SONDE SI AERISIRI

In conformitate cu regulile de Registru este necesara aerisirea si sondarea tancurilor ce contin lichide de diverse categorii . Din punct de vedere al documentatiei exista planul de Sonde si Aerisiri in variantele cunoscute . Materialului tevile pot fi de otel laminat, otel turnat, cupru, aliaj cupru , sau alte material functie de destinatia tancului . Pe toate tevile de sonde si aerisiri sint fixate placute cu denumirea tancului si tipul tevii. Inscriptionarea se face si pe tabla puntii aferente tevii.Aerisiri se monteaza in toate tancurile nu care nu exista ventilatie . Plasarea capetelor sondelor se face deasupra puntii principale in general . Aerisirea ptr combustibil se face in spatiu deschis , prevazute cu o plasa antiscintei (cu diametrul cel putin egal cu al tevii). Sunt aerisiri la tancuri de ulei plasate in CM (fuel oil service, settling and lub oil ). Aerisirile sunt prevazute cu dispozitive automate de inchidere ce nu permit suprapresiune in tanc. Pe punte aerisirile de balast sunt prevazute cu bile (flotoare ce se inchid la inundarea puntii de valuri prin ridicare ). Aerisirea se plaseaza in partea opusa tevii de umplere si in punctul cel mai inalt.Diametrul tevii de aerisire mai mare cu 25% decit diametrul tevii de umplere. Diametrul nu mai mic de 50mm.Tevile de overflow se monteaza cind umplerea se face de la pompa navei sau de la mal. La combustibil teava leaga tancul de tancul de overflow.

Sonde : Acestea masoara nivelul de lichid in zone neaccesibile sau accesibile temporar. Plasarea sondei se face linga teava de suctiune . Diametrul nu mai mic de 32mmSondele pot fi metalice (tevi), sau sticla ptr tancuri de combustibil si ulei in CM . a)Sondarea tancurilor se face mecanic cu cablu si greutate sau lant . Tevile trebuiesc sa fie cit mai drepte . Pentru a nu face piston de aer la partea superioara a tevii in tanc se practica un orificiu de 5mm diametru. La sondarea mecanica tevile sunt prevazute cu pacute de contact sub teava pe tabla invelisului (striking plates ), sau o traversa mica pe teava. Volumul lichidelor din tanc sa face pe baza tabelei de sonde functie de asieta navei (metoda clasica). b) Sondarea tancurilor de produse chimice de distilare (benzine , fractiuni), se face cu ajutorul radarului specializat montat sub punte . Acesta este calibrat si dupa scanarea in 3D rezulta volumul gol al tancului . c)Sondarea pneumatica : Se face cu ajutorul unei instalatii specializate cu o mica pompa de aer. Pe sonda se introduce aer pina ce se elimina complet lichidul in tanc (teava se umple cu aer), in acel moment presiunea statica este egala cu inaltimea coloanei de lichid din tanc (gh). Senzorul de presiune transforma semnalul in unul electric calibrat ce indica direct nivelul in metri cubi ai tancului intr-un panou ce cuprinde toate tancurile (de balast).P=kh ,unde k depinde de densitatea lichidului si de g.Masurarea cu nivela de sticla se face in CM ptr combustibil, ulei. Sticla de nivel sa pevede cu manta metalica , robinet superior si inferior de purjare si aerisire. Capacele sondelor de combustibil si ulei se fac din Cu , evitarea scinteilor, asigurate cu lant . Testarea tehnica si etansa a tancurilor seface cu sondele si aerisirile montate, pentru evitarea netansietatilor . Acelasi lucru este valabil la tancurile nestructurale.O alta sondare efectuata este sondarea adincimii de navigatie , adica rezerva de pescaj . Aceasta se face cu ajutorul sonarului , instalat sub chila navei.

INSTALATIA SANTINA

Generalitati Scopul instalatiei este de a elimina scurgeri lichide provenite din apa balast, neetansietati instalatii, spalarea magaziilor, separare hidrocarburi din santina, drenare apa condens,etc.Poate fi folosita ca mijloc de rezerva Fi-Fi.Se folosesc si ca mijloace mobile , pompe manuale , electropompe , ejectoare. Ca schema instalatia dreneaza CM, magazii, spatii tehnice, suprastructura (in anumite situatii).Instalatia poate exista in forma santina mare si santina mica . Elemente , schema sistemului : Sistemul are in componenta pompe, tubulaturi ,magistrala si ramificatii, sorburi, filtre , separatoare. Tevile se galvanizeaza interior si exterior . Vopsirea lor se face in sistem special ptr tevi galvanizate sau in sistem de tanc de balast. Confectionare tevilor se executa in regim de spooluri ( tronsoane confectionate in atelier ), ansamblarea pe nava.Fixarea tevilor pe traseu conform standardului IACS sau al santierului .Testul sistemului se face tehnic , etans si in faza de commissioning ptr separatoare . Testul se face pe baza programului de probe de cheu cu inregistrarea parametrilor HAT (harbour acceptance test) . Functie full in probe de mare SAT (sea acceptance test)Schema de functionare :Amplasarea pompelor se face in CM, ptr celelalte compartimente exista ramificatii. Rezidurile se absorb din puturi de santina , amplasate de obicei pupa , prova , Bb, Tb. si se deverseaza in tancul de scurgeri (sludge tank).Traseul tevilor se face prin tancuri sau voiduri , tunel central sau sub paiolul CM. Sorburile se prevad cu filtre grosiere si altele mai dense . Se prevad si filtre la nivelul paiolului.Accessul la filtre trebuie sa fie asigurat cit mai usor. Automatizarea instalatiei se face cu sesizor de nivel max si min , mobreu , care porneste pompa automat. Parametri de functioanre ai instalatiei se urmaresc in PCC. Alarmele instaltie sunt pe alarma generala sau proprie instalatiei . Citirea parametrilor se face on-line din PCC. Manevrele instaltiei se fac manual sau on line prin actuatori , (de la eng. to act) ptr valvule . Unde este cazul se prevad valvule cu retinere.

Separatoare : Stocarea rezidurilor se face in tancul de sludge , apa se deverseaza sau se stocheaza la bord . Tancul de sludge are sistemde vopsire specific (alchidic), si se prevede cu instalatie de spalare cu duze. Regulile sunt impuse de legislatia MARPOL 73/78Puritatea apei filtrate se masoara in p.p.m.(parts per million),sau 1mg/1 litru, reprezentind concentratia de hidrocarburi din apa. In general limita este de 15 p.p.m.Navele se doteaza cu instalatii automate de citire a concentratiei. Aceasta este impusa de zona de navigatie si de tonajul brut (TRB) al navei,volumul total al spatiilor inchise pe nava (100pc sau 2,83m).Exista mai multe tipuri de separatoare bazate pe metodele de separare. Gravitationala prin introducerea amestecului apa- produs. Se recomnda ca particulele din emulsie sa fie cit mai mari ,astfel amestecul sa fie cit mai putin emulsionat. Ca metoda se folosesc pompe speciale pentru emulsionare redusa ,(pompe cu snec , pompe cu roti dintate),sau introducerea pe baza de vacuum . Aerare prin injectarea de aer in rezervorul cu amestec . Se cauta ca particulele de aer sa fie cit mai fine. Metoda centrifugala prin separarea pe baza campului de forte centrifuge. Aglomerare in care particulele sunt concentrate pe talere conice. Filtrarea se face folosind filtre din nisip, ceramica alte materiale. Se folosesc sisteme combinate centrifugale- filtre . Instalatia de santina permite spalarea filtrelor si trimiterea apei in tancul de santina, prin suflarea pe sens invers cu aer comprimat . Circuitul se poate automatiza prin montarea senzorului PPM.

Calculul instalatiei :Calculul consta in determinarea dimensiunilor tubulaturii (principale si secundare), alegerea pompelor . Pentru calcul este nevoie de configuratia navei , stabilirea traseelor de tubulatura. Primul pas este stabilirea schemei system drawing, respectiv sistemul de santina uneori in acelasi desen cu inst de balast . Acesta determina functionarea si alcatuirea sistemului Alte desene destinate inst : spooluri , combination drw., layout drawing . Sistemul apare si in browser-ul navei daca este elaborat, (sistemul 3D), cu detalii asupra tubulaturii si echipamentelor . Se pleaca de la viteza impusa de regulile de Registru . In conformitate cu cerintele Registrelor de Clasificatie (LR), viteza minima pe instalatie este de 2 m/s.Tubulatura magistrala : Diametrul se calculeaza dupa formula : dm =1,68 (mm)dm diametrul interior al tevii (mm)L lungimea navei (m)B latimea navei (m)D- inaltimea de constructie (m)Diametrul tubulaturii ptr ramificatia cargo si spatii in CM nu mai mica ca in formula de mai jos dar nu mai mica de 50 mm:db=2,15 +25 (mm)C- lungimea compartimentului (m)In spatii cu aspiratie directa in CM , boiler room, si aux room , diametrul trebuie sa fie la fel ca cel al magistralei .Pompa:Cel putin 2 pompe de santina se monteaza in CM , independente si legate astfel ca sa preia sarcina celeilalte . Daca forpeak-ul si afterpeak-ul sunt de balast vor avea pompe separate. Compartimentele de deasupara forpick- ului , afterpick ului se dreneaza cu pope de mina(pompe Kama), gravitational cu valvula cu comandata manual cu greutaate sau santina Capacitatea pompei nu mai mica de : Q=5.75 /10in care dm este diamentrul conform regulii a magistralei de tubulatura (mm)Q - capacitatea in m/h

Sarcina pompei :Calculul pompei se face in ipoteza ca toate ramificatiile care duc la magazia cea mai indeparta se cupleaza simultan. In functie de structura instalatiei se calculeaza pierderile conform contantelor hidrodinamice pe fiecare tronson , in serie sau in paralel dupa regulile cunoscute pe baza formulei :H=sQ (N/m)Se calculeaza sarcina pe aspiratie pina la pompa =QSarcina pe refulare dupa pompa : =QSarcina totala va fi : =+ )QSe traseaza caracteristica pe aspiratie , pe refulare si totala, fara componenta geodezica.

Alegerea pompei :Se traseaza caraceristicile tubulaturii si cu sarcina geodezica :Hi=gz+sQ z=za+zr. (a aspiratie r-refulare)Din calcul s-a stabilit un debit minim Hmin ce determina o sarcina minima Qmin (punctul 1). Pompa va trebui sa debiteze un debit Qp>Qmin si o sarcina cel putin egala cu Hmin .. Deci un punct pe Hp 1 in exterior.Pe aspiratie se compara sarcina vacumetrica a pompei cu sarcina pe aspiratie a pompei . Daca Ha Ha.