85738792 Curs 1 Sistemul Nervos

Embed Size (px)

DESCRIPTION

///

Citation preview

  • curs 1 Page 1

    SISTEMUL NERVOS

    SISTEMUL NERVOS impreuna cu sistemul endocrin realizeaza coordonarea. Organismul uman

    este alcatuit dintr-o serie de subsisteme coordonate de sistemul neuro-endocrin.Subsistemele sunt

    reprezentate de aparatul locomotor, care asigura miscarea, aparatul de import al materiei, respectiv

    digestiv si respirator. Subsistemul de export al materiei reprezentat de aparatul urinar si tegument, de

    transport, reprezentat de sistemul circulator si de reproducere, reprezentat de aparatul genital.

    In fapt, pe baza cercetarilor recente care demonstreaza existenta unor legaturi functionale si

    structurale intre hipotalamus si glanda hipofiza, consideram ca exista o unitate intre sistemul nervos si

    cel endocrin, astfel incat, in fapt, exista sistemul neuroendocrin. Sistemul neuroendocrin prezinta doua

    componente importante, respectiv, o componenta eotropa si o componenta ideotropa.

    Componenta eotropa, reprezentata de sistemul nervos central, alcatuit din encefal si maduva

    spinarii, corelat cu componenta endocrina prin conexiunile hipotalamohipofizare nervoase si vasculare

    este partea din sistemul neuroendocrin care asigura legatura dintre organism si mediul inconjurator

    asigurand adaptarea organismului la conditiile mediului.

    Componenta ideotropa sau vegetativa este reprezentata de sistemul nervos vegetativ simpatic

    si parasimpatic cu legaturile endocrine prin hipotalamus si asigura coordonarea tuturor organelor si

    sistemelor componente ale organismului uman. Activitatea celor doua compartimente ale sistemului

    neuroendocrin se realizeaza pe calea arcului si actului reflex.

    Actul reflex, reprezinta raspunsul sistemului nervos la o modificare a mediului extern sau a

    mediului intern, respectiv a viscerelor. Arcul reflex reprezinta structura care asigura executarea actului .

    Arcul reflex este alcatuit dintr-un receptor, o cale si un efector. Elementul structural de baza din care

    este constituit sistemul nervos este reprezentat de neuron.

    Arcul si actul reflex reprezinta manifestarea concreta a unei propietati generale a materiei

    numita reactivitate. Prin reactivitate intelegem raspunsul materiei la o excitatie din mediul exterior.

    Deosebirea dintre raspunsul materiei anorganice si a celei organice consta in faptul ca atata timp cat in

    materia anorganica raspunsul conduce la distrugerea materiei, in materia organica raspunsul conduce la

    adaptarea acesteia la factorii mediului exterior.

    Arcul reflex este format dintr-un receptor care receptioneaza modificarile mediului extern sau

    intern al organismului si un neuron efector care transmite comanda adaptativa elaborata in periferie.

    Elementul fundamental structural al sistemului nervos este celula nervoasa numita NEURON. Ea

    este alcatuita dintr-un corp celular numit pericarion, si prelungiri, respetiv axonul, prin care influxul

    nervos este transmis centrifug si dentritele, prin care influxul nervos este transmis centripet.

  • curs 1 Page 2

    Neuronul are drept proprietati fundamentale: excitabilitatea si conductivitatea.

    Neuronii fac legatura intre organele receptoare si cele efectoare.

    Unele celule nervoase au proprietatea de a produce neurosecretii cu rol in transmiterea unor

    comenzi. Unii neuroni au capacitatea de prelucrare, integrare si depozitare a informatiei,

    realizand memoria.

    Exista 10 bilioane de neuroni, dintre care 14 miliarde sunt in cortex. Celulele nervoase

    reprezinta un material in rezerva. Doar a patra parte sunt in functionalitate. Inteligenta depinde

    de nr de sinapse.

    Neuronii nu se inmultesc. Intre 10-25 % din neuroni sunt in functiune.

    STRUCTURA NEURONILOR:

    Sunt alcatuiti dintr-un nucleu si un corp celular numit pericarion, prezinta o membrana

    lipoproteica numita neurolema, iar intre nucleu si aceasta membrana se gaseste neuroplasma alcatuita

    din mitocondrii, organele lui Golgi si lizozomi. Prezinta organite specifice: substanta tigroida (corpusculii

    Nissl). Apar la coloratia cu albastru de toloidina, nu se gasesc la nivelul axonului si au rol in procesul de

    excitatie si inhibitie (profesor Marinescu).

    Neurofibrile: apar in coloratii de impregantie argentica, au rol in conducerea impulsului nervos,

    sunt structuri de sustinere, au rol inprocesul de oxidoreducere, care conditioneaza transmiterea

    impulsului nervos.

    Neurotubulii lui Pallai:sunt structuri cilindrice lungi pe calea carora se deplaseaza substantele

    proteice produse de pericarion si au capacitatea ca prin, contractiile lor ritmice sa duca la

    modificarea permeabilitatii membranei celulare axonice astfel incat sa conduca la schimbarea

    potentialului electric si la transmiterea impulsului nervos.

    Prelungiri celulare:axonul reprezinta o axoplasma si o axolema, iar dentrita prezinta

    dendroplamsma si dendrolema.

    CLASIFICAREA NEURONILOR:

    1) Dupa numarul prelungirilor dentritice:

    a) multipolar (mai multe dentrite)

    b) bipolar

    c) pseudounipolar, in care este aparent o singura prelungire, dar in fapt, este o dentrita si un axon

    care pleaca din acelasi loc

    2) Dupa lungimea axonului:

    a) Neuron Golgi 1, cu axon lung,sunt neuroni ce conduc impulsul nervos spre scoarta cerebrala

    b) Neuron Golgi 2, cu axon scurt, sunt neuroni de asociatie

    3) Dupa criteriul functional (conform caruia se impart in):

    a) Neuroni receptori (senzitivi)

    b) Neuroni motori

    c) Neuroni de asociatie

  • curs 1 Page 3

    Fibra nervoasa:

    Prelungirile axonice si dentritice se constituie in fibre nervoase. Fibrele nervoase pot fi periferice

    si centrale.

    Fibrele periferice sunt mielinice, avand o teaca de mielina, celulele lui Schwann care

    secreta mielina si teaca conjunctiva, si fibre amielinice.

    Fibrele centrale sunt fara teaca gliala si conjunctivala, fara celule lui Schwan. La randul

    lor pot fi fara mielina si reprezinta substanta cenusie din sistemul nervos central, sau cu

    mielina si dau substanta alba din sistemul nervos central.

    Constitutia unei fibre nervoase cu mielina: contine teaca de mielina care este discontinua,

    alcatuind zone de strangulatie numite strangulatiile lui Ranvier. Substanta mielinica are rol trofic si in

    conducerea impulsului nervos; urmeaza teaca gliala, alcatuita din celulele lui Schwan. Si, in sfarsit, teaca

    conjunctiva.

    Neuronul reprezinta unitatea structurala a sistemului nervos, unitatea genetica, unitate trofica

    (distrugerea neuronului conduce la distrugerea structurii nervoase aferente).