56045038 Modele Epice in Romanul Interbelic II

8/16/2019 56045038 Modele Epice in Romanul Interbelic II

http://slidepdf.com/reader/full/56045038-modele-epice-in-romanul-interbelic-ii 1/53

“Enigma Otiliei”,George Călinescu

Romanul realist de tip balzacian



Romanul lui GeorgeCălinescu Creaţia lui George Călinescu de romancier este deosebit

de valoroasă datorită umbrei pe care o întinde opera deistoric şi de critic literar. Vocaţia de romancier pare să fie,şi ea, înnăscută şi se exercită cu naturaleţe şi siguranţă

încă de la început, în Cartea nunţii! "#$%%&, apoi în'nigma (tiliei! "#$%)&, *ietul +oanide! "#$%&, -crinulnegru! "#$/&.

0oate romanele lui George Călinescu constituie moduride experimentare a romanului, indiferent că scopul

urmărit conştient de autor poate fi altul. 'l devine, maiales în ultimele cărţi, un colecţionar de artificii, procedee,fapte de stil, documente artistice, formule narative.1udicul atinge aici punctul de sus.!



Geneză și critică George Călinescu încearcă să acopere un gol în evoluţia prozei

rom2neşti3 lipsa romanului realist de tip balzacian. 4nsă, înclinaţia spre satiră şi critică de moravuri, influenţează la r2ndulei, substanţa acestui roman.

5ceastă orientare a stilului călinescian produce în 'nigma(tiliei!, text publicat în #$%), o deviere a proiectului iniţial cuefecte revelatoare asupra direcţiei romanului rom2nesc,comentat de 6icolae *alotă în studiul 7e la +on la +oanide!3George Călinescu realizează un satiricon! modern, din momentce autorul înfăţişează o comedie umană modernă, în care

elementele 8ocului cu măşti ale farsei nu sunt cu nimic mai puţingrave, estetic, dec2t cele mai profunde implicaţii ale romaneloramintite!. 9nul dintre creatorii romanului rom2nesc modern,George Călinescu manifestă un adevărat cult pentru clasicism.



Tipologie 5l doilea dintre cele patru romane scrise de George Călinescu este un roman de

critic, în care realismul, balzacianismul şi obiectivitatea au devenit programestetic!, dar scriitorul depăşeşte acest program, realiz2nd un roman al vocaţieicritice şi polemice!, cu evidente implicaţii moderne, un balzacianism fără *alzac! :Călinescu are vocaţia de a comenta, nu de a crea viaţă!.

Concepţia estetică a lui George Călinescu privind romanul se delimita de

experienţele unor contemporani. 'ste adept al romanului inspirat din viaţacontemporană, modernă, citadină i militează pentru unș roman obiectiv, pentruperspectiva clasică.

'nigma (tiliei! este un roman de sinteză estetică, în care realismul obiectiv defactură balzaciană se asociază cu elemente caracteristice altor modele, ca celclasicist, modern şi romantic&.

'ste un roman de inspiraţie socială, însum2nd dosare de existenţă! ale unor tipuriumane. 'nigma (tiliei! este însă şi un roman de problematică morală, un romande dragoste şi un bildungsroman, surprinz2nd etapele devenirii celor doiadolescenţi, ;elix şi (tilia.

Romanul 'nigma (tiliei! reprezintă opera literară clasică a lui Călinescu şi unul dintreromanele cele mai valoroase ale literaturii noastre dintre cele două războaie.



Titlu 0itlul sub care a fost publicată cartea reliefează

eternul mister feminin, dar şi misterul unei v2rsteşi al vieţii însăşi3 5ceastă criză a tinereţii lui ;elix,pus pentru înt2ia oară faţă în faţă cu absurditateasufletului unei fete!, aceasta este enigma! <afirmă scriitorul. 9ltima semnificaţie < cea generală< este luminată de t2rzia reflecţie a lui ;elix dinfinalul romanului3 6u numai (tilia are o enigmă, ci

şi destinul însuşi!. 7eşi romanul poartă titlul'nigma (tiliei!, mobilul principal al intrigii estec=estiunea moştenirii bătr2nului Giurgiuveanu.



Temă

0ema fundamentală "balzaciană şi ea& este cea aexistenţei unei societăţi precis ancorată într<unspaţiu geografic şi într<o perioadă istorică"existenţa societăţii burg=eze bucureştene înprimul sfert al secolului trecut&. 5ceastă temăfundamentală se dezvoltă în trei arii tematice3tema moştenirii, a paternităţii şi a iubirii. -epoate identifica şi o tema a parvenirii în măsura în

care toate persona8ele "cu excepţia lui >ascalopol&au dorinta de a< i depă i condi ia socială prinș ș ț

îmbogăţire, prin căsătorie sau prin afirmareaprofesională.



Incipit și fnal Principiul simetriei, care guvernează intrarea şi ieşirea din

universul cărţii, sunt evidente în secvenţele cu care sedesc=ide şi se sf2rşeşte romanul. Cele două tablouri careau acelaşi decor < casa din strada 5ntim < evidenţiază însă

şi o tehnică a contrastului "descrieri ample&. Replica lui Costac=e Giurgiuveanu < absurdă la început <

"5ici nu stă nimeni!& are putere de destin: ea se încarcă înfinal de tristeţe.

4n sf2r it, nu mai apare nimeni din clanul Giurgiuveanu sauș0ulea, mărturie a existenţei lor răm2n2nd doar casa înruină. 5rta compoziţiei valorifică şi alte tehnici moderne,precum cea a contrapunctului "decorul citadin e bruscsubstituit de peisa8ul *ărăganului& sau a colajului.



Construcţia discursuluinarativ Structura romanului < alcătuit din douăzeci de capitole < se dezvoltă

pe trei planuri. Planul epic principal, care urmăreşte destinulclanului familial "alcătuit din familiile înrudite Giurgiuveanu, 0ulea,Raţiu&, se ordonează în 8urul istoriei moştenirii. 0ema paternităţii <dezvoltată tot în acest plan < reliefează un conflict de ordin moral.

Cel de<al doilea plan narativ urmăreşte povestea de iubire dintre;elix şi (tilia, eroii surprinşi în devenire, în confruntarea cu lumea şicu ei înşişi. 1or li se adaugă 1eonida >ascalopol, care trăieşterevelaţiile unei iubiri t2rzii. Conflictul acestui plan este interior < unconflict psihologic, care se rezolvă prin triumful raţiunii asuprapasiunii.

Planul-cadru conturează monografic existenţa burg=ezieibucureştene la începutul secolului ??. 0ema parvenirii, "exemplificatăprin -tănică Raţiu& accentuează conflictul de ordin moral.



arațiune și moduri dee!punere

>roza realist<obiectivă se realizează prinnaraţiunea la persoana a III-a"nonfocalizată&. Naratorul este

obiectiv, omniscient iș omniprezent.'l plăsmuieşte traiectoriile persona8elor,dar acestea acţionează automat, ca

nişte marionete. 'l se ascunde înspatele măştilor sale "persona8ele&.



"ersona#e



Otilia

4n conturarea tiliei, cel mai complex persona8 al romanului, scriitorul foloseştete=nica modernă a perspectivelor multiple, ea se reflectă diferit în cei din 8urulsău3 moş Costac=e ,,o sorbea umilit din oc=i şi r2dea din toată faţa lui sp2nă@@:pentru >ascalopol este ,,o mare ştrengăriţă@@, ,,un temperament de artistă@@, ,,or2ndunică, înc=isă în colivie, moare@@, ,,o fată m2ndră şi independentă@@.

>rin oc=ii lui ;elix, (tilia este descrisă astfel 3 ,,;ata părea să aibă

optsprezeceAnouăsprezece ani. ;aţa măslinie, cu nasul mic şi oc=ii foartealbaştri, arăta şi mai copilăroasă între multele bucle şi gulerul de dantelă.!>rezenţa (tiliei înviorează şi luminează atmosfera apăsătoare a casei. 'arăsp2ndeşte în 8urul ei graţie, inteligenţă, delicateţe, tumult de pasiuni c2ndc2ntă la pian.

Camera (tiliei o defineşte prin dezordinea tinerească a lucrurilor ce inundăcamera se intuieşte firea exuberantă, dezinvoltă: lucrurile fine "roc=ii, pălării,pantofi&, 8urnalele de modă fran uze ti, căr ile, notele muzicale amestecate cuț ș ț

păpu i alcătuiesc universul de via ă cotidiană, B ascunzi ul feminin , cumș ț ș

spune autorul. >entru 5glae şi 5urica, purtările (tiliei sunt asemeni ,,fetelorfără căpăt2i şi fără părinţi@@.



$eli! 'voluţia profesională a lui !eli" Sima este ascendentă. 7otat cu

calităţi intelectuale, cu o tenacitate şi o voinţă de a se realiza, lacare a contribuit, desigur, şi calitatea dob2ndită de ,,orfan@@, ;elixdevine ,,profesor universitar, specialist cunoscut, autor de memoriişi comunicări ştiinţifice, colaborator la tratate de medicină cuprofesori francezi!. ( sensibilitate de o mai mare acuitate, precum

şi nevoia de afecţiune se prefigurează din copilărie, răm2n2nd fărămamă de c2nd era în şcoala primară. C2nd soseşte în casa lui Costac=e Giurgiuveanu, apariţia (tiliei ,,îi

dădu un sentiment inedit, demult presimţit@@. Criza adolescenţei,criza erotică în drumul spre maturizare prin care trece ;elix este

descrisă prin acumulări succesive. C=inurile prin care trece, c2nd(tilia, plecată la >aris cu >ascalopol, nu<i răspunde la scrisoare,sunt revelatoare. 4ndrăgostit, visător şi reflexiv, simţea nevoiaprezenţei ei feminine.



;ix2nd din prima pagină a romanului timpul şi locul, înstil balzacian, scriitorul îşi descrie persona8ul3 ,, ... unt2năr de vreo optsprezece ani, îmbrăcat în uniformă delicean, intra în strada 5ntim, venind dinspre strada

-finţii 5postoli cu un soi de valiză în m2nă. DEF9niforma neagră îi era str2nsă bine pe talie ca unveşm2nt militar, iar gulerul tare şi foarte înalt şi şapcaumflată îi dădeau un aer bărbătesc şi elegant. ;aţa însă

îi era 8uvenilă şi prelungă, aproape feminină din pricina

şuviţelor mari de păr ce<i cădeau de sub şapcă, darcoloarea măslinie a obrazului şi tăietura elinică anasului corectau printr<o notă voluntară înt2iaimpresie@@.



%i#loace decaracterizare Caracterizarea persona8elor se realizează ca în romanul

realist<balzacian. >rin tehnica focalizării, caracterul lorse dezvăluie progresiv, pornind de la datele exterioareale existenţei3 prezentarea mediului, descrierea

locuinţei, a camerei, a fizionomiei, a gesturilor şi aobişnuinţelor. #n mod direct, naratorul dă lămuriri despre gradele de

rudenie, starea civilă, biografia persona8elor reunite la începutul romanului, la 8ocul de table. 0răsăturile se

îngroaşă prin acumularea detaliilor în caracterizareaindirectă. 'xcepţie face portretul (tiliei, realizat prindiverse tehnici moderne3 comportamentismul şireflectarea poliedrică.



Concluzie 5t2t prin arta construirii persona8elor, c2t şi prin

arta narativă, prin stilul intelectualizat,adecvat mediului citadin căruia îi aparţin eroii,romanul călinescian îşi demonstrează virtuţilede sinteză estetică!, constituind o izb2ndă aprozei rom2neşti interbelice.

7upă cum sugerează şi enunţul final 5ici nu

stă nimeniE!, viziunea caricaturală despre lumea lui Călinescu dezvăluie în fapt o societateburg=eză clătin2ndu<se puternic la începutulsecolului ??.



„Ultima noapte de dragoste,întâia noapte de război”,

Camil Petrescu

Romanul realist psihologic



Romanul lui Camil"etrescu Camil Petrescu este unul dintre promotorii $nnoirii

literaturii% &upă el' literatura unei epoci trebuie să fiesincronică cu filosofia şi cu celelalte domenii alecunoaşterii% Proza tradiţională este consideratădepăşită% &evenirea psihică' mişcarea $nlocuiesc $nproza modernă staticul% (a Camil Petrescu' ca şi laProust' timpul este subiectiv' iar romanul $nseamnăe"perienţă interioară% #n consecinţă' şi construcţiaromanescă devine mai liberă' determinată fiind decondiţia memoriei şi a introspecţiei) *să nu descriudec+t ceea ce văd' ceea ce aud' ceea ce $nregistrează simţurile mele' ceea ce g+ndesc eu',. din mine $nsumi nu pot ieşi ,.' eu nu pot vorbionest dec+t la persoana I/%





Conceptele cone!epromovate de Camil "etrescu autenticitatea, < inserarea 8urnalului în

desfăşurarea epică, vocea auctorială fiindla persoana +, a persona8ului narator:

substanţialitatea < descrierea prezentuluimintal: memoria involuntară, fluxulconştiinţei:

anticalofilia < negarea stilului frumos,căutat, inautentic, propriu romanuluitradiţional.



Geneză și critică 3omanul este scris şi publicat de Camil Petrescu $n anul 4567'

iar sursele de inspiraţie au fost c+teva e"perienţe lirice şiepice' şi c+teva articole mondene publicate la rubrica 0Ceaiulde la ora 8/% 3omanul a fost anunţat $n revista literare 0mulliber/ $ncă din 4595 sub diferite titluri :0;urnalul căpitanului

<ndreescu/' 0Proces verbal de dragoste si război/=% Critica vremii apreciază romanul ca fiind o 0monografie a

$ndoielii/:Constantin Ciograga= sau 0mografia unui elementpsihic gelozia/ :>eorge Călinescu=% 3omanului $i esteapreciată *e"actitatea aproape ştiinţifică $n despicarea

comple"elor sufleteşti tipice/' faptul că *analiza sa se aplicăasupra marilor pasiuni umane' $n care lămureşte elementeleconstitutive' $n treptata lor $nsumare/ de către ?udor @ianu%



Tipologie

3omanul este unul modern de tip subiectiv' av+nd dreptcaracteristici) unicitatea perspectivei narative' timpul prezent şisubiecti' flu"ul conştiinţei' memoria afectivă' naraţiunea lapersoana I' luciditatea :auto=analizei' dar şi autenticitatea definităca identificarea actului de creaţie cu relitatea vieţii' cu e"perienţanepervertită şi trăirea intensă%

3omanul este de tip citadin' viz+nd drame e"istenţiale şi deconştiinţă' drama intelectualului' prin inadaptabilitateaprotagonistului la mediocritatea vieţii cotidiene% 2ste de asemeneaun roman de dragoste' prin prezentarea relatiei dintre personajeleprincipale) Atefan şi 2la >heorghidiu% 2ste un roman de război'

d+nd o viziune modernă asupra fenomenului social şi politic% !iind un roman social' are drept teme secundare moştenirea'arivismul' radiografierea mediilor citadine şi moderne' etc%

&upă tehnica narativă' este un roman subiectiv de analizăpsihologică% &upă curentul literar $n care se $ncadrează este unroman realist%



"roză su&iectivă de analizăpsi'ologică

<cest tip de roman a apărut odată cu concepţiile artisticemoderniste care promovează ideea că singura realitateaccesibilă cunoaşterii umane este cea interioară Bpsihologică%

*1ltima noapte de dragoste' $nt+ia noapte de război/ este un

roman realist psihologic' de analiză a vieţii interioare - sumaunor *dosare de e"istenţă/' structurate pe *o idee sau pe opasiune/ - ' iar ca formulă epică' ilustrează romanulsubiectiv' *ionic/ - model proustian) naraţiunehomodiegetică şi viziune internă% 3oman al unei duble

e"perienţe ontice şi cognitive - iubirea şi războiul - *1ltimanoapte de dragoste' $nt+ia noapte de război/ $şi are izvoarele $n e"perienţa sublocotenentului Camil Petrescu' voluntar pefrontul Primului 3ăzboi ondial' al cărui memorial decompanie este *$mprumutat cu amănunte cu tot eroului/%



Titlu ?itlul romanului *1ltima noapte de dragoste' $nt+ia

noapte de război/ cuprinde cele doua e"perienţee"istenţiale ale lui Atefan >heorghidiu' devenindteme ale romanului) dragostea şi războiul%

Noaptea simbolizează incertitudinea lăuntrică'iraţionalul şi $ntunericul esenţei umane cu care seconfrunta% Cele două adjective aşezate $ntr-oordine semnificativă :*ultima/' *$nt+ia/= sugereazăputerea protagonistului de a trece peste drama

iubirii $nşelate şi de a găsi mereu alte orizonturi decunoaştere%



Temă ?ema inadaptării intelectualului se cristalizează

prin mai multe arii tematice) dragostea' războiul'setea cunoaştere a absolutului' moştenirea şie"istenţa societăţii bucureştene $n preajma

Primului 3ăzboi ondial% Subiectul romanului se organizează $n jurul drameide conştiinţă a personajului principal' generată deincertitudinea $n iubire%



Incipit și fnal Principiul simetriei şi cel al circularităţii' este

evident $n incipitul şi sf+rşitul romanului% <cestea auacelaşi dDcor E casa din strada <ntim E evidenţiind şio tehnică a contrastului) descrieri ample' balzaciene%

Incipitul te"tului este greu de diferenţiat de e"poziţiaromanului datorită construcţiei moderne0supraetajate/ a romanului' $n care convenţiilediscursului tradiţional sunt suprimate%

<stfel' un criteriu de diferenţiere poate fi funcţiate"tuală a incipitului% !uncţia de a semnala intrarea $n spaţiul ficţiunii şi de a evidenţia tiparul narativrevine primelor şapte aliniate' fi"+nd circumstanţelesituaţiei narative%



Sf+rşitul fiecărui capitol este 0e" abrupto/' instal+ndo situaţie de criză' care nu este $nsă dezvoltată şirezolvată $n următorul capitol' ci' contrapunctic' ladistanţă%

!inalul se află $n relaţie contrastivă cu primulcapitol' Atefan' fiind gata să ucidă pentru iubire $n

incipit' este acum cel care propune cu seninătatedespărţirea% 1nicul conflict rezolvat $n final este celpsihologic' iubirea pierz+ndu-şi rangul de valoareabsolută' celelalte conflicte răm+n+nd suspendate'prelungind astfel criza de valori a eroului%



(rtă narativă <rta narativă camilpetresciană ilustrează structuri

moderne ale epicului şi ale discursului analitic%emoria involuntară se asociază cu principiulsubstanţialităţii - select+nd episoade semnificative'

cu relevanţă ma"imă $n destinul eroilor% ?ehnicilenarative sunt şi ele moderne) tehnica analitică' darşi cea a inserţiei' a alternanţei' a contrapunctului%





Cuplul evoluează spre o inevitabilă crizămatrimonială al cărui punct culminant are loc cuocazia e"cursiei la dobeşti% #n timpul acesteie"cursii se pare că 2la $i acordă o atenţie

e"agerată unui anume domn >% care' după opiniapersonajului-narator' $i va deveni mai t+rziu amant% &upă o scurtă despărţire' 2la şi Atefan se $mpacă%

#nrolat pe frontul rom+nesc' >heorghidiu cere opermisie' ca să verifice dacă soţia $l $nşală' fapt

nerealizat din cauza izbucnirii războiului% Simbolic'*ultima noapte de dragoste/ trăită alături de soţiasa la C+mpulung este urmată de *$nt+ia noapte derăzboi/%



Capitolul *Ne-a acoperit păm+ntul lui &umnezeu/se structurează pe trei momente) discuţia dintreofiţeri' $nainte de luptă' $ncheiată anticipativ de>heorghidiu' cel de-al doilea moment surprinde

vizual şi auditiv retragerea armatei din faţainamicului' descriind $nvălmăşeala' e"ploziile'zgomotul' iar o altă secvenţă prezintă imagineaunui om care merge $ncă după ce i se retezasecapul%

!ragmentul cultivă apocalipticul' războiul estemonstruos' totul devin halucinant' fiecare $şiaşteaptă moartea% &rama colectivă a războiuluipune $n umbră drama individuală a iubirii%



3ănit şi spitalizat' >heorghidiu se $ntoarce

acasă' la Fucureşti' dar se simte detaşat detot ce $l legase de 2la% Prin acest deznodăm+nt' conflictul

psihologic :raţiune B pasiune= care conduce

iniţial la o criză de valori $şi află rezolvarea)iubirea $şi pierde rangul de valoare absolutăde *monodeism/' sf+rşind $n *oboseală şiindiferenţă/% Cel de-al doilea conflict $nsă'

conflictul e"terior de ordin moral cu familia'societatea şi cu lumea' $şi va găsi o t+rzierezolvare $n hotăr+rea eroului de a dezerta%



"ersona#e



)te*an G'eorg'idiu Atefan >heorghidiu este conştiinţa dramatică

ordonatoare a operei' naratorul' $n generenecreditabil' al acesteia%

&rama lui >heorghidiu se consumă $n două

direcţii) o dramă a iubirii $nşelate' nu a geloziei'ci a setei de certitudine' şi o dramă aincapacităţii alinierii' a integrării $ntr-oe"istenţă cotidiană' dictată de forţe şi raţiuni

e"terioare' necircumscrise idealului pe careeroul şi l-a asumat% Atefan >heorghidiu este un inadaptat superior'

aplic+nd asupra dragostei şi e"istenţei%



Ela G'eorg'idiu 2la >heorghidiu' personajul principal feminin al romanului

se căsătoreşte' de studentă' cu Atefan şi am+ndoirealizează la $nceput o căsnicie frumoasă bazată pe ocomunitate de sentimente% oştenirea lăsată de unchiul?ache' care nu-l afectează vizibil pe Atefan' va influenţa

puternic comportamentul 2lei' trezind $n ea *porniri caredormitau latent' din strămoşi/% Intervine pătimaş - dar cualtă patimă' nerelevată p+nă atunci soţului - $n problemelemulte şi $ncurcate ale moştenirii' schimbă' $ncet' dar sigur'peisajul casnic' $ncerc+nd să-l supună aceloraşi schimbărişi pe Atefan%

2a apare doar prin prisma conştiinţei empatice a lui Atefan'setoasă şi aici de ideal' de absolut% Sondările'concluzionările' deciziile aparţin eroului masculin% 2la semişcă şi g+ndeşte $n spaţiul ordonat al conştiinţei acestuia%



Concluzie Atefan >heorghidiu este unul din 0sufletele tari/'

revolta sa născ+ndu-se din setea sa de cunoaştere%2ste un 0cavaler/' plec+nd la război din motive deonoare%

Simetria dintre cele două părţi este desăv+rşită at+t caechilibru şi compoziţie' c+t şi prin faptul că ele sunt*ca cele două mari e"perienţe legate de GultimanoapteH şi Gprima noapteH/% ?ot ce $n prima parteera minciună' falsitate' este privit dintr-o altăperspectivă $n partea a doua% <ici meditaţia devine

gravă pentru că viaţa şi moartea sunt puse faţă $n faţă%Pentru Camil Petrescu' un roman e' la origine' unsistem de fişe de temperatură psihologică şi etică din acăror interpretare se constituie o lume cu reacţiile ei%



“%(ITRE+I”,%IRCE( EI(-E

Romanul experienţei



3esimţind din plin criza ionicului' ircea 2liade n-adescoperit şi soluţia ei practică $n roman% 3omanelesale răm+n ezitante $ntre două universuri mentale şi

$ntre două feluri de a scrie% Nici cele propriu-zisfantastice nu sunt scutite de-a-ntregul de hibriditate%

!ormula narativă' potrivită cu această viziune'esteteoretizată de către 2liade' nefiind utilizată vreodată $nromanele sale) s-a $nţeles deja că e vorba de romancorintic% <ceastă contrazicere subminează majoritatearomanelor sale% Critica tradiţională a crezut că e de vinălipsa capacităţii creatoare $n ordine obiectivă%Concepţia

lui ircea 2liade era mai $naintată dec+t formulanarativă% Soluţia ar fi fost să renunţe complet la formularealistă şi să scrie parabole sau mituri%



Geneză .i critică Romanul /%aitre0i”, apărut 1n 2344, *ace parte

din literatura modernă inter&elică .i ilustreazăepicul pur5 ocuind o perioadă 1n casafloso*ului -asgupta, o cunoa.te pe fica acestuia,%aitre0i5 %ircea Eliade consemnează 1ntr 6un #urnal*aptele, 1nt7mplările, e!perienţa trăită 1n India .i

acesta stă la &aza viitoarei creaţii epice,/%aitre0i”, 1n care autorul esenţializează mituliu&irii .i motivul cuplului5

(pariţia romanului st7rne.te reacţia literaţilorvremii, find considerat o adevărată iz&7ndăliterară5 E!altat, %i'ail 8e&astian mărturise.te9

/-acă ar a#uta la ceva, v6a. spune că e cea mai*rumoasă .i mai tristă carte pe care am citit6o”, iar"erpessicius afrmă cu entuziasm9 /%ircea Eliadea sporit cu unul seria miturilor erotice aleumanităţii”5



Tipologie Romanul /%aitre0i” ilustrează mitul cunoa.terii .i

al *ericirii prin iu&ire, find .i primul romane!otic din literatura rom7nă5

O proză ca /%aitre0i” tre&uie considerată,totu.i, 1nainte de toate, un roman su&iectiv5 Tot unast*el de roman scrie .i Camil "etrescu, numai că

la Eliade accentul cade pe capacitateae!perienţelor : trăirilor de a f reprezentativepentru /condiţia umană” 1n general, iar nu pentruun ins oarecare5 ;n timp ce /<ltima noapte dedragoste, 1nt7ia noapte de răz&oi” mizează peanaliza tensiunilor interioare .i individualiste ale lui

)te*an G'eorg'idiu, romanul lui %ircea Eliadecreează un alt tip de autenticitate, onturat teoretic 1n mai multe *ragmente din /Oceanografe”9 /1n *aţaoriginalităţii, eu propun autenticitatea =55> ( trăi tu 1nsuţi, a cunoa.te prin tine, a te e!prima pe tine5 ue!istă niciun individualism 1n aceasta”5



"roza e!perienţei Romanul valorifcă trăirea c7t mai intensă, 1n

plan interior, de către persona#e, a unore!perienţe defnitorii5"roza e!perienţei se&azează pe crearea impresiei de autenticitate,prin utilizarea unor elemente care ţin de

realitate9 #urnalul din India alscriitorului,elemente auto&iografce, scrisori etc5 -e.i este un roman cu surse auto&iografce, iar

(llan este un /alter6ego” al scriitorului,e!perienţialismul : trăirismul nu provine dinlegăturile cu viaţa reală a autorului, ci din *aptul

că romanul creează impresia de viaţă autentică,iar eroii lui 1.i trăiesc iu&irea cu intensitate, cae!perienţă defnitorie a e!istenţei5



Titlu Titlul cărţii coincide cu numele persona#ului

principal *eminin 6 %aitre0i 6 considerată decritica literară cel mai e!otic persona#*eminin din literatura rom7nă, /*emeie .imit”, 1n acela.i timp, /sim&ol al sacrifciului

1n iu&ire”5 %aitre0i este o *ată cu opersonalitate unică,săl&atică princomportament, care sperie la un momentdat prin cuvintele rostite 1ntr6o reuniune,

1n lim&a engleză5 $iecare gest al ei are o

semnifcaţie puţin vetustă, find izvor7tădin vec'i tradiţii indiene5 %aitre0i aparţineunui alt orizon cultural, di*erit de cel al lui(llan5



Temă Tema romanului este iu&irea incompati&ilă5

"ovestea *ericită trăită de cuplul de 1ndrăgostiţi (llan .i %aitre0i, 1n decore!otic, aminte.te de Romeo .i ?ulieta sauTristan .i Isolda, ea av7nd ca su&strat o

con*runtare 1ntre cele două lumi, ceaoccidentală pe care Eliade o acuza de unpragmatism superfcial 1n plan uman, .i ceaorientală, plină de mistere greu de pătruns5



Incipit și fnal Incipitul /e!6a&rupto” al romanului modern

surprinde prin tonalitatea con*esiunii .iatitudinea persona#ului6narator, prinsinceritatea povestirii, luciditatea analizei,autenticitatea /*aptului trăit”, consemnat,

dar .i prin misterul *emeii iu&ite, %aitre0i5(ceasta răm7ne pentru europeanul raţionalo eternă o&sesie .i enigmă5 $răm7ntările

lui (llan pentru a o 1nţelege pe %aitre0i *acca romanul să ai&ă un fnal desc'is9 /)i dacă

n6ar f dec7t o păcăleală a dragostei mele@-e ce să cred@ -e unde să .tiu eu@ (. vreasă privesc oc'ii %aitre0ieiA”5



Construcţia discursuluinarativ outatea construcţiei discursului narativ constă 1n

du&la perspectivă temporară pe care naratorul6persona#o are asupra evenimentelor9 contemporană .i ulterioară5"ersona#ul6narator nu evocă pur .i simplu 1nt7mplările,rememor7ndu6le, ci reconstituie evenimentele trecuteprin raportare la timpul prezent, dar .i la *elul 1ncare percepuse respectivele evenimente 1n momentul 1ncare le trăise, consult7nd 1n acest scop #urnalul aceleiperioade5 (semenea notaţii, care con*eră autenticitate,sunt *recvente 1n roman9 /Eu scriam 1n odaia mea5 (m avuto su*ocare peni&ilă de gelozie, de care mi6e ru.ine5 Botă5-e *apt, nu eram prea 1ndrăgostit atunci5 Totu.i, eramgelos pe oricine o *ăcea să r7dă pe %aitre0i”5

"e măsură ce scrie romanul, viziunea lui (llan asupra 1nt7mplărilor trecute se modifcă5 econcordanţa dintreistoria propriu6zisă, relatată 1n #urnal, .i rememorareaacesteia, 1n romanul pe care (llan 1l scrie, relativizeazaevenimentele .i le con*eră caracter su&iectiv5



araţiune .i moduri dee!punere $ormula care sintetizează pro&lematica

romanului este estetica autenticităţii, princon*esiunea persona#ului6narator, relatarea lapersoana I, introspecţia, autoanaliza lucidă5

(utenticitatea romanului modern, amestec de

#urnal intim .i naraţiune retrospectivă, estesusţinută de utilizarea te'nicii narativemoderne, /punerea 1n a&is”, secvenţe din #urnal find introduse 1n n araţiunearomanescă5 <n alt element de autenticitateeste anticaloflismul declarat de narator9 /A eunu .tiu să povestesc5 E un dar ăsta alpove.tilor5 u6l are oricine5”



Construcția su&iectului

-upă ce se mută la casa lui 8en, treptat, este*ascinat de viaţa *amiliei &engaleze, dar .i decomple!itatea suDetului %aitre0iei, adolescentasenzuală .i inocentă 1n acela.i timp5

(llan 1ncepe să ia lecţii de &engaleză de la%aitre0i, iar el o 1nvaţă, 1n sc'im&, *ranceză5

(llan se lasă prins 1n mre#ele #ocurilor %aitre0iei,travers7nd toate etapele iu&irii, ast*el, el parcurgedrumul cunoa.terii prin eros, av7nd6o ca iniţiatoarepe %aitre0i5

;nainte de a i se dărui lui (llan, pentru a evita

păcatul iu&irii *ără rod, ofciază o logodnă mistică5 $ericirea 1ndrăgostiţilor nu durează, findcă

dragostea lor este trădată5 arendra 8en 1l alungăpe (llan, care a&ia acum aDă că o căsătorie cu%aitre0i este imposi&ilă5



-isperat, (llan rătăce.te o vreme pestrăzile din Calcutta, iar apoi se retrage

1n imala0a pentru o dezinto!icaresentimentală5

Episodul iu&irii pasagere cu ?enia Isaac 1iconfrmă *aptul că trăise alături de %aitre0iiu&irea a&solută5

"lecarea 1n India 1i apare ca o iz&ăvire5 a 8ingapore, unde o&ţinuse o slu#&ă, se

1nt7lne.te cu nepotul doamnei 8en care 1ipoveste.te de 1ncercarea disperată .i inutilăpe care o *ăcuse %aitre0i pentru a falungată de acasă5



"ersona#e



%atre0i

%aitre0i poate f defnită drept /cel mai*eminin persona#” din literatura rom7nă, 1nsensul că este purtătoare a acelui etern*eminin ce poate declan.a aproapeinstantaneu o iu&ire *ără margini, care

/mi.că stelele pe cer” 6 după *ormulacele&ră rămasă de la -ante5

(re o sensi&ilitate cu totul specială, de aceearelaţia ei cu (llan este mai presus de fre5u doar *eminitatea, *armecul ei este

inocent, ci 1ntregul comportament5 Implicarea ei e voluntară, totală,

con.tientă, după cum 1i e caracterul5



(llan

El devine cu adevărat persona# al cărţii 1n momentul 1ncare pomene.te de %aitre0i5 -e acum, el se scu*undă

1n propria lui sentimentalitate pentru a6.i e!plica .ipentru a ne e!plica traiectoria unei iniţieri5 -ragostealui pentru %aitre0i evoluează u.or, fresc, de laindi*erenţă, respingere, admiraţie, *ascinaţie, p7nă la

adoraţie pură, senzuală, apropiată de religiozitate5 -acă el este un individ rece, lucid, raţional,

dragostea lor amestecă .i o importantă dozăine!plica&il, care o apropie de sentimentulnuminosului5 Totu.i, din tot registrul de sentimentepe cale ce 1ncearcă (llan, lipse.te cel mai simplu .icel mai normal9 revolta, lupta pentru dragostea lui5 Elpre*eră ca, 1n singurătate, să 1ngroape 1n inima luie!perienţa aceasta deopotrivă revelatorie .itraumatizantă, de parcă ar dori să se dezică de acesttrecut recent5



Concluzie

-estinul literar al cărţii a confrmataprecierea criticului "ompiliu Constantinescu9/se va cita romanul d6lui Eliade, 1n istoria noastrăliterară, ca un moment de graţie al autorului”5

"rin poetica e!plicită ce evidenţiază

supremaţia retrăirii e!perienţelor decisive, prinreprezentarea narativă inedită a iu&irii misticecare converte.te o 1ntreagă viziune despre lume,%ircea Eliade impune odată cu %aitre0i o nouăoptică asupra autenticităţii5 Totodată, creaţia sa

valorifcă cuceririle prozei su&iective, impun7nd 1n interiorul acestui model ceea ce critica literarăa numit /romanul e!perienţei”5



Fi&liografe “Istoria literaturii rom7ne

contemporane”, E5 ovinescu “Tradiionalism i modernitate 1n

deceniul al treilea”, 5 Ornea “iteratura rom7nă 1ntre cele două

răz&oaie mondiale”, O5 Cro'm lniceanu “Romanul rom7nesc inter&elic”, "5

Constantinescu “(rta prozatorilor rom7ni”, Tudor Jianu “-e la Ion la Ioanide”, icolae Falot



Realizatori9

"ri'oi Ioana %adalina Ji#oli Raisa Cristina Cio&an (ugusta Kovacs Tunde %i'ai %anuela E*rosi Jictoria

5T5 “(!ente 8ever” %edia.

Documents

56045038 Modele Epice in Romanul Interbelic II