8.OSTEOARTICULAR

Embed Size (px)

Text of 8.OSTEOARTICULAR

RADIOIMAGISTICA APARATULUI OSTEOARTICULAR

CATEDRA DE RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALA A S.U.U.B.

Aspecte radioimagistice ale osului normal si ale componentelor sale aleScheletul este alcatuit din oase lungi, oase late si oase scurte. Macroscopic toate oasele au: - o portiune centrala constituita din os spongios cu spatii medulare - o portiune periferica densa si dura din os compact, inconjurata de periost Histologic, osul adult prezinta doua componente principale: istologic, substanta osoasa dura organizata in lamele / trabecule opace la raze X spatiile osoase ocupate de tesuturi conjunctive moi = spatii medulare, transparente la razele X1. Substanta osoasa dura este constituita din matricea colagena proteica (fibrile+subst glico-proteica) glicocare este suportul in care se depun sarurile minerale. minerale. 2. Spatiile osului = lumenele sistemelor Havers si ale canalelor lumene anastomotice B pe acestea (canale Volkmann), Volkmann), ochiurile spongioasei (ocupate de tesut conjunctival moale si vase sanguine nutritive) nutritive) canalul medular, ocupat de maduva medular, maduva tesut conjunctival fibros tesut adipos (maduva galbena) tesut hematopoetic (maduva rosie)

+ Periostul = membrana conjunctivala transparenta la razele X, care inveleste osul si care, la X, extremitatile articulare se continua cu capsula articulara.

1.

Diafiza are forma de cilindru si este constituita din tesut osos compact care inconjoara canalul medular. medular.

La osul lung se disting trei parti: disting parti: diafiza, metafiza si epifizeleEpifiza Os spongios

Compacta - grosime si diametru in raport cu importanta osuluiTesutul osos compact este format din: sisteme tubulare Havers dispuse paralel cu axul osului (lamele dispuse in sisteme cilindrice concentrice) concentrice) lamele complementare una care inconjoara diafiza in manson, sub ca periost alta situata spre canalul medular = endost; endost; canalele Volkmann B pe elementele precedente

Rgr: Rgr: doua benzi opace paralele care delimiteaza canalul medular CT: inel cu densitate mult crescuta, omogen IRM: asemnal in toate secventele

Canalul medularRgr. banda radiotransparenta CT: densitate tisulara, predominant grasoasa IRM: la adulti semnal de tip grasos (HT1, izo-hT2) izoDiafiza Diafiza Canalul medular

PeriostRgr, CT: nevizibil CT: IRM: asemnal

Os compact

2.

Epifiza = tesut spongios,inconjurat de corticala epifizara

La osul lung se disting trei parti: disting parti: diafiza, metafiza si epifizeleEpifiza Os spongios

Tesutul spongios este constituit din: din:-

lamele ce nu sunt dispuse concentric ca in compacta, ci in trabecule mai rare,formand o retea trabeculele spongioasei sunt orientate in sensul rabeculele liniilor de forta, in raport cu functiile osului osului

Rgr.: travee opace, fine, ce formeaza o retea cu ochiuri radiotransparente CT: travee dense ce se intersecteaza in retea IRM: semnal grasos dar < grasimii subcutanate

Corticala acelasi aspect ca si compacta diafizara, dar foarte subtire

Osul lat se compune din corticale paralele (tablii) (tablii) intre care este o spongioasa (diploe) exemplu: exemplu: oasele craniului (unite prin suturi denumite sinostoze). sinostoze). Oasele scurte sunt alcatuite dintr-o masa dintrspongioasa invelita intr-un manson periostic intr(vertebrele) sau intr-o corticala foarte subtire intr(oasele carpiene).

Diafiza Os compact

Diafiza Canalul medular

CRESTEREA SI DEZVOLTAREA SCHELETULUILa nastere, toate oasele lungi, in afara de epifize, sunt osificate; diafizele sunt constituite din tesut osos primitiv in care trabeculele sunt dispuse intr-o retea intrneregulata. Pe radiografii oasele lungi apar constituite numai din diafiza tubulara, delimitata la extremitati de linia de calcificare provizorie a cartilajului de crestere. Cartilajul de crestere este radiotrasparent = banda transparenta de cativa mm, marginit de linia de calcificare provizorie. El este invadat de tesut conjunctiv, care se va transforma in os. Astfel este asigurata cresterea in lungime a diafizei. Cresterea osului in grosime se datoreaza periostului si rezulta din activitatea osteogena a stratului conjunctival subperiostal ce ingroasa diafiza si se substituie treptat osului vechi. Dezvoltarea oaselor de membrana (bolta craniana) la acestea, tesutul osos apare direct in macheta conjunctiva si se extinde treptat, excentric, fiind modelat cu timpul in tesut lamelar.

METODE DE EXPLORARE

Radioscopia Radiografia

- 4 conditii: 1. regim de raze corect2. efectuarea a minim 2 incidente 3. incadrare si pozitionare corecta a regiunilor de interes, cu prinderea in campul radiografic cel putin a unei articulatii articulatii 4. explorare bilaterala a regiunilor simetrice

METODE DE EXPLORARE

Tomografia computerizata:date suplimentare si de mai mare finete asupra leziunilor osoase vizibile pe rgr. caracterizeaza partile moi prelucrarea imaginilor - reconstructia 3D cu aprecierea corecta a volumului leziunilor - reconstructii 2D pentru aprecierea leziunilor si in alt plan decat cel axial

-

fereastra os

cupa axiala

-

fereastra parti moi recon 3D

METODE DE EXPLORARE

1.

ANGIOGRAFIA :2 situatii

Scop diagnostic diagnostic pentru tumorile incerte ca ca punct de plecare si structura structura histologica identificarea pediculilor vasculari si a tipului de vascularizatie Scop terapeutic embolizare (prechirurgicala) chemoembolizare (aplicare directa a citostaticelor si chimioterapiei antitu antitumorale, intratumoral) intratumoral)

2.

METODE DE EXPLORAREAll body

SCINTIGRAFIA sensibila, dar nespecifica all body

Osteom osteoid

Fractura de stress

METODE DE EXPLORARE

Artrografia (a) ArtroArtro-CT (b) :

presupun explorarea unei articulatii dupa injectare directa intraarticulara a unui produs de contrast Utile in patologia

a

tumorala sinoviala traumatica articulara

b

METODE DE EXPLORARE+ Metode imagistice neradiologice:

A. Ecografia Ec

date suplimentare privind aparatul musculo-ligamentar periarticular musculo-ligamenta

B. Rezonanta Magnetica

investigatie de finete a partilor moi date asupra maduvei osoase

B

A

MODIFICARI ELEMENTARE OSOASE3 grupe: 1. modificari de forma : exostoza hiperostoza oedostoza scoliostoza 2. modificari de numar 3. modificari de structura distructive constructive mixteexostoza

hiperostoza Os suflat scoliostoza Displazie de numar

LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE1.Demineralizare 1.Demineralizare = diminuarea sarurilor fosfofosfocalcice la nivelul matricei proteice osoase, cu pastrarea integritatii acesteia (reversibila) Evidenta RADIOLOGIC la o pierdere mai mare de 30% mare din continutul normal de saruri PCa. Radiologic: in spongioasa: scaderea grosimii traveelor cu cresterea spatiilor dintre travee si accentuarea transparentei afectarea compactei poate merge de la discreta diminuare a opacitatii pana la aspect de spongiozareDistributie: difuza generalizata dezechilibru ifuza metabolic general, cu rezultat activarea mecanismelor de mobilizare a calciului din schelet. localizata cauzata de factori locali producatori de hipo-/ hiperperfuzie hipo inflamatori infectiosi tumorali parazitari mecanici Exemple:

Artrita hiperperfuzie locala ca raspuns inflamator metabolizarea sarurilor PCa scaderea concentratiei in segmentele vecine articulatiei demineralizare Fractura : demineralizare prin efecte locale + demineralizare prin imobilizare

Os normal

Demineralizare

Demineralizare

Os normal

LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE2. Osteoliza presupune lipsa de structura osoasa prin activarea osteoclastelor cu distructie a matricei proteice si mobilizare a sarurilor PCa

activarea osteoclastelor poate fi rezultatul a 2 mecanisme: modificari tip metabolic local (inflamatie) dislocarea elementelor osoase normale (ex. proliferare (ex. tumorala) + combinate (osteomielita)

Diagnosticul poate fi sugerat in functie de Sediu: diafizar, metafizar, epifizar cortical, spongios, canal medular

Forma si dimensiuni (mai mult variatia lor in timp) + modificare de forma a osului asociata Contururi: nete cu scleroza periferica (tip IA) nete fara scleroza periferica (tipIB) sterse, multiple = aspect mancat de molii(tip II)-

IA

IB

IC

II

III

microgeode, punctiforme, flu = aspect permeativ (tip III)

Matrice: omogena / septata / calcificata

Eroziune

Geoda

Lacuna +Sechestru osos

LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE3. Osteonecroza= leziune secundara hipoperfuziei sau lipsei de perfuzie intr-un intrteritoriu osos septica aseptica

Infarct osos

la nivelul epifizelor = osteonecroza aseptica la nivelul diafizelor, diafizelor, metafizelor = infarct osos la copil, osteonecroza ncl. epifizari = osteocondrozaOsteonecroza aseptica

LEZIUNI DE STRUCTURA DISTRUCTIVE4. Atrofia prin presiune= caracterizata prin lipsa de substanta osoasa, generata de actiunea prelungita a unui element compresiv de vecinatate ve (adeseori vascular)

din interior spre exterior (ex. chist osos) dinspre exterior spre interior (ex. sa turceasca balonizata in adenomul hipofizar)

LEZIUNI ELEMENTARE CONSTRUCTIVE1. La nivelul structurilor ce produc os = osteoscleroza si periostoza

A. OSTEOSCLEROZAIn functie de componenta osoasa interesata, deosebim:

Endostoze formare de os la nivelul endostului compactei Radiologic: ingrosarea compactei ingustarea canalului medular Spongioscleroza intereseaza componenta spongioasa Radiologic: ingrosarea traveelor preexistente crestere