MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVAUNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA

CADRUL NAŢIONAL AL CALIFICĂRILORÎnvăţămînt Superior

Ciclul I, studii superioare de licențăCiclul II, studii superioare de masterat

Studii superioare integrateDoctorat

Domeniul general de studiu

61 Științe agricole64 Medicină veterinară

Domeniul de formare profesională

528 Inginerie agrară

Chişinău 2013

CZU 378C 12

Coordonator principal: Loretta Handrabura, dr., conf. univ., viceministră a educației Direcția învățămînt superior și dezvoltare a știintei, Ministerul Educației.Instituția coordonatoare: Universitatea Agrară de Stat din Moldova.Coordonator elaborare: Eugeniu Zacon, dr., conf. univ., prorector.

ISBN 978-9975-80-637-4.

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Cadrul Național al Calificărilor : Învățămîntul superior : ciclul I, studii superioare de Licență ; ciclu II, studii superioare de Masterat ; Studii superioare integrale; Doctorat : Domeniul general de studiu 61. Stiinte agricole 64. Medicină veterinară : Domeniul de formare profesională 528. Inginerie agrară / Min. Educatiei al Rep. Moldova. - Ch. : S. n., 2012 (Tipogr. “Bons Offices”). - 236 p.

3

Cuprins

1. Cadrul Național al Calificărilor pentru domeniul de formare profesională 611 Selecția și genetica culturilor agricole ......................................................... 4

2. Cadrul Național al Calificărilor pentru domeniul de formare profesională 612 Protecția plantelor .............................................................................. 27

3. Cadrul Național al Calificărilor pentru domeniul de formare profesională 613 Agronomie ...................................................................................... 51

4. Cadrul Național al Calificărilor pentru domeniul de formare profesională 614 Zootehnie ...................................................................................... 73

5. Cadrul Național al Calificărilor pentru domeniul de formare profesională 615 Horticultură .................................................................................... 97

6. Cadrul Național al Calificărilor pentru domeniul de formare profesională 616 Silvicultură și grădini publice ............................................................121

7. Cadrul Național al Calificărilor pentru domeniul de formare profesională 617 Viticultură și vinificație .....................................................................146

8. Cadrul Național al Calificărilor pentru domeniul de formare profesională 618 Biotehnologii agricole ........................................................................170

9. Cadrul Național al Calificărilor pentru domeniul de formare profesională 528 Inginerie agrară .................................................................................193

10. Cadrul Național al Calificărilor pentru domeniul de formare profesională 641 Medicină veterinară ...........................................................................216

CADRUL NAŢIONAL AL CALIFICĂRILOR

Învăţămînt Superior

Domeniul de formare profesională

611 Selecția şi genetica culturilor agricole

5

Universitatea coordonatoare – Universitatea Agrară de Stat din Moldova

Coordonator elaborare: Rurac Mihail, doctor,

conferenţiar universitar

6

1. Introducere în domeniul de formare profesională

1.1. Descriere generală Domeniul vizează pregătirea viitorilor specialiști în bazele teoretice și practice

profunde în genetică, ameliorare și tehnologia modernă de cultivare a plantelor agri-cole pentru a activa cu succes în domeniul întregului spectru al producţiei vegetale: crearea, aprecierea și selectarea soiurilor și hibrizilor de perspectivă ale culturilor agricole, organizarea producerii de seminţe și material săditor, recoltarea și valorifi-carea producţiei, cercetare și învăţămînt, creativitate etc.

În cadrul domeniului Selecţia şi genetica culturilor agricole se realizează speciali-tatea 611.1 Selecţia şi genetica culturilor agricole, care are tangenţe relevante cu urmă-toarele specialităţi: 613.1 Agronomie, 612.1 Protecţia plantelor, 615.1 Horticultură și 618.1 Biotehnologii agricole.

La elaborarea programelor de studii au fost identificate, la nivel naţional, necesi-tăţile societăţii în pregătirea specialiștilor în domeniul dat. În acest proces, alături de comunitatea universitară, au fost antrenaţi și diferiţi angajatori.

1.2. Caracteristici-cheie Nivelul Licenţă (ciclul I) Masterat (ciclul II) Doctorat

Durata studiilor 4 ani (5)* 1,5 ani 3 ani (4)*Credite de studiu

ECTS240 credite 90 credite Nu se aplică

Forma de organizare

Învăţămînt de zi Învăţămînt de zi Învăţămînt de zicu frecvenţă redusă

Condiţii de acces

Diplomă de studii liceale*, diplomă de colegiu, diplomă de studii superioare

Diplomă de licenţă Diplomă de licenţă, diplomăde master

Precondiţii

30 de credite pentru masterat de cercetare pentru candidații din alte domenii

Stagii de practică Cu titlu obligatoriuminimum 20 credite

Cu titlu obligatoriuminimum 30 credite Nu se realizează

7

Reguli de examinare şi

evaluare

Evaluarea se realizează prin:

1. evaluarea periodică, pe parcursul între-gului an de studiu la lucrări practice și de laborator, formularea temelor, elaborarea lucrărilor, proiecte-lor etc. individuale cu scopul estimării competenţelor speci-fice și instrumentale;

2. evaluarea interme-diară la mijlocul fiecărui semestru, în scopul stabilirii nivelului și ritmului de acumulare a cu-noștinţelor de către fiecare student;

3. evaluarea stagiilor de practică în scopul aprecierii competen-ţelor sistemice;

4. evaluare finală semestrială menită să aprecieze gradul de însușire a unei unităţi de curs pro-gramate.

1. evaluarea perio-dică, pe parcursul întregului an de studii, la lucrări practice și semi-nare, realizarea lucrărilor indivi-duale de proiecta-re și cercetare, cu scopul estimării competenţelor specifice pentru ciclul II, studii superioare mas-terat;

2. evaluarea intermediară la mijlocul fiecă-rui semestru în scopul stabi-lirii nivelului și ritmului de acumulare a cunoștinţelor de către fiecare masterand;

3. evaluarea finală semestrială me-nită să aprecieze gradul de însuși-re a unităţilor de curs programate.

Evaluarea se realizează prin:

1. susţinerea examenelor de doctorat pentru testarea competenţelor generale pentru acest ciclu;

2. susţinerea a trei referate știinţi-fice pe unităţi de curs, de specialitate, în scopul apreci-erii competen-ţelor specifice profesionale.

Modalitate de evaluare

finală

Examen de licenţăinclusiv două probe (o unitate de curs fundamentală și una de specialitate) și teza de licenţă.

Susţinerea tezei de master

Susţinerea tezeide doctor

Certificare Diplomă de licenţă Diplomă de master Diplomă de doctor

Titlu acordat Licenţiat Master Doctor

Drepturi pentru absolvenţi

– A aplica pentru programe de master;

– acces pe piaţa muncii;

– oportunităţi LLL

– A aplica pentru programe de doctorat;

– acces pe piaţa muncii;

– oportunităţi LLL

– A aplica pentru realizarea post doctoratului;

– acces pe piaţa muncii;

– oportunităţi LLL

8

Autorizarea programelor

Domeniile stabilite prin lege de către Parlamentul Republicii Moldova. Programele sînt aprobate de către Senatul universitarși confirmate de cătreMinisterul Educaţieiși cel de resort. O dată la 5 ani programele sînt acreditateîn modul stabilit.

Ministerul Educaţiei la propunerea Senatului

Consiliul Naţional de Atestare și Acreditare sau altă structură abilitată

* În cazul studiilor cu frecvenţă redusă şi la distanţă în modul stabilit.** Lifelong learning

9

2. Titluri (calificări) şi ocupaţii

2.1. Descrierea calificăriiCiclul Titluri acordate / componente specifice

Licenţă

Licenţiat în ştiinţe agricole, specialitatea Selecţia și genetica culturilor agricole: cunoștinţe de bază în domeniul disciplinelor: botanică, biochimie, pedologie, genetică, citogenetică, fiziologia plantelor, informatică, psihologia comunicării, agrotehnica, fitotehnia, ameliorarea specială a plantelor de cîmp, producerea de seminţe, imunogenetica, bazelor biologice și ecologice ale cultivării culturilor agricole pe sectoarele de producţie și seminciere, tehnologiilor performante de producere a producţiei fitotehnice, certificarea și comercializarea producţiei fitotehnice și a materialului semincier și săditor.Studiile se finalizează cu susţinerea examenului licenţă, inclusiv teza de licenţă.

Masterat

Master în ştiințe agricole, cu specializări în ameliorarea generală şi specială a plantelor, genetica generală, ontogenetica şi biotehnologii în fitotehnie, genetică, ameliorare şi biotehnologii vegetale.Studiile prevăd aprofundarea în pregătirea teoretică și practică, pentru a activa cu succes în domeniul Selecţiei şi genetica plantelor, în cercetările știinţifice de profil, în instruirea elevilor și studenţilor în cadrul instituţiilor de învăţămînt mediu de specialitate și superior, pentru continuarea studiilor de doctorat. Studiile se finalizează cu susţinerea tezei de master.

Doctorat

Doctor în agricultură, doctor în biologie.Studiile prevăd pregătirea cadrelor știinţifice de înaltă calificare în genetică și ameliorare pentru necesităţile știinţei, ale învăţămîntului și alte domenii de activitate, în scopul asigurării progresului știinţific și social-economic al ţării.Studiile se finalizează cu susţinerea tezei de doctor în agricultură.

10

2.2. Ocupaţii tipice pentru absolvenţii domeniului 611 Selecția și genetica culturilor agricole pe cicluri

Ciclul I, studii superioare de licențăDomeniul

de specializare

Categorii / grupuri de profesii pe domenii de activitate economică

Lista profesiilor conform specializării

Agronomie Agricultură

– fermier specializat în creșterea diferitor culturi agricole

– fermier producător de produse pentru consum personal

– fermier specializat în culturi vegetale și crescător de animale

– fermier specializat în producerea seminţelor și a materialului săditor

– agronom – agronom de calificare medie – agronom pentru protecţia

plantelor de calificare medie – agronom de secţie – agronom de secţie de calificare medie – agronom pentru producerea seminţelor – agronom de calificare medie

pentru producerea seminţelor – biolog – laborant – tehnician în biologie

11

Ciclul II, studii superioare de masterat

Domenii de specializare

Categorii / grupuri de profesii pedomeniul de

activitate economică

Lista profesiilor conformspecializării

Planificarea producţiei, managementul procedeelor agrotehnice la cultivarea culturilor agricole pe sectoarele de producţie și seminciere.Valorificarea producţiei fitotehnice, materialului semincier și săditor, certificarea și comercializarea producţiei fitotehnice conform standardelor existente naţionale și internaţionale etc.

Agricultură

– agronom șef – director întreprinderi agricole de stat – director întreprinderi

mici în agricultură – director staţie pentru

experimentarea soiurilor – inspector principal de stat în domeniul

cerealelor și produse cerealiere – șef cîmp experimental – șef compartiment în agricultură – șef compartiment de producţie

a sectorului agricol – șef detașament în agricultură – șef direcţie în agricultură – șef expediţie în agricultură – șef punct în agricultură – șef sector în agricultură – inspector principal de stat pentru

producerea seminţelor – inspector principal de stat

pentru calitatea cerealelor și a produselor cerealiere

– manager în agricultură – președinte cooperativă agricolă – șef sector în agricultură – șef sector de experimentare a soiurilor – șef secţie în agricultură – șef staţie în agricultură

Învăţămînt

– lector – asistent în învăţămîntul superior – profesor în colegiu – director colegiu – inspector în instituţii de

învăţămînt superior – inspector în învăţămîntul

secundar profesional.

Cercetare

– stagiar - cercetător în biologie – colaborator știinţific în biologie – șef laborator de cercetări știinţifice – laborant cercetător în biologie

12

Doctorat

Domenii de specializare

Categorii / grupuri de profesii pe domenii de activitate economică

Lista profesiilor conform specializării

Agricultură, agronomie, selecţie și genetica culturilor agricole, tehnologia de cultivare a culturilor de cîmp pe sectoarele de producţie și seminciere.

Învăţămînt – lector superior universitar – conferenţiar universitar – profesor universitar

Cercetare

– colaborator știinţific în biologie – șef laborator de cercetări știinţifice – director grădină botanică – șef laborator de producţie – șef proiect cercetare – proiectare

2.3. Rolul domeniului în alte programe de formareDomeniile de formare profesională / specialităţile care necesită includerea cursu-

rilor din domeniul 611 Selecţia şi genetica culturilor agricole sînt, după cum urmea-ză: I. 613.1 Agronomie, obligatorii (matematică și statistică biologică, biofizică și

agrometeorologie, tractoare și automobile, chimie generală, biochimie, bota-nică, microbiologie, topografie, mașini agricole, pedologie, genetică, ecologie și protecţia mediului, agrotehnică, fitotehnie, fiziologia plantelor); opţionale: (agrochimie, agricultură ecologică, ecotoxicologia).

II. 615.1 Horticultură, obligatorii (matematică și statistică biologică, biofizică și agrometeorologie, tractoare și automobile, chimie generală, biochimie, botani-că, microbiologie, topografie, mașini agricole, pedologie, fiziologia plantelor); opţionale: (agrotehnica, fitotehnia, agrochimia, tehnica experimentală).

III. 616.1 Silvicultură şi grădini publice, obligatorii (matematică și statistică biologi-că, biofizică și agrometeorologie, chimie generală, biochimie, botanică, topogra-fie, pedologie, fiziologia plantelor); opţionale (ecologie și protecţia mediului).

IV. 617.1 Viticultură şi vinificaţie, obligatorii (matematică și statistică biologică, biofizică și agrometeorologie, chimie generală, biochimie, botanică, microbio-logie, topografie, mașini agricole, pedologie, ecologie și protecţia mediului, fizi-ologia plantelor); opţionale (agrotehnica, agrochimia, cartare agrochimică).

V. 612.1 Protecţia plantelor, obligatorii (matematică și statistică biologică, bio-fizică și agrometeorologie, chimie generală, biochimie, botanică, tractoare și automobile, mașini agricole, pedologie, genetică, ecologie și protecţia mediu-lui, fiziologia plantelor); opţionale (fitotehnie, agrochimie, apicultură, cartarea agrochimică).

VI. 614.1 Zootehnia, obligatorii (matematică și statistică biologică, biofizică și agro-meteorologie, chimie generală, biochimie); opţionale: (apicultura, ameliorarea animalelor).

VII. 618.1 Biotehnologii agricole, obligatorii (matematică și statistică biologică, bio-fizică și agrometeorologie, chimie generală, biochimie).

13

3. Finalităţi de studiu şi competenţe – descriptori de nivel pe cicluri

3.1. Descrierea finalităţilor de studiu şi a competenţelorFinalităţile de studiu/rezultatele învăţării sînt exprimate în competenţe specifice

și generice (în conformitate cu descriptorii de la Dublin și lista competenţelor, re-comandată în cadrul proiectului Tuning), relevante pentru subiectele fiecărui ciclu, luîndu-se în considerare nivelul competenţelor.

În tabelul ce urmează sînt indicate Competenţele specifice înscrise în descriptorii de la Dublin, exprimaţi în cinci dimensiuni după cum urmează:

A. CunoaștereB. Aplicarea cunoștinţelorC. Abilităţi analitice și predictiveD. Abilităţi de comunicareE. Abilităţi de a învăţa

Competenţele generice înscrise în descriptorii de la Dublin

Raytingul în funcţie de importanţă Competenţe generice1. cunoștinţe de bază în domeniu2. cunoștinţe de bază în profesie3. capacitatea de analiză și sinteză4. capacitatea de a învăţa5. creativitate6. aplicarea cunoștinţelor în practică7. adaptabilitate8. abilităţi critice și autocritice9. comunicare orală și scrisă

10. angajament etic11. capabilităţi interpersonale12. cunoașterea unei limbi străine13. capabilitatea de a lua decizii

14

Cic

lul I

, stu

dii s

uper

ioar

e de

lice

nță

Com

pete

nţel

e sp

ecifi

ce în

scri

se în

des

crip

tori

i de

la D

ublin

Ray

tingu

l în

func

ţie d

e im

port

anţă

Den

umir

ea su

ccin

tă a

co

mpe

tenţ

elor

spec

ifice

Des

crie

rea

com

pete

nţel

orLa

fina

lizar

ea ci

clulu

i înt

îi în

Sele

cţia

şi ge

netic

a cu

lturil

or a

grico

le,

stude

ntul

/a tr

ebui

e:

Niv

elul

de

scri

ptor

ilor

de la

Dub

lin

1.so

luţio

nare

a pr

oble

mel

orsă

est

imez

e or

dine

a pr

iorit

ăţilo

r în

solu

ţiona

rea

dife

ritor

situ

aţii

prof

esio

nale

de

prod

ucţie

din

dom

eniu

l agr

onom

iei

B

2.cu

noaș

tere

să p

osed

e de

cun

oștin

ţe în

bot

anic

ă, b

ioch

imie

, gen

etic

ă, m

icro

biol

ogie

, fiz

iolo

gia

plan

telo

r; in

form

atic

ă, p

sihol

ogia

com

unic

ării

în d

omen

iuA

3.cu

noaș

tere

să p

osed

e cu

noșt

inţe

de

spec

ialit

ate

în d

omen

iul b

iolo

giei

, gen

etic

ii,

sele

cţie

i și t

ehno

logi

ei d

e cu

ltiva

re a

dife

ritor

cul

turi

de cî

mp

A

4.ab

ilită

ţi bi

olog

ice

să c

unoa

scă

și să

aplic

e cu

noșt

inţe

de

bază

în d

omen

iul i

nter

acţiu

nii

proc

esel

or fi

zico

– ch

imic

e și

fizio

logi

ce la

spor

irea

prod

uctiv

ităţii

cu

lturil

or a

gric

ole

A, B

5.re

peta

bilit

ate

expe

rimen

tală

să co

nfirm

e în

mod

indi

vidu

al, e

xper

imen

tal,

ipot

eze

prac

tice

și te

oret

ice

cuno

scut

eB

6.m

odel

area

și so

luţio

nare

a pr

oble

mel

or

să id

entifi

ce el

emen

tele

prio

ritar

e în

elab

orar

ea și

util

izar

ea u

nui m

odel

vi

abil

pent

ru d

iferit

e pr

oces

e te

hnol

ogic

e di

n do

men

iu c

u as

igur

area

ce

rtitu

dini

i nec

esar

eB

7.cu

ltură

agr

onom

ică

și ad

apta

bilit

ate

să c

unoa

scă

cele

mai

impo

rtan

te a

rii d

in b

iolo

gie

și ag

rono

mie

și

capa

cita

tea

de a

se a

dapt

a sit

uaţii

lor n

oiA

, C, E

8.st

udiu

l lite

ratu

rii d

e sp

ecia

litat

e di

n do

men

iusă

sele

ctez

e și

să u

tiliz

eze

info

rmaţ

ia d

in li

tera

tura

de

spec

ialit

ate,

Inte

rnet

, ac

te n

orm

ativ

e et

c. E

9.ca

paci

tate

a de

a în

văţa

și d

e a

lucr

a in

divi

dual

să a

bord

eze

noi d

omen

ii pr

in st

udiu

indi

vidu

al și

apro

fund

area

cu

noșt

inţe

lor o

bţin

ute

E

10.

abili

tăţi

prof

esio

nal-u

man

e

să d

ezvo

lte si

mţu

l res

pons

abili

tăţii

în co

ncor

danţ

ă cu

libe

ra a

lege

re a

cu

rsur

ilor (

opţio

nale

, fac

ulta

tive)

, de

a cî

știg

a fle

xibi

litat

e pr

ofes

iona

lă

prin

tr-u

n sp

ectr

u la

rg a

met

odel

or d

e am

elio

rare

a c

ultu

rilor

agr

icol

e cu

ltiva

te

A, B

15

11.

abili

tăţi

de o

rient

are

gene

rală

să în

veţe

, cer

cete

ze, a

naliz

eze,

expu

nă o

ral ș

i în

scris

, în

limba

de

stat

și, c

el

puţin

, înt

r-o

limbă

de

circ

ulaţ

ie in

tern

aţio

nală

, inc

lusiv

prin

inte

rmed

iul

tehn

olog

iilor

info

rmaţ

iona

leA

, B

12.

abili

tăţi

soci

o-um

anist

ice

să a

sum

e re

spon

sabi

lităţ

i cu

cara

cter

jurid

ic, fi

lozo

fic, p

olito

logi

c,

soci

olog

ic, p

sihol

ogic

și e

cono

mic

în si

tuaţ

ii re

ale

de p

rodu

cţie

A, B

13.

abili

tăţi

de o

rient

are

spre

sp

ecia

litat

e

să c

unoa

scă

și să

aplic

e ba

zele

bio

logi

ce la

crea

rea

și se

lect

area

soiu

rilor

și

hibr

izilo

r noi

de

plan

te, c

arac

teris

ticii

de p

rodu

cţie

, cer

inţe

lor f

aţă

de

fact

orii

ecol

ogic

i și t

ehno

logi

ci, r

ezist

enţa

la b

oli ș

i dău

năto

ri, te

hnol

ogii

perf

orm

ante

de

prod

ucer

e și

de p

ăstr

are

a pr

oduc

ţiei fi

tote

hnic

e, in

dici

i de

cal

itate

, cer

tifica

rea

și co

mer

cial

izar

ea p

rodu

cţie

i fito

tehn

ice

conf

orm

st

anda

rdel

or n

aţio

nale

și in

tern

aţio

nale

A, B

14.

abili

tăţi

de co

mun

icar

esă

com

unic

e at

ît în

cole

ctiv

ul d

e sp

ecia

liști,

cît ș

i în

cel d

e ne

spec

ialiș

ti în

do

men

iuD

Not

ă: A

naliz

a in

form

aţie

i din

tabe

l ind

ică

pond

erea

com

pone

ntel

or d

e tip

A şi

B în

rapo

rt c

u ce

ilalți

trei

des

crip

tori

de la

Dub

-lin

.

16

Cic

lul I

I, st

udii

supe

rioa

re d

e m

aste

rat

Com

pete

nţel

e sp

ecifi

ce în

scri

se în

des

crip

tori

i de

la D

ublin

Ray

tingu

l în

func

ţie d

e im

port

anţă

Den

umir

ea su

ccin

tă a

co

mpe

tenţ

elor

spec

ifice

Des

crie

rea

com

pete

nţel

or

La fi

naliz

area

mas

tera

tulu

i, stu

dent

ul/a

treb

uie:

Niv

elul

de

scri

ptor

ilor

de la

Dub

lin

1.m

odel

area

ana

litic

ă și

pred

ictiv

ă în

solu

ţiona

rea

prob

lem

elor

să id

entifi

ce a

nalit

ic și

pre

dict

iv el

emen

tele

prio

ritar

e în

elab

orar

ea și

ut

iliza

rea

unui

mod

el v

iabi

l pen

tru

dife

rite

proc

ese

tehn

olog

ice

din

dom

eniu

cu

asig

urar

ea ce

rtitu

dini

i nec

esar

eC

2.so

luţio

nare

a pr

oble

mel

orsă

est

imez

e or

dine

a pr

iorit

ăţilo

r în

baza

opt

imiz

ării

proc

esel

or d

e am

elio

rare

și se

lect

are

cu sc

opul

solu

ţionă

rii d

iferit

or si

tuaţ

ii pr

ofes

iona

leC

3.st

udiu

l lite

ratu

rii d

e sp

ecia

litat

e di

n do

men

iusă

sele

ctez

e și

să u

tiliz

eze

info

rmaţ

ii di

n lit

erat

ura

de sp

ecia

litat

e, In

tern

et,

acte

nor

mat

ive

etc.

E

4.ca

paci

tate

a de

a în

văţa

și d

e a

lucr

a in

divi

dual

să a

bord

eze

noi d

omen

ii pr

in st

udiu

l ind

ivid

ual ș

i apr

ofun

dare

a cu

noșt

inţe

lor o

bţin

ute

A, B

5.m

odel

are

să a

dapt

eze

mod

ele

disp

onib

ile la

dat

e ex

perim

enta

le n

oiB

6.ap

rofu

ndar

ea c

unoș

tinţe

lor

să o

bţin

ă și

să ap

rofu

ndez

e cu

noșt

inţe

refe

ritoa

re la

real

izăr

ile av

ansa

te d

in

dom

eniu

E

7.ap

rofu

ndar

ea c

unoș

tinţe

lor

să o

bţin

ă și

să ap

rofu

ndez

e cu

noșt

inţe

din

dom

eniil

e ad

iace

nte

spec

ialit

ăţii

de b

ază

E

8.cu

noaș

tere

, per

fecţ

iona

re și

ad

apta

bilit

ate

să re

aliz

eze

diag

noze

baz

ate

pe ce

rcet

are

în v

eder

ea re

zolv

ării

prob

lem

elor

pr

in in

tegr

area

cun

oștin

ţelo

r noi

sau

inte

rdisc

iplin

are,

elab

orar

ea

jude

căţil

or p

e ba

za u

nor i

nfor

maţ

ii in

com

plet

e sa

u lim

itate

, dez

volta

rea

de

depr

inde

ri no

i ca

răsp

uns l

a no

ile c

unoș

tinţe

car

e ap

ar și

ada

ptar

ea la

ace

ste

situa

ţii

A, C

, E

9.re

peta

bilit

ate

expe

rimen

tală

să co

nfirm

e în

mod

inde

pend

ent,

expe

rimen

tal i

pote

ze p

ract

ice

și te

oret

ice

deja

cun

oscu

teB

10.

abili

tăţi

biol

ogo-

ecol

ogic

esă

cun

oasc

ă în

dom

eniu

l int

erac

ţiuni

i fac

toril

or b

iolo

gici

și e

colo

gici

la

spor

irea

prod

uctiv

ităţii

și c

alită

ţii p

rodu

cţie

i cul

turil

or a

gric

ole

B, E

17

11.

cerc

etar

ea d

e fr

ontie

răsă

cun

oasc

ă și

să ap

lice

prin

cipi

ile g

ener

ale

ale

unei

a sa

u m

ai m

ulto

r sp

ecia

lităţ

i adi

acen

te d

omen

iulu

i dat

A, B

12.

abili

tăţi

de co

mun

icar

esă

com

unic

e atît

cu sp

ecia

liști

în d

omen

iu, c

ît și

cu ce

i din

afar

a lui

D

13.

capa

cită

ţi m

anag

eria

lesă

act

ivez

e cu

un

grad

spor

it de

auto

nom

ie, î

n sp

ecia

l, pr

in a

ccep

tare

a re

spon

sabi

lităţ

ii în

pla

nific

area

și m

anag

emen

tul p

roie

ctel

or d

in d

omen

iuC

14.

capa

cită

ţi de

mod

erni

zare

să p

osed

e in

form

aţii

cure

nte

refe

ritoa

re la

met

ode

și pr

oced

ee n

oi d

in

dom

eniu

și c

apac

itate

a de

a si

ntet

iza

și tr

ansm

ite a

ceas

tă in

form

aţie

pe

rsoa

nelo

r coi

nter

esat

e E

15.

abili

tăţi

de ce

rcet

are

să p

rogr

amez

e și

să re

aliz

eze

cerc

etăr

i știi

nţifi

ce su

b în

drum

area

co

nduc

ător

ului

știin

ţific

C, E

16.

abili

tăţi

prof

esio

nal-u

man

e

să-ș

i dez

volte

sim

ţul r

espo

nsab

ilită

ţii în

conc

orda

nţă

cu li

bera

ale

gere

a

curs

urilo

r (op

ţiona

le, f

acul

tativ

e), d

e a

cîșt

iga

flexi

bilit

ate

prof

esio

nală

pr

intr

-un

spec

tru

larg

al m

etod

elor

de

amel

iora

re a

cul

turil

or a

gric

ole

culti

vate

A, B

17.

abili

tăţi

de o

rient

are

gene

rală

să ce

rcet

eze,

anal

izez

e, ex

pună

ora

l și î

n sc

ris, î

n lim

ba d

e st

at și

, cel

pu

ţin, î

ntr-

o lim

bă d

e ci

rcul

aţie

inte

rnaţ

iona

lă, i

nclu

siv p

rin in

term

ediu

l te

hnol

ogiil

or in

form

aţio

nale

B, D

18.

abili

tăţi

soci

o-um

anist

ice

să-ș

i asu

me

resp

onsa

bilit

ăţi c

u ca

ract

er ju

ridic

, filo

zofic

, pol

itolo

gic,

so

ciol

ogic

, psih

olog

ic și

eco

nom

ic în

situ

aţii

real

e de

pro

ducţ

ieD

19.

abili

tăţi

de o

rient

are

spre

sp

ecia

litat

e

să c

unoa

scă ș

i să a

plic

e baz

ele b

iolo

gice

la cr

eare

a și s

elect

area

soiu

rilor

și

hibr

izilo

r noi

de p

lant

e, ca

ract

erist

icii

de p

rodu

cţie

, cer

inţe

lor f

aţă d

e fac

torii

ec

olog

ici ș

i teh

nolo

gici

, rez

isten

ţa la

bol

i și d

ăună

tori,

tehn

olog

ii pe

rform

ante

de

pro

duce

re și

păs

trare

a pr

oduc

ţiei fi

tote

hnic

e și m

ater

ialu

lui s

emin

cier

și

sădi

tor,

indi

cii d

e cal

itate

, cer

tifica

rea ș

i com

erci

aliz

area

pro

ducţ

iei fi

tote

hnic

e și

sem

inţe

lor c

onfo

rm st

anda

rdelo

r naţ

iona

le și

inte

rnaţ

iona

le

C, E

20.

stan

dard

e ab

solu

te

inov

ațio

nale

să in

form

eze d

espr

e „lu

crul

de g

eniu

” (va

rieta

tea

și sa

tisfa

cţia

des

cope

ririlo

r di

n do

men

iu) î

n sc

opul

conș

tient

izăr

ii ce

lor m

ai e

xige

nte

stan

dard

eC

, E

21.

capa

cită

ţi lin

gvist

ice

să c

unoa

scă

la n

ivel

de

com

unic

are

fluen

tă o

lim

bă d

e ci

rcul

aţie

in

tern

aţio

nală

D

Not

ă: A

naliz

a in

form

aţie

i din

tab

el in

dică

pon

dere

a co

mpo

nent

elor

de

tip A

şi B

în r

apor

t cu

cei

lalți

tre

i des

crip

torii

de

la

Dub

lin.

18

Doc

tora

t

Com

pete

nţel

e sp

ecifi

ce în

scri

se în

des

crip

tori

i de

la D

ublin

Ray

tingu

l în

func

ţie d

e im

port

anţă

Den

umir

ea su

ccin

tă a

co

mpe

tenţ

elor

spec

ifice

Des

crie

rea

com

pete

nţel

or

La fi

naliz

area

doc

tora

tulu

i, do

ctor

andu

l/a tr

ebui

e să:

Niv

elul

de

scri

ptor

ilor

de la

Dub

lin

1.st

udiu

l lite

ratu

rii d

e sp

ecia

litat

e di

n do

men

iusă

sele

ctez

e, sin

tetiz

eze

și ut

ilize

ze a

info

rmaţ

iei p

rivin

d st

adiu

l act

ual a

l an

umito

r pro

blem

e cu

car

acte

r știi

nţifi

c E

2.st

udiu

l ind

ivid

ual

să ap

lice

met

odel

e av

ansa

te d

e pr

ogra

mar

e și

prel

ucra

re a

dat

elor

ex

perim

enta

le și

real

izar

ea ce

rcet

ărilo

r în

baza

pro

gram

elor

elab

orat

eE

3.m

odel

are

să cr

eeze

mod

ele

noi a

decv

ate

dife

ritor

situ

aţii

real

e B

4.ap

rofu

ndar

ea c

unoș

tinţe

lor

să e

xtin

dă sa

u re

defin

easc

ă cu

noșt

inţe

le și

/sau

pra

ctic

a pr

ofes

iona

lă

exist

ente

în c

adru

l dom

eniu

lui s

au la

inte

rfer

enţă

cu

alte

dom

enii

C, E

5.ap

rofu

ndar

e și

adap

tabi

litat

esă

util

izez

e cun

oștin

ţele

pen

tru

a an

aliz

a cr

itic,

a ev

alua

și a

sint

etiz

a id

ei n

oi

și co

mpl

exe,

celo

r mai

avan

sate

din

dom

eniu

și a

dapt

area

la a

cest

e situ

aţii

C, E

6.re

peta

bilit

ate

expe

rimen

tală

să co

nfirm

e în

mod

indi

vidu

al, e

xper

imen

tal,

ipot

eze

prac

tice

și te

oret

ice

cuno

scut

eB

7.el

abor

are

și ap

licar

esă

conc

eapă

, ela

bore

ze și

pro

iect

eze

noi t

ehno

logi

i, pr

oces

e, m

etod

e de

cr

eare

a so

irilo

r și h

ibriz

ilor n

oi e

tc. c

u im

plem

enta

rea

aces

tora

în p

rodu

cţie

și

obţin

erea

de

noi c

unoș

tinţe

și so

luţii

pro

cedu

rale

C, E

8.ce

rcet

area

de

fron

tieră

să re

aliz

eze

inve

stig

aţii

știin

ţifice

la in

ters

ecţia

dife

ritor

dom

enii

adia

cent

e A

9.ca

paci

tăţi

lingv

istic

esă

cun

oasc

ă la

niv

el d

e co

mun

icar

e și

prez

enta

re re

zulta

tele

știin

ţifice

într

-o

limbă

de

circ

ulaţ

ie in

tern

aţio

nală

D

10.

capa

cita

tea

de co

mun

icar

e sp

ecifi

căsă

pro

mov

eze,

în co

ntex

t aca

dem

ic și

pro

fesio

nal,

prog

resu

l teh

nico

-șt

iinţifi

c înt

r-o

soci

etat

e ba

zată

pe

cuno

aște

reD

Not

ă: A

naliz

a in

form

aţie

i din

tabe

l ind

ică

pond

erea

abs

olut

ă a

com

pone

ntel

or C

, D, E

în ra

port

cu

ceila

lți d

oi d

escr

ipto

ri de

la

Dub

lin.

19

3.2.

Cor

elaţ

ia „

final

ităţi

de st

udiu

şi co

mpe

tenţ

e –

curr

icul

um”

Tran

spun

erea

fina

lităţ

ilor d

e st

udiu

și c

ompe

tenţ

elor

pre

coni

zate

în c

onţin

utur

i / c

urric

ulum

prin

uni

tăţi

de c

urs /

mod

ule

sînt

stru

ctur

ate

conf

orm

com

pone

ntel

or p

lanu

lui d

e în

văţă

mîn

t și p

reze

ntat

e în

tabe

lele

ce u

rmea

ză.

Cor

elaţ

ia „u

nita

te d

e cu

rs /

fina

lităţ

i de

stud

ii sc

onta

te p

entr

u lic

enţă

”

Cod

curs

Uni

tate

de

curs

(mod

ul)

Num

ăr

cred

iteEC

TSFi

nalit

ăţile

de

stud

iu în

ord

inea

pri

orită

ţilor

existente

12

34

56

78

910

1112

1314

F.M

atem

atic

ă și

stat

istic

ă bi

olog

ică

4+

++

++

F.Bi

ofizi

că și

agr

omet

eoro

logi

e6

++

++

++

++

F.C

him

ie g

ener

ală

4+

++

+F.

Bioc

him

ie4

++

++

++

++

+F.

Bota

nica

6

++

++

++

+F.

Mic

robi

olog

ie3

++

++

++

++

F.To

pogr

afie

3+

++

F.Pe

dolo

gie

4+

++

++

++

F.C

itoge

netic

ă 4

++

++

++

++

F.Ec

olog

ie și

pro

tecţ

ia m

ediu

lui

4+

++

++

++

+F.

Fizi

olog

ia p

lant

elor

6+

++

++

++

+F.

Gen

etic

a ge

nera

lă6

++

++

++

++

+S.

Trac

toar

e și

auto

mob

ile4

++

++

S.M

așin

i agr

icol

e6

++

++

S.Ec

onom

ia a

grar

ă4

++

++

+S.

Agr

oteh

nică

4+

++

++

+

20

S.Fi

tote

hnie

+

++

++

++

++

S.C

onta

bilit

ate

și ge

stiu

ne

econ

omic

ă+

++

++

++

++

S.M

arke

ting

++

++

+S.

Am

elio

rare

a ge

nera

lă a

pla

ntel

or+

++

++

++

++

S.A

mel

iora

re sp

ecia

lă a

pla

ntel

or

de cî

mp

++

++

++

++

+

S.M

anag

emen

t+

++

+

S.A

mel

iora

rea

spec

ială

a p

lant

elor

ho

rtic

ole

++

++

++

++

++

G.

Lim

bi st

răin

e-1

++

++

G.

Info

rmat

ică

++

++

++

G.

Psih

olog

ia co

mun

icăr

ii+

++

+G

.Li

mbi

stră

ine

- 2+

++

+

UEl

emen

te d

e cu

ltură

uni

vers

ală

și na

ţiona

lă+

++

+

UBa

zele

stat

ului

, dre

ptul

ui și

le

gisla

ţia m

unci

i+

++

++

++

UŞt

iinţe

filo

zofic

e+

++

++

++

+U

Etic

ă pr

ofes

iona

lă+

++

+U

Baze

le m

icro

- și m

acro

econ

omie

i+

++

++

+U

Inte

grar

e ec

onom

ică

euro

pean

ă+

++

++

++

+

* Pre

dare

a în

mod

ul

21

Cor

elaţ

ia „u

nita

te d

e cu

rs /

fina

lităţ

i de

stud

ii sc

onta

te p

entr

u m

aste

rat”

Cod

cu

rsU

nita

tea

de cu

rs (m

odul

)

Num

ăr

cred

ite

ECTS

Fina

lităţ

ile d

e st

udiu

în o

rdin

ea p

rior

ităţil

or

propus

12

34

56

78

910

1112

1314

1516

1718

1920

21

F.

Teor

ia șt

iințe

i, m

etod

olog

ia și

etic

a ce

rcet

ării

Plan

ifica

rea

expe

rienţ

elor

, efe

ctua

rea

cerc

etăr

ilor ș

i int

erpr

etăr

ii re

zulta

telo

r ob

ţinut

e.

10+

++

++

++

++

++

++

++

+

F.

Baze

le șt

iinţifi

ce b

iolo

gice

creă

rii și

sele

ctăr

ii so

iuril

or și

hib

rizilo

r noi

ale

pla

ntel

or

agric

ole

și sp

orire

a pr

oduc

tivită

ţii și

cal

ităţii

pr

oduc

ţiei o

bţin

ute

15+

++

++

++

++

++

++

++

++

S.C

ertifi

care

a și

com

erci

aliz

area

pro

ducţ

iei

fitot

ehni

ce, m

ater

ialu

lui s

emin

cier

și să

dito

r10

++

++

++

++

++

++

++

++

+

S.Bi

oteh

nolo

gii ș

i met

ode

avan

sate

de

amel

iora

re so

iuril

or și

hib

rizilo

r a c

ultu

rilor

ag

ricol

e15

++

++

++

++

++

++

++

++

++

S.St

agiu

de

prac

tică

10+

++

++

++

++

++

++

++

++

++

++

S.Te

za d

e m

aste

r30

++

++

++

++

++

++

++

++

++

++

+

22

Corelaţia „unitate de curs/finalităţi de studii scontate pentru doctorat”

Cod curs Unitatea de curs (modul)

Număr credite ECTS

Finalităţile de studiu în ordinea priorităţilor

Nu

se ap

lică

Disciplina de specialitate

Nu

se ap

lică

+ + + + + + + +Informatică + + +Limba modernă + + + +Istoria și metodologia domeniului de cercetare + + + + +

Referat pe problematica tezei, anul 1 + + + + + + + + +

Referat pe problematica tezei, anul 2 + + + + + + + + +

Referat pe problematica tezei, anul 3 + + + + + + + + +

Teza de doctor + + + + + + + + + +

3.3. Proces de consultare

Viziunea comparativă referitor la competenţele generale

Raytingul în funcţie de importanţă Competenţe genericeStudenţi Cadre didactice Angajatori1 1 1 cunoștinţe de bază în domeniu2 2 2 cunoștinţe de bază în profesie3 5 13 capacitatea de analiză și sinteză3 4 7 capacitatea de a învăţa6 3 11 creativitate4 6 3 aplicarea cunoștinţelor în practică7 7 4 adaptabilitate5 8 8 abilităţi critice și autocritice9 9 9 comunicare orală și scrisă13 10 13 angajament etic11 11 5 capacităţi interpersonale12 12 6 cunoașterea unei limbi străine10 13 10 capacitatea de a lua decizii

Notă: Tabelul este elaborat în baza prelucrării statistice a datelor obţinute în baza sondajului realizat la specialitatea Selecţia şi genetica culturilor agricole, UASM; pre-cum și cadre didactice de la Facultatea de Agronomie şi 18 angajatori din diferite domenii de activitate (producţie, cercetare, colegii agricole, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova).

23

4. Volumul de muncă şi ECTS

4.1. Volumul de muncă pentru programele tipice de formare, exprimat în credite ECTS

Ciclul 1 credit ECTS = 30 ore de lucru ale studentuluiI (Licență) 240 crediteII (Masterat) 90 crediteDoctorat Durata studiilor 3 ani

4.2. Orientări şi diferenţe în Spaţiul European al Învăţămîntului Superior în domeniul datUn credit ECTS cuantifică 30 ore activitate de învăţare a studentului. Astfel, într-

un an universitar, numărul de ore destinat activităţii didactice a studentului consti-tuie 1800 ore.

Pentru primii 3 ani de licenţă este preferabil raportul 1:1 a orelor de contact și ce-lor destinate lucrului individual. În acest caz, pentru orele de contact și pentru lucrul individual al studenţilor vor fi rezervate cîte 900 ore.

Spre deosebire de orele de contact, care se realizează pe parcursul ambelor semes-tre (două semestre cîte 15 săptămîni), activitatea de studiu individual al studentului se desfășoară atît pe parcursul acestor semestre, cît și în perioada sesiunilor (două sesiuni a cîte 4 săptămîni). Din aceste considerente, cele 900 ore destinate studiului individual se vor diviza în două componente: 450 ore- lucrul individual pe parcursul semestrelor; 450 – lucrul individual în perioada sesiunilor.

De menţionat că lucrul individual pe parcursul semestrelor va include și lucrul individual ghidat de către profesor, care va conţine următoarele componente:

a) – 10% pentru disciplinele care au un număr considerabil de lucrări de labo-rator;

b) – 25% pentru disciplinele care prevăd realizarea temelor individuale extra-curriculare de calcul, grafice, situaţii individuale etc.;

c) – 40% pentru disciplinele care prevăd realizarea proiectelor (tezelor) de an.La ultimul an de licenţă raportul recomandabil de ore contact/ore de studii indi-

vidual este 1:2. La studiile de masterat se prevede raportul de 1:3.Analiza experienței naționale și europene, în vederea determinării particularităților

pregătirii specialiștilor pe domeniul respectiv, arată că domeniul respectiv, arată că domeniul de formare profesională Protecția plantelor în Universitatea Agrară, este perceput la fel ca și în alte țări europene, cum ar fi: Franța, Belgia, Italia, România, Cehia, etc.

Toate instituţiile de învăţămînt acordă diploma de licenţă în domeniul de formare profesională 611 Selecţia şi genetica culturilor agricole cu condiţia acumulării a 240 credite ECTS.

Este indicată menţinerea condiţiei de acumulare a 330 credite pentru acordarea diplomei de master și impunerea condiţiei de acces la doctorat numai a deţinătorilor diplomei de master.

24

5. Învăţarea, predarea şi evaluareaÎnvățămîntul la ciclul I (licență) se asigură prin:

• desfășurarea activităţilor didactice (prelegerilor, seminarelor, laboratoarelor, practicilor etc.) cu folosirea instrumentelor active de motivare și impulsionare a interesului cognitiv, de antrenare și dezvoltare a capacităţilor profesionale din domeniul selecţiei și geneticii culturilor agricole;

• acordarea priorităţilor în dezvoltarea personalităţii, capacităţilor și aptitudinilor subordonate principiilor educaţiei permanente, urmărind însușirea și confir-marea unor tehnici de muncă independentă, punînd accentul pe învăţare și nu pe predare;

• soluţionarea diferitor probleme de situaţie în echipe de studenţi. Pentru aceas-ta, studenţii se divizează în echipe, pentru a rezolva diverse probleme generale într-o perioadă de timp definită. Activitatea studenţilor este ghidată de cadrul didactic, care trasează obiectivele necesare pentru soluţionarea problemei, spe-cificînd interconexiunea cu cunoștinţele obţinute anterior, și solicitîndu-le să explice logic studentului în rezolvarea problemei și încrederea în corectitudinea răspunsului;

• încurajarea studenţilor, în cadrul lecţiilor practice, să comenteze modalităţile, folosite de către colegi, în rezolvarea problemelor generale și celor specifice;

• soluţionarea problemelor pe cale experimentală sau propunerea căilor de solu-ţionare a acestora, folosind materialul studiat anterior;

• realizarea proiectelor de an, care să confirme și să aprofundeze cunoștinţele ob-ţinute la o disciplină sau un grup de discipline. Proiectele de an se realizează în baza datelor obţinute în cercetările știinţifice din analiza literaturii de speciali-tate, Internet etc. prin rezolvarea unor probleme concrete de concepere, calcul, proiectare etc;

• familiarizarea studenţilor cu metodele de culegere, sistematizare și asimilare a informaţiei necesare pentru însușirea materialului prevăzut de către programele analitice.

Veridicitatea evaluării se asigură prin utilizarea următoarelor forme estimatorii:• Evaluarea iniţială. Se determină gradul de competenţă pentru mersul didactic

ulterior în realizarea unor obiective ce urmează să se efectueze la începutul pre-dării unei teme;

• Evaluarea continuă (formativă). Se realizează prin verificări sistematice integra-te în procesul complex de predare / învăţare / evaluare, ale gradului de realizare a obiectivelor de învăţare imediat după încheierea unei prelegeri, teme, întrebări etc., precum și în interiorul acestora. Pentru a evidenţia capacităţile de reflecţie, decizionale, de ordonare a competenţelor caracteristice programului, se foloseș-te evaluarea prin portofoliu.

Evaluarea prin portofoliu este parte a programului de studiu și se realizează pen-tru a evidenţia cunoștinţele și abilităţile studentului într-o varietate de competenţe. Portofoliul reprezintă o modalitate de reflecţie oferind posibilitatea evaluării auto-critice a lucrului studentului și a eficienţei interacţiunii interpersonale în contexte specifice. Portofoliul, de asemenea, este utilizat în timpul interviului pentru angajarea în cîmpul muncii.

25

• Evaluarea Finală (cumulativă, sumativă). Se realizează prin verificări și aprecieri periodice la sfîrșitul unui capitol, sistem de lecţii, întregii activităţi (semestriale) în vederea estimării nivelului real de realizare a obiectivelor preconizate. Sînt re-comandate estimările cu notă a prezentărilor orale, lucrărilor scrise, rezultatelor testărilor, examenelor finale etc.

Învătămîntul la ciclul II (master) se bazează pe competențele obținute la ciclul I, asigurîndu-se capacitatea de obţinere și aprofundare a cunoștinţelor privind realiză-rile avansate în domeniu, cum ar fi:• elementele de cercetare, experimentare, optimizare, identificare a situaţiilor de

aplicare a teoriilor avansate;• selectarea și operaţionalizarea cunoștinţelor teoretice adecvate activităţii în do-

meniu;• transferul cunoștinţelor aprofundate în domeniile adiacente selecţiei și geneticii

culturilor agricole;• declanșarea demersurilor cognitive de observaţie, sintetizare, investigare, con-

struire a ideilor, elaborare a răspunsurilor, soluţionare a situaţiilor de problemă, folosind metodele de explorare (observaţie, experiment, cercetarea documen-telor, demonstrarea, modelarea) și problematizarea (punerea, elaborarea, rezol-varea problemelor, crearea situaţiilor de problemă prin evidenţierea contradic-ţiilor).

6. Sporirea calităţiiCalitatea învăţămîntului în universitate este asigurată de utilizarea diferitor com-

petenenţe generice conform Programului Tuning (competenţe instrumentale, com-petenţe interpersonale, competenţe sistemice). Strategiile de management al calităţii sînt permanent corelate cu orientările și acţiunile în acest domeniu la nivel european. Programele de studii utilizate demonstrează capacităţi de realizare a obiectivelor pla-nificate, satisfac exigenţele și așteptările beneficiarilor interni și externi, garantează respectarea standardelor de calitate.

Sporirea nivelului calitativ al învăţămîntului își găsește exprimare prin:• proiectarea misiunii și viziunii în construirea ofertei de servicii a relaţiilor cu

beneficiarii;• realizarea efectivă a activităţilor, cuprinse în strategia universităţii, ce contribuie

la furnizarea ofertei de servicii potrivit cerinţelor standardelor calităţii de tip ISO 9000;

• monitorizarea activităţilor planificate și colectarea datelor care confirmă gradul de realizare a performanţelor cuprinse în standard;

• autoevaluarea eficienţei activităţilor programate pe baza dovezilor înregistrate;• evaluarea externă;• îmbunătăţirea continuă a capacităţii instituţionale prin programe de dezvoltare;• sporirea profesionalizării și aplicabilităţii în domeniul selecţiei și geneticii cul-

turilor agricole, asigurată de dezvoltarea competenţelor interactiv-profesionale. Aspectele principale ale acestui proces constau în mobilitate, angajare în cîmpul muncii și instruire continuă;

26

• asigurarea mobilităţii personalului academic prin utilizarea sistemului de credi-te transferabile ECTS ce asigură transparenţa instruirii și accesul studenţilor la studii de calitate pe întreaga perioadă de activitate profesională avînd posibilita-tea alegerii traseului educaţional;

• facilitarea angajării în cîmpul muncii este asigurată de corelarea programelor de studii la exigenţele mereu crescînde ale clienţilor prin consultanţă continuă cu angajatorii. Un aport semnificativ în realizarea acestui deziderat este acordarea unor noi valenţe stagiilor de practică care, în scopul menţinerii stabilităţii și echilibrului formării specialiștilor în domeniul selecţiei și geneticii culturilor agricole, utilizează dialogul student-practician cu relaţii de tip - Feedback;

• utilizarea comitetelor interne și externe de audit al calităţii instruirii, în care sînt incluși angajatori, cadre din învăţămînt și cercetare, studenţi.

CADRUL NAŢIONAL AL CALIFICĂRILOR

Învăţămînt Superior

Domeniul de formare profesională

612 Protecția plantelor

28

Universitatea coordonatoare – Universitatea Agrară de Stat din Moldova

Coordonator elaborare: Balan Valerian, doctor habilitat,

profesor universitar

29

1. Introducere în domeniul de formare profesională

1.1. Descriere generală a domeniului Domeniul Protecţia plantelor (identificat pe plan mondial) vizează pregătirea

specialiștilor în direcţia minimalizării pierderilor de recoltă a culturilor agricole și a produselor vegetale depozitate prin elaborarea și aplicarea sistemelor integrate de protecţie a plantelor, bazate pe principii ecologice și biocenotice. Protecţia plantelor presupune nu numai cunoștinţe teoretice și practice temeinice, ci și o specializare profesională continuă în întreaga strategie de elaborare și implementare a unei agri-culturi durabile, menită să asigure securitatea alimentară a ţării noastre.

În cadrul domeniului Protecţia plantelor se realizează specialitatea 612.1 Protec-ţia plantelor care are tangenţe relevante cu următoarele specialităţi: 611.1 Selecţia şi genetica culturilor agricole, 613.1 Agronomie, 615.1 Horticultură, 616.1 Silvicultură şi grădini publice, 617.1 Viticultură şi vinificaţie, 618.1 Biotehnologii agricole, 424.1 Ecologia şi protecţia mediului.

Elaborarea programelor de studii a fost un rezultat firesc atît al cunoștinţelor teo-retice și practice obţinute în domeniul protecţiei plantelor, cît și a condiţiilor naturale favorabile pentru cultivarea plantelor agricole de care dispune Republica Moldova, pre-cum și a necesităţii societăţii în pregătirea specialiștilor în domeniul respectiv. În acest proces, alături de comunitatea universitară, au fost antrenaţi și diferiţi angajatori.

Programele de studii se realizează prin activităţi de predare, învăţare și evaluare, reunite într-o concepţie unitară din punct de vedere al conţinutului și al desfășurării lor în timp în vederea formării specialiștilor în domeniul protecţiei plantelor. Desfă-șurarea procesului educaţional se realizează prin modul de planificare a procesului de formare, de distribuire a cunoștinţelor pe discipline, de acordare a creditelor, de evaluare curentă și finală la unitatea de curs.

Programul de studii superioare de licenţă (ciclul I) oferă un istoric în deprin-derile comunicative; matematică; fizică; curs știinţific general despre plante așa ca botanica, chimia, pedologia, fiziologia plantei, genetica, entomologia și fitopatologia; cursuri de producere în promovarea plantei, identificarea plantei, conducerea unei sere, producerea legumelor, fructelor, strugurilor, florilor; conducerea unei pepiniere etc.; și încă o gamă largă de cursuri de predare a abilităţilor generice ce promovează o educaţie durabilă. Programul de studii superioare master (ciclul II) în Ştiinţe agricole şi agrosilvice asigură aprofundarea cunoștinţelor în domeniul sistemelor de cultură și a tehnologiilor performante de producere a materialului săditor pomicol, legumicol, viticol și floricol, precum și a fructelor, legumelor și strugurilor. Studenţii pot opta pentru o specializare așa ca protecţia integrată a plantelor, pomicultura etc. sau pot alege un studiu mai general pentru întregul domeniu de studiere. La cursul selectat se alocă 30 ore contact direct.

Programul oferit are pondere scontată din punct de vedere academic.

30

1.2.

Car

acte

rist

ici-c

heie

Niv

elul

Lice

nţă

(cic

lul I

)M

aste

rat (

Cic

lul I

I)D

octo

rat

12

34

Dur

ata

stud

iilor

4 (5

)* a

ni1,

5 an

i3

(4)*

ani

Cre

dite

de

stud

iu

ECTS

240

cred

ite90

cred

iteN

u se

aplic

ă

Form

a de

org

aniz

are

Învă

ţăm

înt d

e zi

Învă

ţăm

înt d

e zi

În

văţă

mîn

t de

zi

Con

diţii

de

acce

sD

iplo

mă

de st

udii

licea

le ,

dipl

oma

de

cole

giu,

dipl

omă

de st

udii

supe

rioa

re

Dip

lom

a de

lice

nţă

Dip

lom

ă de

lice

nţă*

, dip

lom

a de

m

aste

r

Prec

ondi

ţii-

30 d

e cr

edite

pen

tru

mas

tera

t de

cerc

etar

e pe

ntru

can

dida

ții d

in a

lte

dom

enii

-

Stag

ii de

pra

ctic

ăCu

titlu

obl

igat

oriu

Cu ti

tlu o

blig

ator

iuN

u se

real

izea

zăR

egul

i de

exam

inar

e şi

eva

luar

eEv

alua

rea

se re

aliz

ează

prin

:

1.

Eval

uare

cure

ntă p

e par

curs

ul în

tre-

gulu

i an

de st

udii

la se

min

are,

lucr

ări

prac

tice,

de la

bora

tor,

de co

ntro

l etc

. cu

scop

ul es

timăr

ii co

mpe

tenţ

elor

spec

ifi-

ce și

inst

rum

enta

le;

2.

Eval

uare

a int

erm

edia

ră la

mijl

ocul

fie

căru

i sem

estr

u în

scop

ul st

abili

rii

nive

lulu

i și r

itmul

ui d

e acu

mul

are a

cu

noșt

inţe

lor d

e căt

re fi

ecar

e stu

dent

;3.

Ev

alua

rea s

tagi

ilor d

e pra

ctic

ă în

sco-

pul a

prec

ierii

com

pete

nţel

or si

stem

ice;

4.

Eval

uare

fina

lă se

mes

tria

lă m

enită

să

apre

ciez

e gra

dul d

e îns

ușire

a di

scip

li-ne

lor p

rogr

amat

e.

Eval

uare

a se

real

izea

ză p

rin:

1.

Eval

uare

cur

entă

pe

parc

ursu

l înt

re-

gulu

i an

de st

udii

la le

cţiil

e pr

actic

e și

sem

inar

e, re

aliz

area

lucr

ărilo

r in

divi

dual

e de

pro

iect

are

și ce

rcet

are

cu sc

opul

est

imăr

ii co

mpe

tenţ

elor

sp

ecifi

ce p

entr

u ci

clul

doi

de

stud

ii;2.

Ev

alua

rea

inte

rmed

iară

la m

ijloc

ul

fiecă

rui s

emes

tru

în sc

opul

stab

ilirii

ni

velu

lui ș

i ritm

ului

de

acum

ula-

re a

cun

oștin

ţelo

r de

cătr

e fie

care

st

uden

t;3.

Ev

alua

re fi

nală

sem

estr

ială

men

ită

să ap

reci

eze

nive

lul r

eal d

e at

inge

re a

ob

iect

ivel

or p

reco

niza

te.

Eval

uare

a se

real

izea

ză p

rin:

1.

Susţ

iner

ea e

xam

enel

or d

e do

ctor

at p

entr

u te

star

ea

com

pete

nţel

or g

ener

ale

pent

ru a

cest

cicl

u;2.

Su

sţin

erea

a tr

ei re

fera

te

știin

ţifice

pe

disc

iplin

a de

spec

ialit

ate

în sc

opul

sis

tem

atiz

ării

și co

nsol

idăr

ii cu

noșt

inţe

lor d

obîn

dite

.

31

Mod

alita

te d

e ev

alua

re fi

nală

Exam

en d

e lic

enţă

, inc

lusiv

dou

ă pr

obe

(o

unita

tea

de c

urs f

unda

men

tală

și u

na d

e sp

ecia

litat

e) și

teză

de

licen

ţă

Susţ

iner

ea te

zei d

e m

aste

rSu

sţin

erea

teze

i de

doct

or

Cer

tifica

reD

iplo

mă

de li

cenţ

ăD

iplo

mă

de m

aste

rD

iplo

mă

de d

octo

rTi

tlu a

cord

atLi

cenţ

iat

Mas

ter

Doc

tor

Dre

ptur

i pen

tru

abso

lven

ţi –

A ap

lica

pent

ru p

rogr

ame

de m

aste

r; –

prel

ucra

re, p

ăstr

are,

vînz

ări,

serv

icii;

–op

ortu

nită

ţi LL

L**

–A

aplic

a pe

ntru

pro

gram

e do

ctor

at;

–ac

ces p

e pi

aţa

mun

cii;

–op

ortu

nită

ţi LL

L

–Re

aliz

area

pos

tdoc

tora

tulu

i; –

acce

s pe

piaţ

a m

unci

i; –

opor

tuni

tăţi

LLL

Aut

oriz

area

pr

ogra

mel

orD

omen

iile

stab

ilite

prin

lege

de

cătr

e Pa

rlam

entu

l Rep

ublic

ii M

oldo

va.

Prog

ram

ele

sînt a

prob

ate

de c

ătre

Se

natu

l uni

vers

itar ș

i con

firm

ate

de c

ătre

M

inist

erul

Edu

caţie

i și c

el d

e re

sort

. O

dată

la 5

ani

pro

gram

ele

sînt a

cred

itate

în

mod

stab

ilit.

Min

ister

ul E

duca

ţiei l

a pr

opun

erea

Se

natu

lui

Con

siliu

l Naţ

iona

l de

Ates

tare

și

Acr

edita

re sa

u al

tă st

ruct

ură

* În

caz

ul st

udiil

or la

frec

venț

ă re

dusă

și la

dist

anță

în m

odul

stab

ilit

**

LLL

– Li

felo

ng L

earn

ing

32

2. T

itlur

i (ca

lifică

ri) ş

i ocu

paţii

2. 1

. Des

crie

rea

califi

cări

iC

iclu

lTi

tluri

aco

rdat

e / c

ompo

nent

e sp

ecifi

ceLi

cenţ

ăLi

cenţ

iat î

n şt

iinţe

agr

icol

e, d

omen

iul P

rote

cţia

pla

ntelo

r, sp

ecia

litat

ea P

rote

cţia

pla

ntelo

r: cu

noșt

inţe

de

bază

în d

omen

iile

defin

itorii

: ent

omol

ogie

gen

eral

ă și

spec

ială

, fito

pato

logi

e ge

nera

lă și

spec

ială

, pro

tecţ

ie b

iolo

gică

, chi

mic

ă și

inte

grat

ă a

plan

telo

r agr

icol

e. St

udiil

e se

fina

lizea

ză c

u su

sţin

erea

exa

men

ului

de

licen

ţă.

Mas

tera

tM

aste

r în

ştiin

ţe a

gric

ole

cu sp

ecia

lizăr

i în:

pro

tecţ

ia b

iolo

gică

a p

lant

elor

, pro

tecţ

ia p

lant

elor

în te

ren

prot

ejat

, pro

tecţ

ia

plan

telo

r în

silvi

cultu

ră, c

aran

tina

fitos

anita

ră, p

rote

cţia

pro

duse

lor v

eget

ale

depo

zita

te, m

arke

tingu

l pes

ticid

elor

, pro

tecț

ia

inte

gral

ă a

agro

ecos

istem

elor

. Stu

diile

pre

văd

o pr

egăt

ire te

oret

ică

avan

sată

în b

iolo

gia

și fiz

iolo

gia

plan

telo

r, m

etod

olog

ia d

e in

stru

ire și

cerc

etar

e, ca

re fo

rmea

ză p

oten

ţialu

l pro

fesio

nal,

pent

ru a

act

iva

cu su

cces

în p

rogr

amel

e de

ext

ensiu

ne în

pro

tecţ

ia

plan

telo

r, în

cerc

etăr

ile șt

iinţifi

ce d

e pr

ofil,

în d

omen

iul p

edag

ogic

; pen

tru

cont

inua

rea

stud

iilor

supe

rioar

e de

doc

tora

t. St

udiil

e se

fina

lizea

ză c

u su

sţin

erea

teze

i de

mas

ter.

Doc

tora

tD

octo

r în

agri

cultu

ră. S

tudi

ile p

revă

d pr

egăt

irea

cadr

elor

știin

ţifice

de

înal

tă c

alifi

care

pen

tru

nece

sităţ

ile șt

iinţe

i, al

e în

văţă

mîn

tulu

i și a

ltor d

omen

ii de

act

ivita

te, î

n sc

opul

asig

urăr

ii pr

ogre

sulu

i știi

nţifi

c și s

ocia

l eco

nom

ic a

l ţăr

ii. P

rogr

amul

de

doc

tora

t inc

lude

disc

iplin

ele

de sp

ecia

litat

e: e

ntom

olog

ie sp

ecia

lă, fi

topa

tolo

gie

spec

ială

, pro

tecţ

ie b

iolo

gică

, chi

mic

ă și

inte

grat

ă a

plan

telo

r agr

icol

e. St

udiil

e se

fina

lizea

ză c

u su

sţin

erea

teze

i de

doct

or.

33

2.2. Ocupaţii tipice pentru absolvenţii domeniului Protecția plantelor

Ciclul I, studii superioare de licențăDomeniile

de specializare

Categorii / grupuri de profesii pe domenii de activitate economică

Lista profesiilor conform specializării

1 2 3

Protecţia plantelor Agricultură

– agent agricol – agrochimist – agronom – agronom pentru protecţia plantelor – agronom de secţie (brigadă,

sector agricol, fermă) – conducător de asociaţii – conducător tehnic – controlor pieţe – inspector de stat în specialitate – inspector de stat pentru carantina fitosanitară – inspector de stat pentru protecţia pădurilor – inginer patologia pădurilor – inginer pentru protecţia pădurilor – președinte cooperativă în agricultură

34

Ciclul II, studii superioare de masteratDomeniile

de specializare

Categorii/grupuri de profesii pe domenii de activitate economică

Lista profesiilor conform specializărilor

1 2 3

Știinţe horticole şi agrosilvice

Agricultură

– consultant îndrumare și orientare profesională – director asociaţie de producţie – director (șef) cursuri – director firmă – director general agenţie de stat – director general asociaţie de producţie – director general întreprindere – director întreprindere agricolă de stat – director întreprindere mică – director școală profesională (colegiu) – inginer patologia pădurilor – inspector principal de stat pentru

carantina fitosanitară – inspector instruirea în producţie – manager în agricultură – specialist principal – șef compartiment în agricultură – șef detașament în agricultură – șef direcţie în agricultură – șef inspector pentru carantina fitosanitară – șef punct în agricultură – șef sector în agricultură – șef secţie în agricultură – șef staţie în agricultură

Cercetare

– colaborator știinţific – conducător birou studenţesc

de cercetări știinţifice – bacteriolog – biolog – entofitopatolog – entomolog – epizootolog – micolog – microbiolog

Învăţămînt

– colaborator știinţific – conducător practică de producţie – inspector în învăţămîntul secundar profesional – lector universitar – lector superior universitar – profesor în sistemul învăţămîntului special – șef cîmp experimental

35

DoctoratDomeniile

de specializare

Categorii/grupuri de profesii pe domenii de activitate economică

Lista profesiilor conform specializărilor

1 2 3

Protecţia plantelor

Agricultură – director general al direcţiei generale

Cercetare

– cercetător – director institutul de cercetări știinţifice – director general asociaţie

știinţifică de producţie – director general programe – șef laborator

Învăţămînt – conferenţiar universitar – inspector instituţii de învăţămînt superior – profesor universitar

2.3. Rolul domeniului în alte programe de formareDomeniile de formare profesională/specialităţile care necesită includerea cursuri-

lor din domeniul 612 Protecţia plantelor sînt, după cum urmează: 611.1 Selecţia și genetica culturilor agricole612.1 Protecţia plantelor613.1 Agronomie614.1 Zootehnie615.1 Horticultură616.1 Silvicultură și grădini publice617.1 Viticultură și vinificaţie618.1 Biotehnologii agricole.Specialitatea Protecţia plantelor poate forma un program de studiu pentru cali-

ficare în specialităţile enumerate mai sus, deoarece unele discipline fundamentale (matematică și statistică, chimie generală etc.) și toate disciplinele socio-umane și de cultură generală sînt, practic identice.

Discipline comune pentru: * specialităţile enumerate mai sus sînt după cum urmează: limbi străine; ele-

mente de cultură universală și naţională; psihologia comunicării; știinţe filo-sofice; bazele statului dreptului și legislaţiei muncii; etica profesională; bazele micro - și macroeconomiei; integrare economică europeană.

* specialităţile 611.1 Selecţia și genetica culturilor agricole, 612.1 Protecţia plantelor, 613.1 Agronomie, 615.1 Horticultură, 616.1 Silvicultură și grădini publice, 617.1 Viticultură și vinificaţie sînt după cum urmează: obligatorii (matematică și statistică; biofizică și agrometeorologie; chimie generală; in-formatică; biochimie; botanică; topografie; genetică; pedologie); opţionale (ecologie și protecţia mediului; fiziologia plantelor; tehnica experimentală; metodologia instruirii și cercetării; contabilitate și gestiune economică; fi-nanţarea și creditarea în agricultură; marketing; studiul pieţei agricole; agro-chimie; cartarea agrochimică; standardizare, certificare și metrologie; secu-ritatea alimentară.

36

* specialităţile 613.1 Agronomie, 615.1 Horticultură, 617.1 Viticultură și vini-ficaţie sînt după cum urmează: obligatorii (microbiologie; tractoare și auto-mobile; mașini agricole); opţionale (Agrotehnică; Agrotehnică și erbologie; Economie agrară; Tehnici de analiză și similare economică).

3. Finalităţi de studiu şi competenţe – descriptorii de nivel pe cicluri

3.1. Descrierea finalităţilor de studiu şi competenţelorFinalităţile de studiu/rezultatele învăţării sînt exprimate în competenţe specifice

și generale (în conformitate cu descriptorii de la Dublin și lista competenţelor, re-comandată în cadrul proiectului Tuning), relevante pentru subiectele fiecărui ciclu luîndu-se în considerare nivelul competenţelor.

În tabela de mai jos sînt indicate Competenţele specifice înscrise în descriptorii de la Dublin, exprimaţi în cinci dimensiuni după cum urmează:

A. Cunoaștere și înţelegereB. Aplicarea cunoștinţelor și înţelegereC. Abilităţi analitice și predictiveD. Abilităţi de comunicareE. Abilităţi de a învăţa

Competenţele generale înscrise în descriptorii de la DublinRaytingul în funcţie de importanţă Competenţe generale

1. cunoștinţe de bază în domeniu2. cunoștinţe de bază în profesie3. capacitatea de analiză și sinteză4. capacitatea de a învăţa5. creativitate6. aplicarea cunoștinţelor în practică7. adaptabilitate8. abilităţi critice și autocritice9. comunicare orală și scrisă10 angajament etic11. capabilităţi interpersonale12. cunoașterea unei limbi străine13. capabilitatea de a lua decizii

37

Cic

lul I

, stu

dii s

uper

ioar

e de

lice

nță

Com

pete

nţel

e sp

ecifi

ce în

scri

se în

des

crip

tori

i de

la D

ublin

Ray

tingu

l în

func

ţie d

e im

port

anţă

Den

umir

ea su

ccin

tă a

co

mpe

tenţ

elor

spec

ifice

Des

crie

rea

com

pete

nţel

or

(la fi

naliz

area

ciclu

lui î

ntîi

în P

rote

cţia

pla

ntelo

r stu

dent

ul/a

treb

uie s

ă:)

Niv

elul

de

scri

ptor

iilor

de

la D

ublin

1.

cola

bora

rea

în

solu

ţiona

rea

prob

lem

elor

să e

stim

eze

prio

rităţ

ile în

rezo

lvar

ea d

iferit

or si

tuaţ

ii pr

ofes

iona

le d

e pr

oduc

ţie d

in

dom

eniu

l pro

tecţ

iei p

lant

elor

B

2.cu

noaș

tere

să

stăp

înea

scă

de c

unoș

tinţe

în zo

olog

ie, b

ioch

imie

, fizi

olog

ia p

lant

elor

, m

icro

biol

ogia

fito

pato

geni

lor

A

3.cu

noaș

tere

să

disp

ună

de c

unoș

tinţe

de

spec

ialit

ate

în d

omen

iile

defin

itorii

: ent

omol

ogie

ge

nera

lă și

spec

ială

, fito

pato

logi

e ge

nera

lă și

spec

ială

, pro

tecţ

ie b

iolo

gică

, ch

imic

ă și

inte

grat

ă a

plan

telo

r agr

icol

eA

4.ab

ilită

ţi fiz

iolo

go-

biol

ogic

e

să c

unoa

scă

și să

aplic

e cu

noșt

inţe

le te

mei

nice

în d

omen

iul i

nter

acţiu

nii

proc

esel

or fi

zice

, chi

mic

e, fiz

iolo

gice

și b

iolo

gice

la sp

orire

a pr

oduc

tivită

ţii

siste

mel

or a

gric

ole

și sil

vice

A, B

5.m

etod

olog

ia d

e ce

rcet

are

știin

ţifică

să c

unoa

scă

met

odol

ogia

de

cerc

etăr

i știi

nţifi

ce d

e a

confi

rma

de si

ne st

ătăt

or,

expe

rimen

tal i

pote

ze p

ract

ice

și te

oret

ice

cuno

scut

eB

6.m

odel

area

și so

luţio

nare

a pr

oble

mel

or

să id

entifi

ce el

emen

tele

prio

ritar

e în

elab

orar

ea și

util

izar

ea u

nui m

odel

via

bil

pent

ru d

iferit

e pr

oces

e te

hnol

ogic

e di

n do

men

iu c

u as

igur

area

cert

itudi

nii

nece

sare

B

7.re

leva

nţă

educ

aţio

nală

și

adap

tabi

litat

esă

stăp

înea

scă

cele

mai

impo

rtan

te a

rii d

in p

rote

cţia

pla

ntel

or și

cap

acita

tea

de a

se

ada

pta

situa

ţiilo

r noi

A, C

, E

8.va

lorifi

care

a ce

rcet

ărilo

r șt

iinţifi

cesă

sele

ctez

e și

să u

tiliz

eze

cerc

etăr

ile șt

iinţifi

ce și

info

rmaţ

ia d

in li

tera

tura

de

spec

ialit

ate,

Inte

rnet

, act

e no

rmat

ive

etc.

E

9.în

văţa

rea

și st

udiu

l cre

ativ

să ap

lice

efici

ent ș

i cre

ativ

div

erse

met

ode,

proc

edee

, teh

nici

din

agr

icul

tură

, de

a ab

orda

noi

dom

enii

prin

stud

iul i

ndiv

idua

l și a

prof

unda

rea

cuno

știn

ţelo

r obţ

inut

eE

38

10.

Abi

lităţ

i pro

fesio

nal

uman

e

să î-

și de

zvol

te si

mţu

l res

pons

abili

tăţii

în co

ncor

danţ

ă cu

libe

ra a

lege

re a

cu

rsur

ilor (

opţio

nale

, fac

ulta

tive)

, de

a cî

știg

a fle

xibi

litat

e pr

ofes

iona

lă p

rintr

-un

spec

tru

larg

de

tehn

ici o

ferit

e în

cur

ricul

ăA

, B

11.

Abi

lităţ

i de

orie

ntar

e ge

nera

lă

să în

vețe

, cer

cete

ze, a

naliz

eze,

expu

ne o

ral ș

i în

scris

, în

limba

rom

ână

și, ce

l puţ

in,

într

-o li

mbă

de

circ

ulaţ

ie in

tern

aţio

nală

, inc

lusiv

prin

inte

rmed

iul t

ehno

logi

ilor

info

rmaţ

iona

leA

, B

12.

Abi

lităţ

i so

cio-

uman

istic

esă

î-și

asum

e re

spon

sabi

lităţ

i cu

cara

cter

jurid

ic, fi

lozo

fic, p

olito

logi

c, so

ciol

ogic

, ps

ihol

ogic

și e

cono

mic

în si

tuaţ

ii re

ale

de p

rodu

cţie

A, B

13.

Abi

lităţ

i de

orie

ntar

e sp

re

spec

ialit

ate

să id

entifi

ce, a

naliz

eez p

robl

emel

e și

tend

inţe

le c

are

apar

la el

abor

area

, ar

gum

enta

rea

și ap

licar

ea te

hnol

ogiil

or av

ansa

te at

ît de

pro

duce

re a

sem

inţe

lor ș

i a

mat

eria

lulu

i săd

itor p

omic

ol, v

itico

l și l

egum

icol

, cît

și de

pro

duce

re a

fruc

telo

r, st

rugu

rilor

și le

gum

elor

A, B

14.

Abi

lităţ

i de

com

unic

are

să co

mun

ice

audi

enţe

i rez

ulta

tele

inve

stig

aţiil

or c

u pr

ivire

la d

ezvo

ltare

a,

prod

ucer

ea și

util

izar

ea p

rodu

cţie

i hor

ticol

eD

Not

ă: A

naliz

a in

form

aţie

i din

tab

el in

dică

pon

dere

a co

mpo

nent

elor

de

tip A

şi B

în r

apor

t cu

cei

lalți

tre

i des

crip

torii

de

la

Dub

lin.

Cic

lul I

II, s

tudi

i sup

erio

are

de m

aste

rat

Com

pete

nţel

e sp

ecifi

ce în

scri

se în

des

crip

tori

i de

la D

ublin

Ray

tingu

l în

func

ţie

de

impo

rtan

ţă

Den

umir

ea su

ccin

tă a

co

mpe

tenţ

elor

spec

ifice

Des

crie

rea

com

pete

nţel

or

La fi

naliz

area

ciclu

lui I

I, stu

dent

ul/a

treb

uie:

Niv

elul

de

scri

ptor

iilor

de

la D

ublin

1.m

onito

rizar

ea a

ctiv

ităţii

pr

ofes

iona

le

să id

entifi

ce a

nalit

ic și

pre

dict

iv el

emen

tele

prio

ritar

e în

elab

orar

ea și

util

izar

ea

unui

mod

el v

iabi

l pen

tru

dife

rite

proc

ese

tehn

olog

ice

din

dom

eniu

cu

asig

urar

ea

cert

itudi

nii n

eces

are

C

39

2.co

labo

rare

în so

luţio

nare

a pr

oble

mel

orsă

iden

tifice

și e

stim

aezd

e or

dine

a pr

iorit

ăţilo

r în

baza

opt

imiz

ării,

pro

cese

lor

tehn

olog

ice

din

dom

eniu

l, cu

scop

ul so

luţio

nării

dife

ritor

situ

aţii

prof

esio

nale

C

3.ab

ilită

ţi de

a în

văţa

să se

lect

eze

și ut

ilize

ze in

form

aţia

din

lite

ratu

ra d

e sp

ecia

litat

e, In

tern

et, a

cte

norm

ativ

e et

c. E

4.ab

ilită

ţi de

a în

văţa

să in

terp

rete

ze și

să în

ţele

agă

real

itate

a pr

in re

inte

rpre

tare

a cu

noșt

inţe

lor

dobî

ndite

în d

omen

iuE

5.m

odel

are

să a

dapt

eze

mod

elel

e di

spon

ibile

la d

ate

expe

rimen

tale

noi

B

6.ap

rofu

ndar

ea c

unoș

tinţe

lor

să e

valu

eze

în m

od co

nsec

vent

pro

priu

l pro

gres

în c

unoș

tinţe

, dep

rinde

ri și

com

pete

nte

prof

esio

nale

cu

priv

ire la

real

izăr

ile în

dom

eniu

A

, B, E

7.ab

ilită

ţi de

a în

văţa

să o

bţin

ă și

să u

tiliz

eze

cu în

dem

înar

e cu

noșt

inţe

din

dom

eniil

e ad

iace

nte

spec

ialit

ăţii

de b

ază

A, B

, E

8.cu

noaș

tere

, per

fecţ

iona

re și

ad

apta

bilit

ate

să re

aliz

eze

diag

noze

baz

ate

pe ce

rcet

are

în v

eder

ea re

zolv

ării

prob

lem

elor

prin

in

tegr

area

cun

oștin

ţelo

r noi

sau

inte

rdisc

iplin

are,

elab

orar

ea ju

decă

ţilor

pe

baza

uno

r inf

orm

aţii

inco

mpl

ete

sau

limita

te, d

ezvo

ltare

a de

dep

rinde

ri no

i ca

răsp

uns l

a no

ile c

unoș

tinţe

și te

hnic

i car

e ap

ar și

ada

ptar

ea la

ace

ste

situa

ţii

A, C

, E

9.re

aliz

area

pro

iect

elor

de

cerc

etar

esă

real

izez

e pr

oiec

te d

e ce

rcet

are

știin

ţifică

și să

ado

pte

real

izăr

ile șt

iinţe

i în

dom

eniu

B, C

10.

abili

tăţi

fizio

logi

cesă

sele

ctez

e cu

noșt

inţe

ade

cvat

e ac

tivită

ţii p

ract

ice

în d

omen

iul i

nter

acţiu

nii

proc

esel

or fi

ziol

ogic

e și

bioc

him

ice

B, E

11.

cerc

etar

ea d

e fr

ontie

răsă

aplic

e re

zulta

tele

cerc

etăr

ilor ș

tiinţ

ifice

ale

une

ia sa

u cî

torv

a sp

ecia

lităţ

i ad

iace

nte

dom

eniu

lui d

atA

, B, C

12.

abili

tăţi

de co

mun

icar

esă

com

unic

e au

dien

ţei r

ezul

tate

le in

vest

igaţ

iilor

cu

priv

ire la

dez

volta

re,

prod

ucer

e și

utili

zare

D

13.

aptit

udin

i man

ager

iale

să a

ctiv

eze

cu u

n gr

ad sp

orit

de au

tono

mie

, în

spec

ial,

prin

acc

epta

rea

resp

onsa

bilit

ăţii

în p

lani

ficar

ea și

man

agem

entu

l pro

iect

elor

din

dom

eniu

C

14.

adap

tabi

litat

esă

stăp

înea

scă

info

rmaţ

ii cu

rent

e re

ferit

or la

met

ode

și pr

oced

ee n

oi d

in

dom

eniu

și c

apac

itate

a de

a fa

ce o

sint

eză

și de

a tr

ansm

ite a

ceas

tă in

form

aţie

pe

rsoa

nelo

r coi

nter

esat

e E

15.

abili

tăţi

de ce

rcet

are

să re

aliz

eze

proi

ecte

de

cerc

etar

e șt

iinţifi

că în

dom

eniu

l pro

tecţ

iei p

lant

elor

C, E

40

16.

Com

pete

nţă

prof

esio

nală

să e

valu

eze

proc

esul

și re

zulta

tul î

nvăţ

ămîn

tulu

i agr

ar d

in p

unct

de

vede

re

tele

olog

ic, c

urric

ular

și șt

iinţifi

c. D

ezvo

lte si

mţu

lui r

espo

nsab

ilită

ţii în

co

ncor

danţ

ă cu

libe

ra a

lege

re a

cur

suril

or (o

pţio

nale

, fac

ulta

tive)

, de

a cî

știg

a fle

xibi

litat

e pr

ofes

iona

lă p

rintr

-un

spec

tru

larg

de

tehn

ici o

ferit

e în

cur

ricul

ă

A, B

17.

Abi

lităţ

i de

orie

ntar

e ge

nera

lă

să ce

rcet

eze,

anal

izez

e, ex

pună

ora

l și î

n sc

ris, î

n lim

ba ro

mân

ă și,

cel p

uţin

, în

tr-o

lim

bă d

e ci

rcul

aţie

inte

rnaţ

iona

lă, i

nclu

siv p

rin in

term

ediu

l teh

nolo

giilo

r in

form

aţio

nale

B, D

18.

Abi

lităţ

i so

cio-

uman

istic

esă

î-și

asum

e re

spon

sabi

lităţ

i cu

cara

cter

jurid

ic, fi

lozo

fic, p

olito

logi

c, so

ciol

ogic

, ps

ihol

ogic

și e

cono

mic

în si

tuaţ

ii re

ale

de p

rodu

cţie

D

19A

bilit

ăţi d

e or

ient

are

spre

sp

ecia

litat

e

să id

entifi

ce, a

naliz

eze

prob

lem

ele

și te

ndin

ţel c

are

apar

la el

abor

area

, ar

gum

enta

rea

și ap

licar

ea te

hnol

ogiil

or av

ansa

te d

e pr

otec

ţie in

tegr

ată

a pl

ante

lor a

tît d

e pr

oduc

ere

a se

min

ţelo

r și a

mat

eria

lulu

i săd

itor p

omic

ol, v

itico

l și

legu

mic

ol e

tc.,

cît ș

i de

prod

ucer

e a

fruc

telo

r, st

rugu

rilor

și le

gum

elor

C, E

20.

Stan

dard

e ab

solu

te

inov

aţio

nale

să ap

lice

efici

ent ș

i cre

ativ

div

erse

met

ode

cu p

rivire

la in

ovaţ

iile

din

agric

ultu

ră

la sp

orire

a pr

oduc

tivită

ţii e

cosis

tem

elor

agr

icol

e și

silvi

ceB,

C, E

21.

Cap

acită

ţi lin

gvist

ice

să c

unoa

scă

la n

ivel

de

com

unic

are

fluen

tă o

lim

bă d

e ci

rcul

aţie

inte

rnaţ

iona

lăD

Not

ă: A

naliz

a in

form

aţie

i din

tabe

l ind

ică

dim

inua

rea

pond

erii

com

pone

ntel

or A

şi B

în fa

voar

ea c

elor

lați

trei

des

crip

torii

de

la

Dub

lin.

41

Doc

tora

t

Com

pete

nţel

e sp

ecifi

ce în

scri

se în

des

crip

tori

i de

la D

ublin

Ray

tingu

l în

func

ţie

de

impo

rtan

ţă

Den

umir

ea su

ccin

tă a

co

mpe

tenţ

elor

spec

ifice

Des

crie

rea

com

pete

nţel

or

Niv

elul

de

scri

ptor

iilor

de

la D

ublin

1.

iden

tifica

rea

dire

cţiil

or

evol

uţie

i știi

nţel

or d

in

dom

eniu

să se

lect

eze,

sinte

tizez

e și

utili

zeze

a in

form

aţii

priv

ind

stad

iul a

ctua

l al a

num

itor

prob

lem

e cu

car

acte

r știi

nţifi

c E

2.ap

licar

ea e

ficie

nt și

crea

tiv a

m

ijloa

celo

r de

învă

ţare

să ap

lice

met

odel

e av

ansa

te d

e pr

ogra

mar

e, pr

ogno

zare

și p

relu

crar

e a

date

lor

expe

rimen

tale

și re

aliz

area

cerc

etăr

ilor î

n ba

za p

rogr

amel

or el

abor

ate

C, E

3.m

odel

area

cerc

etăr

ii șt

iinţifi

cesă

det

erm

ine

obie

ctul

, sco

pul,

ipot

eza

și ob

iect

ivel

e de

cerc

etar

e ad

ecva

te

dife

ritor

situ

aţii

real

e B,

C

4.id

entifi

care

a și

aplic

area

m

etod

olog

iei c

erce

tării

să id

entifi

ce și

aplic

e ad

ecva

t crit

eriil

e m

etod

ele

și pr

oced

eele

de

real

izar

e a

cerc

etăr

ii bi

olog

ice,

fizio

logi

ce, a

grot

ehni

ce e

tc. î

n do

men

iul a

gric

ol și

silv

icC

-E

5.ap

rofu

ndar

e și

adap

tabi

litat

esă

util

izez

e cu

noșt

inţe

le p

entr

u a

anal

iza

criti

c, a

eval

ua și

a si

ntet

iza

idei

noi

și

com

plex

e, a

celo

r mai

avan

sate

din

dom

eniu

și a

dapt

area

la a

cest

e sit

uaţii

B, C

, E

6.sin

tetiz

area

rezu

ltate

lor

obţin

ute

să si

ntez

eze

și ge

nera

lizez

e re

zulta

tele

obţ

inut

e ex

perim

enta

l, ip

otez

e pr

actic

e și

teor

etic

e cu

nosc

ute

C, B

7.el

abor

are

și ap

licar

esă

conc

eapă

, ela

bore

ze, p

roie

ctez

e și

aplic

e no

i teh

nolo

gii,

proc

ese,

utila

je e

tc.

cu im

plem

enta

rea

aces

tora

în p

rodu

cţie

și o

bţin

erea

noi

lor c

unoș

tinţe

și so

luţii

pr

oced

ural

eC

, E

8.co

nclu

zii ș

i rec

oman

dări

să fi

e ca

pabi

l de

a fa

ce co

nclu

zii ș

i rec

oman

dări

a in

vest

igaţ

iilor

știin

ţifice

in

terd

iscip

linar

e în

teor

ia și

pra

ctic

a di

ferit

or d

omen

ii ad

iace

nte

A

42

9.ca

paci

tăţi

lingv

istic

esă

cun

oasc

ă la

niv

el d

e co

mun

icar

e și

prez

enta

re re

zulta

tele

știin

ţifice

într

-o

limbă

de

circ

ulaţ

ie in

tern

aţio

nală

D

10.

capa

bilit

ate

de co

mun

icar

e șt

iinţifi

că

să fi

e ca

pabi

l de

a pr

omov

a, în

cont

ext a

cade

mic

și p

rofe

siona

l, pr

ogre

sul

tehn

ico-

știin

ţific d

in d

omen

iu, d

e a

dete

rmin

a el

ocve

nt v

aloa

rea

inve

stig

aţiil

or

pers

onal

e, lo

cul l

or în

cont

extu

l cer

cetă

rilor

de

profi

l din

ţară

și d

e pe

ste

hota

reC

, D

Not

ă: A

naliz

a in

form

aţie

i din

tabe

l ind

ică

pond

erea

abso

lută

a co

mpo

nent

elor

C, D

, E în

rapo

rt cu

ceila

lți d

ouă

desc

ripto

ri de

la

Dub

lin.

3.2.

Cor

elaţ

ia „

final

ităţi

de st

udiu

şi co

mpe

tenţ

e –

curr

icul

um”

Tran

spun

erea

fina

lităţ

ilor

de s

tudi

u și

com

pete

nţel

or p

reco

niza

te în

con

ţinut

uri/c

urric

ulum

prin

uni

tăţi

de c

urs/

mod

ule

sînt

stru

ctur

ate

conf

orm

com

pone

ntel

or p

lanu

lui d

e în

văţă

mîn

t și s

înt p

reze

ntat

e în

urm

ătoa

rele

tabe

lele

.

Cor

elaţ

ia „u

nita

te d

e cu

rs/fi

nalit

ăţi d

e st

udii

scon

tate

pen

tru

licen

ţă”

Cod

curs

Uni

tate

a de

curs

(mod

ul)

Num

ăr

cred

ite

ECTS

Fina

lităţ

ile d

e st

udiu

în o

rdin

ea p

rior

ităţil

or

existent

12

34

56

78

910

1112

1314

F.M

atem

atic

ă și

stat

istic

ă4

++

++

++

+F.

Biofi

zică

și a

grom

eteo

rolo

gie

6+

++

++

+F.

Chi

mie

gen

eral

ă4

++

++

++

F.Bi

ochi

mie

4+

++

+F.

Bota

nică

6+

++

++

++

++

F.M

icro

biol

ogia

fito

pato

geni

lor

3+

++

43

F.Zo

olog

ie a

gric

olă

3+

++

+F.

Ecol

ogia

și p

rote

cţia

med

iulu

i4

++

+F.

Gen

etic

ă4

++

++

F.Pe

dolo

gie

4+

++

++

++

++

F.En

tom

olog

ie g

ener

ală

6F.

Fizi

olog

ia p

lant

elor

6+

++

++

++

++

F.Fi

topa

tolo

gie

gene

rală

6+

++

++

++

++

++

++

S.En

tom

olog

ie a

gric

olă

6+

++

++

++

S.Fi

topa

tolo

gie

agric

olă

6+

++

++

++

G.

Info

rmat

ică

4+

++

+G

.Li

mbi

stră

ine

I4

++

++

G.

Psih

olog

ia co

mun

icăr

ii4

++

++

U.

Elem

ente

de

cultu

ră u

nive

rsal

ă și

naţio

nală

4+

++

++

U.

Baze

le st

atul

ui, d

rept

ului

și le

gisla

ţiei

mun

cii

4+

++

++

+

U.

Ştiin

ţe fi

loso

fice

4+

++

++

++

U.

Etic

a pr

ofes

iona

lă4

++

++

U.

Baze

le m

icro

- și m

acro

econ

omie

i4

++

++

++

U.

Inte

grar

e ec

onom

ică

euro

pean

ă6

++

++

++

Not

ă: *

se v

or p

reda

în m

odul

44

Cor

elaţ

ia „u

nita

te d

e cu

rs/fi

nalit

ăţi d

e st

udii

scon

tate

pen

tru

mas

tera

t”

Cod

curs

Uni

tate

a de

curs

(mod

ul)

Num

ăr

cred

ite

ECTS

Fina

lităţ

ile d

e st

udiu

în o

rdin

ea p

rior

ităţil

or

propus

12

34

56

78

910

1112

1314

1516

1718

1920

21

F.Te

oria

știin

ţei,

met

odol

ogia

și e

tica

ceer

cetă

rii10

++

++

++

++

++

++

++

++

++

++

F.

Tehn

olog

ii pe

rfor

man

te

în p

rote

cția

pla

ntel

or.

Sist

eme

de p

rote

cție

in

tegr

ată

20+

++

++

++

++

++

++

++

++

++

+

F.Te

hnol

ogii

de c

ultiv

are

a en

tom

ofag

ilor ș

i en

tom

otop

atog

enilo

r10

++

++

++

++

++

++

++

++

++

++

F.Bi

odiv

ersit

atea

ag

rosis

tem

elor

și p

rote

cția

ei

10+

++

++

++

++

++

++

++

++

++

++

S.M

icro

flora

pat

ogen

ă a

cultu

rilor

agr

icol

e10

++

++

++

++

++

++

++

++

++

++

+

S.Te

za d

e m

aste

r30

++

++

++

++

++

++

++

++

++

++

+

45

Corelaţia „unitate de curs/finalităţi de studii scontate pentru doctorat”

Cod curs Unitatea de curs (modul)

Număr credite ECTS

Finalităţile de studiu în ordinea priorităţilor

exis

tent

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nu

se ap

lică

Unitatea de curs de specialitate

Nu

se ap

lică

+ + + + + + + +

Informatică + + +Limba modernă + + + +Istoria și metodologia domeniului de cercetare + + + + +

Referat pe problematica tezei, anul 1 + + + + + + + + +

Referat pe problematica tezei, anul 2 + + + + + + + + +

Referat pe problematica tezei, anul 3 + + + + + + + + +

Teza de doctor + + + + + + + + + +

3.3. Proces de consultare cu persoanele şi instituţiile-cheie (anga-jatorii, absolvenţii, tinerii specialişti etc.)

Viziunea comparativă referitor la competenţele generale

Raytingul în funcţie de importanţă Competenţe generaleStudenţi Cadre didactice Angajatori1 1 1 Cunoștinţe de bază în domeniu2 2 2 Cunoștinţe de bază în profesie4 3 13 Capacitatea de analiză și sinteză3 4 4 Capacitatea de a învăţa8 5 11 Creativitate6 6 3 Aplicarea cunoștinţelor în practică7 7 7 Adaptabilitate5 8 8 Abilităţi critice și autocritice9 9 9 Comunicare orală și scrisă

13 10 13 Angajament etic11 11 5 Capabilităţi interpersonale12 12 6 Cunoașterea unei limbi străine10 13 10 Capabilitatea de a lua decizii

46

Notă: Întru elaborarea şi determinarea ratingului în funcţie de importanţă a competenţelor generale şi specifice în domeniul protecţiei plantelor, am consultat foştii studenţi de la întreprinderile specializate „Bioprotect” (6 specialişti), „Agri-matco” (4 specialişti), „Fertilitate” (5 specialişti), studenţii actuali (an. 3 – 15 studenţi; an. 4 – 10 studenţi), Direcţia Generală Fitotehnie a Ministerului Agriculturii şi In-dustriei Alimentare a Republicii Moldova, Direcţiile Agricole raionale. Permanent consultăm, de asemenea, opiniile consultanţilor raionali în agricultură la seminarele şi conferinţele de totalizare a practicilor în protecţia plantelor, pomicultură, viticultură, legumicultură etc., cît şi opiniile studenţilor exprimate în Chestionarul cu privire la evaluarea cadrelor didactice şi a procesului de învăţămînt desfăşurat de ei.

4. Volumul de muncă şi ECTS

4.1. Volumul de muncă pentru programele tipice de formare, exprimat în credite ECTS:

Ciclul 1 credit ECTS = 30 ore de lucru a studentuluiI (Licență) 240 crediteII (Masterat) 90 crediteDoctorat Durata studiilor 3 ani

4.2. Orientări şi diferenţe în Spaţiul European al Învăţămîntului Superior în domeniul datUn credit ECTS cuantifică 30 ore activitate de învăţare a studentului, astfel într-un

an universitar numărul de ore destinat activităţii didactice a studentului constituie 1800 ore.

Pentru primii 3 ani de licenţă este preferabil raportul 1:1 a orelor de contact și ce-lor destinate lucrului individual. În acest caz, pentru orele de contact și pentru lucrul individual al studenţilor vor fi rezervate cîte 900 ore.

Spre deosebire de orele de contact, care se realizează pe parcursul ambelor semes-tre (două semestre cîte 15 săptămîni), activitatea de studiu individual al studentului se desfășoară atît pe parcursul acestor semestre, cît și în perioada sesiunilor (două sesiuni a cîte 4 săptămîni). Din aceste considerente, cele 900 ore destinate studiului individual se vor diviza în două componente: 450 ore - lucrul individual pe parcursul semestrelor; 450 – lucrul individual în perioada sesiunilor.

La etapa actuală în pregătirea agronomilor în domeniul protecţiei plantelor cu studii universitare are loc trecerea de la învăţămîntul informativ-reproductiv la cel formativ-dezvoltativ, bazat pe metode activ-participative de predare-învăţare, pe cer-cetare, descoperire. Ei realizează teze de curs la o unitate de curs fundamentală și la una de specialitate. Pe parcursul anilor ei desfășoară practica didactică, de producţie și de licenţă, în timpul cărora efectuează cercetări biologice, fiziologice și agrotehnice în asolamente, pepiniere, sere, livezi, podgorii, grădini etc., elaborează și susţin în faţa comisiei de stat teze de licenţă, care au un caracter teoretico-aplicativ.

47

De menţionat că lucrul individual pe parcursul semestrelor va include și lucrul individual ghidat de către profesor, care va conţine următoarele componente:

a) – 10% pentru disciplinele care au un număr considerabil de lucrări de labo-rator;

b) – 25 % pentru disciplinele care prevăd realizarea temelor individuale extra-curriculară de calcul, grafice, situaţii individuale etc.;

c) – 40% pentru disciplinele care prevăd realizarea proiectelor (tezelor) de an.La ultimul an de licenţă raportul recomandabil de ore contact/ore de studii indi-

vidual este 1:2, iar la studiile de masterat 1:3.Analiza experienței naționale și europene, în vederea determinării particularităților

pregătirii specialiștilor pe domeniul respectiv, arată că domeniul respectiv, arată că domeniul de formare profesională Protecția plantelor în Universitatea Agrară, este perceput la fel ca și în alte țări europene, cum ar fi: Franța, Belgia, Italia, România, Cehia, etc.

Toate instituţiile de învăţămînt acordă diploma de licenţă în domeniul Protecţiei plantelor cu condiţia acumulării a 240 credite ECTS.

Este indicată menţinerea condiţiei de acumulare a trei sute treizeci de credite pen-tru acordarea diplomei de master și impunerea condiţiei de acces la doctorat numai a deţinătorilor diplomei de master.

5. Învăţarea, predarea şi evaluareaProcesul de instruire a învăţămîntului universitar agrar se axează pe Competenţe-

le generale și cele specifice, standardele curriculare și profesionale la fiecare modul de discipline sau de învăţămînt și se axează pe finalităţile de studiu a specialistului.

Exemplul I: Cunoaştere şi înţelegere (ciclul I - studii superioare de licenţă)Competenţele care urmează a fi formate și dezvoltate se realizează prin:

• desfășurarea activităţilor didactice (prelegerilor, seminarelor, laboratoarelor practicilor etc.) cu folosirea instrumentelor active de motivare și impulsionare a interesului cognitiv, de antrenare și dezvoltare a capacităţilor profesionale din domeniul horticulturii;

• metoda Feedback, utilizată, în deosebi, la realizarea temelor individuale, folo-sind Feedback-ul profesor-student. Aceasta permite evidenţierea performan-ţelor obţinute de către student, depistarea lacunelor în procesul de asimilare a materialului, propune căi de depășire a acestora și încurajează studentul la autoinstruire continuă;

■ acordarea priorităţilor în dezvoltarea personalităţii, capacităţilor și aptitudinilor subordonate principiilor educaţiei permanente, urmărind însușirea și confir-marea unor tehnici de muncă independentă, punînd accentul pe învăţare și nu pe predare;

■ soluţionarea diferitor probleme de situaţie în echipe de studenţi. Pentru aceasta, studenţii se divizează în echipe, pentru a rezolva diverse probleme generale în-tr-o perioadă de timp definită. Activitatea studenţilor este ghidată de cadrul di-dactic, care trasează obiectivele necesare pentru soluţionarea problemei, specifi-cînd interconexiunea cu cunoștinţele obţinute anterior, solicitîndu-le să explice logica lor în rezolvarea problemei și încrederea în corectitudinea răspunsului;

48

■ încurajarea studenţilor, în cadrul lecţiilor practice, să comenteze modalităţile, folosite de către colegi, în rezolvarea problemelor generale și celor specifice;

■ soluţionarea problemelor pe cale experimentală sau propunerea căilor de solu-ţionare a acestora, folosind materialul studiat anterior;

■ realizarea tezelor de an, care să confirme și să aprofundeze cunoștinţele obţinute la o disciplină sau un grup de discipline. Proiectele de an se realizează în baza datelor obţinute din analiza literaturii de specialitate, Internet etc. prin rezolva-rea unor probleme concrete de concepere, calcul, proiectare etc.;

■ familiarizarea studenţilor cu metodele de culegere, sistematizare și asimilare a informaţiei necesare pentru însușirea materialului prevăzut de către programele analitice.

Veridicitatea evaluării se asigură prin utilizarea următoarelor forme estimatorii: ■ Evaluarea iniţială. Se determină gradul de competenţă pentru mersul didactic

ulterior în realizarea unor obiective ce urmează să se efectueze la începutul pre-dării unei teme;

■ Evaluarea continuă (formativă). Se realizează prin verificări sistematice ale gra-dului de realizare a obiectivelor de învăţare imediat după încheierea unei teme, întrebări etc. precum și în interiorul acestora.

Pentru a evidenţia capacităţile de reflecţie, decizionale, de ordonare a competen-ţelor caracteristice programului, se folosește evaluarea prin portofoliu;

Evaluarea prin portofoliu este parte a programului de studiu și se realizează pen-tru a evidenţia cunoștinţele și abilităţile studentului într-o varietate de competenţe. Portofoliul reprezintă o modalitate de reflecţie oferind posibilitate evaluării autocri-tice a lucrului studentului și a eficienţei interacţiunii interpersonale în contexte spe-cifice. Portofoliul, de asemenea, este utilizat în timpul interviului pentru angajare în cîmpul muncii;

■ Evaluarea finală (cumulativă, sumativă). Se realizează prin verificări și aprecieri periodice la sfîrșitul unui capitol, sistem de lecţii, întregii activităţi (semestriale) în vederea estimării nivelului real de realizare a obiectivelor preconizate.

Exemplul II: Aprofundarea cunoştinţelor (ciclul II - studii superioare de mas-terat)

Capacitatea de obţinere și aprofundare a cunoștinţelor privind realizările avansate în domeniu, se asigură prin includerea suplimentară faţă de tehnicile folosite la ciclul întîi și anume:

■ elemente de cercetare, experimentare, optimizare, identificare a situaţiilor de aplicare a teoriilor avansate;

■ selectarea și operaţionalizarea cunoștinţelor teoretice adecvate activităţii în do-meniu;

■ transferul cunoștinţelor aprofundate în domeniile adiacente horticulturii; ■ declanșarea demersurilor cognitive de observare, sintetizare, investigare, con-

struire a ideilor, elaborare a răspunsurilor, soluţionare a situaţiilor de problemă, folosind metodele de explorare (observaţie, experiment, cercetarea documente-lor, demonstrarea, modelarea, algoritmizarea) și problematizare (punerea, ela-borarea, rezolvarea problemelor, crearea situaţiilor de problemă prin evidenţie-rea contradicţiilor).

49

6. Sporirea calităţiiSporirea calităţii pregătirii specialiștilor cu studii superioare universitare în do-

meniul învăţămîntului horticol în universitate este asigurată de utilizarea diferitor competenţe generale conform Programului Tuning (competenţe instrumentale, competenţe interpersonale, competenţe sistemice). Strategiile de management ale calităţii programelor de pregătire a specialiștilor horticultori sînt permanent corelate cu orientările și acţiunile în acest domeniu la nivel european. Programele de studii utilizate demonstrează capacităţi de realizare a obiectivelor planificate, satisfac exi-genţele și așteptările beneficiarilor interni și externi, garantează respectarea standar-delor de calitate.

Disciplinele obligatorii, în număr de 30, sînt poziţionate într-o succesiune logică și răspund cerinţelor formate prin metodologia elaborată de Ministerul Educaţiei, de Asigurare a Calităţii în Învăţămîntul Superior, dintre care amintim:

– definirea și delimitarea componenţelor generale și de specialitate; – compatibilitatea cu cadrul de calificări naţional; – compatibilitatea și armonizarea cu planurile și programele de studii similare din

statele Uniunii Europene, ponderile disciplinelor fiind exprimate în credite de studii ECTS.

Disciplinele opţionale sînt prevăzute la anii III și IV, fiind grupate în pachete op-ţionale, alegerea acestora făcîndu-se de către studenţi înainte de începutul fiecărui an de studiu. Planurile de învăţămînt cuprind, de asemenea, discipline la libera alegere, cu obiect de studiu constituit din problematici conexe domeniului.

Unităţile de curs cuprinse în planurile de învăţămînt au programe analitice în care sînt precizate: obiectivele disciplinei, conţinutul tematic de bază, repartizarea numă-rului de ore de curs, seminar și activităţi aplicative, sistemul de evaluare a studenţilor, bibliografia minimală.

Asigurarea Calităţii în Învăţămîntul Superior se realizează conform metodologiei elaborate: Manual de Management al Calităţii. Chișinău, 2005, 54 p.; Evaluarea stu-denţilor - Strategii și Metode. Chișinău, 2006, 168 p.; Evaluarea studenţilor în Con-textul Procesului Bologna. Chișinău, 2006, 110 p.

Sporirea nivelului calitativ al învăţămîntului își găsește exprimare prin: ■ proiectarea misiunii și viziunii în construirea ofertei de servicii a relaţiilor cu

beneficiarii; ■ realizarea efectivă a activităţilor, cuprinse în strategia universităţii, ce contribuie

la furnizarea ofertei de servicii potrivit cerinţelor standardelor calităţii de tip ISO 9000;

■ monitorizarea activităţilor planificate și colectarea datelor care confirmă gradul de realizare a performanţelor cuprinse în standard;

■ autoevaluarea eficienţei activităţilor programate pe baza dovezilor înregistrate. ■ evaluarea externă de către Comisia de evaluare și acreditare a calităţii pregătirii

specialiștilor în domeniul Protecţiei plantelor; ■ evaluarea de către Comisia de stat a calităţii pregătirii absolvenţilor în timpul

susţinerii examenelor și tezelor de licenţă; ■ discutarea în ședinţele Comisiei didactico-metodice a facultăţii și a universităţii

a programelor analitice, a lucrărilor metodice, a ghidurilor, a manualelor etc.;

50

■ discutarea modalităţilor care sporesc calitatea pregătirii specialiștilor în dome-niul Protecţiei plantelor în cadrul ședinţelor Consiliului facultăţii și Senatului universitar;

■ participarea titularilor catedrelor facultăţii de Horticultură în procesele de eva-luare a calităţii și sporirii acesteia la specialităţile similare din colegii;

■ participarea cadrelor didactice a facultăţii în lucrul diferitor seminare, conferin-ţe, simpozioane și altor forumuri știinţifice și metodice organizate în baza unor proiecte de colaborare în consorţiumul internaţional și republican;

■ îmbunătăţirea continuă a capacităţii instituţionale prin programe de dezvolta-re;

■ sporirea profesionalizării și aplicabilităţii în domeniul: Horticulturii, asigurată de dezvoltarea competenţelor interactiv-profesionale. Aspectele principale ale acestui proces constau în mobilitate, angajare în cîmpul muncii și instruire con-tinuă;

■ asigurarea mobilităţii personalului academic prin utilizarea sistemului de credi-te transferabile ECTS ce asigură transparenţa instruirii și accesul studenţilor la studii de calitate pe întreaga perioadă de activitate profesională avînd posibilita-tea alegerii traseului educaţional;

■ facilitarea angajării în cîmpul muncii este asigurată de corelarea programelor de studii la exigenţele mereu crescînde ale clienţilor prin consultanţă continuă cu angajatorii. Un aport semnificativ în realizarea acestui deziderat este acordarea unor noi valenţe stagiilor de practică care, în scopul menţinerii stabilităţii și echilibrului formării specialiștilor în domeniul: Horticulturii, utilizează dialo-gul student-practician cu relaţii de tipul Feedback;

■ utilizarea comitetelor interne și externe de audit al calităţii instruirii, în care sînt incluși angajatori, cadre din învăţămînt și cercetare, studenţi.

CADRUL NAŢIONAL AL CALIFICĂRILOR

Învăţămînt Superior

Domeniul de formare profesională

613 Agronomie

52

Universitatea coordonatoare – Universitatea Agrară de Stat din Moldova

Coordonator elaborare: RURAC Mihail, doctor,

conferenţiar universitar

53

1. Introducere în domeniul de formare profesională

1.1. Descriere generală a domeniuluiDomeniul vizează pregătirea viitorilor specialiști în bazele teoretice și practice,

suficiente pentru a activa cu succes în domeniul întregului spectru al producţiei ve-getale: planificarea producţiei, organizarea și dirijarea unităţilor de producţie agri-colă, utilizarea tehnologiilor noi de producere și de păstrare a producţiei fitotehnice, producerea seminţelor și materialului săditor, recoltarea și valorificarea producţiei, studierea pieţei interne și externe etc.

Acest domeniu este perceput în același mod în majoritatea ţărilor europene, avînd diferite denumiri precum: agricultura, știinţe agricole, agronomie etc.

În cadrul domeniului Agronomie se realizează specialitatea 613.1 Agronomie, care are tangenţe relevante cu următoarele specialităţi: 612.1 Protecţia plantelor, 615.1 Horticultură, 616.1 Silvicultură şi grădini publice, 611.1 Selecţia şi genetica culturilor agricole.

La elaborarea programelor de studii au fost identificate, la nivel naţional, necesi-tăţile societăţii în pregătirea specialiștilor în domeniul dat. În acest proces, alături de comunitatea universitară, au fost antrenaţi și diferiţi angajatori.

1.2. Caracteristici-cheieNivelul Licenţă (ciclul I) Masterat (ciclul II) Doctorat

Durata studiilor 4 ani (5)* 1,5 ani 3 ani (4)*Credite de studiu

ECTS240 credite 90 credite Nu se aplică

Forma de organizare

Învăţămînt de zi;cu frecvenţă redusă; la distanţă

Învăţămînt de zi Învăţămînt de zi; cu frecvenţă redusă

Condiţii de acces Diplomă de studii liceale (eventual atestatul de școalămedie de cultură generală)**, diplomă de colegiu, diplomă de studii superioare

Diplomă de licenţă Diplomă de licenţă*

diplomăde master

Precondiţii 30 credite pentru masterat de cercetare pentru candidați din alte domenii

După necesitate

Stagii de practică Cu titlu obligatoriuminimum 20 credite

Cu titlu obligatoriu, minimum 30 credite

Nu se realizează

54

Reguli de examinare şi

evaluare

Evaluarea se realizează prin:

1. evaluarea periodică, pe parcursul întregului an de studiu, la lucrări practice și de laborator, elaborarea temelor, lu-crărilor, proiectelor etc. individuale, cu scopul estimării competenţelor specifice și instrumen-tale;

2. evaluarea intermedia-ră, la mijlocul fiecărui semestru, în scopul stabilirii nivelului și ritmului de acumulare a cunoștinţelor de către fiecare student;

3. evaluarea stagiilor de practică, în scopul aprecierii competenţelor sistemice;

4. evaluare finală semes-trială menită să apreci-eze gradul de însușire a unităţilor de curs programate.

1. evaluarea perio-dică, pe parcursul întregului an de studii, la lucrări practice și semi-nare, realizarea lucrărilor indivi-duale de proiecta-re și cercetare cu scopul estimării competenţelor specifice pentru ciclul II, studii superioare de masterat;

2. evaluarea in-termediară, la mijlocul fiecărui semestru, în scopul stabilirii nivelului și ritmu-lui de acumulare a cunoștinţelor de către fiecare masterand;

3. evaluarea finală semestrială me-nită să aprecieze gradul de însușire a unităţilor de curs programate.

Evaluarea se realizează prin:

1. susţinerea examenelor de doctorat pentru testa-rea competen-ţelor generale pentru acest ciclu;

2. susţinerea a trei referate știinţifice pe unitate de curs de speci-alitate, în sco-pul aprecierii competenţe-lor specifice profesionale.

Modalitate de evaluare finală

Examen de licenţăinclusiv două probe (o unitate de cursfundamentală și una de specialitate) și teza de licenţă.

Susţinerea tezei de master

Susţinerea tezeide doctor

Certificare Diplomă de licenţă Diplomă de master Diplomă de doctor

Titlu acordat Licenţiat Master DoctorDrepturi pentru

absolvenţia aplica pentru programe de master;

– acces la piaţa muncii; – oportunităţi LLL

– a aplica pentru programe de doctorat; acces la piaţa muncii;

– oportunităţi LLL

– realizarea postdoctora-tului acces la piaţa muncii;

– oportunităţi LLL

55

Autorizarea programelor

Domeniile stabilite prin lege de către Parlamentul Republicii Moldova. Programele sînt aprobate de către Senatul universitar și confirmate de către Ministerul Educaţiei și cel de resort. Odată la 5 ani programele sînt acreditate în modul stabilit.

Ministerul Educaţiei la propunerea Senatului

Consiliul Naţional de Atestare și Acreditare sau altă structură aliată

* în cazul studiilor cu frecvenţă redusă și la distanţă** Lifelong learning.

2. Titluri (calificări) şi ocupaţii

2.1. Descrierea calificăriiCalificarea Titluri acordate / componente specifice

Licenţă

Licenţiat în știinţe agricole: cunoștinţe de bază în domeniile botanică, biochimie, pedologie, genetică, fiziologia plantelor; informatică, psihologia comunicării; agrotehnică, fitotehnie, ameliorarea plantelor, producerea de seminţe, bazelor biologice și ecologice ale cultivării culturilor agricole, tehnologiilor performante de producere și păstrare a producţiei fitotehnice. Studiile se finalizează cu susţinerea examenului de licenţă, inclusiv o teză de licenţă.

Masterat

Master în științe agricole cu specializări în: optimizarea procedeelor tehnologice în fitotehnie, metode și practici de sporire a calităţii seminţelor, tehnologii de consum redus în fitotehnie.Studiile prevăd aprofundarea în pregătirea teoretică și practică, pentru a activa cu succes în domeniul agronomiei, în cercetările știinţifice de profil, în instruirea elevilor și studenţilor în cadrul instituţiilor de învăţămînt mediu de specialitate și superior, pentru continuarea studiilor superioare de doctorat.Studiile se finalizează cu susţinerea tezei de master.

Doctorat

Doctor în agricultură.Studiile prevăd pregătirea cadrelor știinţifice de înaltă calificare în fitotehnie pentru necesităţile știinţei, ale învăţămîntului și alte domenii de activitate, în scopul asigurării progresului știinţific și social-economic al ţării.Studiile se finalizează cu susţinerea tezei de doctor în agricultură.

56

2.2 Ocupaţii tipice pentru absolvenţii domeniului dat pe cicluri

Ciclul I - studii superioare de licenţă

Ocupaţii tipice pentru absolvenţii domeniului AgronomieDomeniul

de specializare

Categorii / grupuri de profesii pe domenii de activitate

economică

Lista profesiilor conform specializării

Agronomie Agricultură

– Fermier specializat în creșterea diferitor culturi agricole

– fermier producător de produse pentru consum personal

– fermier specializat în culturi vegetale și crescător de animale

– agronom – agronom de calificare medie – agronom pentru protecţia

plantelor de calificare medie – agronom de secţie – agronom de secţie de calificare medie – agronom pentru producerea

seminţelor – agronom de calificare medie

pentru producerea seminţelor – biolog – laborant – tehnician în biologie

57

Ciclul II – studii superioare de masterat

Domenii de specializare

Categorii / grupuri de profesii peDomeniul de

activitate economică

Lista profesiilor conformspecializării

Tehnologii de consum redus în fitotehnie, aspecte teoretice și aplicative ale sporirii producţiei fitotehnice, metode și practici de sporire a calităţii seminţelor; optimizarea procedeelor tehnologice în fitotehnie

Agricultură

– agronom șef – director întreprinderii agricole de stat – director întreprinderii mici în agricultură – director staţie pentru

experimentarea soiurilor – inspector principal de Stat în domeniul

cerealelor și produse cerealiere – șef cîmp experimental – șef compartiment în agricultură – șef compartiment de producţie

a sectorului agricol – șef detașament în agricultură – șef direcţie în agricultură – șef expediţie în agricultură – șef laborator în agricultură – șef punct în agricultură – șef sector în agricultură – inspector principal de stat pentru

producerea seminţelor – inspector principal de stat pentru calitatea

cerealelor și a produselor cerealiere – manager în agricultură – președinte cooperativă agricolă – șef sector în agricultură – șef sector de experimentare a soiurilor – șef secţie în agricultură – șef staţie în agricultură

Învăţămînt

– lector – asistent în învăţămîntul superior – profesor în învăţămîntul preuniversitar – director colegiu – inspector în instituţii de

învăţămînt superior – inspector în învăţămîntul

secundar profesional

Cercetare

– stagiar-cercetător în biologie – colaborator știinţific în biologie – șef laborator de cercetări știinţifice – laborant cercetător în biologie

58

Doctorat

Domenii de specializare

Categorii / grupuri de profesii pe domenii de activitate

economică

Lista profesiilor conform specializării

Agronomie, tehnologia de cultivare a culturilor de cîmp etc.

Cercetare

– colaborator știinţific în biologie – șef laborator de cercetări știinţifice – director grădină botanică – șef laborator de producţie – șef proiect cercetare-proiectare

Învăţămînt

– lector superior universitar – șef laborator de producţie – conferenţiar universitar – profesor universitar

2.3. Rolul domeniului în alte programe de formareDomeniile de formare profesională / specialităţile care necesită includerea cursu-

rilor din domeniul 613 Agronomie sînt, după cum urmează: I 611.1 Selecţia şi genetica culturilor agricole, obligatorii (matematică și statistică

biologică, biofizică și agrometeorologie, tractoare și automobile, chimie generală, biochimie, botanică, microbiologie, topografie, mașini agricole, pedologie, gene-tică, ecologie și protecţia mediului, agrotehnică, fitotehnie, fiziologia plantelor); opţionale (agrochimie, agricultură ecologică, ecotoxicologia).

II. 615.1 Horticultură, obligatorii (matematică și statistică biologică, biofizică și agrometeorologie, tractoare și automobile, chimie generală, biochimie, bota-nică, microbiologie, topografie, mașini agricole, pedologie, genetică, fiziologia plantelor); opţionale (agrotehnica, fitotehnia, agrochimia, tehnica experimen-tală).

III. 616.1 Silvicultură şi grădini publice, obligatorii (matematică și statistică biolo-gică, biofizică și agrometeorologie, chimie generală, biochimie, botanică, topo-grafie, pedologie, genetică, fiziologia plantelor); opţionale (ecologie și protecţia mediului, tehnica experimentală).

IV. 617.1 Viticultură şi vinificaţie, obligatorii (matematică și statistică biologică, biofizică și agrometeorologie, chimie generală, biochimie, botanică, microbio-logie, topografie, mașini agricole, pedologie, genetică, ecologie și protecţia me-diului, fiziologia plantelor); opţionale (agrotehnica, agrochimia, tehnica expe-rimentală).

V. 612.1 Protecţia plantelor, obligatorii (matematică și statistică biologică, biofizi-că și agrometeorologie, chimie generală, biochimie, botanică, tractoare și auto-mobile, mașini agricole, pedologie, genetică, ecologie și protecţia mediului, fizi-ologia plantelor); opţionale (legumicultura, tehnica experimentală, viticultura, agrochimie, fitotehnie, pomicultură, apicultură).

VI. 614.1 Zootehnia, obligatorii (matematică și statistică biologică, biofizică și agrometeorologie, chimie generală, biochimie, genetică); opţionale (apicultura, cultura plantelor furajere).

VII. 618.1 Biotehnologii agricole, obligatorii (matematică și statistică biologică, biofizică și agrometeorologie, chimie generală, biochimie, genetică); opţionale (tehnica experimentală).

59

Disciplinele comune:1) limba străină, 2) psihologia comunicării, 3) etica profesională, 4) elemente de cultură universală și naţională; 5) știinţe filozofice, 6) integrarea economică euro-peană, 7) bazele statului, dreptului și legislaţia muncii, 8) bazele micro – și macro-economiei, 9) informatica.

3. Finalităţi de studiu şi competenţe – descriptorii de nivel pe cicluri

3.1. Descrierea finalităţilor de studiu şi a competenţelorFinalităţile de studiu/rezultatele învăţării sînt exprimate în competenţe specifice

și generale (în conformitate cu descriptorii de la Dublin și lista competenţelor, re-comandată în cadrul proiectului Tuning), relevante pentru subiectele fiecărui ciclu, luîndu-se în considerare nivelul competenţelor.

În tabelul ce urmează sînt indicate Competenţele specifice înscrise în descriptorii de la Dublin, exprimaţi în cinci dimensiuni după cum urmează:

A. CunoaștereB. Aplicarea cunoștinţelorC. Abilităţi analitice și predictiveD. Abilităţi de comunicareE. Abilităţi de a învăţa

Competenţele generale înscrise în descriptorii de la Dublin

Raytingul în funcţie de importanţă Competenţe generale1. cunoștinţe de bază în domeniu2. cunoștinţe de bază în profesie3. capacitatea de analiză și sinteză4. capacitatea de a învăţa5. creativitate6. aplicarea cunoștinţelor în practică7. adaptabilitate8. abilităţi critice și autocritice9. comunicare orală și scrisă

10. angajament etic11. capabilităţi interpersonale12. cunoașterea unei limbi străine13. capabilitatea de a lua decizii

60

Ciclul I – studii superioare de licenţă

Competenţele specifice înscrise în descriptorii de la Dublin

Raitingul în funcţie

de importanţă

Denumirea succintă a

competenţelor specifice

Descrierea competenţelor

(la finalizarea ciclului întîi în agronomie, studentul/a trebuie să:)

Nivelul descriptorilor de la Dublin

1. soluţionarea problemelor

estimze ordinea priorităţilor în soluţionarea diferitor situaţii profesionale de producţie din domeniul agronomiei

B

2. cunoaștere

posede cunoștinţe în botanică, biochimie, genetică, microbiologie, pedologie, fiziologia plantelor și informatică, psihologia comunicării în domeniu

A

3. cunoaștereposede cunoștinţe de specialitate în domeniul biologiei și tehnologiei de cultivare a diferitor culturi de cîmp

A

4. abilităţi biologice

aplice cunoștinţele de bază în domeniul interacţiunii proceselor fizico-chimice și fiziologice la sporirea productivităţii culturilor agricole

A, B

5. repetabilitate experimentală

confirme de sine stătător, experimental ipoteze practice și teoretice cunoscute B

6.modelarea și soluţionarea problemelor

identifice elementele prioritare în elaborarea și utilizarea unui model viabil pentru diferite procese tehnologice din domeniu cu asigurarea certitudinii necesare

B

7.cultură agronomică și adaptabilitate

cunoască cele mai importante arii din agronomie și capacitatea de a se adapta situaţiilor noi

A, C, E

8.studiul literaturii de specialitate din domeniu

selecteze și utilizeze informaţia din literatura de specialitate, Internet, acte normative etc.

E

9.capacitatea de a învăţa și de a lucra individual

abordeze noi domenii prin studiul individual și aprofundarea cunoștinţelor obţinute

E

10abilităţi profesional-umane

î-și dezvolte simţul responsabilităţii în concordanţă cu libera alegere a cursurilor (opţionale, facultative), cîștige flexibilitate profesională printr-un spectru larg de culturi agricole cultivate

A, B

11.abilităţi de orientare generală

înveţe, cerceteze, analizeze, expună oral și în scris, în limba de stat și, cel puţin, într-o limbă de circulaţie internaţională, inclusiv prin intermediul tehnologiilor informaţionale

A, B

61

12. abilităţi socio-umanistice

î-și asume responsabilităţi cu caracter juridic, filozofic, politologic, sociologic, psihologic și economic în situaţii reale de producţie

A, B

13.aAbilităţi de orientare spre specialitate

cunoască și aplice bazele biologice și ecologice ale cultivării plantelor, caracteristicii de producţie, cerinţelor faţă de factorii ecologici și tehnologici, rezistenţa la boli și dăunători a speciilor, soiurilor și hibrizilor culturilor agricole, tehnologii performante de producere și de păstrare a producţiei fitotehnice, indicii de calitate, certificarea și comercializarea producţiei fitotehnice conform standardelor naţionale și internaţionale

A, B

14. abilităţi de comunicare

comunice atît în colectivul de specialiști, cît și în cel de nespecialiști în domeniu D

Notă: Analiza informaţiei din tabel indică ponderea componentelor de tip A şi B în raport cu ceilalți trei descriptorii de la Dublin.

Ciclul II – studii superioare de masterat

Competenţele specifice înscrise în descriptorii de la Dublin

Raitingul în funcţie

de importanţă

Denumirea succintă a

competenţelor specifice

Descrierea competenţelor

(la finalizarea masteratului în agronomie, studentul/a trebuie să:)

Nivelul descriptorilor de la Dublin

1.

modelarea analitică și predictivă în soluţionarea problemelor

identifice analitic și predictiv a elementelor prioritare în elaborarea și utilizarea unui model viabil pentru diferite procese tehnologice din domeniu cu asigurarea certitudinii necesare

C

2. soluţionarea problemelor

estimeze ordinea priorităţilor în baza optimizării proceselor tehnologice din domeniul agronomiei cu scopul soluţionării diferitor situaţii profesionale

C

3.

studiul literaturii de specialitate din domeniu

selecteze și utilizeze informaţia din literatura de specialitate, Internet, acte normative etc. E

4.capacitatea de a învăţa și de a lucra individual

capacitatea de a aborda noi domenii prin studiul individual și aprofundarea cunoștinţelor obţinute

E

5. modelare adapteze modelele disponibile la date experimentale noi B

62

6. aprofundarea cunoștinţelor

obţină și aprofundeze cunoștinţe referitoare la realizările avansate din domeniu

E

7. aprofundarea cunoștinţelor

capacitatea de a obţine și aprofunda cunoștinţe din domeniile adiacente specialităţii de bază

E

8.cunoaștere, perfecţionare și adaptabilitate

realizeze diagnoze bazate pe cercetare în vederea rezolvării problemelor prin integrarea cunoștinţelor noi sau interdisciplinare, elaborarea judecăţilor pe baza unor informaţii incomplete sau limitate, dezvoltarea de deprinderi noi ca răspuns la noile cunoștinţe care apar și adaptarea la aceste situaţii

A, C, E

9. repetabilitate experimentală

confirme de sine stătător, experimental ipoteze practice și teoretice cunoscute B

10. abilităţi biologo - ecologice

î-și aprofundeze cunoștinţele în domeniul interacţiunii factorilor biologici și ecologici la sporirea productivităţii și calităţii producţiei culturilor de cîmp

B, E

11. cercetarea de frontieră

cunoască și aplice principiile generale ale uneia sau cîtorva specialităţi adiacente domeniului dat

A, B

12. abilităţi de comunicare

comunice atît cu specialiști în domeniu, cît și cu cei din afara lui D

13. capacităţi manageriale

activeze cu un grad sporit de autonomie, în special, prin acceptarea responsabilităţii în planificarea și managementul proiectelor din domeniu

C

14. capacităţi de modernizare

posede informaţii curente referitoare la metode și procedee noi din domeniu, să sintetizeze și transmite această informaţie persoanelor cointeresate

E

15. abilităţi de cercetare

programeze și realizeze cercetări știinţifice sub îndrumarea conducătorului știinţific C, E

16.abilităţi profesional- umane

î-și dezvolte simţul responsabilităţii în concordanţă cu libera alegere a cursurilor (opţionale, facultative), î-și cîștige flexibilitate profesională printr-un spectru larg al culturilor agricole cultivate

A, B

17.abilităţi de orientare generală

cerceteze, analizeze , expune oral și în scris, în limba de stat și, cel puţin, într-o limbă de circulaţie internaţională, inclusiv prin intermediul tehnologiilor informaţionale

B, D

18. abilităţi socio-umanistice

î-și asume responsabilităţi cu caracter juridic, filozofic, politologic, sociologic, psihologic și economic în situaţii reale de producţie

D

63

19.abilităţi de orientare spre specialitate

cunoască și aplice bazele biologice și ecologice ale cultivării plantelor, caracteristicii de producţie, cerinţelor faţă de factorii ecologici și tehnologici, rezistenţa la boli și dăunători a speciilor, soiurilor și hibrizilor culturilor agricole, tehnologii performante de producere și păstrare a producţiei fitotehnice, indicii de calitate, certificarea și comercializarea producţiei fitotehnice conform standardelor naţionale și internaţionale

C, E

20. standarde absolute

informeze despre „lucrul de geniu” (varietatea și satisfacţia descoperirilor din domeniu) în scopul conștientizării celor mai exigente standarde

C, E

21. capacităţi lingvistice

cunoască la nivel de comunicare fluentă o limbă de circulaţie internaţională D

Notă: Analiza informaţiei din tabel indică diminuarea ponderii componentelor A şi B în favoarea ceilalți trei descriptorii de la Dublin.

64

• Doctorat

Competenţele specifice înscrise în descriptorii de la Dublin

Raytingul în funcţie

de importanţă

Denumirea succintă a

competenţelor specifice

Descrierea competenţelor

(la finalizarea doctoratului, doctorandul/a trebuie să:)

Nivelul descriptorilor de la Dublin

1.studiul literaturii de specialitate din domeniu

Selecteze, sintetizeze și utilizeze a informaţiei privind stadiul actual al anumitor probleme cu caracter știinţific

E

2. capacitatea de a lucra individual

Aplice metode avansate de programare și prelucrare a datelor experimentale și realizarea cercetărilor în baza programelor elaborate

E

3. modelareCreeze modele noi adecvate diferitor situaţii reale B

4. aprofundarea cunoștinţelor

Extindă sau redefinească cunoștinţe și/sau practicii profesionale existente în cadrul domeniului sau la interferenţă cu alte domenii

C, E

5. aprofundare și adaptabilitate

Utilizeze cunoștinţele pentru a analiza critic, a evalua și a sintetiza idei noi și complexe, a celor mai avansate din domeniu și adaptarea la aceste situaţii

C, E

6. repetabilitate experimentală

Confirme de sine stătător, experimental ipoteze practice și teoretice cunoscute B

7. elaborare și aplicare

Concepeapă, elaboreze și proiecteze noi tehnologii, procese etc., cu implementarea acestora în producţie și obţinerea de noi cunoștinţe și soluţii procedurale

C, E

8. cercetarea de frontieră

Realizeze investigaţii știinţifice la intersecţia diferitor domenii adiacente A

9. capacităţi lingvistice

Cunoască la nivel de comunicare și prezentare rezultatele știinţifice într-o limbă de circulaţie internaţională

D

10.capacitatea de comunicare specifică

Promoveze, în context academic și profesional, progresul tehnico-știinţific într-o societate bazată pe cunoaștere

D

Notă: Analiza informaţiei din tabel indică ponderea absolută a componentelor C, D, în raport cu ceilalți doi descriptorii de la Dublin.

65

3.2.

Cor

elaţ

ia „

final

ităţi

de st

udiu

şi co

mpe

tenţ

e –

curr

icul

um”

Tran

spun

erea

fina

lităţ

ilor d

e st

udiu

și c

ompe

tenţ

elor

pre

coni

zate

în c

onţin

utur

i / c

urric

ulum

prin

uni

tăţi

de c

urs /

mod

ule

sînt

stru

ctur

ate

conf

orm

com

pone

ntel

or p

lanu

lui d

e în

văţă

mîn

t și s

înt p

reze

ntat

e în

urm

ătoa

rele

tabe

le.

Cor

elaţ

ia „u

nita

te d

e cu

rs /

fina

lităţ

i de

stud

ii sc

onta

te p

entr

u lic

enţă

”

Cod

curs

Uni

tate

de

curs

(mod

ul)

Num

ăr

cred

iteEC

TSFi

nalit

ăţile

de

stud

iu în

ord

inea

pri

orită

ţilor

existente

12

34

56

78

910

1112

1314

F.M

atem

atic

ă și

stat

istic

ă bi

olog

ică

4+

++

++

F.Bi

ofizi

că și

agr

omet

eoro

logi

e6

++

++

++

++

F.C

him

ie g

ener

ală

4+

++

+F.

Bioc

him

ie4

++

++

++

++

+F.

Bota

nica

6

++

++

++

+F.

Mic

robi

olog

ie3

++

++

++

++

F.To

pogr

afie

3+

++

F.Pe

dolo

gie

4+

++

++

++

F.G

enet

ică

4+

++

++

++

+F.

Ecol

ogie

și p

rote

cţia

med

iulu

i4

++

++

++

++

F.Fi

ziol

ogia

pla

ntel

or6

++

++

++

++

S.Ec

onom

ie a

grar

ă4

++

++

++

S.A

grot

ehni

că6

++

++

++

S.Fi

tote

hnie

6

++

++

++

++

+S.

Con

tabi

litat

e și

gest

iune

3+

++

+S.

Mar

ketin

g3

++

+

66

S.M

anag

emen

t6

++

++

G.

Lim

bi st

răin

e-1

4+

++

+G

.In

form

atic

ă 4

++

++

++

G.

Psih

olog

ia co

mun

icăr

ii4

++

++

G.

Lim

bi st

răin

e - 2

4+

++

+

U.

Elem

ente

de

cultu

ră u

nive

rsal

ă și

naţio

nală

4+

++

+

U.

Baze

le st

atul

ui, d

rept

ului

și le

gisla

ţia

mun

cii

4+

++

++

++

U.

Ştiin

ţe fi

lozo

fice

4+

++

++

++

+U

.Et

ică

prof

esio

nală

4+

++

+U

.Ba

zele

mic

ro-ș

i mac

roec

onom

iei

6+

++

++

+U

.In

tegr

are

econ

omic

ă eu

rope

ană

6+

++

++

++

+

* pen

tru

disc

iplin

ele

nota

te c

u cr

atim

ă se

pre

coni

zeaz

ă pr

edar

ea în

mod

ul

67

Cor

elaţ

ia „u

nita

te d

e cu

rs /

fina

lităţ

i de

stud

ii sc

onta

te p

entr

u m

aste

rat”

Cod

curs

Uni

tate

a de

curs

(m

odul

)

Num

ăr

cred

ite

ECTS

Fina

lităţ

ile d

e st

udiu

în o

rdin

ea p

rior

ităţil

or

propus

12

34

56

78

910

1112

1314

1516

1718

1920

21

F.Te

oria

știin

ţei

5+

++

++

++

++

++

++

+

F.M

etod

olog

ia și

etic

a ce

rcet

ării

5+

++

++

++

++

++

++

++

+

F.Fi

ziol

ogia

și b

ioch

imia

pl

ante

lor d

e cî

mp

10+

++

++

++

++

++

++

++

F.Te

hnol

ogii

de co

nsum

re

dus î

n fit

oteh

nie

5+

++

++

++

++

++

++

++

F.

Asp

ecte

le te

oret

ice

și ap

licat

ive

ale

spor

irii

prod

ucţie

i fito

tehn

ice.

Asp

ecte

le te

oret

ice

și ap

licat

ive

ale

siste

mel

or d

e ag

ricul

tură

5+

++

++

++

++

++

++

++

+

F.D

rept

ul d

e au

tor

5+

++

++

++

++

++

++

++

+

F.M

etod

e și

prac

tici

de sp

orire

a c

alită

ţii

sem

inţe

lor

5+

++

++

++

++

++

++

+

68

S.

Opt

imiz

area

pr

oced

eelo

r te

hnol

ogic

e în

fit

oteh

nie.

Asp

ecte

act

uale

și

de p

ersp

ectiv

ă al

e ag

rote

hnic

ii am

elio

rativ

e

5+

++

++

++

++

++

++

+.+

+

S.C

ăile

de

aten

uare

a

cons

ecin

ţelo

r sec

etei

5+

++

++

++

++

++

++

++

+

S.St

agiu

de

prac

tică

10+

++

++

++

++

++

++

++

++

++

++

S.Te

za d

e m

aste

r30

++

++

++

++

++

++

++

++

++

++

+

Cor

elaţ

ia „u

nita

te d

e cu

rs /

fina

lităţ

i de

stud

ii sc

onta

te p

entr

u do

ctor

at”

Cod curs

Uni

tate

a de

curs

(mod

ul)

Num

ăr

cred

ite E

CTS

Fina

lităţ

ile d

e st

udiu

în o

rdin

ea p

rior

ităţil

or

12

34

56

78

910

Nu se aplică

Disc

iplin

a de

spec

ialit

ate

Nu se aplică

++

++

++

++

Info

rmat

ică

++

+Li

mba

mod

ernă

++

++

Isto

ria și

met

odol

ogia

dom

eniu

lui d

e ce

rcet

are

++

++

+Re

fera

t pe

prob

lem

atic

a te

zei,

anul

1+

++

++

++

++

Refe

rat p

e pr

oble

mat

ica

teze

i, an

ul 2

++

++

++

++

+Re

fera

t pe

prob

lem

atic

a te

zei,

anul

3+

++

++

++

++

Teza

de

doct

or+

++

++

++

++

+

69

3.3. Proces de consultare cu persoanele şi instituţiile - cheie

Viziunea comparativă referitor la competenţele generale

Raytingul în funcţie de importanţă Competenţe generaleStudenţi Cadre didactice Angajatori1 1 1 cunoștinţe de bază în domeniu2 2 2 cunoștinţe de bază în profesie4 3 13 capacitatea de analiză și sinteză3 4 4 capacitatea de a învăţa8 5 11 creativitate6 6 3 aplicarea cunoștinţelor în practică7 7 7 adaptabilitate5 8 8 abilităţi critice și autocritice9 9 9 comunicare orală și scrisă

13 10 13 angajament etic11 11 5 capacităţi interpersonale12 12 6 cunoașterea unei limbi străine10 13 10 capacităţi de a lua decizii

Notă: Tabelul este elaborat în baza prelucrării statistice a datelor obţinute în baza sondajului realizat pe un lot de 57 studenţi din anul trei bac, specialitatea Agronomie, UASM; 28 cadre didactice de la Facultatea de Agronomie şi 18 angajatori din diferite domenii de activitate (producţie, cercetare, colegii agricole, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova).

4. Volumul de muncă şi ECTS

4.1. Volumul de muncă pentru programele tipice de formare, exprimat în credite ECTS:

Ciclul 1 credit ECTS = 30 ore de lucru ale studentuluiI (Licență) 240 crediteII (Masterat) 90 crediteDoctorat Durata studiilor 3 ani

4.2. Orientări şi diferenţe în Spaţiul European al Învăţămîntului Superior în domeniul datUn credit ECTS cuantifică 30 ore activitate de învăţare a studentului. Astfel, într-

un an universitar, numărul de ore destinat activităţii didactice a studentului consti-tuie 1800 ore.

70

Pentru primii 3 ani de licenţă este preferabil raportul 1:1 a orelor de contact și ce-lor destinate lucrului individual. În acest caz, pentru orele de contact și pentru lucrul individual al studenţilor vor fi rezervate cîte 900 ore.

Spre deosebire de orele de contact, care se realizează pe parcursul ambelor semes-tre (două semestre cîte 15 săptămîni), activitatea de studiu individual al studentului se desfășoară atît pe parcursul acestor semestre, cît și în perioada sesiunilor (două sesiuni a cîte 4 săptămîni). Din aceste considerente, cele 900 ore destinate studiului individual se vor diviza în două componente: 450 ore- lucrul individual pe parcursul semestrelor; 450 – lucru individual în perioada sesiunilor.

De menţionat că lucrul individual pe parcursul semestrelor va include și lucrul individual ghidat de către profesor, care va conţine următoarele componente:

a) – 10% pentru disciplinele care au un număr considerabil de lucrări de labo-rator;

b) – 25% pentru disciplinele care prevăd realizarea extracurriculară a temelor individuale de calcul, grafice, situaţii individuale etc.;

c) – 40% pentru disciplinele care prevăd realizarea proiectelor (tezelor) de an.La ultimul an de licenţă, raportul recomandabil de ore contact/ore de studii indi-

vidual este 1:2. La studiile de masterat se prevede raportul de 1:3.Analiza experienței naționale și europene, în vederea determinării particularităților

pregătirii specialiștilor pe domeniul respectiv, arată că domeniul respectiv, arată că domeniul de formare profesională Protecția plantelor în Universitatea Agrară, este perceput la fel ca și în alte țări europene, cum ar fi: Franța, Belgia, Italia, România, Cehia, etc.

Toate instituţiile de învăţămînt acordă diploma de licenţă în domeniul Agronomie cu condiţia acumulării a 240 credite ECTS.

Este indicată menţinerea condiţiei de acumulare a 330 credite pentru acordarea diplomei de master și impunerea condiţiei de acces la doctorat numai a deţinătorilor diplomei de master.

5. Învăţarea, predarea şi evaluareaÎnvățămîntul la ciclul I (licență) se asigură prin:

• desfășurarea activităţilor didactice (prelegerilor, seminarelor, laboratoarelor, practicilor etc.) cu folosirea instrumentelor active de motivare și impulsionare a interesului cognitiv, de antrenare și dezvoltare a capacităţilor profesionale din domeniul agronomiei;

• acordarea priorităţilor în dezvoltarea personalităţii, capacităţilor și aptitudinilor subordonate principiilor educaţiei permanente, urmărind însușirea și confir-marea unor tehnici de muncă independentă, punînd accentul pe învăţare și nu pe predare;

• soluţionarea diferitor probleme de situaţie în echipe de studenţi. Pentru aceas-ta, studenţii se divizează în echipe, pentru a rezolva diverse probleme generale într-o perioadă de timp definită. Activitatea studenţilor este ghidată de către ca-drul didactic, care trasează obiectivele necesare pentru soluţionarea problemei, specificînd interconexiunea cu cunoștinţele obţinute anterior, solicitîndu-le stu-denţilor să explice logica în rezolvarea problemei și încrederea în corectitudinea răspunsului;

71

• încurajarea studenţilor, în cadrul lecţiilor practice, să comenteze modalităţile folosite de către colegi în rezolvarea problemelor generale și celor specifice;

• soluţionarea problemelor pe cale experimentală sau propunerea căilor de solu-ţionare a acestora, folosind materialul studiat anterior;

• realizarea proiectelor de an, care să confirme și să aprofundeze cunoștinţele ob-ţinute la o disciplină sau un grup de discipline. Proiectele de an se realizează în baza datelor obţinute din analiza literaturii de specialitate, Internet etc. prin rezolvarea unor probleme concrete de concepere, calcul, proiectare etc.;

• familiarizarea studenţilor cu metodele de culegere, sistematizare și asimilare a informaţiei necesare pentru însușirea materialului prevăzut de către programele analitice.

Veridicitatea evaluării se asigură prin utilizarea următoarelor forme estimatorii:• Evaluarea Iniţială. Se determină gradul de competenţă pentru mersul didactic

ulterior în realizarea unor obiective ce urmează să se efectueze la începutul pre-dării unei teme;

• Evaluarea Continuă (formativă). Se realizează prin verificări sistematice integra-te în procesul complex de predare / învăţare / evaluare, ale gradului de realizare a obiectivelor de învăţare imediat după încheierea unei prelegeri, teme, întrebări etc., precum și în interiorul acestora.

Pentru a evidenţia capacităţile de reflecţie, decizionale, de ordonare a competen-ţelor caracteristice programului, se folosește evaluarea prin portofoliu.

Evaluarea prin portofoliu este parte a programului de studiu și se realizează pen-tru a evidenţia cunoștinţele și abilităţile studentului într-o varietate de competenţe. Portofoliul reprezintă o modalitate de reflecţie oferind posibilitatea evaluării auto-critice a lucrului studentului și a eficienţei interacţiunii interpersonale în contexte specifice. Portofoliul, de asemenea, este utilizat în timpul interviului pentru angajarea în cîmpul muncii.• EvaluareaFinală (cumulativă, sumativă). Se realizează prin verificări și aprecieri

periodice la sfîrșitul unui capitol, sistem de lecţii, întregii activităţi (semestriale) în vederea estimării nivelului real de realizare a obiectivelor preconizate. Sînt re-comandate estimările cu notă a prezentărilor orale, lucrărilor scrise, rezultatelor testărilor, examenelor finale etc.

Învățămîntul la ciclul II (masterat) se bazează pe competențe obținute la ciclul I.Capacitatea de obţinere și aprofundare a cunoștinţelor privind realizările avansate în domeniul agronomiei, de exemplu “Managementul procedeelor agrotehnice la cultivarea culturilor agricole” se asigură prin includerea suplimentară faţă de ma-terialele folosite la ciclul întîi și anume:

• elementele de cercetare, experimentare, optimizare, identificare a situaţiilor de aplicare a teoriilor avansate;

• selectarea și operaţionalizarea cunoștinţelor teoretice adecvate activităţii în do-meniu;

• transferul cunoștinţelor aprofundate în domeniile adiacente agronomiei;• declanșarea demersurilor cognitive de observaţie, sintetizare, investigare, con-

struire a ideilor, elaborare a răspunsurilor, soluţionare a situaţiilor de problemă, folosind metodele de explorare (observaţie, experiment, cercetarea documen-

72

telor, demonstrarea, modelarea) și problematizarea (punerea, elaborarea, rezol-varea problemelor, crearea situaţiilor de problemă prin evidenţierea contradic-ţiilor).

6. Sporirea calităţiiCalitatea învăţămîntului în universitate este asigurată de utilizarea diferitor com-

ponenţe generice conform Programului Tuning (competenţe instrumentale, compe-tenţe interpersonale, competenţe sistemice). Strategiile de management ale calităţii sînt permanent corelate cu orientările și acţiunile în acest domeniu la nivel european. Programele de studii utilizate demonstrează capacităţi de realizare a obiectivelor pla-nificate, satisfac exigenţele și așteptările beneficiarilor interni și externi, garantează respectarea standardelor de calitate.

Sporirea nivelului calitativ al învăţămîntului își găsește exprimare prin:• proiectarea misiunii și viziunii în construirea ofertei de servicii a relaţiilor cu

beneficiarii;• realizarea efectivă a activităţilor, cuprinse în strategia universităţii, ce contribuie

la furnizarea ofertei de servicii potrivit cerinţelor standardelor calităţii de tip ISO 9000;

• monitorizarea activităţilor planificate și colectarea datelor care confirmă gradul de realizare a performanţelor cuprinse în standard;

• autoevaluarea eficienţei activităţilor programate pe baza dovezilor înregistrate;• evaluarea externă;• îmbunătăţirea continuă a capacităţii instituţionale prin programe de dezvolta-

re;• sporirea profesionalizării și aplicabilităţii în domeniul agronomiei, asigurată

de dezvoltarea competenţelor interactiv-profesionale. Aspectele principale ale acestui proces constau în mobilitate, angajare în cîmpul muncii și instruire con-tinuă;

• asigurarea mobilităţii personalului academic prin utilizarea sistemului de credi-te transferabile ECTS ce asigură transparenţa instruirii și accesul studenţilor la studii de calitate pe întreaga perioadă de activitate profesională avînd posibilita-tea alegerii a traseului educaţional;

• facilitarea angajării în cîmpul muncii este asigurată de corelarea programelor de studii la exigenţele mereu crescînde ale clienţilor prin consultanţă continuă cu angajatorii. Un aport semnificativ în realizarea acestui deziderat este acordarea unor noi valenţe stagiilor de practică care, în scopul menţinerii stabilităţii și echilibrului formării specialiștilor în domeniul agronomiei, utilizează dialogul student-practician cu relaţii de tip – Feedback;

• utilizarea comitetelor interne și externe de audit ale calităţii instruirii în care sînt incluși angajatori, cadre din învăţămînt și cercetare, studenţi.

CADRUL NAŢIONAL AL CALIFICĂRILOR

Învăţămînt Superior

Domeniul de formare profesională

614 Zootehnie

74

Universitatea coordonatoare – Universitatea Agrară de Stat din Moldova

Coordonator elaborare: EREMIA Nicolae, doctor habilitat,

profesor universitar

75

1. Introducere în domeniul de formare profesională

1.1. Descriere generală a domeniului Domeniul vizează pregătirea viitorilor specialiști în bazele teoretice a agriculturii,

urmată de o formare profesională în Zootehnie, dublată de acumularea cunoștinţe-lor și aptitudinilor în Zootehnie cu cunoașterea speciilor și raselor de animale, teh-nologiilor performante de creștere și exploatare a animalelor domestice, obţinere și prelucrare primară a produselor de origine animală. Acest domeniu, în esenţă, este perceput în același mod în majoritatea ţărilor europene, avînd diferite denumiri – Zootehnie.

În cadrul domeniului de Zootehnie se realizează specialitatea 614.1 Zootehnie, care are tangenţe relevante cu următoarele specialităţi: 618.1 Biotehnologii agricole, 641.1 Medicină Veterinară, 613.1 Agronomie, 615.1 Horticultură.

La elaborarea programelor de studii au fost identificate, la nivel naţional, necesi-tăţile societăţii și pregătirea specialiștilor în domeniul dat. În acest proces, alături de comunitatea universitară, au fost antrenaţi și diferiţi angajatori.

Programul oferit are pondere scontată din punct de vedere academic.

1.2. Caracteristici-cheieNivelul Licență (ciclul I) Masterat (ciclul II) DoctoratDurata

studiilor 4 (5)* ani 1,5 ani 3 (4)* ani

Credite de studiu ECTS 240 credite 90 credite Nu se aplică

Forma de organizare

Învăţămînt de zi; cu frecvenţă redusă; la distanţă

Învăţămînt de zi Învăţămînt de zi; cu frecvenţă redusă

Condiţii de acces

Diplomă de de studii liceale, diplomă de colegiu, diplomă de studii superioare

Diplomă de Licenţă

Diplomă de licenţă,diplomă de master

Precondiţii -

30 de credite pentru masterat de cercetare pentru candidații din alte domenii

-

Stagii de practică

Cu titlu obligatoriu, minim 20 credite

Cu titlu obligatoriu, minim 30 credite

Nu se realizează

76

Reguli de examinare şi

evaluare

Evaluarea e realizează prin:

1. evaluare periodică, pe parcursul întregului an de studii, la lucrări practice și de laborator, elaborarea te-melor, lucrărilor, proiectelor etc. individuale, cu scopul estimării competenţelor specifice și instrumentale;

2. evaluarea intermediară, la mijlocul fiecărui semestru, în scopul stabilirii nivelului și ritmului de acumulare a cunoștinţelor de către fieca-re student;

3. evaluarea stagiilor de practică, în scopul aprecierii competenţelor sistemice;

4. evaluarea finală semestrială menită să aprecieze gradul de însușire a disciplinelor programate.

1. evaluarea peri-odică, pe par-cursul întregului an de studii, la lucrări practice și seminare, realizarea lucră-rilor individuale de proiectare și cercetare, cu scopul estimării competenţelor specifice pentru ciclul II, studii superioare de masterat;

2. evaluarea intermediară la mijlocul fiecărui semestru, în scopul stabi-lirii nivelului și ritmului de acumulare a cunoștinţelor de către fiecare masterand;

3. evaluarea finală simestrială me-nită să aprecieze gradul de însuși-re a disciplinelor programate.

Evaluarea se realizează prin:

1. susţinerea examenelor de docto-rat pentru testarea competenţe-lor generale pentru acest ciclu.

2. susţinerea a trei referate știinţifice la disciplina de specialitate, în scopul aprecierii competenţe-lor specifice profesionale.

Modalitate de evaluare

finală

Examen de licenţăinclusiv două probe (unitate de curs fundamentală și una de specialitate)și teză de licenţă

Susţinerea tezei de master

Susţinerea tezei de doctor

Certificare Diplomă de licenţă Diplomă de master Diplomă de doctor

Titlu acordat Licenţiat Master Doctor

Drepturi pentru

absolvenţi

– a aplica pentru programe de master;

– acces pe piaţa muncii; – oportunităţi LLL**

– a aplica pentru programe de doctorat;

– acces pe piaţa muncii;

– oportunităţi LLL

– realizarea postdoctora-tului;

– acces pe piaţa muncii;

– oportunităţi LLL

77

Autorizarea programelor

Domeniile stabilite prin lege de către Parlamentul Republicii Moldova. Programele sînt aprobate de Senatul universitar și confirmate de Ministerul Educaţiei și cel de resort. O dată la 5 ani programele sînt acreditate în modul stabilit

Ministerul Educaţiei la propunerea Senatului

Consiliul Naţional de Atestare și Acreditare sau altă structură abilitată

* în cazul studiilor cu frecvenţa redusă şi la distanţă** LLL – Lifelong learning

2. Titluri (calificări) şi ocupaţii

2.1. Descrierea calificării Calificarea Titluri acordate / componente specifice

Licenţă

Licenţiat în științe agricole / cunoștinţe de bază în domeniile Geneticii; Fiziologiei animale; Nutriţiei și alimentaţiei animalelor; Creșterii bovinelor, suinelor, păsărilor, ovinelor, animalelor de blană, cabalinelor, peștilor, albinelor. Studiul se finalizează cu susţinerea examenului de licenţă, inclusiv teza de licenţă.

Masterat

Master în zootehnie cu specializări în avicultură, ovicultură, apicultură, piscicultură, cunicultură, creșterea și exploatarea bovinelor, suinelor, cabalinelor, biotehnologii în reproducția animalelor, biotehnologii în obținerea și prelucrarea pproduselor animaliere, siguranța elementelor de origine animală. Studiile prevăd o aprofundare a cunoștinţelor în nutriţia și alimentaţia în sistemele moderne de exploatare a animalelor; biotehnologii avansate în ameliorarea animalelor; tehnologii avansate de creștere și exploatare a animalelor pentru producţia de carne și lapte; biotehologii avansate în prelucrarea și valorificarea cărnii și laptelui. Studiul se finalizează cu susţinerea tezei de master.

Doctorat

Doctor în agricultură cu specializări în zootehnie. Studiile prevăd o aprofundare a cunoștinţelor și efectuarea cercetărilor știinţifice fundamentale și aplicative în domeniile creării noilor rase, hibrizi de animale, perfecţionării tehnologiilor de creștere, ameliorare și exploatare a animalelor domestice (bovinelor, suinelor, ovinelor, cabalinelor, animalelor de blană, păsărilor, albinelor), de obţinere și prelucrare a produselor animaliere, preparării furajului și alimentaţiei animalelor; tehnologia creșterii animalelor și obţinerii produselor animaliere; istoria și metodologia domeniului de cercetare.Studiul se finalizează cu susţinerea tezei de doctor în agricultură.

78

2.2. Ocupaţii tipice pentru absolvenţii domeniului dat pe cicluri

Ciclul I – studii superioare de licenţă

Domenii de specializare

Categorii / grupuri de profesii pe domenii de activitate economică

Lista profesiilor conform specializării

1 2 3

Zootehnie

Agricultură

– zootehnic – zoolog – zootehnician secţie (complex,

sector agricol, fermă)

Agricultură , industrie

– zooinginer – inginerbiolog – achizitor produse și materie primă – aparatist la pasterizarea pastei de ouă – aparatist la uscarea pastei de ouă – aparatist la pasterizarea și răcirea laptelui – aparatist la prelucrarea produselor lactate praf – aparatist la producerea înlocuitorului

lichid al laptelui integral – aparatist la producerea nutreţurilor combinate – aparatist la sterilizarea cărnii – materie primă – asamblor articole din piele și blană – brigadier în secţie – brigadier în secţie de colectare – conservator piei și blănuri brute – controlor blănuri brute și semifabricate

în producţia de umezire și vopsire – crescător de animale – crescător de cai – maistru brînzar – maistru la prepararea produselor

lactate integrale și acide – maistru – preparator unt – operator la îngrijirea animalelor – mulgător – operator în secţie de preparare a nutreţurilor – operator la automatul de ambalare a

produselor lactate în pachete și peliculă – operator la fermele mecanizate zootehnice

79

Domenii de specializare

Categorii / grupuri de profesii pe domenii de activitate economică

Lista profesiilor conform specializării

1 2 3

Agricultură, industrie

– operator la fermele mecanizate de creșterea oilor

– operator la fermele mecanizate de creșterea porcilor

– operator la însămînţarea artificială a animalelor și păsărilor

– operator la linia automată de obţinere a produselor lactate

– operator la linia de îmbuteliere a produselor lactate

– operator la utilajul de tuns – ovocsopist – pescar în ape interioare – prelucrător păsări, pește, piei și blănuri brute – secţionator produse de carne – sortator lînă nespălată – sortator piei și blănuri brute – socotitor – tehnician pentru evidenţă – tehnician pentru producţie – tehnolog în ramură

80

Ciclul II – studii superioare de masterat

Ocupaţii tipice pentru absolvenţii domeniului Zootehnie

Domenii de specializare

Categorii / grupuri de profesii pe domenii de activitate economică

Lista profesiilor conform specializării

Modularea, optimizarea , proiectare și managementul proceselor tehnologice din zootehnie;Tehnologia creșterii și exploatării bovinelor, suinelor, ovinelor și caprinelor, păsărilor, albinelor.

Agricultură

– mananger – șef brigadă – sef complex – sef direcţie – șef centru în ramură – zootehnician șef – piscicultor principal – conducător tehnic – conducător întreprindere mică – director asociaţie de producţie – director depozit de montă – director hipodrom – director rezervaţie naturală

Industrie

– inspector de stat în specialitate – manager – șef cabinet – șef centru în ramură – șef complex în ramură – șef direcţie în ramură – șef laborator de producţie – șef inspectorat de stat – șef producţie – tehnolog șef

Învăţămînt

– lector universitar – lector superior universitar – inspector în învăţămîntul

secundar profesional – profesor în colegiu – șef laborator – conducător practică în producţie – specialist principal în

studiul vînatului.

Cercetare

– cercetător stagier – cercetător știinţific – colaborator știinţific – șef proiect de cercetare – șef de laborator – laborant cercetător

81

Doctorat

Domenii de specializareCategorii / grupuri de profesii pe domenii de activitate economică

Lista profesiilor conform specializării

Tehnologia creșterii, ameliorării animalelor și obţinerea produselor animaliere, prepararea nutreţurilor și alimentaţia animalelor

Cercetare

– cercetător știinţific – șef laborator de cercetări știinţifice – șef laborator de producţie – șef proiect cercetare – proiectare

Învăţămînt – conferenţiar universitar – profesor universitar

2.3. Rolul domeniului în alte programe de formareDomeniile de formare profesională / specialităţile care necesită includerea cursu-

rilor din domeniul 614 Zootehnie, sînt, după cum urmează:A. 618 Biotehnologii în agricole - zoologie, biochimie, genetică, fiziologia ani-

mală, ameliorarea animalelor, nutriţia și alimentaţia animalelor, procesarea produselor de origine animală

B. 641 Medicină veterinară - zoologie, biochimie, genetică, fiziologia animală, nutriţia și alimentaţia animalelor

C. 613 Agronomie - apicultura, cultura plantelor furajere;D. 615 Horticultură - apicultura

3. Finalităţi de studiu şi competenţe – descriptori de nivel pe cicluri

3.1. Descrierea finalităţilor de studiu şi a competenţelorFinalităţile de studiu / rezultatele învăţării sînt exprimate în competenţe specifice

și generale (în conformitate cu Descriptorii de la Dublin și lista competenţelor, re-comandată în cadrul proiectului Tuning), relevante pentru subiectele fiecărui ciclu, luîndu-se în considerare nivelul competenţelor.

În tabelul de la pag. 83, sînt folosite Competenţele specifice înscrise în descriptorii de la Dublin exprimaţi în cinci dimenisiuni după cum urmează:

A. Cunoaștere și înţelegereB. Aplicarea cunoștinţelor și înţelegereC. Abilitaţi analitice și predictiveD. Abilitaţi de comunicareE. Abilitaţi de a învăţa

82

Competenţele generale înscrise în descriptorii de la Dublin

Raitingul în funcţie de importanţă Competenţe generale

1. cunoștinţe de bază în domeniu2. cunoștinţe de bază în profesie3. capacitatea de analiză și sinteză4. capacitatea de a învăţa5. creativitate6. aplicarea cunoștinţelor în practică7. adaptabilitate 8. abilităţi critice și autocritice 9. comunicare orală și scrisă

10. angajament etic11. capabilităţi interpersonale12. cunoașterea unei limbi străine13. capabilitatea de a lua decizii

83

Cic

lul I

– st

udii

supe

rioa

re d

e lic

ență

Com

pete

nţel

e- ch

eie

spec

ifice

însc

rise

în d

escr

ipto

rii d

e la

Dub

lin

Rai

tingu

l în

func

ţie d

e im

port

anţă

Den

umir

ea su

ccin

tă

a co

mpe

tenţ

elor

sp

ecifi

ce

Des

crie

rea

com

pete

nţel

or

(la fi

naliz

area

ciclu

lui î

ntîi

în Z

oote

hnie

, stu

dent

ul/a

treb

uie s

ă:)

Niv

elul

de

scri

ptor

ilor

de la

Dub

lin

1.so

luţio

nare

a pr

oble

mel

ores

timez

e or

dine

a pr

iorit

ăţilo

r în

solu

ţiona

rea

dife

ritor

situ

aţii

prof

esio

nale

de

prod

ucţie

din

dom

eniu

l Zoo

tehn

iei

B

2.cu

noaș

tere

pose

de c

unoș

tinţe

în M

atem

atic

ă, C

him

ie, B

ioch

imie

, Bio

fizic

ă și

agro

met

erol

ogie

, Zo

olog

ie, A

nato

mie

și e

mbr

iolo

gie,

Gen

etic

ă și

Fizi

olog

ie a

nim

ală

prec

um și

în

Cre

șter

ea b

ovin

elor

, sui

nelo

r, ov

inel

or, a

nim

alel

or d

e bl

ană,

alb

inel

or, p

eștil

or,

caba

linel

or.

A

3.cu

noaș

tere

po

sede

cun

oștin

ţe în

dom

eniil

e Te

hnol

ogie

i cre

șter

ii, e

xplo

atăr

ii și

obţin

erii

prod

usel

or a

nim

alie

reA

4.ab

ilită

ţi an

atom

o -

fizio

logi

ceî-ș

i apr

ofun

deze

cun

oștin

ţelo

r în

dom

eniil

e A

nato

mie

i și fi

ziol

ogie

i ani

mal

elor

B,E

5.re

peta

bilit

ate

expe

rimen

tală

fie c

apab

il de

a co

nfirm

a in

divi

dual

, exp

erim

enta

l ipo

teze

pra

ctic

e și

teor

etic

e cu

nosc

ute

B

6.m

odel

area

și

solu

ţiona

rea

prob

lem

elor

abili

tate

a de

a id

entifi

ca el

emen

tele

prio

ritar

e în

elab

orar

ea și

util

izar

ea u

nui m

odel

vi

abil

pent

ru d

iferit

e pr

oces

e te

hnol

ogic

e di

n do

men

iu c

u as

igur

area

cert

itudi

nii

nece

sare

B

7.cu

ltură

tehn

olog

ică

cuno

ască

cele

mai

impo

rtan

te a

rii d

in te

hnol

ogiil

e ag

ricol

eA

8.st

udiu

l lite

ratu

rii

de sp

ecia

litat

e di

n do

men

iuse

lect

eze

și să

util

izez

e in

form

aţii

din

liter

atur

a de

spec

ialit

ate

E

9.ca

paci

tate

a de

a în

văţa

și

de a

lucr

a in

divi

dual

abor

deze

noi

dom

enii

prin

stud

iul i

ndiv

idua

l și a

prof

unda

rea

cuno

știn

ţelo

r obţ

inut

eE

84

10.

abili

tăţi

prof

esio

nal

uman

e

î-și d

ezvo

lte si

mţu

l res

pons

abili

tăţii

în co

ncor

danţ

ă cu

libe

ra a

lege

re a

cur

suril

or

(opţ

iona

le, f

acul

tativ

e), d

e a

cîșt

iga

flexi

bilit

ate

prof

esio

nală

prin

tr-u

n sp

ectr

u la

rg d

e te

hnic

i ofe

rite

în c

urric

ulă

A, B

11.

abili

tăţi

de o

rient

are

gene

rală

înve

ţe, c

erce

teze

, ana

lizez

e, ex

pună

ora

l și î

n sc

ris, î

n lim

ba d

e st

at și

, cel

puţ

in,

într

-o li

mbă

de

circ

ulaţ

ie in

tern

aţio

nală

, inc

lusiv

prin

inte

rmed

iul t

ehno

logi

ilor

info

rmaţ

iona

leA

, B

12.

abili

tăţi

soci

o-um

anist

ice

î-și a

sum

e re

spon

sabi

lităţ

i cu

cara

cter

jurid

ic, fi

lozo

fic, p

olito

logi

c, so

ciol

ogic

, ps

ihol

ogic

și e

cono

mic

în si

tuaţ

ii re

ale

de p

rodu

cţie

.A

, B

13.

abili

tăţi

de o

rient

are

spre

spec

ialit

ate

cuno

ască

și să

aplic

e ba

zele

agr

icul

turii

, ana

tom

iei,

fizio

logi

ei, a

mel

ioră

rii și

nut

riţie

i an

imal

elor

A, B

14.

abili

tăţi

de co

mun

icar

eco

mun

ice

atît

în co

lect

ivul

de

spec

ialiș

ti, cî

t și î

n ce

l de

nesp

ecia

liști

în d

omen

iu.

D

Not

ă: A

naliz

a in

form

aţie

i din

tabe

l ind

ică

pond

erea

com

pone

ntel

or d

e tip

A şi

B în

rapo

rt c

u ce

ilalți

trei

des

crip

torii

de

la D

ud-

lin

Cic

lul I

I – st

udii

supe

rioa

re d

e m

aste

rat

Com

pete

nţel

e sp

ecifi

ce în

scri

se în

des

crip

tori

i de

la D

ublin

Rai

tingu

l în

func

ţie d

e im

port

anţă

Den

umir

ea su

ccin

tă a

co

mpe

tenţ

elor

spec

ifice

Des

crie

rea

com

pete

nţel

or

(la fi

naliz

area

mas

tera

tulu

i, stu

dent

ul/a

treb

uie s

ă:)

Niv

elul

de

scri

ptor

ilor d

e la

Dub

lin1

23

4

1.m

odel

area

ana

litic

ă și

pred

ictiv

ă în

solu

ţiona

rea

prob

lem

elor

iden

tifice

ana

litic

și p

redi

ctiv

elem

ente

le p

riorit

are

în el

abor

area

și

utili

zare

a un

ui m

odel

via

bil p

entr

u di

ferit

e pr

oces

e te

hnol

ogic

e di

n do

men

iu c

u as

igur

area

cert

itudi

nii n

eces

are

C

2.so

luţio

nare

a pr

oble

mel

or

estim

eze

ordi

nea

prio

rităţ

ilor î

n ba

za o

ptim

izăr

ii pr

oces

elor

te

hnol

ogic

e di

n do

men

iul z

oote

hnie

i cu

scop

ul so

luţio

nării

di

ferit

or si

tuaţ

ii pr

ofes

iona

leC

85

3.st

udiu

l lite

ratu

rii d

e sp

ecia

litat

e di

n do

men

iu

dele

ctez

e și

să u

tiliz

eze

info

rmaţ

ia d

in li

tera

tura

de

spec

ialit

ate,

Inte

rnet

, act

e no

rmat

ive

etc.

E

4.ca

paci

tate

a de

a în

văţa

și d

e a

lucr

a in

divi

dual

ab

orde

ze n

oi d

omen

ii pr

in st

udiu

l ind

ivid

ual ș

i apr

ofun

dare

a cu

noșt

inţe

lor o

bţin

ute

E

5.m

odel

area

și o

ptim

izar

ea

adap

teze

mod

elel

e di

spon

ibile

la d

ate

expe

rimen

tale

noi

și

optim

izar

ea lo

rB

6.ap

rofu

ndar

ea c

unoș

tinţe

lor

obţin

ă și

să ap

rofu

ndez

e cu

noșt

inţe

refe

ritoa

re la

real

izăr

ile

avan

sate

din

dom

eniu

E

7.ap

rofu

ndar

ea c

unoș

tinţe

lor

obţin

ă și

să ap

rofu

ndez

e cu

noșt

inţe

le d

in d

omen

iile

adia

cent

e sp

ecia

lităţ

ii de

baz

ăE

8.cu

noaș

tere

, înţ

eleg

ere

și pe

rfec

ţiona

re

real

izez

e di

agno

ze b

azat

e pe

cerc

etar

e în

ved

erea

rezo

lvăr

ii pr

oble

mel

or p

rin in

tegr

area

cun

oștin

ţelo

r noi

sau

inte

rdisc

iplin

are,

elab

orar

ea ju

decă

ţilor

pe

baza

uno

r inf

orm

aţii

inco

mpl

ete

sau

limita

te, d

ezvo

ltare

a de

dep

rinde

ri no

i ca

răsp

uns

la n

oile

cun

oștin

ţe și

tehn

ici c

are

apar

A, C

, E

9.re

peta

bilit

ate

expe

rimen

tală

co

nfirm

e de

sine

stăt

ător

, exp

erim

enta

l ipo

teze

, pra

ctic

e și

teor

etic

e de

ja c

unos

cute

B

10.

abili

tăţi

anat

omo-

fizio

logi

ceîși

apro

fund

eze

cuno

știn

ţele

în d

omen

iile

anat

omie

i și fi

ziol

ogie

i an

imal

elor

B, E

11.

cerc

etar

e de

fron

tieră

cuno

ască

și ap

lice

prin

cipi

ile g

ener

ale

ale

unei

a sa

u cî

torv

a sp

ecia

lităţ

i adi

acen

te d

omen

iulu

i dat

A, B

12.

abili

tăţi

de co

mun

icar

e co

mun

ice

atît

cu sp

ecia

liști

în d

omen

iu, c

ît și

cu ce

i din

afa

ra lu

iD

13.

capa

cită

ţi m

anag

eria

leac

tivez

e cu

un

grad

spor

it de

auto

nom

ie, î

n sp

ecia

l, pr

in

acce

ptar

ea re

spon

sabi

lităţ

ii în

pla

nific

area

și m

anag

emen

tul

proi

ecte

lor d

in d

omen

iuC

14.

capa

cită

ţi de

mod

erni

zare

po

sede

info

rmaţ

ii cu

rent

e re

ferit

oare

la m

etod

e și

proc

edee

noi

di

n do

men

iu și

cap

acita

tea

de a

sint

etiz

a și

tran

smite

ace

astă

in

form

aţie

per

soan

elor

coin

tere

sate

E

15.

abili

tăţi

de ce

rcet

are

prog

ram

eze

și re

aliz

eze

cerc

etăr

i știi

nţifi

ce su

b în

drum

area

co

nduc

ător

ului

știin

ţific

C, E

86

16.

abili

tăţi

prof

esio

nal u

man

e

î-și d

ezvo

lte si

mţu

l res

pons

abili

tăţii

în co

ncor

danţ

ă cu

libe

ra

aleg

ere

a cu

rsur

ilor (

opţio

nale

, fac

ulta

tive)

, de

a cî

știg

a fle

xibi

litat

e pr

ofes

iona

lă p

rintr

-un

spec

tru

larg

de

tehn

ici o

ferit

e în

cur

ricul

ă

A, B

17.

abili

tăţi

de o

rient

are

gene

rală

ce

rcet

eze,

anal

izez

e, ex

pună

ora

l și î

n sc

ris, î

n lim

ba d

e st

at și

, ce

l puţ

in, î

ntr-

o lim

bă d

e ci

rcul

aţie

inte

rnaţ

iona

lă, i

nclu

siv p

rin

inte

rmed

iul t

ehno

logi

ilor i

nfor

maţ

iona

leB,

D

18.

abili

tăţi

soci

o-um

anist

ice

î-și a

sum

e re

spon

sabi

lităţ

i cu

cara

cter

jurid

ic, fi

lozo

fic,

polit

olog

ic, s

ocio

logi

c, ps

ihol

ogic

și e

cono

mic

în si

tuaţ

ii re

ale

de

prod

ucţie

D

19.

abili

tăţi

de o

rient

are

spre

sp

ecia

litat

e

aplic

e ba

zele

agr

icul

turii

, par

amet

rilor

fizi

olog

ici,

met

odel

or d

e am

elio

rare

și n

utriţ

ie a

ani

mal

elor

, cun

oasc

ă și

aplic

e te

hnol

ogiil

e de

creș

tere

, exp

loat

are

a an

imal

elor

și o

bţin

erii

prod

usel

or d

e or

igin

e an

imal

ieră

C, E

20.

stan

dard

e ab

solu

tese

fam

iliar

izez

e cu

“luc

ru d

e ge

niu”

(var

ieta

tea

și sa

tisfa

cţia

de

scop

eriri

lor d

in d

omen

iu) î

n sp

ecia

l con

știin

tizăr

ii ce

lor m

ai

exig

ente

stan

dard

eC

, E

21.

capa

cită

ţi lin

gvist

ice

cuno

ască

la n

ivel

de

com

unic

are

fluen

tă o

lim

bă d

e ci

rcul

aţie

in

tern

aţio

nală

D

Not

ă: A

naliz

a in

form

aţie

i din

tabe

l ind

ică

dim

inua

rea

pond

erii

com

pone

ntel

or A

şi B

în fa

voar

ea c

elor

lalți

trei

des

crip

tori

de la

D

ublin

.

87

Doc

tora

t

Com

pete

nţel

e sp

ecifi

ce în

scri

se în

des

crip

tori

i de

la D

ublin

Rai

tingu

l în

func

ţie d

e im

port

anţă

Den

umir

ea su

ccin

tă a

co

mpe

tenţ

elor

spec

ifice

Des

crie

rea

com

pete

nţel

or

(la fi

naliz

area

doc

tora

tulu

i, do

ctor

andu

l/a tr

ebui

e să:

)

Niv

elul

de

scri

ptor

ilor

de la

Dub

lin

1.st

udiu

l lite

ratu

rii d

e sp

ecia

litat

e din

dom

eniu

sele

ctez

e, sin

tetiz

eze

și ut

ilize

ze in

form

aţia

priv

ind

stad

iul a

ctua

l al a

num

itor

prob

lem

e cu

car

acte

r știi

nţifi

c E

2.ca

paci

tate

a de

a lu

cra

indi

vidu

alap

lice

met

odel

e av

ansa

te d

e pr

ogra

mar

e și

prel

ucra

re a

dat

elor

exp

erim

enta

le și

re

aliz

area

cerc

etăr

ilor î

n ba

za p

rogr

amel

or el

abor

ate

E

3.m

odel

area

și

optim

izar

ea

fie c

apab

il de

a cr

ea m

odel

e no

i și o

ptim

izar

ea lo

r ade

cvat

e di

ferit

or si

tuaţ

ii re

ale

B

4.ap

rofu

ndar

ea

cuno

știn

ţelo

r ex

tindă

sau

rede

finea

scă

cuno

știn

ţele

și /

sau

prac

tica

prof

esio

nală

exi

sten

tă în

cad

rul

dom

eniu

lui s

au la

inte

rfer

enţa

cu

alte

dom

enii

C, E

5.ap

rofu

ndar

ea

cuno

știn

ţelo

r ut

ilize

ze c

unoș

tinţe

le p

entr

u a

anal

iza

criti

c, a

eval

ua și

a si

ntet

iza

idei

noi

și

com

plex

e, a

celo

r mai

avan

sate

din

dom

eniu

și a

dapt

area

la a

cest

e sit

uaţii

C, E

6.re

peta

bilit

ate

expe

rimen

tală

fie c

apab

il de

a co

nfirm

a in

divi

dual

, exp

erim

enta

l ipo

teze

pra

ctic

e și

teor

etic

e cu

nosc

ute

B

7.el

abor

are

și ap

licar

e co

ncea

pă, e

labo

reze

, opt

imiz

eze

și pr

oiec

teze

noi

le te

hnol

ogii,

pro

cese

, util

aje

etc.

cu

impl

emen

tare

a ac

esto

ra în

pro

ducţ

ie și

obţ

iner

ea n

oilo

r cun

oștin

ţe și

solu

ţii

proc

edur

ale

C, E

8.ce

rcet

area

de

fron

tieră

re

aliz

eze i

nves

tigaţ

ii șt

iinţifi

ce la

inte

rsec

ţia d

iferit

or d

omen

ii ad

iace

nte

A

9.ca

paci

tăţi

lingv

istic

e cu

noas

că la

niv

el d

e co

mun

icar

e și

prez

enta

re re

zulta

tele

știin

ţifice

într

-o li

mbă

de

circ

ulaţ

ie in

tern

aţio

nală

D

10.

capa

bilit

atea

de

com

unic

are

spec

ifică

fie c

apab

il de

a p

rom

ova,

în co

ntex

t aca

dem

ic și

pro

fesio

nal,

prog

resu

l teh

nico

-șt

iinţifi

c înt

r-o

soci

etat

e ba

zată

pe

cuno

aște

reD

Not

ă: A

naliz

a in

form

aţie

i din

tabe

l ind

ică

pond

erea

abs

olut

ă a

com

pone

ntel

or C

, D, E

în ra

port

cu

ceila

lți d

oi d

escr

ipto

ri de

la

Dub

lin.

88

3.2.

Cor

elaţ

ia “fi

nalit

ăţi d

e st

udiu

şi co

mpe

tenţ

e –

curr

icul

um”

Tran

spun

erea

fina

lităţ

ilor

de s

tudi

u și

com

pete

nţel

or p

reco

niza

te în

con

ţinut

uri/

curr

icul

um p

rin u

nită

ţi de

cur

s/m

odul

e sîn

t st

ruct

urat

e co

nfor

m co

mpo

nent

elor

pla

nuril

or d

e în

văţă

mîn

t și s

înt p

reze

ntat

e în

urm

ătoa

rele

tabe

le.

Cor

elaţ

ia “u

nita

te d

e cu

rs/fi

nalit

ăţi”

de

stud

ii sc

onta

te p

entr

u lic

enţă

Cod

curs

Uni

tate

de

curs

(mod

ul)

Num

ăr

cred

ite

ECTS

Fina

lităţ

ile d

e st

udii

în o

rdin

ea p

rior

ităţil

or

existent

12

34

56

78

910

1112

1314

15

F.M

atem

atic

ă și

stat

istic

ă bi

olog

ică

4+

++

++

++

++

F.C

him

ie g

ener

ală

4+

++

++

++

++

++

+F.

Bioc

him

ie4

++

++

++

++

++

++

F.A

nato

mie

și e

mbr

iolo

gie

4+

++

++

++

++

++

+F.

Gen

etic

ă4

++

++

++

++

++

++

F.Fi

ziol

ogie

ani

mal

ă6

++

++

++

++

++

++

F.Ec

olog

ie și

pro

tecţ

ia m

ediu

lui a

mbi

ant

4+

++

++

++

++

++

+S.

Nut

riţia

și a

limen

taţia

ani

mal

elor

*6

++

++

++

++

++

++

S.Ec

onom

ia a

grar

ă4

++

++

++

++

++

++

S.Pi

scic

ultu

ra4

++

++

++

++

++

++

S.Ap

icul

tura

4

++

++

++

++

+S.

Mar

ketin

g3

++

++

++

++

++

++

S.C

onta

bilit

ate

și ge

stiu

ni e

cono

mic

e3

++

++

++

++

++

++

S.C

reșt

erea

păs

ărilo

r6

++

++

++

++

++

++

S.C

reșt

erea

bov

inel

or

6+

++

++

++

++

++

+

89

S.M

anag

emen

t6

++

++

++

++

+S.

Baze

le v

eter

inăr

iei

6+

++

++

++

++

++

++

S.Li

mbi

stră

ine

– 1

4+

++

G.

Info

rmat

ică

4+

++

++

+G

.Li

mbi

stră

ine

– 2

4+

++

U.

Elem

ente

de c

ultu

ră n

aţio

nală

și u

nive

rsal

ă4

++

++

U.

Ştiin

ţe fi

lozo

fice

4+

++

++

+U

.Ba

zele

statu

lui,

drep

tulu

i și l

egisl

aţia

mun

cii

4+

++

++

++

++

U.

Etic

a pr

ofes

iona

lă4

++

++

+U

.Ba

zele

mic

o- și

mac

roec

onom

iei

4+

++

++

++

U.

Inte

grar

ea e

cono

mic

ă eu

rope

ană

6+

++

++

++

++ +

Cor

elaţ

ia “u

nita

te d

e cu

rs/fi

nalit

ăţi d

e st

udii

scon

tate

pen

tru

mas

tera

t”

Cod

curs

Uni

tate

a de

curs

(mod

ul)

Num

ăr

cred

ite

ECTS

Fina

lităţ

ile d

e st

udiu

în o

rdin

ea p

rior

ităţil

or

propus

12

34

56

78

910

1112

1314

1516

1718

1920

21

F.Te

oria

știin

ţei,

met

odol

ogia

și e

tica

ceer

cetă

rii10

++

++

++

++

++

++

++

++

++

++

S.Fi

ziol

ogia

, alim

enta

ția și

am

elio

rare

a an

imal

elor

10+

++

++

++

++

++

++

++

++

++

+

90

S.Te

hnol

ogia

creș

terii

și

expl

oată

rii a

nim

alel

or10

++

++

++

++

++

++

++

++

++

++

S.Bi

oteh

nolo

gii î

n pr

eluc

rare

a pr

odus

elor

an

imal

iere

10+

++

++

++

++

++

++

++

++

++

++

S.C

ertifi

care

a pr

odus

elor

de

orig

ine

anim

ală

10+

++

++

++

++

++

++

++

++

++

++

S.Bi

osec

urita

tea

prod

usel

or

de o

rigin

e an

imal

ă10

++

++

++

++

++

++

++

++

++

++

+

S.Te

za d

e m

aste

er30

++

++

++

++

++

++

++

++

++

++

+

91

Cor

elaţ

ia “u

nita

te d

e cu

rs/fi

nalit

ăţi d

e st

udii

scon

tate

pen

tru

doct

orat

”

Cod

curs

Uni

tate

de

curs

(mod

ul)

Num

ăr

cred

ite

ECTS

Fina

lităţ

ile d

e st

udii

în o

rdin

ea p

rior

ităţil

or

12

34

56

78

910

Nu se aplică

Uni

tăţi

de c

urs d

e sp

ecia

litat

e

Nu se aplică

++

++

++

++

Info

rmat

ică

++

+Li

mba

mod

ernă

++

++

Isto

ria și

met

odol

ogia

dom

eniu

lui d

e ce

rcet

are

++

++

+

Refe

rat p

e pr

oble

mat

ica

teze

i, an

ul 1

++

++

++

++

+

Refe

rat p

e pr

oble

mat

ica

teze

i, an

ul 2

++

++

++

++

+

Refe

rat p

e pr

oble

mat

ica

teze

i, an

ul 3

++

++

++

++

+

Teza

de

doct

orat

++

++

++

++

++

92

3.3. Proces de consultare cu persoanele

Viziunea comparativă referitor la competenţele generaleRaitingul în funcţie de importanţă Competenţe genericeStudenţi Cadre didactice Angajatori1 1 1 cunoștinţe de bază în domeniu2 2 2 cunoștinţe de bază în profesie4 3 13 capacitatea de analiză și sinteză3 4 4 capacitatea de a învăţa8 5 11 creativitate6 6 3 aplicarea cunoștinţelor în practică7 7 7 adaptabilitate 5 8 8 abilităţi critice și autocritice 9 9 9 comunicare orală și scrisă

13 10 13 angajament etic11 11 5 capabilităţi interpersonale12 12 6 cunoașterea unei limbi străine 10 13 10 capabilitatea de a lua decizii

4. Volumul de muncă şi ECTS

4.1. Volumul de muncă pentru programele tipice de formare, exprimat în credite ECTS

Ciclul 1 credit ECTS = 30 ore de lucru ale studentuluiI (Licență) 240 crediteII (Masterat) 90 crediteDoctorat Durata studiilor 3 ani

4.2. Orientări şi diferenţe în Spaţiul European al Învăţămîntului Superior în domeniul datUn credit ECTS cuantifică 30 ore activitate de învăţare a studentului. Astfel, într-

un an universitar, numărul de ore destinat activităţii didactice a studentului consti-tuie 1800 ore.

Pentru primii 3 ani de licenţă este preferabil raportul 1:1 a orelor de contact și ce-lor destinate lucrului individual. În acest caz, pentru orele de contact și pentru lucrul individual al studenţilor vor fi rezervate cîte 900 ore.

93

Spre deosebire de orele de contact, care se realizează pe parcursul ambelor semes-tre (două semestre cîte 15 săptămîni), activitatea de studiu individual al studentului se desfășoară atît pe parcursul acestor semestre, cît și în perioada sesiunilor (două sesiuni a cîte 4 săptămîni). Din aceste considerente, cele 900 ore destinate studiului individual se vor diviza în 2 componente: 450 ore – lucrul individual pe parcursul semestrelor; 450 – lucrul individual în perioada sesiunilor.

De menţionat că lucrul individual pe parcursul semestrului va include și lucrul individual ghidat de către profesor, care va conţine următoarele componente:

a)– 10% pentru unităţile de curs care au un număr considerabil de lucrări de laborator;

b)– 25% pentru unităţile de curs care prevăd realizarea temelor individuale ex-tracurriculare de calcul, grafice, situaţii individuale etc.;

c)– 40% pentru unităţile de curs care prevăd realizarea proiectelor (tezelor) de an.

La ultimul an de licenţă, raportul recomandabil de ore contact / ore de studii in-dividual este 1:2, la studiile de masterat 1:3.

Analiza experienței naționale și europene, în vederea determinării particularităților pregătirii specialiștilor pe domeniul respectiv, arată că domeniul respectiv, arată că domeniul de formare profesională Protecția plantelor în Universitatea Agrară, este perceput la fel ca și în alte țări europene, cum ar fi: Franța, Belgia, Italia, România, Cehia, etc.

Majoritatea instituţiilor de învăţămînt acordă diplomă de licenţă în domeniul Zo-otehniei cu condiţia acumulării a 240 credite ECTS. Există universităţi care sînt în proces de schimbare a programelor pentru a ajusta pregătirea acestor specialiști la modelul de 180 credite pentru licenţă (de exemplu, Franţa, Cehia).

Este indicată menţinerea condiţiei de acumulare a 330 credite pentru acordarea diplomei de master și impunerea condiţiei de acces la doctorat numai a deţinătorilor diplomei de master.

5. Învăţarea, predarea şi evaluareaÎnvățămîntul la ciclul I (licență) se asigură prin:

• desfășurarea activităţilor didactice (prelegerilor, seminarelor, lucrărilor de labo-rator și practice etc.) cu folosirea instrumentelor active de motivare și impulsio-nare a interesului cognitiv de antrenare și dezvoltare a capacităţilor profesionale din zootehnie și biotehnologii agricole;

• metoda Feedback, utilizată în deosebi la realizarea temelor individuale, folosind Feedbacul profesor-student. Aceasta permite evidenţierea performanţelor obţi-nute de către student, depistarea lacunelor în procesul de asimilare a materialu-lui, propune căi de depășire a acestora și încurajează studentul la autoinstruire continuă.

• acordarea priorităţilor în dezvoltarea personalităţii, capacităţilor și aptitudinilor subordonate principiilor educaţiei permanente, urmărind însușirea și confir-marea unor tehnici de muncă independentă, punînd accentul pe învăţare și nu pe predare;

94

• soluţionarea diferitor probleme de situaţie în echipe de studenţi. Pentru aceas-ta, studenţii se divizează în echipe, pentru a rezolva diverse probleme generale într-o perioadă de timp definitivă. Activitatea studenţilor este ghidată de cadrul didactic, care trasează obiectivele necesare pentru soluţionarea problemei, spe-cificînd interconexiunea cu cunoștinţele obţinute anterior, solicitîndu-le să ex-plice logica studentului în rezolvarea problemei și încrederea în corectitudinea răspunsului;

• încurajarea studenţilor, în cadrul lecţiilor practice, să comenteze modalităţile, folosite de către colegi, în rezolvarea problemelor generale și celor specifice;

• soluţionarea problemelor pe cale experimentală sau propunerea căilor de solu-ţionare folosind materialul studiat anterior;

• realizarea proiectelor de an, care să confirme și să aprofundeze cunoștinţele ob-ţinute la o disciplină sau un grup de discipline. Proiectele de an se realizează în baza datelor obţinute din analiza literaturii de specialitate, internet, etc. prin rezolvarea unor probleme concrete de concepere, calcul proiectare etc;

• finalizarea studenţilor cu metodele de culegere, sistematizare și asimilare a in-formaţiei, necesare pentru însușirea materialului prevăzut de către programele analitice.

Veridicitatea evaluării se asigură prin utilizarea următoarelor forme estimatorii:• Evaluarea Iniţială. Se determină gradul de competenţă pentru mersul didactic

ulterior în realizarea unor obiective ce urmează să se efectueze la începutul pre-dării unei teme;

• Evaluarea Continuă (formativă). Se realizează prin verificări sistematice, inte-grate în procesul complex de predare / învăţare / evaluare, ale gradului de rea-lizare a obiectivelor de învăţare, imediat după încheierea unei prelegeri, teme, întrebări etc., precum și în interiorul acestora.

Pentru a evidenţia capacităţile de reflecţie, decizionale, de ordonare a competen-ţelor caracteristice programului, se folosește evaluarea prin portofoliu;

Evaluarea prin portofoliu este parte a programului de studiu și se realizează pen-tru a evidenţia cunoștinţele și abilităţile studentului într-o varietate de competenţe. Portofoliul reprezintă o modalitate de reflecţie oferind posibilitatea evaluării auto-critice a lucrului studentului și a eficienţei interacţiunii interpersonale în contexte specifice. Portofoliul, de asemenea, este utilizat în timpul interviului pentru angajare în cîmpul muncii.• Evaluarea Finală (cumulativă, sumativă). Se realizează prin verificări și aprecieri

periodice la sfîrșitul unui capitol, sistem de lecţii, întregii activităţi (semestriale) în vederea estimării nivelului real de realizare a obiectivelor preconizate.

Învățămîntul la ciclul II (master) se bazează pe competențe obținute la ciclul I.Capacitatea de a obţine și aprofundare a cunoștinţelor privind realizările avansa-

te în domeniul Tehnologiei agricole cu specializarea Biotehnologii în zootehnie, de exemplu “Logistica și mentenanţa tehnologiilor agricole în zootehnie și celei din in-dustria prelucrătoare a produselor animaliere”, se asigură prin includerea suplimen-tară faţă de tehnicile folosite la cilul întîi și anume:

95

• elementele de cercetare, experimentare, optimizare, identificare a situaţiilor de aplicare a tehnologiilor avansate;

• selectarea și operaţionalizarea cunoștinţelor teoretice adecvate activităţii în do-meniu;

• transferul cunoștinţelor aprofundate în domeniile adiacente tehnologiilor în zootehnie;

• declanșarea demersurilor cognitive de observaţie, sintetizare, investigare, con-struire a ideilor, elaborare a răspunsurilor, soluţionare a situaţiilor de problemă, folosind metodele de explorare (observaţie, experiment, cercetarea documente-lor, demonstrarea, modelarea, algoritmizarea) și problematizare (punerea, ela-borarea, rezolvarea problemelor, crearea situaţiilor de problemă din evidenţie-rea contradicţiilor).

6. Sporirea calităţiiCalitatea învăţămîntului în universitate este asigurată de utilizarea diferitor

competențe generale conform Programului Tuning (competenţe instrumentale, com-petenţe interpersonale, competenţe sistemice). Strategiile de management al calităţii sînt permanent corelate cu orientările și acţiunile în acest nivel european. Programele de studii utilizate demonstrează capacităţi de realizare a obiectivelor planificate, sa-tisfac exigenţele și așteptările beneficiarilor interni și externi, garantează respectarea standardelor de calitate.

Sporirea nivelului calitativ al învăţămîntului își găsește exprimare prin:• proiectarea misiunii și viziunii în construirea ofertei de servicii a relaţiilor cu

beneficiarii;• realizarea efectivă a activităţilor, cuprinse în strategia universităţii, ce contribuie

la furnizarea ofertei de servicii potrivit cerinţelor standardelor calităţii de tip ISO 9000;

• monitorizarea activităţilor planificate și colectarea datelor care confirmă gradul de realizare a performanţelor cuprinse în standard;

• autoevaluarea eficienţei activităţilor programate pe baza dovezilor înregistrate;• evaluarea externă;• îmbunătăţirea continuă a capacităţii instituţionale prin programe de dezvolta-

re;• sporirea profesionalizării și aplicabilităţii în domeniul Tehnologiilor agricole cu

specializarea Biotehnologii în zootehnie, asigurată de dezvoltarea competenţe-lor interactiv – profesionale. Aspectele principale ale acestui proces constau în mobilitate, angajare în cîmpul muncii și instruire continuă;

• asigurarea mobilităţii personalului academic prin utilizarea sistemului de credi-te transferabile ECTS ce asigură transparenţa instruirii și accesul studenţilor la studii de calitate pe întreaga perioadă de activitate profesională avînd posibilita-tea alegerii traseului educaţional;

96

• facilizarea angajării în cîmpul muncii este asigurată de corelarea programelor de studii la exigenţele mereu crescînde ale clienţilor prin consultanţă continuă cu angajatorii. Un aport semnificativ în realizarea acestui deziderat este acordarea unor noi valenţe stagiilor de practică care, în scopul menţinerii stabilităţii și echilibrului formării specialiștilor în domeniul tehnologiei agrare cu speciali-zarea în tehnologii în zootehnie, utilizează dialogul student-practician cu relaţii de tipului Feedback;

• utilizarea comitetelor interne și externe de audit al calităţii instruirii, în care sînt incluși angajatori, cadre din învăţămînt și cercetare, studenţi.

CADRUL NAŢIONAL AL CALIFICĂRILOR

Învăţămînt Superior

Domeniul de formare profesională

615 Horticultură

98

Universitatea coordonatoare – Universitatea Agrară de Stat din Moldova

Coordonator elaborare: BALAN Valerian, doctor habilitat,

profesor universitar

99

1. Introducere în domeniul de formare profesională

1.1. Descriere generală a domeniului Domeniul horticol (identificat pe plan mondial) vizează pregătirea specialiștilor

în cultivarea pomilor și arbuștilor fructiferi, a viţei de vie, a legumelor și florilor, a plantelor ornamentale de seră și de cîmp, la fel și utilizarea productivă a acestor specii ce necesită o pregătire teoretică și practică profundă de natură fiziologică și tehnologică și devine tot mai popular în economia globală. Horticultura presupune nu numai cunoștinţe teoretice și practice temeinice, ci și o specializare profesională continuă în crearea unor ecosisteme horticole cu o înaltă productivitate și stabilita-te ecologică, dragoste de meserie, multă experienţă și o anumită artă inginerească. Aceasta implică dezvoltarea, producerea, distribuirea și utilizarea atît în ţară, cît și peste hotare a fructelor, legumelor etc., ce necesită o administrare mult mai intensă, forţe de muncă mai calificate decît la alte culturi agricole.

În cadrul domeniului Horticultură se realizează specialitatea 615.1 Horticultu-ră, care are tangenţe relevante cu următoarele specialităţi: 611.1 Selecţia și genetica culturilor agricole, 612.1 Protecţia plantelor, 613.1 Agronomie, 616.1 Silvicultură și grădini publice, 617.1 Viticultură și vinificaţie, 618.1 Biotehnologii agricole.

Elaborarea programelor de studii a fost un rezultat firesc atît al cunoștinţelor te-oretice și practice obţinute în domeniul horticulturii, cît și al condiţiilor naturale de care dispune Republica Moldova și a necesităţii societăţii de pregătire a specialiștilor în domeniul dat. În acest proces, alături de comunitatea universitară, au fost antrenaţi și diferiţi angajatori.

Programele de studii se realizează prin activităţi de predare, învăţare și evaluare, reunite într-o concepţie unitară din punct de vedere al conţinutului și al desfășurării lor în timp în vederea formării profesionale a specialiștilor horticultori la ciclul I și II. Desfășurarea procesului educaţional se realizează prin modul de planificare a proce-sului de formare, de distribuire a cunoștinţelor pe discipline, de acordare a creditelor, de evaluare curentă și finală la unitatea de curs.

Programul de studii superioare de licenţă (ciclul I) oferă un istoric în deprin-derile comunicative; matematică; fizică; curs știinţific general despre plante așa ca botanica, chimia, pedologia, fiziologia plantei, genetica, entomologia și fitopatologia; cursuri de producere în promovarea plantei, identificarea plantei, conducerea unei sere, producerea legumelor, fructelor, strugurilor, florilor; conducerea unei pepiniere etc. și încă o gamă largă de cursuri de predare a abilităţilor generice ce promovează o educaţie trainică. Programul studii superioare de master (ciclul II) în Ştiinţe agricole şi agrosilvice asigură aprofundarea cunoștinţelor în domeniul sistemelor de cultură și a tehnologiilor performante de producere a materialului săditor pomicol, legumicol, viticol și floricol, precum și a fructelor, legumelor și strugurilor. Studenţii pot opta pentru o specializare așa ca pomicultura etc. sau pot alege un studiu mai general pen-tru întregul domeniu de studiere. La cursul selectat se alocă 30 ore contact.

Programul oferit are pondere scontată din punct de vedere academic.

100

1.2. Caracteristici-cheie

Caracteristici-cheie ale domeniului

Nivelul Licenţă (ciclul I) Masterat (Ciclul II) Doctorat

1 2 3 4Durata studiilor 4 (5)1∗ ani 1,5 ani 3 (4)∗ aniCredite de studiu

ECTS240 credite 90 credite Nu se aplică

Forma de organizare

Învăţămînt de zi, cu frecvenţă redusă; la distanţă

Învăţămînt de zi Învăţămînt de zi, cu frecvenţă redusă

Condiţii de acces Diploma de studii liceale, diploma de colegiu, diploma de studii superioare

Diploma de licenţă Diploma de licenţă, diploma de master

Precondiţii

-

30 de credite pentru masterat de cercetare pentru candidații din alte domenii

-

Stagii de practică Cu titlu obligatoriu, minimum 20 credite

Cu titlu obligatoriu, minimum 30 credite

Nu se realizează

Reguli de examinare şi evaluare

Evaluarea se realizează prin:

1. evaluare curentă, pe parcursul întregului an de studii, la semina-re, lucrări practice, de laborator, de control etc., cu scopul estimării competenţelor specifice și instrumentale;

Evaluarea se realizează prin:

1. evaluare curen-tă, pe parcursul întregului an de studii, la lecţiile practice și seminare, re-alizarea lucră-rilor individule de proiectare și cercetare, cu scopul estimă-rii competen-ţelor specifice pentru ciclul II, studii su-perioare de masterat;

Evaluarea se realizează prin:

2. susţinerea examenelor de doctorat pentru testarea competenţelor generale ale ciclului III;

101

Reguli de examinare şi evaluare

2. evaluarea intermedia-ră, la mijlocul fiecărui semestru, în scopul stabilirii nivelului și ritmului de acumulare a cunoștinţelor de către fiecare student;

3. evaluarea stagiilor de practică, în scopul aprecierii competenţelor sistemice;

4. evaluare finală semes-trială menită să apreci-eze gradul de însușire a disciplinelor programate.

2. evaluarea intermediară, la mijlocul fie-cărui semestru, în scopul sta-bilirii nivelului și ritmului de acumulare a cunoștinţelor de către fiecare student;

3. evaluare finală semestrială menită să apre-cieze nivelul real de atingere a obiectivelor preconizate.

2. susţinerea a trei referate știinţi-fice pe unitatea de curs de speci-alitate, în scopul sistematizării și consolidării cunoștinţelor dobîndite;

Modalitate de evaluare finală

Examen de licenţă, inclusiv două probe (o unitate de curs fundamentală și una de specialitate) și teză de licenţă

Susţinerea tezei de master

Susţinerea tezei de doctor

Certificare Diplomă de licenţă Diplomă de master Diplomă de doctorTitlu acordat Licenţiat Master DoctorDrepturi pentru absolvenţi

– a aplica pentru programe de master;

– acces pe piaţa muncii, în producţie, prelucrare, păstrare, vînzări, servicii

– oportunităţi LLL**

– a aplica pentru programe dedoctor;

– acces pe piaţa muncii;

– oportunităţi LLL

– realizarea post doctoratului;

– acces pe piaţa muncii;

– oportunităţi LLL

Autorizarea programelor

Domeniile stabilite prin lege de către Parlamentul Republicii Moldova. Programele sînt aprobate de Senatul universitar și confirmate de Ministerul Educaţiei și cel de resort. O dată la 5 ani programele sînt acreditate în mod stabilit.

Ministerul Educaţiei la propunerea Senatului

Consiliul Naţional de Atestare și Acreditare sau altă structură abilitată

* în cazul studiilor cu frecvența redusă și la distanță în mod stabilit** Lifelong learning

102

2. Titluri (calificări) şi ocupaţii

2.1. Descrierea calificăriiCalificarea Titluri acordate/ componente specifice

Licenţă Licenţiat în știinţe agricole, domeniul Horticultură, specialitatea Horticultură: cunoștinţe de bază în domeniile definitorii precum pomicultură, legumicultură, floricultură, viticultură, tehnologia prelucrării produselor horticole, ameliorarea plantelor horticole. Studiile se finalizează cu susţinerea examenului de licenţă.

Masterat Master în științe agricole cu specializări în: pomicultură și viticultură; producerea legumelor în sere; managementul peisajer; pepinierit horticol; producerea legumelor; managementul calităţii produselor horticole; fiziologia post recoltării, științe horticole și agrosilvice, siguranța alimentelor de origine vegetală, studiile prevăd o pregătire teoretică avansată în: Tehnologia producerii de sămînţă, material săditor pomicol, viticol, floricol și legumicol; Sisteme de cultură și tehnologii performante în pomicultură, legumicultură, viticultură; Sisteme de protecţie integrată a culturilor horticole, care formează potenţialul profesional pentru a activa cu succes în programele de extensiune în horticultură, în cercetare știinţifică de profil și în domeniul pedagogic; pentru continuarea studiilor în doctorantură. Studiile se finalizează cu susţinerea tezei de master.

Doctorat Doctor în agricultură cu specializări în pomicultură, viticultură și legumicultură. Studiile prevăd pregătirea cadrelor știinţifice de înaltă calificare pentru necesităţile știinţei, ale învăţămîntului și altor domenii de activitate, în scopul asigurării progresului știinţific și social economic al ţării. Programul de doctorat include disciplinele de specialitate: Bazele biologice ale pomiculturii, legumiculturii și viticulturii; Pomicultura generală și specială; Legumicultura generală și specială; Viticultura generală și ampelografia. Studiile se finalizează cu susţinerea tezei de doctor în agricultură.

103

2.2. Ocupaţii tipice pentru absolvenţii în domeniul dat pe cicluri

Ciclul I – studii superioare de licență

Domeniile de

specializare

Categorii / grupuri de profesii pe domenii de activitate economică

Lista profesiilor conform specializării

1 2 3

Horticultură Agricultură

– agent agricol – agronom – agronom de secţie (brigadă, sector agricol, fermă) – agronom pentru producerea seminţelor – conducător de asociaţii – conducător tehnic – controlor pieţe – inspector de stat în specialitate – președinte cooperativă în agricultură.

Ciclul II – studii superioare de masterat

Domeniile de specializare

Categorii/grupuri de profesii pe domenii de activitate economică

Lista profesiilor conform specializărilor

1 2 3

Ştiinţe agricole și agrosilvice

Agricultură

– agronom șef – consultant îndrumare și orientare profesională – director asociaţie de producţie – director (șef) cursuri – director firmă – director general agenţie de stat – director general asociaţie de producţie – director general întreprindere – director întreprindere agricolă de stat – director întreprindere mică – director staţie pentru încercarea soiurilor – director școală profesională (colegiu) – inspector instruirea în producţie – inspector principal de stat pentru

producerea seminţelor selecţionate – manager în agricultură – specialist principal

104

Ştiinţe agricole și agrosilvice

Agricultură

– șef compartiment în agricultură – șef detașament în agricultură – șef direcţie în agricultură – șef pepinieră – șef punct în agricultură – șef sector în agricultură – șef secţie în agricultură – șef staţie în agricultură

Cercetare

– colaborator știinţific – conducător birou studenţesc

de cercetări știinţifice – șef sector de experimentare a soiurilor

Învăţămînt

– colaborator știinţific – conducător practică de producţie – inspector în învăţămîntul

secundar profesional – lector universitar – lector superior universitar – profesor în colegiu – șef cîmp experimental.

Doctorat

Domeniile de specializare

Categorii/grupuri de profesii pe

domenii de activitate economică

Lista profesiilor conform specializărilor

1 2 3

Pomicultură Viticultură

Legumicultură etc.

Agricultură – director general al direcţiei generale

Cercetare

– cercetător – director institutul de cercetări știinţifice – director general asociaţie

știinţifică de producţie – director general programe – șef laborator

Învăţămînt – conferenţiar universitar – inspector instituţii de învăţămînt superior – profesor universitar

2.3. Rolul domeniului în alte programe de formareDomeniile de formare profesională/specialităţile, care necesită includerea cursu-

rilor din domeniul 615 Horticultură, sînt, după cum urmează: 611.1 Selecţia și genetica culturilor agricole612.1 Protecţia plantelor613.1 Agronomie614.1 Zootehnie615.1 Horticultură616.1 Silvicultură și grădini publice617.1 Viticultură și vinificaţie

105

Specialitatea Horticultură poate forma un program de studiu pentru calificare în specialităţile enumerate mai sus, deoarece unele discipline fundamentale (matema-tică și statistică, chimie generală etc.) și toate disciplinele socio-umane și de cultură generală sînt, practic, identice.Discipline comune pentru:

* specialităţile enumerate mai sus sînt după cum urmează: limbi străine; ele-mente de cultură universală și naţională; psihologia comunicării; știinţe filo-sofice; bazele statului dreptului și legislaţiei muncii; etica profesională; bazele micro- și macroeconomiei; integrare economică europeană.

* specialităţile 611.1 Selecţia și genetica culturilor agricole, 612.1 Protecţia plantelor, 613.1 Agronomie, 615.1 Horticultură, 616.1 Silvicultură și grădini publice, 617.1 Viticultură și vinificaţie sînt după cum urmează: obligatorii (matematică și statistică; biofizică și agrometeorologie; chimie generală; in-formatică; biochimie; botanică; topografie; genetică; pedologie); opţionale (ecologie și protecţia mediului; fiziologia plantelor; tehnica experimentală; metodologia instruirii și cercetării; contabilitate și gestiune economică; fi-nanţarea și creditarea în agricultură; marketing; studiul pieţei agricole; agro-chimie; cartarea agrochimică; standardizare, certificare și metrologie; secu-ritatea alimentară).

* specialităţile 613.1 Agronomie, 615.1 Horticultură, 617.1 Viticultură și vini-ficaţie sînt după cum urmează: obligatorii (microbiologie; tractoare și auto-mobile; mașini agricole); opţionale (agrotehnică; agrotehnică și erbologie; economie agrară; tehnici de analiză și similare economică).

3. Finalităţi de studiu şi competenţe – descriptorii de nivel pe cicluri

3.1. Descrierea finalităţilor de studiu şi a competenţelorFinalităţile de studiu/rezultatele învăţării sînt exprimate în competenţe specifice

și generale (în conformitate cu descriptorii de la Dublin și lista competenţelor, re-comandată în cadrul proiectului Tuning), relevante pentru subiectele fiecărui ciclu, luîndu-se în considerare nivelul competenţelor.

În tabelul ce urmează la pag. 106, sînt utilizate Competenţele specifice înscrise în descriptorii de la Dublin, exprimaţi în cinci dimensiuni după cum urmează:

A. Cunoaștere și înţelegereB. Aplicarea cunoștinţelor și înţelegereC. Abilităţi analitice și predictiveD. Abilităţi de comunicareE. Abilităţi de a învăţa

106

Competenţele generale înscrise în descriptorii de la Dublin

Raytingul în funcţie de importanţă Competenţe generice1. cunoștinţe de bază în domeniu2. cunoștinţe de bază în profesie3. capacitatea de analiză și sinteză4. capacitatea de a învăţa5. creativitate6. aplicarea cunoștinţelor în practică7. adaptabilitate8. abilităţi critice și autocritice9. comunicare orală și scrisă

10. angajament etic11. capabilităţi interpersonale12. cunoașterea unei limbi străine13. capabilitatea de a lua decizii

Ciclul I – studii superioare de licență

Competenţele - cheie specifice înscrise în descriptorii de la Dublin

Raytingul în funcţie

de importanţă

Denumirea succintă a

competenţelor specifice

Descrierea competenţelor

(la finalizarea ciclului întîi în horticultură, studentul/a trebuie să:)

Nivelul descriptorilor de la Dublin

1.colaborarea în soluţionarea problemelor

estimeze priorităţile în rezolvarea diferitor situaţii profesionale de producţie din domeniul horticulturii

B

2. cunoaștere stăpînească cunoștinţe în biochimie, fiziologia și biologia plantelor pomicole, legumicole, floricole și viticole

A

3. cunoaștere

dispună de cunoștinţe de specialitate în domeniile definitorii: pomicultură, legumicultură, floricultură, viticultură, tehnologia prelucrării produselor horticole, ameliorarea plantelor horticole

A

4.abilităţi

fiziologo-biologice

cunoască și să aplice cunoștinţele temeinice în domeniul interacţiunii proceselor fizice, chimice, fiziologice și biologice la sporirea productivităţii sistemelor horticole

A, B

5.metodologia de cercetare

știinţifică

cunoască metodologia de cercetări știinţifice să confirme de sine stătător, experimental ipoteze practice și teoretice cunoscute

B

107

6.modelarea și soluţionarea problemelor

identifice elementele prioritare în elaborarea și utilizarea unui model viabil pentru diferite procese tehnologice din domeniu cu asigurarea certitudinii necesare

B

7.relevanţă

educaţională și adaptabilitate

stăpînească cu cele mai importante arii din horticultură și capacitatea de a se adapta situaţiilor noi

A, C, E

8.valorificarea cercetărilor știinţifice

fie capabil de a selecta și utiliza a cercetările știinţifice și informaţia din literatura de specialitate, Internet, acte normative etc.

E

9.capacitatea de a învăţa și de a lucra creativ

fie capabil de a aplica eficient și creativ diverse metode, procedee, tehnici din horticultură, de a aborda noi domenii prin studiul individual și aprofundarea cunoștinţelor obţinute

E

10.abilităţi

profesional umane

fie capabil de a-și dezvolta simţul responsabilităţii în concordanţă cu libera alegere a cursurilor (opţionale, facultative), de a cîștiga flexibilitate profesională printr-un spectru larg de tehnici oferite în curriculă

A, B

11.abilităţi de orientare generală

fie capabil de a învăţa, cerceta, analiza , expune oral și în scris, în limba română și, cel puţin, într-o limbă de circulaţie internaţională, inclusiv prin intermediul tehnologiilor informaţionale

A, B

12. abilităţi socio-umanistice

fie capabil de a-și asuma responsabilităţi cu caracter juridic, filozofic, politologic, sociologic, psihologic și economic în situaţii reale de producţie

A, B

13.abilităţi de

orientare spre specialitate

identifice, analizeze problemele și tendinţele care apar la elaborarea, argumentarea și aplicarea tehnologiilor avansate atît de producere a seminţelor și a materialului săditor pomicol, viticol și legumicol, cît și de producere a fructelor, strugurilor și legumelor

A, B

14. abilităţi de comunicare

comunice audienţei rezultatele investigaţiilor cu privire la dezvoltarea, producerea și utilizarea producţiei horticole

D

Notă: Analiza informaţiei din tabel indică ponderea componentelor de tip A şi B în raport cu ceilalți trei descriptori de la Dublin.

108

Ciclul II – studii superioare de masterat

Competenţele specifice înscrise în descriptorii de la Dublin

Raytingul în funcţie

de importanţă

Denumirea succintă a

competenţelor specifice

Descrierea competenţelor

(la finalizarea ciclului II, studentul/a trebuie să:)

Nivelul descriptorilor de la Dublin

1.monitorizarea

activităţii profesionale

identifice analitic și predictiv a elementelor prioritare în elaborarea și utilizarea unui model viabil pentru diferite procese tehnologice din domeniu cu asigurarea certitudinii necesare

C

2.colaborare în soluţionarea problemelor

identifice și estimeze ordinea priorităţilor în baza optimizării, proceselor tehnologice din domeniul horticulturii cu scopul soluţionării diferitor situaţii profesionale

C

3. abilităţi de a învăţa

selecteze și să utilizeze informaţia din literatura de specialitate, Internet, acte normative etc.

E

4. abilităţi de a învăţa

interpreteze și să înţelegă realitatea prin reinterpretarea cunoștinţelor dobîndite în domeniu

E

5. modelare adapteze modele disponibile la date experimentale noi B

6. aprofundarea cunoștinţelor

evalueze în mod consecvent propriul progres în cunoștinţe, deprinderi și competente profesionale cu privire la realizările în domeniu

A, B, E

7. abilităţi de a învăţa

fie capabil de a obţine și a utiliza cu îndemînare cunoștinţe din domeniile adiacente specialităţii de bază

A, B, E

8.cunoaștere,

perfecţionare și adaptabilitate

realizeze diagnoze bazate pe cercetare în vederea rezolvării problemelor prin integrarea cunoștinţelor noi sau interdisciplinare, elaborarea judecăţilor pe baza unor informaţii incomplete sau limitate, dezvoltarea de deprinderi noi ca răspuns la noile cunoștinţe și tehnici care apar și adaptarea la aceste situaţii

A, C, E

9.realizarea

proiectelor de cercetare

realizeze proiecte de cercetare știinţifică și să adopte realizările știinţei în domeniu B, C

10. abilităţi fiziologice

fie abil de a selecta cunoștinţele adecvate activităţii practice în domeniul interacţiunii proceselor fiziologice

B, E

109

11. cercetarea de frontieră

cunoască și să fie capabil de a aplica rezultatele cercetărilor știinţifice ale uneia sau cîtorva specialităţi adiacente domeniului dat

A, B, C

12. abilităţi de comunicare

comunice audienţei rezultatele investigaţiilor cu privire la dezvoltarea, producerea și utilizarea

D

13. aptitudini manageriale

fie capabil de a activa cu un grad sporit de autonomie, în special, prin acceptarea responsabilităţii în planificarea și managementul proiectelor din domeniu

C

14. adaptabilitate

stăpînească informaţii curente referitor la metode și procedee noi din domeniu și capacitatea de a face o sinteză și de a transmite această informaţie persoanelor cointeresate

E

15. abilităţi de cercetare

fie capabil de a realiza proiecte de cercetare știinţifică în domeniul horticol C, E

16. competenţă profesională

evaluaeze procesul și rezultatul învăţămîntului horticol din punt de vedere teleologic, curricular și știinţific. Dezvolte simţul responsabilităţii în concordanţă cu libera alegere a cursurilor (opţionale, facultative), de a cîștiga flexibilitate profesională printr-un spectru larg de tehnici oferite în curriculă

A, B

17.abilităţi de orientare generală

fie capabil de a cerceta, analiza , expune oral și în scris, în limba română și, cel puţin, într-o limbă de circulaţie internaţională, inclusiv prin intermediul tehnologiilor informaţionale

B, D

18. abilităţi socio-umanistice

fie capabil de a-și asuma responsabilităţi cu caracter juridic, filozofic, politologic, sociologic, psihologic și economic în situaţii reale de producţie

D

19.abilităţi de

orientare spre specialitate

identifice, analizeze problemele și tendinţele care apar la elaborarea, argumentarea și aplicarea tehnologiilor avansate atît de producere a seminţelor și a materialului săditor pomicol, viticol și legumicol, cît și de producere a fructelor, strugurilor și legumelor

C, E

20.standarde absolute

inovaţionale

aplice eficient și creativ diverse metode cu privire la inovaţiile din agricultură la sporirea productivităţii ecosistemelor horticole

B, C, E

21. capacităţi lingvistice

cunoască la nivel de comunicare fluentă o limbă de circulaţie internaţională D

Notă: Analiza informaţiei din tabel indică diminuarea ponderii componentelor A şi B în favoarea celorlați trei descriptori de la Dublin.

110

Doctorat

Competenţele specifice înscrise în descriptorii de la Dublin

Raytingul în funcţie

de importanţă

Denumirea succintă a

competenţelor specifice

Descrierea competenţelor

(la finalizarea ciclului III, doctorandul/a trebuie să:)

Nivelul descriptorilor de la Dublin

1.

identificarea direcţiilor evoluţiei

știinţelor din domeniu

selecteze, sintetizeze și utilizeze informaţia privind stadiul actual al anumitor probleme cu caracter știinţific E

2.

aplicarea eficient și creativ a

mijloacelor de învăţare

aplice metodele avansate de programare, prognozare și prelucrare a datelor experimentale și realizarea cercetărilor în baza programelor elaborate

C, E

3.modelare

a cercetării știinţifice

determine obiectul, scopul, ipoteza și obiectivele de cercetare adecvate diferitor situaţii reale

B, C

4.

identificarea și aplicarea

metodologiei cercetării

identifice și aplice adecvat a criteriile, metodele și procedeele de realizare a cercetării biologice, fiziologice, agrotehnice etc. în domeniul horticol

C-E

5. aprofundare și adaptabilitate

utilizeze cunoștinţele pentru a analiza critic, a evalua și a sintetiza idei noi și complexe, a celor mai avansate din domeniu și adaptarea la aceste situaţii

B, C, E

6.sintetizarea rezultatelor

obţinute

fie capabil de a sinteza și generaliza rezultatele obţinute experimental, ipoteze practice și teoretice cunoscute

C, B

7. elaborare și aplicare

conceapă, elaborareze, proiecteze și aplice noi tehnologii, procese, utilaje etc. cu implementarea acestora în producţie și obţinerea de noi cunoștinţe și soluţii procedurale

C, E

8. concluzii și recomandări

fie capabil de a elabora concluzii și recomandări a investigaţiilor știinţifice interdisciplinare în teoria și practica diferitor domenii adiacente

A

111

9. capacităţi lingvistice

cunoască la nivel de comunicare și prezentare a rezultatelor știinţifice într-o limbă de circulaţie internaţională

D

10.capabilitate de

comunicare știinţifică

promoveze, în context academic și profesional, progresul tehnico-știinţific din domeniu, de a determina elocvent valoarea investigaţiilor personale, locul lor în contextul cercetărilor de profil din ţară și de peste hotare

C, D

Notă: Analiza informaţiei din tabel indică ponderea absolută a componentelor C, D, E în raport cu ceilalți doi descriptori de la Dublin.

112

3.2.

Cor

elaţ

ia „

final

ităţi

de st

udiu

şi co

mpe

tenţ

e –

curr

icul

um”

Tran

spun

erea

fina

lităţ

ilor

de s

tudi

u și

com

pete

nţel

or p

reco

niza

te în

con

ţinut

uri/

curr

icul

um p

rin u

nită

ţi de

cur

s/m

odul

e sîn

t st

ruct

urat

e co

nfor

m co

mpo

nent

elor

pla

nulu

i de

învă

ţăm

înt ș

i sîn

t pre

zent

ate

în ta

bele

le ce

urm

ează

.

Cor

elaţ

ia „u

nita

te d

e cu

rs/fi

nalit

ăţi d

e st

udii

scon

tate

pen

tru

licen

ţă”

Cod

curs

Uni

tate

a de

curs

(mod

ul)

Num

ăr

cred

ite

ECTS

Fina

lităţ

ile d

e st

udiu

în o

rdin

ea p

rior

ităţil

or

existent

12

34

56

78

910

1112

1314

F.M

atem

atic

ă și

stat

istic

ă4

++

++

++

+F.

Biofi

zică

și a

grom

eteo

rolo

gie

6+

++

++

+F.

Chi

mie

gen

eral

ă4

++

++

++

F.Bi

ochi

mie

4+

++

+F.

Bota

nică

6+

++

++

++

++

F.M

icro

biol

ogie

3+

++

F.To

pogr

afie

3+

++

+F.

Gen

etic

ă4

++

++

F.Pe

dolo

gie

4+

++

++

++

++

F.Ec

olog

ia și

pro

tecţ

ia m

ediu

lui

4+

++

F.Fi

ziol

ogia

pla

ntel

or6

++

++

++

++

+F.

Baze

le b

iolo

gice

ale

hor

ticul

turii

6+

++

++

++

++

++

++

S.Tr

acto

are

și au

tom

obile

4+

++

++

++

S.M

așin

i agr

icol

e6

++

++

++

+S.

Pom

icul

tură

gen

eral

ă6

++

++

++

+S.

Legu

mic

ultu

ră sp

ecia

lă4

++

++

++

+

113

S.Po

mic

ultu

ră sp

ecia

lă6

++

++

++

+G

.In

form

atic

ă4

++

++

G.

Lim

bi st

răin

e I

4+

++

+G

.Li

mbi

stră

ine

II4

++

++

G.

Psih

olog

ia co

mun

icăr

ii4

++

++

U.

Elem

ente

de

cultu

ră u

nive

rsal

ă și

naţio

nală

4+

++

++

U.

Ştiin

ţe fi

loso

fice

4+

++

++

++

U.

Baze

le st

atul

ui, d

rept

ului

și le

gisla

ţiei

mun

cii

4+

++

++

+

U.

Etic

a ed

ucaţ

iona

lă4

++

++

U.

Baze

le m

icro

- și

mac

roec

onom

iei

4+

++

++

+U

.In

tegr

are

econ

omic

ă eu

rope

ană

6+

++

++

+

Not

ă: *

se v

or p

reda

în m

odul

Cor

elaţ

ia „u

nita

te d

e cu

rs/fi

nalit

ăţi d

e st

udii

scon

tate

pen

tru

mas

tera

t”

Cod

curs

Uni

tate

a de

curs

(mod

ul)

Num

ăr

cred

ite

ECTS

Fina

lităţ

ile d

e st

udiu

în o

rdin

ea p

rior

ităţil

or

propus

12

34

56

78

910

1112

1314

1516

1718

1920

21

F.Ep

istem

olog

ie(T

eoria

știin

ței)

10+

++

++

++

++

++

++

++

++

++

+

114

F.M

etod

olog

ia și

etic

a ce

rcet

ării

20+

++

++

++

++

++

++

++

++

++

+

S.

Baze

le b

iolo

gice

ale

în

mul

țirii

plan

telo

r și

biot

ehno

logi

i în

hotic

ultu

ră

10+

++

++

++

++

++

++

++

++

++

+

S.Te

hnol

ogii

perf

orm

ante

și

siste

me

de p

rote

cție

a

plan

telo

r15

++

++

++

++

++

++

++

++

++

++

+

S.

Sist

eme

de c

ultu

ră în

ex

ploa

tații

le h

ortic

ole.

tehn

olog

ii pe

rfor

man

te în

do

men

iu

15+

++

++

++

++

++

++

++

++

++

++

S.Si

stem

e de

sigu

ranț

ă10

++

++

++

++

++

++

++

++

++

++

+S.

Teza

de

mas

teer

30+

++

++

++

++

++

++

++

++

++

++

115

Corelaţia „unitate de curs/finalităţi de studii scontate pentru doctorat”

Cod

curs

Unitatea de curs (modul)

Număr credite ECTS

Finalităţile de studiu în ordinea priorităţilor

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nu

se ap

lică

Unitatea de curs de specialitate

Nu

se ap

lică

+ + + + + + + +Informatică + + +Limba modernă + + + +Istoria și metodologia domeniului de cercetare + + + + +

Referat pe problematica tezei, anul 1 + + + + + + + + +

Referat pe problematica tezei, anul 2 + + + + + + + + +

Referat pe problematica tezei, anul 3 + + + + + + + + +

Teza de doctorat + + + + + + + + + +

3.3. Proces de consultare cu persoanele şi instituţiile cheie (anga-jatorii, absolvenţii, tinerii specialişti etc.)

Viziunea comparativă referitor la competenţele generale

Raytingul în funcţie de importanţă Competenţe generaleStudenţi Cadre didactice Angajatori1 1 1 cunoștinţe de bază în domeniu2 2 2 cunoștinţe de bază în profesie4 3 13 capacitatea de analiză și sinteză3 4 4 capacitatea de a învăţa8 5 11 creativitate6 6 3 aplicarea cunoștinţelor în practică7 7 7 adaptabilitate5 8 8 abilităţi critice și autocritice9 9 9 comunicare orală și scrisă

13 10 13 angajament etic11 11 5 capabilităţi interpersonale12 12 6 cunoașterea unei limbi străine10 13 10 capabilitatea de a lua decizii

Notă: Întru elaborarea şi determinarea ratingului în funcţie de importanţă a competenţelor generale şi specifice în domeniul horticultură, au fost consultaţi foştii

116

studenţi de la întreprinderile horticole „ST Codru”, (5 pomicultori), „Sauron” ( 4 viticultori), „Sălcuţa” (5 pepinierişti), „Ecoplantera” (6 legumicultori şi 4 floricul-tori), studenţii actuali (an. 3 – 20 studenţi; an. 4 – 15 studenţi), Direcţia Generală Horticultură a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Mol-dova, Direcţiile Agricole raionale. Permanent consultăm, de asemenea, opiniile şi referinţele asupra activităţii studenţilor ce-şi fac studiile la învăţămîntul cu frecvenţă redusă, opiniile consultanţilor raionali în agricultură la seminarele şi conferinţele de totalizare a practicilor în pomicultură, viticultură şi legumicultură, cît şi opiniile studenţilor exprimate în Chestionarul cu privire la evaluarea cadrelor didactice şi a procesului de învăţămînt desfăşurat de ei.

4. Volumul de muncă şi ECTS

4.1. Volumul de muncă pentru programele tipice de formare, exprimat în credite ECTS:

Ciclul 1 credit ECTS = 30 ore de lucru ale studentuluiI (Licență) 240 crediteII (Masterat) 90 crediteDoctorat Durata studiilor 3 ani

4.2. Orientări şi diferenţe în Spaţiul European al Învăţămîntului Superior în domeniul dat Un credit ECTS cuantifică 30 ore activitate de învăţare a studentului. astfel într-un

an universitar, numărul de ore destinat activităţii didactice a studentului constituie 1800 ore.

Pentru primii 3 ani de licenţă este preferabil raportul 1:1 a orelor de contact și ce-lor destinate lucrului individual. În acest caz, pentru orele de contact și pentru lucrul individual al studenţilor vor fi rezervate cîte 900 ore.

Spre deosebire de orele de contact, care se realizează pe parcursul ambelor semes-tre (două semestre cîte 15 săptămîni), activitatea de studiu individual al studentului se desfășoară atît pe parcursul acestor semestre, cît și în perioada sesiunilor (două sesiuni a cîte 4 săptămîni). Din aceste considerente, cele 900 ore destinate studiului individual se vor diviza în două componente: 450 ore - lucrul individual pe parcursul semestrelor; 450 – lucrul individual în perioada sesiunilor.

La etapa actuală, în pregătirea agronomilor horticultori cu studii universitare are loc trecerea de la învăţămîntul informativ-reproductiv la cel formativ-dezvoltativ, ba-zat pe metode activ-participative de predare-învăţare, pe cercetare, descoperire. Ei realizează teze de curs la o unitate de curs fundamentală și la una de specialitate. Pe parcursul anilor ei desfășoară practica didactică, de producţie și de licenţă în timpul cărora efectuează cercetări biologice, fiziologice și agrotehnice în pepiniere, sere, li-vezi, podgorii, grădini etc., scriu și susţin în faţa comisiei de stat teze de licenţă, care au un caracter teoretico-aplicativ.

De menţionat că lucrul individual pe parcursul semestrelor va include și lucrul individual ghidat de către profesor, care va conţine următoarele componente:

117

a) – 10% pentru disciplinele care au un număr considerabil de lucrări de labo-rator;

b) – 25% pentru disciplinele care prevăd realizarea temelor individuale extra-curricular de calcul, grafice, situaţii individuale etc.;

c) – 40% pentru disciplinele care prevăd realizarea proiectelor (tezelor) de an.La ultimul an de licenţă raportul recomandabil de ore contact/ore de studii indi-

vidual este 1:2, iar la studiile de masterat 1:3.Analiza experienței naționale și europene, în vederea determinării particularităților

pregătirii specialiștilor pe domeniul respectiv, arată că domeniul respectiv, arată că domeniul de formare profesională Protecția plantelor în Universitatea Agrară, este perceput la fel ca și în alte țări europene, cum ar fi: Franța, Belgia, Italia, România, Cehia, etc.

Toate instituţiile de învăţămînt acordă diploma de licenţă în domeniul Horticul-turii cu condiţia acumulării a 240 credite ECTS.

Este indicată menţinerea condiţiei de acumulare a trei sute treizeci credite pentru acordarea diplomei de master și impunerea condiţiei de acces la doctorat numai a deţinătorilor diplomei de master.

5. Învăţarea, predarea şi evaluareaProcesul de instruire a învăţămîntului universitar agrar se axează pe Competenţe-

le generale și cele specifice, standardele curriculare și profesionale la fiecare modul de discipline sau de învăţămînt și se axează pe finalităţile de studiu al specialistului.

Exemplul I : Cunoaşterea (ciclul I - studii superioare de licenţă)Competenţele care urmează a fi formate și dezvoltate se realizează prin: ■ desfășurarea activităţilor didactice (prelegerilor, seminarelor, laboratoarelor,

practicilor etc.) cu folosirea instrumentelor active de motivare și impulsionare a interesului cognitiv, de antrenare și dezvoltare a capacităţilor profesionale din domeniul horticulturii;

■ metoda Feedback, utilizată, îndeosebi, la realizarea temelor individuale, folo-sind Feedback-ul profesor-student. Aceasta permite evidenţierea performan-ţelor obţinute de către student, depistarea lacunelor în procesul de asimilare a materialului, propune căi de depășire a acestora și încurajează studentul la autoinstruire continuă;

■ acordarea priorităţilor în dezvoltarea personalităţii, capacităţilor și aptitudinilor subordonate principiilor educaţiei permanente, urmărind însușirea și confir-marea unor tehnici de muncă independentă, punînd accentul pe învăţare și nu pe predare;

■ soluţionarea diferitor probleme de situaţie în echipe de studenţi. Pentru aceasta, studenţii se divizează în echipe, chemate să rezolve diverse probleme generale într-o perioadă de timp definită. Activitatea studenţilor este ghidată de către ca-drul didactic, care trasează obiectivele necesare pentru soluţionarea problemei, specificînd interconexiunea cu cunoștinţele obţinute anterior, cerînd de la stu-denţi să explice logica sa în rezolvarea problemei și încrederea în corectitudinea răspunsului;

■ încurajarea studenţilor, în cadrul lecţiilor practice, să comenteze modalităţile, folosite de către colegi, în rezolvarea problemelor generale și celor specifice;

118

■ soluţionarea problemelor pe cale experimentală sau propunerea căilor de solu-ţionare a acestora, folosind materialul studiat anterior;

■ realizarea tezelor de an, care să confirme și să aprofundeze cunoștinţele obţinute la o disciplină sau un grup de discipline. Proiectele de an se realizează în baza datelor obţinute din analiza literaturii de specialitate, Internet etc. prin rezolvarea unor probleme concrete de concepere, calcul, proiectare etc.;

■ familiarizarea studenţilor cu metodele de culegere, sistematizare și asimilare a informaţiei necesare pentru însușirea materialului prevăzut de către programele analitice.

Veridicitatea evaluării se asigură prin utilizarea următoarelor forme estimatorii: ■ Evidența Iniţială. Se determină gradul de competenţă pentru mersul didactic

ulterior în realizarea unor obiective ce urmează să se efectueze la începutul pre-dării unei teme;

■ Evidența Continuă (formativă). Se realizează prin verificări sistematice ale gra-dului de realizare a obiectivelor de învăţare imediat după încheierea unei teme, întrebări etc. precum și în interiorul acestora. Pentru a evidenţia capacităţile de reflecţie, decizionale, de ordonare a competenţelor caracteristice programului, se folosește evaluarea prin portofoliu;

Evaluarea prin portofoliu este parte a programului de studiu și se realizează pen-tru a evidenţia cunoștinţele și abilităţile studentului într-o varietate de competenţe. Portofoliu reprezintă o modalitate de reflecţie oferind posibilitate evaluării autocri-tice a lucrului studentului și a eficienţei interacţiunii interpersonale în contexte spe-cifice. Portofoliul, de asemenea, este utilizat în timpul interviului pentru angajare în cîmpul muncii;

■ Evidența Finală (cumulativă, sumativă). Se realizează prin verificări și aprecieri periodice la sfîrșitul unui capitol, sistem de lecţii, întregii activităţi (semestriale) în vederea estimării nivelului real de realizare a obiectivelor preconizate.

Exemplul II : Aprofundarea cunoştinţelor (ciclul II - studii superioare de mas-terat)Capacitatea de obţinere și aprofundare a cunoștinţelor privind realizările avansate

în domeniul horticulturii se asigură prin includerea suplimentară faţă de tehnicile folosite la ciclul întîi și anume:

■ elemente de cercetare, experimentare, optimizare, identificare a situaţiilor de aplicare a teoriilor avansate;

■ selectarea și operaţionalizarea cunoștinţelor teoretice adecvate activităţii în do-meniu;

■ transferul cunoștinţelor aprofundate în domeniile adiacente horticulturii; ■ declanșarea demersurilor cognitive de observaţie, sintetizare, investigare, con-

struire a ideilor, elaborare a răspunsurilor, soluţionare a situaţiilor de problemă, folosind metodele de explorare (observare, experiment, cercetarea documente-lor, demonstrarea, modelarea, algoritmizarea) și problematizare (punerea, ela-borarea, rezolvarea problemelor, crearea situaţiilor de problemă prin evidenţie-rea contradicţiilor).

119

6. Sporirea calităţiiSporirea calităţii pregătirii specialiștilor cu studii superioare universitare în do-

meniul învăţămîntului horticol în universitate este asigurată de utilizarea diferitor competențe generale conform Programului Tuning (competenţe instrumentale, competenţe interpersonale, competenţe sistemice). Strategiile de management ale calităţii programelor de pregătire a specialiștilor horticultori sînt permanent corelate cu orientările și acţiunile în acest domeniu la nivel european. Programele de studii utilizate demonstrează capacităţi de realizare a obiectivelor planificate, satisfac exi-genţele și așteptările beneficiarilor interni și externi, garantează respectarea standar-delor de calitate.

Disciplinele obligatorii, în număr de 30, sînt poziţionate într-o succesiune logică și răspund cerinţelor formate prin metodologia de Asigurare a Calităţii în Învăţămîn-tul Superior, elaborată de Ministerul Educaţiei, dintre care amintim:

– definirea și delimitarea componenţelor generale și de specialitate; – compatibilitatea cu cadrul naţional de calificări; – compatibilitatea și armonizarea cu planurile și programele de studii similare din

statele Uniunii Europene, ponderea disciplinelor fiind exprimate în credite de studii ECTS.

Disciplinele opţionale sînt prevăzute la anii III și IV, fiind grupate în pachete op-ţionale, alegerea acestora făcîndu-se de către studenţi înainte de începutul fiecărui an de studiu. Planurile de învăţămînt cuprind, de asemenea, discipline la libera alegere, cu obiect de studiu constituit din problematici conexe domeniului.

Unităţile de curs cuprinse în planurile de învăţămînt au programe analitice în care sînt precizate: obiectivele disciplinei, conţinutul tematic de bază, repartizarea numă-rului de ore de curs, seminar și activităţi aplicative, sistemul de evaluare a studenţilor, bibliografia minimală.

Asigurarea Calităţii în Învăţămîntul Superior se realizează conform metodologiei elaborate: Manual de Management al Calităţii. Chișinău, 2005, p. 54; Evaluarea stu-denţilor - Strategii și Metode. Chișinău, 2006, 168 p.; Evaluarea studenţilor în Con-textul Procesului Bologna. Chișinău, 2006, 110 p.

Sporirea nivelului calitativ al învăţămîntului își găsește exprimare prin: ■ proiectarea misiunii și viziunii în construirea ofertei de servicii a relaţiilor cu

beneficiarii; ■ realizarea efectivă a activităţilor, cuprinse în strategia universităţii, ce contribuie

la furnizarea ofertei de servicii potrivit cerinţelor standardelor calităţii de tip ISO 9000;

■ monitorizarea activităţilor planificate și colectarea datelor care confirmă gradul de realizare a performanţelor cuprinse în standard;

■ autoevaluarea eficienţei activităţilor programate pe baza dovezilor înregistrate; ■ evaluarea externă de către Comisia de evaluare și acreditare a calităţii pregătirii

specialiștilor horticultori; ■ evaluarea de către Comisia de stat a calităţii pregătirii absolvenţilor în timpul

susţinerii examenelor și tezelor de licenţă; ■ discutarea în ședinţele Comisiei didactico-metodice a facultăţii și a universităţii

a programelor analitice, a lucrărilor metodice, a ghidurilor, a manualelor etc.;

120

■ discutarea modalităţilor care sporesc calitatea pregătirii specialiștilor horticul-tori în cadrul ședinţelor Consiliului facultăţii și Senatului universitar;

■ Participarea titularilor catedrelor facultăţii de Horticultură în procesele de eva-luare a calităţii și sporirii acesteia la specialităţile similare din colegii;

■ participarea cadrelor didactice a facultăţii în lucrul diferitor seminare, conferin-ţe, simpozioane și altor forumuri știinţifice și metodice organizate în baza unor proiecte de colaborare în consorţiumul internaţional și republican;

■ îmbunătăţirea continuă a capacităţii instituţionale prin programe de dezvoltare; ■ sporirea profesionalizării și aplicabilităţii în domeniul horticulturii, asigurată

de dezvoltarea competenţelor interactiv-profesionale. Aspectele principale ale acestui proces constau în mobilitate, angajare în cîmpul muncii și instruire con-tinuă;

■ asigurarea mobilităţii personalului academic prin utilizarea sistemului de credi-te transferabile ECTS ce asigură transparenţa instruirii și accesul studenţilor la studii de calitate pe întreaga perioadă de activitate profesională avînd posibilita-tea alegerii traseului educaţional;

■ facilitarea angajării în cîmpul muncii este asigurată de corelarea programelor de studii la exigenţele mereu crescînde ale clienţilor prin consultanţă continuă cu angajatorii. Un aport semnificativ în realizarea acestui deziderat este acordarea unor noi valenţe stagiilor de practică care, în scopul menţinerii stabilităţii și echilibrului formării specialiștilor în domeniul horticulturii, utilizează dialogul student-practician cu relaţii de tipul Feedback;

■ utilizarea comitetelor interne și externe de audit al calităţii instruirii, în care sînt incluși angajatori, cadre din învăţămînt și cercetare, studenţi.

CADRUL NAŢIONAL AL CALIFICĂRILOR

Învăţămînt Superior

Domeniul de formare profesională

616 Silvicultură şi grădini publice

122

Universitatea coordonatoare – Universitatea Agrară de Stat din Moldova

Coordonator elaborare: BALAN Valerian, doctor habilitat,

profesor universitar

123

1. Introducere în domeniul de formare profesională

1.1. Descriere generală a domeniuluiDomeniul vizează (identificat pe plan mondial) pregătirea specialiștilor în Silvi-

cultură şi grădini publice, domenii importante ale economiei Republicii Moldova. In-fluenţele majore ale pădurii asupra mediului înconjurător și asigurarea echilibrului ecologic, protejarea solurilor contra eroziunii solurilor și alunecărilor de teren, pu-rificarea atmosferei, cît și importanţa pădurii ca sursă de materie primă, de diferite bunuri materiale și spirituale necesită o bună pregătire teoretică și practică de natură biologică, ecologică, fiziologică și tehnologică, care ar asigura o activitate durabilă în rezolvarea multiplelor probleme cu care se confruntă sectorul forestier și grădinile publice – reconstrucţia ecologică a arboretelor degradate și slab productive, conser-varea biodiversităţii ecosistemelor forestiere naturale, ameliorarea terenurilor degra-date prin împădurire, extinderea suprafeţei terenurilor împădurite și a spaţiilor verzi. În domeniul Silvicultură şi grădini publice se pregătesc specialiști de ex. în Suedia.

În cadrul domeniului Silvicultură se realizează specialitatea 616.1 Silvicultură și grădini publice, care are tangenţe relevante cu următoarele specialităţi: 424.1 Eco-logie, 611.1 Selecţia și genetica culturilor agricole, 612.1 Protecţia plantelor, 613.1 Agronomie, 615.1 Horticultură, 618.1 Biotehnologii agricole.

Elaborarea programelor de studii a fost un rezultat firesc atît al cunoștinţelor teo-retice și practice obţinute în domeniul silviculturii, cît și a condiţiilor naturale de care dispune Republica Moldova și a necesităţii societăţii de pregătire a specialiștilor în domeniul dat. În acest proces, alături de comunitatea universitară, au fost antrenaţi și diferiţi angajatori.

Programele de studii se realizează prin activităţi de predare, învăţare și evaluare, reunite într-o concepţie unitară din punct de vedere al conţinutului și al desfășură-rii lor în timp în vederea formării specialiștilor silvicultori. Desfășurarea procesului educaţional se realizează prin modul de planificare a procesului de formare, de dis-tribuire a cunoștinţelor pe discipline, de acordare a creditelor, de evaluare curentă și finală la unitatea de curs.

Programul de studii superioare de licenţă (ciclul I) oferă un istoric în deprinderile comunicative; matematică; fizică; curs știinţific general despre plante așa ca botani-ca, chimia, pedologia, fiziologia plantei, genetica, entomologia și fitopatologia; cur-suri de producere în promovarea plantei, identificarea plantei, gestionarea durabilă a resurselor forestiere, managementul ecosistemelor forestiere etc.; și încă o gamă largă de cursuri de predare a abilităţilor generice ce promovează o educaţie trainică. Programul studii superioare de masterat (ciclul II) în Ştiinţe agricole și agrosilvice asigură aprofundarea cunoștinţelor în domeniul Reconstrucţii ecologice a pădurilor, Modelarea proceselor în modelarea pădurilor, Programul și metode de ameliorare a arborilor.

Programul oferit are pondere scontată din punct de vedere academic.

124

1.2. Caracteristici-cheie:Nivelul Licenţă (ciclul I) Masterat (Ciclul II) Doctorat

1 2 3 4Durata

studiilor 4 (5)∗ ani 1,5 ani 3 (4)∗ ani

Credite de studiu ECTS

240 credite 90 credite Nu se aplică

Forma de organizare

Învăţămînt de zi, cu frecvenţă redusă; la distanţă

Învăţămînt de zi Învăţămînt de zi, cu frecvenţă redusă

Condiţii de acces

Diplomă de studii liceale diploma de colegiu, diplomă de studii superioare

Diplomă de licenţă Diplomă de licenţă ∗∗, diploma de master

Precondiţii

-

30 de credite pentru masterat de cercetare pentru candidații din alte domenii

-

Stagii de practică

Cu titlu obligatoriu, minimum 20 credite

Cu titlu obligatoriu, minimum 30 credite

Nu se realizează

Reguli de examinare şi

evaluare

Evaluarea se realizează prin:

1. evaluare periodică, pe parcursul între-gului an de studii, la lecţiile practice și la-borator, întocmirea temelor, lucrărilor, proiectelor etc. in-dividuale, cu scopul estimării compe-tenţelor specifice și instrumentale;

Evaluarea se realizează prin:

1. evaluare periodică, pe parcursul întregului an de studii, la lecţiile practice și seminare, realizarea lucrărilor in-dividuale de proiectare și cercetare, cu scopul estimării competen-ţelor specifice pentru ciclul II, studii superi-oare de masterat;

Evaluarea se realizează prin:

1. susţinerea examenelor de doctorat pentru testarea competenţe-lor generale pentru acest ciclul;

125

Reguli de examinare şi

evaluare

2. evaluarea interme-diară, la mijlocul fiecărui semestru, în scopul stabilirii nivelului și ritmului de acumulare a cu-noștinţelor de către fiecare student;

3. evaluarea stagiilor de practică, în sco-pul aprecierii com-petenţelor sistemice;

4. evaluare finală se-mestrială menită să aprecieze gradul de însușire a discipli-nelor programate.

2. evaluarea intermedia-ră, la mijlocul fiecărui semestru, în scopul stabilirii nivelului și ritmului de acumulare a cunoștinţelor de către fiecare student;

3. evaluare finală se-mestrială menită să aprecieze nivelul real de atingere a obiective-lor preconizate.

2. susţinerea a trei referate știinţifice la disciplina de specialitate, în scopul sistematizării și consolidării cunoștinţelor dobîndite;

Modalitate de evaluare finală

Examen de licenţă, inclusiv două probe (o unitatea de curs fundamentală și una de specialitate) și teză de licenţă

Susţinerea tezei de master Susţinerea tezei de doctor

Certificare Diplomă de licenţă Diplomă de master Diplomă de doctorTitlu acordat Licenţiat Master Doctor

Drepturi pentru

absolvenţi

– a aplica pentru programe de master;

– acces pe piaţa muncii;

– oportunităţi LLL**

– a aplica pentru programe doctorat;

– acces pe piaţa muncii; – oportunităţi LLL

– realizarea postdoctora-tului;

– acces pe piaţa muncii;

– oportunităţi LLL

Autorizarea programelor

Domeniile stabilite prin lege de către Parlamentul Republicii Moldova. Programele sînt aprobate de Senatul universitar și confirmate de către Ministerul Educaţiei și cel de resort. Odată la 5 ani programele sînt acreditate în modul stabilit.

Ministerul Educaţiei la propunerea Senatului

Consiliul Naţional de Atestare și Acreditare sau altă structură abilitată

* în cazul studiilor cu frecvența redusă și la distanță în modul stabilit.** Lfelong learning

126

2. Titluri (calificări) şi ocupaţii

2.1. Descrierea calificăriiCalificarea Titluri acordate/ componente specifice

Licenţă

Licenţiat în știinţe agricole, domeniul Silvicultură, specialitatea Silvicultură și grădini publice: cunoștinţe de bază în domeniul executării diferitor lucrări silvi-culturale, de exploatări forestiere, de amenajare a pădurilor și a fondurilor cinegetice, analiza influenţei factorilor de mediu asupra creșterii și dezvoltării arborilor, arboretului și pădurii în ansamblu, organizarea recoltării, condiţionării, certificării și comercializării produselor pădurii, efectuarea lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor și spaţiilor verzi, organizarea lucrărilor privind creșterea materialului de reproducere în pepiniere. Studiile se finalizează cu susţinerea examenului de licenţă.

Masterat

Master în știinţe agricole cu specializări în silvicultură și grădini publice. Programul include atît materii de sinteză, cît și de aprofundare: reconstrucţia ecologică a pădurilor; amenajarea pădurilor; teledetecţie, strategii, programe și metode de ameliorare a arborilor, managementul ecosistemelor forestiere, științe horticole și agrosilvice. Studiile prevăd însușirea de către studenţi a metodologiilor de lucru specifice producţiei, proiectării și cercetării de profil, o pregătire teoretică avansată în știinţele fiziologice, biologice, ecologice, metodologice de instruire și cercetare care formează potenţialul profesional pentru a activa cu succes în programele de extensiune în silvicultură, în cercetare știinţifică de profil și în domeniul pedagogic; pentru continuarea studiilor în doctorantură. Studiile se finalizează cu susţinerea tezei de master.

Doctorat

Doctor în agricultură cu specializări în ameliorarea și reproducerea genofondului forestier și gospodărirea silvică (cu specificare: păduri, zone forestiere de protecţie, spaţii verzi, rezervaţii, grădini publice). Programul de doctorat include disciplinele: silvicultură; împăduriri; amenajarea pădurilor. Studiile prevăd pregătirea cadrelor știinţifice de înaltă calificare pentru necesităţile știinţei, ale învăţămîntului și altor domenii de activitate, în scopul asigurării progresului știinţific și social economic al ţării.Studiile se finalizează cu susţinerea tezei de doctor în agricultură.

127

2.2. Ocupaţii tipice pentru absolvenţii în domeniul dat pe cicluri

Ciclul I – studii superioare de licență

Domeniile de

specializare

Categorii / grupuri de profesii pe domenii de activitate economică

Lista profesiilor conform specializării

1 2 3

Silvicultură și grădini publice

Agricultură

– șef adjunct Ocol Silvic – conducător de asociaţii – conducător tehnic – controlor pieţe – inginer proiectant – inginer cinegetician – maistru spaţii verzi – inginer patologia pădurilor – inginer pentru protecţia pădurilor – inginer regenerarea pădurii – inginer resurse de lemn materie primă – inspector de stat în specialitate – maistru pădurar – pădurar – președinte cooperativă în silvicultură (vînătoare)

128

Ciclul II – studii superioare de masterat

Domeniile de

specializare

Categorii/grupuri de profesii pe

domenii de activitate economică

Lista profesiilor conform specializărilor

1 2 3

Ştiinţe horticole și agrosilvice

Agricultură

– ameliorator agrosilvic – consultant îndrumare și orientare profesională – director asociaţie de producţie – director (șef) cursuri – director firmă – director birou de proiectare – director general agenţie de stat – director general asociaţie de producţie – director general întreprindere – director gospodărire silvică (de vînătoare) – director întreprindere mică – director școală profesională (colegiu) – inginer șef în silvicultură (vînătoare) – inspector de stat pentru protecţia pădurilor – inspector instruirea în producţie – manager în silvicultură (vînătoare) – președinte cooperativă în

gospodăria silvică (vînătoare) – specialist principal – șef centru exploatare forestieră – șef compartiment în silvicultură (vînătoare) – șef detașament în silvicultură (vînătoare) – șef de ocol silvic – șef direcţie în silvicultură (vînătoare) – șef gospodărie silvică – șef pepinieră silvică – șef sector în silvicultură (vînătoare) – șef secţie în silvicultură (vînătoare) – șef staţie în silvicultură (vînătoare)

Cercetare

– colaborator știinţific – conducător birou studenţesc

de cercetări știinţifice – specialist în studiul vînatului

Învăţămînt

– colaborator știinţific – conducător practică de producţie – inspector în învăţămîntul secundar profesional – lector universitar – lector superior universitar – profesor în colegiu – șef cîmp experimental

129

Doctorat

Domeniile de

specializare

Categorii/grupuri de profesii pe domenii de activitate economică

Lista profesiilor conform specializărilor

1 2 3

Silvicultură; grădini publice;

floricultură etc.

Agricultură - director general al direcţiei generale

Cercetare

- cercetător- director grădina botanică- director institutul de cercetări știinţifice- director general asociaţie știinţifică de producţie- director general programe- director rezervaţie naturală- specialist principal în studiul vînatului- șef laborator

Învăţămînt- conferenţiar universitar- inspector instituţii de învăţămînt superior- profesor universitar

2.3. Rolul domeniului în alte programe de formareDomeniile de formare profesională/specialităţile, care necesită includerea cursu-

rilor din domeniul 616 Silvicultură şi grădini publice, sînt, după cum urmează: 611.1 Selecţia și genetica culturilor agricole612.1 Protecţia plantelor613.1 Agronomie615.1 Horticultură617.1 Viticultură și vinificaţieSpecialitatea Silvicultură şi grădini publice poate forma un program de studiu

pentru calificare în specialităţile enumerate mai sus, deoarece unele discipline fun-damentale (matematică și statistică, chimie generală etc.) și toate disciplinele socio-umane și de cultură generală sînt , practic, identice. Unităţi de curs comune pentru:

* specialităţile enumerate mai sus sînt după cum urmează: limbi străine; ele-mente de cultură universală și naţională; psihologia comunicării; știinţe filo-sofice; bazele statului dreptului și legislaţiei muncii; etica profesională; bazele micro- și macroeconomiei; integrare economică europeană.

* specialităţile 611.1 Selecţia și genetica culturilor agricole, 612.1 Protecţia plantelor, 613.1 Agronomie, 615.1 Horticultură, 616.1 Silvicultură și grădini publice, 617.1 Viticultură și vinificaţie sînt după cum urmează: obligatorii (matematică și statistică; biofizică și agrometeorologie; chimie generală; in-formatică; biochimie; botanică; topografie; genetică; pedologie); opţionale (ecologie și protecţia mediului; fiziologia plantelor; tehnica experimentală; metodologia instruirii și cercetării; contabilitate și gestiune economică; fi-nanţarea și creditarea în agricultură; marketing; studiul pieţei agricole; agro-chimie; cartarea agrochimică; standardizare, certificare și metrologie; secu-ritatea alimentară).

130

* specialităţile 613.1 Agronomie, 615.1 Horticultură, 617.1 Viticultură și vini-ficaţie sînt după cum urmează: obligatorii (microbiologie; tractoare și auto-mobile; mașini agricole); opţionale (agrotehnică; agrotehnică și erbologie; economie agrară; tehnici de analiză și similare economică).

3. Finalităţi de studiu şi competenţe – descriptorii de nivel pe cicluri

3.1. Descrierea finalităţilor de studiu şi a competenţelorFinalităţile de studiu/rezultatele învăţării sînt exprimate în competenţe specifice

și generale (în conformitate cu descriptorii de la Dublin și lista competenţelor, re-comandată în cadrul proiectului Tuning), relevante pentru subiectele fiecărui ciclu, luîndu-se în considerare nivelul competenţelor.

În tabelul ce urmează la pag. 131, sînt folosite competenţele cheie specifice înscri-se în descriptorii de la Dublin exprimaţi în cinci dimensiuni după cum urmează:

A. Cunoaștere și înţelegereB. Aplicarea cunoștinţelor și înţelegereC. Abilităţi analitice și predictiveD. Abilităţi de comunicareE. Abilităţi de a învăţa

Competenţele generale înscrise în descriptorii de la Dublin

Raytingul în funcţie de importanţă Competenţe generale1. cunoștinţe de bază în domeniu2. cunoștinţe de bază în profesie3. capacitatea de analiză și sinteză4. capacitatea de a învăţa5. creativitate6. aplicarea cunoștinţelor în practică7. adaptabilitate8. abilităţi critice și autocritice9. comunicare orală și scrisă

10. angajament etic11. capabilităţi interpersonale12. cunoașterea unei limbi străine13. capabilitatea de a lua decizii

131

Cic

lul I

– st

udii

supe

rioa

re d

e lic

ență

Com

pete

nţel

e sp

ecifi

ce în

scri

se în

des

crip

tori

i de

la D

ublin

Ray

tingu

l în

func

ţie d

e im

port

anţă

Den

umir

ea su

ccin

tă a

co

mpe

tenţ

elor

spec

ifice

Des

crie

rea

com

pete

nţel

or(la

fina

lizar

ea ci

clulu

i înt

îi în

Silv

icul

tură

şi g

rădi

ni p

ublic

e,

stude

ntul

/a tr

ebui

e să:

)

Niv

elul

de

scri

ptor

iilor

de

la D

ublin

1.co

labo

rare

a în

solu

ţiona

rea

prob

lem

elor

estim

eze

prio

rităţ

ile în

rezo

lvar

ea d

iferit

or si

tuaţ

ii pr

ofes

iona

le d

e pr

oduc

ţie d

in d

omen

iul S

ilvic

ultu

rii și

gră

dini

lor p

ublic

eB

2.cu

noaș

tere

st

ăpîn

easc

ă cu

noșt

inţe

ade

cvat

e în

Top

ogra

fie, E

colo

gie

fore

stie

ră, m

etod

e de

am

elio

rare

a a

rbor

ilor ș

.aA

3.cu

noaș

tere

di

spun

ă de

cun

oștin

ţe d

e sp

ecia

lizar

e ap

rofu

ndat

ă în

Eco

logi

a și

man

agem

entu

l eco

siste

mel

or fo

rest

iere

, Ges

tionă

rii d

urab

ile a

resu

rsel

or

fore

stie

reA

4.ab

ilită

ţi fiz

iolo

go-b

iolo

gice

cuno

ască

și să

aplic

e cu

noșt

inţe

le te

mei

nice

în d

omen

iul I

nter

acţiu

nii

proc

esel

or fi

zice

, chi

mic

e, fiz

iolo

gice

și b

iolo

gice

la sp

orire

a pr

oduc

tivită

ţii

siste

mel

or si

lvic

eA

, B

5.m

etod

olog

ia d

e ce

rcet

are

știin

ţifică

cuno

ască

met

odol

ogia

de

cerc

etăr

i știi

nţifi

ce să

confi

rme

indi

vidu

al,

expe

rimen

tal i

pote

ze p

ract

ice

și te

oret

ice

cuno

scut

eB

6.m

odel

area

și so

luţio

nare

a pr

oble

mel

or

iden

tifice

elem

ente

le p

riorit

are

în el

abor

area

și u

tiliz

area

unu

i mod

el v

iabi

l pe

ntru

dife

rite

proc

ese

tehn

olog

ice

din

dom

eniu

cu

asig

urar

ea ce

rtitu

dini

i ne

cesa

reB

7.re

leva

nţă

educ

aţio

nală

și

adap

tabi

litat

est

ăpîn

ieas

că ce

le m

ai im

port

ante

arii

din

silv

icul

tură

și c

apac

itate

a de

a se

ad

apta

situ

aţiil

or n

oiA

, C, E

8.va

lorifi

care

a ce

rcet

ărilo

r șt

iinţifi

cefie

cap

abil

de a

sele

cta

și ut

iliza

cerc

etăr

ile șt

iinţifi

ce și

info

rmaţ

ia d

in

liter

atur

a de

spec

ialit

ate,

Inte

rnet

, act

e no

rmat

ive

etc

E

9.ca

paci

tate

a de

a în

văţa

și d

e a

lucr

a cr

eativ

fie c

apab

il de

a ap

lica

efici

ent ș

i cre

ativ

div

erse

met

ode,

proc

edee

, teh

nici

di

n sil

vicu

ltură

și g

rădi

ni p

ublic

e, de

a a

bord

a no

i dom

enii

prin

stud

iul

indi

vidu

al și

apro

fund

area

cun

oștin

ţelo

r obţ

inut

eE

132

10.

Abi

lităţ

i pro

fesio

nal u

man

eFi

e ca

pabi

l de

a-și

dezv

olta

sim

ţul r

espo

nsab

ilită

ţii în

conc

orda

nţă

cu

liber

a al

eger

e a

curs

urilo

r (op

ţiona

le, f

acul

tativ

e), d

e a

cîșt

iga

flexi

bilit

ate

prof

esio

nală

prin

tr-u

n sp

ectr

u la

rg d

e te

hnic

i ofe

rite

în c

urric

ulă

A, B

11.

Abi

lităţ

i de

orie

ntar

e ge

nera

lăFi

e ca

pabi

l de

a în

văţa

, cer

ceta

, ana

liza

, exp

une

oral

și în

scris

, în

limba

ro

mân

ă și,

cel p

uţin

, înt

r-o

limbă

de

circ

ulaţ

ie in

tern

aţio

nală

, inc

lusiv

prin

in

term

ediu

l teh

nolo

giilo

r inf

orm

aţio

nale

A, B

12.

Abi

lităţ

i so

cio-

uman

istic

eFi

e ca

pabi

l de

a-și

asum

a re

spon

sabi

lităţ

i cu

cara

cter

jurid

ic, fi

lozo

fic,

polit

olog

ic, s

ocio

logi

c, ps

ihol

ogic

și e

cono

mic

în si

tuaţ

ii re

ale

de p

rodu

cţie

A, B

13.

Abi

lităţ

i de

orie

ntar

e sp

re

spec

ialit

ate

Iden

tifice

, ana

lizez

e pr

oble

mel

e și

tend

inţe

le c

are

apar

la el

abor

area

, ar

gum

enta

rea

și ap

licar

ea te

hnol

ogiil

or av

ansa

te at

ît de

pro

duce

re a

se

min

ţelo

r și a

mat

eria

lulu

i săd

itor p

omic

ol, v

itico

l și l

egum

icol

, cît

și de

pr

oduc

ere

a fr

ucte

lor,

stru

guril

or și

legu

mel

or

A, B

14.

Abi

lităţ

i de

com

unic

are

Com

unic

e au

dien

ţei r

ezul

tate

le in

vest

igaţ

iilor

cu

priv

ire la

dez

volta

rea,

pr

oduc

erea

și u

tiliz

area

pro

ducţ

iei h

ortic

ole

D

Not

ă: A

naliz

a in

form

aţie

i din

tabe

l ind

ică

pond

erea

com

pone

ntel

or d

e tip

A şi

B în

rapo

rt c

u ce

ilalți

trei

des

crip

tori

de la

Dub

-lin

. Cic

lul I

I – st

udii

supe

rioa

re d

e m

aste

rat

Com

pete

nţel

e sp

ecifi

ce în

scri

se în

des

crip

tori

i de

la D

ublin

Ray

tingu

l în

func

ţie d

e im

port

anţă

Den

umir

ea su

ccin

tă a

co

mpe

tenţ

elor

spec

ifice

Des

crie

rea

com

pete

nţel

or

(la fi

naliz

area

ciclu

lui I

I, stu

dent

ul/a

treb

uie s

ă:)

Niv

elul

de

scri

ptor

iilor

de

la D

ublin

1.m

onito

rizar

ea a

ctiv

ităţii

pr

ofes

iona

le

iden

tifice

ana

litic

și p

redi

ctiv

ele

men

tele

prio

ritar

e în

elab

orar

ea și

ut

iliza

rea

unui

mod

el v

iabi

l pen

tru

dife

rite

proc

ese

tehn

olog

ice

din

dom

eniu

cu

asig

urar

ea ce

rtitu

dini

i nec

esar

eC

2.co

labo

rare

în so

luţio

nare

a pr

oble

mel

or

iden

tifice

și e

stim

eze

ordi

nea

prio

rităţ

ilor î

n ba

za o

ptim

izăr

ii, p

roce

selo

r te

hnol

ogic

e di

n do

men

iul h

ortic

ultu

rii, c

u sc

opul

solu

ţionă

rii d

iferit

or

situa

ţii p

rofe

siona

le

C

133

3.ab

ilită

ţi de

a în

văţa

sele

ctez

e și

să u

tiliz

eze

info

rmaţ

ia d

in li

tera

tura

de

spec

ialit

ate,

Inte

rnet

, ac

te n

orm

ativ

e et

c. E

4.ab

ilită

ţi de

a în

văţa

inte

rpre

teze

și să

înţe

leag

eă re

alita

tea

prin

rein

terp

reta

rea

cuno

știn

ţelo

r do

bînd

ite în

dom

eniu

E

5.m

odel

are

adap

teze

mod

ele

disp

onib

ile la

dat

e ex

perim

enta

le n

oiB

6.ap

rofu

ndar

ea c

unoș

tinţe

lor

eval

ueze

în m

od co

nsec

vent

pro

priu

l pro

gres

în c

unoș

tinţe

, dep

rinde

ri și

com

pete

nte

prof

esio

nale

cu

priv

ire la

real

izăr

ile în

dom

eniu

A, B

, E

7.ab

ilită

ţi de

a în

văţa

fie c

apab

il de

a o

bţin

e și

a ut

iliza

cu

înde

mîn

are

cuno

știn

ţe d

in d

omen

iile

adia

cent

e sp

ecia

lităţ

ii de

baz

ă A

, B, E

8.cu

noaș

tere

, per

fecţ

iona

re și

ad

apta

bilit

ate

real

izez

e di

agno

ze b

azat

e pe

cerc

etar

e în

ved

erea

rezo

lvăr

ii pr

oble

mel

or

prin

inte

grar

ea c

unoș

tinţe

lor n

oi sa

u in

terd

iscip

linar

e, el

abor

area

ju

decă

ţilor

pe

baza

uno

r inf

orm

aţii

inco

mpl

ete

sau

limita

te, d

ezvo

ltare

a de

dep

rinde

ri no

i ca

răsp

uns l

a no

ile c

unoș

tinţe

și te

hnic

i car

e ap

ar și

ad

apta

rea

la a

cest

e sit

uaţii

A, C

, E

9.re

aliz

area

pro

iect

elor

de

cerc

etar

ere

aliz

eze

proi

ecte

de

cerc

etar

e șt

iinţifi

că și

să a

dopt

e re

aliz

ările

știin

ţei î

n do

men

iul s

ilvic

ultu

rii și

gră

dini

lor p

ublic

eB,

C

10.

abili

tăţi

fizio

logi

cefie

cap

abil

de a

sele

cta

cuno

știn

ţele

ade

cvat

e ac

tivită

ţii p

ract

ice

în d

omen

iul

inte

racţ

iuni

i pro

cese

lor fi

ziol

ogic

e și

bioc

him

ice

B, E

11.

cerc

etar

ea d

e fr

ontie

răcu

noas

că și

să fi

e ca

pabi

l de

a ap

lica

rezu

ltate

le ce

rcet

ărilo

r știi

nţifi

ce a

le

unei

a sa

u cî

torv

a sp

ecia

lităţ

i adi

acen

te d

omen

iulu

i dat

A, B

, C

12.

abili

tăţi

de co

mun

icar

eco

mun

ice

rezu

ltate

lor i

nves

tigaţ

iilor

cu

priv

ire la

dez

volta

rea,

pro

duce

rea

și ut

iliza

rea

D

13.

aptit

udin

i man

ager

iale

fie c

apab

il de

a a

ctiv

a cu

un

grad

spor

it de

auto

nom

ie, î

n sp

ecia

l, pr

in

acce

ptar

ea re

spon

sabi

lităţ

ii în

pla

nific

area

și m

anag

emen

tul p

roie

ctel

or d

in

dom

eniu

C

14.

adap

tabi

litat

est

ăpîn

easc

ă in

form

aţii

cure

nte

refe

ritor

la m

etod

e și

proc

edee

noi

din

do

men

iu și

cap

acita

tea

de a

face

o si

ntez

ă și

de a

tran

smite

ace

astă

in

form

aţie

per

soan

elor

coin

tere

sate

E

15.

abili

tăţi

de ce

rcet

are

fie c

apab

il de

a re

aliz

a pr

oiec

te d

e ce

rcet

are

știin

ţifică

în d

omen

iul

silvi

cultu

rii și

gră

dini

lor p

ublic

e C

, E

134

16.

com

pete

nţă

prof

esio

nală

poat

ă ev

alua

pro

cesu

l și r

ezul

tatu

l înv

ăţăm

întu

lui s

ilvic

din

pun

ct d

e ve

dere

tele

olog

ic, c

urric

ular

și șt

iinţifi

c. D

esto

inic

de

a-și

dezv

olta

sim

ţul

resp

onsa

bilit

ăţii

în co

ncor

danţ

ă cu

libe

ra a

lege

re a

cur

suril

or (o

pţio

nale

, fa

culta

tive)

, de

a cî

știg

a fle

xibi

litat

e pr

ofes

iona

lă p

rintr

-un

spec

tru

larg

de

tehn

ici o

ferit

e în

cur

ricul

ă

A, B

17.

abili

tăţi

de o

rient

are

gene

rală

fie c

apab

il de

a ce

rcet

a, a

naliz

a , e

xpun

e or

al și

în sc

ris, î

n lim

ba ro

mân

ă și,

cel p

uţin

, înt

r-o

limbă

de

circ

ulaţ

ie in

tern

aţio

nală

, inc

lusiv

prin

in

term

ediu

l teh

nolo

giilo

r inf

orm

aţio

nale

B, D

18.

abili

tăţi

soci

o-um

anist

ice

fie c

apab

il de

a-ș

i asu

ma

resp

onsa

bilit

ăţi c

u ca

ract

er ju

ridic

, filo

zofic

, po

litol

ogic

, soc

iolo

gic,

psih

olog

ic și

eco

nom

ic în

situ

aţii

real

e de

pro

ducţ

ieD

19.

abili

tăţi

de o

rient

are

spre

sp

ecia

litat

e

iden

tifice

, ana

lizez

e pr

oble

mel

e și

tend

inţe

le c

are

apar

la el

abor

area

, ar

gum

enta

rea

și ap

licar

ea te

hnol

ogiil

or av

ansa

te at

ît de

pro

duce

re a

se

min

ţelo

r și a

mat

eria

lulu

i săd

itor s

ilvic

și d

endr

olog

ic e

tc.,

cît ș

i de

prod

ucer

e a

lem

nulu

i și p

rodu

selo

r acc

esor

ii

C, E

20.

stan

dard

e ab

solu

te

inov

aţio

nale

aplic

e efi

cien

t și c

reat

iv d

iver

se m

etod

e cu

priv

ire la

inov

aţiil

e di

n ag

ricul

tură

la sp

orire

a pr

oduc

tivită

ţii e

cosis

tem

elor

silv

ice

B, C

, E

21.

capa

cită

ţi lin

gvist

ice

cuno

ască

la n

ivel

de c

omun

icar

e flue

ntă

o lim

bă d

e circ

ulaţ

ie in

tern

aţio

nală

D

Not

ă: A

naliz

a in

form

aţie

i din

tabe

l ind

ică

dim

inua

rea

pond

erii

com

pone

ntel

or A

şi B

în fa

voar

ea c

elor

lalți

trei

des

crip

tori

de la

D

ublin

.

Doc

tora

t

Com

pete

nţel

e sp

ecifi

ce în

scri

se în

des

crip

tori

i de

la D

ublin

Ray

tingu

l în

func

ţie d

e im

port

anţă

Den

umir

ea su

ccin

tă a

co

mpe

tenţ

elor

spec

ifice

Des

crie

rea

com

pete

nţel

or

(la fi

naliz

area

ciclu

lui I

II, d

octo

rand

ul/a

treb

uie s

ă:)

Niv

elul

de

scri

ptor

iilor

de

la D

ublin

1.id

entifi

care

a di

recţ

iilor

evo

luţie

i șt

iinţe

lor d

in d

omen

iuse

lect

eze,

sinte

tizez

e și

utili

zeze

info

rmaţ

ia p

rivin

d st

adiu

l act

ual a

le

anum

itor p

robl

eme

cu c

arac

ter ș

tiinţ

ific

E

135

2.ap

licar

ea e

ficie

nt și

crea

tiv a

m

ijloa

celo

r de

învă

ţare

aplic

are

met

odel

e av

ansa

te d

e pr

ogra

mar

e, pr

ogno

zare

și p

relu

crar

e a

date

lor e

xper

imen

tale

și re

aliz

area

cerc

etăr

ilor î

n ba

za p

rogr

amel

or

elab

orat

eC

, E

3.m

odel

are

a ce

rcet

ării

știin

ţifice

Dde

term

ine

obie

ctul

, sco

pul,

ipot

eza

și ob

iect

ivel

e de

cerc

etar

e ad

ecva

te

dife

ritor

situ

aţii

real

e B,

C

4.id

entifi

care

a și

aplic

area

m

etod

olog

iei c

erce

tării

iden

tifice

și să

aplic

e ad

ecva

t crit

eriil

e, m

etod

ele

și pr

oced

eele

de

real

izar

e a

cerc

etăr

ii bi

olog

ice,

fizio

logi

ce, a

grot

ehni

ce e

tc. î

n do

men

iul s

ilvic

C-E

5.ap

rofu

ndar

e și

adap

tabi

litat

eut

ilize

ze c

unoș

tinţe

le p

entr

u a

anal

iza

criti

c, a

eva

lua

și a

sinte

tiza

idei

noi

și

com

plex

e, a

celo

r mai

avan

sate

din

dom

eniu

și a

dapt

area

la a

cest

e sit

uaţii

B, C

, E

6.sin

tetiz

area

rezu

ltate

lor o

bţin

ute

fie c

apab

il de

a si

ntez

a și

gene

raliz

a re

zulta

tele

obţ

inut

e ex

perim

enta

l, ip

otez

e pr

actic

e și

teor

etic

e cu

nosc

ute

C, B

7.el

abor

are

și ap

licar

eco

ncea

pă, e

labo

reze

, pro

iect

eze

și ap

lice

noi t

ehno

logi

i, pr

oces

e, ut

ilaje

etc

. cu

impl

emen

tare

a ac

esto

ra în

pro

ducţ

ie și

obţ

iner

ea n

oilo

r cun

oștin

ţe și

so

luţii

pro

cedu

rale

C, E

8.co

nclu

zii ș

i rec

oman

dări

fie c

apab

il de

a el

abor

a co

nclu

zii ș

i rec

oman

dări

a in

vest

igaţ

iilor

știin

ţifice

in

terd

iscip

linar

e în

teor

ia și

pra

ctic

a di

ferit

or d

omen

ii ad

iace

nte

A

9.ca

paci

tăţi

lingv

istic

ecu

noas

că la

niv

el d

e co

mun

icar

e și

prez

enta

re a

rezu

ltate

lor ș

tiinţ

ifice

în

tr-o

lim

bă d

e ci

rcul

aţie

inte

rnaţ

iona

lăD

10.

capa

bilit

ate

de co

mun

icar

e șt

iinţifi

că

prom

ovez

e în

cont

ext,

acad

emic

și p

rofe

siona

l, pr

ogre

sul t

ehni

co-ș

tiinţ

ific

din

dom

eniu

, de

a de

term

ina

eloc

vent

val

oare

a in

vest

igaţ

iilor

per

sona

le,

locu

l lor

în co

ntex

tul c

erce

tăril

or d

e pr

ofil d

in ţa

ră și

de

pest

e ho

tare

C, D

Not

ă: A

naliz

a in

form

aţie

i din

tabe

l ind

ică

pond

erea

abs

olut

ă a

com

pone

ntel

or C

, D,E

în ra

port

cu

ceila

lți d

oi d

escr

ipto

ri de

la

Dub

lin.

136

3.2.

Cor

elaţ

ia „

final

ităţi

de st

udiu

şi co

mpe

tenţ

e –

curr

icul

um”

Tran

spun

erea

fina

lităţ

ilor

de s

tudi

u și

com

pete

nţel

or p

reco

niza

te în

con

ţinut

uri/

curr

icul

um p

rin u

nită

ţi de

cur

s/m

odul

e sîn

t st

ruct

urat

e co

nfor

m co

mpo

nent

elor

pla

nulu

i de

învă

ţăm

înt ș

i sîn

t pre

zent

ate

în ta

bele

le d

e m

ai jo

s.

Cor

elaţ

ia „u

nita

te d

e cu

rs/fi

nalit

ăţi d

e st

udii

scon

tate

pen

tru

licen

ţă”

Cod

curs

Uni

tate

a de

curs

(mod

ul)

Num

ăr

cred

ite

ECTS

Fina

lităţ

ile d

e st

udiu

în o

rdin

ea p

rior

ităţil

or

existent

12

34

56

78

910

1112

1314

F.M

atem

atic

ă și

stat

istic

ă4

++

++

++

+F.

Biofi

zică

și a

grom

eteo

rolo

gie

6+

++

++

+F.

Bioc

him

ie4

++

++

F.Bo

tani

că6

++

++

++

++

+F.

Zool

ogie

3+

++

F.To

pogr

afie

3+

++

+F.

Gen

etic

ă4

++

++

F.Pe

dolo

gie

4+

++

++

++

++

F.Ec

olog

ie și

pro

tecţ

ia m

ediu

lui

4+

++

F.Fi

ziol

ogia

pla

ntel

or6

++

++

++

++

+F.

Den

drol

ogie

6+

++

++

++

++

++

++

S.Ba

za e

nerg

etic

ă, tr

acto

are

și au

tom

obile

4+

++

++

++

S.M

ecan

izar

ea lu

crăr

ilor s

ilvic

e6

++

++

++

+S.

Flor

icul

tură

6+

++

++

++

+S.

Silv

icul

tură

I6

++

++

++

+

137

S.Si

lvic

ultu

ra II

6+

++

++

++

G.

Info

rmat

ică

4+

++

+G

.Li

mbi

stră

ine

I4

++

++

G.

Lim

bi st

răin

e II

4+

++

+G

.Ps

ihol

ogia

com

unic

ării

4+

++

+U

.El

emen

te d

e cu

ltură

uni

vers

ală

și na

ţiona

lă4

++

++

+U

.Şt

iinţe

filo

sofic

e4

++

++

++

+U

.Ba

zele

stat

ului

, dre

ptul

ui și

legi

slaţie

i mun

cii

4+

++

++

+U

.Et

ica

prof

esio

nală

4+

++

++

U.

Baze

le m

icro

- și m

acro

econ

omie

i4

++

++

++

U.

Inte

grar

e ec

onom

ică

euro

pean

ă6

++

++

++

Not

ă: *

se v

or p

reda

în m

odul

Cor

elaţ

ia „u

nita

te d

e cu

rs/fi

nalit

ăţi d

e st

udii

scon

tate

pen

tru

mas

tera

t”

Cod

curs

Uni

tate

a de

curs

(mod

ul)

Num

ăr

cred

ite

ECTS

Fina

lităţ

ile d

e st

udiu

în o

rdin

ea p

rior

ităţil

or

propus

12

34

56

78

910

1112

1314

1516

1718

1920

21

F.ep

istem

olog

ie(T

eoria

știin

ței)

5+

++

++

++

++

++

++

++

++

++

+

F.m

etod

olog

ia și

etic

a ce

rcet

ării

5+

++

++

++

++

++

++

++

++

++

+

138

S.

baze

le b

iolo

gice

ale

în

mul

țirii

plan

telo

r. Ba

zele

bi

olog

ice

și e

colo

gice

al

e m

anag

emen

tulu

i ec

osist

emel

or fo

rest

iere

.

15+

++

++

++

++

++

++

++

++

++

+

S.te

hnol

ogii

perf

orm

ante

și

siste

me

de p

rote

cție

a

plan

telo

r15

++

++

++

++

++

++

++

++

++

++

+

S.

biod

iver

sitat

e fo

rest

ieră

și

arii

prot

ejat

e. Re

cons

truc

ția e

colo

gică

a

pădu

rilor

10+

++

++

++

++

++

++

++

++

++

++

S.sis

tem

e ag

rosil

vice

și

silvo

pato

rale

10+

++

++

++

++

++

++

++

++

++

++

S.te

za d

e m

aste

r30

++

++

++

++

++

++

++

++

++

++

+

139

Corelaţia „unitate de curs/finalităţi de studii scontate pentru doctorat”

Cod

curs

Unitatea de curs (modul)

Număr credite ECTS

Finalităţile de studiu în ordinea priorităţilor

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nu

se ap

lică

Unitatea de curs de specialitate

Nu

se ap

lică

+ + + + + + + +Informatică + + +Limba modernă + + + +Istoria și metodologia domeniului de cercetare + + + + +

Referat pe problematica tezei, anul 1 + + + + + + + + +Referat pe problematica tezei, anul 2 + + + + + + + + +Referat pe problematica tezei, anul 3 + + + + + + + + +Teza de doctorat + + + + + + + + + +

3.3. Proces de consultare cu persoanele

Viziunea comparativă referitor la competenţele generice

Raytingul în funcţie de importanţă Competenţe genericeStudenţi Cadre didactice Angajatori1 1 1 cunoștinţe de bază în domeniu2 2 2 cunoștinţe de bază în profesie4 3 13 capacitatea de analiză și sinteză3 4 4 capacitatea de a învăţa8 5 11 creativitate6 6 3 aplicarea cunoștinţelor în practică7 7 7 adaptabilitate5 8 8 abilităţi critice și autocritice9 9 9 comunicare orală și scrisă

13 10 13 angajament etic11 11 5 capabilităţi interpersonale12 12 6 cunoașterea unei limbi străine10 13 10 capabilitatea de a lua decizii

Notă: Întru elaborarea şi determinarea raytingului în funcţie de importanţă a competenţelor generice şi specifice în domeniul silviculturii şi grădinilor publice am consultat foştii studenţi de la întreprinderile silvice „Chişinău” (4 specialişti), „Străşeni” (6 specialişti), „Orhei” (7 specialişti), „Teleneşti” (4 specialişti), studenţii actuali (an. 3 – 20 studenţi; an. 4 – 15 studenţi), Agenţia pentru silvicultură „Moldsilva”. Per-

140

manent consultăm, de asemenea, opiniile şi referinţele asupra activităţii studenţilor ce-şi fac studiile la învăţămîntul cu frecvenţă redusă, opiniile consultanţilor raionali în agricultură la seminarele şi conferinţele de totalizare a practicilor în pomicultură, viticultură şi legumicultură, cît şi opiniile studenţilor exprimate în Chestionarul cu privire la evaluarea cadrelor didactice şi a procesului de învăţămînt desfăşurat de ei.

4. Volumul de muncă şi ECTS

4.1. Volumul de muncă pentru programele tipice de formare, exprimat în credite ECTS:

Ciclul 1 credit ECTS = 30 ore de lucru ale studentuluiI (Licență) 240 crediteII (Masterat) 90 crediteDoctorat Durata studiilor 3 ani

4.2. Orientări şi diferenţe în Spaţiul European al Învăţămîntului Superior în domeniul datUn credit ECTS cuantifică 30 ore activitate de învăţare a studentului. Astfel într-

un an universitar, numărul de ore destinat activităţii didactice a studentului consti-tuie 1800 ore.

Pentru primii 3 ani de licenţă este preferabil raportul 1:1 a orelor de contact și ce-lor destinate lucrului individual. În acest caz, pentru orele de contact și pentru lucrul individual al studenţilor vor fi rezervate cîte 900 ore.

Spre deosebire de orele de contact, care se realizează pe parcursul ambelor semes-tre (două semestre cîte 15 săptămîni), activitatea de studiu individual al studentului se desfășoară atît pe parcursul acestor semestre, cît și în perioada sesiunilor (două sesiuni a cîte 4 săptămîni). Din aceste considerente, cele 900 ore destinate studiului individual se vor diviza în două componente: 450 ore - lucrul individual pe parcursul semestrelor; 450 – lucrul individual în perioada sesiunilor.

La etapa actuală, în pregătirea inginerilor-silvici cu studii universitare are loc tre-cerea de la învăţămîntul informativ-reproductiv la cel formativ-dezvoltativ, bazat pe metode activ-participative de predare-învăţare, pe cercetare, descoperire. Ei realizea-ză proiectele de curs la o unitatea de curs fundamentală și la una de specialitate. Pe parcursul anilor ei desfășoară practica didactică, de producţie și de licenţă în timpul cărora efectuează cercetări biologice, fiziologice și agrotehnice în pepiniere, sere, pă-duri, parcuri, dendrarii, rezervaţii silvice etc., scriu și susţin în faţa comisiei de stat teze de licenţă, care au un caracter teoretico-aplicativ.

141

De menţionat că lucrul individual pe parcursul semestrelor va include și lucrul individual ghidat de către profesor, care va conţine următoarele componente:

a) – 10% pentru disciplinele care au un număr considerabil de lucrări de labo-rator;

b) – 25% pentru disciplinele care prevăd realizarea temelor individuale extra-curricular de calcul, grafice, situaţii individuale etc.;

c) – 40% pentru disciplinele care prevăd realizarea proiectelor (tezelor ) de an.La ultimul an de licenţă raportul recomandabil de ore contact/ore de studii indi-

vidual este 1:2, iar la studiile de masterat 1:3.Analiza experienței naționale și europene, în vederea determinării particularităților

pregătirii specialiștilor pe domeniul respectiv, arată că domeniul respectiv, arată că domeniul de formare profesională Protecția plantelor în Universitatea Agrară, este perceput la fel ca și în alte țări europene, cum ar fi: Franța, Belgia, Italia, România, Cehia, etc.

Toate instituţiile de învăţămînt acordă diploma de licenţă în domeniul Silvicultu-rii și grădinilor publice cu condiţia acumulării a 240 credite ECTS.

Este indicată menţinerea condiţiei de acumulare a trei sute treizeci de credite pen-tru acordarea diplomei de master și impunerea condiţiei de acces la doctorat numai a deţinătorilor diplomei de master.

142

5. Învăţarea, predarea şi evaluareaProcesul de instruire a învăţămîntului universitar agrar se axează pe Competenţe-

le generale și cele specifice, standardele curriculare și profesionale la fiecare modul de discipline sau de învăţămînt și se axează pe finalităţile de studiu a specialistului.

Exemplul I : Cunoaştere (ciclul I - studii superioare licenţă)Competenţele care urmează a fi formate și dezvoltate se realizează prin: ■ desfășurarea activităţilor didactice (prelegerilor, seminarelor, laboratoarelor

practicilor etc.) cu folosirea instrumentelor active de motivare și impulsionare a interesului cognitiv, de antrenare și dezvoltare a capacităţilor profesionale din domeniul silviculturii;

■ metoda Feedback, utilizată, în deosebi, la realizarea temelor individuale, folo-sind Feedback-ul profesor-student. Aceasta permite evidenţierea performan-ţelor obţinute de către student, depistarea lacunelor în procesul de asimilare a materialului, propune căi de depășire a acestora și încurajează studentul la autoinstruire continuă;

■ acordarea priorităţilor în dezvoltarea personalităţii, capacităţilor și aptitudinilor subordonate principiilor educaţiei permanente, urmărind însușirea și confir-marea unor tehnici de muncă independentă, punînd accentul pe învăţare și nu pe predare;

■ soluţionarea diferitor probleme de situaţie în echipe de studenţi. Pentru aceas-ta, studenţii se divizează în echipe, pentru a rezolva diverse probleme generale într-o perioadă de timp definită. Activitatea studenţilor este ghidată de către cadrul didactic, care trasează obiectivele necesare pentru soluţionarea proble-mei, specificînd interconexiunea cu cunoștinţele obţinute anterior, cerînd de la studenţi să explice logica sa în rezolvarea problemei și încrederea în corectitu-dinea răspunsului;

■ încurajarea studenţilor, în cadrul lecţiilor practice, să comenteze modalităţile, folosite de către colegi, în rezolvarea problemelor generale și celor specifice;

■ soluţionarea problemelor pe cale experimentală sau propunerea căilor de solu-ţionare a acestora, folosind materialul studiat anterior;

■ realizarea tezelor de an, chemate să confirme și să aprofundeze cunoștinţele ob-ţinute la o disciplină sau un grup de discipline. Proiectele de an se realizează în baza datelor obţinute din analiza literaturii de specialitate, Internet etc. prin rezolvarea unor probleme concrete de concepere, calcul, proiectare etc.;

■ familiarizarea studenţilor cu metodele de culegere, sistematizare și asimilare a informaţiei necesare pentru însușirea materialului prevăzut de către programele analitice.

Veridicitatea evaluării se asigură prin utilizarea următoarelor forme estimatorii: ■ Evaluarea Iniţială. Se determină gradul de competenţă pentru mersul didactic

ulterior în realizarea unor obiective ce urmează să se efectueze la începutul pre-dării unei teme;

■ Evaluarea Continuă (formativă). Se realizează prin verificări sistematice ale gra-dului de realizare al obiectivelor de învăţare imediat după încheierea unei teme, întrebări etc. precum și în interiorul acestora. Pentru a evidenţia capacităţile de reflecţie, decizionale, de ordonare a competenţelor caracteristice programului, se folosește evaluarea prin portofoliu;

143

Evaluarea prin portofoliu este parte a programului de studiu și se realizează pen-tru a evidenţia cunoștinţele și abilităţile studentului într-o varietate de competenţe. Portofoliul reprezintă o modalitate de reflecţie oferind posibilitate evaluării autocri-tice a lucrului studentului și a eficienţei interacţiunii interpersonale în contexte spe-cifice. Portofoliul, de asemenea, este utilizat în timpul interviului pentru angajare în cîmpul muncii;

■ Evaluarea Finală (cumulativă, sumativă). Se realizează prin verificări și aprecieri periodice la sfîrșitul unui capitol, sistem de lecţii, întregii activităţi (semestriale) în vederea estimării nivelului real de realizare a obiectivelor preconizate.

Exemplul II: Aprofundarea cunoştinţelor (ciclul II - studii superioare de mas-terat)

Capacitatea de obţinere și aprofundare a cunoștinţelor privind realizările avansate în domeniul horticulturii, se asigură prin includerea suplimentară faţă de tehnicile folosite la ciclul întîi și anume:

■ elemente de cercetare, experimentare, optimizare, identificare a situaţiilor de aplicare a teoriilor avansate;

■ selectarea și operaţionalizarea cunoștinţelor teoretice adecvate activităţii în do-meniu;

■ transferul cunoștinţelor aprofundate în domeniile adiacente horticulturii; ■ declanșarea demersurilor cognitive de observaţie, sintetizare, investigare, con-

struire a ideilor, elaborare a răspunsurilor, soluţionare a situaţiilor de problemă, folosind metodele de explorare (observaţie, experiment, cercetarea documente-lor, demonstrarea, modelarea, algoritmizarea) și problematizare (punerea, ela-borarea, rezolvarea problemelor, crearea situaţiilor de problemă prin evidenţie-rea contradicţiilor).

144

6. Sporirea calităţiiSporirea calităţii pregătirii specialiștilor cu studii superioare universitare în do-

meniul învăţămîntului silvic în universitate este asigurată de utilizarea diferitor com-ponenţe generice conform Programului Tuning (competenţe instrumentale, compe-tenţe interpersonale, competenţe sistemice). Strategiile de management ale calităţii programelor de pregătire a specialiștilor silvici sînt permanent corelate cu orientările și acţiunile în acest domeniu la nivel european. Programele de studii utilizate de-monstrează capacităţi de realizare ale obiectivelor planificate, satisfac exigenţele și așteptările beneficiarilor interni și externi, garantează respectarea standardelor de calitate.

Disciplinele obligatorii, în număr de 30, sînt poziţionate într-o succesiune logică și răspund cerinţelor formate prin metodologia elaborată de Ministerul Educaţiei de Asigurare a Calităţii în Învăţămîntul Superior, dintre care amintim:

– definirea și delimitarea componenţelor generale și de specialitate; – compatibilitatea cu cadrul naţional de calificări; – compatibilitatea și armonizarea cu planurile și programele de studii similare din

statele Uniunii Europene, ponderea disciplinelor fiind exprimate în credite de studii ECTS.

Disciplinele opţionale sînt prevăzute la anii III și IV, fiind grupate în pachete op-ţionale, alegerea acestora făcîndu-se de către studenţi înainte de începutul fiecărui an de studiu. Planurile de învăţămînt cuprind, de asemenea, discipline la libera alegere, cu obiect de studiu constituit din problematici conexe domeniului.

Unităţile de curs cuprinse în planurile de învăţămînt au programe analitice în care sînt precizate: obiectivele disciplinei, conţinutul tematic de bază, repartizarea numă-rului de ore de curs, seminar și activităţi aplicative, sistemul de evaluare a studenţilor, bibliografia minimală.

Asigurarea Calităţii în Învăţămîntul Superior se realizează conform metodologiei elaborate: Manual de Management al Calităţii. Chișinău, 2005, 54 p.; Evaluarea stu-denţilor - Strategii și Metode. Chișinău, 2006, 168 p.; Evaluarea studenţilor în Con-textul Procesului Bologna. Chișinău, 2006, 110 p.

Sporirea nivelului calitativ al învăţămîntului își găsește exprimare prin: ■ proiectarea misiunii și viziunii în construirea ofertei de servicii a relaţiilor cu

beneficiarii; ■ realizarea efectivă a activităţilor, cuprinse în strategia universităţii, ce contribuie

la furnizarea ofertei de servicii potrivit cerinţelor standardelor calităţii de tip ISO 9000;

■ monitorizarea activităţilor planificate și colectarea datelor care confirmă gradul de realizare a performanţelor cuprinse în standard;

■ autoevaluarea eficienţei activităţilor programate pe baza dovezilor înregistrate. ■ evaluarea externă de către Comisia de evaluare și acreditare a calităţii pregătirii

specialiștilor în domeniul silvic; ■ evaluarea de către Comisia de stat a calităţii pregătirii absolvenţilor în timpul

susţinerii examenelor și tezelor de licenţă. ■ discutarea în ședinţele Comisiei didactico-metodice a facultăţii și a universităţii

a programelor analitice, a lucrărilor metodice, a ghidurilor, a manualelor etc.;

145

■ discutarea modalităţilor care sporesc calitatea pregătirii specialiștilor silvici în cadrul ședinţelor Consiliului facultăţii și Senatului universitar;

■ participarea titularilor catedrelor facultăţii de Horticultură în procesele de eva-luare a calităţii și sporirii acesteia la specialităţile similare din colegii;

■ participarea cadrelor didactice a facultăţii în lucrul diferitor seminare, conferin-ţe, simpozioane și altor forumuri știinţifice și metodice organizate în baza unor proiecte de colaborare în consorţiumul internaţional și republican;

■ îmbunătăţirea continuă a capacităţii instituţionale prin programe de dezvolta-re;

■ sporirea profesionalizării și aplicabilităţii în domeniul horticulturii, asigurată de dezvoltarea competenţelor interactiv-profesionale. Aspectele principale ale acestui proces constau în mobilitate, angajare în cîmpul muncii și instruire con-tinuă;

• asigurarea mobilităţii personalului academic prin utilizarea sistemului de credi-te transferabile ECTS ce asigură transparenţa instruirii și accesul studenţilor la studii de calitate pe întreaga perioadă de activitate profesională avînd posibilita-tea alegerii traseului educaţional;

• facilitarea angajării în cîmpul muncii este asigurată de corelarea programelor de studii la exigenţele mereu crescînde ale clienţilor prin consultanţă continuă cu angajatorii. Un aport semnificativ în realizarea acestui deziderat este acordarea unor noi valenţe stagiilor de practică care, în scopul menţinerii stabilităţii și echilibrului formării specialiștilor în domeniul silviculturii și grădinilor publi-ce, utilizează dialogul student-practician cu relaţii de tipul Feedback;

• utilizarea comitetelor interne și externe de audit al calităţii instruirii, în care sînt incluși angajatori, cadre din învăţămînt și cercetare, studenţi.

CADRUL NAŢIONAL AL CALIFICĂRILOR

Învăţămînt Superior

Domeniul de formare profesională

617 Viticultură şi vinificație

147

Universitatea coordonatoare – Universitatea Agrară de Stat din Moldova

Coordonator elaborare: BALAN Valerian, doctor habilitat,

profesor universitar

148

1. Introducere în domeniul de formare profesională

1.1. Descriere generală a domeniului Domeniul Viti-vinicol vizează pregătirea specialiștilor în cultivarea viţei de vie, a

materialului de înmulţire și săditor viticol, ameliorarea genetică clonală și fitosanitară ce necesită o pregătire teoretică și practică profundă de natură fiziologică și tehno-logică. Domeniul vizat mai formează aptitudini de tehnolog în industria prelucrării strugurilor și obţinerea unor băuturi concrete cu cerinţele normative faţă de calitate și dragostea faţă de arta inginerească. În ţările cu viticultură dezvoltată așa ca Franţa (Mauntpellier), Italia (Udine) se pregătesc specialiști în acest domeniu cu titlul de inginer viticultor-oenolog.

În cadrul domeniului Viti-vinicol se realizează specialitatea 617.1 Viticultură și vinificaţie care are tangenţe relevante cu următoarele specialităţi: 541.3 Tehnologia vinului și a produselor obţinute prin fermentare, 611.1 Selecţia și genetica culturilor agricole, 612.1 Protecţia plantelor, 613.1 Agronomie, 615.1 Horticultură, 616.1 Silvi-cultură și grădini publice, 618.1 Biotehnologii agricole.

Elaborarea programelor de studii a fost un rezultat firesc atît al cunoștinţelor teo-retice și practice obţinute în domeniul Viti-vinicol, cît și a condiţiilor naturale de care dispune Republica Moldova și a necesităţii societăţii de pregătire a specialiștilor în domeniul dat. În acest proces, alături de comunitatea universitară, au fost antrenaţi membrii Comitetului de evaluare externă a calităţii învăţămîntului în UASM și dife-riţi angajatori.

Programele de studii se realizează prin activităţi de predare, învăţare și evaluare, reunite într-o concepţie unitară din punct de vedere al conţinutului și al desfășură-rii lor în timp în vederea formării specialiștilor viticultori-vinificatori. Desfășurarea procesului educaţional se realizează prin modul de planificare a procesului de forma-re, de distribuire a cunoștinţelor pe discipline, de acordare a creditelor, de evaluare curentă și finală la unitatea de curs.

Programul de studii superioare de licenţă (ciclul I) oferă un istoric în deprinderile comunicative; matematică; fizică; curs știinţific general despre plante așa ca botanica, chimia, pedologia, fiziologia plantei, genetica, protecţia plantelor, operaţii unitare în industria alimentară, oenochimie; cursuri tehnologice în vinificaţie, de producere în promovarea plantei, identificarea plantei, conducerea unei vinării, producerea fruc-telor, strugurilor, conducerea unei pepiniere etc. și încă o gamă largă de cursuri de predare a abilităţilor generice ce promovează o educaţie trainică. Programul studii superioare de masterat (ciclul II) în Ştiinţe agricole şi agrosilvice asigură aprofunda-rea cunoștinţelor în domeniul sistemelor de cultură și a tehnologiilor performante de producere a materialului săditor pomicol, legumicol, viticol și floricol, precum și a fructelor, legumelor și strugurilor. Studenţii pot opta pentru o specializare așa ca viticultura etc. sau ei pot alege un studiu mai general pentru întregul domeniu de studiere. La cursul selectat se alocă 30 ore contact.

Programul oferit are pondere scontată din punct de vedere academic.

149

1.2. Caracteristici-cheie:Nivelul Licenţă (ciclul I) Masterat (ciclul II) Doctorat

1 2 3 4Durata

studiilor 4 (5)1∗ ani 1,5 ani 3 (4)∗ ani

Credite de studiu ECTS 240 credite 90 credite Nu se aplică

Forma de organizare

Învăţămînt de zi, cu frecvenţă redusă; la distanţă

Învăţămînt de zi Învăţămînt de zi, cu frecvenţă redusă

Condiţii de acces

Diplomă de studii liceale, diploma de colegiu, diploma de studii superioare

Diplomă de licenţă Diplomă de licenţă**, diploma de master

Precondiţii -

30 de credite pentru masterat de cercetare pentru candidații din alte domenii

-

Stagii de practică

Cu titlu obligatoriu, minimum 20 credite

Cu titlu obligatoriu, minimum 30 credite

Nu se realizează

Reguli de examinare şi

evaluare

Evaluarea se realizează prin:

1. evaluare periodică, pe parcursul întregului an de studii, la lecţiile prac-tice și laborator, întoc-mirea temelor, lucrărilor, proiectelor etc. individu-ale, cu scopul estimării competenţelor specifice și instrumentale;

2. evaluarea intermedia-ră, la mijlocul fiecărui semestru, în scopul stabilirii nivelului și ritmului de acumulare a cunoștinţelor de către fiecare student;

3. evaluarea stagiilor de practică în scopul aprecierii competenţelor sistemice;

Evaluarea se realizează prin:

1. evaluare periodică, pe parcursul întregului an de studii, la lecţiile practice și seminare, realizarea lucrărilor individule de pro-iectare și cercetare, cu scopul estimării competenţelor speci-fice pentru ciclul II, studii superioare de masterat;

2. evaluarea intermedia-ră, la mijlocul fiecărui semestru, în scopul stabilirii nivelului și ritmului de acumulare a cunoștinţelor de către fiecare student;

Evaluarea se realizează prin:

1. susţinerea examenelor de doctorat pen-tru testarea competenţe-lor generale pentru acest ciclu;

150

Nivelul Licenţă (ciclul I) Masterat (ciclul II) Doctorat1 2 3 4

Reguli de examinare şi

evaluare

4. evaluare finală semestri-ală menită să aprecieze gradul de însușire a dis-ciplinelor programate.

3. evaluare finală semes-trială menită să apreci-eze nivelul real de atingere a obiectivelor preconizate.

2. susţinerea a trei referate știinţifice la disciplina de specialitate, în scopul sistematizării și consolidării cunoștinţelor dobîndite;

Modalitate de evaluare

finală

Examen de licenţă, inclusiv două probe (o unitatea de curs fundamentală și una de specialitate) și teză de licenţă

Susţinerea tezei de master Susţinerea tezei de doctor

Certificare Diplomă de licenţă Diplomă de master Diplomă de doctor

Titlu acordat Licenţiat Master Doctor

Drepturi pentru

absolvenţi

– a aplica pentru programe de master;

– acces pe piaţa muncii, în producţie, prelucrare, păstrare, vînzări, servicii;

– oportunităţi LLL**

– a aplica pentru programe doctorat;

– acces pe piaţa muncii; – oportunităţi LLL

– realizarea postdoctora-tului;

– acces pe piaţa muncii;

– oportunităţi LLL

Organ responsabil de autorizarea programelor

Domeniile stabilite prin lege de Parlamentul Republicii Moldova. Programele sînt aprobate de către Senatul universitar și confirmate de Ministerul Educaţiei și cel de resort. O dată la 5 ani programele sînt acreditate în mod stabilit.

Ministerul Educaţiei la propunerea Senatului

Consiliul Naţional de Atestare și Acreditare sau altă structură abilitată

* - în cazul studiilor cu frecvența redusă și la distanță în modul stabilit** - Lifelong Learning

151

2. Titluri (calificări) şi ocupaţii

2.1. Descrierea calificăriiCalificarea Titluri acordate/ componente specifice

Licenţiă

Licenţiat în știinţe agricole, domeniul Viticultură și vinificație, specialitatea Viticultură și vinificaţie, cunoștinţe de bază în domeniile definitorii: viticultură, ampelografie, oenologie, tehnologia păstrării și prelucrării produselor horticole, ameliorarea plantelor horticole. Studiile se finalizează cu susţinerea examenului de licenţă.

Masterat

Master știinţe agricole cu specializări în: arta tehnologică de exploatare a plantaţiilor viticole de prelucrare a strugurilor și de intensificare a proceselor tehnologice de stabilizare a vinurilor; administrarea bussinesului în domeniul viti-vinicol; arta și metodologia cercetărilor în ramura viti-vinicolă (integral), evaluarea ecosistemelor viticole pentru producția vitivinicolă cu denumire de origine. Studiile prevăd o pregătire teoretică avansată în: Tehnologia producerii de material săditor viticol; Sisteme de cultură și tehnologii performante în viticultură; Sisteme de protecţie integrată a culturilor horticole, care formează potenţialul profesional pentru a activa cu succes în programele de extensiune în horticultură, în cercetare știinţifică de profil și în domeniul pedagogic; pentru continuarea studiilor superioare de doctorat. Studiile se finalizează cu susţinerea tezei de master.

Doctorat

Doctor în agricultură cu specializări în viticultură și oenologie. Studiile prevăd pregătirea cadrelor știinţifice de înaltă calificare pentru necesităţile știinţei, ale învăţămîntului și altor domenii de activitate, în scopul asigurării progresului știinţific și social economic al ţării. Programul de doctorat include disciplinele de specialitate: Bazele biologice ale viticulturii; Viticultura generală și ampelografie; Oenologie; Operaţii unitare în industria alimentară. Studiile se finalizează cu susţinerea tezei de doctor în agricultură.

152

2.2. Ocupaţii tipice pentru absolvenţii în domeniul dat pe cicluri

Ciclul I – studii superioare de licență

Domeniile de specializare

Categorii / grupuri de profesii pe domenii de activitate economică

Lista profesiilor conform specializării

1 2 3

Viticultură şi vinificaţie Agricultură

– agent agricol – agronom – agronom de secţie (brigadă,

sector agricol, fermă) – conducător de asociaţii – conducător tehnic – controlor pieţe – inspector de stat în specialitate – președinte cooperativă în agricultură

Ciclul II – studii superioare de masterat

Domeniile de

specializare

Categorii/grupuri de profesii pe domenii de activitate economică

Lista profesiilor conform specializărilor

1 2 3

Știinţe horticole şi agrosilvice

Agricultură

– agronom – consultant îndrumare și orientare profesională – director asociaţie de producţie – director (șef) cursuri – director firmă (Vin punct) – director general agenţie de stat – director general asociaţie de producţie – director general întreprindere – director întreprindere agricolă de stat – director întreprindere mică – director staţie pentru încercarea soiurilor – director școală profesională (colegiu) – inspector instruirea în producţie – manager în agricultură – specialist principal – șef compartiment în agricultură – șef detașament în agricultură – șef direcţie în agricultură – șef pepinieră

153

Domeniile de

specializare

Categorii/grupuri de profesii pe domenii de activitate economică

Lista profesiilor conform specializărilor

1 2 3

Știinţe horticole şi agrosilvice

Agricultură

– șef punct în agricultură – șef sector în agricultură – șef secţie în agricultură – șef staţie în agricultură

Industrie – inspector de stat pentru supravegherea

producţiei alcoolice – tehnolog

Cercetare

– colaborator știinţific – conducător birou studenţesc

de cercetări știinţifice – șef sector de experimentare a soiurilor

Învăţămînt

– colaborator știinţific – conducător practică de producţie – inspector în învăţămîntul secundar profesional – lector universitar – lector superior universitar – profesor în colegiu – șef cîmp experimental

Doctorat

Domeniile de

specializare

Categorii/grupuri de profesii pe domenii de activitate economică

Lista profesiilor conform specializărilor

1 2 3

Viticultură; Vinificaţie

etc.

Agricultură – director general al direcţiei generale

Cercetare

– cercetător – director institutul de cercetări știinţifice – director general asociaţie

știinţifică de producţie – director general programe – șef laborator

Învăţămînt – conferenţiar universitar – inspector instituţii de învăţămînt superior – profesor universitar

2.3. Rolul domeniului în alte programe de formareDomeniile de formare profesională/specialităţile, care necesită includerea cursu-

rilor din domeniul 617 Viticultură şi vinificaţie, sînt, după cum urmează: 611.1 Selecţia și genetica culturilor agricole612.1 Protecţia plantelor613.1 Agronomie614.1 Zootehnie615.1 Horticultură

154

616.1 Silvicultură și grădini publiceSpecialitatea Viticultură şi vinificaţie poate forma un program de studiu pentru

calificare în specialităţile enumerate mai sus, deoarece unele discipline fundamentale (matematică și statistică, chimie generală etc.) și toate disciplinele socio-umane și de cultură generală sînt , practic, identice.

Discipline comune pentru: * specialităţile enumerate mai sus sînt după cum urmează: Limbi străine; Ele-

mente de cultură universală și naţională; Psihologia comunicării; Ştiinţe Filosofice; Bazele statului dreptului și legislaţiei muncii; Etica profesională; Bazele micro- și macroeconomiei; Integrare economică europeană.

* specialităţile 611.1 Selecţia și genetica culturilor agricole, 612.1 Protecţia plantelor, 613.1 Agronomie, 615.1 Horticultură, 616.1 Silvicultură și grădini publice, 617.1 Viticultură și vinificaţie sînt după cum urmează: obligatorii (matematică și statistică; biofizică și agrometeorologie; chimie generală; in-formatică; biochimie; botanică; topografie; genetică; pedologie); opţionale (ecologie și protecţia mediului; fiziologia plantelor; tehnica experimentală; metodologia instruirii și cercetării; contabilitate și gestiune economică; fi-nanţarea și creditarea în agricultură; marketing; studiul pieţei agricole; agro-chimie; cartarea agrochimică; standardizare, certificare și metrologie; secu-ritatea alimentară).

* specialităţile 613.1 Agronomie, 615.1 Horticultură, 617.1 Viticultură și vini-ficaţie sînt după cum urmează: obligatorii (microbiologie; tractoare și auto-mobile; mașini agricole); opţionale (agrotehnică; agrotehnică și erbologie; economie agrară; tehnici de analiză și similare economică).

3. Finalităţi de studiu şi competenţe – descriptorii de nivel pe cicluri

3.1. Descrierea finalităţilor de studiu şi a competenţelorFinalităţile de studiu/rezultatele învăţării sînt exprimate în competenţe specifice

și generale (în conformitate cu descriptorii de la Dublin și lista competenţelor, reco-mandată în cadrul proiectului Tuning) relevante pentru subiect la fiecare ciclu și s-a luat în considerare nivelul competenţelor.

În tabelul de mai jos sînt indicate Competenţele specifice înscrise în descriptorii de la Dublin, exprimaţi în cinci dimensiuni după cum urmează:

A. Cunoaștere și înţelegereB. Aplicarea cunoștinţelor și înţelegereC. Abilităţi analitice și predictiveD. Abilităţi de comunicareE. Abilităţi de a învăţa.

155

Competenţele generale înscrise în descriptorii de la Dublin

Raytingul în funcţie de importanţă Competenţe generale

1. cunoștinţe de bază în domeniu2. cunoștinţe de bază în profesie3. capacitatea de analiză și sinteză4. capacitatea de a învăţa5. creativitate6. aplicarea cunoștinţelor în practică7. adaptabilitate8. abilităţi critice și autocritice9. comunicare orală și scrisă

10. angajament etic11. capabilităţi interpersonale12. cunoașterea unei limbi străine13. capabilitatea de a lua decizii

Ciclul I – studii superioare de licență

Competenţele specifice înscrise în descriptorii de la Dublin

Raytingul în funcţie

de importanţă

Denumirea succintă a

competenţelor specifice

Descrierea competenţelor(la finalizarea ciclului întîi în Viticultură

şi vinificaţie, studentul/a trebuie să:)

Nivelul descriptoriilor

de la Dublin

1.colaborarea în soluţionarea problemelor

estimeze priorităţile în rezolvarea diferitor situaţii profesionale de producţie din domeniul viticultură și vinificaţie

B

2. cunoaștere stăpînească cunoștinţe în Biochimie, Microbiologie, Oenochimie, Fiziologia plantelor

A

3. cunoaștere

dispună de cunoștinţe de specialitate în domeniile definitorii: viticultură, oenologie, tehnologia prelucrării produselor horticole, ameliorarea plantelor horticole

A

4. abilităţi fiziologo-biologice

cunoască și să aplice cunoștinţele temeinice în domeniul interacţiunii proceselor fizice, chimice, fiziologice și biologice la sporirea productivităţii sistemelor viticole și vinicole

A, B

5.metodologia de cercetare

știinţifică

cunoască metodologia de cercetări știinţifice să confirme de sine stătător, experimental ipoteze practice și teoretice cunoscute

B

156

6.modelarea și soluţionarea problemelor

identifice elemente prioritare în elaborarea și utilizarea unui model viabil pentru diferite procese tehnologice din domeniu cu asigurarea certitudinii necesare

B

7.relevanţă

educaţională și adaptabilitate

cunoască cele mai importante arii din viticultură și vinificaţie și capacitatea de a se adapta situaţiilor noi

A, C, E

8.valorificarea cercetărilor știinţifice

fie capabil de a selecta și utiliza cercetările știinţifice și informaţia din literatura de specialitate, internet, acte normative etc

E

9.capacitatea de a învăţa și de a lucra creativ

fie capabil de a aplica eficient și creativ diverse metode, procedee, tehnici din viticultură și vinificaţie, de a aborda noi domenii prin studiul individual și aprofundarea cunoștinţelor obţinute

E

10.abilităţi

profesional-umane

fie capabil de a-și dezvolta simţul responsabilităţii în concordanţă cu libera alegere a cursurilor (opţionale, facultative), de a cîștiga flexibilitate profesională printr-un spectru larg de tehnici oferite în curriculă

A, B

11.abilităţi de orientare generală

fie capabil de a învăţa, cerceta, analiza , expune oral și în scris, în limba română și, cel puţin, într-o limbă de circulaţie internaţională, inclusiv prin intermediul tehnologiilor informaţionale

A, B

12. abilităţi socio-umanistice

fie capabil de a-și asuma responsabilităţi cu caracter juridic, filozofic, politologic, sociologic, psihologic și economic în situaţii reale de producţie

A, B

13.abilităţi de

orientare spre specialitate

identifice, analizeze problemele și tendinţele care apar la elaborarea, argumentarea și aplicarea tehnologiilor avansate atît de producere a seminţelor și a materialului săditor pomicol, viticol și legumicol cît și de producere a fructelor, strugurilor și legumelor

A, B

14. abilităţi de comunicare

comunice audienţei rezultatele investigaţiilor cu privire la dezvoltarea, producerea și utilizarea producţiei horticole

D

Notă: Analiza informaţiei din tabel indică ponderea componentelor de tip A şi B în raport cu ceilalți trei descriptori de la Dublin.

157

Ciclul II - studii superioare de masterat

Competenţele specifice înscrise în descriptorii de la Dublin

Raytingul în funcţie

de importanţă

Denumirea succintă a

competenţelor specifice

Descrierea competenţelor

(la finalizarea ciclului II, studentul/a trebuie să:)

Nivelul descriptoriilor

de la Dublin

1.monitorizarea

activităţii profesionale

identifice analitic și predictiv elementele prioritare în elaborarea și utilizarea unui model viabil pentru diferite procese tehnologice din domeniu cu asigurarea certitudinii necesare

C

2.colaborare în soluţionarea problemelor

identifice și estimeze ordinea priorităţilor în baza optimizării proceselor tehnologice din domeniul viti-vinicol cu scopul soluţionării diferitor situaţii profesionale

C

3. abilităţi de a învăţa

selecteze și utilizeze informaţiii din literatura de specialitate, Internet, acte normative etc

E

4. abilităţi de a învăţa

interpreteze și să înţeleagă realitatea prin reinterpretarea cunoștinţelor dobîndite în domeniu

E

5. modelareadapteze modele disponibile la date experimentale noi B

6. aprofundarea cunoștinţelor

evalueze în mod consecvent a propriului progres în cunoștinţe, deprinderi și competenţe profesionale cu privire la realizările în domeniu

A, B, E

7. abilităţi de a învăţa

fie capabil de a obţine și a utiliza cu îndemînare cunoștinţe din domeniile adiacente specialităţii de bază

A, B, E

8.cunoaștere,

perfecţionare și adaptabilitate

realizeze diagnoze bazate pe cercetare în vederea rezolvării problemelor prin integrarea cunoștinţelor noi sau interdisciplinare, elaborarea judecăţilor pe baza unor informaţii incomplete sau limitate, dezvoltarea de deprinderi noi ca răspuns la noile cunoștinţe și tehnici care apar și adaptarea la aceste situaţii

A, C, E

9.realizarea

proiectelor de cercetare

realizeze proiecte de cercetare știinţifică și să adopte realizările știinţei în domeniu.

B, C

158

10. abilităţi fiziologice

fie capabil de a selecta cunoștinţele adecvate activităţii practice în domeniul interacţiunii proceselor fiziologice și biochimice

B, E

11. cercetarea de frontieră

cunoască și să fie capabil de a aplica rezultatele cercetărilor știinţifice ale uneia sau cîtorva specialităţi adiacente domeniului dat

A, B, C

12. abilităţi de comunicare

comunice audienţei rezultatele investigaţiilor cu privire la dezvoltarea, producerea și utilizarea

D

13. aptitudini manageriale

fie capabil de a activa cu un grad sporit de autonomie, în special, prin acceptarea responsabilităţii în planificarea și managementul proiectelor din domeniu

C

14. adaptabilitate

stăpînească informaţii curente referitor la metode și procedee noi din domeniu și capacitatea de a face o sinteză și de a transmite această informaţie persoanelor cointeresate

E

15. abilităţi de cercetare

fie capabil de a realiza proiecte de cercetare știinţifică în domeniul viti-vinicol

C, E

16. competenţă profesională

poată evalua procesul și rezultatul învăţămîntului agrar din punct de vedere teleologic, curricular și știinţific. Destoinic de a-și dezvolta simţul responsabilităţii în concordanţă cu libera alegere a cursurilor (opţionale, facultative), de a cîștiga flexibilitate profesională printr-un spectru larg de tehnici oferite în curriculă

A, B

17.abilităţi de orientare generală

fie capabil de a cerceta, analiza , expune oral și în scris, în limba română și, cel puţin, într-o limbă de circulaţie internaţională, inclusiv prin intermediul tehnologiilor informaţionale

B, D

18. abilităţi socio-umanistice

fie capabil de a-și asuma responsabilităţi cu caracter juridic, filozofic, politologic, sociologic, psihologic și economic în situaţii reale de producţie

D

19.abilităţi de

orientare spre specialitate

i dentifice, analizeze problemele și tendinţele care apar la elaborarea, argumentarea și aplicarea tehnologiilor avansate atît de producere a materialului săditor viticol, cît și de producere a strugurilor și vinurilor

C, E

159

20.standarde absolute

inovaţionale

aplice eficient și creativ diverse metode cu privire la inovaţiile din agricultură și industrie la sporirea productivităţii ecosistemelor viticole și tehnologiilor de producere a vinurilor

B, C, E

21. capacităţi lingvistice

cunoască la nivel de comunicare fluentă o limbă de circulaţie internaţională D

Notă: Analiza informaţiei din tabel indică diminuarea ponderii componentelor A şi B în favoarea celorlalți trei descriptori de la Dublin.

Doctorat

Competenţele specifice înscrise în descriptorii de la Dublin

Raytingul în funcţie

de importanţă

Denumirea succintă a

competenţelor specifice

Descrierea competenţelor

(la finalizarea doctoratului, doctorandul/a trebuie să:)

Nivelul descriptoriilor

de la Dublin

1.

identificarea direcţiilor evoluţiei

știinţelor din domeniu

selecteze, sintetizeze și utilizeze informaţia privind stadiul actual al anumitor probleme cu caracter știinţific E

2.

aplicarea eficient și creativ a

mijloacelor de învăţare

aplice metodele avansate de programare, prognozare și prelucrare a datelor experimentale și realizarea cercetărilor în baza programelor elaborate

C, E

3.modelare

a cercetării știinţifice

determine obiectul, scopul, ipoteza și obiectivele de cercetare adecvate diferitor situaţii reale

B, C

4.

identificarea și aplicarea

metodologiei cercetării

identifice și să aplice adecvat criteriile, metodele și procedeele de realizare a cercetării biologice, fiziologice, biochimice, agrotehnice etc. în domeniul viti-vinicol

C-E

5. aprofundare și adaptabilitate

utilizeze cunoștinţele pentru a analiza critic, a evalua și a sintetiza idei noi și complexe, a celor mai avansate din domeniu și adaptarea la aceste situaţii

B, C, E

6.sintetizarea rezultatelor

obţinute

fie capabil de a sinteza și generaliza rezultatele obţinute experimental, ipoteze practice și teoretice cunoscute

C, B

7. Elaborare și aplicare

Conceapă, elaboreze, proiecteze și aplice noile tehnologii, procese, utilaje etc. cu implementarea acestora în producţie și obţinerea noilor cunoștinţe și soluţii procedurale

C, E

160

8. concluzii și recomandări

fie capabil de a elabora concluzii și recomandări a investigaţiilor știinţifice interdisciplinare în teoria și practica diferitor domenii adiacente

A

9. capacităţi lingvistice

cunoască la nivel de comunicare și prezentare a rezultatelor știinţifice într-o limbă de circulaţie internaţională

D

10.capabilitate de

comunicare știinţifică

promoveze, în context academic și profesional, progresul tehnico-știinţific din domeniu de a determina elocvent valoarea investigaţiilor personale, locul lor în contextul cercetărilor de profil din ţară și de peste hotare

C, D

Notă: Analiza informaţiei din tabel indică ponderea absolută a componentelor C, D, E în raport cu ceilalți doi descriptori de la Dublin.

161

3.2.

Cor

elaţ

ia „

final

ităţi

de st

udiu

şi co

mpe

tenţ

e –

curr

icul

um”

Tran

spun

erea

fina

lităţ

ilor

de s

tudi

u și

com

pete

nţel

or p

reco

niza

te în

con

ţinut

uri/

curr

icul

um p

rin u

nită

ţi de

cur

s/m

odul

e sîn

t st

ruct

urat

e co

nfor

m co

mpo

nent

elor

pla

nulu

i de

învă

ţăm

înt ș

i sîn

t pre

zent

ate

în ta

bele

le d

e m

ai jo

s.

Cor

elaţ

ia „u

nita

te d

e cu

rs/fi

nalit

ăţi d

e st

udii

scon

tate

pen

tru

licen

ţă”

Cod

curs

Uni

tate

a de

curs

(mod

ul)

Num

ăr

cred

ite

ECTS

Fina

lităţ

ile d

e st

udiu

în o

rdin

ea p

rior

ităţil

or

existent

12

34

56

78

910

1112

1314

F.M

atem

atic

ă și

stat

istic

ă4

++

++

++

+F.

Biofi

zică

și a

grom

eteo

rolo

gie

6+

++

++

+F.

Chi

mie

gen

eral

ă4

++

+F.

Bioc

him

ie4

++

++

F.Bo

tani

că6

++

++

++

++

+F.

Mic

robi

olog

ie3

++

+F.

Topo

grafi

e3

++

++

F.G

enet

ică

4+

++

+F.

Pedo

logi

e4

++

++

++

++

+F.

Ecol

ogie

și p

rote

cţia

med

iulu

i4

++

+F.

Fizi

olog

ia p

lant

elor

6+

++

++

++

++

F.O

pera

ţii u

nita

re în

indu

stria

alim

enta

ră6

++

++

++

++

++

++

+S.

Baza

ene

rget

ică,

trac

toar

e și

auto

mob

ile4

++

++

++

+

162

S.M

așin

i agr

icol

e6

++

++

++

+S.

Viti

cultu

ră I

6+

++

++

++

S.V

iticu

ltură

II6

++

++

++

+S.

Oen

olog

ie I

6

S.O

enol

ogie

II6

++

++

++

+

S.O

enol

ogie

și p

roie

ctar

ea în

trep

rinde

rilor

de

ram

ură

6+

++

++

++

++

++

+

G.

Info

rmat

ică

4+

++

+G

.Li

mbi

stră

ine

I4

++

++

G.

Lim

bi st

răin

e II

4+

++

+G

.Ps

ihol

ogia

com

unic

ării

4+

++

+U

.El

emen

te d

e cu

ltură

uni

vers

ală

și na

ţiona

lă4

++

++

+U

.Şt

iinţe

filo

sofic

e4

++

++

++

+

U.

Baze

le st

atul

ui, d

rept

ului

și le

gisla

ţiei m

unci

i4

++

++

++

U.

Etic

a pr

ofes

iona

lă4

++

++

+U

.Ba

zele

mic

ro- ș

i mac

roec

onom

iei

4+

++

++

+U

.In

tegr

are

econ

omic

ă eu

rope

ană

6+

++

++

+

* se

vor p

reda

în m

odul

.

163

Cor

elaţ

ia „u

nita

te d

e cu

rs/fi

nalit

ăţi d

e st

udii

scon

tate

pen

tru

mas

tera

t”

Cod

curs

Uni

tate

a de

curs

(mod

ul)

Num

ăr

cred

ite

ECTS

Fina

lităţ

ile d

e st

udiu

în o

rdin

ea p

rior

ităţil

or

propus

12

34

56

78

910

1112

1314

1516

1718

1920

21

F.Te

oria

știin

ței,

met

odol

ogia

și e

tica

cerc

etăr

ii10

++

++

++

++

++

++

++

++

++

++

F.

Bioc

him

ie și

m

icro

biol

ogie

viti

vini

colă

. Ba

zele

știin

țifice

ale

am

elio

rării

vițe

i de

vie.

15+

++

++

++

++

++

++

++

++

++

+

S.

Tehn

olog

iii p

erfo

rman

te

în v

iticu

ltură

și e

nolo

gie.

Tehn

olog

ia c

ultiv

ării

dive

rsel

or so

iuri

de

stru

guri.

15+

++

++

++

++

++

++

++

++

++

++

S.Si

stem

e de

sigu

ranț

ă10

++

++

++

++

++

++

++

++

++

++

+

S.Pr

oces

e ap

arat

e și

tehn

ică

mod

ernă

în d

omen

iu10

++

++

++

++

++

++

++

++

++

++

+

S.Te

za d

e m

aste

er30

++

++

++

++

++

++

++

++

++

++

+

164

Corelaţia „unitate de curs/finalităţi de studii scontate pentru doctorat”

Cod

curs

Unitatea de curs (modul)

Număr credite ECTS

Finalităţile de studiu în ordinea priorităţilor

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nu

se ap

lică

Unitatea de curs de specialitate

Nu

se ap

lică

+ + + + + + + +Informatică + + +Limba modernă + + + +Istoria și metodologia domeniului de cercetare + + + + +

Referat pe problematica tezei, anul 1 + + + + + + + + +

Referat pe problematica tezei, anul 2 + + + + + + + + +

Referat pe problematica tezei, anul 3 + + + + + + + + +

Teza de doctorat + + + + + + + + + +

3.3. Proces de consultare cu persoanele

Viziunea comparativă referitor la competenţele generice

Raytingul în funcţie de importanţă Competenţe genericeStudenţi Cadre didactice Angajatori1 1 1 Cunoștinţe de bază în domeniu2 2 2 Cunoștinţe de bază în profesie4 3 13 Capacitatea de analiză și sinteză3 4 4 Capacitatea de a învăţa8 5 11 Creativitate6 6 3 Aplicarea cunoștinţelor în practică7 7 7 Adaptabilitate5 8 8 Abilităţi critice și autocritice9 9 9 Comunicare orală și scrisă

13 10 13 Angajament etic11 11 5 Capabilităţi interpersonale12 12 6 Cunoașterea unei limbi străine10 13 10 Capabilitatea de a lua decizii

Notă: Întru elaborarea şi determinarea raytingului în funcţie de importanţă a competenţelor generice şi specifice în domeniul vitivinicol, am consultat foştii studenţi de la întreprinderile horticole „ST Codru”, (5 viticultori), „Sauron” ( 4 vi-

165

ticultori), „Sălcuţa” (5 pepinierişti), studenţii actuali (an. 3 – 15 studenţi; an. 4 – 10 studenţi), Agenţia de Stat pentru Viticultură şi Vinificaţie „MoldovaVin”, Direcţia Generală Horticultură a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare al Re-publicii Moldova, Direcţiile Agricole raionale. Permanent consultăm, de asemenea, opiniile şi referinţele asupra activităţii studenţilor ce-şi fac studiile la învăţămîntul cu frecvenţă redusă, opiniile consultanţilor raionali în agricultură la seminarele şi conferinţele de totalizare a practicilor în viticultură şi vinificaţie, cît şi opiniile studenţilor exprimate în Chestionarul cu privire la evaluarea cadrelor didactice şi a procesului de învăţămînt desfăşurat de ei.

4. Volumul de muncă şi ECTS

4.1. Volumul de muncă pentru programele tipice de formare, exprimat în credite ECTS

Ciclul 1 credit ECTS = 30 ore de lucru ale studentuluiI (Licență) 240 crediteII (Masterat) 90 crediteDoctorat Durata studiilor 3 ani

4.2. Orientări şi diferenţe în Spaţiul European al Învăţămîntului Superior în domeniul datUn credit ECTS cuantifică 30 ore activitate de învăţare a studentului. Astfel, într-

un an universitar numărul de ore destinat activităţii didactice a studentului constituie 1800 ore.

Pentru primii 3 ani de licenţă este preferabil raportul 1:1 a orelor de contact și ce-lor destinate lucrului individual. În acest caz, pentru orele de contact și pentru lucrul individual al studenţilor vor fi rezervate cîte 900 ore.

Spre deosebire de orele de contact, care se realizează pe parcursul ambelor semes-tre (două semestre cîte 15 săptămîni), activitatea de studiu individual al studentului se desfășoară atît pe parcursul acestor semestre, cît și în perioada sesiunilor (două sesiuni a cîte 4 săptămîni). Din aceste considerente, cele 900 ore destinate studiului individual se vor diviza în două componente: 450 ore - lucrul individual pe parcursul semestrelor; 450 – lucrul individual în perioada sesiunilor.

La etapa actuală în pregătirea inginerilor viti-vinicoli cu studii universitare are loc trecerea de la învăţămîntul informativ-reproductiv la cel formativ - dezvoltativ, bazat pe metode activ-participative de predare-învăţare, pe cercetare, descoperire. Ei realizează proiecte de curs la o unitatea de curs fundamentală și la una de specialita-te. Pe parcursul anilor ei desfășoară practica didactică, de producţie și de licenţă în timpul cărora efectuează cercetări biologice, fiziologice, tehnologice și agrotehnice în pepiniere, sere, podgorii, puncte de colectare și prelucrare a strugurilor, grădini etc., scriu și susţin în faţa comisiei de stat teze de licenţă, care au un caracter teoretico-aplicativ.

De menţionat că lucrul individual pe parcursul semestrelor va include și lucrul individual ghidat de către profesor, care va conţine următoarele componente:

166

a) – 10% pentru disciplinele care au un număr considerabil de lucrări de labo-rator;

b) – 25% pentru disciplinele care prevăd realizarea temelor individuale extracu-ricular de calcul, grafice, situaţii individuale etc.;

c) – 40% pentru disciplinele care prevăd realizarea proiectelor (tezelor) de an.La ultimul an de licenţă raportul recomandabil de ore contact/ore de studii indi-

vidual este 1:2, iar la studiile de masterat 1:3.Analiza experienței naționale și europene, în vederea determinării particularităților

pregătirii specialiștilor pe domeniul respectiv, arată că domeniul respectiv, arată că domeniul de formare profesională Protecția plantelor în Universitatea Agrară, este perceput la fel ca și în alte țări europene, cum ar fi: Franța, Belgia, Italia, România, Cehia, etc.

Toate instituţiile de învăţămînt acordă diploma de licenţă în domeniul de forma-re profesională 617.1 Viticultură şi vinificație cu condiţia acumulării a 240 credite ECTS.

Este indicată menţinerea condiţiei de acumulare a 330 de credite pentru acordarea diplomei de master și impunerea condiţiei de acces la doctorat numai a deţinătorilor diplomei de masterat.

5. Învăţarea, predarea şi evaluareaProcesul de instruire a învăţămîntului universitar agrar se axează pe Competenţe-

le generale și cele specifice, standardele curriculare și profesionale la fiecare modul de discipline sau de învăţămînt și se axează pe finalităţile de studiu al specialistului.

Exemplul I : Cunoaştere (ciclul I - studii superioare de licenţă)Competenţele care urmează a fi formate și dezvoltare se realizează prin: ■ Desfășurarea activităţilor didactice (prelegerilor, seminarelor, laboratoarelor,

practicilor etc.) cu folosirea instrumentelor active de motivare și impulsionare a interesului cognitiv, de antrenare și dezvoltare a capacităţilor profesionale din domeniul horticulturii;

■ metoda Feedback, utilizată, în deosebi, la realizarea temelor individuale, folo-sind Feedback-ul profesor-student. Aceasta permite evidenţierea performan-ţelor obţinute de către student, depistarea lacuneor în procesul de asimilare a materialului, propune căi de depășire a acestora și încurajează studentul la au-toinstruire continuă;

■ Acordarea priorităţilor în dezvoltarea personalităţii, capacităţilor și aptitudini-lor subordonate principiilor educaţiei permanente, urmărind însușirea și con-firmarea unor tehnici de muncă independentă, punînd accentul pe învăţare și nu pe predare;

■ Soluţionarea diferitor probleme de situaţie în echipe de studenţi. Pentru aceas-ta, studenţii se divizează în echipe, pentru a rezolva diverse probleme generale într-o perioadă de timp definită. Activitatea studenţilor este ghidată de către ca-drul didactic, care trasează obiectivele necesare pentru soluţionarea problemei, specificînd interconexiunea cu cunoștinţele obţinute anterior, solicitîndu-le să explice logica sa în rezolvarea problemei și încrederea în corectitudinea răspun-sului;

167

■ Încurajarea studenţilor, în cadrul lecţiilor practice, să comenteze modalităţile, folosite de către colegi, în rezolvarea problemelor generale și celor specifice;

■ Soluţionarea problemelor pe cale experimentală sau propunerea căilor de solu-ţionare a acestora, folosind materialul studiat anterior;

■ Realizarea tezelor de an, care să confirme și să aprofundeze cunoștinţele obţinu-te la o disciplină sau un grup de discipline. Proiectele de an se realizează în baza datelor obţinute din analiza literaturii de specialitate, Internet etc., prin rezolva-rea unor probleme concrete de concepere, calcul, proiectare etc.;

■ Familiarizarea studenţilor cu metodele de culegere, sistematizare și asimilare a informaţiei necesare pentru însușirea materialului prevăzut de către programele analitice.

Veridicitatea evaluării se asigură prin utilizarea următoarelor forme estimatorii: ■ Evaluare iniţială. Se determină gradul de competenţă pentru mersul didactic

ulterior în realizarea unor obiective ce urmează să se efectueze la începutul pre-dării unei teme;

■ Evaluare continuă (formativă). Se realizează prin verificări sistematice ale gra-dului de realizare a obiectivelor de învăţare imediat după încheierea unei teme, întrebări etc., precum și în interiorul acestora. Pentru a evidenţia capacităţile de reflecţie, decizionale, de ordonare a competenţelor caracteristice programului, se folosește evaluarea prin portofoliu;

Evaluarea prin portofoliu este partea programului de studiu și se realizează pen-tru a evidenţia cunoștinţele și abilităţile studentului într-o varietate de competenţe. Portofoliul reprezintă o modalitate de reflecţie oferind posibilitate evaluării autocri-tice a lucrului studentului și a eficienţei interacţiunii interpersonale în contexte spe-cifice. Portofoliul, de asemenea, este utilizat în timpul interviului pentru angajare în cîmpul muncii;

■ Evaluare finală (cumulativă, sumativă). Se realizează prin verificări și aprecieri periodice la sfîrșitul unui capitol, sistem de lecţii, întregii activităţi (semestriale) în vederea estimării nivelului real de realizare a obiectivelor preconizate.

Exemplul II : Aprofundarea cunoştinţelor (ciclul II - studii superioare de mas-terat)Capacitatea de obţinere și aprofundare a cunoștinţelor privind realizările avansate

în domeniul horticulturii se asigură prin includerea suplimentară faţă de tehnicile folosite la ciclul întîi și anume:

■ Elemente de cercetare, experimentare, optimizare, identificare a situaţiilor de aplicare a teoriilor avansate;

■ Selectarea și operaţionalizarea cunoștinţelor teoretice adecvate activităţii în do-meniu;

■ Transferul cunoștinţelor aprofundate în domeniile adiacente horticulturii; ■ Declanșarea demersurilor cognitive de observaţie, sintetizare, investigare, con-

struire a ideilor, elaborare a răspunsurilor, soluţionare a situaţiilor de problemă, folosind metodele de explorare (observaţie, experiment, cercetarea documente-lor, demonstrarea, modelarea, algoritmizarea) și problematizare (punerea, ela-borarea, rezolvarea problemelor, crearea situaţiilor de problemă prin evidenţie-rea contradicţiilor).

168

6. Sporirea calităţiiSporirea calităţii pregătirii specialiștilor cu studii superioare universitare în do-

meniul învăţămîntului horticol în universitate este asigurată de utilizarea diferitor competenţe generaleconform Programului Tuning (competenţe instrumentale, com-petenţe interpersonale, competenţe sistemice). Strategiile de management ale calită-ţii programelor de pregătire a specialiștilor în domeniul viti-vinicol sînt permanent corelate cu orientările și acţiunile în acest domeniu la nivel european. Programele de studii utilizate demonstrează capacităţi de realizare ale obiectivelor planificate, sati-sfac exigenţele și așteptările beneficiarilor interni și externi, garantează respectarea standardelor de calitate.

Disciplinele obligatorii în număr de 33 sînt poziţionate într-o succesiune logică și răspund cerinţelor formate prin metodologia elaborată de Ministerul Educaţiei de Asigurare a Calităţii în Învăţămîntul Superior, dintre care amintim:

– definirea și delimitarea componenţelor generale și de specialitate; – compatibilitatea cu cadrul de calificări naţional; – compatibilitatea și armonizarea cu planurile și programele de studii similare din

statele Uniunii Europene, ponderile disciplinelor fiind exprimate în credite de studii ECTS.

Disciplinele opţionale sînt prevăzute la anii III și IV, fiind grupate în pachete op-ţionale, alegerea acestora făcîndu-se de către studenţi înainte de începutul fiecărui an de studiu. Planurile de învăţămînt cuprind, de asemenea, discipline la libera alegere, cu obiect de studiu constituit din problematici conexe domeniului.

Unităţile de curs cuprinse în planurile de învăţămînt au programe analitice în care sînt precizate: obiectivele disciplinei, conţinutul tematic de bază, repartizarea numă-rului de ore de curs, seminar și activităţi aplicative, sistemul de evaluare a studenţilor, bibliografia minimală.

Asigurarea Calităţii în Învăţămîntul Superior se realizează conform metodologiei elaborate: Manual de Management al Calităţii. Chișinău, 2005, 54 p.; Evaluarea stu-denţilor - Strategii și Metode. Chișinău, 2006, 168 p.; Evaluarea studenţilor în Con-textul Procesului Bologna. Chișinău, 2006, 110 p.

Sporirea nivelului calitativ al învăţămîntului își găsește exprimare prin: ■ Proiectarea misiunii și viziunii în construirea ofertei de servicii a relaţiilor cu

beneficiarii; ■ Realizarea efectivă a activităţilor, cuprinse în strategia universităţii, ce contribu-

ie la furnizarea ofertei de servicii potrivit cerinţelor standardelor calităţii de tip ISO 9000;

■ Monitorizarea activităţilor planificate și colectarea datelor care confirmă gradul de realizare a performanţelor cuprinse în standard;

■ Autoevaluarea eficienţei activităţilor programate pe baza dovezilor înregistrate; ■ Evaluarea externă de către Comisia de evaluare și acreditare a calităţii pregătirii

specialiștilor în domeniul viti-vinicol; ■ Evaluarea de către Comisia de stat a calităţii pregătirii absolvenţilor în timpul

susţinerii examenelor și tezelor de licenţă; ■ Discutarea în ședinţele Comisiei didactico-metodice a facultăţii și a universităţii

a programelor analitice, a lucrărilor metodice, a ghidurilor, a manualelor etc.;

169

■ Discutarea modalităţilor care sporesc calitatea pregătirii specialiștilor viti - vini-coli în cadrul ședinţelor Consiliului facultăţii și Senatului universitar;

■ Participarea titularilor catedrelor facultăţii de Horticultură în procesele de eva-luare a calităţii și sporirii acesteia la specialităţile similare din colegii;

■ Participarea cadrelor didactice a facultăţii în lucrul diferitor seminare, conferin-ţe, simpozioane și altor forumuri știinţifice și metodice organizate în baza unor proiecte de colaborare în consorţiumul internaţional și republican;

■ Îmbunătăţirea continuă a capacităţii instituţionale prin programe de dezvoltare; ■ Sporirea profesionalizării și aplicabilităţii în domeniul horticulturii, asigurată

de dezvoltarea competenţelor interactiv-profesionale. Aspectele principale ale acestui proces constau în mobilitate, angajare în cîmpul muncii și instruire con-tinuă;

■ Asigurarea mobilităţii personalului academic prin utilizarea sistemului de cre-dite transferabile ECTS ce asigură transparenţa instruirii și accesul studenţilor la studii de calitate pe întreaga perioadă de activitate profesională avînd posibi-litatea alegerii traseului educaţional;

■ Facilitarea angajării în cîmpul muncii este asigurată de corelarea programelor de studii la exigenţele mereu crescînde ale clienţilor prin consultanţă continuă cu angajatorii. Un aport semnificativ în realizarea acestui deziderat este acordarea unor noi valenţe stagiilor de practică care, în scopul menţinerii stabilităţii și echi-librului formării specialiștilor în domeniul viticulturii și vinificaţiei, utilizează dialogul student-practician cu relaţii de tipul Feedback;

■ Utilizarea comitetelor interne și externe de audit al calităţii instruirii în care sînt incluși angajatori, cadre din învăţămînt și cercetare, studenţi.

CADRUL NAŢIONAL AL CALIFICĂRILOR

Învăţămînt Superior

Domeniul de formare profesională

618 Biotehnologii agricole

171

Universitatea coordonatoare – Universitatea Agrară de Stat din Moldova

Coordonator elaborare: Eremia Nicolae, doctor habilitat,

profesor universitar

172

1. Introducere în domeniul de formare profesională

1.1. Descriere generală a domeniului Domeniul vizează pregătirea viitorilor specialiști în bazele teoretice a agriculturii,

urmată de o formare profesională în Biotehnologii agricole, dublată de acumularea cunoștinţelor și aptitudinilor în Biotehnologii agricole cu cunoașterea biotehnologi-ilor performante de producere, păstrare a materialului seminal (gameţi, embrioni), crearea animalelor transgenice și exploatarea lor, biotehnologii performante de pro-ducere, păstrare a nutreţurilor și substanţelor biologic active, tehnologiilor perfor-mante de creștere și exploatare a animalelor domestice, obţinere și prelucrare a pro-duselor de origine animală. Acest domeniu, în esenţă, este perceput în același mod în majoritatea ţărilor europene, avînd diferite denumiri – Biotehnologii în agricultură, Biotehnologii în zootehnie.

În cadrul domeniului Biotehnologii agricole se realizează specialitatea 618.1 Biotehnologii agricole, care are tangenţe relevante cu următoarele specialităţi: 614.1 Zootehnie, 641.1 Medicină Veterinară, 613.1 Agronomie, 615.1-Horticultură.

La elaborarea programelor de studii au fost identificate, la nivel naţional, necesi-tăţile societăţii și pregătirea specialiștilor în domeniul dat. În acest proces, alături de comunitatea universitară, au fost antrenaţi și diferiţi angajatori.

Programul oferit are pondere scontată din punct de vedere academic. Acest pro-gram poate fi oferit numai de către universităţile cu caracter aplicativ.

1.2. Caracteristici-cheieNivelul Licenţă (ciclul I) Masterat (ciclul II) DoctoratDurata

studiilor4 (5)* ani 1,5 an 3 (4)* ani

Credite de studiu ECTS

240 credite 90 credite Nu se aplică

Forma de organizare

Învăţămînt de zi; cu frecvenţă redusă; la distanţă

Învăţămînt de zi Învăţămînt de zi; cu frecvenţă redusă

Condiţii de acces

Diplomă de studii liceale, diplomă de colegiu, diplomă de studii superioare

Diplomă de licenţă Diplomă de licenţă, diplomă de master

Precondiţii -

30 de credite pentru masterat de cercetare pentru candidații din alte domenii

-

Stagii de practică Cu titlu obligatoriu Cu titlu obligatoriu,

minim 30credite Nu se realizează

173

Reguli de examinare şi

evaluare

Evaluarea se realizează prin:

1. evaluare periodică pe parcursul între-gului an de studii la lecţiile practice și de laborator, formularea temelor, elaborarea lucrărilor, proiecte-lor etc. individuale cu scopul estimării competenţelor speci-fice și instrumentale;

2. evaluarea interme-diară la mijlocul fiecărui semestru, în scopul stabilirii nivelului și ritmului de acumulare a cu-noștinţelor de către fiecare student;

3. evaluarea stagiilor de practică în scopul aprecierii competen-ţelor sistemice;

4. evaluarea finală se-mestrială menită să aprecieze gradul de însușire a discipline-lor programate.

1. evaluarea periodică, pe parcursul între-gului an de studii, la lecţiile practice și seminare, realizarea lucrărilor individu-ale de proiectare și cercetare, cu scopul estimării competen-ţelor specifice pentru ciclul II, studii supe-rioare de masterat;

2. evaluarea interme-diarăla mijlocul fiecărui semestru, în scopul stabilirii nivelului și ritmului de acumulare a cu-noștinţelor de către fiecare masterand;

3. evaluarea finalăse-mestrială menită să aprecieze gradul de însușire a discipline-lor programate.

Evaluarea se realizează prin:1. susţinerea exame-

nelor dedoctorat pentru testarea competenţelor generale pentru acest ciclu;

2. susţinerea a trei referate știinţifice pe disciplina de specialitate, în scopul aprecierii competenţelor specifice profesi-onale.

Modalitate de evaluare

finală

Examen de licenţă, inclusiv două probe (unitate de curs fundamentală și una de specialitate) și teză de licenţă.

Susţinerea tezei de master

Susţinerea tezei de doctor

Certificare Diplomă de licenţă Diplomă de master Diplomă de doctor

Titlu acordat Licenţiat Master Doctor

Drepturi pentru

absolvenţi

– a aplica pentru programe de master;

– acces pe piaţa muncii;

– oportunități LLL**

– a aplica pentru programe de doctorat;

– acces pe piaţa muncii;

– oportunități LLL

– realizarea postdoctoratului;

– acces pe piaţa muncii;

– oportunități LLL

174

Organ responsabil

de autorizarea

programelor

Domeniile stabilite prin lege de către Parlamentul Republicii Moldova. Programele sînt aprobate de către Senatul universitar și confirmate de către Ministerele Educaţiei și cel de resort.

Senatul Universitar prin coordonare cu Ministerul Educaţiei

Consiliul Naţional de Atestare și Acreditare

* în cazul studiilor cu frecvenţa redusă şi la distanţă în modul stabilit** LLL - Lifelong learning

2. Titluri (calificări) şi ocupaţii

2.1. Descrierea calificării domeniului Biotehnologii agricole

Calificarea Titluri acordate / componente specifice

Licenţiat

Licenţiat în ştiințe agricole, specialitatae Biotehnologii agricole / cunoștinţe de bază în domeniile Geneticii; Fiziologiei animale; Biotehnologiei de nutriţie și alimentaţie a animalelor; Biotehnologiei reproducerii animalelor și transferului de embioni; Obţinerii și valorificării producţiilor de bovine, suine, păsări, ovine, cabaline, pești, albine și animalelor de blană. Studiile se finalizează cu susţinerea examenului de licenţă, inclusiv o teză de licenţă.

Masterat

Master în științe agricole, cu specializarea – Biotehnologii în zootehnie cu specializări în (reproducerea și însămînţări artificiale a animalelor domestice, crearea și exploatarea animalelor transgenice (ingineria genetică), biotehnologia prelucrării produselor din carne și lapte, biosinteza și prelucrarea lor, biotehnologia producerii nutreţurilor combinate, substanţelor biolog active, biotehnologii de reciclare a produselor reziduale), Biotehnologii în reproducția animalelor, biotehnologii în obținerea și prelucrarea produselor animaliere, siguranța alimentelor de orgine animală.Studiile prevăd o aprofundare a cunoștinţelor în Genetica moleculară; Bazele endocrinologice ale biotehnologiilor de reproducţie; Biotehnologii moderne în însămînţările artificiale a animalelor; Biotehnologii moderne a transferului de embrioni la animale. Studiile se finalizează cu susţinerea tezei de master.

Doctorat

Doctor în agriculturăStudiile prevăd o aprofundare a cunoștinţelor și efectuarea cercetărilor știinţifice fundamentale și aplicative în reproducerea și însămînţarea artificială a animalelor domestice, crearea și exploatarea animalelor transgenice (ingineria genetică), biotehnologia prelucrării produselor din carne și lapte, biosinteza și prelucrarea lor, biotehnologia producerii nutreţurilor combinate, substanţelor biolog active, biotehnologia de reciclare a produselor reziduale. Ameliorarea și Biotehnologia Reproducţiei Animalelor; Istoria și metodologia domeniului de cercetare.Studiile se finalizează cu susţinerea tezei de doctor în agricultură sau doctor în biologie.

175

2.2. Ocupaţii tipice pentru absolvenţii domeniului dat pe cicluri

Ciclul I - studii superioare de licenţă

Domenii de specializare

Categorii / grupuri de profesii pe

domenii de activitate economică

Lista profesiilor conform specializării

1 2 3

Biotehnologii agricole

Agricultură

– biotehnolog – zoolog – biotehnolog secţie (complex,

sector agricol, fermă) – zootehnician secţie (complex,

sector agricol, fermă)

Agricultură, industrie

– biotehnolog – inginer-biotehnolog – achizitor produse și materie primă – aparatist la pasterizarea pastei de ouă, – aparatist la uscarea pastei de ouă – aparatist la pasterizarea și răcirea laptelui – aparatist la prelucrarea produselor lactate praf – aparatist la producerea înlocuitorului

lichid al laptelui integral – aparatist la producerea nutreţurilor combinate – aparatist la sterilizarea cărnii – materie primă – asamblor articole din piele și blană – brigadier în secţie – brigadier în secţie de colectare – conservator piei și blănuri brute – controlor blănuri brute și semifabricate

în producţia de umezire și vopsire – crescător de animale

176

Domenii de specializare

Categorii / grupuri de profesii pe

domenii de activitate economică

Lista profesiilor conform specializării

1 2 3

Biotehnologii agricole

Agricultură, industrie

– crescător de cai, ovine, suine, bovine, păsări, albine

– maistru brînzar – maistru la prepararea produselor

lactate integrale și acide – maistru – preparator unt – operator la îngrijirea animalelor – mulgător – operator în secţie de preparare a nutreţurilor – operator la automatul de ambalare a

produselor lactate în pachete și peliculă – operator la fermele mecanizate zootehnice

Agricultură, industrie

– operator la fermele mecanizate de creșterea oilor

– operator la fermele mecanizate de creșterea porcilor

– operator la însămînţarea artificială a animalelor și păsărilor

– operator la reproducerea și transfer de embrion “in vitro”

– operator la linia automată de obţinere a produselor lactate

– operator la linia de îmbuteliere a produselor lactate

– operator la utilajul de tuns – ovocsopist – pescar în ape interioare – prelucrător păsări, pește, piei și blănuri brute – secţionator produse de carne – sortator lînă nespălată – sortator piei și blănuri brute – socotitor – tehnician pentru evidenţă – tehnician pentru producţie – biotehnolog în ramură

177

Ciclul II - studii superioare de masterat

Domenii de specializareCategorii / grupuri de profesii pe domenii de activitate economică

Lista profesiilor conform specializării

1 2 3

Modularea, optimizarea, proiectare și managementul proceselor biotehnologice din zootehnie;Biotehnologia creșterii și exploatării bovinelor, suinelor, ovinelor și caprinelor, păsărilor, albinelor, biotehnologia obţinerii și prelucrării produselor de origine animală.

Agricultură

– mananger – șef brigadă – sef complex – sef direcţie – șef centru în ramură – biotehnolog șef – zootehnician șef – piscicultor principal – conducător tehnic – conducător întreprindere mică – director asociaţie de producţie – director depozit de montă – director hipodrom – director rezervaţie naturală

Industrie

– inspector de stat în specialitate – manager – șef cabinet – șef centru în ramură – șef complex în ramură – șef direcţie în ramură – șef laborator de producţie – șef inspectorat de stat – șef producţie – biotehnolog șef

Învăţămînt

– lector universitar – lector superior universitar – inspector în învăţămîntul

secundar profesional – profesor la învăţămîntul

preuniversitar – șef laborator – conducător practică în producţie – specialist principal în

studiul vînatului

Cercetare

– cercetător stagier – cercetător știinţific – colaborator știinţific – șef proiect de cercetare – șef de laborator – laborant cercetător

178

Doctorat

Domenii de specializareCategorii / grupuri de profesii pe domenii de activitate economică

Lista profesiilor conform specializării

Biotehnologia reproducerii, fiziologia și biochimia, creșterea, ameliorarea animalelor și obţinerea produselor animaliere, biotehnologia preparării nutreţurilor și alimentaţia animalelor

Cercetare

– cercetător știinţific – șef laborator de cercetări știinţifice – șef laborator de producţie – șef proiect cercetare – proiectare.

Învăţămînt – conferenţiar universitar – profesor universitar.

2.3 Rolul domeniului în alte programe de formareDomeniile de formare profesională / specialităţile care necesită includerea cursu-

rilor din domeniul 618 Biotehnologii agricole sînt după cum urmează:C. 614 Zootehnie - Zoologie, Biochimie, Genetică, Fiziologia animală, Ameli-

orarea animalelor, Nutriţia și alimentaţia animalelor,Procesarea produselor de origine animală;

D. 641 Medicină veterinară - Zoologie, Biochimie, Genetică, Fiziologia anima-lă, Nutriţia și alimentaţia animalelor ;

E. 613 Agronomie - Apicultura, Cultura plantelor furajere;F. 615 Horticultură - Apicultura.

3. Finalităţi de studiu şi competenţe – descriptori de nivel pe cicluri

3.1. Descrierea finalităţilor de studiu şi a competenţelorFinalităţile de studiu / rezultatele învăţării sînt exprimate în competenţe specifice

și generice (în conformitate cu Descriptorii de la Dublin și lista competenţelor, re-comandată în cadrul proiectului Tuning), relevante pentru subiectele fiecărui ciclu, luîndu-se în considerare nivelul competenţelor.

În tabelul ce urmează sînt indicate Competenţele specifice înscrise în descriptorii de la Dublin, exprimaţi în cinci dimensiuni după cum urmează:

A. cunoaștere și înţelegere;B. aplicarea cunoștinţelor și înţelegere;C. abilitaţi analitice și predictive;D. abilitaţi de comunicare;E. abilitaţi de a învăţa.

179

Competenţele generale înscrise în descriptorii de la Dublin

Raitingul în funcţie de importanţă Competenţe generale

1. cunoștinţe de bază în domeniu2. cunoștinţe de bază în profesie3. capacitatea de analiza și sinteza4. capacitatea de a învăţa5. creativitate6. aplicarea cunoștinţelor în practică7. adaptabilitate 8. abilităţi critice și autocritice 9. comunicare orală și scrisă

10. angajament etic11. capabilităţi interpersonale12. cunoașterea unei limbi străine13. capabilitatea de a lua decizii

180

Cic

lul I

- st

udii

supe

rioa

re d

e lic

enţă

Com

pete

nţel

e sp

ecifi

ce în

scri

se în

des

crip

tori

i de

la D

ublin

Rai

tingu

l în

func

ţie d

e im

port

anţă

Den

umir

ea su

ccin

tă a

co

mpe

tenţ

elor

spec

ifice

Des

crie

rea

com

pete

nţel

or

la fi

naliz

area

ciclu

lui î

ntîi

în B

iote

hnol

ogii

agric

ole,

stude

ntul

/a tr

ebui

e să:

)

Niv

elul

de

scri

ptor

ilor

de la

Dub

lin

1.so

luţio

nare

a pr

oble

mel

ores

timez

e or

dine

a pr

iorit

ăţilo

r în

solu

ţiona

rea

dife

ritor

situ

aţii

prof

esio

nale

de

prod

ucţie

din

dom

eniu

l bio

tehn

olog

iei

B

2.cu

noa

șter

e

pose

de c

unoș

tinţe

în M

atem

atic

ă, C

him

ie, B

ioch

imie

, Ana

tom

ie și

em

brio

logi

e, G

enet

ică,

Fiz

iolo

gie

anim

ală,

pre

cum

și B

iote

hnol

ogia

repr

oduc

erii

anim

alel

or,

Ingi

neria

gen

etic

ă, B

iote

hnol

ogia

tran

sfer

ului

de

embr

ioni

și fe

cund

aţia

in v

itro,

O

bţin

erea

și v

alor

ifica

rea

prod

usel

or d

e bo

vine

, sui

ne, o

vine

și c

aprin

e, av

icol

e, ap

icol

e, pr

oduc

ţiilo

r de

blan

ă și

vîna

t

A

3.cu

noaș

tere

po

sede

cun

oștin

ţe în

dom

eniil

or re

prod

ucer

ii și

însă

mîn

ţării

art

ifici

ală

a an

imal

elor

dom

estic

e, bi

oteh

nolo

gia

creș

terii

, exp

loat

ării,

obţ

iner

ii și

valo

rifică

rii

prod

usel

or a

nim

alie

reA

4.ab

ilită

ţi bi

olog

o –

chim

ice

și bi

ochi

mic

eîși

apro

fund

eze

cuno

știn

ţele

în d

omen

iile

biol

ogie

i, ch

imie

i și b

ioch

imie

iB,

E

5.ab

ilită

ţi an

atom

o –

fizio

logi

ceîși

apro

fund

eze

cuno

știn

ţele

în d

omen

iile

anat

omie

i și fi

ziol

ogie

i ani

mal

elor

B, E

6.re

peta

bilit

ate

expe

rimen

tală

fie c

apab

il de

a co

nfirm

a de

sine

stăt

ător

, exp

erim

enta

l, ip

otez

e pr

actic

e și

teor

etic

e de

ja c

unos

cute

B

7.m

odel

area

și so

luţio

nare

a pr

oble

mel

or

fie a

bil d

e a

iden

tifica

elem

ente

le p

riorit

are

în el

abor

area

și u

tiliz

area

unu

i m

odel

via

bil p

entr

u di

ferit

e pr

oces

e bi

oteh

nolo

gice

din

dom

eniu

cu

asig

urar

ea

cert

itudi

nii n

eces

are

B

8.cu

ltură

tehn

olog

ică

cuno

ască

cele

mai

impo

rtan

te a

rii d

in b

iote

hnol

ogiil

e ag

ricol

eA

181

9.St

udiu

l lite

ratu

rii d

e sp

ecia

litat

e di

n do

men

iuSe

lect

eze

și ut

ilize

ze in

form

aţia

din

lite

ratu

ra d

e sp

ecia

litat

eE

10.

Cap

acita

tea

de a

învă

ţa și

de

a lu

cra

indi

vidu

alA

bord

eze

noi d

omen

ii pr

in st

udiu

indi

vidu

al și

apro

fund

area

cun

oștin

ţelo

r ob

ţinut

eE

11.

Abi

lităţ

i pro

fesio

nal u

man

eÎ-

și de

zvol

te si

mţu

l res

pons

abili

tăţii

în co

ncor

danţ

ă cu

libe

ra a

lege

re a

cur

suril

or

(opţ

iona

le, f

acul

tativ

e), d

e a

cîșt

iga

flexi

bilit

ate

prof

esio

nală

prin

tr-u

n sp

ectr

u la

rg d

e te

hnic

i ofe

rite

în c

urric

ulă

A, B

12.

Abi

lităţ

i de

orie

ntar

e ge

nera

lă

Învă

ţe, c

erce

teze

, ana

lizez

e, ex

pună

ora

l și î

n sc

ris, î

n lim

ba d

e st

at și

, cel

pu

ţin, î

ntr-

o lim

bă d

e ci

rcul

aţie

inte

rnaţ

iona

lă, i

nclu

siv p

rin in

term

ediu

l bi

oteh

nolo

giilo

r inf

orm

aţio

nale

A, B

13.

Abi

lităţ

i soc

io-u

man

istic

eÎ-

și as

ume

resp

onsa

bilit

ăţi c

u ca

ract

er ju

ridic

, filo

zofic

, pol

itolo

gic,

soci

olog

ic,

psih

olog

ic și

eco

nom

ic în

situ

aţii

real

e de

pro

ducţ

ieA

, B

14.

Abi

lităţ

i de

orie

ntar

e sp

re

spec

ialit

ate

Cuno

ască

și să

aplic

e ba

zele

agr

icul

turii

, rep

rodu

cerii

și în

săm

înţă

rii a

nim

alel

or

dom

estic

e, an

atom

iei,

fizio

logi

ei, a

mel

ioră

rii și

nut

riţie

i ani

mal

elor

A, B

15.

Abi

lităţ

i de

com

unic

are

Com

unic

e at

ît în

cole

ctiv

ul d

e sp

ecia

liști,

cît ș

i în

cel d

e ne

spec

ialiș

ti în

dom

eniu

D

Not

ă: A

naliz

a inf

orm

aţie

i din

tabe

l ind

ică p

onde

rea c

ompe

tenţ

elor

de t

ip A

şi B

în ra

port

cu ce

ilalți

trei

des

crip

tori

de la

Dub

lin.

182

Cic

lul I

I - st

udii

supe

rioa

re d

e m

aste

rat

Com

pete

nţel

e sp

ecifi

ce în

scri

se în

des

crip

tori

i de

la D

ublin

Rai

tingu

l în

func

ţie d

e im

port

anţă

Den

umir

ea su

ccin

tă a

co

mpe

tenţ

elor

spec

ifice

Des

crie

rea

com

pete

nţel

or

(la fi

naliz

area

mas

tera

tulu

i, stu

dent

ul/a

treb

uie s

ă:)

Niv

elul

de

scri

ptor

ilor

de la

Dub

lin1

23

4

1.m

odel

area

ana

litic

ă și

pred

ictiv

ă în

solu

ţiona

rea

prob

lem

elor

iden

tifice

ana

litic

și p

redi

ctiv

elem

ente

le p

riorit

are î

n el

abor

area

și u

tiliz

area

unu

i m

odel

via

bil p

entr

u di

ferit

e pr

oces

e bi

tehn

olog

ice

din

dom

eniu

l cu

asig

urar

ea

cert

itudi

nii n

eces

are

C

2.so

luţio

nare

a pr

oble

mel

or

estim

eze

ordi

nea

prio

rităţ

ilor î

n ba

za o

ptim

izăr

ii pr

oces

elor

bio

tehn

olog

ice

din

dom

eniu

l zoo

tehn

iei c

u sc

opul

solu

ţionă

rii d

iferit

or si

tuaţ

ii pr

ofes

iona

leC

3.st

udiu

l lite

ratu

rii d

e sp

ecia

litat

e di

n do

men

iu

sele

ctez

e și

utili

zeze

info

rmaţ

ia d

in li

tera

tura

de

spec

ialit

ate,

inte

rnet

, act

e no

rmat

ive

etc.

E

4.ca

paci

tate

a de

a în

văţa

și d

e a

lucr

a in

divi

dual

ab

orde

ze n

oi d

omen

ii pr

in st

udiu

l ind

ivid

ual ș

i apr

ofun

dare

a cu

noșt

inţe

lor

obţin

ute

E

5.m

odel

area

și o

ptim

izar

ea

adap

teze

mod

elel

e di

spon

ibile

la d

ate

expe

rimen

tale

noi

și o

ptim

izar

ea lo

rB

6.ap

rofu

ndar

ea c

unoș

tinţe

lor

obţin

ă și

să ap

rofu

ndez

e cu

noșt

inţe

refe

ritoa

re la

real

izăr

ile av

ansa

te d

in

dom

eniu

E

7.ap

rofu

ndar

ea c

unoș

tinţe

lor

obţin

ă și

să ap

rofu

ndez

e cu

noșt

inţe

le d

in d

omen

iile

adia

cent

e sp

ecia

lităţ

ii de

ba

zăE

8.cu

noaș

tere

, înţ

eleg

ere

și pe

rfec

ţiona

re

real

izez

e di

agno

ze b

azat

e pe

cerc

etar

e în

ved

erea

rezo

lvăr

ii pr

oble

mel

or p

rin

inte

grar

ea c

unoș

tinţe

lor n

oi sa

u in

terd

iscip

linar

e, el

abor

area

jude

căţil

or p

e ba

za u

nor i

nfor

maţ

ii in

com

plet

e sa

u lim

itate

, dez

volta

rea

de d

eprin

deri

noi c

a ră

spun

s la

noile

cun

oștin

ţe și

tehn

ici c

are

apar

și a

dapt

area

la a

cest

e sit

uaţii

A, C

, E

183

Rai

tingu

l în

func

ţie d

e im

port

anţă

Den

umir

ea su

ccin

tă a

co

mpe

tenţ

elor

spec

ifice

Des

crie

rea

com

pete

nţel

or

(la fi

naliz

area

mas

tera

tulu

i, stu

dent

ul/a

treb

uie s

ă:)

Niv

elul

de

scri

ptor

ilor

de la

Dub

lin1

23

4

9.re

peta

bilit

ate

expe

rimen

tală

co

nfirm

e de

sine

stăt

ător

, exp

erim

enta

l, ip

otez

e, pr

actic

e și

teor

etic

e de

ja

cuno

scut

eB

10ab

ilită

ţi bi

olog

o-ch

imic

e și

bioc

him

ice

își ap

rofu

ndez

e cu

noșt

inţe

le în

dom

eniil

e bi

olog

iei,

chim

iei ș

i bio

chim

iei

B, E

11.

abili

tăţi

anat

omo-

fizio

logi

ceîși

apro

fund

eze

cuno

știn

ţele

în d

omen

iile

anat

omie

i și fi

ziol

ogie

i ani

mal

elor

B, E

12.

cerc

etar

e de

fron

tieră

cuno

ască

și ap

lice

prin

cipi

ile g

ener

ale

ale

unei

a sa

u m

ai m

ulto

r spe

cial

ităţi

adia

cent

e do

men

iulu

i dat

A, B

13.

abili

tăţi

de co

mun

icar

e co

mun

ice

atît

cu sp

ecia

liști

în d

omen

iu, c

ît și

în ce

i din

afa

ra lu

iD

14.

capa

cită

ţi m

anag

eria

leac

tivez

e cu

un

grad

spor

it de

auto

nom

ie în

spec

ial p

rin a

ccep

tare

a re

spon

sabi

lităţ

ii în

pla

nific

area

și m

anag

emen

tul p

roie

ctel

or d

in d

omen

iuC

15.

capa

cită

ţi de

mod

erni

zare

po

sede

info

rmaţ

ii cu

rent

e re

ferit

oare

la m

etod

e și

proc

edee

noi

din

dom

eniu

și

capa

cita

tea

de a

sint

etiz

a și

tran

smite

ace

astă

info

rmaţ

ie p

erso

anel

or co

inte

resa

te

E

16.

abili

tăţi

de ce

rcet

are

prog

ram

eze

și re

aliz

eze

cerc

etăr

i știi

nţifi

ce su

b în

drum

area

cond

ucăt

orul

ui

știin

ţific

C, E

17.

abili

tăţi

prof

esio

nal-u

man

eî-ș

i dez

volte

sim

ţul r

espo

nsab

ilită

ţii în

conc

orda

nţă

cu li

bera

ale

gere

a c

ursu

rilor

(o

pţio

nale

, fac

ulta

tive)

, de

a cî

știg

a fle

xibi

litat

e pr

ofes

iona

lă p

rintr

-un

spec

tru

larg

de

tehn

ici o

ferit

e în

cur

ricul

ă A

, B

18.

abili

tăţi

de o

rient

are g

ener

ală

cerc

etez

e, an

aliz

eze,

expu

ne o

ral ș

i în

scris

în li

mba

de

stat

și, c

el p

uţin

, înt

r-o

limbă

de

circ

ulaţ

ie in

tern

aţio

nală

, inc

lusiv

prin

inte

rmed

iul t

ehno

logi

ilor

info

rmaţ

iona

leB,

D

184

Doc

tora

t

Com

pete

nţel

e sp

ecifi

ce în

scri

se în

des

crip

tori

i de

la D

ublin

Rai

tingu

l în

func

ţie d

e im

port

anţă

Den

umir

ea su

ccin

tă a

co

mpe

tenţ

elor

spec

ifice

Des

crie

rea

com

pete

nţel

or

(la fi

naliz

area

doc

tora

tulu

i, do

ctor

andu

l/a tr

ebui

e să:

)

Niv

elul

de

scri

ptor

ilor

de la

Dub

lin

1.st

udiu

l lite

ratu

rii d

e sp

ecia

litat

e di

n do

men

iuse

lect

eze,

sinte

tizez

e și

utili

zeze

info

rmaţ

ia p

rivin

d st

adiu

l act

ual a

l anu

mito

r pr

oble

me

cu c

arac

ter ș

tiinţ

ific

E

2.ca

paci

tate

a de

a lu

cra

indi

vidu

alap

lice

met

odel

e av

ansa

te d

e pr

ogra

mar

e și

prel

ucra

re a

dat

elor

exp

erim

enta

le și

re

aliz

area

cerc

etăr

ilor î

n ba

za p

rogr

amel

or el

abor

ate

E

3.m

odel

area

și o

ptim

izar

ea

fie ca

pabi

l de a

crea

mod

ele n

oi și

opt

imiza

rea l

or ad

ecva

te d

iferit

or si

tuaţ

ii re

ale

B

4.ap

rofu

ndar

ea c

unoș

tinţe

lor

extin

dă sa

u re

defin

i cun

oștin

ţele

și /

sau

prac

tica

prof

esio

nală

exi

sten

tă în

cad

rul

dom

eniu

lui s

au la

inte

rfer

enţa

cu

alte

dom

enii

C, E

5.ap

rofu

ndar

ea c

unoș

tinţe

lor

utili

zeze

cun

oștin

ţele

pen

tru

a an

aliz

a cr

itic,

a ev

alua

și a

sint

etiz

a id

ei n

oi și

co

mpl

exe,

a ce

lor m

ai av

ansa

te d

in d

omen

iu și

ada

ptar

ea la

ace

ste

situa

ţiiC

, E

6.re

peta

bilit

ate

expe

rimen

tală

fie ca

pabi

l de

a co

nfirm

a de

sine

stăt

ător

, exp

erim

enta

l ipo

teze

pra

ctic

e și

teor

etic

e de

ja c

unos

cute

B

7.el

abor

are

și ap

licar

e co

ncea

pă, e

labo

rare

ze, o

ptim

izez

e și

proi

ecte

ze n

oi b

iote

hnol

ogii,

pro

cese

, util

aje

etc.

cu im

plem

enta

rea

aces

tora

în p

rodu

cţie

și o

bţin

erea

de

noi c

unoș

tinţe

și

solu

ţii p

roce

dura

le

C, E

8.ce

rcet

area

de

fron

tieră

re

aliz

eze

inve

stig

aţii

știin

ţifice

la in

ters

ecţia

dife

ritor

dom

enii

adia

cent

eA

9.ca

paci

tăţi

lingv

istic

e cu

noas

că la

niv

el d

e co

mun

icar

e și

prez

enta

re a

rezu

ltate

lor ș

tiinţ

ifice

într

-o

limbă

de

circ

ulaţ

ie in

tern

aţio

nală

D

10.

capa

bilit

atea

de

com

unic

are

spec

ifică

fie c

apab

il de

a p

rom

ova,

în co

ntex

t aca

dem

ic și

pro

fesio

nal,

prog

resu

l teh

nico

-șt

iinţifi

c înt

r-o

soci

etat

e ba

zată

pe

cuno

aște

reD

Not

ă: A

naliz

a in

form

aţie

i din

tabe

l ind

ică

pond

erea

abs

olut

ă a

com

pone

ntel

or C

, D, E

în ra

port

cu

ceila

lți d

oi d

escr

ipto

ri de

la

Dub

lin.

185

3.2.

Cor

elaţ

ia “fi

nalit

ăţi d

e st

udiu

şi co

mpe

tenţ

e –

curr

icul

um”

Tran

spun

erea

fina

lităţ

ilor

de s

tudi

u și

com

pete

nţel

or p

reco

niza

te în

con

ţinut

uri/

curr

icul

um p

rin u

nită

ţi de

cur

s/m

odul

e sîn

t st

ruct

urat

e co

nfor

m co

mpo

nent

elor

pla

nuril

or d

e în

văţă

mîn

t și s

înt p

reze

ntat

e în

tabe

lele

de

mai

jos.

Cor

elaţ

ia “u

nita

te d

e cu

rs/fi

nalit

ăţi”

de

stud

ii sc

onta

te p

entr

u lic

enţă

Cod

curs

Uni

tate

de

curs

(mod

ul)

Num

ăr

cred

ite

ECTS

Fina

lităţ

ile d

e st

udii

în o

rdin

ea p

rior

ităţil

or

Existent

12

34

56

78

910

1112

1314

15

F.M

atem

atic

ă și

stat

istic

ă bi

olog

ică

4+

++

++

++

++

F.Bi

ofizi

ca și

agr

omet

rolo

gia

6+

++

++

++

++

++

+F.

Chi

mie

gen

eral

ă4

++

++

++

++

++

++

F.Zo

olog

ie4

++

++

++

++

++

++

F.Bi

ochi

mie

4+

++

++

++

++

++

+F.

Ana

tom

ie și

em

brio

logi

e 4

++

++

++

++

++

++

F.G

enet

ică

6+

++

++

++

++

++

+F.

Fizi

olog

ie a

nim

ală

6+

++

++

++

++

++

+

F.Ec

olog

ie și

pro

tecţ

ia m

ediu

lui

ambi

ant

4+

++

++

++

++

++

+

S.Tr

acto

are

și au

tom

obile

4+

++

++

++

++

++

+S.

Biol

ogia

mol

ecul

ară

și ce

lula

ră4

++

++

++

++

++

++

S.Ba

zele

bio

tehn

olog

iei

4+

++

++

++

++

++

+

S.Bi

oteh

nolo

gia

repr

oduc

erii

anim

alel

or –

14

++

++

++

++

++

++

186

S.O

bţin

erea

și v

alor

ifica

rea

prod

usel

or ap

icol

e4

++

++

++

++

++

++

S.Bi

oteh

nolo

gia

repr

oduc

erii

anim

alel

or –

2*

4+

++

++

++

++

++

+

S.Ec

onom

ia a

grar

ă4

++

++

++

++

+S.

Ingi

nerie

gen

etic

ă4

++

++

++

++

++

++

S.O

bţin

erea

și v

alor

ifica

rea

prod

ucţii

lor d

e bo

vine

5+

++

++

++

++

++

+

S.M

arke

ting

3+

++

++

++

++

S.C

onta

bilit

ate

și ge

stiu

ni

econ

omic

e3

++

++

++

++

++

+

S.M

anag

emen

t6

++

++

++

++

++

S.Bi

oteh

nolo

gia

tran

sfer

ului

de

embr

ioni

și fe

cund

aţia

in v

itro

6+

++

++

++

++

++

+

G.

Lim

bi st

răin

e –

14

++

++

G.

Info

rmat

ică

4+

++

++

G.

Lim

bi st

răin

e –

24

++

++

U.

Elem

ente

de

cultu

ră n

aţio

nală

și

univ

ersa

lă4

++

++

U.

Psih

olog

ia co

mun

icăr

ii4

++

++

++

U.

Ştiin

ţe fi

lozo

fice

4+

++

++

+

U.

Baze

le st

atul

ui, d

rept

ului

și

legi

slaţia

mun

cii

4+

++

++

++

++

U.

Etic

a pr

ofes

iona

lă4

++

++

+U

.Ba

zele

mic

o- și

mac

roec

onom

iei

4+

++

++

++

U.

Inte

grar

ea e

cono

mic

ă eu

rope

ană

6+

++

++

++

++

* pen

tru

disc

iplin

ele

nota

te c

u cr

atim

ă se

pre

coni

zeaz

ă pr

edar

ea în

mod

ul

187

Cor

elaţ

ia “u

nita

te d

e cu

rs/fi

nalit

ăţi d

e st

udii

scon

tate

pen

tru

mas

tera

t”

Cod

curs

Uni

tate

a de

curs

(mod

ul)

Num

ăr

cred

ite

ECTS

Fina

lităţ

ile d

e st

udiu

în o

rdin

ea p

rior

ităţil

or

propus

12

34

56

78

910

1112

1314

1516

1718

1920

21

F.Te

oria

știin

ţei,

met

odol

ogia

și e

tica

ceer

cetă

rii10

++

++

++

++

++

++

++

++

++

++

F.G

enet

ica

mol

ecul

ară

și in

gine

ria av

ansa

tă10

++

++

++

++

++

++

++

++

++

++

F.Bi

oteh

nolo

gii m

oder

ne în

în

sănî

nțăr

ile a

rtifi

cial

e a

anim

alel

or15

++

++

++

++

++

++

++

++

++

++

+

F.Bi

oteh

nolo

gii m

oder

ne

a tr

ansp

lant

ului

de

embr

ioni

la a

nim

ale

15+

++

++

++

++

++

++

++

++

++

++

S.Ba

zele

end

ocrin

olog

ice

ale

biot

ehno

logi

ilor d

e re

prod

ucție

10+

++

++

++

++

++

++

++

++

++

++

S.Te

za d

e m

aste

er30

++

++

++

++

++

++

++

++

++

++

+

188

Corelaţia “unitate de curs/finalităţi de studii scontate pentru doctorat”

Cod curs

Unitate de curs (modul)

Număr credite ECTS

Finalităţile de studii în ordinea priorităţilor

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nu

se ap

lică

Unităţi de curs de specialitate

Nu

se ap

lică

+ + + + + + + +

Informatică + + +

Limba modernă + + + +

Istoria și metodologia domeniului de cercetare

+ + + + +

Referat pe problematica tezei, anul 1

+ + + + + + + + +

Referat pe problematica tezei, anul 2

+ + + + + + + + +

Referat pe problematica tezei, anul 3

+ + + + + + + + +

Teza de doctorat + + + + + + + + + +

3.3 Proces de consultare cu persoanele şi instituţiile-cheie (anga-jatorii, absolvenţii, tinerii specialişti etc.)

Viziunea comparativă referitor la competenţele generale

Raitingul în funcţie de importanţă Competenţe generaleStudenţi Cadre didactice Angajatori1 1 1 Cunoștinţe de bază în domeniu2 2 2 Cunoștinţe de bază în profesie4 3 13 Capacitatea de analiză și sinteză3 4 4 Capacitatea de a învăţa8 5 11 Creativitate6 6 3 Aplicarea cunoștinţelor în practică7 7 7 Adaptabilitate 5 8 8 Abilităţi critice și autocritice 9 9 9 Comunicare orală și scrisă

13 10 13 Angajament etic11 11 5 Capabilităţi interpersonale12 12 6 Cunoașterea unei limbi străine 10 13 10 Capabilitatea de a lua decizii

189

4. Volumul de muncă şi ECTS

4.1. Volumul de muncă pentru programele tipice de formare, exprimat în credite ECTS

Ciclul 1 credit ECTS = 30 ore de lucru ale studentuluiI (Licență) 240 crediteII (Masterat) 90 crediteDoctorat Durata studiilor 3 ani

4.2. Orientări şi diferenţe în Spaţiul European al Învăţămîntului Superior în domeniul dat Un credit ECTS cuantifică 30 ore activitate de învăţare a studentului. Astfel într-

un an universitar numărul de ore destinat activităţii didactice a studentului constituie 1800 ore.

Pentru primii 3 ani de licenţă este preferabil raportul 1 : 1 a orelor de contact și ce-lor destinate lucrului individual. În acest caz, pentru orele de contact și pentru lucrul individual al studenţilor vor fi rezervate cîte 900 ore.

Spre deosebire de orele de contact, care se realizează pe parcursul ambelor semes-tre (două semestre cîte 15 săptămîni), activitateoa de studiu individual al studentului se desfășoară atît pe parcursul acestor semestre, cît și în perioada sesiunilor (două sesiuni a cîte 4 săptămîni). Din aceste considerente, cele 900 ore destinate studiului individual se vor diviza în 2 componente: 450 ore – lucrul individual pe parcursul semestrelor; 450 – lucrul individual în perioada sesiunilor.

De menţionat că lucrul individual pe parcursul semestrului va include și lucrul individual ghidat de către profesor, care va conţine următoarele componente:

a)– 10% pentru unităţile de curs care au un număr considerabil de lucrări de laborator;

b)– 25% pentru unităţile de curs care prevăd realizarea temelor individuale ex-tracurriculare de calcul, grafice, situaţii individuale etc.;

c)– 40% pentru unităţile de curs care prevăd realizarea proiectelor (tezelor) de an.

La ultimul an de licenţă și la studiile de masterat, raportul recomandabil de ore con tact / ore de studii individual este 1 : 2.

Analiza experienței naționale și europene, în vederea determinării particularităților pregătirii specialiștilor pe domeniul respectiv, arată că domeniul respectiv, arată că domeniul de formare profesională Protecția plantelor în Universitatea Agrară, este perceput la fel ca și în alte țări europene, cum ar fi: Franța, Belgia, Italia, România, Cehia, etc.

Majoritatea instituţiilor de învăţămînt acordă diplomă de licenţă în domeniul de formare profesională Biotehnologii agricole cu condiţia acumulării a 240 credite ECTS.

Este indicată menţinerea condiţiei de acumulare a 330 credite pentru acordarea diplomei de master și impunerea condiţiei de acces la doctorat numai a deţinătorilor diplomei de master.

190

5. Învăţarea, predarea şi evaluareaÎnvățămîntul la ciclul I (licență) se asigură prin:

• desfășurarea activităţilor didactice (prelegerilor, seminarelor, lucrărilor de la-borator și practice etc.) cu folosirea instrumentelor active de motivare și impul-sionare a interesului cognitiv de antrenare și dezvoltare a capacităţilor profesi-onale din domeniul biotehnologiilor agricole cu specializarea Biotehnologii în zootehnie.

• metoda Feedback, utilizată în deosebi la realizarea temelor individuale, folosind Feedbacul profesor-student. Aceasta permite evidenţierea performanţelor obţi-nute de către student, depistarea lacunelor în procesul de asimilare a materialu-lui, propune căi de depășire a acestora și încurajează studentul la auto-instruire continuă;

• acordarea priorităţilor în dezvoltarea personalităţii, capacităţilor și aptitudinilor subordonate principiilor educaţiei permanente, urmărind însușirea și confir-marea unor tehnici de muncă independentă, punînd accentul pe învăţare și nu pe predare;

• soluţionarea diferitor probleme de situaţie în echipe de studenţi. Pentru aceas-ta, studenţii se divizează în echipe, pentru a rezolva diverse probleme generale într-o perioadă de timp definitivă. Activitatea studenţilor este ghidată de cadrul didactic, care trasează obiectivele necesare pentru soluţionarea problemei, spe-cificînd interconexiunea cu cunoștinţele obţinute anterior, solicitîndu-le să ex-plice logica studentului în rezolvarea problemei și încrederea în corectitudinea răspunsului;

• încurajarea studenţilor, în cadrul lecţiilor practice, să comenteze modalităţile, folosite de către colegi, în rezolvarea problemelor generale și celor specifice;

• soluţionarea problemelor pe cale experimentală sau propunerea căilor de solu-ţionare folosind materialul studiat anterior;

• realizarea proiectelor de an, care să confirme și să aprofundeze cunoștinţele ob-ţinute la una, sau un grup de discipline. Proiectele de an se realizează în baza datelor obţinute din analiza literaturii de specialitate, internet, etc. prin rezolva-rea unor probleme concrete de concepere, calcul, proiectare etc;

• finalizarea studenţilor cu metodele de culegere, sistematizare și asimilare a in-formaţiei, necesare pentru însușirea materialului prevăzut de către programele analitice.

Veridicitatea evaluării se asigură prin utilizarea următoarelor forme estimatorii:• Evaluarea iniţială. Se determină gradul de competenţă pentru mersul didactic

ulterior în realizarea unor obiective ce urmează să se efectueze la începutul pre-dării unei teme;

• Evaluarea continuă (formativă). Se realizează prin verificări sistematice, integra-te în procesul complex de predare / învăţare / evaluare, ale gradului de realizare a obiectivelor de învăţare, imediat după încheierea unei prelegeri, teme, între-bări etc., precum și în interiorul acestora.

Pentru a evidenţia capacităţile de reflecţie, decizionale, de ordonare a competen-ţelor caracteristice programului, se folosește evaluarea prin portofoliu.

191

Evaluarea prin portofoliu este parte a programului de studiu și se realizează pen-tru a evidenţia cunoștinţele și abilităţile studentului într-o varietate de competen-ţe. Portofoliul reprezintă o modalitate de reflecţie oferind posibilitatea evaluării autocritice a lucrului studentului și a eficienţei interacţiunii interpersonale în con-texte specifice. Portofoliul, de asemenea, este utilizat în timpul interviului pentru angajare în cîmpul muncii.

• Evaluarea finală (cumulativă, sumativă). Se realizează prin verificări și aprecieri periodice la sfîrșitul unui capitol, sistem de lecţii, întregii activităţi (semestriale) în vederea estimării nivelului real de realizare a obiectivelor preconizate.

Învățămîntul la ciclul II (master) se bazează pe competențe obținute la ciclul I.Capacitatea de a obţine și aprofundare a cunoștinţelor privind realizările avansate în domeniul Biotehnologiei agricole cu specializarea Biotehnologii în zootehnie, de exemplu “Logistica și mentenanţa biotehnologiilor agricole în zootehnie și ce-lei din industria prelucrătoare a produselor animaliere” se asigură prin includerea suplimentară faţă de tehnicile folosite la cilul întîi și anume:

• elementele de cercetare, experimentare, optimizare, identificare a situaţiilor de aplicare a biotehnologiilor avansate;

• selectarea și operaţionalizarea cunoștinţelor teoretice adecvate activităţii în do-meniu;

• transferul cunoștinţelor aprofundate în domeniile adiacente biotehnologiilor în zootehnie;

• declanșarea demersurilor cognitive de observaţie, sintetizare, investigare, con-struire a ideilor, elaborare a răspunsurilor, soluţionare a situaţiilor de problemă, folosind metodele de explorare (observaţie, experiment, cercetarea documente-lor, demonstrarea, modelarea, algoritmizarea) și problematizare (punerea, ela-borarea, rezolvarea problemelor, crearea situaţiilor de problemă din evidenţie-rea contradicţiilor).

6. Sporirea calităţiiCalitatea învăţămîntului în universitate este asigurată de utilizarea diferitor com-

petenţe generale conform Programului Tuning (competenţe instrumentale, compe-tenţe interpersonale, competenţe sistemice). Strategiile de management ale calităţii sînt permanent corelate cu orientările și acţiunile în acest nivel european. Programele de studii utilizate demonstrează capacităţi de realizare al obiectivelor planificate, sa-tisfac exigenţele și așteptările beneficiarilor interni și externi, garantează respectarea standardelor de calitate.

Sporirea nivelului calitativ al învăţămîntului își găsește exprimare prin:• proiectarea misiunii și viziunii în construirea ofertei de servicii a relaţiilor cu

beneficiarii;• realizarea efectivă a activităţilor, cuprinse în strategia universităţii, ce contribuie

la furnizarea ofertei de servicii potrivit cerinţelor standardelor calităţii de tip ISO 9000;

• monitorizarea activităţilor planificate și colectarea datelor care confirmă gradul de realizare a performanţelor cuprinse în standard;

• autoevaluarea eficienţei activităţilor programate pe baza dovezilor înregistrate;

192

• evaluarea externă;• îmbunătăţirea continuă a capacităţii instituţionale prin programe de dezvolta-

re;• sporirea profesionalizării și aplicabilităţii în domeniul Biotehnologiilor agri-

cole, asigurată de dezvoltarea competenţelor interactiv-profesional. Aspectele principale ale acestui proces constau în mobilitate, angajare în cîmpul muncii și instruire continuă;

• asigurarea mobilităţii personalului academic prin utilizarea sistemului de credi-te transferabile ECTS ce asigură transparenţa instruirii și accesul studenţilor la studii de calitate pe întreaga perioadă de activitate profesională avînd posibilita-tea alegerii a traseului educaţional;

• facilizarea angajării în cîmpul muncii este asigurată de corelarea programelor de studii la exigenţele mereu crescînd ale clienţilor prin consultanţă continuă cu angajatorii. Un aport semnificativ în realizarea acestui deziderat este acordarea unor noi valenţe stagiilor de practică care, în scopul menţinerii stabilităţii și echilibrului formării specialiștilor în domeniul Biotehnologiei agrare cu speci-alizarea în Biotehnologii în zootehnie, utilizează dialogul student-practician cu relaţii de tipul Feedback;

• utilizarea comitetelor interne și externe de audit al calităţii instruirii în care sînt incluși angajatori, cadre din învăţămînt și cercetare, studenţi.

CADRUL NAŢIONAL AL CALIFICĂRILOR

Învăţămînt Superior

Domeniul de formare profesională

528 Inginerie agrară

194

Universitatea coordonatoare – Universitatea Agrară de Stat din Moldova

Coordonator elaborare: Gorobeț Vladimir, doctor,

conferențiar universitar

195

1. Introducere în domeniul de formare profesională

1.1. Descriere generală a domeniului Domeniul vizează pregătirea viitorilor specialiști în bazele teoretice ale ingineriei,

urmată de o formare profesională în ingineria agrară, dublată de acumularea cunoș-tinţelor și aptitudinilor în mecanizarea agriculturii cu cunoașterea mașinilor, instala-ţiilor, echipamentelor și a tehnologiilor utilizate în agricultură și pentru prelucrarea primară a produselor de origine vegetală și animală. Acest domeniu, în esenţă, este perceput în același mod în majoritatea ţărilor europene, avînd diferite denumiri – in-ginerie agrară, mecanică agricolă, tehnică agricolă etc.

În cadrul domeniului Inginerie agrară se realizează specialitatea 528.1 Mecaniza-rea agriculturii, care are tangenţe relevante cu următoarele specialităţi: 524.2 Electri-ficarea agriculturii; 527.1 Ingineria și tehnologia transportului auto.

La elaborarea programelor de studii au fost identificate, la nivel naţional, necesi-tăţile societăţii cu privire la pregătirea specialiștilor în domeniul dat. În acest proces, alături de comunitatea universitară, au fost antrenaţi și diferiţi angajatori.

Programul oferit are pondere scontată din punct de vedere academic.

1.2. Caracteristici-cheieNivelul Licenţă(ciclul I) Masterat (ciclul II) Doctorat

Durata studiilor 4 (5) ani 1,5 ani 3 (4) aniCredite de

studiu ECTS 240 credite 90 credite Nu se aplică

Forma de organizare

Învăţămînt de zi; cu frecvenţă redusă; la distanţă Învăţămînt de zi

Învăţămînt de zi, cu frecvenţă redusă

Condiţii de acces

Diplomă bac, diplomă de colegiu, diplomă de studii superioare

Diplomă de licenţăDiplomă de licenţă3, diplomă de master

Precondiţii -

30 de credite pentru masterat de cercetare pentru candidații din alte domenii

-

Stagii de practică

Cu titlu obligatoriu, minimum 20 credite

Cu titlu obligatoriu, minimum 30 credite Nu se realizează

Reguli de examinare şi

evaluare

Evaluarea se realizează prin: 1. evaluare periodică, pe

parcursul întregului an de studii, la lecţiile practice și de laborator, formularea temelor, elaborarea temelor, lucrărilor, proiectelor etc. cu scopul estimării competenţelor specifi-ce și instrumentale;

1. evaluare periodi-că, pe parcursul întregului an de studii, la lecţiile practice și semi-nare, realizarea lucrărilor individu-ale de proiectare și cercetar, cu scopul estimării

Evaluarea se realizează prin:

1. susţinerea examenelor de docto-rat pentru testarea com-petenţelor generale ale ciclului III;

196

Reguli de examinare şi

evaluare

2. evaluarea intermedi-ară la mijlocul fiecărui semestru în scopul stabi-lirii nivelului și ritmului de acumulare a cunoș-tinţelor de către fiecare student;

3. evaluarea stagiilor de practică în scopul aprecierii competenţe lor sistemice;

4. evaluare finală semestri-ală menită să aprecieze gradul de însușire a dis-ciplinelor programate.

competenţelor spe-cifice pentru ciclul II, studii superioare de masterat;

2. evaluarea interme-di-ară la mijlocul fiecărui semestru în scopul stabilirii ni-velului și ritmului de acumulare a cu-noștinţelor de către fiecare masterand;

3. evaluare finală se-mestrială menită să aprecieze gradul de însușire a discipli-nelor programate.

2. susţinerea a trei referate știinţifice pe disciplina de specialitate, în scopul aprecierii competenţe-lor specifice profesionale.

Modalitate de evaluare finală

Examen de licenţă, inclusiv două probe (o disciplină fundamentală și una de specialitate) și teză de licenţă.

Susţinerea tezei de master

Susţinerea tezei de doctor

Certificare Diplomă de licenţă Diplomă de master Diplomă de doctor

Titlu acordat Licenţiat Master Doctor

Drepturi pentru absolvenţi

– a aplica pentru programe de master;

– acces pe piaţa muncii; – oportunităţi LLL

– a aplica pentru programe de doctorat;

– acces pe piaţa muncii;

– oportunităţi LLL

– realizarea postdoctora-tului;

– acces pe piaţa muncii;

– oportunităţi LLL

Autorizarea programelor

Domeniile stabilite prin lege de către Parlamentul Republicii Moldova. Programele sînt aprobate de către Senatul universitar și confirmate de către Ministerul Educaţiei și cel de resort. Odată la cinci ani programele sînt acreditate în modul stabilit.

Ministerul Educaţiei la propunerea Senatului

Consiliul Naţional de Atestare și Acreditare, sau altă structură abilitată

* în cazul studiilor cu frecvență redusă și la distanță în modul stabilit** LLL - Lifelong learning

197

2. Titluri (calificări) şi ocupaţii

2.1. Descrierea calificării domeniului Inginerie agrarăCiclul Titluri acordate / componente specifice

Licenţă

Licenșiat în inginerie și activități inginerești / cunoștinţe de bază în domeniul disciplinelor fundamentale (Studiul și Tehnologia materialelor, Geometrie descriptivă și Bazele grafice ale proiectării, Mecanică teoretică, Rezistenţa materialelor, informatică și proiectarea asistată de calculator), inginerești generale (Teoria mașinilor și mecanismelor, Interschimbabilitate, standardizare și metrologie, Organe de mașini, Electrotehnică și bazele electronicii, Automobile, Mașini-unelte și prelucrări mecanice, Climatologie, Termotehnică) și de specialitate (Mașini agricole, Exploatarea parcului de mașini și tractoare, Reparaţii de mașini, Tribologie și fiabilitate, mecanizarea sectorului zootehnic), bazelor agriculturii, principalelor soluţii constructive pentru mașinile și instalaţiile din fitotehnie și zootehnie etc.Studiile se finalizează cu susţinerea examenului de licenţă, inclusiv un proiect de licenţă.

Masterat

Master în inginerie și activități inginerești cu specializări în: proiectarea și managementul proceselor mecanizate din agricultură, logistica și mentenanţa tehnicii agricole și celei din industria prelucrătoare; tehnologia și ingineria mediului; ingineria prelucrării primare a producţiei fitotehnice și zootehnice, agroinginerie.Studiile prevăd o aprofundare a cunoștinţelor în cursurile: Tehnologiile avansate de exploatare a tehnicii agricole, Tehnologii avansate în fiabilitatea și mentenanţa tehnicii agricole; managementul deșeurilor agricole și în optimizare, proiectare și cercetare combinînd studiile teoretice cu aplicaţiile practice. Studiile se finalizează susţinerea tezei de master.

Doctorat

Doctor în tehnică cu specializări în mecanizarea agriculturii și în exploatarea și mentenanţa tehnicii din agricultură și celei din ingineria prelucrătoare.Studiile prevăd susţinerea examenelor de specialitate (Exploatarea și mentenanţa tehnicii agricole și celei din industria prelucrătoare, mecanizarea agriculturii), pregătirea cadrelor știinţifice de înaltă calificare pentru necesităţile știinţei, ale învăţămîntului și altor domenii de activitate, în scopul asigurării progresului știinţific și social-economic al ţării.Studiile se finalizează cu susţinerea tezei de doctor în tehnică.

198

2.2. Ocupaţii tipice pentru absolvenţii domeniului 528 Inginerie agrară

Ciclul I - studii superioare de licenţă

Domenii de specializare

Categorii /grupuri de profesii pe domenii de activitate economică

Lista profesiilor conform specializării

Ingineria agrară

Agricultură – inginer mecanic în agricultură – inginer în exploatarea parcului

de mașini și tractoare

Agricultură, industrie

– inginer mecanic în industria prelucrătoare

– inginer pe calitate – inginer de construcţii agricole – inginer laborant – inginer materiale combustibile

și lubrifiante – inginer în mecanizarea și

automatizarea proceselor de producţie

– inginer în mecanizarea proceselor cu volum mare de muncă

– inginer pe normarea muncii – inginer în organizarea lucrărilor

de exploatare și reparaţii – inginer protecţia muncii

și tehnica securităţii – inginer în reparaţii – inginer tehnolog, laborant – maistru atelier-școală de producţie – maistru atelier mecanic de reparaţii – maistru centru de instruire – maistru controlor (secţie, sector) – maistru exploatarea și reparare

mașini și instalaţii – maistru instruire în producţie – maistru laborator de producţie – - maistru repararea utilajelor

(utilajului tehnologic) – mecanic garaj – mecanic sector (secţie) – tehnolog în ramură

199

Ciclul II - studii superioare de masterat

Domenii de specializare

Categorii /grupuri de profesii pe domenii de activitate economică

Lista profesiilor conform specializării

Proiectarea şi managementul

proceselor mecanizate din

agricultură; logistica şi

mentenanţa tehnicii agricole

şi celei din industria

prelucrătoare; tehnologia şi ingineria mediului; ingineria

prelucrării primare a producţiei

fitotehnice şi zootehnice etc.

Agricultură

– inginer mecanic superior – inginer șef – manager – mecanic șef – șef brigadă specializată – șef centru în ramură – șef compartiment – șef complex – șef detașament – șef direcţie – șef direcţie principală în minister – șef filială – șef direcţie – șef parc de mașini

Industrie

– inginer superior (șef) informaţii tehnico - știinţifice

– inginer superior (șef) implementarea tehnicii și tehnologiilor noi

– inginer cercetător – inginer încercări – inginer pentru brevete și invenţii – inginer proiectant – inginer reglări și încercări – inginer de standardizare – inginer la supravegherea tehnică – inginer șef – inspector protecţia muncii

și tehnica securităţii – inspector de stat în specialitate – inspector muncă – inspector principal de stat protecţie

civilă și lichidare situaţii extraordinare – manager – manager în compartimentele de

dezvoltare tehnico-știinţifică – mecanic – șef brigadă specializată – șef cabinet – șef centru în ramură – șef compartiment în ramură – șef complex în ramură

200

Industrie

– șef detașament în ramură – șef direcţie în ramură – șef direcţie principală în minister – șef filială – șef direcţie în ramură – șef direcţie principală în minister – șef filială în ramură – șef parc de mașini – șef atelier (industrie, aprovizionare

tehnico-materială, transport) – șef birou (industrie, aprovizionare

tehnico-materială) – șef laborator de producţie – șef grupă în ramură – șef inspectorat de stat – șef producţie

Învăţămînt

– cadre didactice în învăţămîntul superior – profesor în colegiu – inspector în învăţămîntul

secundar profesional – instructor instruire în producţie

a muncitorilor în profesii de uz larg, șef laborator

– șef poligon de instruire

Cercetare

– cercetător în știinţe tehnice – colaborator știinţific – inginer de cercetare – inginer șef de proiect – inginer implementare tehnici

și tehnologii noi – șef laborator – șef proiect cercetare-proiectare

Doctorat

Domenii de specializare

Categorii /grupuri de profesii pe domenii de activitate economică

Lista profesiilor conform specializării

Mecanizarea agriculturii;

exploatarea şi mentenanţa

tehnicii agricole şi celei din ingineria prelucrătoare etc.

Cercetare

cercetătorșef laborator de cercetări știinţificeșef laborator de producţieșef proiect cercetare-proiectare

Învăţămînt

lector universitarlector superior universitarconferenţiar universitarprofesor universitar

201

2.3. Rolul domeniului în alte programe de formareDomeniile de formare profesională/specialităţile care necesită includerea cursuri-

lor din domeniul 528 Inginerie agrară sînt, după cum urmează:524.2 Electrificarea agriculturii (matematici superioare, fizică)527.1 Ingineria și tehnologia transportului auto (matematici superioare, fizică, rezistența materialelor, tehnologia materialelor, mecanica teoretică, teoria meca-nismelor și mașinilor, organe de mașini și siteme de transport, geometrie descrip-tivă)

3. Finalităţi de studiu şi competenţe – descriptori de nivel pe cicluri

3.1. Descrierea finalităţilor de studiu şi a competenţelorFinalităţile de studiu/rezultatele învăţării sînt exprimate în competenţe specifice

și generale (în conformitate cu Descriptorii de la Dublin și lista competenţelor, re-comandat în cadrul proiectului Tuning), relevante pentru subiectele fiecărui ciclu, luîndu-se în considerare nivelul competenţelor.

În tabela de mai jos sînt indicate competenţele cheie specifice înscrise în descrip-torii de la Dublin, exprimaţi în cinci dimensiuni după cum urmează:

A. Cunoaștere și înţelegereB. Aplicarea cunoștinţelor și înţelegereC. Abilităţi analitice și predictiveD. Abilităţi de comunicareE. Abilităţi de a învăţa.

Competenţele generice înscrise în descriptorii de la Dublin

Raytingul în funcţie de importanţă Competenţe generale1 cunoștinţe de bază în domeniu2 cunoștinţe de bază în profesie3 capacitatea de analiză și sinteză4 capacitatea de a învăţa5 creativitate6 aplicarea cunoștinţelor în practică7 adaptabilitate8 abilităţi critice și autocritice9 comunicare orală și scrisă

10 angajament etic11 capabilităţi interpersonale12 cunoașterea unei limbi străine13 capabilitatea de a lua decizii

202

Ciclul I - studii superioare de licenţă

Competenţe specifice înscrise în descriptorii de la Dublin

Raytingul în funcţie de

importanţă

Denumirea succintă a competenţelor

specifice

Descrierea competenţelorla finalizarea ciclului întîi în ingineria

agrară, studentul/a trebuie să:

Nivelul descriptorilor de la Dublin

1 soluţionarea problemelor

estimeze ordinea priorităţilor în soluţionarea diferitor situaţii profesionale de producţie din domeniul ingineriei agrare

B

2 cunoaștere

posede cunoștinţe fundamentale (Studiul și Tehnologia materialelor, Geometrie descriptivă și Bazele grafice ale proiectării, Mecanică teoretică, Rezistenţa materialelor, informatică și proiectarea asistată de calculator), inginerești generale (Teoria mașinilor și mecanismelor, Interschimbabilitate, standardizare și metrologie, Organe de mașini, Electrotehnică și bazele electronicii, Automobile, Mașini-unelte și prelucrări mecanice, Climatologie, Termotehnică) șide specialitate (Mașini agricole, Exploatarea parcului de mașini și tractoare, Reparaţii de mașini, Tribologie și fiabilitate, mecanizarea sectorului zootehnic)

A

3 cunoaștere și înţelegere

posede cunoștinţe de specialitate în domeniu (construcţia, principiul de funcţionare, exploatarea și mentenanţa tehnicii agricole și celei din industria prelucrătoare)

A

4 abilităţi fizico-matematice

cunoască și să aplice bazele și formele de interceptare și transpunere a cunoștinţelor din matematică și fizică

A, B

5 repetabilitate experimentală

fie capabil de a confirma, de sine stătător experimental, ipoteze practice și teoretice deja cunoscute

B

6modelarea și soluţionarea problemelor

identifice elementele prioritare în elaborarea și utilizarea unui model viabil pentru diferite procese tehnologice din domeniu cu asigurarea certitudinii necesare

B

203

7 cultură inginerească și adaptabilitate

cunoască cele mai importante arii din ingineria agrară și capacitatea de a se adapta situaţiilor noi

A, C, E

8studiul literaturii de specialitate din domeniu

selecteze și utilizeze informaţii din literatura de specialitate, Internet, acte normative etc.

E

9capacitatea de a învăţa și de a lucra individual

abordeze noi domenii prin studiul individual și aprofundarea cunoștinţelor obţinute

E

10 abilităţi profesional-umane

fie capabil de a-și dezvolta simţul responsabilităţii în concordanţă cu libera alegere a cursurilor (opţionale, facultative), de a cîștiga flexibilitate profesională printr-un spectru larg de tehnici oferite în curriculă

A, B

11 abilităţi de orientare generală

înveţe, cerceteze, analizeze, expună oral și în scris în limba de stat și, cel puţin, într-o limbă de circulaţie internaţională, inclusiv prin intermediul tehnologiilor informaţionale

A, B

12 abilităţi socio-umanistice

fie capabil de a-și asuma responsabilităţi cu caracter juridic, filozofic, politologic, sociologic, psihologic și economic în situaţii reale de producţie

A, B

13 abilităţi de orientare spre specialitate

cunoască și să aplice bazele agriculturii, materialelor din ingineria agrară, metodelor de prezentare grafică a ideilor constructive și tehnologice, bazelor teoriei mecanismelor și mașinilor, principalelor soluţii constructive și a elementelor de calcul al organelor de mașini și sistemelor de transport; confecţionarea diferitor piese prin forjare, sudare, lăcătușărie, așchiere; conducerea tractorului și automobilului

A, B

14 abilităţi de comunicare

fie abil de comunicare atît în colectivul de specialiști, cît și în cel de nespecialiști în domeniu

D

Notă: Analiza informaţiei din tabel indică ponderea componentelor de tip A şi B în raport cu ceilalți trei descriptori de la Dublin.

204

Ciclul II - studii superioare de masterat

Competenţele specifice înscrise în descriptorii de la Dublin

Raytingul în funcţie de

importanţă

Denumirea succintă a competenţelor

specifice

Descrierea competenţelorla finalizarea masteratului,

studentul/a trebuie să:

Nivelul descriptorilor de la Dublin

1

modelarea analitică și predictivă în soluţionarea problemelor

identifice analitic și predictiv elementele prioritare în elaborarea și utilizarea unui model viabil pentru diferite procese tehnologice din domeniu cu asigurarea certitudinii necesare

C

2 soluţionarea problemelor

estimeze ordinea priorităţilor în baza optimizării proceselor tehnologice din domeniul ingineriei agrare cu scopul soluţionării diferitor situaţii profesionale

C

3studiul literaturii de specialitate din domeniu

fie capabil de selectare și utilizare a informaţiei din literatura de specialitate, Internet, acte normative etc.

E

4capacitatea de a învăţa și de a lucra individual

fie capabil de a aborda noi domenii prin studiul individual și aprofundarea cunoștinţelor obţinute

E

5 modelarefie capabil de a adapta modelele disponibile la date experimentale noi B

6 aprofundarea cunoștinţelor

fie capabil de a obţine și aprofunda cunoștinţe referitoare la realizările avansate din domeniu

E

7 aprofundarea cunoștinţelor

fie capabil de a obţine și aprofunda cunoștinţe din domeniile adiacente specialităţii de bază

E

8cunoaștere, perfecţionare și adaptabilitate

fie capabil de a realiza diagnoze bazate pe cercetare în vederea rezolvării problemelor prin integrarea cunoștinţelor noi sau interdisciplinare, elaborarea judecăţilor pe baza unor informaţii incomplete sau limitate, dezvoltarea de deprinderi noi ca răspuns la noile cunoștinţe și tehnici care apar și adaptarea la aceste situaţii

A, C, E

9 repetabilitate experimentală

fie capabil de a confirma de sine stătător, experimental ipoteze practice și teoretice deja cunoscute

B

205

10 abilităţi fizico-matematice

își aprofundeze cunoștinţele în domeniile fizicii și matematicii superioare

B, E

11 cercetarea de frontieră

cunoască și aplice principiile generale ale uneia sau mai multor specialităţi adiacente domeniului dat

A, B

12 abilităţi de comunicare

comunice atît cu specialiști în domeniu, cît și cu cei din afara lui D

13 capacităţi manageriale

fie capabil de a activa cu un grad sporit de autonomie, în special prin acceptarea responsabilităţii în planificarea și managementul proiectelor din domeniu

C

14 capacităţi de modernizare

posede informaţii curente referitor la metode și procedee noi din domeniu și capacitatea de a sinteriza și transmite această informaţie persoanelor cointeresate

E

15 abilităţi de cercetareprogrameze și realizeze cercetări știinţifice sub îndrumarea conducătorului știinţific

C, E

16 abilităţi profesional- umane

fie capabil de a-și dezvolta simţul responsabilităţii în concordanţă cu libera alegere a cursurilor (opţionale, facultative), de a cîștiga flexibilitate profesională printr-un spectru larg de tehnici oferite în curriculă

A, B

17 abilităţi de orientare generală

cerceteze, analizeze, expună oral și în scris, în limba de stat și, cel puţin, într-o limbă de circulaţie internaţională, inclusiv prin intermediul tehnologiilor informaţionale

B, D

18 abilităţi socio-umanistice

fie capabil de a-și asuma responsabilităţi cu caracter juridic, filozofic, politologic, sociologic, psihologic și economic în situaţii reale de producţie

D

206

19 abilităţi de orientare spre specialitate

aplice bazele agriculturii, materialelor din ingineria agrară, metodelor de prezentare grafică a ideilor constructive și tehnologice, bazelor teoriei mecanismelor și mașinilor, principalelor soluţii constructive și a elementelor de calcul al organelor de mașini și sistemelor de transport; confecţionarea diferitor piese prin forjare, sudare, lăcătușărie, așchiere; conducerea tractorului și automobilului

C, E

20 dtandarde absolute

se familiarizeze cu „lucrul de geniu” (varietatea și satisfacţia descoperirilor din domeniu) în scopul conștientizării celor mai exigente standarde

C, E

21 capacităţi lingvisticecunoască la nivel de comunicare fluentă o limbă de circulaţie internaţională

D

Notă: Analiza informaţiei din tabel indică diminuarea ponderii componentelor A şi B în favoarea celorlalță trei descriptori de la Dublin.

207

Doctorat

Competenţele specifice înscrise în descriptorii de la Dublin

Raytingul în funcţie

de importanţă

Denumirea succintă a

competenţelor specifice

Descrierea competenţelor

la finalizarea doctoratului, doctorandul/a trebuie să:

Nivelul descriptorilor de la Dublin

1studiul literaturii de specialitate din domeniu

selectezee, sintetizeze și utilizeze informaţii privind stadiul actual al anumitor probleme cu caracter știinţific

E

2 capacitatea de a lucra individual

aplice metodele avansate de programare și prelucrare a datelor experimentale și realizarea cercetărilor în baza programelor elaborate

E

3 modelarefie capabil de a crea modele noi adecvate diferitor situaţii reale B

4 aprofundarea cunoștinţelor

extindă sau redefinească cunoștinţele și/sau practica profesională existentă în cadrul domeniului sau la interferenţă cu alte domenii

C-E

5 aprofundare și adaptabilitate

utilizeze cunoștinţele pentru a analiza critic, a evalua și a sintetiza idei noi și complexe, a celor mai avansate din domeniu și adaptarea la aceste situaţii

C, E

6 repetabilitate experimentală

confirme de sine stătător, experimental, ipoteze practice și teoretice deja cunoscute

B

7 elaborare și aplicare

conceapă, elaboreze și proiecteze noi tehnologii, procese, utilaje etc. cu implementarea acestora în producţie și obţinerea de noi cunoștinţe și soluţii procedurale

C, E

8 cercetarea de frontieră

realizeze investigaţii știinţifice la intersecţia diferitor domenii adiacente A

9 capacităţi lingvistice

cunoască la nivel de comunicare și prezentare a rezultatelor știinţifice într-o limbă de circulaţie internaţională

D

10capabilitate de comunicare specifică

promoveze, în context academic și profesional, progresul tehnico-știinţific într-o societate bazată pe cunoaștere

D

Notă: Analiza informaţiei din tabel indică ponderea absolută a componentelor C, D, E în raport cu celelalți doi descriptori de la Dublin.

208

3.2.

Cor

elaţ

ia „

final

ităţi

de st

udiu

şi co

mpe

tenţ

e –

curr

icul

um”

Tran

spun

erea

fina

lităţ

ilor

de s

tudi

u și

com

pete

nţel

or p

reco

niza

te în

con

ţinut

uri/

curr

icul

um p

rin u

nită

ţi de

cur

s/m

odul

e sîn

t st

ruct

urat

e co

nfor

m co

mpo

nent

elor

pla

nulu

i de

învă

ţăm

înt ș

i sîn

t pre

zent

ate

în ta

bele

le d

e m

ai jo

s.

Cor

elaţ

ia „u

nita

te d

e cu

rs/fi

nalit

ăţi d

e st

udii

scon

tate

pen

tru

licen

ţă” /

Cod

curs

Uni

tate

a de

curs

(mod

ul)

Num

ăr

cred

ite

ECTS

Fina

lităţ

ile d

e st

udiu

în o

rdin

ea p

rior

ităţil

or

existent

12

34

56

78

910

1112

1314

F.M

atem

atic

i sup

erio

are

16

 +

 +

++

++

+ 

  

+ 

F.G

eom

etrie

des

crip

tivă

4 

++

 +

++

++

  

 +

 F.

Baze

le a

grob

iolo

gice

ale

ingi

nerie

i agr

are

2+

  

 +

+ 

++

  

 +

 F.

Mat

emat

ici s

uper

ioar

e 2

4 

+ 

++

++

++

  

 +

 F.

Fizi

că5

 +

 +

++

++

+ 

  

+ 

F.Ba

zele

gra

fice

ale

proi

ectă

rii5

 +

+ 

++

++

+ 

  

+ 

F.St

udiu

l mat

eria

lelo

r4

 +

+ 

++

++

+ 

  

+ 

F.M

ecan

ică

teor

etic

ă6

 +

 +

++

++

+ 

  

+ 

F.Te

hnol

ogia

mat

eria

lelo

r4

 +

+ 

++

++

+ 

  

+ 

F.Re

zist

enţa

mat

eria

lelo

r6

 +

 +

++

++

+ 

  

+ 

F.M

otoa

re c

u ar

dere

inte

rnă

4+

 +

 +

++

++

  

 +

 F.

Baze

le te

oret

ice

ale

auto

vehi

cule

lor*

4

+ 

+ 

++

++

+ 

  

+ 

S.Pr

actic

ă di

dact

ică

la at

elie

rul m

ecan

ic6

+ 

+ 

++

++

+ 

  

+ 

S.Ec

onom

ie ap

licat

ivă

și co

ntab

ilita

te3

+ 

  

 +

  

++

 +

 +

∗ pe

ntru

disc

iplin

ele

nota

te c

u cr

atim

ă se

pre

coni

zeaz

ă pr

edar

ea în

mod

ul

209

S.Pr

actic

ă te

hnol

ogic

ă6

+ 

+ 

++

++

+ 

  

+ 

S.Au

tove

hicu

le5

+ 

+ 

++

++

+ 

  

+ 

S.M

așin

i agr

icol

e 1

6+

 +

 +

++

++

  

 +

 S.

EPM

T 1

3+

 +

 +

++

++

  

 +

 S.

Repa

raţii

de

maș

ini 1

3+

 +

 +

++

++

  

 +

 S.

Prac

tică

dida

ctic

ă6

+ 

+ 

++

++

+ 

  

+ 

S.Se

curit

atea

act

ivită

ţii v

itale

3+

 +

  

 +

++

+ 

 +

+

S.M

anag

emen

t și m

arch

etin

g în

teha

gros

ervi

cii

4+

  

  

  

++

+ 

+ 

+

S.Pr

actic

ă de

bac

helo

r4

+ 

+ 

++

++

++

  

++

G.

Lim

ba st

răin

ă4

  

  

  

  

 +

++

 +

G.

Psih

olog

ia co

mun

icăr

ii4

  

  

  

  

 +

++

 +

G.

Lim

ba st

răin

ă4

  

  

  

  

 +

++

 +

G.

Info

rmat

ică

4 

  

  

++

++

 +

 +

 U

.Et

ică

prof

esio

nală

4 

  

  

  

  

++

+ 

+U

.El

emen

te d

e cu

ltură

uni

vers

ală

și na

ţiona

lă

4 

  

  

  

  

++

+ 

+

U.

Baze

le st

atul

ui, d

rept

ului

și le

gisla

ţiei m

unci

i4

+ 

  

  

++

++

 +

++

U.

Baze

le m

icro

și m

acro

econ

omie

i4

+ 

  

 +

  

++

 +

 +

U.

Inte

grar

e ec

onom

ică

euro

pean

ă6

+ 

  

  

 +

++

++

++

U.

Ştiin

ţe fi

lozo

fice

4+

  

  

  

++

++

++

+

210

Cor

elaţ

ia „u

nita

te d

e cu

rs/fi

nalit

ăţi d

e st

udii

scon

tate

pen

tru

mas

tera

t”

Cod

curs

Uni

tate

a de

curs

(m

odul

)

Nr.

cred

ite

ECTS

Fina

lităţ

ile d

e st

udiu

în o

rdin

ea p

rior

ităţil

or

propus

12

34

56

78

910

1112

1314

1516

1718

1920

21

F.M

etod

olog

ia in

stru

irii ș

i ce

rcet

ării

-+

++

++

++

++

++

++

+

F.Ep

istem

olog

ie5

++

++

++

++

++

++

++

F.Te

hnic

i ava

nsat

e în

ce

rcet

ări ș

tiinţ

ifice

-

++

++

++

++

++

++

++

++

+

F.M

etod

olog

ia și

etic

a ce

rcet

ării

5+

++

++

++

++

++

++

++

++

S.Te

hnol

ogii

avan

sate

în

exp

loat

area

tehn

icii

agric

ole

10+

++

++

++

++

++

++

++

S.C

ondu

cere

a ca

lităţ

ii în

in

gine

ria a

grar

ă5

++

++

++

++

++

++

++

+

S.Te

hnic

i ava

nsat

e în

fia

bilit

atea

și m

ente

nanţ

a te

hnic

ii ag

ricol

e10

++

++

++

++

++

++

++

+

S.Te

hnic

i ava

nsat

e în

pr

oduc

ţia a

gric

olă

10+

++

++

++

++

++

++

++

S.Lu

brifi

anţi

și co

m-

pust

ibili

alte

rnat

ivi

5+

++

++

++

++

++

++

++

S.St

agiu

de

prac

tică

10+

++

++

++

++

++

++

++

++

++

++

S.Te

za d

e m

aste

r30

++

++

++

++

++

++

++

++

++

++

+

211

Corelaţia „unitate de curs/finalităţi de studii scontate pentru doctorat”

Cod

curs

Unitatea de curs (modul)

Număr credite ECTS

Finalităţile de studiu în ordinea priorităţilor

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nu

se ap

lică

Disciplina de specialitate

Nu

se ap

lică

+ + + + + + + +Informatică + + +Limba modernă + + + +Istoria și metodologia domeniului de cercetare + + + + +

Referat pe problematica tezei, anul 1 + + + + + + + + +Referat pe problematica tezei, anul 2 + + + + + + + + +Referat pe problematica tezei, anul 3 + + + + + + + + +Teza de doctorat + + + + + + + + + +

3.3. Proces de consultare cu persoanele

Viziunea comparativă referitor la competenţele generice

Raytingul în funcţie de importanţă Competenţe genericeStudenţi Cadre didactice Angajatori1 1 1 cunoștinţe de bază în domeniu2 2 2 cunoștinţe de bază în profesie4 3 13 capacitatea de analiză și sinteză3 4 4 capacitatea de a învăţa8 5 11 creativitate6 6 3 aplicarea cunoștinţelor în practică7 7 7 adaptabilitate5 8 8 abilităţi critice și autocritice9 9 9 comunicare orală și scrisă

13 10 13 angajament etic11 11 5 capabilităţi interpersonale12 12 6 cunoașterea unei limbi străine10 13 10 capabilitatea de a lua decizii

Notă: Tabelul este elaborat în baza prelucrării statistice a datelor obţinute în baza sondajului realizat pe un lot de 42 studenţi din anul trei bac, specialitatea „Mecaniza-rea agriculturii”, UASM; 21 cadre didactice de la Facultatea de Inginerie Agrară şi Transport Auto şi 12 angajatori din diferite domenii de activitate (producţie, cerc-

212

etare, colegii agricole, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova).

4. Volumul de muncă şi ECTS

4.1. Volumul de muncă pentru programele tipice de formare, exprimat în credite ECTS:

Ciclul 1 credit ECTS = 30 ore de lucru ale studentuluiI (Licență) 240 crediteII (Masterat) 90 crediteDoctorat Durata studiilor 3 ani

4.2. Orientări şi diferenţe în Spaţiul European al Învăţămîntului Superior în domeniul dat Un credit ECTS cuantifică 30 ore activitate de învăţare a studentului. Astfel într-

un an universitar, numărul de ore destinat activităţii didactice a studentului consti-tuie 1800 ore.

Pentru primii 3 ani de licenţă este preferabil raportul 1:1 a orelor de contact și ce-lor destinate lucrului individual. În acest caz, pentru orele de contact și pentru lucrul individual al studenţilor vor fi rezervate cîte 900 ore.

Spre deosebire de orele de contact, care se realizează pe parcursul ambelor semes-tre (două semestre cîte 15 săptămîni), activitatea de studiu individual al studentului se desfășoară atît pe parcursul acestor semestre, cît și în perioada sesiunilor (două sesiuni a cîte 4 săptămîni). Din aceste considerente cele 900 ore destinate studiului individual se vor diviza în două componente: 450 ore - lucrul individual pe parcursul semestrelor; 450 – lucrul individual în perioada sesiunilor.

De menţionat că lucrul individual pe parcursul semestrelor va include și lucrul individual ghidat de către profesor, care va conţine următoarele componente:

a) – 10% pentru disciplinele care au un număr considerabil de lucrări de labo-rator;

b) – 25% pentru disciplinele care prevăd realizarea temelor individuale extracu-ricular de calcul, grafice, situaţii individuale etc.;

c) – 40% pentru disciplinele care prevăd realizarea proiectelor (tezelor) de an.La ultimul an de licenţă, raportul recomandabil de ore contact/ore de studii indi-

vidual este 1:2. La studiile de masterat se prevede raport de 1:3. Analiza experienței naționale și europene, în vederea determinării particularităților

pregătirii specialiștilor pe domeniul respectiv, arată că domeniul respectiv, arată că domeniul de formare profesională Protecția plantelor în Universitatea Agrară, este perceput la fel ca și în alte țări europene, cum ar fi: Franța, Belgia, Italia, România, Cehia, etc.

Toate instituţiile de învăţămînt acordă diploma de licență în domeniul de formare profesională Inginerie agrară cu condiţia acumulării a 240 credite ECTS.

213

Este indicată menţinerea condiţiei de acumulare a 330 credite pentru acordarea diplomei de master și impunerea condiţiei de acces la doctorat numai a deţinătorilor diplomei de master.

5. Învăţare, predare şi evaluareÎnvățămîntul la ciclul I (licență) se asigură prin:

• folosirea în predare a metodelor de comunicare verbală (expozitive şi interogative) şi celor bazate pe acţiune;

• desfăşurarea activităţilor didactice (prelegerilor, seminarelor, laboratoarelor, prac-ticilor etc.) cu folosirea instrumentelor active de motivare şi impulsionare a intere-sului cognitiv, de antrenare şi dezvoltare a capacităţilor profesionale din domeniul ingineriei agrare;

• acordarea priorităţilor în dezvoltare a personalităţii, capacităţilor şi aptitudinilor subordonate principiilor educaţiei permanente, urmărind însuşirea şi confirma-rea unor tehnici de muncă independentă, punînd accentul pe învăţare şi nu pe predare;

• utilizarea calculatorului la prezentarea prelegerilor, seminarelor şi lucrărilor prac-tice;

• soluţionarea diferitor probleme de situaţie în echipe de studenţi; • încurajarea studenţilor, în cadrul lecţiilor practice, să comenteze modalităţile, fo-

losite de către colegi, în rezolvarea problemelor generale şi celor specifice;• soluţionarea problemelor pe cale experimentală sau propunerea căilor de soluţio-

nare a acestora, folosind materialul studiat anterior;• realizarea proiectelor de an, care să confirme şi să aprofundeze cunoştinţele obţi-

nute la o disciplină sau un grup de discipline;• încurajarea studenţilor, în cadrul lecţiilor practice, să comenteze modalităţile, fo-

losite de către colegi, în rezolvarea problemelor generale şi celor specifice;• familiarizarea studenţilor cu metodele de culegere, sistematizare şi asimilare a

informaţiei necesare pentru însuşirea materialului prevăzut de către programele analitice.

Metodele expozitive (prelegerea, cursul, instructajul, expunerea cu întrebări și cea cu ilustraţii audiovizuale) se folosesc cînd este necesar de prezentat materialul relativ repede și în volum destul de mare cum sînt unele informaţii, precum și pentru pre-zentarea noţiunilor introductive sau de sinteză.

Metodele interogative (dezbaterea, colocviul, cursul prin întrebări și răspunsuri, masa rotundă), se folosesc în cadrul seminarelor și în activităţi de evaluare a cunoș-tinţelor pentru completarea metodelor expozitive, conferind posibilitatea de a stabili un dialog amplu și continuu între student și profesor.

Metodele bazate pe acţiunea studentului includ acţiuni directe asupra obiectului studiat investigaţia pentru a-i sesiza aspectele esenţiale, după care urmează formula-rea modelelor explicative cu evidenţierea legităţilor diferitor obiecte și fenomene din ingineria agrară și ramurile conexe.

În desfășurarea activităţilor didactice un loc aparte este rezervat metodei Feed-back, utilizată, în deosebi, la realizarea temelor individuale, folosind Feed-backul profesor-student. Aceasta permite evidenţierea performanţelor obţinute de către stu-

214

dent, depistarea lacunelor în procesul de asimilare a materialului, propune căi de depășire a acestora și încurajează studentul la autoinstruire continuă.

Utilizarea calculatorului la prezentarea prelegerilor, seminarelor și lucrărilor prac-tice permite stocarea, prelucrarea și diseminarea unui volum impresionant de infor-maţii către studenţi. În cazul lucrărilor practice, utilizarea calculatorului facilitează prezentarea principalelor elemente teoretice si a schemelor experimentului, înscrie-rea și prelucrarea datelor obţinute, prelucrarea statistică a informaţiei experimentale, sporirea veridicităţii și credibilităţii concluziilor făcute. De asemenea, se pot obţine modelări si simulări bidimensionale și tridimensionale care permit demonstrarea atît a funcţiei, cît și a formei.

Prin soluţionarea diferitor probleme de situaţie în echipe, studenţii se divizează în echipe, pentru a rezolva diverse probleme generale într-o perioadă de timp defi-nitivată. Activitatea studenţilor este ghidată de către cadrul didactic, care trasează obiectivele necesare pentru soluţionarea problemei, specificînd interconexiunea cu cunoștinţele obţinute anterior, și solicitîndu-le să explice logica studentului în rezol-varea problemei și încrederea în corectitudinea răspunsului.

Veridicitatea evaluării se asigură prin utilizarea următoarelor forme estimatorii:• Evaluarea iniţială, prin care se determină gradul de competenţă pentru mersul

didactic ulterior în realizarea unor obiective ce urmează să se efectueze la înce-putul predării unei teme;

• Evaluarea continuă (formativă) care se realizează prin verificări sistematice, in-tegrate în procesul complex de predare/învăţare/evaluare, ale gradului de rea-lizare a obiectivelor de învăţare imediat după încheierea unei prelegeri, teme, întrebări etc., precum și în interiorul acestora.

Pentru a evidenţia capacităţile de reflecţie, decizionale, de ordonare a competen-ţelor caracteristice programului se folosește evaluarea prin portofoliu.

Evaluarea prin portofoliu este parte a programului de studiu și se realizează pentru a evidenţia cunoștinţele și abilităţile studentului într-o varietate de competenţe. Por-tofoliul reprezintă o modalitate de reflecţie oferind posibilitatea evaluării autocritice a lucrului studentului și a eficienţei interacţiunii interpersonale în contexte specifice. Portofoliul, de asemenea, este utilizat în timpul interviului pentru angajare în cîmpul muncii;• Evaluarea finală (cumulativă, sumativă). Se realizează prin verificări și aprecieri

periodice la sfîrșitul unui capitol, sistem de lecţii, întregii activităţi (semestriale) în vederea estimării nivelului real de realizare a obiectivelor preconizate.

Învățămîntul la ciclul II (master) se bazează pe competențe obținute la ciclul I.Capacitatea de obţinere și aprofundare a cunoștinţelor privind realizările avansate

din domeniul ingineriei agrare, de exemplu „Logistică și mentenanţa tehnicii agrico-le și celei din industria prelucrătoare” se asigură prin includerea suplimentară faţă de tehnicile folosite la ciclul întîi și anume: • Elementele de cercetare, experimentare, optimizare, identificare a situaţiilor de

aplicare a teoriilor avansate;• Selectarea și operaţionalizarea cunoștinţelor teoretice adecvate activităţii în do-

meniu;• Transferul cunoștinţelor aprofundate în domeniile adiacente ingineriei agrare;

215

• Declanșarea demersurilor cognitive de observaţie, sintetizare, investigare, con-struire a ideilor, elaborarea răspunsurilor, soluţionare a situaţiilor de problemă, folosind metodele de explorare (observaţie, experiment, cercetarea documente-lor, demonstrarea, modelarea, algoritmizarea) și problematizare (punerea, ela-borarea, rezolvarea problemelor, crearea situaţiilor de problemă prin evidenţie-rea contradicţiilor).

6. Sporirea calităţiiCalitatea învăţămîntului în universitate este asigurată de utilizarea diferitor com-

ponenţe generice conform Programului Tuning (competenţe instrumentale, compe-tenţe interpersonale, competenţe sistemice). Strategiile de management al calităţii sînt permanent corelate cu orientările și acţiunile în acest domeniu la nivel european. Programele de studii utilizate demonstrează capacităţi de realizare a obiectivelor pla-nificate, satisfac exigenţele și așteptările beneficiarilor interni și externi, garantează respectarea standardelor de calitate.

Sporirea nivelului calităţii învăţămîntului își găsește exprimare prin:• Proiectarea misiunii și viziunii în construirea ofertei de servicii a relaţiilor cu

beneficiarii;• Realizarea efectivă a activităţilor, cuprinse în strategia universităţii, ce contribu-

ie la furnizarea ofertei de servicii potrivit cerinţelor standardelor calităţii de tip ISO 9000;

• Monitorizarea activităţilor planificate și colectarea datelor care confirmă gradul de realizare a performanţelor cuprinse în standard;

• Autoevaluarea eficienţei activităţilor programate pe baza dovezilor înregistrate;• Evaluarea externă;• Îmbunătăţirea continuă a capacităţii instituţionale prin programe de dezvolta-

re;• Sporirea profesionalizării și aplicabilităţii în domeniul ingineriei agrare, asigu-

rată de dezvoltarea competenţelor interactiv-profesionale. Aspectele principale ale acestui proces constau în mobilitate, angajare în cîmpul muncii și instruire continuă;

• Asigurarea mobilităţii comunităţii academice prin utilizarea sistemului de cre-dite transferabile ECTS ce asigură transparenţa instruirii și accesul studenţilor la studii de calitate pe întreaga perioadă de activitate profesională, avînd posibi-litatea alegerii a traseului educaţional;

• Facilitarea angajării în cîmpul muncii este asigurată de corelarea programelor de studii la exigenţele mereu crescînde ale clienţilor prin consultanţă continuă cu angajatorii. Un aport semnificativ în realizarea acestui deziderat este acordarea unor noi valenţe stagiilor de practică care contribuie la menţinerea stabilităţii și echilibrului formării specialiștilor în domeniul ingineriei agrare, se utilizează dialogul student-practician cu relaţii de tipul Feedback;

• Utilizarea comitetelor interne și externe de audit al calităţii instruirii în care sînt incluși angajatori, cadre din învăţămînt și cercetare, studenţi.

CADRUL NAŢIONAL AL CALIFICĂRILOR

Învăţămînt Superior

Domeniul de formare profesională

641 Medicină veterinară

217

Universitatea coordonatoare – Universitatea Agrară de Stat din Moldova

Coordonator elaborare: Donica Gheorghe, doctor,

conferențiar universitar

218

1. Introducere în domeniul de formare profesională

1.1. Descriere generală a domeniului şi caracteristicilor-cheie ale acestuiaDomeniul vizează pregătirea specialiștilor medici veterinari cu o pre-gătire teoretică profundă și practică pentru a activa cu succes în întregul spectru al serviciului sanitar veterinar: planificarea măsurilor de profilaxie și comba-tere a zooantroponozelor, promovarea în sectourl zootehnic obștesc și privat a cunoștinţelor privind alimentaţia, întreţinerea și exploatarea corectă a animale-lor; obţinerea, prelucrarea, controlul sanitar veterinar al produselor de origine animalieră și sănătatea publică; studierea pieţei interne și externe, managmentul, marketingul, economia, relaţiile economice internaţionale, informatica, cerce-tarea. Acest domeniu reglementat sectorial în cadrul Uniunii Europene ( studii superioare integrate cu durata de 6 ani și respectiv 360 credite ECTS ) în esenţă este perceput în același mod în majoritatea ţărilor europene, avînd aceeași denu-mire – Medicina Veterinară. În cadrul domeniului Medicina Veterinară se realizează specialitatea 641.1 Medi-

cină Veterinară. La elaborarea programului de studii au fost identificate, la nivel naţional, necesi-

tăţile societăţii în pregătirea specialiștilor în domeniul dat. În acest proces, alături de comunitatea universitară, au fost antrenaţi și diferiţi angajaţi.

Programul a oferit o pondere scontată din punct de vedere academic.

1.2. Caracteristici - cheieNivelul Studii superioare integrate Doctorat

Durata studiilor 6 ani 3 ani ( 4 ) *Credite de studiu

ECTS 360 credite Nu se aplică

Forma de organizare Învăţămînt de zi Învăţămînt de zi și cu

frecvenţă redusă

Condiţii de acces Diplomă de studii liceale, diplomă de colegiu, diplomă de studii superioare

Studii superioare integrate

Precondiţii - -Stagii de practică Cu titlu obligatoriu Nu se realizează

219

Reguli de examinare şi

evaluare

Evaluarea se realizează prin:

1. evaluarea periodică, pe parcursul între-gului an de studii, la lucrări practice și seminare, realizarea lucrărilor individu-ale de proiectare și cercetare cu scopul estimării competenţelor specifice pentru studii superioare integrate;

2. evaluarea intermediară la mijlocul fiecărui semestru, în scopul stabilirii nivelului și ritmului de acumulare a cunoștinţelor de către fiecare student;

3. evaluare finală semestrială menită să aprecieze gradul de însușire a disciplinelor programate.

Evaluarea se realizează prin:1. susţinerea exame-

nelor de doctorat pentru testarea competenţelor generale.

2. susţinerea a trei referate știinţifice pe disciplina de specialitate, în sco-pul aprecierii com-petenţelor specifice profesionale.

Modalitate de evaluare finală Susţinerea tezei de master Susţinerea tezei de

doctor

Certificare Diplomă de studii superioare integrate (licenţă + master) Diplomă de doctor

Titlu acordat Master Doctor

Drepturi pentru absolvenţi

– a aplica pentru programe de doctorat; – acces la piaţa muncii; – oportunităţi LLL**

– realizarea postdoctoratului;

– acces pe piaţa muncii;

– oportunităţi LLL

Autorizarea programelor

Regulamentele stabilite prin lege de către Parlamentul Republicii Moldova. Programele sînt aprobate de cătreSenatul Universitar și confirmate de către Ministerul Educaţiei și cel de resort. Odată la 5 ani programele sînt acreditate în modul stabilit.

Consiliul Naţional de Atestare și Acreditare sau altă structură abilitată

* în cazul studiilor cu frecvența redusă în modul stabilit** LLL – Lifelong learning

220

2. Titluri (calificări) şi ocupaţii

2.1. Descrierea calificării domeniului Medicină VeterinarăCalificarea Titluri acordate/componente specifice

Studii superioare integrate (licenţă

+ masterat)

Master în medicina veterinară acordat în urma studiilor superioare integrate. Studiile prevăd o aprofundare a cunoștinţelor în optimizare și cercetare prin combinarea studiilor teoretice cu aplicaţiile practice. O parte din cursuri vor avea caracter strict vocaţional în funcţie de specializarea aleasă. Studiile se finalizează cu susţinerea tezei de master.

Doctorat

Doctor în medicina veterinară; doctor în biologie. Studiile prevăd pregătirea cadrelor știinţifice de înaltă calificare pentru necesităţile știinţei, învăţămîntului și altor domenii de activitate, în scopul asigurării progresului știinţific și social-economic al ţării.Este obligatoriu susţinerea tezei de doctor în medicina veterinară sau biologie.

2.2. Ocupaţii tipice pentru absolvenţii domeniului 641 Medicină veterinară

Studii superioare integrate (licenţă + masterat)

Domenii de specializare

Categorii/grupuri de profesii pe domenii de activitate economică

Lista profesiilor conform specializării

Medicină veterinară Medicina Veterinară

– Director general al Agenţiei Sanitar-veterinară și pentru siguranţa produselor de origine animală

– medic veterinar șef al Direcţiei Generale Medicină Veterinară cu Inspectoratul Veterinar de Stat

– medic veterinar șef al Direcţiilor sanitar veterinare raionale și municipale pentru siguranţa produselor de origine animală

– medic veterinar oficial la serviciul veterinar de Stat pentru frontieră și transport

– medic veterinar de liberă practică în unităţile deţinătoare de animale sau care transportă, depozitează și prelucrează produse de origine animală

– medic veterinar de liberă practică la circuri; menagerii, precum și în unităţile militare, cele subordonate Ministerului Apărării

– medic veterinar de liberă practică în gospodăriile avicole, piscicole și vînătorești

– medic veterinar a camerei de licenţiere – medic veterinar de liberă practică

în compania de asigurări – medic veterinar de liberă practică

(master) în domeniul farmacoterapiei

221

Medicină veterinară

Medicina Veterinară

– medic veterinar de liberă practică (master) în domeniul controlului și expertizei produselor de origine animală

– medic veterinar de liberă practică (master) în domeniul bolilor animalelor de companie

Învăţămînt

– asistent universitar – lector universitar – profesor în colegiu – inspector în învăţămîntul secundar profesional – șef laborator

Cercetare – colaborator știinţific – șef laborator

Doctorat

Domenii de specializare

Categorii/grupuri de profesii pe domenii de activitate economică

Lista profesiilor conform specializării

Medicina Veterinară

Învăţămînt – lector superior universitar – conferenţiar universitar – profesor universitar

Cercetare – cercetător – șef laborator de cercetări știinţifice – șef laborator de producţie

2.3. Rolul domeniului în alte programe de formareDomeniile de formare profesională / specialităţile care necesită includerea cursu-

rilor din domeniul 641 Medicină Veterinară sînt după cum urmează:614.1 Zootehnie, 618.1 Biotehnologii agricole. Limba străină, psihologia comunică-

rii, elemente de cultură universală și naţională, știinţe filozofice, integrarea economi-că europeană, bazele statului dreptului și legislaţia muncii, bazele micro- și macroe-conomiei, chimia generală, zoologia.

3. Finalităţi de studiu şi competenţe – descriptori de nivel

3.1. Descrierea finalităţilor de studiu şi a competenţelorFianlităţile de studiu/rezultatele învăţării sînt exprimate în competenţe specifice

și generice ( în conformitate cu Descriptorii de la Dublin și lista competenţelor, reco-mandată în cadrul proiectului Tuning ), relevante pentru subiectele la fiecăre ciclu, și luîndu-se în consideraţie nivelul competenţelor.

În tabelul de mai jos sînt indicate Competenţele specifice înscrise în descriptorii de la Dublin, exprimaţi în cinci dimensiuni după cum urmează:

A. Cunoaștere și înţelegereB. Aplicarea cunoștinţelor și înţelegereC. Abilităţi analitice și predictiveD. Abilităţi de comunicareE. Abilităţi de a învăţa

222

Competenţele generale înscrise în descriptorii de la Dublin

Raytingul în funcţie de importanţă

Competenţe generale

1. cunoștinţe de bază în domeniu2. cunoștinţe de bază în profesie3. capacitatea de analiză și sinteză4. capacitatea de a învăţa5. creativitate6. aplicarea cunoștinţelor în practică7. adaptabilitate8. abilităţi critice și autocritice9. comunicare orală și scrisă

10. angajament etic11. capabilităţi interpersonale12. cunoașterea unei limbi străine13. capabilitatea de a lua decizii

223

Stud

ii su

peri

oare

inte

grat

e (l

icen

ţă +

mas

tera

t)

Com

pete

nţel

e sp

ecifi

ce în

scri

se în

des

crip

tori

i de

la D

ublin

Ray

tingu

l în

func

ţie d

e im

port

anţă

Den

umir

ea su

ccin

tă a

co

mpe

tenţ

elor

spec

ifice

Des

crie

rea

com

pete

nţel

or

la fi

naliz

area

stud

iilor

supe

rioar

e int

egra

te în

med

icin

a ve

terin

ară,

stu

dent

ul/a

treb

uie s

ă:)

Niv

elul

de

scri

ptor

ilor

de la

Dub

lin

1.m

odel

area

ana

litic

ă și

pred

ictiv

ă în

solu

ţiona

rea

prob

lem

elor

iden

tifice

ana

litic

și p

redi

ctiv

elem

ente

le p

riorit

are

în el

abor

area

și u

tiliz

area

un

ui m

odel

via

bil p

entr

u di

ferit

e pr

oces

e te

hnol

ogic

e di

n do

men

iu c

u as

igur

area

cert

itudi

nii n

eces

are

C

2.so

luţio

nare

a pr

oble

mel

ores

timez

e or

dine

a pr

iorit

ăţilo

r în

baza

opt

imiz

ării

proc

esel

or te

hnol

ogic

e di

n do

men

iul m

edic

inii

vete

rinar

e cu

scop

ul so

luţio

nării

dife

ritor

situ

aţii

prof

esio

nale

C

3.st

udiu

l lite

ratu

rii d

e sp

ecia

litat

e în

dom

eniu

sele

ctez

e și

să u

tiliz

eze

info

rmaţ

ii di

n lit

erat

ura

de sp

ecia

litat

e, In

tern

et, a

cte

norm

ativ

e et

c.E

4.ca

paci

tate

a de

a în

văţa

și d

e a

lucr

a in

divi

dual

abor

deze

noi

dom

enii

prin

stud

iul i

ndiv

idua

l și a

prof

unda

rea

cuno

știn

ţelo

r ob

ţinut

eE

5.m

odel

are

adap

teze

mod

elel

e di

spon

ibile

la d

ate

expe

rimen

tale

noi

B

6.ap

rofu

ndar

ea c

unoș

tinţe

lor

fie c

apab

il de

a o

bţin

e și

apro

fund

a cu

noșt

inţe

refe

ritoa

re la

real

izăr

ile

avan

sate

din

dom

eniu

E

7.ap

rofu

ndar

ea c

unoș

tinţe

lor

fie c

apab

il de

a o

bţin

e și

apro

fund

a cu

noșt

inţe

din

dom

eniil

e ad

iace

nte

spec

ialit

ăţii

de b

ază

E

8.cu

noaș

tere

, pe

rfec

ţiona

re și

ad

apta

bilit

ate

real

izez

e di

agno

ze b

azat

e pe

cerc

etar

e în

ved

erea

rezo

lvăr

ii pr

oble

mel

or p

rin

inte

grar

ea c

unoș

tinţe

lor n

oi sa

u in

terd

iscip

linar

e, el

abor

area

jude

căţil

or p

e ba

za u

nor i

nfor

maţ

ii in

com

plet

e sa

u lim

itate

, dez

volta

rea

de d

eprin

deri

noi

ca ră

spun

s la

noile

cun

oștin

ţe ce

apar

și a

dapt

area

la a

cest

e sit

uaţii

A,C

,E

224

9.re

peta

bilit

ate

expe

rimen

tală

confi

rme

de si

ne st

ătăt

or, e

xper

imen

tal i

pote

ze p

ract

ice

și te

oret

ice

deja

cu

nosc

ute

B

10.

abili

tăţi

bioc

him

ice

își ap

rofu

ndez

e cu

noșt

inţe

le în

dom

eniil

e bi

ochi

mic

eB,

E

11.

cerc

etar

ea d

e fr

ontie

răcu

noas

că și

aplic

e pr

inci

piile

gen

eral

e al

e un

eia

sau

mai

mul

tor s

peci

alită

ţi ad

iace

nte

dom

eniu

lui d

atA

,B

12.

abili

tăţi

de co

mun

icar

eco

mun

ice a

tît cu

spec

ialiș

ti în

dom

eniu

, cît

și cu

cei d

in af

ara

lui

D

13.

capa

cită

ţi m

anag

eria

lefie

cap

abil

de a

act

iva

cu u

n gr

ad sp

orit

de au

tono

mie

în sp

ecia

l prin

ac

cept

area

resp

onsa

bilit

ăţii

în p

lani

ficar

ea și

man

agem

entu

l ser

vici

ilor s

anita

r ve

terin

are

C

14.

capa

cită

ţi de

mod

erni

zare

pose

de in

form

aţii

cure

nte

refe

ritoa

re la

met

ode

și pr

oced

ee n

oi d

in d

omen

iu

și ca

paci

tate

a de

a si

ntet

iza

și tr

ansm

ite a

ceas

tă in

form

aţie

per

soan

elor

co

inte

resa

teE

15.

abili

tăţi

de ce

rcet

are

fie c

apab

il de

a p

rogr

ama

și re

aliz

a ce

rcet

ări ș

tiinţ

ifice

sub

îndr

umar

ea

cond

ucăt

orul

ui șt

iinţifi

cC

,E

16.

abili

tăţi

prof

esio

nal-u

man

eî-ș

i dez

volte

sim

ţul r

espo

nsab

ilită

ţii în

conc

orda

nţă

cu li

bera

ale

gere

a

curs

urilo

r (op

ţiona

le, f

acul

tativ

e), d

e a

cîșt

iga

flexi

bilit

ate

prof

esio

nală

prin

tr-

un sp

ectr

u la

rg d

e m

etod

e of

erite

în c

urric

ulă

A,B

17.

abili

tăţi

de o

rient

are

gene

rală

cerc

etez

e, an

aliz

eze,

expu

nă o

ral ș

i în

scris

, în

limba

de s

tat ș

i, ce

l puţ

in, î

ntr-

o lim

bă d

e ci

rcul

aţie

inte

rnaţ

iona

lă, i

nclu

siv p

rin in

term

ediu

l teh

nolo

giilo

r in

form

aţio

nale

B,D

18.

abili

tăţi

soci

o-um

anist

ice

fie c

apab

il de

a-ș

i asu

ma

resp

onsa

bilit

ăţi c

u ca

ract

er ju

ridic

, filo

sofic

, po

litol

ogic

, soc

iolo

gic,

psih

olog

ic și

eco

nom

ic în

situ

aţii

real

e de

pro

ducţ

ieD

225

19.

abili

tăţi

de o

rient

are

spre

sp

ecia

litat

e

fie c

apab

il de

org

aniz

are

a m

ăsur

ilor d

e pr

ofila

xie

și co

mba

tere

a zo

onoz

elor

și

antr

opoz

oono

zelo

z; di

agno

stic

ului

și tr

atam

entu

lui b

olilo

r ter

apeu

tice,c

hiru

rgic

ale,g

inec

olog

ice,i

nfec

ţioas

e și

para

zita

re la

ani

mal

e, pă

sări,

peșt

i și

albi

ne; a

sigur

area

cont

rolu

lui a

supr

a ob

ţiner

ii pr

odus

elor

și m

ater

iei p

rime

de o

rigin

e an

imal

ă și

a pr

odus

elor

veg

etal

e ca

litat

ive

din

pun

ct d

e v

eder

e sa

nita

ro v

eter

inar

; apl

icar

ea n

orm

elor

etic

e, de

onto

logi

ce și

jurid

ice

în

dom

eniu

C,E

20.

stan

dard

e ab

solu

tecu

noas

că în

deap

roap

e „

lucr

ul d

e ge

niu

”( v

arie

tate

a și

satis

facţ

ia

desc

oper

irilo

r din

dom

eniu

) în

scop

ul co

nștie

ntiz

ării

celo

r mai

exi

gent

e st

anda

rde

C,E

21.

capa

cită

ţi lin

gvist

ice

cuno

ască

la n

ivel

de

com

unic

are

fluen

tă a

une

i lim

bi d

e ci

rcul

aţie

in

tern

aţio

nală

D

Not

ă: A

naliz

a in

form

aţie

i din

tabe

l ind

ică

dim

inua

rea

pond

erii

com

pone

ntel

or A

şi B

în fa

voar

ea c

elor

lalte

trei

des

crip

torii

de

la D

ublin

.

Doc

tora

t

Com

pete

nţel

e sp

ecifi

ce în

scri

se în

des

crip

tori

i de

la D

ublin

Ray

tingu

l în

func

ţie d

e im

port

anţă

Den

umir

ea su

ccin

tă a

co

mpe

tenţ

elor

spec

ifice

Des

crie

rea

com

pete

nţel

or

la fi

naliz

area

doc

tora

tulu

i, do

ctor

andu

l/a tr

ebui

e să:

Niv

elul

de

scri

ptor

ilor

de la

Dub

lin

1.st

udiu

l lite

ratu

rii d

e sp

ecia

litat

e di

n do

men

iuse

lect

eze,

sinte

tizez

e și

utili

zeze

info

rmaţ

ii pr

ivin

d st

adiu

l act

ual a

l anu

mito

r pr

oble

me

cu c

arca

ter ș

tiinţ

ific

E

2.ca

paci

tate

a de

a lu

cra

indi

vidu

alap

lice

met

odel

e av

ansa

te d

e pr

ogra

mar

e și

prel

ucra

re a

dat

elor

exp

erim

enta

le

și re

aliz

area

cerc

etăr

ilor î

n ba

za p

rogr

amel

or el

abor

ate

E

3.m

odel

are

fie c

apab

il de

a cr

ea m

etod

e no

i ade

cvat

e di

ferit

or si

tuaţ

ii re

ale

B

4.ap

rofu

ndar

ea c

unoș

tinţe

lor

extin

dă sa

u re

defin

easc

ă cu

noșt

inţe

le și

/sau

pra

ctic

ii pr

ofes

iona

le e

xist

ente

în

cadr

ul d

omen

iulu

i sau

la in

terf

eren

ţa c

u al

te d

omen

iiC

,E

226

5.ap

rofu

ndar

e și

adap

tabi

litat

eut

ilize

ze c

unoș

tinţe

le p

entr

u a

anal

iza

criti

c, a

eva

lua

și a

sinte

tiza

idei

noi

și

com

plex

e, a

celo

r mai

avan

sate

din

dom

eniu

și a

dapt

area

la a

cest

e sit

uaţii

C,E

6.re

peta

bilit

ate

expe

rimen

tală

fie c

apab

il de

a co

nfirm

a de

sine

- st

ătăt

or e

xper

imen

tal,

ipot

eze

prac

tice

și te

oret

ice

cuno

scut

eD

7.el

abor

are

și ap

licar

eco

ncea

pă, e

labo

reze

noi

met

ode

de p

rofil

axie

și tr

atam

ent c

u im

plim

enta

rea

aces

tora

în p

rodu

cţie

și o

bţin

erea

de

noi c

unoș

tinţe

și so

luţii

pro

cedu

rale

C,E

8.ce

rcet

area

de

fron

tieră

fie c

apab

il de

a re

aliz

a in

vest

igaţ

ii șt

iinţifi

ce la

inte

rsec

ţia d

iferit

or d

omen

ii ad

iace

nte

A

9.ca

paci

tăţi

lingv

istic

ecu

noas

că la

niv

el d

e co

mun

icar

e și

prez

enta

re a

rezu

ltate

lor ș

tiinţ

ifice

într

-o

limbă

de

circ

ulaţ

ie in

tern

aţio

nală

D

10.

capa

bilit

ate

de co

mun

icar

e sp

ecifi

căpr

omov

eze,

în co

ntex

t aca

dem

ic și

pro

fesio

nal,

prog

resu

l teh

nico

-știi

nţifi

c în

tr-o

soci

etat

e ba

zată

pe

cuno

aște

re

D

Not

ă: A

naliz

a in

form

aţie

i din

tabe

l ind

ică

pond

erea

abs

olut

ă a

com

pone

ntel

or C

, D, E

în ra

port

cu

cele

lalți

doi

des

crip

tori

de la

D

ublin

.

227

Cor

elaţ

ia „fi

nalit

ăţi d

e st

udiu

şi co

mpe

tenţ

e –

curr

icul

um”

Tran

spun

erea

fina

lităţ

ilor

de s

tudi

u și

com

pete

nţel

or p

reco

niza

te în

con

ţinut

uri/c

urric

ulum

prin

uni

tăţi

de c

urs/

mod

ule,

sînt

stru

ctur

ate

conf

orm

com

pone

ntel

or p

lanu

lui d

e în

văţă

mîn

t și s

înt p

reze

ntat

e în

tabe

lele

ce u

rmea

ză.

Cor

elaţ

ia „u

nita

te d

e cu

rs/fi

nalit

ăţi d

e st

udii

scon

tate

” pen

tru

stud

ii su

peri

oare

inte

grat

e

Cod

ul cu

rsU

nita

tea

de cu

rs

(mod

ulul

)

Num

ăr

cred

ite

ECTS

Fina

lităţ

i de

stud

iu în

ord

inea

pri

orită

ţilor

existent

12

34

56

78

910

1112

1314

1516

1718

1920

21

F.M

atem

atic

ă și

stat

istic

ă4

++

++

+F.

Chi

mie

gen

eral

ă4

++

++

++

F.Li

mbi

stră

ine

4+

++

F.Bi

ochi

mie

4+

++

++

+F.

Biofi

zică

4+

++

++

++

++

F.Zo

olog

ie4

++

++

++

+

F.Ec

olog

ie și

pro

tecţ

ia

med

iulu

i4

++

++

+

F.Fi

ziol

ogie

ani

mal

ă4

++

++

++

++

++

++

++

+F.

Nut

riția

ani

mal

elor

5+

++

++

++

++

++

++

++

+S.

Lim

ba la

tină

4+

++

++

S.A

nato

mia

6

++

++

++

++

+S.

Biol

ogie

celu

lară

4+

++

++

++

++

S.A

nato

mie

com

para

tă şi

to

pogr

afică

5+

++

++

++

+

228

S.H

istol

ogie

5+

++

++

++

+S.

Mic

robi

olog

ie g

ener

ală

5+

++

++

++

++

++

++

+S.

Fizi

opat

olog

ie g

ener

ală

4+

++

++

++

++

++

+S.

Mic

robi

olog

ie sp

ecia

lă4

++

++

++

++

++

++

+S.

Fizi

opat

olog

ie sp

ecia

lă5

++

++

++

++

++

++

++

S.Se

mio

logi

e ge

nera

lă5

++

++

++

++

+S.

Farm

acol

ogie

gen

eral

ă5

++

++

++

++

++

+

S.Pr

oped

eutic

ă ch

irurg

ical

ă3

++

++

++

++

++

++

++

S.Fa

rmac

olog

ie cl

inic

ă4

++

++

++

++

++

++

++

S.C

hiru

rgie

Ope

rato

are

*4

++

++

++

++

++

++

++

+

S.M

orfo

pato

logi

e ge

nera

lă4

++

++

++

++

+

S.C

hiru

rgie

gen

eral

ă4

++

++

++

++

++

++

++

+

S.Ig

ienă

vet

erin

ară

gene

rală

4+

++

++

++

++

++

++

++

+

S.Pa

tolo

gie

şi cl

inic

ă m

edic

ală

4+

++

++

++

++

++

++

++

++

S.Ep

idem

iolo

gie

4+

++

++

++

++

++

++

++

S.Pa

razi

tolo

gie

gene

rală

4+

++

++

++

++

++

++

++

S.Ig

ienă

vet

erin

ară

spec

ială

3+

++

++

++

++

++

++

++

+

S.C

hiru

rgie

spec

ială

*5

++

++

++

++

++

++

++

S.Pa

tolo

gie

şi cl

inic

a m

edic

ală

II5

++

++

++

++

++

++

++

++

S.Bo

li in

fecţ

ioas

e al

e an

imal

elor

agr

icol

e4

++

++

++

++

++

++

++

S.Pa

razi

tolo

gie

spec

ială

4+

++

++

++

++

++

++

+

229

S.Bo

li in

fecţ

ioas

e la

pă

sări,

ani

mal

e de

bl

ană,

peş

ti şi

albi

ne5

++

++

++

++

++

++

++

+

S.Bo

li pa

razi

tare

5+

++

++

++

++

++

++

+S.

Nec

rops

ie2

++

++

++

++

++

++

++

MBi

osec

urita

tea

alim

enta

ră4

++

++

++

++

++

++

++

++

MM

anag

emen

t şi g

estiu

ne

econ

omic

ă în

sevi

ciul

sa

nita

r vet

erin

ar4

++

++

++

++

++

+

MBi

ochi

mie

clin

ică

4+

++

++

++

++

++

++

++

++

MM

arke

ting

şi m

anag

emen

t fa

rmac

eutic

4+

++

++

++

++

++

++

++

+

MM

edic

ina

vete

rinar

ă le

gală

4+

++

++

++

++

++

++

++

MTe

rapi

a în

bol

i ob

stet

rical

e şi

gine

colo

gice

5+

++

++

++

++

++

++

++

+

MTe

rapi

a în

bol

i int

erne

4+

++

++

++

++

++

++

++

+

MTe

rapi

a în

bol

i in

fecţ

ioas

e6

++

++

++

++

++

++

++

++

MC

ontr

olul

cal

ităţii

pr

odus

elor

şi

alim

ente

lor f

uncţ

iona

le5

++

++

++

++

++

++

++

++

MLe

gisla

ţia în

cont

rolu

l şi

expe

rtiz

a al

imen

telo

r5

++

++

++

++

++

++

++

++

MBo

li en

dem

ice,

epid

emic

e şi

neop

araz

itoze

6+

++

++

++

++

++

++

++

230

MPa

tolo

gia

med

ical

ă şi

derm

atop

atol

ogie

5+

++

++

++

++

++

++

++

+

U.

Elem

ente

de

cultu

ră

univ

ersa

lă şi

naţ

iona

lă4

+

U.

Baze

le st

atul

ui,

drep

tulu

i şi l

egisl

aţie

i m

unci

i4

++

+

U.

Ştiin

ţe fi

lozo

fice

4+

U.

Etic

a pr

ofes

iona

lă4

++

++

U.

Baze

le m

icro

- şi

mac

roec

ono-

mic

i6

++

+

U.

Inte

grar

e ec

onom

ică

euro

pean

ă6

++

+

G.

Info

rmat

ica

4+

G.

Lim

bi st

rain

e4

+G

.Ps

ihol

ogia

com

unic

ării

4+

231

Corelaţia „unitate de curs/finalităţi de studii scontate” pentru doctoratC

odul

curs

Unitatea de curs (modul)

Număr credite ECTS

Finalităţi de studiu în ordinea priorităţilor

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Nu

se ap

lică

Disciplinele de specialitate

Nu

se ap

lică

+ + + + + + + +

Informatica + + +Limba modernă + + + +Istoria și metodologia domeniului de cercetare + + + + +

Referat pe problematica tezei, anul 1 + + + + + + + + +

Referat pe problematica tezei, anul 2 + + + + + + + + +

Referat pe problematica tezei, anul 3 și 4 + + + + + + + + +

Teza de doctorat în medicină veterinară + + + + + + + + + +

3.3. Proces de consultare

Viziunea comparativă referitor la competenţele generice

Raytingul în funcţie de importanţă Competenţe genericeStudenţi Cadre didactice Angajatori1 1 1 cunoștinţe de bază în domeniu2 2 2 cunoștinţe de bază în profesie4 3 13 capacitatea de analiză și sinteză3 4 4 capacitatea de a învăţa8 5 11 creativitate6 6 3 aplicarea cunoștinţelor în practică7 7 7 adaptabilitate5 8 8 abilităţi critice și autocritice9 9 9 comunicare orală și scrisă

13 10 13 angajament etic11 11 5 capabilităţi interpersonale12 12 6 cunoașterea unei limbi străine10 13 10 capabilitatea de a lua decizii

Notă: Tabelul este întocmit în baza prelucrării statistice a datelor obţinute în baza sondajului realizat pe un lot de 30 studenţi din anul trei cu diplome de studii liceale,

232

specialitatea „ Medicină Veterinară ”, UASM; 15 cadre didactice de la Facultatea de Medicină Veterinară şi 10 angajatori din diferite domenii de activitate (producţie, cercetare, colegii agricole, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al Repub-licii Moldova).

4. Volumul de muncă şi ECTS

4.1. Volumul de muncă pentru programele tipice de formare, exprimat în credite ECTS

Ciclul 1 credit ECTS = 30 ore de lucru ale studentuluiI (Licență) 240 crediteII (Masterat) 90 crediteDoctorat Durata studiilor 3 ani

4.2. Orientări şi diferenţe în Spaţiul European al Învăţămîntului Superior în domeniul datUn credit ECTS cuantifică 30 ore de învăţare a studentului. Astfel, într-un an uni-

versitar numărul de ore destinat activităţii didactice a studentului constituie 1800 ore.

Pentru primii 4 ani este preferabil raportul 1:1 a orelor de contact și celor destinate lucrului individual. În acest caz, pentru orele de contact și pentru lucrul individual al studenţilor vor fi rezervate cîte 900 ore.

Spre deosebire de orele de contact, care se realizează pe parcursul ambelor semes-tre ( două semestre cîte 15 săptămîni ), activitatea de studiu individual al studentului se desfășoară atît pe parcursul acestor semestre, cît și în perioada sesiunilor ( două sesiuni a cîte 4 săptămîni ). Din aceste considerente, cele 900 ore destinate studiului individual se vor diviza în două componente: 450 ore-lucrul individual pe parcursul semestrelor; 450-lucrul individual în perioada sesiunilor.

De menţionat că lucrul individual pe parcursul semestrelor va include și lucrul individual ghidat de către profesor, care va conţine următoarele componente:

a) – 10% pentru disciplinele care au un număr considerabil de lucrări de labo-rator;

b) – 25% pentru disciplinele care prevăd realizarea temelor individuale extra-curricular de calcul, grafice, situaţii individuale etc.;

c) – 40% pentru disciplinele care prevăd realizarea tezelor de an.La ultimii 2 ani, raportul de ore contact/ore de studii individual este 1:2.Analiza experienței naționale și europene, în vederea determinării particularităților

pregătirii specialiștilor pe domeniul respectiv, arată că domeniul respectiv, arată că domeniul de formare profesională Protecția plantelor în Universitatea Agrară, este perceput la fel ca și în alte țări europene, cum ar fi: Franța, Belgia, Italia, România, Cehia, etc.

233

Specificul pregătirii specialiștilor în domeniul Medicinei Veterinare constă în fap-tul că recomandările sectoriale din cadrul Uniunii Europene indică organizarea stu-diilor superioare integrate ( licenţă-masterat ).

Aceasta prevede acordarea titlului de master în medicină veterinară cu condiţia acumulării de către student a 360 credite ECTS ( echivalent a 6 ani de studii ). În acest caz nu se prevede acordarea intermediară a diplomei de licenţă.

Este necesară acumularea a 360 credite pentru acordarea diplomei de master.

5. Învăţarea, predarea şi evaluareaÎnvățămîntul la studii integrate, ciclul I și ciclul II (licența și masterat) se asigură

prin:• Desfășurarea activităţilor didactice ( prelegerilor, seminarelor, laboratoarelor,

practicilor etc. ) cu folosirea instrumentelor active de motivare și impulsionare a interesului cognitiv, de antrenare și dezvoltare a capacităţilor profesionale din domeniul medicinii veterinare;

Un loc aparte este rezervat metodei Feedback, utilizată, în deosebi, la realizarea temelor individuale, folosind Feedbackul profesor-student. Aceasta permite eviden-ţierea performanţelor obţinute de către student, depistarea lacunelor în procesul de asimilare a materialului, propune căi de depășire a acestora și încurajează studentul la autoinstruire continuă;• Acordarea priorităţilor în dezvoltarea personalităţii, capacităţilor și aptitudini-

lor subordonate principiilor educaţiei permanente, urmărind însușirea și con-firmarea unor tehnici de muncă independentă, punînd accentul pe învăţare și nu pe predare;

• Soluţionarea diferitor probleme de situaţie în echipe de studenţi. Pentru aceas-ta, studenţii se divizează în echipe, pentru a rezolva diverse probleme generale într-o perioadă de timp definită. Activitatea studenţilor este ghidată de cadrul didactic, care trasează obiectivele necesare pentru soluţionarea problemei, spe-cificînd interconexiunea cu cunoștinţele obţinute anterior, solicitîndu-le să ex-plice logica studentului în rezolvarea problemei și încrederea în corectitudinea răspunsului;

• Încurajarea studenţilor, în cadrul lucrărilor practice, să comenteze modalităţile, folosite de către colegi, în rezolvarea problemelor generale și celor specifice;

• Soluţionarea problemelor pe cale experimentală sau propunerea căilor de solu-ţionare a acestora, folosind materialul studiat anterior;

• Realizarea tezelor de an, caree să confirme și să aprofundeze cunoștinţele ob-ţinute la o disciplină sau un grup de unităţi de curs. Tezele de an se realizează în baza datelor obţinute din analiza literaturii de specialitate, Internet etc. prin rezolvarea unor probleme concrete de concepere, calcul etc.;

• Familiarizarea studenţilor cu metodele de culegere, sistematizare și asimilare a informaţiei necesare pentru însușirea materialului prevăzut de către programele analitice.

Veridicitatea evaluării se asigură prin utilizarea următoarelor forme estimatorii:

234

• Evaluarea iniţială. Se determină gradul de competenţă pentru mersul didactic ulterior în realizarea unor obiective ce urmează să se efectueze la începutul pre-dării unei teme;

• Evaluarea continuă ( formativă ). Se realizează prin verificări sistematice, in-tegrate în procesul complex de predare/învăţare/evaluare, ale gradului de rea-lizare a obiectivelor de învăţare imediat după încheierea unei prelegeri, teme, întrebări etc., precum și în interiorul acestora. Pentru a evidenţia capacităţile de reflecţie, decizionale, de ordonare a competenţelor caracteristice programului, se folosește evaluarea prin portofoliu;

Evaluarea prin portofoliu este partea programului de studiu și se realizează pentru a evidenţia cunoștinţele și abilităţile studentului printr-o varietate de competenţe. Portofoliul reprezintă o modalitate de reflecţie oferind posibilitatea evaluării auto-critice a lucrului studentului și a eficienţei interacţiunii interpersonale în contexte specifice. Portofoliul, de asemenea, este utilizat în timpul interviului pentru angajare în cîmpul muncii;• Evaluarea finală ( cumulativă, sumativă ). Se realizează prin verificări și aprecieri

periodice la sfîrșitul unui capitol, sistem de lecţii, întregii activităţi ( semestriale ) în vederea estimării nivelului real de realizare a obiectivelor preconizate.

Capacitatea de a obţine și aprofundare a cunoștinţelor privind realizările avansate în domeniul medicinei veterinare se asigură la ultimul an de studii prin:• Elementele de cercetare, experimentare, optimizare, identificare a situaţiilor de

aplicare a teoriilor avansate;• Selectarea și operaţionalizarea cunoștinţelor teoretice adecvate activităţii în do-

meniu;• Transferul cunoștinţelor aprofundate în domeniile adiacente medicinei veteri-

nare;• Declanșarea demersurilor cognitive de observaţie, sintetizare, investigare, con-

struire a ideilor, elaborare a răspunsurilor, soluţionare a situaţiilor de problemă, folosind metodele de explorare ( observaţie, experiment, cercetarea documen-telor, demonstrarea, modelarea) și problematizarea ( punerea, elaborarea, rezol-varea problemelor, crearea situaţiilor de problemă prin evidenţierea contradic-ţiilor ).

6. Sporirea calităţiiCalitatea învăţămîntului în universitate este asigurată de utilizarea diferitor com-

petenţe generale conform Programului Tuning ( competenţe instrumentale, compe-tenţe interpersonale, competenţe sistemice ). Strategiile de management ale calităţii sînt permanent corelate cu orientările și acţiunile în acest domeniu la nivel european. Programele de studii utilizate demonstrează capacităţi de realizare a obiectivelor pla-nificate, satisfac exigenţele și așteptările beneficiarilor interni și externi, garantează respectarea standardelor de calitate.

Sporirea nivelului calităţii învăţămîntului își găsește exprimare prin:• Proiectarea misiunii și viziunii în construirea ofertei de servicii a relaţiilor cu

beneficiarii;

235

• Realizarea efectivă a activităţilor, cuprinse în strategia universităţii, ce contri-buie la furnizarea ofertei de servicii potrivit cerinţelor standardelor calirăţii de tip ISO 9000;

• Monitorizarea activităţilor planificate și colectarea datelor care confirmă gradul de realizare a performanţelor cuprinse în standard;

• Autoevaluarea eficienţei activităţilor programate pe baza dovezilor înregistrate;• Îmbunătăţirea continuă a capacităţii instituţionale prin programe de dezvolta-

re;• Sporirea profesionalizării și aplicabilităţii în domeniul medicinii veterinare,

asigurată de dezvoltarea competenţelor interactiv-profesionale. Aspectele prin-cipale ale acestui proces constau în mobilitate, angajare în cîmpul muncii și in-struire continuă;

• Asigurarea mobilităţii personalului academic prin utilizarea sistemului de cre-dite transferabile ECTS ce asigură transparenţa instruirii și accesul studenţilor la studii de calitate pe întreaga perioadă de activitate profesională avînd posibi-litatea alegerii a traseului educaţional;

• Facilitarea angajării în cîmpul muncii este asigurată de corelarea programului de studii la exigerenţele mereu crescînde ale clienţilor prin consultanţă continuă cu angajatorii. Un aport semnificativ în realizarea acestui deziderat este acorda-rea unor noi valenţe stagiilor de practică care, în scopul menţinerii stabilităţii și echilibrului formării specialiștilor în domeniul medicinii veterinare, utilizează dialogul student-practician cu relaţii de tipul Feedback;

• Utilizarea comitetelor interne și externe de audit al calităţii instruirii în care sînt incluși angajatori, cadre din învăţămînt și cercetare, studenţi.