vinuri seci, Riesling. O importanta influenta in istoria vinului din Alsacia au avut-o repetatele schimbari de nationalitate ale regiunii, care a trecut de la Franta la

Germania si viceversa de mai multe ori in decursul istoriei.In istoria timpurie a industriei vinului din Alsacia, se faceau diverse schimburi de vinuri cu Germania.In ultimele decenii diferentele dintre vinurile germane si cele din Alsacia s-au diminuat, vinurile germane devenind mai seci si puternice, iar cele din Alsacia s-au indulcit, fiind redescoperite tipurile de vin pentru desert.

Sarbatori Dintre srbtorile tradiionale, Messti i Kilbe, pline nc de mister, sunt remarcabile prin apariia pe strzi, n procesiuni, a tinerelor fete mbrcate cu fuste roii, acoperite n fa de oruri albe, dantelate, i bluze albe, cu coafurile lor nalte, legate n noduri cu panglici stacojii. Poate c srbtorile Crciunului i ale Patelui din Alsacia sunt cele mai frumoase din toat Frana.n toate gospodriile, chiar din cele mai pierdute aezri alsaciene, iluminarea brazilor de Crciun, cultivai n curi, are tradiii ndelungate.De Pate, toate parcurile sunt ornate cu ou mari, divers colorate, printre care se plimb ocrotii iepurii de cas, frumos gtii cu panglici multicolore. Pentru sute de milioane de oameni din jurul lumii, imaginea Craciunului nu poate fi separata de cea a bradului, insa putini stiu ca primul brad de Craciun a fost atestat in regiunea Alsacia, in 1521. Din punct de vedere teritorial si administrativ pe teritoriul Frantei de astazi, regiunea a pastrat vechi obiceiuri germane cu care ii incanta pe turisti. Printre ele, aparitia, inainte de Craciun, a lui Hans Trapp, un personaj infricosator menit sa ii pedepseasca pe copiii neastamparati. O alta traditie plina de culoare este cea a pietelor de Craciun, organizate din Strasbourg dar si in alte orase, precum Colmar sau Moulhouse, dar si in sate.In aceste perioade se realizeaza tot felul de targuri in satele alsaciene:targuri de Craciun, targul luminilor, targul Craciunului medieval. In Bavaria o tradiie mai veche i are ca eroi pe brbaii cu tlngi din satele bavareze. nvemntai n piei de oaie i purtnd mti ct mai fioroase, acetia nvlesc asupra fermelor izolate pentru a alunga duhurile rele i a trezi natura amorit de frigul iernii. Procesiunea este condus de un brbat costumat n episcop care l reprezint pe Sfntul Nicolae. Festivalul se desfoar de la nceputul lunii decembrie pn n seara de ajun.

n anul 1935, cu ocazia aniversrii nunii de argint a cuplului regal bavarez, sa organizat o parad de costume populare bavareze, care a devenit n timp o tradiie. Astzi, parada de costume populare este una dintre cele mai mari din lume i poate prima din Europa, cu aproximativ 9.000 de participani. Funkensonntag este prima duminica a carnavalului desfasurat in aceasta regiune.Pe o ridicatura a unui munte este construita o gramada mare din lemne vechi, in mijocul careia se asaza un tarus mare din lemn, de care este legata o papusa din carpe.Astfel, conform credintelor locale, arderea acestei gramezi de lemne va aduce cat mai repede primavara. Anual, intre orasele si satele din Bavaria se organizeaza o competitie stransa pentru construirea celui mai inalt si mai impunator (unuii de peste 30 m) pom arminden(Denumire popular a zilei de 1 mai, considerat ca nceput al primverii. 2) Srbtoare inut, de obicei, la aceast dat. 3) Pom sau crengi verzi care se pun la poart sau la ferestrele caselor cu ocazia acestei srbtori.). Pomul acesta poate arata diferit in functie de fiecare regiune in parte. In anumite locuri se planteaza cu tot cu scoarta pomului,iar in altele, este decojit si vospsit in alb si albastru ,legat cu panglici colorate,decorat cu figurine cioplite si impodobit cu ghirlande sau coronite. Pomul este ridicat doar cu ajutorul unor biele(organe de main n form de bar articulat, care transform micarea rectilinie n micare de rotaie i invers) lungi si subtiri unite intr-o asa-numita Scheren. Aceasta munca se poate intinde pe parcursul a mai mult de 2 ore. Intre comunitatile vecine, fratiile tinerilor practica deseori furatul pomului. Conform unui obicei, pomul furat trebuie sa fie rascumparat cu o recompensa constand in bere si mancare,impartita intre ambele comunitati.

Bucataria alsaciana

Bucatele pregtite de alsacieni se remarc printr-o adevrat originalitate, cci carnea gtit, de porc sau de gsc, atinge adevrate culmi ale rafinamentului culinar. Chiar de pe vremea ocupaiei romane, tava alsacian era la loc de frunte la ospee. Aducnd cu ceea ce la noi se numete pomana porcului, tava(de fapt, un platou din lemn) este ncrcat cu buci de carne prjit fr grsime, crnai cu arome ncnttoare, legume murate, alturi de care se servesc minunatele vinuri alsaciene Alsace Grand Crue, Cremant de Alsacia sau vinurile trzii Vendanges Tardives.n ceea ce privete pateul de ficat de gsc, exist nu mai puin de 42 de specialiti, recunoscute pentru savoarea lor n toat lumea.Pe lng toate acestea, patiseria alsacian se remarc prin numeroase tarte cu fructe.Kougelhopf, o tart cu struguri uscai dup reete locale, n amestec cu smburi de migdale i fistic, este mndria fiecrei familii, iar tarta alsacian, o adevrat pizza, cu afumtur i slnin, este servit ca aperitiv n fiecare han sau restaurant.

Bucataria din Bavaria

Este foarte vasta, insa la festivitatile anuale turistii prefera numeroase produse culinare, printre care, cele mai solicitate, sunt: Hendl (pui la rotisor), Schweinshaxe (ciolan) sau Osche (frigrui de taur). Ca desert sunt preferai covrigii gigantici sau turta dulce. Micul dejun (Frhstck) este compus de obicei din paine prajita sau simpla, sau chifle (Brtchen sau Semmeln) cu gem, marmelada sau miere, oua si cafea pentru adulti, cacao cu lapte pentru copii. Se consuma si mezeluri (ca sunca si salamul) si branzeturi pe paine. O varietate populara de ingredient pentru sandwichuri este Leberwurst (carnat de ficat). Muesli si cerealele (fulgii de porumb) sunt de asemenea foarte populare. Masa principala traditionala a zilei este pranzul (Mittagessen), care se serveste in jur de ora 12. Cina (Abendessen sau Abendbrot) este o masa mai putin imbelsugata, consistand uneori doar din cateva sandwichuri.

Aceste obiceiuri s-au schimbat insa in prezent datorita orelor de lucru, nefiind neobisnuit pentru multi germani sa ia masa principala seara. ANALIZA COMPONENTELOR ACTIVITII DE TURISM Datorita particularitilor sale geografice, dar mai ales a tradiiilor i obiceiurilor nc prezante n viaa localnicilor, turismul n Bavaria se afla in momentul de fata intr-un stadiu avansat de dezvoltare atat din punct de vedere al structurilor de cazare cat si al serviciilor oferite de catrea acestea. Pensiunile frumos amenajate, cu aspect specific zonei si gazdele primitoare isi asteapta turistii, pregatite sa le ofere acestora clipe de neuitat. Factorii care contribuie la dezvoltarea turismului rural sunt numeroi: peisajul natural deosebit, clima tonic i reconfortant, traditiile foarte dezvoltate ale localnicilor , festivaluri i srbtori, arta meteugurilor, buctria savuroas, alturi de ospitalitatea i veselia localnicilor. Structuri turistice de cazare Bavaria este cunoscuta pe plan mondial drept una din cele mai pitoresti zone ale Europei si una dintre cele mai bine amenajate in scop turistic.Statisticile indica faptul ca aceastea este una din cele mai vizitate zone din Europa Dezvoltarea agroturismului i a turismului rural, a determinat apariia unui numr nsemnat de pensiuni dupa cum arata si graficele urmatoare. Aceste pensiuni sunt omologate conform prevederilor n vigoare. Structurile turistice de alimentatie Bucataria germana variaza foarte mult de la regiune la regiune. In sud, Bavaria si Suebia au multe feluri de mancare in comun intre ele si cu vecinele lor, Elvetia si Austria . In vest, se simt influentele franceze, in est cele est-europene, iar pe coastele de nord cele scandinave. Mesele zilei Micul dejun (Frhstck) este compus de obicei din paine prajita sau simpla, sau chifle (Brtchen sau Semmeln) cu gem, marmelada sau miere, oua si cafea pentru adulti, cacao cu lapte pentru copii. Se consuma si mezeluri

(ca sunca si salamul) si branzeturi pe paine. O varietate populara de ingredient pentru sandwichuri este Leberwurst (carnat de ficat). Muesli si cerealele (fulgii de porumb) sunt de asemenea foarte populare. Masa principala traditionala a zilei este pranzul (Mittagessen), care se serveste in jur de ora 12. Cina (Abendessen sau Abendbrot) este o masa mai putin imbelsugata, consistand uneori doar din cateva sandwichuri. Aceste obiceiuri s-au schimbat insa in prezent datorita orelor de lucru, nefiind neobisnuit pentru multi germani sa ia masa principala seara. Painea In ceea ce priveste painea, bucataria germana se aseamana mai mult cu bucataria estica decat cu cea din Europa de Vest. Exista cel putin 300 de feluri diferite de paine, de la painea alba la painea gri (Graubrot) si painea "neagra" de secara (Schwarzbrot). Cele mai multe varietati de paine se fac atat cu faina de grau cat si de secara (Mischbrot, paine mixta) si deseori cu seminte de in, de floarea soarelui si de dovleac. Painea neagra din Westfalia, Pumpernickel, nu se coace la cuptor ci se prepara la aburi si are un gust dulceag unic. Chiflele, numite Brtchen, Semmel sau Weckle/Weckli in functie de regiune, se servesc taiate in doua si unse cu unt, margarina sau maioneza. Intre cele doua felii sau pe fiecare felie se pune apoi branza, carne sau peste. Painea se consuma de obicei la micul dejun si sub forma de sandwichuri seara, nu ca acompaniament la masa principala. Importanta painii (Brot) in bucataria germana este ilustrata de cuvinte cum ar fi Abendbrot (cina - painea de seara) si Brotzeit (gustare - pauza de paine). Carnea Principalele tipuri de carne consumate in Germania sunt carnea de porc, vita si pasare, carnea de porc fiind de departe cea mai populara. Dintre pasari, puiul este cel mai frecvent folosit, dar nici rata, gasca sau curcanul nu sunt

neglijate. Vanatul, in special iepurele, mistretul si caprioara se gasesc cu usurinta de bucatari si bucatarese. Carnea de miel si de capra nu sunt foarte populare. Carnea de cal este considerata drept o specialitate in unele regiuni, dar in general consumarea ei nu este agreata din considerente morale. Carnea se prepara de obicei fripta in oala. Se poate prepara si in tigaie dar in special in zonele sub influenta culinara franceza. In Germania , carnea se mananca foarte frecvent sub forma de carnati, de aceea exista peste 1500 de feluri diferite din acest tip de mancare. Weiwurst (carnat alb) este o varietate traditionala bavareza preparata din carne de vitel tocata foarte fin si sunca proaspata de porc. Se condimenteaza de obicei cu patrunjel, lamaie, ceapa, nucsoara si ghimbir. Amestecul se pune in mate curate si proaspete de porc si separata in carnati individuali subtiri. Se consuma fierti cu mustar dulce.. Leberkse este o mancare traditionala asemanatoare cu placinta de carne din sudul Germaniei , Austria si unele regiuni din Elvetia. Este facuta din carne sarata de vita, sunca si ceapa, tocate foarte fin, si coapte ca painea, pana are o crusta crocanta maro.

Pestele In meniurile germane cel mai frecvent peste de apa dulce este pastravul, alaturi de crap, stiuca si biban, de obicei preparati la gratar. Pestele era in trecut consumat in special in regiunile nordice de coasta, cu exceptia scrumbiei murate care se gasea peste tot. Insa in ziua de azi, germanii din intreaga tara mananca multi pesti marini, cum ar fi scrumbia proaspata (de asemenea sub forma de rulou de scrumbie murata rollmops), sardinele, tonul, macroul si somonul. Ca un amanunt interesant, inainte de revolutia industriala care a cauzat poluarea raurilor, somonul era atat de comun in Rin, Elba si Oder, incat servitorii se plangeau cand aveau somon la masa prea des.

Alte tipuri de fructe de mare nu sunt foarte intalnite, cu exceptia midiilor si a crevetilor din Marea de Nord, care sunt foarte scumpi in comparatie cu crevetii importati. Legumele Legumele se consuma de obicei in tocane, mancaruri, garnituri sau supe. Se folosesc la gatit morcovi, ridichi, spanac, mazare, fasole, diverse tipuri de varza, ceapa prajita (nu se foloseste in bucataria bavareza). Sparanghelul, in special cel alb, este foarte iubit de nemti drept fel principal sau arnitura. Unele restaurante au meniuri intregi numai cu sparanghel. Transport Bavaria se afla in inima Europei, infrastructura sa este corespunzator de bine dezvoltata si moderna. 200 de linii aeriene internationale deservesc aeroporturile din Munich si Nurnberg. Spre Munich pleaca mai multe curse pe zi, atat ale companiei aeriene Lufthansa cat si ale TAROM. In plus, Bavaria dispune si de aeroporturi regionale:

Din iunie 2007, Alsacia, regiune din estul Frantei, va avea patru gari deservite de TGV Est: Saverne, Strasbourg, Colmar si Mulhouse. In Strasbourg, inima retelei alsaciene, vor ajunge 44 de TGV-uri zilnic, in iunie 2007, la inaugurarea liniei, ulterior numarul lor ajungand la 50, in 2008. Linie tram-train in Alsacia Tram-train-ul, un vehicul feroviar care aduce mai mult cu un tramvai, este tot mai des intalnit in marile aglomerari urbane europene. Acesta reprezinta o modalitate de transport inovatoare, caci este conceput pentru a merge atat pe liniile de transport urban, cat si pe cele de cale ferata normala, putand deveni astfel un tramvai care iese din oras. Are, ca si tramvaiele normale, o capacitate de accelerare si de franare superioara trenurilor clasice si, datorita acestui fapt, poate efectua un numar mai mare de opriri. Pe langa faptul ca are un design modern, tram-train-ul le ofera pasagerilor conditii de calatorie foarte confortabile. Inainte de introducerea lui in circulatie pe linia Mulhouse - Valle de la Thur, aflata in regiunea Alsacia (Franta), SNCF a organizat, incepand cu luna martie a acestui an, o serie de actiuni de promovare, pentru informarea publicului interesat avand loc o serie de discutii cu reprezentantii primariilor comunelor si ale oraselor prin care urmeaza sa

treaca tram-train-ul. Scopul introducerii in circulatie a acestui mijloc de locomotie este realizarea unei legaturi mult mai rapide intre asezarile rurale si marile orase din zona, un astfel de tram-train putand circula la intervale de 20 de minute, intre orele 5-24, si avand un numar mare de statii care asigura calatorilor legatura cu alte mijloace de locomotie, precum si in apropierea scolilor si a institutiilor de mare interes. Introducerea in circulatie a acestui nou mod de transport va usura deplasarea persoanelor in zona Vale de la Thur, unde axele rutiere sunt saturate, inregistrandu-se o circulatie de 25.000 de vehicule pe zi, indeosebi pe ruta Vieux - Thann. Ambuteiajele, accidentele, zgomotul si poluarea atmosferica sunt tot atatea surse de stres pentru cei din zona, motiv pentru care noul vehicul pe sine are toate sansele sa se bucure de succes. Proiectul introducerii tram-train-ului pe ruta Mulhouse - Valle de la Thur se inscrie in Contractul de Plan Stat-Regiune 2000-2006, fiindu-i alocata o suma de 68 de milioane de euro (450 de milioane de franci).