80534781-EDUCAŢIE-ANTREPRENORIALA

8/13/2019 80534781-EDUCAIE-ANTREPRENORIALA

1/88

EDUCAIE ANTREPRENORIALA

1. Forme de organizare a activitatii economice din Romania!

> P.F.- persoana fizica;> A.F.- asociatia familiar;> S.R.L.-societate cu raspundere limitata;> S.A.-societate pe actiuni;> S.C.S.-societate in comandita simpla;> S. .C.-societate in nume colectiv.

* societatea cu raspundere limitata(S.R.L.) - este o societate de capitaluri in careraspunderea fiecarui asociat se realizeaza doar inraport cu suma de "ani ce reprezintaparticiparea sa sau cu alte cuvinte o"ligatiile

sociale sunt garantate cu patrimoniul iarasociatii raspund numai pana la limita capitaluluisocial su"scris.* Societatea pe actiuni (S.A.) - este formade societate care se utilizeaza mai ales atuncicand este vor"a de acumularea unor capitalurimari pentru participarea la constituireacapitalului societatii eli"erandu-se titluri devaloare numite actiuni.

#. Caracteristicile unui contract de societatate.

caracter consensual - un contract de societate se inc$eieprin simplul acord de vointa al partilor;

caracter patrimonial - asociatii determina structura deorganizare cantitatea calitatea si componenta "unurilor din


2/88

patrimoniu; ei precizeaza durata si modul de functionare alfirmei si adopta criterii de repartizare a "eneficiilor;

caracter oneros - scopul constituirii societatii comercialerespective este acela al o"tinerii de foloase respectiv deprofit;

caracter comutativ - in sensul ca o"ligatiile asumate defiecare asociat sunt precis determinate din momentulconstituirii societatii;

caracter comercial - scopul inc$eierii contractului desocietate este acela de desfasurare a unor acte de comert%vanzare de "unuri sau servicii catre populatie&.

'. Ce este patrimoniul unei firme(

Patrimoniul - ansam"lul tuturor "unurilor mo"ile si imo"ilede care dispune

o intreprinderile sau o firma.

). Ce inseamna C.A.*. . ; C.+.F. ; C.,.+. (

C.A.E.N. - clasificarea actiunilor din economia nationala; C.I.F. - cod unic de inregistrare fiscala; C.U.I. - cod unic de inregistrare.

. *lementele componente ale unui plan de afaceri!

precizarea identitatii firmei %denumirea societatii sim"olulsloganul em"lema numarul de inregistrare la oficiulregistrului comertului codul de identificare fiscala&;

structura uridica a societatii comerciale%S.R.L.;S.A.;S.C.S.;S.C.A.;S. .C.&; misiunea viziunea si o"iectivarea firmei; precizarea o"iectivului de activitate si a domeniului de

activitate din C.A.*. resursele umane financiare si materiale;


3/88

produsul sau serviciul destinat populatiei; costuri de functionare de distri"utie etc; studiul de piata precizarea clientilor potentiali marimea

pietii de desfacere firmele concurente etc; campanie de promoare de pu"licitate; dezvoltarea dura"ila - inscrierea in proiecte sociale

implicarea in protectia mediului etc.

/.Ce inseamana un serviciu de catering(Serviciul de catering - se "azeaza pe ideea de a adauga

plus valoare alimentelor prin preparare am"alare in recippientede unica folosinta decorarea meselor si transport pana la clientastfel incat clientul sa economiseasca timp si sa mananceconforta"il.

0. Care sunt resursele necesare derularii unei afaceri(

) resurse inanciare - principalele surse de imprumut financiaresunt "ancile comerciale camatarii programe de finantareeuropeana imprumuturi guvernamentale leasing-ul; ) resurseumane - sunt reprezentate de personalul apt de munca caretre"uie sa ai"a varsta legala si sa fie apt din punct de vederemedival; ) resurse naturale - reprezinta factori de productieprimari resurse care nu au trecut prin nici un proces te$nologic%minereuri solul apa petrol gaze&; ) !unuri de capital -capitalul fi2 3 capitalul circulant.

4. Ce este capitalul fi2 %e2emple&(

Capitalul i"(# f) - este reprezentat de "unuri care seutilizeza o perioada indelungata de timp suferind o uzura fizica siuna morala prin participarea la mai multe procese de productie.

e2emple cladirea; masinile; uneltele; utila ele;calculatoarele; mo"ilierul; telefoanele etc.


4/88

5. Ce este capitalul circulant %e2emple&(

Capitalul circulant(# c) - este reprezentat de "unuri care seutilizeaza o singura data la un singur proces de productie.

e2emple materia prima; "enzina; energia electrica; gazul;apa%te$nologica&; ata; motorina; uleiurile de masina etc.

16. Ce este uzura morala a capitalului fi2(

U$ura morala a capitalului fi2 - reprezinta depasirea

te$nologica.11. Ce reprezinta amortizarea si cum se calculeaza(


5/88

Amorti$area - reprezint7 recuperarea in timp a c$eltuielilorefectuate pentru capitalul fi2 sise calculeaza ca raport intre pretsi timpul utilizarii in luni a"unului respectiv.

1'. Ce este cifra de afaceri a unei firme(

Ci ra de a aceri a unei irme(%P) - reprezinta volumul

total al incasarilor unei firme.

S 8P 9 C: 9 Pr 9 6


6/88

1/.:ipuri de raspundere in afaceri.


7/88

& raspunderea penala - presupune savarsirea deinfractiuni care sunt cele mai aspru pedepsite de lege%inc$isoare&;

o e2emple de infractiuni inselaciuneadelapidarea falsificarea de monedafalsul intelectual in declaratii uz de falsfalsificare unor documente etc..

& raspunderea contraventionala - presupune savarsirea

de contraventii sau de fapte care presupun un pericolsocial mai redus decat infractiunile. Se aplica amendacontraventionala sau inc$isoare contraventionala;

o e2emple de contraventii sustragerea de laplata ta2elor si impozitelor nedeclarareaveniturilor sau a "unurilor supuseimpozitarii neintocmirea la termen adocumentelor conta"ile etc..

& raspunderea disciplinara - presupune savarsirea unorfapte cu o gravitate mai mica decat contraventiile si serefera de regula la relatia dintre anga at si antreprenor.

o e2emple de fapte penalizate disciplinariiintarzierea la serviciu acte de violentaver"ala si fizica consumul de "auturialcoolice la serviciu; se sondeaza cu

desfacerea contractului de muncapenalizare la salar e2cluderea dindomeniul respectiv etc..

10.Fata de cine avem raspunderi in afaceri(

ata de cienti %garantie pentru produsele vanduteservice informare corecta&;


8/88

ata de anga'ati %remunerare ec$ita"ila?salariuconvena"il dezvoltare profesionala respect pentru viata

personala posi"ilitatea promovarii&; ata de actionari %gestiune corecta loialitate informare

permanenta transparenta&;ata de comunitate %implicarea in proiecte de proiectie a

mediului contri"utii la rezolvarea pro"lemelor socialerespectarea diversitatilor culturale sponsorizari donatiietc.&.

14.Principiile unei actiuni etice. principiul general - actioneaza in asa fel in care ai vrea

ca altii sa tetrateze pe tine %Bce tie nu-ti place altuia nu-i face &; principiul utilitar - actioneaza in asa fel incat sa fii cat mai utilpentru cat mai multi oameni;

principiul pro esional - tre"uie sa-ti manifesti

competentele profesionale astfel incat sa poti fi apreciat sisa reprezinti un model pentru colegii de aceeasi profesie; principiul testului - actioneaza in asa fel incat daca

ai fi in fata uneiaudiente nationale sa te simti conforta"il ustificand

deciziile tale; principiul legalitatii - sa actioneziintotdeauna in conditii de legalitate

intrucat legea este "aza oricarei etici; principiul celor patru

intre!ari - esti in regula daca raspunzi cu *A la urmatoareleintre"ari

* Decizia ta este sicera(* Decizia ta este corecta pentru toti cei influentati deea(* Decizia ta va aduce avata e cator mai multi oameni(


9/88

* Decizia ta va conti"ui la consolidarea intelegeriidintre oameni(

15.Forme de piata economica.Ce reprezinta cererea si oferta infiecare forme de piata.

3 piata !unurilor si serviciilor - cererea este reprezentatade consumatori fiind cantitatea dintr-un "un sau serviciu pecare ei pot si doresc sa o cumpere iar oferta estereprezentata de producatori fiind cantitatea dintr-un "un sauserviciu pe care acestia pot sa o produca si sa o vanda;

3 piata monetara - cererea de "ani de la populatie si de lafirme oferta de "ani de la E. .R.; masa monetara 9 cu cantitateatotala de "ani din economie %"ani numerar sau lic$izi?CAS si"ani scripturali sau moneda de cont&;

+ piata inanciara - piata capitalurilor se e2ecutatranzactii cu actiuni si o"ligatiuni; cerere de actiuni sio"ligatiuni din partea populatiei si oferta de actiuni si

o"ligatiuni care vine de la "ursa de valori si de la trezorerie;+ piata ortei de munca - oferta vine de la persoanele care vorsa se

anga eze cerere de forta de munca vine de la anga atori; + piatasc,im!urilor valutare - efectuate de casele de sc$im" valutar%cerere sau oferta de moneda straina&.

#6.Forme de piata in functie de concurenta.


10/88

#1.Atri"utiile &.P.C.-

S urm7rirea calitatii produselor si serviciilor;S urmarirea termenului de garantie;S verificarea respectarii standardelor o"ligatorii de catre

agentii economici;S urmarirea mi loacelor de masurare a legalitatii si corectitudinii

acestora;S constatarea contraventiilor si aplicarea de amenzi;

S activitati de consiliere?informare si educare a populatiei;S efectuarea de analize in la"oratoare proprii;S urmarirea vamilor si a tuturor produselor din import;S confiscarea sau distrugerea produselor deteriorate;S retragerea unor autorizatii de functionare;S descoperirea produselor riscante sau periculoase.

##.Ce este o franciza(

CG C,R* :A P*RF*C :A

>G GPGL+S:A

GL+HGPGL >G GPGL

GL+HGPSG >G GPSG

R.PRGD,CA:GR+

multi multi putini unu putini multi

R.CG S,>A:GR+

multi multi multi multi multi 1-#

1 consumatori :+P D* PRGD,S omogen

ediferent. dif. calit. si unic dif. calit. si ca dif. calit. si

cacalitativ ca pret pret pret

+ :RAR*AAH* :+LGR*CG G>+C+

usoara usoara dificila "locata usoara usoara

+ FL,* :*AIA

PR*:,L

legea

cereriisi

legea cererii

si ofertei

producator

ul

producatoru

l

consumatorul consumator

ul

ofertei*J*>PL* energia reprezentanti papuci

companii "ancile electricagazul

apa

A@GGR+FLA>*

marimea )/


11/88

Franci$a de activitate economica este tipul prin care cel careacorda franciza %francizorul& ofera "eneficiarului %francizatul& intregul

mod de realizare a activitatii economice %capacitati de productieprocedeuri de operare firma marcile instructa &.

ITEMI DE EVALUARE LA EDUCAIA ANTREPRENORIALASEMESTRUL ICLASA A XI-A

1. Ce urmareste sa obtina un intreprinzator in urma desfasurarii activitatii sale?a. avantaje materiale

b. cifra de afaceri sporitac. profitd. scaderea taxelor si impozitelor

2. Antreprenoriatul mai poate fi definit caa. libera initiativa sau initiative personala b. concurenta liberac. pornire personalad. piata libera

!. Cate"oriile in care poate fi clasificata populatia d.p.d.v al criteriului occupational sunt

a. populatie nativa si populatie mi"ratoare b. populatie ocupata si populatie mi"ratoarec. populatie ocupata si populatie dezocupatad. populatie activa si populatie inactiva

#. $otalitatea persoanelor care furnizeaza forta de munca disponibila se numestea. populatie somera b. populatie ocupatac. populatie care se afla in treabad. populatie neocupata


12/88

%. &omerii sunt parte a populatiei active si se caracterizeaza prina. faptul ca nu au de lucru si nici nu vor sa'si caute b. faptul ca nu au de lucru la un moment dat urmand sa se intoarca la locul de munca avut inaintec. faptul ca nu au un loc de munca( dar sunt in cautarea acestuiad. nu au un loc de munca stabil

). upa modul de obtinere a veniturilor( populatia ocupata poate fi clasificata in urmatoarele cate"oriia. someri si salariati b. patroni si someric. someri si lucratori pe cont propriud. salaria+i( patroni( lucratori pe cont propriu

,. Cate"oria antreprenorilor este formata din a.someri si salariati

b.patroni si someric.patroni si lucratori pe cont propriud.someri si lucratori pe cont propriu

-. Capitalul initial al unei afaceri poate fi sub mai multe forme a.bani( mijloace fixe b.bani( alimente( alte avantajec.mijloace fixe si mijloace de informare in masad.bani si alte mijloace banesti

. /esponsabilitatea intreprinzatorului se prezinta atat asupra lui insusi( a familiei( cat si asupra

a."uvernului prin plata taxelor b.0niunii uropenec.a celorlalti patroni din mediul de afacerid.comnitatii si an"ajatilor sai

1 . 3lanul de afaceri estea.impus de catre autoritati b.un instrument indispensabil celor ce construiesc o afacerec.o sc4ema de afacere care conduce la obtinerea profituluid.un proiect de afaceri care nu are le"atura intotdeauna cu realitatea

11. 0n plan de afaceri a.este un instrument si"ur al unei viitoare afaceri b.obli"a intreprinzatorul sa'si defineasca idelie de afaceric.are cinci componente principaled.este realizat de o firma specializata

12. 3arcur"erea cator etape necesita intocmirea unui plan de afaceri?*CG G>+*.....................................................................................................14

clasa a Jl-a frecvenK7 redus7.................................................................15*CG G>+*.....................................................................................................#5

clasa a Jl-a Frecvent7 Redus7...............................................................#5


13/88

Semestrul al ++ - lea................................................................................#5Antreprenorial7.......................................................................................... #

clasa a Jl-a frecvenK7 redus7................................................................. 'Antreprenorial7..........................................................................................//

clasa a Jl-a Frecvent7 Redus7...............................................................//Semestrul al ++ - lea................................................................................//

0na din etapele intocmiri unui plan de afaceri estea.ale"erea domeniului de actvitate b.sistematizarea nevoilor esentiale ale viitoarei afaceric.redactarea planuluid.evaluarea mijloacelor implicate in afacere

1!. 3lanul de afaceri reprezintaa.inceputul de succes al unei afaceri b.o planificare virtuala a activitatiic.un instrument de comunicare cu ceilalti participanti la activitate cat si cu mediul economicd.nici una din variante nu este corecta

1#. 0na din functiile planului de afaceri estea. sa avertizeze mediul de afaceri( in special concurenta b. sa informeze consumatoriic. ambele variante de mai susd. sa obtina finantare

1). &inteza planului de afaceri se intocmestea. la mijlocul planului de afaceri b. la inceputul planului de afaceric. in cea de'a doua etapa a planului de afacerid. numai dupa ce planul a fost elaborat in intre"ime

1,. 5storicul firmei si activitatea prezenta se re"aseste in planul de afaceri in a. sinteza planului b. cuprinsul lucrariic. descrierea afaceriid. nici un raspuns nu este corect

1-. Capitolele majore ale planului de afaceri se re"asesc ina. cuprinsul lucrarii b. sinteza planuluic. descrierea afaceriid. planul de mar6etin"

1 . escrierea afacerii se face cu ajutorula. unor institute specializate b. unor intrumente specializatec. unor date si informatii disponibile


14/88

d. nici un raspuns nu este corect

2 . 7rice plan de afaceri trebuie sa aiba in spatele sau

a. persoane importante b. multe resurse financiarec. o strate"ied. o structura politica

21. Abordarea de amr6etin" a afacerii are drept scop a. vanzarea cator mai multe produse b. marirea cifrei de afaceric. satisfacerea nevoilor clientilor d. redirectionarea profitului

22 Afirmatia cum ca obiectivul activitatii de mar6etin" este de aface vanzarea de prisos apartine luia. Adam &mit4 b. 3eter ruc6er c. avid /icardod. 8icolae &erbanescu

2!. Ce componenta a planului de afaceri reliefeaza modul de transpunere in practica a strate"iei afaceriia. planul operational b. planul de mar6etin"c. ambele planurid. nici unul din aceste planuri

2#. 3rincipala cauza a falimentelor afacerilor noi o reprezintaa. insuficienta resurselor financiare b. lipsa de competenta si experienta a mana"ementuluic. mar6etin"ul defectuosd. toate variantele sunt corecte

2%. Cea mai putin flexibila parte a planului de afaceri estea. planul de mar6etin" b. planul de mana"ementc. sinteza planului

d. planul financiar 2). Activitatea antreprenoriala in /omania se poate desfasura sub

a. % forme b. ! formec. 2 formed. nici una din variante

2,. Cea mai simpla forma de manifestare a initiativei particulare intr'o economie o reprezinta a. intreprinzatorul individual sau asociatia familiala b. re"ia autonoma


15/88

c. societatea pe actiunid. & / 9. 'ul

2-. :;iliera de autorizare mai scurta< reprezinta pentru intreprinzatorul individuala. un avantaj b. un dezavantajc. atat un avantaj cat si un dezavantajd. nici o varianta nu este corecta

2 . 0nul din dezavantajele desfasurarii activitatii sub forma asociatiilor familiale sunta. se poate folosi personal salariat b. se poate folosi orice spatiuc. posibilitati mai reduse de finantare=creditared. toate variantele sunt corecte

! . Cate aprobari sunt necesare pentru infintarea unei asociatii familiale?*CG G>+*.....................................................................................................14

clasa a Jl-a frecvenK7 redus7.................................................................15*CG G>+*.....................................................................................................#5

clasa a Jl-a Frecvent7 Redus7...............................................................#5Semestrul al ++ - lea................................................................................#5

Antreprenorial7.......................................................................................... #clasa a Jl-a frecvenK7 redus7................................................................. '

Antreprenorial7..........................................................................................//clasa a Jl-a Frecvent7 Redus7...............................................................//Semestrul al ++ - lea................................................................................//

3otrivit carei le"i se pot or"aniza societatile comerciale in /omania?a. !2 pe 1 b. %, pe 2 1c. 121 pe 1 ,d. !1 pe 1

!2. 5n cadrul societatii in nume colectiv obli"atiile sociale sunt "arantate cu patrimoniul social si cu raspundenelimitata si solidara a

a. primului asociat b. primilor trei asociatic. "rupului principal de asociatid. tuturor asociatilor

!!. &.8.C. in relatie cu nivelul capitalului necesareste restrictionata la 1 de parti socialenu are nici o restrictieajun"e pana la % de actiuninici un raspuns nu este corect


16/88

!#. /aspunderea solidara si nelimitata in cadrul &.8.C. presupune ca intreprinzatorul este raspunzator pentru toate datoriile firmei saleeste raspunzator doar pentru jumatate din datoriinu este raspunzator pentru datoriile firmei salenici un raspuns nu este corect

!%. 5ntr'o societate in comandita simpla( comanditariinu raspund in nici un felraspund numai pana la concurenta aportului lor raspund numai in fata camanditarilor nici un raspuns nu este corect

!). 5n cadrul &.C.&. asociatul comanditarnu are dreptul de a interveni direct in actele intreprinderii

are dreptul de a interveni direct in actele intreprinderiiintervine in acte numai in prezenta cenzorilor corecte sunt numai vatiantele b si c

!,. 5n cadrul societatii pe actiuni( obli"atiile socialesunt "arantate cu patrimoniulnu sunt "arantate cu patrimoniulsunt "arantate de bancitoate raspunsurile sunt corecte

!-. Asociatii din cadrul &.A.

au o raspundere limitatanu au nici o raspundereau raspundere totalanici un raspuns nu este corect

! . Actionarii unei &.A.nu pot sa isi vanda actiunile pot sa isi vanda actiunile( dar afectand cursul afacerilor ulterioare pot sa isi vanda actiunile fara a afecta derularea afacerilor nici un raspuns nu este corect

# . in punct de vedere al duratei potentiale de existenta( &.A.'urileau o durata mai mica decat cea a &./.9.'urilor au o durata mai mare decat cea a &.8.C.'urilor au o durata mai mica decat toate celelalte forme de s.c.'uriau o durata mai mare decat toate celelalte forme de societati comerciale

#1. in punct de vedere al transferabilitatii proprietatii( un actionarnu poate sa isi vanda actiunile poate sa isi vanda actiunile numai celorlalti actionari poate sa isi vanda actiunile oricuinici un raspuns nu este corect


17/88


18/88

8ici un raspuns nu este corect

#-.5n contextul &./.9.'urilor( un asociat un asociat poate sa infiinteze si=sau sa participe a. 9a

maxim % s.r.l.'uri b. 9a minim # s.r.l.'uric. 9a oricate s.r.l.'uri dorested. 8ici un raspuns nu este corect

% . erularea unei afaceri le"ale nu poate poate fi asi"urata decat dupa infiintarea si inre"istrareaa. 9a Curtea de Conturi b. 9a /e"istrul Comertuluic. 5n onitorul 7ficiald. 8ici un raspuns nu este corect

Anul colar 2009 - 2010

ECONOMIE


19/88

clasa a Xl-a frecvenredus

prof. Zigoli DragoCapi!ol"l I - CE ESTE ECONOMIA#

M$%i"l sau &pa!i"l $co'o(ic ' rezultatul interactiunii dintre mediul social si cel natural.

N$ oil$ *!r$+"i'!$l$) ' semnale receptionate de fiinta umana ca urmare a stimulilor

exercitati de mediul natural( respective de mediul social.

a. Dupa 'a!"ra lor, nevoile sunt:

1. fiziolo ice @ tin de existeanta biolo"ica

2. sociale @ date de cerintele convietuirii in societate

b. Dupa gra%"l %$ co(pl$ i!a!$, se pot distinge nevoi:

1. ele!en"are @ de baza

2. co!#le$e @ superioare

Cea mai cunoscuta sc4ema de structurare a nevoilor este %ira!ida lui Maslo&' Aceasta se bazeaza pe 2 principii

a. structurarea piramidala a nevoilor de la inferior la superior

b. modalitatea de satisfacere a nevoilor: oamenii isi pun problemasatisfacerii unor nevoi de ordin superior abia dupa ce si'au acoperit in modmultumitor nevoile de ran" inferior.

asloB a ordonat in piramida sa urmatoarele nevoie de la inferior la superior


20/88

' nevoi de baza @fiziolo"ice' nevoi de si"uranta' nevoi de apartenenta

' nevoi de stima' nevoie de autorealizare .

Care este deosebirea dintre nevoi si dorin"e(

' ,,Mi-efoame< este o nevoie'

' ,,As manca ceva bun < este o dorin"a'

5n acelasi mediu natural si social care determina nevoile se "asesc solutiile pentru satisfacereaacestora.

R$&"r&$l$ ' elementele utilizate pentru producerea bunurilor necesare satisfaceriitrebuintelor.

a. In functie de pro $'i$'!a, pot fi identificate resurse:

1. #ri!are) potential uman si natural

2. deriva"e) rezultatul activitatii umane.

b. In functie de 'a!"ra lor, resursele sunt:

1. u!ane @populatia apta de munca

2. !a"eriale @materii prime( combustibili( te4nolo"ii etc.!. financiare @bani( actiuni( obli"atiuni#. infor!a"ionale @cunostinte stiintifice si te4nice .

R$&"r&$l$ fiind limitate@rare oamenii se vad nevoiti sa aleaga intre destinatiile posibile deutilizare. ar( in conditii de raritate( a alege ceva inseamna a renunta la altceva./ezolvarea problemei ale"ere'renuntare necesita utilizarea unor criterii.

Astfel( in spatiul economic exista un criteriu specific( cunoscut prin termenul economic decostul oportunitatii, cost de oportunitate sau costul alternativei sacrificate.

Co&!"l %$ opor!"'i!a!$ ' reprezentat de beneficiul @casti"ul asociat celei mai bunevariante de actiune la care s'a renuntat in favoare alternativei alese.

Paul Samuelson @n.1 1% ( celebrul economist american laureat al 3remiului 8obel pentruconomie @1 , ( considera ca stiinta economica ,,studiaza modul in care sunt utilizate

resursele rare pentru a fi realizate marfuri folositoare si pentru a le distribui diferitiloroameni".

Ca orice alta stiinta( economia trebuie sa satisfaca doua cerinte majore


21/88

' sa e plice realitatea economica

' sa realizeze predictii asupra evolutiei fenomenelor economice.

&tiinta economica are mai multe niveluri de abordare( cele mai cunoscute fiind

(icro$co'o(ia ' partea care se ocupa de studiul comportamenteloreconomice

individuale( al raporturilor dintre "rupuri de indivizi@cumparatori=vanzatori ( respective a relatiilor de pe piete si dintre piete.

(acro$co'o(ia ' partea care se ocupa de studiul sistemelor economice deansamblu ' economii nationale( structuri economicemultinationale sau internationale.

Capi!ol"l II - CONSUMATORUL SI RATIONALITEA INCONSUM

Co'&"(a!or ' orice a"ent economice care actioneaza pentru a'si procura bunurile siserviciile necesare satisfacerii trebuintelor.

a' upa for!a de e$is"en"a* bunurile sunt

1. +unuri #ro#riu-zise @au forma materiala2. servicii @au caracter nematerial lectii predate( tratamente medicale etc.!. infor!a"ii @licente( brevete( pro"rame de calculator

+' upa !odul de rela"ionare* bunurile sunt

1. co!#le!en"are @atunci cand consumarea unui bun atra"e( in mod necesar(consumarea unui alt bun

2. su+s"i"ui+ile @un bun poate inlocui un alt bun in consum

c. Dupa (o%"l i' car$ circ"la, bunurile si serviciile sunt:

1. !arfare @ajun" la consummator prin vanzare=cumparare2. ne!arfare @sunt oferite in afara pietei de catre institutii publice sau private precum invatamant( sanatate( televiziune etc.

Co(por!a($'!"l ra!io'al al consumatorului este acela care asi"ura un maximum de satisfactiein consum cu un minimum de c4eltuieli( acesta "4idandu'se dupa criteriul eficientei economice.

U!ili!a!$a $co'o(ica ' consta in satisfactia resimtita de un individ ca urmare aconsumarii unei cantitati date dintr'un bun.


22/88

CEREREA ' cantitatea totala dintr'o marfa care este dorita si care poate fi cumparata @existacapacitatea de plata ( intr'o anumita perioada( la un anumit pret.

Ela&!ici!a!$a c$r$rii ' releva modificarea marimii cererii datorita unor variatii alefactorilor cauzali @pretul si venitul consumatorului .

$ipurile de elas"ici"a"e a cererii in func+ie de #re")

1. Cerere elas"ica @ ec=p > 1 ' modificarea pretului determina omodificare mai mare a cantitatii cerute( in sens invers. @cresterea pretului determina scaderea cantitatii cerute .

' bunurile cu cerere elastica sunt( de re"ula( bunuri substituibile.

2. Cerere inelas"ica @ ec=p D 1 ' modificarea pretului determina omodificare mai mica a cantitatii cerute( in sens invers.

' bunurile cu cerere inelastica sunt( de obicei( bunuri de strictanecessitate( pentru ca fata de acestea consumatorul se afla intr'o relatiede dependenta( nu poate renunta definitiv la cumpararea lor.

!. Cerere cu elas"ici"a"e uni"ara @ ec=p E 1 ' modificarea pretuluidetermina o modificare e"ala a cantitatii cerute( in sens invers.@cresterea pretului cu FG determina scaderea cantitatii cerute tot cu FG .

#. Cerere #erfec" inelas"ica @ ec=p E ' modificarea pretului nudetermina nici o modificare a cantitatii cerute.

' acest tip de cerere apare pe o perioada de timp foarte scurta candcumparatorii nu se pot adapta la conditiile de piata.

' este cazul unor oferte promotionale ,,in limita stocului disponibil Hcare sfarsesc brusc( fara a lasa cererii timpul necesar sa se adapteze.

%. Cerere #erfec" elas"ica @ ec=p E I> ' modificarea oricat de mica a

pretului determina o variatie foarte mare a cantitatii cerute.' cand variatia pretului tinde spre zero( variatia cantitatii cerute tindespre infinit.

@ ec=p E coeficientul de elasticitate al cererii in functie de pret

Co'cl" ii prac!ic$/

0 Pro%"c1!or"l car$ &$ co'fr"'!a c" o c$r$r$ $la&!ica i&i poa!$ &pori$'i!"ril$ pri' r$%"c$r$a pr$!"l"i %$ a' ar$.


23/88

0 Pro%"ca!or"l car$ &$ co'fr"'!a c" o c$r$r$ i'$la&!ica ca&!iga a!"'cica'% pr$!"l cr$&!$.

Capi!ol"l III - PRODUCATORUL2INTREPRINZATORUL SICOMPORTAMENTUL SAU RATIONAL

I'!r$pri' a!or"l ' persoana care initiaza o afacere( investind bani( timp( ener"ie( putere munca

si creativitate( cu scopul de a obtine un profit cat mai mare.

In ce consta rolul intreprinzatorului!producatorului

creeaza bunuri noi care sunt cautate pe piata decide ce nevoi umane urmeaza a fi satisfacute si ce resurse disponibile pot fi mobilizate inacest scop stabilste proportiile intre factorii materiali si umani( modul de or"anizare a activitatii site4nolo"iile necesare 4otaraste daca o activitate trebuie extinsa sau( dimpotriva( restransa isi asuma responsabiltatile fata de proprietari( furnizori( parteneri( clienti isi asuma riscuri calculate( astfel incat sa casti"e este un spirit independent( animat de dorinta de autonomie in actiune este optimist( caracterizat de "andire pozitiva( dispune de flexibiltate si dinamism.

Pro%"c!ia ' activitatea umana care se manifesta prin crearea de bunuri si servicii capabilesa satisfaca nevoi=dorinte.

Propri$!a!$ ' reprezinta relatia dintre oameni @indivizi( societate( "rupuri ( cu privire lainsusirea bunurilor existente sau produse de societate.

#aportul de proprietate atrage dupa sine %r$p!"ri &i a!ri+"!$ care revin detinatorilor proprietatii:

a. %osesia ' insusirea de catre persoana=institutie a bunurilor b. ,is#ozi"ia ' decizia referitoare la obiectul proprietatiic. olosin"a ' utilizarea bunului aflat in posesie

d. .zufruc"ul ' insusirea beneficiilor care apar in le"atura cu acel bun.


24/88

or!ele de #ro#rie"a"e existente intr'o economie de piata sunt

1. %ro#rie"a"e #ar"iculara ' forma preponderenta in economia de

piata.a. i'%i i%"ala ' proprietarul foloseste( administreaza si isi insuseste roadele b. a&ocia!i a ' un "rup de persoane fizice sau juridice se asociaza pentru a

administra impreuna o afacere sau pentru a administra impreuna o afacere sau pentru a desfasura anumite activitati. Astfel de forme de proprietate sunt celemai frecvente in economia de piata.

2. %ro#rie"a"e #u+lica ' proprietari sunt unitati ale administratiei publice

intreprinderi de stat( administratii publice locale si centrale

!. %ro#rie"a"e !i$"a ' imbina proprietatea particulara cu aceea publica( atat in plannational( cat si international.

3ACTORII DE PRODUCTIE ' reprezinta totalitatea elementelor care participa la producerea de bunuri si servicii.

A. M"'ca @factor de productie primar ' ansamblul resurselorumane antrenate in

activitatea economica

diviziunea sociala a !uncii E procesul istoric de separare( diferentiere(desprindere si specializare a muncii pe "enuri distinctede activitati care( in timp( s'au transformat inocupatii(meserii( ramuri economice.

J. Pa(a'!"l2'a!"ra - totalitatea resurselor brute( neprelucrate( dinnatura @solul(

apa( mineralele( padurile( fenomenele naturale atrase in productie care pot fi utilizate si transformate in activitateaeconomica in conformitate cu interesele de consum.

C. Capi!al"l - ansamblul bunurilor produse prin munca si folosite in activitateaeconomica pentru producerea altor bunuri si=sau servicii destinatevanzarii.

1. Ca#i"alul fi$ ' acea componenta a capitalului care participa la mai multe cicluride productie( se consuma treptat si se inlocuieste

dupa o perioada de timp indelun"at ' uzura ca#i"alului fi$ este


25/88

a. uzura fizica - manifestata prin deprecierea treptata a capitalului fix caurmare a folosirii indelun"ate si=sau a actiunii unor factori naturali

b. uzura morala - manifestata in situatia in care se creeaza mijloace de productie cu utilitate similara( dar cu caracteristici te4nice superioaresi=sau un pret mai mic.

2. Ca#i"alul circulan" ' acea componenta a capitalului care participa la unsin"ur ciclu de produtie( se consuma inte"ral intimpul unui ciclu de productie si se inlocuiestedupa fiecare ciclu de productie.

3ir(a2i'!r$pri'%$r$a ' unitatea economica producatoare care se caracterizeaza prin

a. un "en specific de activitate b. capacitatea de a produce bunuri si serviciic. capacitatea de a conduce si "estiona rationalactivitatea economica.

$biectivul final al activitatii producatorului si al firmei este o+"inerea #rofi"ului'

8umim pro%"c!i i!a!$ a unui factor de productie F volumul de productie realizat cu ajutorulacestuia in raport cu cantitatea consumata din acel factor.

COSTUL DE PRODUCTIE ' totalitatea c4eltuielilor ocazionate de producerea sidesfacerea unei cantitati determinate de bunuri si servicii.

a. Co&! fi *Cf)- ansamblul c4eltuielilor care nu variaza @pe termen scurt in raportcu cantitatea de bunuri economice realizate.

b. Co&! aria+il *C ) ' ansamblul c4eltuielilor de productie care variaza @in acelasisens odata cu modificarea nevelului productiei realizate.

%ostul &otal '%t( ) %f * %vPRO3ITUL ' excedentul incasarilor @veniturilor fata de c4eltuielidintr'o activitate economica.

Profi!"l '$! ' partea din profitul brut care ramane dupa ce se platesc impozitul si altetaxe pe profit.

Cifra %$ afac$ri ' totalul incasarilor obtinute din vanzari.

5n functie de criteriul con"ri+u"iei la dezvol"area ac"ivi"a"ii econo!ice)

a. #rofi"ul le i"i!/!eri"a" ' ca suma obtinuta de catre detinatorul firmei inconditiile respectarii prevederilor le"ale( inclusive celereferitoare la impozitare.


26/88

b. #rofi"ul nele i"i!/ne!eri"a" ' ca suma obtinuta de posesorul capitalului(fara a avea o contributie la dezvoltareaactivitatii economice.

5n functie de !ari!ea #rofi"ului)

a. #rofi"ul nor!al/o+isnui" ' ca recompense minima necesara pentru continuareaactivitatii( lipsa acestui tip de profit facandimposibila reluarea acesteia.

b. #rofi"ul su#ra#rofi" ' atunci cand este obtinut prin majorarea pretului devanzare a unui produs de catre o sin"ura firma @caredetine monopolul pe piata ( caz in care este numit si profit de monopol.

Prag"l %$ r$'!a+ili!a!$ ' arata ca intreprinzatorul trebuie sa realizeze un volum de productie peste un nivel minim pentru a putea sa'sirecupereze investitia facuta si pentru a face fatac4eltuielilor curente de exploatare a afacerii sale.

3ali($'!"l ' situatia determinata de mecanismele pietei si sanctionata juridic( pentru caa"entul economic nu mai are nici o posibilitate reala de continuare a activitatiirespective.

O3ERTA ' cantitatea de bunuri si servicii pe care a"entii economici o aduc pe piata intr'oanumita perioada si la un anumit pret.

3roducatorii au un comportament diferentiat( care este influentat de

(o%ificar$a pr$!"rilor la fac!orii %$ pro%"c!i$ ' cresterea acestora reprezinta oconstrangere pentru producatori( care conduce la scaderea volumului productiei.

(o%ificar$a pr$!"rilor %$ a' ar$ al$ +"'"rilor ' cresterea acestora ii

stimuleaza pe producatori( care au tendinta de a creste oferta.

Pro%"ca!or"l asi"ura realizarea bunurilor economice

' ac4izitionarea factorilor de productie necesari

' or"anizarea activitatii de obtinere a bunurilor si serviciilor ' studiul cererii pe piata cu scopul de a veni in intampinarea nevoilor de consum' diversificarea produselor etc.


27/88

5n formarea ofertei pe piata( i'!$r($%iarii sunt a"entii economici care mijlocesc relatiileeconomice intre producator si furnizori( finantatori( comercianti( clientii consumatori.

3rezenta acestora este necesara pentru' finantarea activitatilor economice @continuarea( extinderea( innoirea

te4nolo"ica( ridicarea nivelului de calificare' promovarea produselor prin or"anizarea activitatilor publicitare' asi"urarea retelei de transport prin care bunurile si serviciile parcur" drumul

spre cumparatori' asi"urarea retelei de vanzare prin amenajarea de spatii adecvate si personal

calificat pentru ca bunurile si serviciile oferite sa fie efectiv vandute.

L$g$a of$r!$i ' reda raportul de determinare directa intre modificarea marimii pretului unitar

al unui bun si modificarea cantitatii oferite din bunul respectiv.

ELASTICITATEA O3ERTEI ' modificara ofertei ca urmare a actiunii factorilor careo influenteaza.

&ipuri de $la&!ici!a!$ a of$r!$i in func+ie de pret:

1. unuri cu ofer"a elas"ica @ eo=p >1 ' modificarea pretuluidetermina o modificare mai mare a cantitatii oferite( in acelasisens @cresterea pretului cu xG determina cresterea cantitatiioferite cu mai mult de xG

2. unuri cu ofer"a i'$la&!ica@ eo=pD1 'modificarea pretuluidetermina o modificare mai mica a cantitatii oferite(in acelasisens@cresterea pretului cu xGdetermina cresterea catitatii oferitecu mai putin de xG .

!. unuri cu ofer"a de elas"ici"a"e "'i!ara @ eo=pE1 ' modificarea pretului determina o modificare e"ala acantitatii oferite(in acelasi sens@cresterea pretului cu xGdeterminacresterea cantitatii cerute tot cu xG .

#. unuri cu ofer"a #erfec" inelas"ica ri ida (' eo!p) (-modificarea pretului nu determina nici o modificare a cantitatiioferite.Aceasta situatie apare pe o perioada de timp foartescurta(cand ofertantii nu au timp sa se adapteze la conditiile pieteisau in situatii cand exista blocaje@de resurse(te4nolo"ice sau dealta natura care nu perimit cresterea ofertei.

%. unuri cu ofer"a #erfec" $la&!ica@ eo=pEro 'o modificare foartemica a pretului determina o variatie foarte mare a cantitatiioferite.9a limita(cand variatia preatului tinde spre zero(variatiacantitatii oferite tinde spre infinit.


28/88

Al!$ co'%i!ii car$ i'fl"$'!$a a (o%ificar$a of$r!$i

-%re"urile al"or #roduse #e pia!a'reprezinta o alta conditie pentru modificarea

ofertei.7ferta creste pentru acele bunuri ale caror preturi pe piata cresc.-Nivelul "e nolo iei 'introducerea inovatiilor te4nice are ca effect cresterea

productivitatii muncii(care conduce(la randul sau(la scaderea costului de productie(care are effect pozititv asupra ofertei.

-Modificarea nivelului cos"ului de #roduc"ie -daca pentru anumite bunuri costul de productie scade(atunci oferta creste.Asadar(intre nivelul ofertei si cel al costului e productieexista o relatie inversa.

-Modificarea nu!arului fir!elor care #roduc acelasi pro%"&'cresterea numarului defirme producatoare pe piata conduce la cresterea ofertei(considerand alti factori de influenta cafiind constanti.

-Nivelul "a$elor si al su+sidiilor 'daca taxele cresc(oferta scade@deci conditionareaactioneaza in sens invers . aca insa un producator beneficiaza de subventii(acestea vordetermina mina cresterea ofertei.

-3olul eveni!en"elor social-#oli"ice asupra modificarii ofertei se manifesta prin aceeaca instabilitatea sociala determina(de re"ula(scaderea ofertei(pe cand stabilitatea sociala si politica creeaza un cadru favorabil cresterii ofertei de bunucri si servicii.

-3olul condi"iilor na"urale :fenomenele naturale precuminundatiile(furtunile(cutremurele(actioneaza(de re"ula(in directia reducerii ofertei.



29/88

ECONOMIE clasa a Xl-a recven"

3edus

4e!es"rul al II - lea

prof. ZigoliDrago

Capi!ol"l IV - PIAA

PIAA ' spa+iul economic Kn cadrul cLruia se desfLMoarL sc4imburile @actele de v/nzarecump0rare( de bunuri Mi servicii( locul unde se KntNlnesc purt0torii cererii cu purt0torii ofertei.

3or($ al$ pi$4$i/

a. In func+ie de o+i$c!"l !ra' ac4io'1rii, se pot distinge:


30/88

1' #ia"a unui +un de consu!2' #ia"a unui fac"or de #roducie5' #ia"a !one"ar

6' #ia"a valu"ar etc.b. 1n func+ie de &pa!i"l g$ograp5ic aco#eri"* se pot face referiri la:

1' #ia"a local2' #ia"a re ional5' #ia"a na"ional6' #ia"a !ondial

c. 1n func+ie de carac!$r"l co'c"r$'!$i, se poate face deosebirea 2ntre:

1' #ia"a cu concuren" #erfec"2' #ia"a cu concuren" im #erfec"

PREUL ' se formeazL pe pia+L prin KntNlnirea cererii cu oferta.

Pr$4"l %$ $c5ili+r" - este pre+ul la care cererea satisfLcutL este e"alL cu ofertasatisfLcutL( e"alitate ce determinL cea mai mare cantitate avNnzLrilor=cumpLrLrilor.

Condi+ia realizLrii rolului pre+ului de ec4ilibru este ca acesta &1 &$ for($ $ li+$r p$ pia41.

S!a!"l poate interveni Kn stabilirea=influen+area pre+ului prin douL modalitL+i fundamentalea. 3rin i'!$r $'4i$ %ir$c!1/

1. ;ie prin stabilirea unor #re"uri !ini!e* consecin+a fiind( de re"ulL( stimularea ofertei( ceea ce duce laapari+ia unui e$ces de ofer"'

2. ;ie prin stabilirea unor #re"uri !a$i!e @numite Mi ((pre+ plafon


31/88

@producLtori sau consumatori care ac+ioneazL pe pia+L pentrurealizarea propriilor interese( confirm libertL+ii de ac+iune Mi libereiini+iative.

a. $ipul de concuren+L dupL cri!$ri"l r$&p$c!1rii l$gilor/

1. oial sau corec" ' dacL respectL le"ile Mi re"lementLrile Kn vi"oare.

' aceasta '" p$r(i!$/ participarea la Kn+ele"eri care sL afecteze jocul liber al concuren+ereclama mincinoasL care KnMalL consumatorul( favorizarea creMterii=scLderii artifi pre+urilor( falsificarea mLrfurilor.

2. Neloial sau incorec" ' dacL are drept consecin+L favorizareaartificialL a a"en+ilor economici care ob+inastfel avantaje nemeritate.

b. $ipul de concuren+L dupL ipo!$ $l$ %$ %$fi'ir$/

1. %ia"a cu concuren" #erfec" ' cu caracter ideal trLsLturile sale suntun model de analizL pentruconcuren+a realL

2. %ia"a cu concuren" i!#erfec" ' caracterizeazL realitateaeconomicL

' fiecare formL de pia+L cu concuren+L imperfectL se caracterizeazL printr'un #re" s#ecificMi o anumitL !odali"a"e de !a$i!izare a #rofi"ului

Co'c"r$'4a p$rf$c!1 se caracterizeazL prin

A!o(ici!a!$a constL Kn faptul cL participan+ii la pia+L sunt foarte numeroMi( cu putere concuren+ialL m participan+ii ac+ioneazL independent.

O(og$'i!a!$a pro%"&"l"i se referL la faptul cL toate firmele produc Mi distribuie bunuri identice( astfel Knconsumatorilor le este indiferent de la ce firmL cumpLrL.

Li+$r!a!$a %$ ac4i"'$ p$ pia41 se manifestL prin :intrarea< Mi :ieMirea< liberL Kn Mi de pe pia+L( care se bnumai pe criteriul eficien+ei economice.

Tra'&par$'4a p$rf$c!1 constL Kn perfecta informare a a"en+ilor economici privind cantitatea( calitatea( prestructura cererii Mi a ofertei. Mo+ili!a!$a p$rf$c!1 a fac!orilor %$ pro%"c4i$ se referL la accesul nelimitat la utilizarea capitalului Mi amuncii, KnactivitL+i cu maximL eficien+L.

Co'c"r$'4a i(p$rf$c!1 apare din mai multe cauze


32/88

fenomenul concentrLrii firmelor

strate"ia firmelor de a se individualiza prin diferen+ierea produselor inten+ia informLrii imperfecte Kn scopul ob+inerii unor avantaje strate"ice

men+inerea avantajelor firmelor deja existente( care creeazL bariere Kn intrarea pe pia+L etc

MONOPOLUL ' situa+ia de pe pia+L Kn care o sin"urL firmL produce @oferL un anumit bun Mi seconfruntL cu toatL cererea.

MONOPSONUL - situa+ia de pia+L Kn care o sin"urL firmL cumpLrL de la mai mul+i producLtori.

OLI6OPOLUL ' situa+ia de pia+L unde existL cNteva firme care asi"urL oferta unui bun(On timp ce numLrul de cumpLrLtori este mare.OLI6OPSONUL ' tipul de pia+L caracterizatde existen+a unui numLr restrNns de firme mari cumpLrLtoare ale unei mLrfi ' oferitL@vNndutL de mai mul+i producLtori.

CONCURENA MONOPOLISTIC7 ' situa+ia Kn care pe pia+L existL un numLr mare deofertan+i( unii dintre aceMtia fiind de mari dimensiuni Mi de+inNndmonopol de marcL( iar bunurile oferite sunt puternic diferen+iate.

Pia4a ("'cii ' locul de KntNlnire Kntre purtLtorii cererii Mi ofertei de muncL este spa+iul Kncare aceMtia intrL Kn contact( stabilesc condi+iile de an"ajare( ne"o"iazLmLrimea salariilor( stabilesc performan+ele corespunzLtoare salariilor.

C$r$r$a %$ ("'c1 ' nevoia de muncL salariatL care se formeazL Kn cadrul diferitelor activitL+i la nivel de firme( zone( re"iuni sau +arL Mi se exprimL prinnum0rul de locuri de munc0 existente sau oferta de locuri de munc0.

Con"rac"ul de !unc existL Kn douL forme

1. Con"rac" individual de !unc care este rezultatul ne"ocierii libere dintre an"ajator Mi an"ajat.' an"ajatorul stabileMte sarcinile care Ki revin salariatului Mi drepturile salari

corespunzLtoare( respectiv obli"a+iile pe care Mi le asumL patronul fa+L de an"ajaceea ce priveMte asi"urarea condi+iilor propice de muncL( plata impozitelor aferente Mcontribu+iilor la asi"urLrile sociale etc.

2. Con"rac"ul colec"iv de !unc este rezultatul ne"ocierii cu sindicatul din Kntreprindere( princare se precizeazL o serie de drepturi Mi obli"a+ii "enerale referitoare la condi+iil

muncL( zilele libere Mi concediul de odi4nL( sporurile pentru muncL periculoasL sau pentrulucrul de noapte etc.

Of$r!a %$ ("'c1 ' cantitatea totalL de muncL pe care indivizii dintr'o economie sunt dispuMisL o presteze Kn condi+ii "enerale.


33/88

Salari"l ' pre+ul la care este tranzac+ionatL for+a de muncL.

' acesta poate avea mai multe forme

a. Salari"l 'o(i'al ' suma de bani primitL de salariat=plLtL de firmL( Kn sc4imbul muncii depuse dan"ajat.' acesta poate fi

1. 4alariul no!inal +ru" ' suma totalL de bani prevazutL Kn statul de salarii2. 4alariul no!inal ne" ' suma de bani care rLmNne din salariul nominal brut dupL scLdereaimpozitului Mi a contribu+iilor la sistemele de asi"urLri.

b. Salari"l r$al ' cantitatea de bunuri Mi servicii care poate fi procuratL cusalariul nominal.

PIAA MONETAR7

8o+iunea de +a'i desemneazL un mijloc de sc4imb "eneral acceptat( pe baza unei conven+iiKntre oameni( Kntr'un spa+iu economic dat.

Cele # func+ii fundamentale ale banilor

a. ;unc+ia de (i8loc %$ &c5i(++. ;unc+ia de $!alo' g$'$ral %$ (1&"rar$ i co(parar$ a activitL+ii economicec. ;unc+ia de (i8loc %$ pla!1

%. ;unc+ia de $co'o(i&ir$Ma&a (o'$!ar1 sau (a&a +1'$a&c1 - suma de bani aflatL Kn circula+ie Kntr'o economie la un moment dat Mi capar+ine diferi+ilor a"en+i economici @na+ionali Mi are drept componente

'"($rar"l ' care este emis numai de Janca CentralL Mi este alcLtuit din bancnote Mimoned0 metalic0 @confec+ionatL din aliaje de cupru( nic4el( aluminiu

+a'i &cip!"rali @Knscrisuri Kn conturile bancare ' aceMtia sunt crea+i atNt de JancaCentralL( cNt Mi de celelalte bLnci Mi institu+ii financiare.

Vi!$ a %$ circ"la4i$ a +a'ilor reprezintL numLrul de tranzac+ii de vNnzare'cumpLrare Mi plL+i pe care le mijloceMte o unitate monetarL Kntr'o perioadL de timp.

P"!$r$a %$ c"(p1rar$ a +a'ilor reprezintL cantitatea de bunuri Mi servicii care poate ficumpLratL la un moment dat cu o unitate monetarL( la unanumit nivel al pre+urilor.

Cr$%i!"l este o rela+ie Kntre un creditor care acordL un Kmprumut Mi un debitor care este beneficiarul Kmprumutului Mi care se an"ajeazL sL plLteascL la o datL ulterioarL@scaden+a suma corespunzLtoare( plus o dobNndL.


34/88

Do+9'%a este o sumL de bani care revine creditorului pentru folosirea Kmprumutului decLtre debitor Kntr'o anumitL perioadL de timp.

I' $&!i4ia este procesul de plasare a banilor pentru ac4izi+ionarea de bunuri de capital.Pia4a fi'a'ciar1 este acea pia+L pe care se KntNlnesc a"en+ii economici care au nevoie de

bani pentru a'Mi finan+a afacerile Mi a"en+ii economici care doresc sL sus+inLcu bani acele afaceri.

:"r&a reprezintL institu+ia centralL a pie+ei capitalurilor Mi este :barometrul unei economii


35/88

3l" "ril$ $co'o(ic$ @materiale Mi monetare sunt "enerate de sc4imburile de bunuri Mi servicii .

$otalitatea fluxurilor economice alcLtuieMte circ"i!"l (acro$co'o(ic.

I'%ica!orii (acro$co'o(ici rezultL din mLsurarea fluxurilor economice Mi sunt foarteimportan+i( deoarece relevL performan+ele economice ale fiecLrei +Lri.

Pro%"&"l I'!$r' :r"! *PI:) este principalul indicator macroeconomic Mi reprezintLvaloarea ad0ugat0 brut0 produsL Kntr'o economie na+ionalL( Kntr'o perioadLde timp @an( trimestru .

Valoar$a a%1"ga!1 +r"!1*VA:) constL Kn plusul de valoare realizat de fiecare a"enteconomic Kn raport cu valoarea intrLrilor Kn sistemul sLu de activitate.

I'fla4ia - un dezec3ilibru de ansamblu al economiei, manifestat prin cre4terea generalizat0 a pre+urilor Mi sc0derea puterii de cump0rare a banilor.

:o!a8ul ' un dezec4ilibru macroeconomic major manifestat prin excendentul ofertei de muncL Kn raport cu cererea muncL.

odificarea Kn timp a stLrii economiei na+ionale se numeMte %i'a(ica $co'o(i$i 'a4io'al$.

3erioada de timp formatL dintr'o faz0 de e pansiune Mi una de recesiune se numeMte cicl" $co'o(ic.

Cr$ !$r$a $co'o(ic1 reprezintL evolu+ia ascendentL a 35J'ului poten+ial( pe termen lun".D$ ol!ar$a $co'o(ic1 este un process complex care presupune KmbunLtL+iri profunde

le"ate de structura socialL( de calitatea institu+iilor Mi de atitudinile popula+iei unei +Lri.

Acest concept de dezvoltare economicL @economic development se bazeazL pe trei valori esen+iale

su+s"enana ' relevL perfoman+ele procesului de dezvoltare economicL Kn ceeace priveMte modul de acoperire a nevoilor popula+iei unei +Lri

au"ores#ec"ul ' caracterizeazL demnitatea( sim+ul onoarei( pre+uirea fa+L de sinea cetL+enilor unei +Lri

li+er"a"ea ' evinde+iazL modul Kn care indivizii pot lua decizii fLrL a fi Kn"rLdi+istructuri birocratice sau politice( respectiv de supersti+ii( cutume saumentalitL+i anacronic

Capi!ol"l VI - ECONOMIA DESC


36/88

Co($r4"l $ !$rior desemneazL ansamblul exporturilor Mi importurilor unei +Lri.

On ceea ce priveMte comer+ul exterior( de'alun"ul timpului s'au conturat diferite politici economice1. %ro"ec"ionis!ul reprezintL un ansamblu de mLsuri menite sL protejeze producLtorii interni de concuren

realizatL prin bunuri importate la pre+uri mai mici.

- principalele forme de protec+ionism sunt introducerea unor ta e vamale reprezentNnd cote procentualeaplicate pre+urilor bunurilor importate utilizarea unor restric+ii netarifare: standardele de calitate ridicate( condi+ii privind protec+ia consumatoriloMi a mediului natural etc. practicarea unor cote cantitative pentru importuri: sunt ne"ociate unele plafoane cantitative pentru mLrfurileimportate( Knc4eindu'se acorduri comerciale cu diferite +Lri

2. 4"i!ularea e$#or"urilor ' sunt oferite anumite prime de e port, subven+ii, scutiri sau reduceri de impozite, orialte facilit0+i firmelor e portatoare5 este o formL mai subtilL de protec+ie a producLtorilor interni( Kntrucavantajele concuren+iale ale acestora se manifestL pe pie+ele externe.

!. i+eralis!ul ' sc4imburile economice dintre diferite +Lri nu sunt afectate nici de restric+ii tarifare sau netarifMi nici de stimulente acordate exportatorilor.

:ala'4a co($rcial1 este un tablou statistic Kn care sunt Knre"istrate importurile Miexporturile de mLrfuri ale unei +Lri pe o perioadL de timp @un an .

:ala'4a %$ pl14i $ !$r'$ redL modul Kn care pot fi ec4ilibrate KncasLrile Mi plL+ileaferente opera+iunilor economice cu strLinLtatea.

%re4terea interdependen+elor economice, sociale, culturale, ecologice, politice al economiilor na+ionale conduce lanou0 stare 2n economia mondial0, 2n careabordarea problemelor generale ale omenirii se face la scar0 planetar0,viziunea fragmentat0 pe continente sau regiuni ale lumii fin dep04it0.AceastL nouL tendin+L de evolu+ie a economiei mondiale se numeMte glo+ali ar$. 7 tendin+L oarecum contrarL"lobalizLrii este aceea de in"e rare'

.niunile va!ale Mi asocia"iile econo!ice re ionale constituie forme elevate ale procesului de inte"rare. Cele

mai cunoscute structuri de inte"rare sunt

A&ocia4ia La!i'o-A($rica'1 a Co($r4"l"i Li+$r *ALACL) a fost Knfiin+atL Kn 1 ) prin &ratatul de la Montevideo semnat de Ar"entina( Jrazilia( C4ile( exic( 3ara"uaQ( 3eru Mi 0ru"uaQ. 0lterior( au mai aderat Mi altelatino'americane.

A&ocia4ia Na4i"'ilor %i' A&ia %$ S"%-E&! *ASEAN) a fost Knfiin+atL Kn 1 ), prin participarea urmLtoarelor +L5ndonezia( alaezia( ;ilipine( &in"apore Mi $4ailanda.


37/88

A&ocia4ia Nor%-A($rica'1 %$ Co($r4 Li+$r *NA3TA) a fost Knfiin+atL Kn 1 ! prin participarea exicului(Canadei Mi &tatelor 0nite ale Americii. 0lterior( C4ile a acceptat invita+ia celor trei +Lri de a deveni membru 8A;$

U'i"'$a E"rop$a'1 *UE) care este cea mai avansatL formL de structurL inte"ra+ionistL mondialL KntrucNt presuexisten+a unor pie+e comune( a unei monede commune @euro ( a unor institu+ii economice Mi sociale comrespective coordonarea politicilor economice Mi sociale.

I!$(i p$'!r"$ al"ar$Eco'o(i$Cla&a a Xl-a

1. /ezultatul ac+iunii dintre mediul social sic el natural estea. mediul ecolo"ic b. mediul ciberneticc. spatiul burseid. mediul sau spatiul economic

2. upa natura lor( nevoile sunta. elementare si complexe b. fiziolo"ice si socialec. complexe si fiziolo"iced. sociale si complexe

!. &emnalele receptionate de fiinta umana ca urmare a stimulilor exercitati de mediul natural si de mediul socialnumesc

a. semnale pane"erice b. atribute psi4o'socialec. nevoi sau trebuinted. raporturi social'naturale

#. upa "radul de complexitate( nevoile sunta. elementare si complexe b. elementare si supra'elementarec. complexe si supra'complexed. sociale si naturale


38/88


39/88

,. 5n varful 3iramidei lui asloB sunt urmatoarele tipuri de nevoiea. nevoi de baza

b. nevoi de si"urantac. nevoi fiziolo"iced. nevoie de autorealizare

-. lementele utilizate pentru producerea bunurilor necesare satisfacerii trebuintelor sunta. materialele rare b. materiil primec. resurseled. metalele pretioase

. upa provenienta lor( resursele pot fi

a. resurse din import si resurse din export b. resurse primare si resurse derivatec. resurse imbo"atite si resurse terminated. resurse minime si resurse complexe

1 . /esursele se impart in umane( materiale( financiare si informationale in functie de provenienta lor ciclicitatea lor natura lor utilizarea lor

11. /esursele informationale se refera laa. cunostiinte stiintifice si te4nice b. ziare si revistec. pa"ini de internetd. pro"rame secrete

12. Costul de oportunitate estea. cel mai bun de pe piata

primul pret stabilit in economie beneficiul asociat celei mai bune variante de ac+iune la care s'a renun+at Kn favoarea alternative

alesed. media costurilor dintr'o economie

1!. Care economist celebru considerL cL economia studiazL modul Kn care sunt utilizate resursele rare pentru arealizate mLrfuri folositoare Mi pentru a le distribui diferi+ilor oameni?a. Adam &mit4 b. 3aul &amuelsonc. Rasile Contad. $4eodor &tolojan

1#.Care sunt cele mai cunoscute niveluri de abordare ale Mtiin+ei economicea. economia centralizatL Mi cea lLsatL liber b. economia Knc4isL Mi cea desc4isLc. microeconomia Mi macroeconomia

b.c.


40/88

d. economia industrialL Mi economia a"ra"rL1%.3artea din economie care se ocupL cu studiul comportamentelor economice individuale se numeMte


41/88

a. macroeconomia b. economia detaliatL

c. economia de "estiuned. microeconomia

1). Ce parte din economie se ocupL cu studiul economiilor na+ionale( a structuriloreconomice interna+ionale sau multina+ionale

a. microeconomia b. economia "lobalizatLc. economia super'centralizatLd. macroeconomia

1,. Care este denumirea "enericL pentru orice a"ent economic care ac+ioneazL pentru a'Mi procura bunurile Mi

serviciile necesare satisfacerii trebuin+elora. ac+ionar b. menajc. consumator d. cumpLrLtor c4eie

1-. Cum se clasificL bunurile dupL forma lor de existen+La. complementare Mi substituibile b. necomplementare Mi nesubstituibilec. bunuri propriu'zise( servicii Mi informa+iid. servicii Mi bunuri

1 . Junurile sunt complementare Mi substituibile dacL le clasificLm dupL urmLtorul criteriua. mod de rela+ionare b. mod de circula+iec. formL de existen+Ld. formL de complementaritate

2 . upL modul Kn care circulL( bunurile sunta. complementare Mi substituibile b. servicii Mi bunuric. bunuri Mi informa+iid. marfare Mi nemarfare

21. upL ce criteriu se "4ideazL un consumator atunci cNnd are un comportament ra+ionala. criteriul celei mai bune oportunitL+i b. criteriul lui asloBc. criteriul piramidald. criteriul eficien+ei economice

22. Comportamentul ra+ional al consumatorului este acela care asi"urLa. un maxim de satisfac+ie cu un minim de c4eltuieli b. un minim de satisfac+ie cu un maxim de c4eltuielic. satisfac+ie fLrL precedentd. c4eltuieli infime


42/88

2!. &atisfac+ia resim+itL de un individ ca urmare a consumLrii a unei cantitL+i date dintr'un bun estea. cererea b. oferta

c. utilitatea economicLd. utilitatea ra+ionalL a eficien+ei

2#. Ce reprezintL cererea?a. cantitatea dintr'o marfL vNndutL Kntr'o anumitL perioadL b. cantitatea totalL dintr'o marfL care poate fi cumpLratL Kntr'o anumitL perioadL( la un anumit pre+c. pre+ul unei mLrfii dintr'o anumitL perioadLd. perioada economicL Kn care pre+ul este cel mai bun

2%. odificare mLrimii cererii datoritL unor varia+ii ale factorilor cauzali se numMtea. cererea perfectL

b. elasticitatea oferteic. oferta perfectLd. elasticitatea cererii

2). Atunci cNnd creMterea pre+ului determinL scLderea cantitL+ii cerute( cererea estea. inelasticL b. elasticLc. perfectLd. unitarL

2,. Junurile de strictL necessitate au de obicei o cererea. inelasticL b. perfectLc. elasticLd. unitarL

2-. Atunci cNnd modificarea pre+ului nu determinL nici o modificare a cantitL+ii cerutea. cererea este inelasticL b. cererea este elasticLc. cererea este perfect inelasticLd. cererea este perfect elasticL

2 . CNnd cNMti"L producLtorul care se confruntL cu o cerere inelasticLa. atunci cNnd pre+ul scade b. atunci cNnd pre+ul rLmNne constantc. atunci cNnd pre+ul creMted. atunci cNnd pre+ul scade pNnL la ultima limitL

! . Cum KMi poate spori veniturile producLtorul care se confruntL cu o cerere elasticL?a. prin reducerea pre+ului de vNnzare b. prin creMterea pre+ului de vNnzarec. prin reducerea pre+ului de cumpLrared. prin creMterea pre+ului de cumpLrare


43/88

!1. 3ersoana care initiaza o afacere( investind bani( timp( ener"ie( putere( munca sicreativitate( cu scopul de a obtine un profit cat mai mare se numeste

a. afacerist

b. bisnitar c. milionar de cartond. intreprinzator

!2. /elatia dintre oameni cu privire la insusirea bunurilor existente sau produse de societate se exprima princonceptul de

a. avutie b. averec. proprietated. societate comerciala

!!. ;ormele de proprietate existente intr'o economie de piata sunt

a. proprietate simultana si proprietate anterioara b. proprietate privata si proprietate semi'privatac. proprietate privata( publica si mixtad. proprietate semi'mixta si semi'publica

!#. Cei doi factori de productie primari sunta. munca si capitalul b. pamantul si muncac. pamantul si capitaluld. munca te4nolo"izata si in"ineriile financiare

!%. eprecierea treptata a capitalului fix ca urmare a folosirii indelun"atea. uzura morala b. epuizarec. uzura totalad. uzura fizica

!). Capitalul circulant se inlocuiestea. dupa doua cicluri de productie b. dupa fiecare cilcu de productiec. dupa mai multe cicluri de productied. dupa primele trei cicluri de productie

!,. 7biectivul final al activitatii producatorului si al firmei este a. cresterea cifrei de afaceri b. pozitionarea pe piata pe un loc cat mai bunc. falimentuld. obtinerea profitului

!-. xcedentul incasarilor fata de c4eltuieli intr'o activitate economica se numeste a. profit b. cifra de afaceric. profit netd. casti" le"al


44/88

! . $otalul incasarior obinute din vanzari se numestea. profit brut b. cifra de afaceri

c. profit netd. profit ilicit

# . 3artea din profitul brut care ramane dupa ce se platesc impozitul si alte taxe pe profit este a. profitul net b. cifra de afaceric. volumul vanzarilor d. taxe si impozite la stat nedatorate

#1. Cand un intreprinzator trebuie sa realizeze un volum de productie peste un nivel mnim pentru a putea sa'si recupereze investitia facuta si pentru a face fata c4eltuielilor

curente( el trebuie sa atin"aa. profitul maxim b. supraprofitulc. pra"ul de rentabilitated. falimentul

#2. Cantitatea de bunuri si servicii pe care a"entii economici o aduc pe piata intr'oanumita perioada si la un anumit pret se constituie in

a. cerere b. ofertac. oferta cereriid. cererea ofertei

#!. 9e"ea care reda raportul de determinare directa intre modificarea marimii pretuluiunitar al unui bun si modificarea cantitatii oferite din bunul respectiv este

a. le"ea circulatiei marfurilor b. le"ea de comert internationalc. le"ea cereriid. le"ea ofertei

##. Atunci cand modificarea pretului determina o modificare mai mare a cantitatii oferite( si in acelasi sens( avede'a face cu

a. oferta inelastica

b. oferta perfectac. oferta elasticad. cerere elastica

#%. &ituatia in care a"entul economic nu mai are nici o posibilitate reala de continuare a activitatii sale se numea. faliment b. insolventac. somaj et4nicd. carambol comercial


45/88

I!$(i p$'!r" $ al"ar$ Eco'o(i$ Cla&a a Xl-a S$($&!r"l al II l$a1. Ce este pia+a?

a. spa+iul Kn care se KntNlnesc pruducLtorii a"ricoli cu orLMenii b. spa+iul economic Kn cadrul cLruia se desfLMoarL sc4imburile

c. locul de unde se pot cumpLra zarzavaturid. nici un rLspuns nu este corect

9ocul unde se KntNlnesc purtLtorii cererii cu purtLtorii ofertei se numeMtea. JursL b. Sall &treetc. 3ia+Ld. /A& AP

!. On func+ie de obiectul tranzac+ionLrii se pot distin"e urmLtoarele pie+ea. pia+a localL Mi pia+a mondialL

b. pia+a na+ionalL Mi pia+a re"ionalLc. pia+a auto Mi pia+a alimentarLd. pia+a monetarL Mi pia+a valutarL

#. Clasificarea Kn pia+L localL Mi pia+L re"ionalL se face Kn func+ie dea. spa+iul "eo"rafic acoperit b. caracterul concuren+eic. obiectul tranzac+ionLriid. nici un rLspuns nu este corect

%. Cum se formeazL pre+ul?a. prin stabilire de cLtre autoritL+ile competente b. prin totalizarea tuturor costurilor c. ambele variante de mai susd. prin KntNlnirea cererii cu oferta

). 3re+ul la care cererea satisfLcutL este e"alL cu oferta satisfLcutL se numeMtea. pre+ul optim de vNnzare b. pre+ul prestabilit de vNnzLtor c. pre+ul de ec4ilibru

d. pre+ul cel mai mic de cumpLrare


46/88

,. Cea mai mare cantitate a vNnzLrilor=cumpLrLrilor este determinatL dea. dispozi+ia cumpLrLtorilor b. pre+ul de ec4ilibruc. pozi+ionarea pie+eid. nici un rLspuns nu este corect

-. 3re+ul de ec4ilibru KMi realizeazL rolul pe pia+L atunci cNnda. este adoptat de to+i participan+ii la actul economic b. este re"lementat prin le"i oficialec. este lLsat sL se formeze liber pe pia+Ld. nici un rLspuns nu este corect

. 7ferta este stimulatL atunci cNnd statul intervine direct prin stabilirea unor pre+uri minime( aceastL mLducNnd la

apari+ia unui exces de ofertLapari+ia unor miMcLri socialestoparea vNnzLrilor dintr'o economiesc4imbarea "uvernului declarat incompetent

1 . &tatul la coadL sau pia+a nea"rL sunt efecte ale interven+iei directe a statului prin stabilirea unor pre+ufapt care duce la

exces de ofertLexces de cerereec4ilibrul acestor douLdezec4ilibrul dintre ele

11. &tatul poate interveni indirect Kn influen+area pre+ului prina. stabilirea unor pre+uri minime b. stabilirea unor pre+uri maximec. ac4izi+ii de stat( reducerea taxelor de importd. nici o variantL nu este corectL

12. Ce desemneazL no+iunea de concuren+L?a. Kntrecerea acerbL Kntre a"en+ii economici b. tipul specific de rela+ii Kntre producLtori Mi consumatori care ac+ioneazL pe pia+L pentru

propriilor interese( conform libertL+ii de ac+iune Mi liberei ini+iative

c. manifestarea finalitL+ii actului economicd. nici un rLspuns nu este corect

1!. upL criteriul respectLrii le"ilor( concuren+a poate fia. perfectL Mi imperfectL b. perfectL Mi neloialLc. loialL Mi neloialLd. imperfectL Mi loialL

1#. /eclama mincinoasL care KnMealL consumatorul( falsificarea pre+urilor( favorizarea creMterii=scLderi pre+urilor sunt practici ale concuren+ei


47/88

a. perfecte b. imperfectec. loialed. neloiale=incorecte

1%. /ealitatea economicL este caracterizatL dea. pia+a cu concuren+L perfectL b. pia+a cu concuren+L imperfectLc. pia+a cu concuren+L neloialLd. toate rLspunsurile sunt "reMite

1). Atomicitatea este o caracteristicL a concuren+eia. imperfecte b. perfecte

c. loialed. neloiale

1,. 3erfecta informare a a"en+ilor economici privind cantitatea( calitatea( pre+ul( structura cererii Mi a ofertcaracteristicL a concuren+ei perfecte Mi se numeMte

a. atomicitate b. omo"enitatea produsuluic. transparen+L perfectLd. nici o variantL nu este corectL

1-. $rLsLtura conform cLreia toate firmele produc Mi distribuie bunuri identice( astfel KncNt consumatorilo

indiferent de la ce firmL cumpLrL poartL denumirea dea. atomicitate b. transparen+L perfectLc. libertate de ac+iune pe pia+Ld. omo"enitatea produsului

1 . &itua+ia de pe pia+L Kn care o sin"urL firmL produce un anumit bun Mi se confruntL cu toatL cererea a. oli"opson b. oli"opolc. monopsond. monopol

2 . &itua+ia de pia+L Kn care o sin"urL firmL cumpLrL de la mai mul+i producLtori se numeMtea. monopson b. oli"opolc. monopold. nici un rLspuns nu este corect

21. $ipul de pia+L caracterizat prin existen+a unui numLr restrNns de firme mari cumpLrLtoare ale unei mLvNndute de mai mul+i producLtori se numeMte

a. oli"opol b. monopol


48/88

c. monopson d. oli"opson

22. &itua+ia Kn care pe pia+L existL un numLr mare de ofertan+i( unii dintre aceMtia fiind de mari dde+inNnd monopol de marcL( iar bunurile oferite sunt puternic diferen+iate poartL numele de

concuren+L oli"opsonisticLconcuren+L monopolisticLconcuren+L incorectLnici o variantL nu este corectL

2!. 9ocul de KntNlnire Kntre purtLtorii cererii Mi ofertei de muncL se numeMtea. pia+a a"ro'alimentarL b. pia+a nea"rLc. pia+a munciid. pia+a de capital

2#. Contractul individual de muncL reprezintLa. rezultatul ne"ocierii libere dintre an"ajator Mi an"ajat b. rezultatul re"lementLrilor "uvernamentalec. rezultatul abilitL+ii an"aja+ilor Kn arta ne"ocieriid. rezultatul tuturor acestor factori

2%. Cantitatea totalL de muncL pe care indivizii dintr'o economie sunt dispuMi sL o presteze Kn condi+ii "ea. cerere de pre+ b. ofertL de muncLc. cerere de muncLd. ofertL de pre+

2). 3re+ul la care este tranzac+ionatL for+a de muncL se numeMtea. cNMti" financiar b. rentL via"erLc. salariud. nici un rLspuns nu este corect

2,. &uma de bani primitL de salariat Kn sc4imbul muncii depuse de an"ajat se numeMtea. salariu extensiv b. salariu retroactiv

c. salariu nominald. salariu retributiv

2-. &uma de bani care rLmNne din salariul nominal brut dupL scLderea impozitului Mi a contribu+iilor la sasi"urLri se numeMte

a. salariu nominal b. salariu nominal brutc. salariu retributivd. salariu nomianl net

2 . Cantitatea de bunuri Mi servicii care poate fi procuratL cu salariul nominal reprezintL a. salariu real


49/88

b. salariu irealc. salariu fantasticd. salariu realistic

! . ijlocul de sc4imb "eneral acceptat( pe baza unei conven+ii Kntre oameni( Kntr'un spa+iu economic datnumirea de

a. titluri financiare b. cambiec. banid. resurse financiare

!1. &uma de bani aflatL Kn circula+ie Kntr'o economie la un moment dat Mi care apar+ine diferi+ilor a"en@na+ionali se numeMte

a. masL financiarL

b. remunera+ie nominalLc. finan+e publiced. masL monetarL=masL bLneascL

!2. 8umLrul de tranzac+ii de vNnzare'cumpLrare Mi plL+i pe care le mijloceMte o unitate monetarL Kntr'otimp reprezintL

a. puterea de cumpLrare a banilor b. viteza de circula+ie a banilor c. creditare perfectLd. nici un rLspuns nu este corect

!!. Cantitatea de bunuri Mi servicii care poate fi cumpLratL la un moment dat cu o unitate monetarL( la univel al pre+urilor poartL denumirea dea. putere financiarL b. rezisten+L valutarLc. putere de cumpLrare a banilor d. toate variantele sunt corecte

!#. &uma de bani care revine creditorului pentru folosirea Kmprumutului de cLtre debitor Kntr'o anumitL ptimp se numeMte

a. retribu+ie monetarL b. credit deficitar

c. dobNndLd. investi+ie

!%. 5nstitu+ia centralL a pie+ei capitalurilor care este consideratL Mi((barometrul unei economii< se numeMa. banca na+ionalL b. bursac. banca comercialLd. ministerul de finan+e

!). 3ia+a specializatL Kn vNnzLri Mi cumpLrLri de valute sau alte devize( locul unde se KntNlneMte cerevalutL Mi se stabileMte cursul de sc4imb al monedei na+ionale se numeMte


50/88

a. pia+a extrabursierL a titlurilor cotate b. pia+a valutarLc. pia+a extrabursierL a titlurilor necotated. pia+a muncii

!,. 3re+ul unei monede exprimat Kn altL monedL poartL numele dea. convertibilitate b. creditc. dobNndLd. curs de sc4imb

!-. Convertibilitatea unei monede se referL laa. capacitatea ei de a putea fi sc4imbatL pe o altL monedL b. valoarea ei pe pia+a valutarL

c. sc4imbul ei pe titluri financiared. nici o variantL nu este corectL

! . ;orma de manifestare a interdependen+elor dintre a"en+ii economici Kn cadrul institu+ional'na+ional al este

a. microeconomie b. macroeconomiec. economie na+ionalLd. economie jude+eanL

# . 3rincipalul indicator macroeconomic ca reprezintL valoarea adLu"atL brutL produsL Kntr'o economie n

Kntr'o perioadL de timp estea. 3rodusul 8a+ional Jrut b. $axa pe Raloare AdLu"atLc. 3rodusul 5ntern Jrutd. 3rodusul 8a+ional 8et

#1. ezec4ilibrul de ansamblu al economiei( manifestat prin creMterea "eneralizatL a pre+urilor Mi scLderede cumpLrare a banilor poartL denumirea de

a. Momaj b. crac4 economicc. infla+ie

d. toate rLspunsurile sunt corecte#2. ezec4ilibrul macroeconomic major manifestat prin excendentul ofertei de muncL Kn raport cu cererea

muncL se numeMtea. Momaj b. infla+iec. faliment na+ionald. nici un rLspuns nu este corect

#!. 3rocesul complex care presupune KmbunLtL+iri profunde le"ate de structura socialL( de calitatea instituatitudinile popula+iei unei +Lri se numeMte


51/88

a. redundan+L economicL b. reabilitare economicLc. dezec4ilibru social'economicd. dezvoltare economicL

##. Comer+ul estea. activitatea de vNnzare a produselor fabricate de cLtre producLtori b. activitatea economicL prin care bunurile ajun" de la producLtori la consumatoric. principala activitate a unei economii centralizated. nici un rLspuns nu este corect

#%. Ansamblul exporturilor Mi importurilor unei +Lri desemneazLa. comer+ul interna+ional b. comer+ul "lobalc. comer+ul exterior d. toate rLspunsurile sunt corecte

#). Ansamblul de mLsuri menite sL protejeze producLtorii interni de concuren+a realizatL prin bunuri impo pre+uri mai mici se numeMte

a. 9iberalism b. &timulare a exporturilor c. 3rotec+ionismd. Comer+ retractar

#,. $abloul statistic Kn care sunt Knre"istrate importurile Mi exporturile de mLrfuri ale unei +Lri pe o perioa@un an poartL denumirea de

a. balan+L de verificare b. situa+ia uniunilor vamale na+ionalec. re"istru'jurnal al exporturilor d. balan+L comercialL

#-. $endin+a contrarL a procesului de "lobalizare se numeMtea. inte"rare b. neo'"lobalizarec. dezinte"rared. nici un rLspuns nu este corect

# . Asocia+ia 8ord'AmericanL de Comer+ 9iber din care fac parte Canada( &0A Mi exic poartL numele d*CG G>+*.....................................................................................................14clasa a Jl-a frecvenK7 redus7.................................................................15

*CG G>+*.....................................................................................................#5clasa a Jl-a Frecvent7 Redus7...............................................................#5Semestrul al ++ - lea................................................................................#5

Antreprenorial7.......................................................................................... #clasa a Jl-a frecvenK7 redus7................................................................. '

Antreprenorial7..........................................................................................//clasa a Jl-a Frecvent7 Redus7...............................................................//


52/88

Semestrul al ++ - lea................................................................................//

Cea mai avansatL formL de structurL inte"ra+ionistL mondialL care presupune existen+a unor pie+e comun

monede comune estea. 0niunea uropeanL b. Asocia+ia 9atino'AmericanL a Comer+ului 9iber c. Asocia+ia 8a+iunilor din Asia de &ud' std. Asocia+ia 8ord'AmericanL de Comer+ 9iber


Educaie ;

An"re#renorial


53/88

clasa a Xl-a frecven redus

prof. ZigoliDrago

I'!ro%"c$r$

CuvNntul antreprenor isi are ori"inea in fran+uzescul entreprendre si desemneaza persoana care initiazasi conduce realizarea unei afaceri.

I' $&!i!or"l *i'!r$pri' a!or"l sau a'!r$pr$'or"l) este o persoana care or"anizeaza si "estioneaza oactivitate de afaceri( de pe urma careia urmareste sa obtina profit si isi asuma in mod constient o seriede riscuri inerente acestui tip de activitate.

A'!r$pr$'oria!"l este un mod prin care un individ isi casti"a existenta( este o munca( o ocupatie. easemenea a'!r$pr$'oria!"l poate fi definit si ca libera initiativa, initiativa personala.

3ornind de la un cri"eriu occu#a"ional* acela al participarii la activitatea economica( populatia poate ficlasificate in mai multe cate"orii

a. %o#ula"ia ac"iva ' reprezentata de totalitatea persoanelor care furnizeaza fortamunca disponibila si fiind formata din

' populatia ocupata ' cuprinde toate persoanele care au cel putin varsta de 1% ani silucreaza

' somerii - considerate a fi acele persoane care nu au un loc de munca( dar se afla incautarea acestuia.

b. %o#ula"ia inac"iva ' este formata din elevi( studenti( pensionari( casnice( copiisub 1% ani care nu sunt elevi( alte persoane intretinute.

9a randul sau( #o#ula"ia acu#a"a poate fi clasificata( dupa modul de obtinere a veniturilor( astfel

' salariati ' persoanele care isi exercita activitatea ca an"ajat( pe baza unui contract( insc4imbul unui salariu


54/88

' patroni ' persoanele care isi exercita ocupatia in propriile lor unitati @intreprinderi(a"entii( ateliere( ma"azine( birouri( ferme si au an"ajati unul sau mai multi salariati.5n propria intreprindere poti fi atat patron cat si salariat.

' lucratori pe cont propriu ' persoanele care isi exercita activitatea in unitatile propriisau intr'o afacere individuala( fara a an"aja nici un salariat( fiind ajutati sau nu demembrii familiei.

Patronii, impreuna cu lucratorii pe cont propriu, formeaza cate"oria an"re#renorilor'e la aspiratia de a'si intemeia propria afacere pana la inre"istrarea efectiva a propriei afaceri este un

foarte dificil( pe care nu multi au reusit sa'l faca.

5n acest process trei caracteristici sunt foarte importante

a. Capi!al"l i'i!ial ' variaza foarte mult ca marime in functie de dimensiunile afacerii

' depinde de ceea ce vrei sa faci( de resursele existente( de cele posibila fi atrase prin imprumuturi( de calculele de rentabilitate ale investitiei@timpul in care se obtine profit si marimea acestuia' poate fi sub forma de bani( si dupa caz( mijloace fixe precumterenuri( cladiri( utilaje etc.

b. M$%i"l %$ afac$ri ' constituit din conditiile economice( financiare( le"islative(sociale in care se deruleaza o initiative economica @afacere .

upa cum o planta( pentru a creste( are nevoie de anumite conditii apa( aer( soare( pamant bun( dupacum o fiinta( pentru a se dezvolta( necesita un anumit mediu fara de care viata i'ar fi pusa in pericol( totasa realizarea unei investitii nu poate sa aiba success decat intr'un mediu prielnic.

ediul de afaceri poate fi prietenos, favorabil realizarii investitiilor( sau ostil, nefavorabil initiativeloreconomice.

7 trasatura foarte importanta a mediului de afaceri romanesc il constituie !en"ali"a"ile sociale'

Men"ali"a"ea ** !ainii in"inse( ' raporteazL profitul brut numai laactivele fixe care au contribuit la crearea lui.

/A; E $otal brut = $otal active fixe F 1

). #entabilitatea general0 ' reflectL rentabilitatea Kntreprinderii Kn raportc4eltuielile totale efectuate pentru ob+inerea profituluinet.

P"'c!"l cri!ic *PC) al "'$i afac$ri Kl reprezintL acel nivel de activitate Kn care nu se ob+in profituri Minu se Knre"istreazL pierderi( adicL veniturile ob+inute sunt e"ale cu c4eltuielile Knre"istrate.

3C E Costuri fixe totale = Contribu+ia mar"inalL @exprimatL ca procent din vNnzLri

3l" "l %$ '"($rar *fl" "l %$ ca&1) este volumul de numerar care intrL Mi iese din afacere Kn timpulunei perioade contabile.

A'ali a %$ %$ ia4i$ a +"g$!"l"i este o metodL de control direct asupra modului de desfLMurare a

afacerii( care Kl ajutL pe KntreprinzLtor sL'Mi diminueze costurile Mi sL'Mi mLreascL profiturile.

5R. CICLUL DE VIA7 AL GNTREPRINDERII2A3ACERII7

. I'i4i$r$a afac$rii care cuprinde

a. ansarea afacerii - Kn aceastL fazL a afacerii( KntreprinzLtorul trebuie sLde+inL caracteristici esen+iale( cum ar fi capacitate or"anizatoricL( aptitudinistrate"ice( competen+L profesionalL Mi abilitate opera+ionalL( Kncredere Kn propr persoanL.

b. 4u#ravieuirea - este etapa atin"erii pra"ului de rentabilitate( o etapL relativlun"L( ca urmare a recuperLrii capitalului reinvestit Mi strNns corelatL cu dificultateaatra"erii de noi fonduri destinate efectuLrii activitL+ii Mi majorLrii capitalului de lucru.

c. Consolidarea i con"rolul - aceastL etapL intervine Kn situa+ia Kn careantreprenorul dovedeMte cL afacerea este destul de profitabilL Mi conduce la


73/88

identificarea unei formule unice de vNnzare a produselor( precum Mi la orientareaeforturilor cLtre ob+inerea noilor resurse financiare.

d. Con"rolul i #lanul de afaceri ' Kn cadrul acestei etape capacitateadecizionalL a investitorului joacL un rol esen+ial KntrucNt firma se poate confrunta cusitua+ii

extreme. 3rioritatea numLrul unu Kn domeniul preocupLrilor mana"eriale devineKntocmirea planului de afaceri.

2. D$ ol!ar$a afac$rii ' Kn aceastL etapL este important ca mana"erii=KntreprinzLtorii sL fieapropia+i de clien+i Mi receptivi la propunerile lor( succesul pe pia+L fiind asi"urat prin produsecurente Mi produse noi care sL se adreseze celor mai exi"ente "usturi ale clien+ilor.

B pansiunea facerii este direct dependentL de urmLtoarele caracteristici ale sistemuluimana"erial

xisten+a unei structuri or"anizatorice stabileelimitarea clarL a sarcinilor Mi responsabilitL+ilor an"aja+ilor

Apelarea la mana"eri profesioniMti3romovarea inova+iei Mi a pro"resului te4nicCoordonarea ac+iunilor tuturor sectoarelor Mi domeniilor de activitate ale firmei

!. Ma!"ri!a!$a afac$rii ' mana"erul trebuie sL se orienteze spre men+inerea Mi KmbunLtL+ireaima"inii firmei Mi a afacerii( precum Mi spre Knlocuirea unor produse sau servicii care nu mai oferLsatisfac+ie clien+ilor.

#. D$cli'"l afac$rii - Kn aceastL etapL( pentru KntreprinzLtor devine prioritarL reorientarea strate"icLa firmei( urmLrind aspectele urmLtoare

5ntensificarea procesului de apari+ie Mi dezvoltare a problemelor "eneratoare de riscuriCreMterea presiunii concuren+iale Mi saturarea cererii pentru produsele comercializate

. Di ol ar$a i lic5i%ar$a &oci$!14ii co($rcial$ - presupune parcur"erea unor opera+ii care pre"Ltesc lic4idarea acesteia Kn faza dizolvLrii( personalitatea juridicL a firmei nu este afectatL(KnsL KnceteazL activitatea normalL a firmei( Kn timp ce lic4idarea societL+ii presupune lic4idar patrimoniului( plata creditorilor Mi KmpLr+irea soldului Kntre asocia+i.

On conformitate cu 9e"ea nr.!1=1 ( cazurile Kn care o societate comercialL romNnL se dizolv sunt urmLtoarele


74/88

a. $recerea timpului stabilit pentru durata societL+ii b. 5mposibilitatea realizLrii obiectului de activitatea al societL+iic. eclararea nulitL+ii societL+iid. TotLrNrea adunLrii "enerale a societL+ii comerciale

e. TotLrNrea tribunalului( la cererea oricLrui asociat( pentru motive temeinice @neKn+ele"eri"rave Kntre asocia+i

f. ;alimentul societL+ii". Alte cauze prevLzute de le"e sau de actul constitutiv al societL+ii

ic idarea socie"ii co!erciale reprezintL ansamblul opera+iunilor care au drept scopfinalizarea opera+iunilor financiare Kn curs la data dizolvLrii societL+ii( Kncasarea crean+elor

societL+ii( transformarea bunurilor societL+ii Kn bani( plata datoriilor societL+ii Mi KmpLr+ireaactivului net Kntre asocia+i.

V. ETICA GN A3ACERI

R$&po'&a+ili!a!$a &ocial1 fa41 %$ a'ga8a4i

7 firmL poate sL aibL finan+ele Mi te4nolo"iile de care are nevoie( produsele potrivite pentru

pia+a pe care activeazL( dar factorul determinant Kn succesul sau insuccesul sLu Kl reprezintLca#i"alul u!an* oamenii care lucreazL acolo.

A fi responsabil fa+0 de anga6a+ii proprii poate sL Knsemne

sL ai mentalitatea cL oamenii tLi sunt cel mai de pre+ activ al companiei sL ai "rijL de an"aja+i( "Nndindu'te cL au nevoie de o perspectivL( dezvoltNndu'le cariera sL te ocupi de pre"Ltirea lor profesionalL pentru cL +i'ai dori o ec4ipL de profesioniMti sL'i motivezi( sL le faci evaluLri individuale( sL le dai salarii competitive sL le asi"uri condi+ii de muncL bune( protec+ie fa+L de noxe( mLsuri de securitatea muncii sL cau+i ec4ilibrul Kntre via+a personalL Mi cea familialL a salaria+ilor( motiv pentru care po+ior"aniza ocazional petreceri( picnicuri cu familiile lor sL nu ui+i( Kn conversa+iile cu an"aja+ii( cuvNntul :mul+umesc+*........................................................14

clasa a Jl-a frecvenK7 redus7...................15*CG G>+*........................................................#5

clasa a Jl-a Frecvent7 Redus7..................#5Semestrul al ++ - lea...................................#5

Antreprenorial7............................................ #clasa a Jl-a frecvenK7 redus7................... '

Antreprenorial7............................................//clasa a Jl-a Frecvent7 Redus7..................//Semestrul al ++ - lea...................................//

0na din etapele intocmiri unui plan de afaceri estea. ale"erea domeniului de actvitate b. sistematizarea nevoilor esentiale ale viitoarei afaceric. redactarea planuluid. evaluarea mijloacelor implicate in afacere

1!. 3lanul de afaceri reprezintaa. inceputul de succes al unei afaceri b. o planificare virtuala a activitatii


79/88

c. un instrument de comunicare cu ceilalti participanti la activitate cat si cu mediul economicd. nici una din variante nu este corecta1#. 0na din functiile planului de afaceri este

a. sa avertizeze mediul de afaceri( in special concurenta b. sa informeze consumatoriic. ambele variante de mai susd. sa obtina finantare

1%. &inteza planului de afaceri se intocmestea. la mijlocul planului de afaceri b. la inceputul planului de afaceri

c. in cea de'a doua etapa a planului de afacerid. numai dupa ce planul a fost elaborat in intre"ime

1). 5storicul firmei si activitatea prezenta se re"aseste in planul de afaceri in a. sinteza planului b. cuprinsul lucrariic. descrierea afaceriid. nici un raspuns nu este corect

1,. Capitolele majore ale planului de afaceri se re"asesc ina. cuprinsul lucrarii b. sinteza planuluic. descrierea afaceriid. planul de mar6etin"

1-. escrierea afacerii se face cu ajutorula. unor institute specializate b. unor intrumente specializatec. unor date si informatii disponibiled. nici un raspuns nu este corect

1 . 7rice plan de afaceri trebuie sa aiba in spatele saua. persoane importante

b. multe resurse financiarec. o strate"ied. o structura politica

2 . Abordarea de amr6etin" a afacerii are drept scop a. vanzarea cator mai multe produse b. marirea cifrei de afaceric. satisfacerea nevoilor clientilor d. redirectionarea profitului


80/88


81/88

a. se poate folosi personal salariat b. se poate folosi orice spatiuc. posibilitati mai reduse de finantare=creditared. toate variantele sunt corecte

! . Cate aprobari

Documents

80534781-EDUCAŢIE-ANTREPRENORIALA