Tema monografică:

Sistemul bancar al Belgiei

=Iaşi, 2010=

Cuprins

I. Sistemul bancar belgian………………………….pag.3

1. Istoric……………………………………...pag.3

2. Tipuri de institutii financiare…….……pag.4

3. Indicatori de apreciere………………....pag.6

4. Tendinţe şi factori de influenţă……......pag.6

II. Banca Nationala a Belgiei…………………..….pag.8

1. Istoric………………………………… .…pag.8

2. Functii……………………………………pag.9

3. Organizarea NBB………………….…..pag.13

4. Instrumente si tehnici folosite………...pag.16

III. Exemple de banci din sistemul bancar belgian..pag.17

1. BNP Paribas Fortis……………………pag.17

2. KBC……………………………………....pag.19

Bibliografie

2

I. SISTEMUL BANCAR BELGIAN

1. ISTORIC

Sistemul bancar a fost înfiinţai pe 05 mai 1850 şi de atunci pană în 1999 a

funcţionat ca societate anonimă jucând un rol important în cadrul politicilor monetare şi

economice a ţării, precum şi a stabilităţii economice generale ale Belgiei. După ce s-a

alăturat Europei, funcţiile băncii cetrale au fost preluate de către Banca Centrală

Europeană, aceasta controlând şi reglementând majoritatea funcţiilor şi operaţiunilor.

Sistemul bancar belgian este unul din cele mai eficiete sisteme din Europa. El este

format din Banca Centrală, Comisia Bancară şi băncile comerciale.

Banca Centrală a Belgiei are un rol determinant în politica monetară, rol ce a fost

preluat de Banca Europeană Centrală.

Comisia Bancară este cea care supervizează activităţile instituţiilor financiare:

bănci, companii de investiţii, companii de asigurări, etc.

Băncile comerciale a căror filiale şi sucursale funcţionează în cadrul centrelor

comerciale şi financiare din numeroase ţări. Acestea utilizează sisteme moderne de

realizare a tranzacţiilor bancare la nivel intern şi extern. . De altfel, sediul SWIFT (un

sistem de comunicare şi de transmitere reciprocă de informaţii între două bănci sau doi

participanţi oarecare, sistem care permite şi plata electronică a dividendelor) se află la

Bruxelles. În Belgia îşi desfăşoară activitatea o serie de bănci internaţionale de prim rang.

Băncile din Belgia oferă o gamă largă de servicii: curente şi economii, conturi,

carduri de credit, investiţii bancare, credite ipotecare, alte imprumuturi, de asigurare.

Belgia are un număr foarte mare de filiale bancare pe cap de locuitor din lume şi

de asemenea bănci virtuale, care funcţionează în întregime online, prin intermediul cărora

se pot deschide conturi bancare. Toate băncile percep pentru produseleşsi serviciile

oferite diverse taxe specifice. Cele mai multe bănci oferă o varietate de pachete pentru o

3

taxă anuală care includ taxele pentru carduri bancare, acces la Internet banking, anumite

operaţiuni la ATM-uri şi, de obicei o anumită formă de asigurare.

Sistemul bancar belgian se caracterizează printr-o puternică concentrare,

evidenţiind faptul că un număr redus de bănci controlează în mare parte piaţa bancară.

2. TIPURI DE INSTITUŢII FINANCIARE

Tipurile de instituţii financiare variază de la o ţară la alta, acestea fiind grupate

dupa mai multe criterii. Societaţile ce au ca activităţi principale dobandirea de participaţii

sau desfăşoară alte activităţi specifice celor bancare sunt:

Instituţiile de credit, incluzând şi: credit de consum, credit ipotecar,

factoring, de finanţare a tranzacţiilor comerciale.

Leasing financiar

Tranzacţii de plată

Emiterea şi administrarea mijloacelor de plată

Garanţii şi angajamente

Operaţiuni pe contul propriu sau în numele clienţilor: instrumente

ale pieţei monetare; pieţele de schimb valutar; contractele futures financiare şi

opţiuni; titluri de valoare.

Participarea la emisiunea de titluri şi prestarea de servicii aferente

lor.

Consiliere pentru intreprinderi, cu privire la structura capitalului ,

strategia industrială şi aspectele de domeniul furnizorilor

Intermediere pe pieţele interbancare

Consultanţă în Management şi gestionarea averii

Depozitarea şi administrarea valorilor mobiliarea

Sistemul bancar belgian identifică în structura sa patru categorii de bănci în raport

de statutul juridic şi de specificul activităţii desfăşurate:

4

Băncile comerciale, specific acestora fiind că pot accepta depozite la

vedere sau la termen care nu depaşesc 2 ani, putând utiliza aceste resurse

prin acordarea de credite sau efectuarea de plasamente;

Casele de econemii private, în această categorie grupându-se acele

instituţii care au ca rol atragerea de fonduri rambursabile pentru care se

bonifică dobanda.

Instituţii de credit de drept public, în această categorie fac parte 6

instituţii publice de credit instituite printr-o lege specială, având un rol

bine determinat în cadrul economiei belgiene, astfel distingâdu-se: Credit

Comercial Belgian; Casa de Economii; Societatea Naţională de Credit

Industrial; Institut Naţional de Credit Agricol; Oficiul Central de Credit

Ipotecar şi Casa Naţională de Credit Profesional;

Alte instituţii de credit, sunt acele societăţi care funcţionează pe baza

legii din 1964 cu privire la economiile publice, având ca obiect de

activitate colectarea fondurilor rambursabile pe termene ce depaşesc 6

luni.

3. INDICATORI DE APRECIERE

Gradul de concentrare. Acest indicator este cuantificat prin ponderea deţinută

de principalele bănci în totalul sistemului bancar şi de nivelul activităţii realizate de

aceste instituţii bancare, astfel trei mari bănci deţinând 70% de depozite şi acordând 65%

de credite ( Generale de Banque; Bruxelles; Lambert; Kredietbank). Între timp marea

majoritate a instituţiilor de credit de drept public se confruntă cu dificultăţi în ceea c

priveşte scăderea cotei de piaţă şi diminuarea rentabilităţii, astfel ca gradul de concentare

bancar este de aşteptat să crească şi în viitor, în timp ce numărul ghişeelor se va diminua.

Numărul băncilor din Belgia în anul 2008 a fost de 105, ceea ce înseamnă că

sistemul bancar este unul foarte competitiv. Se consideră că sistemul belgian este unul

dintre cele mai sănătoase şi competitive sisteme din Europa.

5

Numărul băncilor străine autorizate să funcţioneze pe teritoriul Belgiei este de

56, reprezentând mai mult de jumătate din totalul băncilor. În 1980 numărul băncilor

străine era de 27 în condiţiile în care sistemul bancar era alcătuit de un total de 176 de

bănci. Intrarea pe piaţa Belgiei a băncilor cu capital străin prin achiziţie a permis captarea

unor portofolii de credite şi baze de clienţi fiind capabile să-şi extindă cota de piaţă,

inregistrându-se totodată şi o scădere a ratei dobânzilor.

Numărul de sucursale bancare la un milion de locuitori în anul 2008 era de 535,

situa sistemul bancar belgian pe locul 12 din totalul ţărilor din Uniunea Europeana, ceea

ce arata că reţelele băncilor sunt dezvoltate.

Comparatie internationala a numarului de sucursale.

Sursa: Asociatia belgiana de banci si companii de schimb(ABB)

Ponderea primelor 5 institutii de credit in functie de active, in totalul activelor

a tuturor institutiilor de credit din sistemul bancar belgian este de 80.8 ( in anul 2008), iar

Indicele Herfindahl-Hrischman inregistra valoare de 1.877, sugerand un grad de

concentrare foarte ridicat al sectorului bancar belgian si un sistem bancar slab competitiv.

4. TENDINŢELE ŞI FACTORII DE INFLUENŢĂ A SISTEMULUI

BANCAR BELGIAN

Sub influenţa dublului efect al noului mediu concurenţial asupra activităţii

prestate şi rentabilităţii obţinute, băncile şi-au reactualizat strategiile aplicate. Ca urmare,

6

în ultimele decenii, sistemul bancar belgian a fost supus unui proces puternic de

schimbare.

1. Dereglementarea bancară

Procesul de dereglementare este determinat în principal de dezvoltarea juridică.

Cel mai recent val de liberalizare în sectorul financiar, susţinut de mai multe directive

europene, a declanşat dereglementarea în sistemul bancar belgian.

2. Inovaţiile tehnologice în activitatea bancară din Belgia

Relaţiile directe, clasice între bancă şi client sunt structural schimbate atat la

nivelul conţinutului cât şi al formei concrete de realizare. Accesul la informaţii sau la

diversele servicii bancare prin telefon, internet, telebanking vor schimba natura

raporturilor dintre bancă si clienţi săi, iar dezvoltarea reţelelor de telecomunicaţii va

elimina treptat ghişeul clasic.

Asistăm la o înlcuire a băncilor cu ghişee numeroase cu o armată de funcţionari şi

multe dosare şi hârtii cu băncile în întregime informatizate, accesibile din orice colţ al

lumii şi capabile să furnizeze orice serviciu specializat în secunda urmatoare.

Modernizarea tehnologiilor bancare a avut un impact semnificativ asupra creşterii

numărului de operaţiuni şi servicii. Progresul tehnologic a determinat diminuarea

costurilor serviciilor bancare şi a majorat considerabil nivelul operativităţii cu care sunt

infaptuite operaîiunile.

3. Internaţionalizarea operaţiunilor bancare

Extinderea domeniului de activitate a instituţiilor bancare belgiene pe pieţele

externe s-a realizat prin implicarea băncilor în activităţi mai puţin tradiţionale şi

extinderea băncii în plan geografic prin crearea unei reţele de filiale în străinătate.

Practicând o politică agresivă de implementare a unor noi puncte financiare de pe

glob, băncile belgiene consideră extinderea pe alte pieţe ca parte integranta a politicilor

lor.

7

4. Concentrarea activităţii bancare

Amploarea operaţiunilor derulate, fondurile tot mai mari care sunt solicitate de

clienţi, riscurile de insolvabilitate ale debitorilor, cât şi dorinţa de a-şi mări caştigurile şi

puterea de penetrare pe alte pieţe au determinat băncile belgiene sş aplice un proces de

unificare a băncilor în monopoluri, consortii, sindicate şi alte alianţe bancare. Marile

bănci gigantice şi grupurile financiare se unesc, fuzionează, dominând şi controlând

întreaga activitate în domeniu.

În ultimii ani, piaţa bancară belgiană a fost reînnoită complet. Acum cinci grupuri

majoritate deţine peste 80% din depozitele şi creditele clienţilor.

Într-o succesiune rapidă am vazut:

o în octombrie 1996, Crédit Local de France (CLF) face o fuziune

transfrontalieră cu Crédit Communal de Belgique (CCB);

o în septembrie 1997, bancile Bacob (specializate în servicii financiare)

răscumpără 47,4% din banca de investiţii Paribas Belgia;

o pe 2 iunie 1988 Kredietbank a fuzionat cu cele două instituţii financiare

provenite din Boerenbond : ABB-asigurare şi Banca CERA, pentru a forma "KBC Bank

şi Asigurări Holding Company". De atunci, grupul şi-a extins în mod semnificativ

activităţile sale, mai ales în Europa Centrală şi de Est;

o în fine, în primăvara anului trecut Fortis şi ABN-AMRO s-au angajat într-

o lupta pentru Generale de Banque.

II. BANCA CENTRALĂ A BELGIEI

1. ISTORIC

Banca Naţională a Belgiei este o institurie publică ce activează sub forma unei

socetăţi cu raspundere limitată. Ea nu are ca obiectiv realizarea profitului pentru

ancţionarii săi. Ea are un statut juridic social distinct faţă de alte societăţi cu răspundere

limitată, reprezentat prin organele şi normele speciale de exploatare.

8

NBB asigură funcţionarea eficientă şi solidă a sistemelor de compensare şi plată

în cadrul Comunităţii europene şi alte ţări.

În activitatea ei,NBB trebuie să respecte o serie de principii fundamentale:

să aibă un mandat clar definit, cu cât mai puţine obiective, iar stabilitatea

preţurilor ar trebui să fie obiectivul principal;

să aibă deplina discreţie în utilizarea instrumentelor de politică monetară în

vederea atingerii obiectivelor propuse;

nu trebuie să finanţeze deficitul bugetar sau să aibă limite stricte de finanţare si să

nu administreze datoria publică;

trebuie să îşi anunţe public obiectivele intermediare iar modalitatea de atingere a

acestor obiective trebuie să fie transparentă şi previzibilă;

trebuie să fie răspunzătoare pentru acţiunile sale şi pentru atingerea obiectivelor

anunţate prin explicaţii şi rapoarte prezentate parlamentului şi societăţii;

trebuie să evite implicarea în politici structurale: privatizare, restructurare

trebuie să anunţe instituţia căreia îi este subordonată ori de câte ori apar obiective

conflictuale sau probleme ce fac imposibilă atingerea parametrilor monetari

urmariţi.

2. FUNCTIILE BANCII NATIONALE BELGIENE

1. Funcţia de emisiune

Monopolul asupra emisiunii monetare provine din vechiul drept de batere a

monedei, care a fost atribuit, de-a lungul timpului suveranilor, în detrimentul celorlalţi

demnitari.

NBB emite bancnote şi monede în funcţie de cererea băncilor, şi se ocupă de

retragerile şi depozitele efectuate de către public. Ea nu are niciun control asupra

volumului de bancnote şi monede în circulaţie, acest lucru depinde de situaţia economică

şi de preferinţa publicului pentru utilizarea anumitor mijloace de plată.

2. Funcţia de bancă a băncilor

9

Această funcţie reuneşte trei activităţi independente pe care NBB le desfăşoară:

fiecare bancă de rang secundar are un cont la NBB, pe baza căruia se pot realiza

viramente şi compensări interbancare; dacă anumite bănci au nevoie de refinanţare,

atunci NBB poate să furnizeze resursele necesare, alimentnd piaţăa monetară; NBB are

scopul de a menţine masa monetară şi rata dobânzii în limitele fixate de către autoritatea

monetară.

Politica monetară. Începând cu 1 ianuarie 1999, NBB a jucat un rol activ în

stabilirea şi punerea în aplicare a politicii monetare a Eurosistemului.

Eurosistemul este format din Banca Centrală Europeană şi băncile centrale

naţionale ale ţărilor care au moneda euro ca monedă naţională. Obiectivul principal al

politicii monetare este menţinerea stabilităţii preţurilor în zona euro.

În 1992, ţările din Comunitatea Economică Europeană au încheiat Tratatul de la

Maastricht. În urma acestui tratat băncile centrale din cele 15 state membre ale Uniunii

Europene şi nou creată Banca Centrală Europeană au devenit membrii unui instituţii

internaţionale: Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC).

Comportamentul politicii monetare al Eurosistemului se bazează pe doua

principii: deciziile sunt luate la nivel central de către Consiliul guvernatorilor BCE şi sunt

puse în aplicare în mod descentralizat de către băncile centrale naţionale.

BCE are trei organe decizionale:

Consiliul guvernatorilor

Comitetul executiv

Consiliul General

Stabilităţi financiare. În afară de stabilitatea monetară, NBB are ca obiectiv

esenţial menţinerea unui sistem financiar eficient de înaltă calitate.

Supravegherea financiara este privită sub doua aspecte şi anume supravegherea

instituţiilor individuale şi supravegherea sistemului financiar în ansamblu pentru evitarea

crizelor majore.

Prevenirea reprezintă un set de reguli, norme şi parctici ce au fost introduse în

vederea consolidarii cadrului operaţional de activitate financiară. Ele sunt destinate

pentru a optimiza condiţii prielnice de funcţionare a pieţelor financiare.

10

Rezolvarea problemelor. NBB joacă un rol important şi anume acela de creditor

în ultimă instantă. Ea vine în ajutorul atât a creditorilor cât şi a debitorilor să iasa dintr-o

criză financiară cu pierderi limitate. Pe plan internaţional, Banca Naţională participă la

lucrările Fondului Monetar Internaţional, care include elaborarea mecanismelor pentru

reeşalonarea datoriilor suverane, şi anume datoria publică a fiecărei ţări, precum şi

clauzele de dezvoltare pentru acţiuni comune menite să îmbunătăţească coordonarea

negocierilor dintre debitori şi creditori, în caz de probleme de rambursare.

3. Servicii pentru sectorul financiar

Documentele Băncii Centrale reprezintă pivotul sectorului financiar. Ca

majoritatea băncilor centrale, Banca Natională efectuează o serie de servicii pentru

instituţiile de credit. Organizaează plaţii interbancare şi gestionează sistemul de decontare

a valorilor imobiliare. De altfel exercită control asupra sistemelor de plată şi decontare a

valorilor mobiliare din Belgia.

Sistemul de decontare a valorilor mobiliare.

Banca Natională administrează un sistem de decontare pentru titlurile de valoare

care asigură manipularea sigură a tranzacţiilor în principal valorile mobiliare

dematerialaizate.. Acest sistem permite procesarea tranzacţiilor de pe ambele pieţe : piaţa

primară (pe care sunt emise noi titluri de valoare) şi piaţa secundară (pe care sunt

tranazctionate instrumentele financiare puse deja în circulaţie).

Centrul de procesare a facturilor comerciale

Sectorul bancar a introdus sistemul de centrul de procesare a facturilor comerciale

cu scopul de a înlăturare a necesităţii de a transfera material a facturilor comerciale între

instituţiile de credit.

Fondul de protecţie a depozitelor şi instrumentelor financiare

Fondul de protecţie este un organism public stabilit prin lege, care are misiunea de

a asigura protecţia economiilor pe care deponenţii şi investitorii le au plasat la instituţiile

de credit si firmele de investiţii.

Recour

11

Reprezintă conturile curente aplicate de Banca Natională şi de asemnea locaţia

centrală pentru decontarea în numerar a operaţiunilor cu titluri mobiliare.

Emiterea de titluri de valoare dematerializate

Dematerializarea de valori mobiliare la purtător

Centrul bond

Acesta furnizează un serviciu ce permite băncilor să prezinte titlurile de valoare

clienţiilor lor şi cupoanele de plată.

Exseco

Permite instituţiilor financiare să schimbe valori mobiliare şi cupoane între ele şi

de asemenea cu Banca Natională.

Target2

Este utilizat în soluţionarea operaţiunilor Băncii Centrale pentru transferurile

interbancare mai mari în euro şi de asemnea pentru alte transferuri exprimate în euro.

CEC (centru pentru schimb şi compensare).

4. Servicii pentru persoane fizice şi şcoli.

Ca o instituţie care promovează interesul public, Banca Natională efectuează

numeroase servicii pentru persoanele fizice şi şcoli.

Schimb de bancnote belgiene.

Titluri de valoare şi cupoane.

În calitatea sa de stat casier, Banca Natională se ocupă de plata cupoanelor şi a

titlurilor de valoare ale datoriei publice.

Fondul de protecţie a depozitelor şi a instrumentelor financiare.

5. Servicii de stat

Banca Natională efectuează o serie de servicii cu titlu gratuit pentru statul federal.

Casier de stat

NBB centralizează veniturile şi cheltuielile statului federal într-un cont la

Trezoreria Belgiei. Acest cont înregistrează, de asemenea, tranzacţiile efectuate de către

Banca Naţională, în numele statului, precum şi soldul operaţiunilor desfăşurate în

12

numele statului (de exemplu, colectarea impozitelor şi contribuţiilor la asigurări sociale,

plata salariilor funcţionarilor publici).

Reglator al pieţei de capital

6. Funcţia de cercetare şi centru de informare.

NBB are un rol foarte important în colectarea, compilarea, analiza şi distribuirea

de informaţii economice şi financiare. Ea colectează datele macro-economice ale

economiei belgiene şi datele micro-economice ale întreprinderilor individuale şi agenţilor

economici şi le distribuie cât mai rapid şi pe o scară cât mai largă.

NBB realizează o serie de studii asupra: activităţii economice atât din ţară cat şi

din afară; evoluţia preţurilor, costurilor şi veniturilor finaţelor publice; cât şi studii asupra

pieţei forţei de muncă.

Raportul anual oferă o imagine de ansamblu a situaţiei financiare şi economice

internaţionale din Belgia. Analizele specifice sunt publicate în: Revista economică,

Stabilitate financiară Review, Prim-belgian Ştiri şi documentele de lucru. În plus, Banca

Naţională acţionează în calitate de consilier economic. Reprezentanţii acesteia participa

ca membri sau ca experţi în numeroasele activitati ale organismelor naţionale, precum

Finanţe Consiliului Superior, Consiliul Superior pentru ocuparea forţei de muncă şi

Consiliul Central pentru economie.

3. ORGANIZAREA NBB

GUVERNATORUL

Guvernatorul Băncii Naţionale prezidează Consiliul de Administraţie şi Consiliul

de Regentă. El a pus în aplicare deciziile lor şi reprezintă Banca în justiţie. Guvernatorul

este de asemenea un membru al Consiliului guvernatorilor BCE care ia decizii cu privire

la politica monetară pentru zona euro.

El este numit de către rege pentu un mandat de cinci ani, neputand fi revocat din

funcţie decât daca a fost vinovat de abateri grave sau în cazul în care nu mai îndeplineşte

condiţiile necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor sale.

13

Guy Quaden a deţinut funcţia de guvernator de la 1 martie 1999, iar la data de 1

marie 2004 a fost numit din nou, printr-un decret regal, pentru o perioada de 5 ani, iar la

1 martie 2009 a fost reales pentru un nou mandat.

Guy Quaden a avut 19 predecesori, deoarece banca a fost infiinţată în 1850.

Aceştia au jucat un rol important în istoria Băncii, nu doar pe seama competenţelor

atribuite de aceştia prin lege şi statuturilor sale, cum şi prin influenţa peronalităţii proprii.

Politica băncii s-a confundat adesea cu politica guvernatorului.

CONSILIUL DE DIRECTORI

Consiliul de administraţie este responsabil pentru administrarea şi gestionarea

Băncii Naţionale şi decide direcţia politicii sale. El este cel care numeşte şi distribuie

membrii personalului şi stabileşte salariile lor.

Consiliul este intrunit ori de câte ori este nevoie şi cel puţin o data pe săptămană.

Consiliul de administraţie este format din guvernator şi 5-7 directori. Acesta

include un numar egal de vorbitori de limbă franceză şi olandeză, cu posibila excepţie a

guvernatorului. Directorii sunt numiţi de către Rege, la propunerea Consiliului de

regenţă, pentru un mandat de 6 ani care poate fi reînnoit. Regele conferă titlul de

viceguvernator pentru unul din directori.

Guy Quaden – Guvernator

Luc Coene – Viceguvernator secretar

Marcia De Wachter – Director

Jan Smets – Director

Francoise Masai – Director

Jean Hilgers – Director-trezorier

Peter Praet – Director

Norbert De Batselier – Director

CONSILIUL DE REGENŢĂ

14

Consiliul de regenţă discută chestiunile generale referitoare la Banca Naţională,

politica monetară şi situaţia economică din Belgia şi ale Comunităţii Europene.

Consiliul de regenţă stabileşte regulile contabile pentru toate aspectele legate de

conturile anuale care nu sunt reglementate de dispoziţiile Legii organice a Băncii

Naţionale sau care nu sunt obigatorii pentru elaborarea bilanţului consolidată al

Eurosistemului. Aprobă bugetul de cheltuieli şi conturile anuale şi determină distribuirea

profitului, propus de Consiliul de Directori.

La propunerea Consiliului de administraţie, Consiliul de regenţă stabileşte

normele interne, care conţin reguli de bază pentru funcţionarea organelor Băncii şi

organizarea departamentelor sale, servicii şi birouri din afarş, precum şi codul de

conduită care trebuie respectat de catre Membrii consiliului de administraţie şi de

personal. Acesta stabileşte salariile individuale, pensiile membrilor consiliului de

administraţie şi valoarea indemnizaţiei primite de regenţii şi cenzori.

Consiliul de regenţă se întruneşte de doua ori pe lună, iar deciziile sunt adoptate

cu o majoritate de voturi.

Consiliul de regenţă este compus din guvernator, directori şi 10 regenţi. Acesta

include un numar egal de vorbitori de franceza si olandeza. Regenţii sunt aleşi de către

AGA pe o perioadă de trei ani.

Doi regenţi sunt aleşi la propunerea celei mai reprezentative organizaţii de muncă,

trei sunt aleşi la propunerea celor mai reprezentative organizaţii din industrie şi comerţ,

din agricultură şi din IMM-uri, 5 sunt aleşi de ministrul Finanţelor.

Regenţii nu pot sa deţină funcţia de director general, director sau manager într-o

instituţie de credit.

Luc Cortebeeck; Rudy De Leeuw; Michèle Detaille; Martine Durez; Jacques

Forest; Gérald Frère; Didier Matray; Rudi Thomaes; Karel Van Eetvelt; Piet

Vanthemsche.

AUDITORUL ŞI REPREZENTANTUL MINISTERULUI FINANŢELOR

Auditorul este responsabilul pentru primul nivel al controlului extern al Băncii

Naţionale.

Certifică conturile anuale.

15

Efectuează audit şi funcţiile specifice de certificare în numele auditorilor BCE.

Realizează o supraveghere specifică în raport cu Consiliul de întreprindere.

Reprezentantul Ministerului de Finanţe.

Supravegheză activitatea Băncii Naţionale.

Aduce la cunoştintă ministrului de Finanţe orice decizie care este contrara legii,

satutului sau intereselor statului.

Se ocupa de reuniunile consiliului de regenţă şi a camerei de cenzori.

ADUNAREA GENERALĂ ( LA 31.05.2010)

Adunarea Generală nu este un organ al Băncii Naţionale, competenţele ei sunt

limitate la:

Audierea raportului conducerii cu privire la activitaţile din anul trecut

Alegerea regenţilor de pe listele propuse de ministrul de Finanţe şi de către

organismele desemnate în legea organică.

Modificarea statutului, dar numai în cazurile în care acestă putere nu este

rezervată prin lege pentru Consiliul de regentă.

AGA este formată din acţionarii care deţin acţiuni ce sunt depuse cu cel puţin

cinci zile înainte de data întrunirii. Ea reprezintă acţionarii ca un întreg.

Următoarea întrunire va avea loc în ultima zi de luni din luna mai 2010.

4. INSTRUMENTE ŞI TEHNICI FOLOSITE

Banca Centrală utilizeaza o serie de instrumente indirecte in relaţiile cu celelalte

bănci şi instrumente directe în relaţiile cu utilizatorii şi deţinătorii de monedă, inclusiv

instituţii financiare. Intrumentele indirecte corespund acţiunilor asupra pieţei iar cele

directe constituie măsuri ale autoritaţilor monetare.

In funcţie de obiectivele urmărite intrumentele prezintă următoarea structură:

Instrumente prin care NBB furnizează şi retrage moneda centrală, cum ar fi:

operaţiuni de open-market şi acordarea de credite cu rata variabilă a dobânzilor pe

piaţa financiară; operaţiunile de rescontare; plafonarea disponibilităţilor pentru

16

rescontare şi stabilirea costului rescontării; avansuri acordate de către banca

centrală statului şi celorlalte bănci; constituirea rezervelor obligatorii.

Intrumente care afectează direct activele sau pasivele băncilor din sistem:

încadrarea creditului bancar sau a finanţărilor; încadrarea sau limitarea

depozitelor remunerate şi gestionate de către bănci; raporturile bilanţului;

coeficientul de utilizare obligatoriu concretizat în portofoliul minim de

obligaţiuni, bonuri de tezaur sau alte utilizări; controlul emisiunii de titluri pe

piaţa financiară; stabilirea ratei de dobandă debitoare sau creditoare.

Intrumente care permit controlul operaţiunilor cu străinătatea includ urmatoarele:

controlul schimburilor (împrumuturi externe autorizate, piaţa devizelor,

reglementarea poziţiei exterioare a băncilor, depozitele constituite la banca

centrală din devizele achiziţionate de către agenţii nefinanciari); reglementările

aplicabile dobânzilor plătite pentru depozitele nerezidenţilor şi nivelul ratelor de

dobândă; rezervele obligatorii constituite pentru depozitele nerezidenţilor;

intervenţiile băncii centrale pe piaţa schimburilor valutare.

III.PRINCIPALELE BĂNCI DIN SISTEMUL

BANCAR BELGIAN

BNP Paribas Fortis

Istoric

BNP Paribas Fortis este construită pe un trecut bogat. Aceasta este o bancă

întreprinzătoare, ce oferă servicii financiare contemporane, cu un caracter personal care

lucrează din greu pentru a îndeplini cerinţele clienţilor individuali, companiilor

instituţionale şi profesionale.

1999 Fortis Bank a fost creat în urma fuziunii dintre Générale şi Banca ASLK-

CGER în Belgia şi trei bănci, din Ţările de Jos.

2005-2006 Dezvoltarea continuă internaţională, prin achiziţionarea de Disbank

(Turcia), Dominet (Polonia) şi alte entităţi din Europa şi SUA.

17

In 2008-2009 acesta s-a confruntat cu o criză globală financiară ce a generat

vinderea activităţilor bancare olandeze guvernului. La 10 octombrie 2008 va fi în cele din

urmă achiziţionata de către BNP Paribas.

La 15mai 2009 are loc lansarea BNP Paribas Fortis, noului brand al Fortis Bank,

în Belgia şi mai târziu în alte ţări.

Actionariat

Acţionarii Fortis Bank SA , fiind denumirea juridică a BNP Paribas Fortis, sunt : BNP

Paribas (74.93%), statul belgian (25%) şi minorităţile (0,07%). Fortis Bank SA deţine :

Fortis Bank Polska (99,8%), Fortis Bank Turcia (94%), Fortis Investment Management

(85%, restul de 15% deţinută de BGL BNP Paribas) şi BGL BNP Paribas (50.01% ).

Oferta de produse si servicii

BNP Paribas Fortis, nr. 1 in Belgia, oferă pe piaţă un pachet complet de servicii

financiare pentru persoane fizice şi juridice. Astăzi, ea este organizată în jurul unor

activităţi de bază : Retail & Private Banking, Corporate & Public Banking, Corporate &

Investment Banking şi soluţii de investiţii.

Retail & Private Banking

Pe piaţa belgiană, BNP Paribas Fortis are o amprentă puternică:

Deserveşte mai mult de 3.7 milioane persoane, profesionişti,

întreprinderi mici şi clienţii de private banking.

Dispune de o reţea extinsă de peste 1.000 de sucursale, precum şi

alte canale, cum ar fi ATM-uri, servicii bancare online şi telefon.

Trei marci, cu Fintro şi Banque de La Poste (sau Banca van De

Post în olandeză) complementar cu activitatea principală a brandului BNP Paribas

Fortis.

În Private Banking, BNP Paribas Fortis nu va actualiza numai client service,

aceasta va oferi, de asemenea, clienţilor săi posibilitatea de a obţine toate serviciile în

fiecare centru de private banking. Serviciul Clienţi se bazează pe o segmentare a

18

consumatorilor: clienti, cu active de peste 250.000 de euro sunt serviţi în centre private

banking, iar persoanele cu mai mult de 4 milioane de euro în active sunt servite printr-o

abordare dedicată de gestionare a bogăţiei. Cu 35 de centre de private banking şi 2 centre

de gestionare a averii, BNP Paribas Fortis este cea mai extinsă reţea din Belgia. Această

organizaţie mare ofera servicii de specializare datorită echipelor de experţi . În cele din

urmă, se face disponibilă o ofertă mai largă de produse.

Corporate & Public Banking

BNP Paribas Fortis este un lider de piaţă pentru instituţiile locale şi a serviciilor

financiare internaţionale pentru toţi clienţii privati şi publici (guvernele, autorităţile locale

). Oferta include produse bancare interne, abilităţi specializate şi servicii financiare,

furnizarea de soluţii mai mult pentru investitori, cum ar fi a Serviciile de Valori

Mobiliare si Asigurari. Printre abilităţile propuse se numără cele de specialitate, cum ar fi

schimburile comerciale cu servicii, de cash management, factoring şi leasing, precum şi

pentru persoane juridice, servicii bancare de investiţii.

Corporate & Investment Banking şi soluţii de investiţii..

În afară de o bancă internă puternică, BNP Paribas Fortis are o acoperire

internaţională. Pentru a face acest lucru, organizaţia dezvoltă în continuare reţeaua sa

puternică şi unica de Centre de Afaceri din Europa (Corporate & tranzacţie bancară

Europa), care va servi clienţii pe plan internaţional, pe piaţa internă şi întreprinzătorilor,

oferindu-le produse bancare de zi cu zi.

Indicatorii de apreciere

30 06 2009 (prima jumătate a anului)

Totalul activelor 496 miliarde de euro

Fondurile gestionate 198 miliarde de euro

Activele administrate 296 miliarde de euro

Venitul total 3,816 milioane EUR

Profit net 80 milioane EUR

19

KBC

Istoric

Predecesorul băncii KBC, Volksbank van Catolica Leuven a fost înfiinţat în 1889

fiind cea mai veche bancă. Kredietbank a fost creat în 1935 ca rezultat al fuzionării dintre

băncile: Algemeene Bankvereeniging şi Volksbank van Leuven cu Banca Handel, fiind

singura institutie financiar-bancară care a supravieţuit crizei financiare din 1929. În 1938,

Fernand Collin, a devenit preşedinte şi a conceput strategia de business, care a condus la

o creştere a băncii.

După cel de al doilea război mondial, ca urmare a redresării economice,

Kredietbank, a devenit a treia bancă din Belgia, reuşind să-şi crească numărul de

sucursale în Flandra. Strategia de creştere postbelică a băncii, a fost subliniată de

expansiunea externă şi de dezvoltarea portofoliului de servicii de management pentru

investitori. În 1949 banca s-a extins în Luxemburg cu Kredietbank şi în Valonia cu

înfiinţarea General Crédit de Belgique, în 1961.

Odată cu creşterea concurenţei, banca a lucrat la extinderea reţelei de sucursale şi

îmbunătăţirea serviciilor de consum, astfel în 1966, banca a început construcţia unei

reţele de sucursale străine în New York, Londra, Insulele Cayman şi o filială în Geneva.

În 1970, împreună cu alte 6 instituţii europene, a format Kredietbank-Alpha .

În 1998, Kredietbank a fuzionat cu cele două instituţii financiare: ABB-asigurare

şi Banca CERA, pentru a forma "KBC Bank şi Asigurări Holding Company". De atunci,

grupul şi-a extins în mod semnificativ activităţile sale, mai ales în Europa Centrală şi de

Est. În 2005, KBC a stabilit un alt punct de reper, fuziunea cu compania-mamă, Almanij,

schimbându-si numele in KBC Group NV.

În ultimul deceniu, KBC a construit o prezenţă puternică în multe dintre ţările

care au aderat la UE la 1 mai 2004 (Polonia, Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia). In

2007, KBC si-a facut achiziţii în Bulgaria (DZI Insurance, DZI Invest şi EIBANK),

România (KBC Securities România, Romstal Leasing si INK Broker de Asigurare),

Rusia (Absolut Bank), Serbia (KBC Banka şi Senzal, acum KBC Securities AD Beograd,

Hipobroker, Broker acum KBC, şi Bastionul, acum KBC Securities Corporate Finance) şi

Slovacia (Istrobanka).

20

Acţionariat

KBC are o structură stabilă a acţionariatului. Grupul este controlat de un sindicat

de acţionari de bază, dar are un free float(altii) de aproximativ 42%. În acţionarii de bază

se includ: CERA Ancora grupul KBC care controlează 30%, MRBB care controlează

aproximativ 12% şi un grup care controlează 12%. Free float-ul a fost în principal deţinut

de o mare varietate de investitori internaţionali (aproape 45% din Marea Britanie sau

SUA) de la sfârşitul anului 2008. Acţiunile sale sunt tranzacţionate pe Euronext din

Bruxelles şi Bursa de Valori din Luxemburg.

Tipuri de instituţii :

KBC Group este societatea-mamă care acţionează direct cu :

KBC Bank

KBC Insurance

KBC Asset Management

Kredietbank SA

Toate celelalte firme ale grupului KBC sunt filiale directe sau indirecte ale

acestora.

Oferta de produse şi servicii.

KBC Bank este o bancă care oferă servicii persoanelor fizice, companiilor mici şi

mijlocii. Pe lângă serviciile bancare cu amănuntul, serviciilor de asigurare şi activităţi de

gestionare a activelor (în colaborare cu firme de asigurări KBC NV şi KBC Asset

Management NV), KBC este activ pe pieţele europene de capital, în numerar pe pieţele

de capital intern şi în domeniul de corporate banking, leasing , factoring , de reasigurare ,

de capital privat şi de proiect şi finanţarea comerţului în Belgia, Europa Centrală şi de Est

şi în altă parte (în principal în Europa).

Activităţi principale :

De vânzare cu amănuntul de bancassurance

KBC se angajează în mai multe canale de distribuţie cu amănuntul prin

intermediul : filialelor, agenţilor de asigurare / brokeri şi Internet. Cross-selling-bancar, al

21

asigurărilor şi al produselor de management al activelor este un driver de profit de bază.

Cea mai mare parte a acestei afaceri este generată în Belgia şi într-o serie de ţările

Europei Centrale şi de Est.

Private Banking

În peste 8 tari din Europa,KBC si-a construit o reţea de instituţii financiare

specializate în activităţi de management al averii private.

Servicii pentru IMM-uri şi corporaţii

KBC oferă o gamă largă de expertiză în corporate banking, de leasing, factoring,

re-asigurare, de brokeraj de asigurări şi de proiect şi finanţarea comerţului în Belgia,

Europa Centrală şi de Est şi din alte ţări (în principal în Europa).Accentul se pune pe

furnizarea de servicii şi mijloce întreprinderilor mici (IMM-uri).

Trezorerie şi Pieţe de Capital

KBC este foarte activă pe pieţele de capital europene, în special în produse

structurate. Se bucură de o poziţie solidă în numerar, pe pieţele de capital interne cu KBC

Securities, deţine primul loc printre firmele de brokeraj în Belgia.KBC Produse

Financiare deţine poziţii de lider pe pieţele mondiale de instrumente derivate pe acţiuni şi

obligaţiuni convertibile de tranzacţionare.

Indicatori de apreciere

KBC este unul dintre grupurile financiare de top din Europa, ce activează în

domeniul bancar, al asigurărilor şi gestionarea averii. Unul dintre bancassurers de top şi

manageri de active în Belgia, Grupul KBC are de asemenea, o poziţie cheie în Europa

Centrală şi de Est. În termeni de capitalizare de piaţă ( 35 miliarde de euro), grupul KBC

este una dintre cele mai mari instituţii financiare,fiind a doua în Belgia şi numărul 11 în

Euroland, cu active totale de aproximativ 325 miliarde € şi venituri totale de 12.5

miliarde € în 2006.

22

Bibliografie:

1. Căpraru, B. Activitatea bancară. Sisteme operaţiuni şi practici, Editura C.H.

Beck,2010.

2. Barciu, A., Sandu, Gh. Activitatea Bancara internationala, Editura Economica,

Bucuresti, 1999.

3. Ionescu, L. C. Instituţii şi activităţi financiar-bancare, Editura IBR, Bucureşti,

2001.

4. Spulbăr, C. Management bancar, Editura Sitech, Craiova 2008.

Site-uri:

www.nbb.be

www.febelfin.be

www.ecb.de

23