57786864 Sociologie Politici Sociale Si de Sanatate (1)

8/19/2019 57786864 Sociologie Politici Sociale Si de Sanatate (1)

1/26

[Type text]

SOCIOLOGIE.POLITICI SOCIALE SI DE SANATATE.

OBIECTUL SOCIOLOGIEI.

SOCIOLOGIA – este stiinta care studiaza societatea, modul de organizare sifunctionare al ei, institutiile sociale fundamentale (familia, rudenia, institutiile

economice, politice, legislative, religioase, educationale) si procese sociale fundamentale

(diferentierea sociala, stratificare, cooperare, adaptare, comunicare).

SOCIETATEA - este un sistem (macrosistem) care include mai multesubsisteme (economic, social, juridic, educational, cultural,de sanatate, politic).

SOCIETATEA – este un ansamblu de institutii care cuprinde institutiile, legile,normele pe care le respecta fiecare individ (functie contributie).

SOCIOLOGIA – a aparut ca stiinta in sec. !"!#lea,ca urmare a necesitatii de asatisface nevoile oamenilor. $ceasta necesitate trebuie sa se bazeze pe niste date

obiective care sa inlature cunoasterea empirica (a fiecarui om) care este subiectiva.

ROLUL SOCIOLOGIEI – este dat de FUNCTIILE ei:

1. Functia exp!iti"a – consta in descrierea,prezentarea faptelor sociale.#. Functia exp$icati"a – consta in explicarea faptelor sociale.%. Functia a&e$i'ati"a – urmareste ameliorarea vietii sociale si propune solutii.(. Functia ap$icati"a – solutiile sunt aduse la cunostinta factorilor politici care

decide in ce masura tin sau nu cont de ele.

RA)URILE SOCIOLOGIEI

%omplexitatea vietii sociale a determinat aprofundarea cunoasterii anumitordomenii ceea ce a condos la aparitia mai multor ramuri ale sociologiei&

# 'ociologia colectivitatilor umane, a opiniei, a valorilor, a populatiei, a

comunicarii, a religiei, a artei si culturii# xista si o sociologie economica si o psi*osociologie, sociologia medicinei.

ISTORICUL SOCIOLOGIEI CA STIINTA

'ociologia s#a dezvoltata in prima parte a sec. !"!, ca raspuns la sc*imbarea

conditiilor sociale. Inte&eiet'ii ei au fost&1. Au*u+te C&te – (+- – +/) – filozof francez, considerat parintele

sociologiei, pentru ca inventeaza termenul de sociologie pentru a definii o metoda

speciala de studio a societatii cu scopul de a vindeca relele sociale. 0e asemenea,

studiaza&- O',inea +i +tai$itatea sociala numite STATICA SOCIALA

[Type text]


2/26

[Type text]

- Sci&a'ea +cia$a numita DINA)ICA SOCIALAStai$itatea – este favorizata, spune el, de totalitatea parerilor commune ale

membrilor societatii.Sci&a'ea # este un process evolutiv care duce societatea spre stari din ce in ce

mai bune. Stati+tica / ',ine +i +tai$itate +cia$a.

#. 0e'e't Spence' – 12#3 – 143%5 – filozof englez, el explica ordinea sisc*imbarea sociala, comparand societatea cu un organism viu, sugerand astfel ca

societatea este un sistem compus din parti interdependente.$nalogia cu organismul biologic il determina pe 'pencer sa considere ca si

0arvin, ca si in societate cel mai puternic supravietuieste (fie ca ne referim la oameni, fie

ca ne referim la state). 0e aceea, te'ia lui se mai numeste si DAR6INIS) SOCIAL.

%. E&i$ Du'7ei& – 1282 – 14195 – francez, studiaza sinuciderile pe parcursulmai multor ani si zone ale 1rantei, ordinea sociala precum si functiile indeplinite de

diverse elemente sociale in mentinerea coeziunii unitatii sociale.

Le*at ,e ce!iune 0ur2*eim spune ca in evul mediu intre oameni exista osolidaritate mecanica, in sensul ca oamenii erau legati intre ei datorita asemanarilor."n societatea actuala, ca urmare a cresterii complexitatii si a diviziunii muncii,

intre oameni exista o solidaritate organica, fiecare depinde de munca celorlalti.

(. )ax ;ee' – 12


3/26

[Type text]

bazeaza pe ideea ca orice fenomen social poate fi explicat prin prisma consecintelor sau

functiilor sale.

%u alte cuvinte, daca un fenomen sau institutie exista in societate sau apare,inseamna ca indeplineste o functie (rol).

3nul dintre principalii reprezentanti a fost Ta$ctt Pa'+n+, el sustine ca&

1. 'ocietatea este un sistem bine integrat si relativ stabil, ai carui membrii sunt ingeneral de acord in privinta valorilor fundamentale.#. 'ocietatea tinde sa fie un sistem in ec*ilibru.%. 'c*imbarea este dezec*ilibranta si are tendinta de a provoca nemultumiri daca

nu se produce destul de incet.

$lt reprezentant al acestei teorii este Re't )e'tn, care adauga la conceptialui 4arsons&

1. xista functii evidente si functii latente (functiile latente sunt ascunse si semanifesta in mod neasteptat ex.& infiintare de scoli, dar pentru a folosii institutia in

scopuri personale – functia, biserica – are si ea anumite mijloace folositoare, functii).

#. 'tructurile pot avea si functii negative (de obicei aceste functii sunt latente)%. xista si ec*ivalente functionale – adica mai multe fenomene sau institutiidiferite, care au aceeasi functie sau functii commune cel putin (ex.& medicina traditionalasi medicina *emeopata – fiecare dintre ele au rolul de a vindeca, dar in moduri diferite)

5. TEORIA CONFLICTULUI spune ca&1. 5a baza societatii stau competitia si conflictul dintre elementele sociale [clase

sociale, grupari religioase, grupuri entice, rasiale, conflicturi intre genuri (barbat si

femeie)]#. 'ocietatea exercita atat presiuni associative care leaga oamenii intre ei cat si

presiuni disociative care dezintegreaza aceste legaturi. $ceste presiuni, nu au aceeasi

intensitate, ponderea lor fiind diferita intr#o perioada data de timp (uneori predomina presiunile disociative care aduc dezec*ilibru).

O c&pa'atie int'e ce$e # te'ii a'ata ca:1. 1unctionalistii critica sc*imbarea, dar conflictualistii o privesc cu simpatie#. %onflictualistii se concentreaza asupra aspectelor contradictorii ignorand

procesele consensuale appreciate de functionalisti.

GRUPURILE SOCIALE

GRUPUL SOCIAL – este un ansamblu de personae caracterizat de o anumitastructura si cu o cultura specifica, rezultate din relatiile si procesele psi*o#sociale

dezvoltate in cadrul sau.(de aici rezulta ca nu orice grup de persone este grup social).

CLASIFICARE:

1.

[Type text]


4/26

[Type text]

a5 GRUPURI )ICI – (ex.& grup de colegi de la scoala sau munca) # grup careare pana#n 67 de persoane

5 GRUPURI )ARI – (ex.& comunitate,popor)

#.

a5 GRUPURI PRI)ARE – (ex.& familia si natiunea) – este primul grup dincare face parte cineva atunci cand se naste5 GRUPURI SECUNDARE – (ex.& grup de prieteni)

%.a5 GRUPURI FOR)ALE SAU OFICIALE – (ex.& grup de munca sau clasa

de elevi) – sunt acele grupuri care exista in baza unor norme juridice, legi5 GRUPURI INFOR)ALE – (ex.& grup de prieteni) – aici nu avem de a face

cu legi, cu reguli juridice, nu sunt votete in 4arlament, 8uvern

c5 GRUPURI NONFOR)ALE – (sunt grupuri oficiale organizate pentrurezolvarea unei sarcini dupa care se dizolva (ex.& la servici s#a format un grup pentru a

rezolva o anumita sarcina)

(.a5 GRUPURI DE APARTENENTA – este grupul din care persoanele fac parte

(ex.& familia, grupul de munca, clasa sociala sau categoria profesionala)

5 GRUPURI DE REFERINTA – grup din care persoana doreste, aspira safaca parte (ex.& grup de prieteni, clasa sociala, ex. un adolescent doreste sa faca parte

dintr#un anumit grup si ajunge sa faca lucruri ,,neortodoxe9 pentru a fi acceptat sau un om

de rand doreste sa faca anumite studii pentru a ajunge la o clasa medie) – grupul de

referinta este foarte important.

:ai exista *'upu'i inci+e (ex.& trebuie sa treci niste examene pentru a patrundein grup) si *'upu'i ,e+ci+e (ex.& partidele politice).

Ca &e&'u unui *'up +cia$ &a'e +au &ic5 pe'+ana ,etine un anu&it+tatut +cia$ +i in,ep$ine+te un '$.

STATUTUL – reprezinta pozitia ocupata de persoana in cadrul grupului sau,ansamblul de comportamente pe care o persoana le asteapta de la ceilalti in virtutea pozitiei sale in grup. "n grupurile oficiale (formale), statutul poate fi dobandit la angajare,

dar si prin comportamentele celorlalti. $stfel, se explica existenta unui lider formal si al

unui lider informal.

STATUTUL POATE FI:a5 INNASCUT – (print, rege, conte – titlurile nobile, etnia, fiu, fiica)5 DOBANDIT – (rangul, functia, casatoria, sot,sotie, mama, tata, statute

profesionale, medic, politist)

ROLUL – reprezinta ansamblul de comportamente asociate unui statut sau

[Type text]


5/26

[Type text]

ansamblul de comportamente pe care ceilalti le asteapta de la o persoana in virtutea

statutului sau.

"n fiecare grup din care face parte o persoana, are un anumit statut (profesor,

asistent medical, tata, mama, fiu, fiica, prieten, iubita(a) si indeplineste un rol. 5a un

moment dat, pot aparea conflicte intre roluri (ex.& un politist isi prinde la furat un prieten,un profesor are la clasa propriul copil sau esti si fiica si mama si ai obligatii de ambele

parti).

GRUPUL SOCIAL )IC

E+te un an+a&$u ,e pe'+nae ca'acte'i!at p'in:

# numarul membrilor este de maxim 67 de persoane# intre membrii lui exista relatii directe, fata in fata

# exista un scop comun al grupului# exista norme scrise sau nescrise specifice grupului (ex.& norme scrise sunt cele

juridice, regulamente; norme nescrise – fiecare om are normele lui nescrise)

PROCESE SI STRUCTURI IN GRUP

P'ce+e$e ca'e +e ,e+=a+a'a int'-un *'up +unt:

1. stratificare#. conducere%. comunicare(. competitie sau cooperare8. repartitia trairilor afective

1iecarui process dintr#un grup ii corespunde o structura (ierar*ica, de comunicare,

de indeplinirea sarcinii).

1. STRATIFICAREA


6/26

[Type text]

4e stratificarea orizontala se exercita mai mult reciprocitatea dependenta (oamenii

depend unii de ceilalti – ex.& asistentele sunt plasate la acelasi nivel, dar daca cea de

dimineata nu si#a facut datoria atunci cea de dupa#amiaza are mai mult de lucru). :uncaunuia depinde de munca celuilalt.

#. CONDUCEREA

ste un proces de organizare si exercitare a influentei de catre persoana cu pozitie

de lider in vederaea realizarii sarcinii si armonizarii relatiilor.

Li,e'u$ pate =i:

1. F'&a$ (oficial) +au in='&a$ (este persoana agreeata de grup si recunoscuta

ca sef).#. a5 De&c'atic # cel care se consulta cu membrii grupului (ori i#a el deciziaori impreuna cu grupul)

5 $utoritar – nu se consulta cu grupulc5 Lai++e! =ai'e – face cam ce ii spune grupul, nu este productive, este comod%. a5 %entrat pe sarcina – liderul care urmareste rezolvarea sarcinii fara a tine

cont de un anumit lider, membru

c5 %entrat pe persoane – in idea ca daca oamenilor le este bine, ei vor realizasarcina respectiva.

(. CO)PETITIA - COOPERAREA

CO)PETITIA - creste eficienta grupului, dar este si sursa de frustrare sianxietate pentru membrii (competitia inseamna ca = sau mai multe persoane urmareste

acelasi scop).

COOPERAREA - presupune atingerea scopului comun prin coordonareaeforturilor individuale, insa poate duce la uniformizare si scaderea satisfactiei

individuale. "n cooperare unii pot muncii mai mult decat altii, mai putin si sunt premiati

toti la fel, pentru ca grupul si#a atins scopul.

%. CO)UNICAREA

ste procesul prin care se transmit informatiile in cadrul grupului.

Rete$e$e ,e c&unica'e pt =i:

[Type text]


7/26

[Type text]

a5 Linea'e – se transmite de la unul la altul (ex.& gr. 0in armata – cineva daordinul si acesta merge de sus in jos).

5 In ce'c – informatia pleaca de la toti membrii grupului

c5 Recip'ce – care pot lua forma lineare sau in cerc, arata ca exista o bunacomunicare in grup

%a proces, comunicarea este implicata in realizarea tuturor proceselor din grup siare rol de mentinerea unitatii grupului si de asigurare a coordonarii actiunilor individuale.

An*a>a'ea in c&unica'e e+te in =unctie ,e +tatut ,e *'a,u$ ,e cn='&a'e$a n'&e +i ,e 'e$atii$e a=ecti"e. (ex.& functia de statut#director la subalterni; la norme#dereglemantari; relatiile afective#in functie de oameni, simtiri)

STRATIFICAREA SI )OBILITATE SOCIALA in *'upu'i$e &a'i5

STRATIFICAREA SOCIALA – reprezinta procesul de ordonare a indivizilor dintr#o societate dupa anumite criterii& ocupatie, resurse, avere si venit.STRATIFICAREA – inseamna plasarea oamenilor in diferite clase sociale.RESURSELE – se refera la bunurile materiale care pot adduce venit& tablouri,

pamant

ste sinonim cu averea doar ca resursele pot fi si dobandite.Di=e'enta int'e a"e'e +i "enit este aceea ca venitul poate fii din& inc*irieri,

dividente, dobanzi

C$a+e$e +cia$e exi+tente $a ace+t &&ent in +cietate +unt:1. CLASA CELOR DE SUS – a caror avere este mostenita, iar veniturile

acestor persoane provin din rente, dobanzi sau mai putem include si patronii marilor

firme. 'e considera cam 7./> dintr#o societate.#. CLASA )ANAGERIALA – care ii include pe cei care lucreaza in diverse

firme foarte mari, are functie de raspundere si venituri importante (lucreaza la patroni)

%. CLASA DE )I?LOC – are cea mai mare pondere intr#o societate, membriiei au ca studii cel putin liceul si pot fi functionari, asistenti medicali, profesori, doctori,

avocati, patroni de firme mici (veniturile acestor oameni provin din salarii sau de pe urma

afacerilor)(. CLASA )UNCITORILOR – include muncitori calificati si necalificati

(care au cel mult liceul). $u venituri din salarii.

8. CLASA CELOR SARACI – include persoanele ale caror venit provin dinajutorul de la stat, someri, persoane cu *andicap

)OBILITATEA SOCIALA


8/26

[Type text]

parintilor mai ales al tatalui)

5 DESCENDENTA # cand copilul involueaza (trece) intr#o clasa inferioaracelei in care s#a nascut.

#. a5 )OBILITATE INTERGENERATIONALA # intre generatii sau intre copil

si parinti5 )OBILITATEA INTRAGENERATIONALA - are loc in cadrul aceleiasigeneratii sau in viata unei persoane

%. )OBILITATEA STRUCTURALA - consta in trecerea intr#o clasa socialasuperioara, nu ca urmare a eforturilor proprii ci ca urmare a modificarii structurii

societatii (ex.& industrializarea in anii comunismului la noi a determinat migratia in masa

a persoanelor de la sat la oras astfel incat din agricultori oamenii au devenit muncitoriceea ce areun statut superior pentru ca avea un venit fix si locuinta mai confortabila).

E,ucatia cntea!a in &i$itatea +cia$a.

FA)ILIA CA GRUP SOCIALFA)ILIA ESTE:1. 3n grup social al carui membrii sunt legati prin raporturi de casatorie sau

adoptie si care traiesc impreuna, coopereaza sub raport economic si au grija de copii

(include mama, tata, copii si generatiile).#. 1amilia este un grup social format dintr#un cuplu casatorit si copii acestuia

(include mama, tata si copii).

CLASIFICARE:1. DUPA NU)ARUL DE )E)BRII A6E):a5 FA)ILIE NUCLEARA - formata din sot, sotie si copii5 FA)ILIE E@TINSA - include si rudele de sange (bunici, unc*i)

#. a5 FA)ILIE DE ORIGINE - este familia in care se naste si creste un individ5 FA)ILIE CON?UGALA - este familia intemeiata prin casatoriec5 FA)ILIE DE REISTENTA - care include persoanele care traiesc in

aceeasi casa si desfasoara activitati in comun

,5 FA)ILIE DE INTRETINERE - include persoanele care au sentimentulapartenentei la acelasi neam

e5 FA)ILIE CU PROBLE)E - in care este o familie cu deficit de structura(sau monoparentale)

=5 FA)ILIE )IGRANTA

FUNCTIILE FA)ILIEI

Exi+ta ( =unctii =un,a&enta$e:

1. BIOLOGICA – prin care se asigura satisfacerea trebuintei sexuale

[Type text]


9/26

[Type text]

#. REPRODUCTI6A – functia de perpetuare a speciei, de a lasa urmasi%. ECONO)ICA – prin care se asigura bunastarea materiala(. EDUCATIONALA – se ocupa de educatia copiilor care include si

socializarea primara (cei ani de acasa)

ALTE FUNCTII:a5 $sigurarea securitatii emotionale a membrilor (dezec*ilibre emotionale,

sensibilitati, ex.& un copil ajunge sa se drog*eze)5 'atisface trebuinta de apartenenta la grupc5 $sigurarea fortei de munca a societatii.

FA)ILIA NU ISI INDEPLINESTE INTOTDEAUNA FUNCTIILE.

ROLURILE FA)ILIEI

St +tie &a&a tata cpi$. (x.& s#au produs modificari in rolurile de familie& sotia munceste si a sc*imbat

rolul de mama, de sotie nu ca inainte cand muncea doar barbatul si sotia se ocupa de

educatia copiilor, de treburi gospodaresti. $ avut si efecte pozitive& sotia nu mai depinde

de banii sotului, nu mai sta cu un barbat care o bate)0escoperirea anticonceptionalelor este un eveniment important pentru femeie

intrucat ea poate controla nasterea copiilor.

R$u'i$e in =a&i$ie +-au &,i=icat ,ata cu +ci&a'i$e +cietatii:

1. "n societatea traditionala, familia este considerate o unitate de productie, iarsarcinile si responsabilitatile sunt riguros precizate si stribuite dupa sex, varsta, rangulnasterii.

#. ?arbatul avea rol economic privilegiat. l intretinea familia, iar femeia avearoluri casnico – menajere.

"n societatea moderna, barbatul nu mai detine in exclusivitate responsabilitatea

procurarii resurselor materiale, iar femeia nu se mai ocupa in intregime de treburi

gospodaresti.

:odificarile rolurilor au fost urmare a faptului ca femeia s#a putut angaja, insa aufost si a$ti =act'i:

# urbanizarea si modernizarea# mobilitatea teritoriala (posibilitatea de a te deplasa sau stabili cu locuinta dintr#

un loc in altul)

# cresterea factorului de scolarizare a populatiei care a dus la modificarea varstei

la casatorie

[Type text]


10/26

[Type text]

# distributia rolurilor si autoritatii, o anumita atitudine

# controlul nasterilor

In p'e+ent exi+ta a$te'nati"e $a ca+at'ia c$a+ica:

# cupluri consensuale (concubinaj)# cupluri fara descendenti (cupluri fara copii)

# familiile monoparentale (familiile cu un singur parinte)

# persoane divortate# persoane vaduve

# persoane celibatare (persoanele care nu au fost casatorite si aleg san u se

casatoreasca)

# cuplurile de *omosexuali.

INSTITUTII SI ORGANIATII

INSTITUTIA ESTE:

1. ORGANIATIE # care are statut, reguli de functionare stabilite prinregulamente si legi avind rolul de a satisface nevoile oamenilor. x& spitalul privit prin

prisma rolului sau de a satisface nevoia de sanatate a oamenilor sau scoala nevoia de

educatie.#. INSTITUTIE # un ansamblu de reguli de influentare si control social, un

ansamblu de modele specifice si stabile de organizare si desfasurare a interactiunilor

dintre indivizi, grupuri, indivizi si grupuri. x& reglementarea relatiei dintre pacient simedic.

@rganizatia este un sistem structurat de interactiune umana realizat pentruatingerea unor scopuri.

@rganizatia este un grup social caracterizat din punct de vedere al structurii de

conducere si al erar*iei.

3n grup social constituit cu un anumit scop (economic, politic, cultural), esteorganizatie daca este privit prin prisma modului de organizare si functionare si este

institutie daca este privit prin prisma nevoilor pe care le satisface.

TEORII REFERITOARE LA ORGANIATII

1. :enegementul stiintific clasic a aparut la inceputul sec. !! cu scopul de acreea cel mai bun mod de organizare care sa duca la eficienta.

)ene*e&entu$ c$a+ic i&pune p'incipii$e:

a5 P'incipiu$ &uncii +i&p$i=icate:

[Type text]


11/26

[Type text]

# munca simplificata este mai eficienta decit munca complexa de aici rezulta

diviziunea muncii de aici rezulta specializari ingustec5 P'incipiu$ &et,ei ce$ei &ai une:# fiecare munca poate fi facuta prin mai multe metode insa una este optima

rezulta ca este necesar ca specialisti sa o gaseasca pe cea mai buna si sa#l instruiasca pe

muncitor.,5 P'incipiu$ & ecn&icu+# omul este de la natura o fiinta lenesa, pasiva si de aceea el este motivat de

cistig si de dorinta de a evita sanctiunile.

1. Te'ia i'c'atiei

$ aparut la inceputul sec. !! si a fost creata de :ax Aeber.

Scpu$ ei # eficientizarea si rationalizarea muncii functionarilor (functionarii eraunumiti cei cu Bgulere albe9 intrucit nu isi murdareau miinile ca muncitorii).

Ca'acte'i+tici:

a5 1unctionarii dispun de libertate personala si se supun autoritatii numai in privinta obligatiilor de serviciu.

5 xista o ierar*ie clar definita.c5 1iecare functionar are o sfera de competenta clar definita legal (exemlu fisa

postului).,5 xista o selectie libera a candidatilor.e5 %alificarile sunt testate prin examinare sau garantate prin diploma=5 1unctionarii sunt remunerati prin salarii fixe*5 $utoritatea care i a angajat poate sa#i demita, dar si ei isi pot depune demisia.5 :arimea salariului depinde de rang.i5 1unctia este singura sau principala ocupatie >5 1unctionarul poate fi promovat si poate avea o cariera75 1unctionarul lucreaza fara sa fie proprietarul mijloacelor sau a functiilor sale$5 1unctionarul este supus unor discipline stricte, sistematice si controlului

comportamentului.

?irocratia a fost criticata pentru ca s#a dovedit ca apar anumite

c&p'ta&ente:a5 Ritua$i+& – respectarea regulamentelor devine mai importanta decit

problema de rezolvat pentru ca functionarii vor aplica si mai strict regulile pentru a se

apara ceea ce duce la insatisfactia clientilor.5 O'ienta'e ,e=en+i"a – organizatia va deveni si mai preocupata de aplicare a

regulamentelor pentru a se apara impotriva clientilor nemultumiti.

Exi+ta ,ua p'incipii ca'e c'itica acti"itatea =unctina'i$':

[Type text]


12/26

[Type text]

1. P'incipiu$ $ui Pette' – spune ca o persoana tinde sa fie promovata pina isiatinge nivelul de incompetenta. @data ce atinge acest nivel ia nu poate fi nici promovatanici retrogradata asfel incit organizatia ca fi populata de incompetenti.

#. Le*ea $ui Pa'7in+n – intr#o organizatie cantitatea umana creste astfel incitsa ocupe integral timpul acordat pentru realizarea obiectivului. $stfel, functionarii isi vorumple timpul cu activitati inutile pe tot parcursul zilei d elucru parind foarte ocupati ceea

ce il va determina pe sef sa faaca noi angajari.

#. Te'ia 'e$atii$' u&ane – a fost formulata de :ayo in anii +-=7 – +-C7 inurma cercetarii efectuate intr#o intreprindere de produse electrice.

Cnc$u!ie: relatiile interumane placute cresc randamentul oamenilor.

%. Te'ia 'e+u'+e$' u&ane – relatiile placute nu sunt suficiente. @ameniuitrebuie sa se simta impliniti prin munca pentru ca ei urmaresc sau sunt motivati de&

a5 'ecuna+te'e +cia$a5 i&p$ini'e pe'+na$a

$cestea pot fi atinse printr#o munca complexa antrenanta, creatoare, deoarece

munca simplificata devine plictisitoare si nu il pune pe om in valuare.

DEFINITIECULTURA%ultura este un complex care include cunoasterea,credintele,arta,morala, (stiinta

binelui si raului#etica), legile, obiceiurile si orice fel de capacitati si deprinderi

ac*izitionate de om ca membru al sociatatii.

:ai poate fi definita si ca ansamblul modurilor de gandire, de comportament si de

productie transmisa de la o generatie la alta prin comunicare sau alte mijloace cu exceptiacelui genetic.

CI6ILIATIAste un stadiu al culturii ale carei produse sunt preluate de la alta societate.

Dalorile sunt idei pretuite in societate.

St'uctu'a cu$tu'ii-inc$u,e c&pnente$e:

1. IDEATICA # care include idei, valori (idei pretuite care g*ideazacomportamentul oamenilor si stau la baza normelor morale si juridice, adevarul,

[Type text]


13/26

[Type text]

(cinstea,binele,responsabilitatea), credinte (idei despre lume si viata, despre adevar

sau fals), mituri ve*iculate in societate.

x.& frumosul (valoare estetica), sa ai bani pentru cineva este o valoare, toate ideile pecare omul le pretuieste in societate sunt valori, tinem si le respectam pentru ca sunt ale

noastre. %redintele sunt idei despre lume si viata,despre adevar sau fals.

#. OBIECTUALA # cuprinde toate produsele materiale create de om (de launeltele de piatra pana la calculatoare)

%. NOR)ATI6A # totalitatea regulilor pe care oamenii le respecta intr#osocietate.

Re*$u$i$en'&e$e pt =i:

a5 Dupa &, ,e t'an+&ite'e# scrise (formale,institutionale,juridice)

# nescrise (morale, transmise de la o generatie la alta, prin educatie)

5 Dupa *'a,u$ ,e ap$ica'e in "iata i+nuita# n'&e i,ea$e # exprima un comportament de dorit- 'ea$e # exprima comportamenul de zi cu zix.& legea trebuie aplicata, ideal este ca oamenii sa fie cinstiti

,5 Dupa ,&eniu$ 'e*$e&entat# juridice, te*nice, de organizare, educationale

N'&e$e +cia$e a+i*u'a ',inea +cia$a +i cnt'$u$ +cia$.CULTURA. SUBCULTURA. CONTRACULTURA.

Int'- +cietate exi+ta &ai &u$te ='&e ,e cu$tu'a:

a5 Cu$tu'a ,&inanta# e o baza pentru mai multe comunitati (populatia majoritata are o cultura care s#

a trsansmis)

5 Sucu$tu'a# este o cultura proprie a unei comunitati

x.& subcultura profesionala – cei care au acceasi profesie au in comun reguli si mod de

interpretare, sucultura muzicala # roc2, classic

,5 Cnt'cu$tu'a# este o subcultura in care unele valori, credinte si norme sun in opozitie

cu ale culturii dominante (ex.& nazistii, neonozistii#dupa al ""#lea razboi)

Cntactu$ int'e cu$tu'i

[Type text]


14/26

[Type text]

0a nastere la % p'ce+e +cia$e:

1. ACULTURATIA%onsta in aparitia unor elemente culturale noi care in componenta au

elemente din culturi diferite (x.& traista taraneasca cu fermoar – este in afara culturii

romanesti)

#. ACO)ODAREAste procesul prin care = culturi diferite ajung sa#si defineasca granitele si sa

convietuieasca fara sa se transforme in mod radical (x.& comunitati asiatice din $merica#

fiecare il respect ape celalalt)

%. ASI)ILATIAste procesul prin care o cultura a unei comunitati si#a pierdut identitatea si

a fost inglobata in cultura dominanta (x.& cultura negrilor#elementele lor de cultura au

fost preluate de oameni)

INSTITUTIA )EDICALA. BOALA CA FENO)EN SOCIAL.

Ba$a - este absenta sanatatii.Ba$a - este o tulburare a sanatatii.

Ce e+te +anatateaSanatatea # este o stare a celui care se simte puternic si asigurat.O)S defineste sanatatea ca deplina posesiune a bunastarii sociale, mentale si

fizice si nu numai absenta bolilor si afectiunilor. "mplicit sanatatea reprezinta un ec*ilibru

intre organism si mediu, care permite individului sa se adapteze, sa reziste frustrarilor,stresului. %el care nu reuseste se imbolnaveste.

Una ,int'e te'ii$e 'e=e'ita'e $a +anatate +i a$a,e=ine+te a$a ca ,e"ianta ,e $a +ta'ea ,e +anatate pent'u ca:

# boala presupune si o deviere de la normele culturale stabilite cu privire la ceea

ce se considera sanatate

# boala este o stare care permite comportamentul deviant prin asumarea noului

rol de bolnav, individul trebuie sa#si asume drepturile si indatoriririle impuse acestui rol(sa mearga la medic si sa se trateze), are si drepturi si obligatii in acelasi timp, in caz

contrar el deviaza de la obligatiile de rol.

[Type text]


15/26

[Type text]

# imbolnavirea devianta atrage dupa sine etic*etari ale nespecialistilor care

stigmatizeaza si marginalizeaza persoana de aceea mersul la medic si opinia unui

specialist capata o mare importanta putand c*iar inlatura eventuala etic*eta.

$ceasta teorie explica perceptia pe care bolnavii o au in societate, dar si

consecintele pe care boala ca si comportament deviant le poate avea asupra persoanei,familiei si societatii.

)ETODELE SOCIOLOGIEI

%el mai des in cercetarea sociologica se utilizeaza urmatoarele metode&

1. Anceta +ci$*ica

#. O+e'"atia +ci$*ica%. Expe'i&entu$(. Ana$i!a ,cu&ente$'

1. ANC0ETA SOCIOLOGICA 3rmareste cercetarea realitatii prin folosirea a doua instrumente&

A. Ce+tina'u$B. Gi,u$ ,e inte'"iu

astfel incat anc*eta poate fi pe baza de c*estionar si pe baza de interviu.

A. C0ESTIONARUL – cuprinde un ansamblu de intrebari legate de temastudiata.

"ntrebarile pot fi&

a5 ,e+ci+e – cu raspuns subiectiv (personal)5 inci+e – cu raspuns la alegere, dureaza mai putin

Ex.: # +) 0a; =) Eu; C) Eu stiu

# sau spune sa plasezi pe o scala de la + la/ si sa incercuiesti raspunsul pe

scala acolo unde crezi ca se incadreaza. %redeti in politicieniF

# sau acordarea unor note de la + la +7, unde + este cel mai putin important si

+7 cel mai important.%e este mai important pentru tineF+) 1amilia – +7 ; =) 'anatatea – - ; C) ?unastarea – / ; 6) 4rofesia – ;

G) Timpul liber – C.

[Type text]


16/26

[Type text]

B. G0IDUL DE INTER6IU # poti aplica interviul, dezavantajul este cadureaza mai mult timp, avantajul este ca persoana interdievata daca are unele nelamuriri

ti le poate adresa, iti pune tie aceste intrebari (nelamuriri).

ANC0ETA PE BAA DE INTER6IU – foloseste un g*id de interviu care

cuprinde un set de intrebari la care subiectul raspunde liber.%*estionarul trebuie sa indeplineasca si el niste conditii.

#. OBSER6ATIA SOCIOLOGICA%onsta in inregistrarea datelor comportamentelor interesante pentru teme

studiata (in observatie este important sa se faca o anc*eta)

a poate fi&

a5 St'uctu'ata – atunci cand se cunoaste intr#o anumita masura fenomenul si se

poate realiza o grila de observatie (este importanta aceasta grila de observatie pentru a bifa aspectele ce il intereseaza, pentru a pune calificative).

5 Ne+t'uctu'ata – cand nu se cunoaste fenomenul, iar cercetatorul nu stie la cesa se astepte.

@bservatia mai poate fi&a5 Pa'ticipati"a – cand cercetatorul se integreaza in grup si participa la

activitatile lui, $nuntandu#" sau nu pe ceilalti ca ii cerceteaza.

5 Nnpa'ticipati"a – cand cercetatorul nu se integreaza in grup.c5 In'e*i+t'a'ea c&p'ta&ente$' – poate fi afectata deoarece in observatia

participativa cercetatorul nu consemneaza faptele atunci cand se produc.

%. E@PERI)ENTUL%onsta in determinarea unor reactii ca urmare a modificarii unui factor de

mediu. ( x.& %onditiile din inc*isoare in ce fel influenteaza societatea sau intr#o fabrica

de a se stinge, aprinde lumina, sa vedem daca se face economie.Expe'i&entu$ i$ =$+i& +t'ict pent'u anu&ita p'$e&a pent'u a "e,ea ce

e=ecte a"e&.

(. ANALIA DOCU)ENTELOR 4ot fi studiate documente precum& ziare, emisiuni radio sau tv, carti,

autobiografii, memorii despre societate, scrisori (ale unor persoane emigrate in

$merica), documente sociale (care atesta ceva, acte normative)$naliza documentelor sociale este de fapt o ana$i!a ,e cntinut – care reprezinta

exprimarea cantitativa a ceea ce se numeste unitate ,e ana$i!a.

UNITATEA DE ANALIA e+te:1. SPATIUL SAU TI)PUL

Spatiu$ – se refera la lungimea textului unui articol (se masoara c*iar sinumarul de randuri)

[Type text]


17/26

[Type text]

Ti&pu$ – se refera la timpul de emisie (daca vorbim de tv sau de radio)#. CU6INTELE

'e numara de cate ori apar anumita cuvinte intr#un text, emisiune sau post tv.%. TE)ELE

$dica anumite idei care sunt prezentate frecvent (de asemenea se numara).

(. PERSONA?ELE%are pot fi persoane sau pur si simplu personaje la modul general (ex.& femeiade cate ori se vorbeste despre femeie).

8. ITE)UL%are poate fi o anumita emisiune, un articol, un editorial.

CURS 1# - 3


18/26

[Type text]

(. G'up ,e pe'+ane – e+antina'e.tapa a C#a ce urmeaza a fi studiat, este un proces ce se numeste esantionare.G'upu$ +upu+ ce'ceta'ii +e nu&e+te ESANTION +i e+te ext'a+ ,in ppu$atia

ca'e t'euie ce'cetata.

$ceasta extragere se face prin mai multe metode.E+antinu$ t'euie +a =ie 'ep'e!entati" a,ica +a 'ep',uca $a +ca'a &icaca'acte'i+tici$e int'e*ii ppu$atii i&p'tante pent'u ce'ceta'e.

)a'>a ,e e'a'e a 'a+pun+u'i$' e+te in =unctie ,e &a'i&ea e+antinu$ui nu,e &a'i&ea ppu$atiei ,in ca'e +-a ext'a+.

8. )et,e$e $e a"e& ,in cu'+u$ t'ecutExe&p$u:%*estionar.%auzele absenteismului la scoala&

# serviciul

# familia

# probleme personale# sanatate

# dezinteres# distanta

# altele

[Type text]


19/26

[Type text]

P$itici +cia$e +i ,e +anatate.

Capit$u$ 8: P$itici +cia$e +i ,e +anatate

P$itici$e +cia$e +unt p$itici c&unita'e ce au ca p'incipa$a +a'cina 'e$an+a'ea+t'ate*ii$' +cia$e +i i&unatati'ea ni"e$u$ui ,e t'ai a ppu$atiei ,int'- c&unitate

A+i*u'a'i$e +cia$e ,e +anatate +unt $i*at'ii e$e p'te>ea!a p'actic tatappu$atia ta'ii +i anu&e att +a$a'iatii ct +i pen+ina'ii +&e'ii ,a' +i pe'+ane$eca'e nu +unt +a$a'iate ,a' au $i*atia +a +i a+i*u'e +anatatea pt'i"it p'e"e,e'i$'$e*ii n'. 1(81449. Dat'ita =aptu$ui ca a+i*u'a'i$e +cia$e ,e +anatate =unctinea!a n

'e*i& $i*at'iu cn+ecinta i&e,iata e+te aceea ca p$ata cnt'iutiei ,e a+i*u'a'i+cia$e ,e +anatate e+te $i*at'ie att pent'u pe'+ane$e =i!ice ct +i pent'u ce$e >u'i,ice n cuantu&u'i$e +i $a te'&ene$e p'e"a!ute.n a=a'a a+i*u'a'i$' +cia$e ,e+anatate ca'e =unctinea!a n 'e*i& $i*at'iu pt =unctina +i a$te ='&e ,ea+i*u'a'i ,e +anatate ca'e acpe'a 'i+cu'i in,i"i,ua$e n ,i=e'ite +ituatii +pecia$e. Dea+e&enea +e pt '*ani!a +i +cietati p'i"ate ,e a+i*u'a'i ,e +anatate. Ace+tea+i*u'a'i nu +unt $i*at'ii. E+te ,e &entinat ca 'e='&a +i+te&u$ui +anita' ,inta'a na+t'a cup'in,e &a>'itatea c&pnente$' ace+tuia ia' a+i*u'a'i$e +cia$e ,e+anatate $i*at'ii a,ec"ate ecn&iei ,e piata +i p'actici$' ,in UniuneaEu'peana >aca un '$ ,e+eit.

P'incipii$e a+i*u'a'i$' +cia$e ,e +anatate

Ace+tea +unt i,ei ,e &axi&a *ene'a$itate ca'e exp'i&a ceea ce e+te e+entia$ +ita't' n +i+te&u$ a+i*u'a'i$' +cia$e ,e +anatate. Ca'acte'i+tica a+i*u'a'i$'+cia$e ,e +anatate e+te ca p'incipii$e ace+t'a +unt ='&u$ate ,i'ect n a'tic$e$e ,in$e*ea n'. 1(81449. A+t=e$ pt'i"it a'tic$u$ui 1 a$in. # a+i*u'a'i$e +cia$e ,e +anatate=unctinea!a pe p'incipiu$ +$i,a'itatii +i +u+i,ia'itatii n c$ecta'ea +i uti$i!a'ea=n,u'i$'. Pt'i"it p'incipiu$ui +$i,a'itatii +cia$e tti cetatenii in,i=e'ent ,e"enitu'i$e ,e ca'e ,i+pun au ,'eptu$ $a p'tectie a,ec"ata. P'e+tatii$e +u+ceptii$e,e a =i ac',ate ppu$atiei +unt ,e=inite p'in $e*e +i e+te ,e $a +ine nte$e+ ca "'t'eui *a+ite =n,u'i$e nece+a'e pent'u a $e a+i*u'a =inanta'ea +i ,e a 'a+pun,ecn,itii$' i&pu+e ,e executa'ea p'e+tatii$'.

P'incipiu$ +$i,a'itatii n a!a ca'uia =unctinea!a a+i*u'a'i$e +cia$e ,e +anatate,in ta'a na+t'a +i a'e +'*intea n +i+te&u$ $a'* 'a+pn,it n $u&e +i anu&e n

[Type text]


20/26

[Type text]

a+i*u'a'i$e +cia$e p'in t'an+=e'u'i n =$ux nu&ite +i 'e,i+t'iuti"e. Ace+tea +-au'*ani!at p'in ana$*ie cu +i+te&u$ *ene'a$ ,e i&p!ite: p$ate+ti pe &a+u'a cec+ti*i pa a+ u ea'n -PAHE5. A+i*u'a'i$e 'e,i+t'iuti"e +e a!ea!a pe+$i,a'itatea nt'e *ene'atii ,a' +i nt'e pe'+ane$e ,in ca,'u$ ace$eia+i *ene'atii. n&, cnc'et *ene'atia acti"a +u+tine p'in cnt'iutii p'e+tatii$e ene=icia'i$'

actua$i u'&n, ca +i ea $a 'n,u$ ei +a =ie +u+tinuta ,e *ene'atia acti"a "iita'e ce i +ucce,e5. Acea+ta &,a$itate ,e '*ani!a'e a a+i*u'a'i$' +cia$e p'e!intaa"anta>u$ ca e+te ,e+eit ,e =$exii$a +e a,aptea!a u+' $a ne"i$e ca'e apa'.P'incipa$u$ ,e!a"anta> a$ ace+tui +i+te& apa'e n ca!u$ ,e!eci$i'e$' ,int'e*ene'atii cn, un nu&a' &ai 'e+t'n+ ,e acti"i t'euie +a +u+tina un nu&a' +p'it,e ppu$atie inacti"a. De a+e&enea a'tic$u$ $ a$in. # ,in $e*ea n'. 1(81449 cn+ac'aun a$t p'incipiu +i anu&e p'incipiu$ a$e*e'ii $ie'e ,e cat'e a+i*u'ati a &e,icu$ui aunitatii +anita'e +i a ca+ei ,e a+i*u'a'i ,e +anatate. n cn='&itate cu p'e"e,e'i$ea't. 18 ,in $e*e a+i*u'atii au ,'eptu$ +a-+i a$ea*a &e,icu$ ,e =a&i$ie ca'e +a $eac',e +e'"icii$e &e,ica$e p'i&a'e. P'in cn+ac'a'ea ace+tui p'incipiu +e ,'e+te +a+e 'ea$i!e!e &unatati'i cnc'ete n ca$itatea n*'i>i'i$' &e,ica$e acti"itate ce

cn+ta n $ie'a a$e*e'e a p'acticianu$ui +au +tai$i&entu$ui.Pent'u ca!u'i$e u'*ente ca'e nece+ita a+i+tenta &e,ica$a ,e u'*enta +e ac',a n*'i>i'i n ,i+pen+a'e p$ic$inici +au +pita$e $a p'e!enta'ea $a ca&e'a ,e *a',a ca +ipna $a apa'itia $e*ii n'. 1(81449. A+i+tenta &e,ica$a ,e u'*enta nu e+tecn,itinata ,e ca$itatea ,e a+i*u'at.

Un a$t p'incipiu a$ a+i*u'a'i$' +cia$e ,e +anatate e+te 'e*$e&entat ,e a'tic$u$ %a$in. $ ,in $e*ea n'. 1(81449 ca'e cn+ta n =aptu$ ca a+i*u'atii +i &e&'ii $' ,e=a&i$ie au ,'eptu$ $a +e'"icii &e,ica$e n &, ne,i+c'i&inat'iu. Pt'i"it ace+tuip'incipiu a+i*u'atii +i &e&'ii $' ,e =a&i$ie au ,'eptu$ $a +e'"icii &e,ica$e =a'a a+e tine cnt ,e c'ite'ii p$itice etnice cn=e+ina$e ,e "'+ta +ex +i ,e +ta'e&ate'ia$a.

),e$e ,e +i+te&e ,e n*'i>i'e ,e +anatate

O'*ani!a'ea a+i*u'a'i$' +cia$e ,e +anatate +e 'ea$i!ea!a pt'i"it a'tic$u$ui


21/26

[Type text]

In ca,'u 'ica'ui +tat +anatatea 'ep'e!inta "a$a'e =un,a&enta$a atat pent'uin,i"i, cat +i pent'u +cietatea ,in ca'e =ace pa'te. Ea cn+tituie p'e&i+a p'incipa$aa in,ep$ini'ii '$u'i$' +cia$e ,e cat'e in,i"i!i +i 'e+u'+a i&p'tanta a ,e!"$ta'ii"ietii +cia$e in an+a&$u$ ei.

Ba$a p'"aca tt,ata cn+ecinte ,i+=unctina$e in acti"itatea *'upu'i$' +i+t'uctu'i$' in ca'e +unt inte*'ati in,i"i!ii.

O'ice +cietate tin,e +a-+i "a$'i=ice +anatatea ca 'e+u'+a =unctina$a +i +a-+ie$a'e!e un p'*'a& un +i+te& ,e p'tectie i&pt'i"a $ii '*ani!at in a+a =e$incat +a a+i*u'e ,epa+i'ea in*'i>i'ea +i 'e+tai$i'ea ce$' a=ectati.

Si+te&e$e ,e +anatatea au apa'ut +u u&'e$a &ai $a'*a a p'*'a&e$' ,e p'tectie+cia$a p'*'a&e e$a'ate incepan, cu a ,ua >u&atate a$ +ec$u$ui a$ @I@-$ea inta'i$e in,u+t'ia$i!ate +u p'e+iunea &i+ca'i$' +cia$e &uncit'e+ti a ,i=e'ite$'

**'upa'i p$itice a *'upu'i$' ,e p'e+iune.Din pe'=ectina'ea +i ,e!"$ta'ea ace+t' p'*'a&e +-a a>un+ $a ,e=ini'eacnceptu$ui ,e +ecu'itate +cia$a. Ce+t cncept a =+t uti$i!at pent'u p'i&a ,ata in$e*i+$atia S.U.A. in Le*ea Secu'itatii Scia$e14%85 +i initia p'*'a&e ,e p'e"eni'ea 'i+cu$ui nu&ai pent'u at'anete &a'te an,icap +i +&a>.

Secu'itatea +cia$a/ p'tectia pe ca'e a+i*u'a +cietatea pent'u &e&'ii +aip'int'- +e'ie ,e &a+u'i pu$ice i&pt'i"a p'$e&e$' +cia$e cau!ate ,e pie',e'ea+au 'e,uce'ea +u+tantia$a a "enitu'i$' ,at'ita i&$na"i'ii in"a$i,itatiiat'anetii +i &'tii. P'e+upune ,e a+e&enea +i a+i*u'a'ea in*'i>i'i$' &e,ica$e +ia+i*u'a'ea a$catii$' pent'u =a&i$ii$' cu cpii. Sinteti!an, ace+te ,e=initii+ecu'itatea +cia$a 'ep'e!inta exp'e+ia +$i,a'itatii =inancia'e ,int'e in,i"i!ii unei+cietati.

O'*ani!atia Inte'natina$a )uncii O.I.).5 a a,ptat ace+t cncept in 148#+tai$in,u-i u'&ata'e$e c&pnente:

1.– a+i*u'a'i$e +cia$e

#.– a+i+tenta +cia$a.

A+i*u'a'i$e +cia$e =unctinea!a p'in i&p!ite +i cti!atii +cia$e ia' a+i+tenta+cia$a a'e ca p'incipa$a +a'cina a>ut'a'ea &in'itati$' $ip+ite ,e 'e+u'e+e innu&e$e +$i,a'itatii u&ane =acan,u-+e ape$ $a 'e+pn+ai$itatea c$ecti"a pent'u anu a,&ite exc$u,e'ea un' cate*'ii +cia$e.

P'iecta'ea ap$ica'ea +i e"a$ua'ea ace+t' +i+te&e ,e p'tectie +cia$a ,epin, ,et'a,itii$e i+t'ice ,e ptiuni i,e$*ice ,e cnceptii p'i"in, ,e!"$ta'ea ecn&ica

[Type text]


22/26

[Type text]

,a' +i ,e ,i+t'iutia 'ap'tu'i$' ,e pute'e +i a 'e$atii$' ,int'e ,i=e'ite cate*'ii+cia$e.

Si+te&e ,e a+i*u'a'i ,e +anatate

n Eu'pa pe'ea!a t'ei &,e$e ,e +i+te&e ,e n*'i>i'e ,e +anatate +i anu&e:

J&,e$u$ +e'"iciu$ui natina$ ,e +anatate - tip Be"e'i,*e

J &,e$u$ +i+te&u$ui ,e a+i*u'a'i +cia$e ,e +anatate - tip Bi+&a'c7

J &,e$u$ +i+te&u$ui cent'a$i!at ,e +tat - tip Se&a+7.

La ace+tea a' &ai putea =i a,au*at &,e$u$ ca'e =unctinea!a n S.U.A. +i ca'e e+te

n &, p'actic a!at pe a+i*u'a'i p'i"ate. Fieca'e ,int'e ace+te +i+te&e a'ea"anta>e$e +i ,e!a"anta>e$e +a$e.

I. Si+te&u$ tip Bi+&a'c7 pe'ea!a n Au+t'ia Be$*ia F'anta O$an,a +iGe'&ania +i+te& ce a cn+tituit +u'+a ,e in+pi'atie n e$a'a'ea +i+te&u$ui actua$,e a+i*u'a'i +cia$e ,in ta'a na+t'a.

A+t=e$ n ta'i$e 'e+pecti"e +i+te&u$ ,e a+i*u'a'i +cia$e ,e +anatate e+te =inantat p'incnt'iutia n *ene'a$ $i*at'ie a +a$a'iati$' +i pat'ni$' n =unctie ,e "enit+au+i p'in taxe *ene'a$e. Acpe'i'ea e+te $a'*a ,a' ac$ un,e nu e+te $i*at'ie'a&n cate*'ii ,e ppu$atie =a'a acce+ $a p'e+tatii$e =e'ite ,e +i+te&. Su&e$e'e!u$tate ,in cn+titui'ea =n,u'i$' pent'u =inanta'ea a+i*u'a'i$' ,e +anatate +unt,i'i>ate +p'e '*ani+&e +au a*enti ca'e a+i*u'a *e+tiunea $' +i ca'e cnt'actea!a cu+pita$e$e +i &e,icii ,e =a&i$ie 'i &e,icii ,e &e,icina *ene'a$a +e'"icii$e ce u'&ea!aa =i =e'ite a+i*u'ati$'. Cnt'acte$e cu pacientii au $a a!a taxa pe +e'"iciip'e+tatieia' cu +pita$e$e +e a!ea!a pe u*ete a,e+ea *$a$e.

n ca,'u$ ace+tui +i+te& pe'='&ante$e &e,ica$e +unt 'e$ati" na$te ,a' ce$tuie$i$epe ca'e $e i&p$ica +unt ce$e &ai &a'i ,in Eu'pa pent'u ca +i c+tu'i$e a,&ini+t'a'ii+a$e +unt &a'i.

Sci&a'i$e n +i+te&u$ ,e +anatate au capatat a&p$a'e =a'a p'ece,ent $a+='+itu$ ani$' K23 +i nceputu$ ,eceniu$ui actua$ extin,e'ea $' cup'in!n,nu&e'a+e ta'i ,in Eu'pa +i A&e'ica. Sci&a'i$e u'&a'e+c e$i&ina'ea +au'e,uce'ea ,i+=unctii$' apa'ute att n ta'i$e ,e&c'atice cu ecn&ie ,e piata+tai$a ct +i n ta'i$e ca'e au a"ut ecn&ie a!ata pe &np$u$ ,e +tat a$=act'i$' ,e p',uctie cu un +i+te& ,e p$ani=ica'e cent'a$i!at 'i*i, +i ,e c&an,a.

[Type text]


23/26

[Type text]

Ne&u$tu&i'i$e ca'e au *ene'at p'ce+u$ ,e 'e='&a'e a +i+te&e$' n*'i>i'i$' ,e

+anatate SIS5 au =+t p'e!ente att n &a+a cnt'iuai$i$' +i a uti$i!at'i$' a&e,ici$' +i in+titutii$' +anita'e a =u'ni!'i$' ,e n*'i>i'i5 ct +i a aut'itati$'p$itice +i a,&ini+t'ati"e.

In+ati+=actii$e "i!au c'e+te'ea ce$tuie$i$' pent'u +anatate nt'-un 'it& *'eu ,e+up'tat =a'a a&e$i'a'ea +u+tantia$a a +ta'ii ,e +anatate in+u=icienta acpe'i'e appu$atiei cu +e'"icii a+enta un' &ecani+&e e=iciente ,e a+i*u'a'e a ca$itatii"$u&u$ exa*e'at ,e &unca !i$nica in+u=icienta e$e&ente$' ,e +ti&u$a'e ine=icienta&ana*e'ia$a etc.

A"anta>e:

- t'an+pa'enta &ai &a'e a cnt'iutii$' +i ene=icii$' +i+te&u$ui pent'ucetateni

- *'a,u$ ina$t ,e acpe'i'e a ppu$atiei cu +e'"icii &e,ica$e

- =inanta'ea +i+te&u$ui &e,ica$ e+te $e*ata ,e ni"e$u$ "enitu'i$'

- i!$a'ea =inanta'i$' ,e +ci&a'i$e p$itice.

De!a"anta>e:

- 'e,uce'ea a!ei ,e cnt'iuai$i in pe'ia,a ,e 'ece+iune ecn&ica

- =inanta'ea e+te pute'nic $e*ata ,e *'a,u$ ,e cupa'e a$ ='tei ,e &unca

- c+tu'i &a'i pent'u a*entii ecn&ici.

II. Si+te&u$ ,e a+i*u'a'i ,e +anatate ,e tip Be"e'i,*e apa'e ,upa a$ ,i$ea'a!i &n,ia$ +i a =+t =n,at ,e ;i$$ia& Be"e'i,*e in An*$ia.

In Rap'tu$ A+i*u'a'i$' Scia$e +i Se'"icii$' Auxi$ia'e p'e!entat in ca&e'aC&une$' in 14(# Be"e'i,*e cn+i,e'a ca 'ice +i+te& ,e a+i*u'a'i +cia$e t'euie+a +e a!e!e pe % e$e&ente:

1.- a$catii pent'u cpii

#.- +e'"iciu natina$ ,e +anatate

%.- a+i*u'a'ea ,e cat'e *u"e'n a ='tei ,e &unca +i p'e"eni'ea +&a>u$ui in &a+a.

[Type text]


24/26

[Type text]

Si+te&u$ natina$ ,e +anatate a!at pe =inanta'ea cent'a$a- Be"e'i,*e – e+te ap$icatin ta'i ca An*$ia Sue,ia Dane&a'ca N'"e*ia G'ecia etc. Fn,u'i$e nece+a'e+anatatii +unt c$ecate p'in inte'&e,iu$ =i+ca$ exi+tent in =ieca'e ta'a. G'a,u$ ,eecitate ,epin,e ,e &,a$itatea ,e i&p!ita'e a$ea+a: atunci can, i&p!ite$e +unt inp'*'e+ e$e +unt p'*'e+i"e in 'ap't ,i'ect cu c'e+te'ea "enitu'i$'. Su&e$e a$cate

a+i+tentei &e,ica$e +unt +tai$ite ,e Pa'$a&ent. P$ata &e,ici$' in +i+te& Be"e'i,*ea'e $a a!a =ie capitatia p$ata in =unctie ,e nu&a'u$ ,e pacienti in+c'i+i pe $i+ta5 =ie+a$a'iu$ pent'u &e,icu$ ,e +pita$.

Ace+t +i+te& ,e a+i*u'a'e ,e +anatatea a'e atat a"anta>e cat +i ,e!a"anta>e.

A"anta>e:

- ecitatea in =inanta'e

- acpe'i'ea $a'*a cu +e'"icii &e,ica$e

- p+ii$itatea cnt'$u$ui a+up'a ce$tuie$i$' &e,ica$e tta$e.

De!a"anta>e:

- $ip+a pa'ticipa'ii in,i"i,u$ui $a ,eci!ii$e ,e =inanta'e

- $ip+a t'an+pa'entei in =inanta'ea un' c+tu'i pent'u +e'"icii &e,ica$ea,itina$e

- p+ii$itatea =ecta'ii =inanta'ii +i+te&u$ui &e,ica$ ,e ,eci!ii$e p$itice.

III. ),e$u$ +i+te&u$ui ,e +anatate ,e tip Se&a+7 +e a!ea!a pe cent'a$i!a'ea'e+u'+e$' ane+ti ,e cat'e )ini+te'u$ Sanatatii. Ace+t +i+te& =unctinea!a in ta'i caRu+ia +i S$"acia +i a =+t =a'te e=icient pe ti&pu$ 'a!aie$' ,e'ece pe'&itea &ai una +up'a"e*e'e a =n,u'i$' a$cate +anatatii ,e cat'e +tat. Si+te&u$ ,e tipSe&a+7 e+te p'in exce$enta un +i+te& +anita' +cia$i+t a!at pe p$ani=ica'eacent'a$i!ata i'c'atic +i pe acce+u$ $a in*'i>i'e a$ tutu'' cetateni$' .

Nu exi+ta in nici ta'a +i+te&e pu'eM cu un +in*u' &ecani+& ,e =inanta'e ciun &,e$ p'e,&inant a$atu'i ,e ca'e pt =i inta$nite in p'p'tii ,i=e'ite tatece$e$a$te.

Tate +i+te&e$e &e,ica$e ,in $u&e +e cn='unta cu +e'ie ,e p'$e&e:

- *'e+ita a$ca'e a 'e+u'+e$' =inancia'e

- inecitatea acce+u$ui $a +e'"icii$e &e,ica$e

[Type text]


25/26

[Type text]

- ine=icienta ce$tui'ii =n,u'i$' ,e+tinate +anatatii

- c'e+te'ea exp$!i"a a c+tu'i' a+i+tentei &e,ica$e.

P'incipa$e$e c'ite'ii in =unctie ,e ca'e pt =i e"a$uate ,i=e'ite$e +i+te&e ,e +anatate+unt:

- ecitatea in =inanta'e

- *a&a +e'"icii$' pe ca'e $e acpe'a

- *'a,u$ ,e acpe'i'e a$ ppu$atiei

- e=icienta

- t'an+pa'enta- $ie'tatea ,e a$e*e'e

- acce+ii$itatea

- +tai$i'ea ='&ei ,e =inanta'e.

I6. Si+te&u$ a+i*u'a'i$' p'i"ate ,e +anatate e+te p'epn,e'ent in S.U.A.Tai$an,a A='ica ,e Su, Fi$ipine nepa$ +i a cn+tituit exceptia in ta'i$e cci,enta$eeu'pene.

O'*ani!a'ea p$itica a S.U.A. a =+t p'ecupata in,i'ect ,e p'$e&a +anatatiip'e+ta'ii ,e +e'"icii &e,ica$e +i ,e +i+te&u$ +anita' in *ene'a$ cn+i,e'an, ca+i+te&u$ pa'ticu$a' +i &ecani+&e$e pietei pt =unctina &ai ine cu ce$tuie$i &ai&ici +i ene=icii &ai &a'i =a'a p'e+iune i'c'atica.

In*'i>i'ea &e,ica$a e+te un un ,e cn+u& pe ca'e in,i"i!ii i$ cu&pa'a ,aca aup+ii$itati =inancia'e ia' +cietatea nu ,at'ea!a ni&anui in*'i>i'e &e,ica$a.

P$itici$e +cia$e ,in S.U.A. +unt un a&e+tec ,e "$unta'i+& +i $ie'a$i+&.6$unta'i+&u$ p'e+upune 'e+pn+ai$itatea =a&i$ia$a +i a p'p'iei pe'+ane pent'uuna+ta'e ia' $ie'a$i+&u$ p'&"ea!a une$e p$itici +cia$e cent'ate peinta&pina'ea un' ne"i &ai a$e+ ce$e a$e +a'aci$'.

P$itici$e +cia$e uni"e'+a$eM cu p'i"i'e $a +i+te&u$ ,e in"ata&ant +ecu'itate +cia$a+unt pe'cepute p!iti" pe can, p'*'a&e$e ,e+tinate +a'aci$' +unt pe'ceputene*ati". P'tectia +cia$a a' c'ea &enta$itate ,e a+i+tatM $ene+ +i ,epen,ent +cia$.

[Type text]


26/26

[Type text]

Inainte ,e ce$ ,e-a$ ,i$ea 'a!i &n,ia$ in*'i>i'i$e +pita$ie'e in S.U.A. e'au =e'iteexc$u+i" cnt'ac+t. In pe'ia,a p+te$ica a =+t inte&eiat +i+te&u$ a+i*u'a'i$'pa'ticu$a'e- B$ue C'++ +i B$ue Sie$, ca'e cn+tau in cnt'acte inceiate int'ein+titute$e ,e a+i*u'a'i +i pat'nii int'ep'in,e'i$'. Pe'+ane$e cu "enitu'i 'e,u+e +au

ce$e ca'e nu =aceau pa'te ,in ca&pu$ &uncii nu ene=iciau ,e ace+t +i+te&.Sin*u'e$e p'*'a&e ,e an"e'*u'a +unt ce$e c'eate ,e a,&ini+t'atia enne, +i?n+n in anii 14

Documents

57786864 Sociologie Politici Sociale Si de Sanatate (1)