1

Fundamentarea și finanțarea cheltuielilor

bugetare la Primăria Roman

Student

Varniote Bogdan

Grupa 4, Seria 2, An III

Specializarea Administrație Publică

2

Cuprins

I.1 Scurt istoric................................................................................................................................ 3

I.2 Obiect de activitate………………………………………………………………………….... 4

I.3 Organizarea internă…………………………………………………………………………… 5

I.4 Funcționalitate (relații interne cu accent pe latura financiară)................................................... 6

I.5 Structură de pesonal…………………………………………………………………...…….. 12

I.6 Relații cu exteriorul.................................................................................................................. 14

I.7 Structura și evoluția principalelor venituri și cheltuieli bugetare în perioada 2008-2010....... 15

II.1 Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare.............................................. 19

II.2 Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetare……………………………………... 20

II.3 Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare............................. 27

III.1 Surse de finanţare a instituţiilor publice…………………………………………………… 31

III.2 Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare............................................ 33

III.2.1 Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare - pentru bugetul de stat............................ 34

III.2.2 Alimentarea cu fonduri - pentru bugetele locale…………………………………...……. 36

III.3 Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. Plăţi pentru cheltuieli....... 38

III.4 Fluxuri informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor bugetare................................... 40

Bibliografie.................................................................................................................................... 43

3

FUNDAMENTAREA ȘI FINANȚAREA

CHELTUIELILOR BUGETARE LA PRIMĂRIA

ROMAN

I.1 Scurt istoric

Municipiul Roman este situat la marginea Podişului Moldovenesc, la confluenţa râurilor

Moldova şi Siret, pe artera principală de circulaţie a Moldovei, atât feroviar, ca parte a rutei

Bucureşti – Suceava – Cernăuţi – Varşovia, cât şi a şoselei de interes european E85, care leagă

Polonia şi Ucraina, prin România, de Bulgaria, Turcia, Grecia şi Orientul Apropiat. Acest

municipiu face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Municipiul are o suprafaţă de 3008

hectare din care 1561 ha intravilan, având o populație de 69.268 de locuitori.

Ţinutul Romanului reprezintă o adevărată comoară de relicve istorice care dovedesc

importanţa acestui centru al Moldovei, vestigii din diferite timpuri (paleolitic, neolitic, etc.)

atestând existenţa de milenii a unor aşezări în zonă încă din Epoca Bronzului.

Prima menţiune documentară o aflăm dintr-o „listă a oraşelor ruseşti îndepărtate şi

apropiate” alcătuită între 1388 – 1391 iar primul document local care aminteşte de Roman este

Uricul din 30 martie 1392. Numele oraşului a fost preluat de la domnul Moldovei Roman I

Muşat, considerat întemeietorul oraşului.

Oraşul Roman este unul din puţinele oraşe din Moldova care se poate mândri cu existenţa

a două cetăţi: Cetatea Muşatinilor, cea mai sudică fortificaţie moldovenească de la sfârşitul

secolului al XIV-lea şi Cetatea Nouă a Romanului construită de Ştefan cel Mare (domn al

Moldovei în perioada 1457 – 1504) la locul de confluenţă a râurilor Moldova şi Siret.

Între secolele XV – XVI, oraşul era cunoscut sub numele de „Târgul de Jos”, el fiind şi

reşedinţa „Ţării de Jos”. Tot atunci, Episcopia din Roman devine o a doua mitropolie a „Ţării de

Jos”. În a doua jumătate a secolului al XVI-lea, Romanul ocupa primele locuri în ceea ce priveşte

numărul de negustori.

În 1834 oraşul devine capitala judeţului Roman. În anul 1845, Romanul figura printre

primele 5 oraşe importante ale Moldovei. Unirea Principatelor Române a imprimat oraşului o

activitate febrilă, Romanul fiind un puternic centru unionist. Oraşul şi judeţul Roman au adus o

contribuţie însemnată la războiul pentru independenţă din 1877 – 1878.

Multe personalităţi ale evului mediu românesc sau ale epocii moderne s-au născut, au trăit

sau doar au poposit pentru o vreme la Roman.

Marele cronicar Miron Costin, care avea o moşie în apropierea oraşului, a trăit şi a sfârşit

tragic în Roman, bustul său fiind amplasat în faţa Hotelului Roman chiar pe locul în care - în anul

1691 – acesta a fost decapitat. Cel mai de seamă cărturar şi ierarh al Romanului medieval a fost

4

Melchisedec Ştefănescu, episcop al Romanului şi Huşilor între anii 1879 şi 1892. În plin centru al

oraşului se află fosta Şcoală de Muzică şi casa celui ce a fost dirijorul Sergiu Celibidache.

Prima atestare documentară, prin Uricul din 30 martie 1392, a Romanului este celebrată în

fiecare an în data de 30 martie iar Zilele Municipiului Roman au fost stipulate prin Statutul

municipiului Roman în perioada 16 – 21 mai, prima ediţie desfăşurându-se în anul 2010.

Romanul a dat culturii naţionale şi universale nume mari în aproape toate domeniile:

literatură, arte plastice, istoria muzicii româneşti şi universale, teatru şi film: Miron Costin, Otilia

Cazimir, Garabet Ibrăileanu, Calistrat Hogaș, Ion Ionescu de la Brad, Episcopul Melchisedec

Ştefănescu și mulți alții.

I.2 Obiect de activitate

Obiectul de activitate al administrației publice locale îl reprezintă gestionarea eficientă a

patrimoniului local, precum și siguranța fizică și socială a cetățenilor.

Municipiul Roman este o unitate administrativ-teritorială, în care se exercită autonomia

locală și în care se organizează și funcționeaza autorități ale administrației publice locale.

Autoritățile administrației publice locale, prin care se realizează autonomia locală în cadrul

municipiului Roman sunt Consiliul local, privit ca autoritate deliberativă și primarul, ca autoritate

executivă. Primăria municipiului Roman este persoană jurică de drept public având patrimoniu

propriu și capacitate juridică deplină.

Legea administrației publice locale stabilește principalele elemente definitorii ale

autonomiei locale, autonomie administrativă și financiară exercitată pe baza și în limitele

prevazute de lege:

Primăria are ca principală atribuție gestionarea resurselor care aparțin orașului. Pentru a

îndeplini această prerogativă, anual se elaborează și se aprobă bugetele de venituri și

cheltuieli și se stabilesc impozitele, taxele locale si taxele speciale.

Administrațiile publice locale au dreptul ca în limitele legii să aibă inițiativă în toate

domeniile cu excepția celor care sunt date în competența altor autorități publice.

Obiectivele primăriei vizează 4 perspective

1) Perspectiva financiară – are ca obiect optimizarea utilizării resurselor financiare

având la bază taxele și impozitele locale, precum și furnizarea de servicii și asigurarea

pe termen lung a fondurilor de investiții necesare îmbunătățirii acestora.

2) Perspectiva clientului – primăria trebuie să existe permanent în slujba clientului actual

și potențial, punând accent pe perceperea dorințelor, necesităților lui și creșterea

gradului de responsabilitate și promptitudine față de cetățean.

3) Perspectiva proceselor interne – primăria este parte din cadrul administrației publice,

cu specific in administrația publică locală, folosindu-se de cooperarea în sistem de

parteneriat cu cetățenii (persoane publice și juridice).

5

4) Perspectiva învățării și dezvoltării – primăria a demarat dezvoltarea unei strategii de

formare, educare și de responsabilizare a personalului municipalității, în ideea

atragerii permanente spre interesele societății.

I.3 Organizarea internă

Organigrama aparatului de specialitate al primarului şi al serviciilor subordonate

consiliului local Roman:

Organizarea structurală a Primăriei Municipiului Roman este evidențiată în documentele

de formalizare a structurii organizatorice, respectiv regulamentul de organizare și funcționare,

organigrama și fișele de post. Organigrama primăriei este una de tip piramidală, specifică unei

structuri organizatorice de tip ierarhic-funcțional. Aceasta corespunde exigențelor metodologice

și de conținut impuse de managementul științific, fiind concepută și realizată plecându-se de la

tipul de structură organizatorică ierarhic-funcțională.

6

Conform Statului de funcții și organigramei aprobate prin HCL nr.29 din 28.02.2011,

aparatul de specialitate al primarului municipiului Roman și serviciile subordonate cuprind

urmăoarele structuri organizatorice:

Direcția – este principala structură organizatorică din cadrul primăriei, fiind condusă de

un director executiv. Direcțiile sunt subordonate unor înalți responsabili din administrația

publică locală. Direcției i se subordonează următoarele componente organizatorice:

serviciul, biroul, compartimentul. În cadrul Primăriei Roman funcționează următoarele

direcții:

- Direcția Impozite și Taxe locale (subordonată viceprimarului)

- Direcția Poliția Locală (subordonată primarului)

- Direcția Urbanism și Amenajarea Teritoriului (subordonată viceprimarului)

- Direcția Asistență și Protecție Socială (subordonată viceprimarului)

- Direcția administrare infrastructură rutieră și autorizări comercial, transport

(subordonată primarului)

- Direcția economică (subordonată Administratorului public)

- Direcția tehnică și de investiții (subordonată Administratorului public)

- Direcția administrația piețelor, bazar, obor (subordonată primarului)

Serviciul – se subordonează unei anumite direcții (de ex. serviciul Piețe se află în

subordinea Direcției administrația piețelor, bazar și obor), unui înalt responsabil din

administrația publică locală (de exemplu servicii aflate în subordinea primarului). Această

structură organizatorică este condusă de un șef de serviciu.

Biroul – este condus de către un șef de birou, fiind subordonat unei direcții (Biroul

Situații de Urgență este subordonat Direcției Tehnice și de Investiții), ori unui serviciu

public de interes local.

Compartimentul – la fel ca în cazul biroului este subordonat unei direcții, ori unui

serviciu.

I.4 Funcționalitate (relații inte

rne cu accent pe latura financiară)

Atât la nivel de compartimente, cât și de posturi sunt delimitate atribuțiile,

responsabilitățile și competențele fiecărui angajat. Atribuțiile, responsabilitățile și competențele

organismelor ce asigură funcționarea primăriei sunt evidențiate în Regulamentul de Organizare și

Funcționare, însă le găsim stipulate și în Legea administrației publice locale.

Conducerea instituției este asigurată de către primar, care împreună cu viceprimarul și

membrii Consiliului Local, prin activitatea desfășurată cooperează în vederea îndeplinirii

obiectului de activitate.

În cadrul autonomiei locale latura financiară exercită influenţă directă şi hotărâtoare

asupra capacităţii de a reglementa şi administra treburile publice de către autorităţile

7

administraţiei publice locale. Această latură financiară se individualizează prin următoarele

trăsături:

Asigură dreptul autorităților administrației publice locale de a elabora, aproba și executa

bugetul propriu pentru fiecare exercițiu financiar;

Urmărirea execuției bugetare și rectificarea bugetelor locale pe parcursul exercițiului

bugetar;

Fundamentarea și aprobarea opțiunilor și priorităților în finanțarea cheltuielilor din

bugetele locale;

Utilizarea resurselor financiare ale autorităților administrației publice locale pe parcursul

execuției bugetare de eficiență;

Dreptul autorităților administrației publice locale de a decide asupra contractării de

împrumuturi în condițiile legii.

În cadrul procesului bugetar local sunt implicați ordonatorii de credite, consiliul

local sau consiliul județean, funcționarii din departamentele financiar-contabile, dar și cei

din celelalte departamente ale autorităților administrației publice locale, din instituții

publice locale și din alte instituții publice de nivel național. Primarul Primăriei Roman are

calitatea de ordonator principal de credite, îndeplinind următoarele atribuții:

Elaborarea bugetului local:

elaborează împreună cu personalul de specialitate proiectul bugetului local;

întocmește programul de investiții publice al municipiului și îl prezintă ca anexă

la bugetul local inițial sau rectificat;

depune la direcțiile generale ale finanțelor publice, până la 1 iulie, proiectul

bugetului local echilibrat, însoțit de anexe pentru anul bugetar următor;

publică în presa locală sau afișează la sediul primăriei proiectul bugetului local, în

termen de 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României a legii

bugetului de stat;

supune aprobării Consiliului Local în termen de 5 zile de la expirarea termenului

de depunere a contestațiilor de către cetățeni proiectul bugetului local însoțit de

raportul de prezentare al acestuia și de contestațiile depuse de către cetățeni;

avizează bugetele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii.

Execuția bugetului local:

repartizează pe trimestre veniturile și cheltuielile în funcție de termenele legale de

încasare a veniturilor și de perioada în care se impune a fi efectuată cheltuiala;

deschide credite bugetare, în limita sumelor aprobate pe destinațiile specificate în

buget pentru bugetul propriu și pentru bugetul celorlalte instituții sau servicii

publice efectuate din bugetul local;

angajează, lichidează și ordonanțează cheltuielile în limita creditelor bugetare

aprobate și veniturile bugetare posibile de încasat;

propune și urmărește modul de prestare a serviciilor publice de interes local având

în vedere eficientizarea acestora în beneficiul colectivității locale.

8

Direcţia impozite şi taxe locale face parte din Aparatul de specialitate al Primarului

municipiului Roman şi este subordonată Viceprimarului avînd în subordine următoarele

compartimente:

1. SERVICIUL IMPOZITE ŞI TAXE PERSOANE FIZICE

Serviciul impozite şi taxe persoane fizice îndeplineşte următoarele atribuţii:

desfăşoară activităţi de constatare, impunere şi evidenţă pe calculator a impozitelor,

taxelor şi diverselor venituri ale bugetului municipiului Roman care se încasează de la

populaţie;

introduce în baza de date contractele de închirieri şi concesiuni terenuri la persoane fizice

şi juridice;

participă la soluţionarea scrisorilor adresate de contribuabilii persoane fizice şi asociaţii

familiale, propunând măsuri conform dispoziţiilor;

verifică sinceritatea declaraţiilor de impunere, depunerea lor la termenul stabilit prin lege,

aplicând sancţiuni în cazurile în care se constată abateri contravenţionale;

verifică dacă dosarele fiscale nou înfiinţate pentru clădiri, terenuri, mijloace de transport,

închirieri şi concesionări terenuri sunt complete luând şi măsurile necesare pentru arhivare

la compartimentul gestiune dosare fiscale din cadrul D.I.T.L. Roman;

ţine evidenţa şi urmăreşte modul în care se soluţionează scrisorile adresate de

contribuabilii persoane fizice pentru înfiinţări, rectificări şi închideri de roluri fiscale,

revizuiri de impuneri;

întocmeşte pe calculator procesele verbale de impunere la clădiri, terenuri, vehicule,

concesionări şi închirieri terenuri, stabilind obligaţiile la zi, inclusiv majorările şi

sancţiunile cu amendă contravenţională;

pune referate pe cererile de eliberare a certificatelor şi adeverinţelor fiscale, confirmând

înregistrarea bunurilor impozabile şi valoarea de impunere, stadiul plăţilor la bugetul

local, formele de urmărire silită aplicate, întinderea terenurilor, regimul juridic al

bunurilor mobile şi imobile înregistrate în evidenţele fiscale;

întocmeşte borderourile de debite – scăderi – încasări pe care le transmite pentru

implementare pe calculator şi pentru urmărire şi încasare;

urmăreşte modul de primire a declaraţiilor de impunere persoane fizice, constituirea

dosarelor fiscale, întocmirea proceselor verbale de impunere şi înştiinţărilor de plată la

termen;

analizează notele de concluzii privind cercetarea scrisorilor primite de la contribuabili,

repartizate pentru soluţionare serviciului pe care îl conduce, urmărind respectarea

normelor interne aprobate precum şi termenul stabilit pentru soluţionare;

efectuează pe calculator impunerea proprietăţilor declarate la organul fiscal ( clădiri,

terenuri, mijloace de transport) precum şi definitivarea obligaţiilor în situaţiile în care se

solicită închiderea dosarului fiscal de impunere;

9

verifică şi întocmeşte note de concluzii în cazurile în care se solicită revederea modului de

stabilire a obligaţiilor ( pe bază de cerere scrisă);

întocmeşte procese – verbale şi propune sancţiune contravenţională pentru cazurile de

nedepunere ori depunere cu întârziere a declaraţiilor de impunere, inclusiv rectificarea sau

închiderea de rol fiscal;

face vizualizarea rolurilor fiscale în vederea întocmirii de adeverinţe sau certificate fiscale

ori pentru soluţionarea unor cereri scrise de acordare de facilităţi,

verifică cererile pentru restituirea sumelor achitate în plus, propunând măsuri în

consecinţă după constatarea îndeplinirii cerinţelor de realitate a încasărilor şi de legalitate;

colectează sumele înscrise în chitanţele emise de referenţii cu gestiune din sala ghişeelor

de încasări impozite, taxe şi alte venituri ale bugetului local al municipiului Roman,

precum şi de personalul de încasări pe teren pe bază de chitanţe fiscale emise manual;

întocmeşte la terminarea programului de încasări, borderoul desfăşurător al chitanţelor

emise, cu sumele încasate, încadrate pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare;

predă întreaga sumă încasată ( minus restituirile zilei, direct din încasări, pe bază de ordin

de restituire aprobat de către cei în drept) pe baza documentului mai sus menţionat, la

casieria centrală a Primăriei, în structura pe cupiuri prevăzută în situaţia monetar

recapitulativă, obţinând semnătura de primire;

participă la deschiderea casei de fier de la sala casierie – tezaur, introducerea

numerarului, închiderea şi sigilarea casei de şi a uşii de intrare în această cameră (casierie

– tezaur);

stabileşte obiective specifice, corelate cu obiectivele generale ale primăriei în domeniul

calităţii, pentru serviciul DITL PF;

urmăreşte realizarea obiectivelor specifice şi raportează reprezentantului managementului

stadiul realizării măsurilor şi activităţilor stabilite şi implicit a obiectivelor specifice;

dispune elaborarea şi avizează procedurile specifice aplicabile în serviciul DITL PF;

efectuează analize ale rezultatelor obţinute şi iniţiază acţiuni corective şi preventive

necesare pentru îmbunătăţirea eficacităţii proceselor realizate în cadrul serviciul DITL PF;

identifică neconformităţi la procesele/activităţile/serviciile realizate şi răspunde de

soluționarea acestora.

2. SERVICIUL IMPOZITE ŞI TAXE PERSOANE JURIDICE

Serviciul impozite şi taxe persoane juridice îndeplineşte următoarele atribuţii:

administrează baza de date privind impozitele şi taxele datorate de persoane juridice;

emite acte administrativ-fiscale ;

efectuează impuneri, scăderi şi corecţii din oficiu şi pe baza declaraţiilor persoanelor

juridice privind impozitul pe clădiri, teren, mijloace de transpot, taxa pentru folosirea

mijloacelor de reclamă şi publicitate, impozit pe spectacol, taxe speciale şi alte taxe

locale;

10

întocmeşte borderouri de debite şi scăderi pentru persoane juridice;

efectuează zilnic operaţiuni de vizualizare pe calculator a obligaţiilor fiscale, stadiul

plăţilor;

conduce evidenţa privind înregistrarea şi vânzarea biletelor pentru spectacole, precum şi a

declaraţiilor şi decontărilor privind impozitul pe spectacole;

efectuează controlul fiscal în vederea stabilirii realităţii, legalităţii şi corectitudinii

declaraţiilor contribuabililor persoane juridice;

întocmeşte procese verbale de constatare a contravenţiilor conform legislaţieii în vigoare;

stabileşte la control obligaţii principale şi accesorii potrivit legii;

asigură colectarea creanţelor bugetarea datorate de către persoanele juridice, provenite din

impozite, taxe locale, speciale, redevenţe, amenzi şi alte venituri ale bugetului local;

ia măsuri şi participă la executarea silită a debitorilor;

participă la acţiuni de control tematic;

răspunde la petiţiile repartizate.

Direcţia economică face parte din Aparatul de specialitate al Primarului municipiului

Roman şi este direct subordonată Administratorului public.

Direcţia economică asigură formarea, administrarea, angajarea, utilizarea şi evidenţa

resurselor materiale şi financiare ale municipiului Roman şi are în subordine următoarele

structuri:

Serviciul buget, contabilitate

Compartiment finanţare şi administrare învăţământ, sănătate

Compartiment finanţare investiţii

Din prisma intocmirii și execuției bugetului, Direcția economică are următoarele atribuții:

primeşte şi verifică indicatorii de fundamentare a proiectelor de buget prezentate de

unităţile beneficiare de credite;

anual, pentru întocmirea bugetului municipal şi de câte ori au loc corecţii şi rectificări de

buget, întocmeste proiectul de buget pentru instituţiile de subordonare locală pe baza

datelor prezentate de aceştia şi a indicatorilor de bază;

anual şi după rectificările şi corecţiile efectuate la bugetul municipal - dacă au loc

modificări - transmite bugetul aprobat fiecărei unităţi beneficiare de credit;

întocmeşte detalierile la buget pentru capitolele bugetare;

participă la întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pentru proiectele cu finanţare

nerambursabilă pentru municipiul Roman şi urmăreşte preluarea bugetului pentru fonduri

nerambursabile de la unităţile din subordine;

lunar primeşte conturile de execuţie ale unităţilor, le verifică, le analizează şi întocmeşte

execuţia pe ordonatori în vederea încadrării în prevederea bugetară;

trimestrial, până la data de 20 a lunii următoare încheierii trimestrului, primeşte dările de

seamă trimestriale ale unităţilor de subordonare locală;

11

trimestrial, până la data de 20 a lunii următoare întocmeşte anexa 12 şi anexa l0 la darea

de seamă contabilă;

verifică existenţa rapoartelor de audit ce însoţesc conturile de execuţie auditate ale

unităţilor de subordonare locală;

întocmeşte zilnic situaţia denumită la zi a veniturilor încasate şi a plăţilor efectuate

precum şi situaţia "limita de credit" necesară la trezoreria municipiului Roman.

lunar şi de câte ori este nevoie, primeşte cererile de alimentare a conturilor de la unităţile

de subordonare locală, analizează structura acestora şi propune alimentarea conturilor în

funcţie de prevederea bugetară;

redactează ori de câte ori este nevoie, proiecte de hotărâri, expuneri de motive precum şi

rapoarte ale direcţiei economice;

întocmeşte zilnic dispoziţii bugetare şi ordine de plată pentru plăţile ce se efectuează către

ordonatorii terţiari;

participă la acţiuni de inventariere a mijloacelor fixe, materialelor, obiectelor de

inventar,mijloacelor băneşti ori de câte ori este nevoie;

realizează zilnic punctajul la venituri şi cheltuieli între situaţia la zi realizată de

compartimentul buget şi execuţia trezoreriei municipiului Roman şi se confruntă cu

extrasele de cont pe capitole de cheltuieli;

întocmeste notele justificative privind solicitarea de subvenţii de la bugetul de stat pentru

protecţie socială , solicitarea de sume din cote din impozitul pe venitul global , din cota de

17% de echilibrare;

transcrie detalierea cheltuielilor şi a contului de executie în vederea transmiterii datelor pe

suport magnetic către D.G.F.P.C.F.S. pentru toate capitolele de cheltuieli;

elaborează şi redactează corespondenţa specifică repartizată biroului.

În încercarea de a evidenția cat mai bine cum funcționează circuitele informaționale, am

realizat un traseu al documentelor în cazul statului de plată pentru persoane decedate fără

venituri:

În cazul serviciului de asistență sociala (persoana care cere ajutor depune o cerere)

Anchetă socială

Dispoziție pentru plata unei sume de bani

Se întocmește statul de plată

Trece pe la biroul de contabilitate pentru semnătură

12

Caserie

Suma de bani pentru persoana ajutată

I.5 Structură de pesonal

Aparatul de specialitate al primarului municipiului Roman și serviciile subordonate conţin

un total general de 625 persoane, din care:

Demnitari - 2;

Administrator public - 1;

Cabinet primar - 2;

Aparat Consiliul Local - 2;

Aparatul propriu-total - 184, din care:

o Cu funcţii de conducere - 19;

o Cu funcţii de execuţie - 165;

Servicii publice subordonate-total - 434, din care:

o Cu funcţii de conducere - 16;

o Cu funcţii de execuţie – 418;

Organigrama cuprinde 184 de posturi de funcţionari publici, restul posturilor putând fi

ocupate şi de personal contractual.

După unii autori, la nivelul Primăriei Municipiului Roman se consideră că organigrama

este supradimensionată cu un număr de 184 de funcţionari publici, analiză total nefondată şi

făcută “după ureche” din următoarele considerente:după ultimul recensământ populaţia

municipiului Roman este de 69.268 locuitori, ceea ce înseamnă că fiecărui funcţionar public din

Primăria Municipiului Roman îi revin 377 de contribuabili. Deci, în decursul unei luni un

funcţionar public din primărie trebuie să aloce cel puţin 15 minute de lucru fiecărui contribuabil

ceea ce nouă ni se pare infim. Având în vedere aceste considerente, putem aprecia că

organigrama Primăriei Municipiului Roman, în ceea ce priveşte funcţionarii publici la

încadrare(184), este una judicios întocmită şi care permite acoperirea volumului de muncă şi o

bună funcţionare a tuturor serviciilor printr-un efort real al acestor funcţionari publici.

13

Figura Nr.1 Structura de personal

Figura Nr2. Structura aparatului propriu

Figura Nr.3 Structura serviciilor publice subordonate

Aparat propriu 29%

Servicii publice subordonate

71%

Structura de personal

Aparat propriu

Servicii publicesubordonate

10%

90%

Structura aparatului propriu

Functii de conducere

Functii de executie

4%

96%

Structura servicillor publice subordonate

Cu functii deconducere

Cu functii deexecutie

14

I.6 Relații cu exteriorul

Primăria Municipiului Roman prezintă următoarele relații externe:

Prefectura Neamț - este condusă de către trimisul Guvernului în teritoriu, prefectul, cu

atribuţii de control asupra activităţii primăriei Roman, având dreptul de a aplica sancţiuni ori de

câte ori se impune acest lucru.

Cetățenii - pot solicita de asemenea, eliberarea unor formulare din cadrul unor

compartimente din structura primăriei. Astfel, aceştia trebuie doar să completeze un formular

reprezentativ pentru fiecare document solicitat, să plătească o taxă şi ulterior să depună

formularul la biroul din cadrul cărora solicită eliberarea documentelor. Cetăţenii sunt consulaţi de

adminsitraţia publică locală, în vederea soluţionării unor probleme locale de interes deosebit.

Uneori, aceste probleme importante de la nivelul autorităţilor locale sunt supuse

referendumurilor. Nu în ultimul rând, cetățenii sub calitatea de contribuabili, contribuie la

formarea veniturilor bugetului local.

Trezoreria statului - referitor la aprobarea de către aceasta a deschiderii de credite

bugetare conform bugetului de venituri si cheltuieli, a efectuării de plăţi conform deschiderii

făcute, a efectuării de încasări în contul instituţiei publice locale de la diferite instituţii publice şi

de la contribuabili.

Agenții economici - aceştia contribuie la formarea veniturilor bugetului local, prin plata

impozitelor şi taxelor locale (care se varsă în bugetul local), precum şi prin onorarea obligaţiilor

Primăria

Roman

Prefectura

Neamt

Cetățenii

Trezoreria statului

Agenți i

economici

Biblioteca

Roman

Organisme

bancare

Alte instituții

publice din

Municipiul Roman

15

privind impozite, taxe, contribuţii impuse la nivel central, din care ajung în bugetul local anumite

sume defalcate (TVA).

Biblioteca Roman – Biblioteca Municipală „Mihai Eminescu” beneficiază de fonduri

băneşti de la Primărie, sub formă de donaţii.

Organisme bancare - prin sistemul de deschidere şi modificare a conturilor de venituri se

asigură urmărirea în cadrul fiecărei trezorerii a veniturilor pe capitole şi subcapitole de venituri şi

de plătitori.Cheltuielile primăriei se efectuează în limita prevederilor din bugetul local cu

repartizarea pe trimestre care se acoperă cu veniturile proprii şi transferurile din bugetul de stat

pentru echilibrarea bugetului local respectiv.

Alte instituții publice din municipiul Roman – de exemplu, în relațiile cu școlile care

sunt ordonatori terțiari de credite, primăria emite dispoziţii bugetare de deschidere de credite

pentru cheltuieli de personal şi burse (cote defalcate din TVA) şi cheltuieli materiale servicii şi de

capital (venituri proprii ale bugetului local).

I.7 Structura și evoluția principalelor venituri și cheltuieli bugetare în

perioada 2008-2010

Bugetul consolidat reprezintă documentul oficial de prezentare a bugetului de venituri şi

cheltuieli al oricărei autorităţi publice locale din România, fiind reglementat de Legea nr.

273/2006 privind finanţele publice locale. El reprezintă expresia politicilor sociale, economice,

de dezvoltare, etc. a autorităţii locale prin proiectelor publice propuse şi responsabilităţile

stabilite ordonatorilor de credite.

a) Structura veniturilor

Nr

Crt

Denumirea

venitului

Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010

Programat Realizat Programat Realizat Programat Realizat

1 Impozite şi taxe

pe proprietate

9.995 9.573 9.918 9.623 10.960 10.852

2 Impozit pe

spectacole

20 6 20 8 20 15

3 Taxe pentru

utilizarea

bunurilor

1.750 1.844 2.104 1.925 2.404 2.287

16

În anul 2008, Serviciul Impuneri Persoane Juridice a finalizat controlul fiscal la 7 agenți

economici, prin care s-au atras suplimentar la buget suma de 2035lei și a emis 1023 înștiințări de

plată cu titluri executorii, 268 popriri bancare, 21 de înscrieri în lista creditorilor. Prin executare

silită a încasat 30456 lei. Serviciul impozite și taxe locale pentru persoanele fizice, a primit un

număr de 3.647 dosare fiscale, precum și cereri de soluționare a unor probleme ale

contribuabililor, din care s-au soluționat 3.575 și 72 dintre ele sunt în curs de soluționare.

În funcţie de resursele financiare, trebuie schimbată în continuare logistica îmbătrânită

moral şi fizic, astfel răspunzând solicitării contribuabililor privind claritatea şi rapiditatea

întocmirii certificatelor fiscale chitanţelor în mod special, fapt sesizat de mulţi contribuabili.

În anul 2009, obiectivele principale ale primăriei au fost execuția bugetară și fluidizarea

circuitului documentelor prin înființarea registraturilor la fiecare serviciu și compartiment.

Înființarea respectivelor registraturi a fost un lucru benefic pentru contribuabili, beneficiind de

îndrumare.

Primăria s-a orientat spre atragerea de fonduri din surse externe bugetului local, deoarece

bugetul local al primăriei nu avea cum să asigure resursele necesare unei dezvoltări rapide și

coerente a infrastructurii. Scopul administrației a fost, în aceste condiții, găsirea de resurse

suplimentare, întreaga strategie de dezvoltare fiind concentrată în aceasta direcție.

Faptul că mai există debite neîncasate, demonstrează că mai sunt în continuare

contribuabili fie persoane fizice fie juridice, care nu reuşesc să-şi ducă la îndeplinire obligaţiile

faţă de bugetul local.

În anul 2010, activitatea serviciului impozite și taxe persoane juridice s-a concretizat în:

- total documente prelucrate 8.216 și au fost emise 961 certificate fiscale.

- au fost emise 1.523 înștiințări de plată, 771 titluri executorii și somații, 196 popriri

bancare.

- au fost transmise 18 cereri de înscrieri în lista creditorilor.

4 Alte impozite si

taxe fiscale

760 857 860 427 500 648

5 Venituri din

proprietate

1.300 1.188 1.400 1.255 1.400 1.396

6 Venituri din taxe

administrave

400 335 340 310 350 328

7 Venituri din

prestări servicii

200 166 120 140 160 153

8 Amenzi,

penalitati

1.330 1.393 1.400 1.272 1.600 1.304

9 Diverse venituri 150 160 160 117 140 85

10 Venituri din

valorificarea

unor bunuri

1.500 841 950 785 1.700 1.129

TOTAL 17.405 16.363 17.272 15.862 19.234 18.197

17

O problemă care rămâne în continuare fără rezolvare este cea a mijloacelor de transport

care fie au fost vândute și nu s-au perfectat actele, fie proprietarii și-au schimbat domiciliile și au

cerut transferul dosarelor auto. Și în cazul amenzilor, primăria s-a confruntat cu greutăți în

identificarea contribuabililor sancționați de organele de poliție, întrucât mulți dintre ei și-au

înstrăinat locuințele fără a-și perfecta actele de identitate conform noului domiciliu, ori locuiesc

fără forme legale sau au părăsit țara.

Figura Nr.4 Evoluția veniturilor

b) Structura cheltuielilor

Denumire indicatori

Buget

cheltuieli

aprobat 2008

Buget

cheltuieli

aprobat 2009

Buget cheltuieli

aprobat 2010

Servicii publice generale - totale 4.100.000 6.525.000 6.890.000

Autorităţi publice 4.100.000 6.525.000 5.940.000

Cheltuieli curente 3.800.000 4.440.000 4.600.000

Cheltuieli de personal 3.000.000 5.000.100 3.549.300

Cheltuieli materiale şi servicii 800.000 1.100.200 1.975.400

Cheltuieli de capital 300.000 700.000 750.000

Învățământ 8.794.000 11.648.000 11.700.000

Cheltuieli curente 8.794.000 10.236.000 12.140.000

Cheltuieli de personal 7.962.000 9.000.000 9.400.000

17,405 17,272

19,234

16,363 15,862

18,197

0

5,000

10,000

15,000

20,000

25,000

Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010

Programat

Realizat

18

Cheltuieli materiale şi servicii 825.300 1.537.000 1.867.000

Burse 42.700 56.000 56.000

Cheltuieli capital 43.554 54.300 67.200

Cultură, religie şi acţiuni privind

activitatea sportivă 310.000 440.000

412.000

Asistenţă socială,alocaţii,pensii,ajutoare

şi indemnizaţii

663.000 560.000 589.000

Servicii şi dezvoltare

publică,locuinţe,mediu şi ape

600.000 900.000 680.000

Transporturi şi comunicaţii 600.000 800.000 885.600

Alte acţiuni economice 100.000 150.000 180.000

Alte acţiuni 150.000 170.000 167.300

Cheltuielile înscrise în bugetele locale, pentru cei trei ani consecutivi, cresc de un an la

altul având un nivel mult mai ridicat decât al veniturilor proprii ale instituției, pentru finanțarea

lor apelându-se și la sume alocate de stat pentru echilibrarea bugetelor locale.

Direcţiile în care sunt repartizate în proporţii mai mari fondurile din bugetul local, sunt

reprezentate, în ordine crescătoare a sumelor, de finanţarea propriilor nevoi, finaţarea

învăţămantului local şi pentru fundamentarea cheltuielilor cu asistenţa socială, alocatii, pensii,

ajutoare şi îndemnizaţii.

La finele anului 2009 Municipiul Roman a înregistrat un excedent din execuţia bugetară a

bugetului local de 830 mii lei, sumă ce a fost preluată în fondul de rulment, cu posibilitatea

utilizării în anul 2010 conform art. 58 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale.

Municipiul Roman înregistrează obligaţie de plată neachitate la finele anului de 620 mii

lei, din care 460 mii lei reprezintă furnizorii din investiţii iar restul sunt obligaţii de plată

provenite în special din prestări servicii (gaz, energie electrică, apă, canal). Aceste obligaţii nu au

putut fi ordonanţate la plată pe anul 2009 întrucât facturile au sosit cu întârziere după închiderea

anului financiar.

În anul 2010 una dintre cele mai importante investiții, remarcate și de cetățeni, a constat

în refacerea lacului de agrement din Parcul municipal, însă au mai fost cheltuiți bani pentru mai

multe proiecte, cum ar fi reabilitarea clădirii de Stare Civilă, refacerea infrastructurii etc.

19

II. Fundamentarea cheltuielilor bugetare

II.1 Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare

La baza calculării indicatorilor de cheltuieli bugetare pentru toţi cei implicaţi în acţiune,

se află fundamentarea proiectelor de bugete publice la intervenţia Ministerului Finanţelor

Publice, potrivit cu normele metodologice elaborate pentru întreg sectorul bugetar, se adaugă alte

prezenţe procedurale după cum urmează:

instrucţiuni şi precizări din partea principalilor responsabili cu gestiunea bugetelor

publice în care se insistă pe particularităţile cheltuielilor înscrise în respectivele balanţe

financiare, în sensul abordării comune a unor indicatori reprezentativi;

instrucţiuni şi precizări la nivelul ordonatorilor principali de credite bugetare din care

rezultă specificul ramurilor şi domeniilor de activitate pe care le reprezintă (la nivel de

capitole şi subcapitole);

precizări ale ordonatorilor secundari de credite bugetare (cu unele detalii tehnice, inclusiv

de calcul pe fiecare categorie de cheltuieli) pentru acele destinaţii ale fondurilor publice

de cuprins în proiectele de bugete la nivel de articole şi alineate de cheltuieli (potrivit cu

încadrarea în clasificaţia economică a acestora).

Bugetul de venituri și cheltuieli este principalul instrument de previziune financiară cu

ajutorul căruia instituția publică își estimează veniturile și cheltuielile financiare pe un an

bugetar, asigurându-se un echilibru financiar.

Veniturile şi cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificaţiei bugetare aprobate de

Ministerul Finanţelor Publice. Veniturile sunt structurate pe capitole şi subcapitole, iar

cheltuielile pe părţi, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum şi aliniate şi paragrafe.

Cheltuielile prevăzute în capitole şi articole au destinaţie precisă şi limitată.

Principalele elemente ale fundamentării indicatorilor financiari sunt legea nr 500 din

2002 privind finanţele publice, Ordonanţa nr 2 din 12 ianuarie 2006, OUG 45/2003, OUG

55/2010 privind unele masuri de reducere a cheltuielilor publice. Conform legii 500/2002

veniturile bugetare reprezintă resurse băneşti care se cuvin diferitelor bugete, în baza unor

prevederi legale, formate din impozite, texe, contribuţii, alte vărsăminte.alte venituri, cote

defaclate din unele venituri ale bugetului de stat.

Fundamentarea, dimensionarea şi repartizarea cheltuielilor bugetelor locale, pe ordonatori

de credite, pe destinaţii, respectiv pe acţiuni, activităţi, programe, proiecte, obiective, se

efectuează în concordantă cu atribuţiile care revin autorităţilor administraţiei publice locale, cu

priorităţile stabilite de acestea, în vederea funcţionarii lor şi în interesul colectivităţilor locale

respective.

Fundamentarea şi aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectuează în strictă corelare

cu posibilităţile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale estimate a se realiza:

veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu în buget în totalitate, în sume brute;

procesul bugetar este deschis și transparent;

20

veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document pentru a se asigura utilizarea

eficientă și monitorizarea fondurilor publice locale;

toate operațiunile bugetare se exprimă în monedă națională;

veniturile și cheltuielile bugetare sunt aprobate în condițiile legii pe o perioadă de un an, care

corespunde exercițiului bugetar;

veniturile și cheltuielile se înscriu și se aprobă în buget pe surse de proveniență și respectiv pe

categorii de cheltuieli grupate după natura și destinația acestora;

cheltuielile unui buget se acoperă integral din veniturile bugetului respectiv;

nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget dacă nu există baza legală pentru respectiva

cheltuială.

Fundamentarea cheltuielilor se realizează pe baza următoarelor criterii:

baza legală a cheltuielilor potrivit căreia nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul de

venituri și cheltuieli, dacă nu este reglementată printr-un act normativ.

execuția preliminară pentru anul de bază constă în execuția certă pe o anumită perioadă

de timp și probabilă la sfârșitul anului corectată cu eventualele influențe.

analiza și studierea comparativă a cheltuielilor atât pe total, cât și în structură și

dinamică, fiind necesară pentru analiza evoluției într-o anumită perioadă de timp.

prețurile și tarifele diferitelor servicii, care au repercursiuni asupra structurii și evoluției

cheltuielilor, reprezintă factorul cel mai imprevizibil în evoluția diferitelor categorii de

cheltuieli deoarece își pune amprenta asupra caracterului inflaționist al economiei.

baremurile de cheltuieli sunt norme legale prin intermediul cărora anumite categorii de

cheltuieli sunt stabilite la nivelul maxim ce nu poate fi depășit și care sunt actualizate

periodic în funcție de rata de creștere a prețurilor și tarifelor.

II.2 Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetare

Conceptul de cheltuială publică este utilizat cu mai multe sensuri, dintre care se disting

cel juridic și cel economic.

Din punct de vedere juridic, noţiunea de cheltuială publică semnifică o plată legată de

funcţionarea instituţiilor publice şi, în general de înfăptuirea activităţilor cu caracter public,

inclusiv a întreprinderilor cu caracter de stat.

Din punct de vedere economic, noţiunea de cheltuială publică, exprimă procese

economice de repartiţie a produsului intern brut, concretizate prin alocarea şi utilizarea resurselor

băneşti, pentru realizarea de acţiuni considerate de interes public, la nivel naţional sau al

colectivităţilor locale etc.

Calculele efective privind o cheltuială sau alta dintre cele comune au la bază o relație în

care se găsește indicatorul fizic specific al acțiunii și cheltuiala pe indicator.

Cheltuielile bugetare care reprezintă principalul subsistem al cheltuielilor publice, se

structurează în funcţie de componentele bugetului public naţional şi de autorităţile publice la

nivelul cărora se administrează resursele pentru finanţarea acestora, pe următoarele categorii:

21

Cheltuieli finanţate din bugetul administraţiei de stat centrale;

Cheltuieli finanţate din bugetul administraţiei locale;

Cheltuieli finanţate din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Fundamentarea şi aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectuează în strictă corelare

cu posibilităţile reale de încasare a veniturilor bugetelor locale, estimate a se realiza. Cheltuielile

bugetare au destinaţie precisă şi limitată şi sunt determinate de autorizările conţinute în legi

specifice şi în legile bugetare anuale.

Nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget şi nici angajată dacă nu există baza legală

pentru respectiva cheltuială.

În cazul în care se doreşte o majorare a veniturilor bugetare, iniţiatorii trebuie să prevadă

şi mijloacele necesare pentru acoperirea creşterii cheltuielilor. În acest scop iniţiatorii trebuie să

elaboreze cu sprijinul Ministerului Finanţelor Publice sau al altor instituţii implicate, nota de

fundamentare care însoţeşte expunerea de motive.

După clasificaţia economică, cheltuielile din bugetele locale se împart în cheltuieli

curente, cheltuieli de capital şi operaţiuni financiare.

Cheltuielile curente cuprind : cheltuieli de personal, cheltuieli cu materiale şi servicii,

subvenţii şi dobânzi. Aceasta categorie reprezintă o parte importantă a cheltuielilor publice, ele

asigurând întreţinerea şi buna funcţionare a acestora.

Cheltuielile de capital sunt reprezentate de resursele băneşti destinate investiţiilor

colectivităţilor locale. Din această categorie fac parte cheltuielile care se materializează în: lucrări

de investiţii începute în anii precedenţi şi finalizate în anul curent; obiective a căror execuţie

începe în anul de plan; activităţi de proiectare; consolidări de imobile; dotări independente

efectuate pentru sediile instituţiilor publice; străzi, drumuri şi poduri; lucrări de irigaţii, desecări

şi combatere a eroziunii solului; stocuri constituite pentru rezerve materiale naţionale şi de

mobilizare; achiziţii de bunuri publice cu caracter durabil, cum ar fi: clădiri administrative,şcoli,

spitale, baze militare etc.

Operaţiunile financiare sunt formate din împrumuturile acordate şi rambursările de

credite, plăţile de dobânzi şi comisioanele la credite garantate sau contractate de stat.

Practic, fundamentarea cheltuielilor se derulează în documente specifice la 4

nivele de referinţă:

la nivel de bază – instituţii publice, agenţi economici, reprezentaţi prin regii autonome şi

societăţi comerciale, unde expresia este de ordonatori terţiari de credite, nivel la care se

întocmesc bugete proprii de venituri şi cheltuieli;

instituţii intermediare conduse de ordonatori secundari de credite bugetar;

ministerele sau instituţiile centrale conduse de ordonatori principali de credite bugetare;

Ministerul de Finanţe, unde se întocmesc şi se avizează lucrările pregătitoare privind

documentaţia bugetară.

Fundamentarea cheltuielilor se face ţinând cont de cele trei surse se finanţare: bugetul

central şi bugetele local, alte surse de venituri (respectiv veniturile proprii).

22

Cheltuielile de personal vizează plata drepturilor salariale ale personalului angajat

precum şi ale colaboratorilor şi obligaţiile aferente faţă de bugetul statului şi al asigurărilor

sociale, ca şi drepturile de delegare, detaşare în provincie. Fundamentarea cheltuielilor cu

salariile reprezintă de fapt analiza tuturor indicatorilor specifici. Ele fac parte din categoria

cheltuielilor curente.

În limita fondurilor bugetare aprobate prin bugetul de stat, ordonatorii principali de

credite defalchează pe luni cheltuielile cu salariile și le comunică Ministerului Finanțelor, în

termen de 15 zile lucrătoare de la data publicării în Monitorul Oficial al României a legii

bugetului de stat, atât pentru aparatul propriu, cât și pentru unitățile subordonate. Defalcarea pe

luni se va realiza astfel încât să se asigure desfășurarea în bune condiții a activității până la

sfârșitul anului. În termenul prevăzut, sumele defalcate pe luni pentru unitățile subordonate se

comunică de către ordonatorii principali de credite, după caz, ordonatorilor secundari, iar aceștia,

la rândul lor, ordonatorilor terțiari de credite bugetare. Deschiderea de credite bugetare și

cheltuielile cu salarii, ce se pot efectua de fiecare ordonator principal de credite, nu pot depăși

totalul sumelor defalcate, pe luni, cumulate de la începutul anului.

În categoria cheltuielilor de personal sunt incluse plăţile privind salariile şi asimilate lor,

pensiile, ajutoarele de şomaj, indemnizaţiile acordate personalului angajat în sectorul de stat etc.

Clasificaţia economică reprezintă gruparea cheltuielilor după natura şi efectul lor

economic. Astfel, în cadrul primariei Roman, fundamentarea cheltuielilor de personal se face pe

articole şi aliniate de cheltuieli care sunt în Titlul I din clasificaţia economică:

• Art. 10 Cheltuieli cu salariile: 10.01 Fond aferent salariilor de bază; 10.02 Salarii de

merit;10.03 Indemnizaţii de conducere; 10.04 Spor de vechime; 10.05 Sporuri pentru

condiţii de muncă; 10.06 Alte sporuri; 10.07 Ore suplimentare; 10.08 Fond de premii;

10.09 Prima de vacanţă; 10.10 Fond pentru posturi ocupate prin cumul; 10.11 Fond

aferent plăţii cu ora; 10.12 Fond pentru convenţii civile; 10.13 Indemnizaţii plătite unor

persoane din afara unităţii; 10.14 Alte drepturi salariale.

• Art.11 Contribuţii pentru asigurări sociale de stat;

• Art. 12 Contribuţia pentru asigurările de şomaj;

• Art. 13 Contribuţii pentru asigurările sociale de sănătate;

• Art.14 Deplasări, detaşări, transferuri: Deplasări , detaşări, transferuri în ţară; Deplasări

în străinătate;

• Art. 15 Tichete de masă;

• Art. 16 Contribuţii pentru asigurările de accidente de muncă şi boli profesionale.

Fundamentarea cheltuielilor cu salariile se face ținându-se cont de statele de funcții care

cuprind: numărul de personal cu tot cu posturile vacante, salariul de bază și alte sporuri pentru

fiecare persoană în parte. Statele de funcții stau la baza fundamentării cheltuielilor de personal

pentru anul în curs.

Salariul de bază se stabileşte în funcţie de categorie, de clasă care reflectă nivelul studiilor

necesare exercitării funcţiei publice şi, după caz, cu gradul profesional al funcţiei publice, precum

şi în raport cu nivelul la care se prestează activitatea, respectiv la nivel central sau local.

Funcţionarii publici care se transferă în cursul anului beneficiază de un salariul de bază

23

corespunzător treptei de slarizare deţinute, potrivit autorităţii sau institutiei publice la care se

transferă. Salariul de bază al unui angajat se reevaluează anual de către angajator, cu respectarea

limitelor prevăzute pentru gradul profesional sau treapta profesională respectivă.

Indicatorii de calcul al fondului de salarii pentru personalul angajat sunt:

numărul de personal angajat (N);

salariul tarifar de încadrare (ST) + indemnizația de conducere (IC) + salariul de merit

(SM) + indemnizația pentru sporul de vechime (ISV) + alte sporuri (AS) conform statului

de funcții;

număr ore suplimentare (OS);

contribuția pentru asigurări sociale;

contribuția pentru constituirea fondului de sănătate;

contribuția pentru constituirea fondului de șomaj.

Conform reglementărilor, veniturile salariale se compun din următoarele componente:

salariul tarifar;

sporuri.

Salariul de merit reprezintă 20% din numărul de posturi corespunzătoare funcţiei publice

de până la 15% de bază unităţii. De exemplu: număr personal = 150 salariaţi; salariul de merit =

150 * 20% = 30 – deci se vor acorda 30 de salarii de merit, iar pentru 0.5 trebuie cerut acordul

Consiliului Local. Salariul de merit reprezintă 15% din salariul de bază.

Pot beneficia de salariul de merit funcţionarii publici care nu au fost sancţionaţi şi cei a

căror sancţiune a fost radiată de drept, potrivit legii. Ordonatorii de credite pot stabili, cu

consultarea organizaţiilor sindicale reprezentative ale funcţionarilor publici, criterii suplimentare

pentru acordarea salariilor de merit.

Indemnizaţia de conducere se acordă persoanelor din conducere, în funcţie de

complexitatea muncii. Procentul între care se poate acorda este de 20 – 40%.

Funcționarii publici beneficiază de un spor de vechime în unca de până la 25%, calculat la

salariul de bază corespunzător timpului lucrat în programul de lucru, astfel

3-5 ani vechime, cota din salariu este de 5%

5-10 ani vechime, cota din salariu este de 10%

10-15 ani vechime, cota din salariu este de 15%

15-20 ani vechime, cota din salariu este de 20%

20-25 ani vechime, cota din salariu este de 25%

peste 25 ani vechime, cota din salariu este de 30%.

Sporul corespunzător vechimii in munca se plăteşte cu începere de la data de 1 a lunii

următoare celei în care s-a împlinit vechimea în muncă, prevăzută la tranşa respectivă.

Salariile funcţionarilor publici sunt brute şi impozabile, potrivit legii.

Exemplu de calcul pe salariul unui angajat al Primăriei Roman:

1. Funcţionar public cu un salariu de bază (luna ianuarie 2010) în valoare de: 950 lei

24

2. Funcţionarul beneficiază de o indemnizaţie de conducere, datorită postului pe care îl ocupă, în

valoare de 30%.

Indemnizaţie de conducere = 950x30% = 285 lei

3.Salariul tarifar = [ (1) + (2) / nr zile lucratoare ] x nr de zile prestate

Dacă salariul este calculat pentru 20 de zile (numărul de zile lucrătoare dintr-o lună), iar

angajatul are o prestaţie integrală, relaţia de calcul este următoarea:

Salariul tarifar = 950 + 285x 20 = 1.235 lei 20

4. Având o vechime în muncă de 22 ani, el beneficiază conform legii de un spor pentru vechime

de 25%.

Spor vechime = (3) x 25% = 1.235x 25% = 308,75 lei

5.Total brut: (3)+(4) = 1.235+308,75 = 1.543,75 lei

6.Reţineri din salariu:

a)Contribuţia de asigurări sociale de stat

(CAS) - 9,5% (5) x9,5% = 1.543,75x9,5% = 145,65 lei

b)Contribuţia de ajutor de şomaj - 1% la salariul tarifar

(3) x 1 % = 1.235x 1 % = 12,35 lei

c)Contribuţia de asigurări sociale de sănătate

(CASS) - 6,5% (5) x6,5% = 145,65x6,5% = 9,46 lei

Contribuţia totală = 167,46 lei

Nu are deduceri suplimentare

7. Calculul brut impozabil = Total brut - CAS - Şomaj - CASS = Total brut - Deduceri totale

Brut impozabil = 1.543,75 – 167,46 = 1.376,29 lei

8.Calculul impozitului:

Impozit = (7) x 16% = 1.376,29x 16% = 220,20 lei

9. Salariul NET = Brut-CAS-Şomaj-CASS-Impozit = 1.543,75 - 145,65 - 12,35 - 9,46 - 220,20 =

1.156,09 lei

Contribuţiile primăriei la constituirea fondurilor de asigurări:

Aliniatul 10.03.01 - Contribuţii pentru asigurări sociale de stat (CAS) reprezintă

contribuţia Consiliului local la constituirea fondului pentru asigurările sociale şi se determină în

funcţie de cheltuielile cu salariile (Chs);

- cota de C.A.S de 19,75%.

Formula de calcul este: C.A.S = Chs x cota de 19,75%

Asiguraţii contribuie cu o cotă de 9,5% asupra veniturilor salariale brute realizate lunar de

angajaţii cu contract de muncă pe durată determinată sau nedeterminată. Această cotă se

evaluează tot potrivit relaţiei precedente şi se suportă de către asigurat din veniturile salariale.

Aliniatul 10.03.02 – Contribuţii de asigurări de şomaj (Cfd şomaj) reprezintă contribuţia

Consiliului local la constituirea fondului de şomaj şi se determină în funcţie de cheltuielile cu

salariile (Chs);

- cota de C.A.S de 2,5% reprezentând contribuţia la fondul de şomaj.

Formula de calcul este: Cfd şomaj = Chs x cota de 2,5%

25

Aliniatul 10.03.03 - Contribuţii de asigurări de asigurări sociale de sănătate (CASS) se

formează din contribuţia datorată şi vărsată de angajatori şi din contribuţia datorată şi suportată

de asiguraţi. Angajatorii au obligaţia să participe la constituirea Fondului Naţional Unic de

Asigurări Sociale de Sănătate în cotă de 7%, aplicată asupra fondului de salarii şi suportată din

cheltuieli.

Formula de calcul este: CASS = Venit salarial x cota 7%

Asiguraţii contribuie cu o cotă de 6,5% asupra veniturilor salariale brute realizate lunar

ele angajaţii cu contract de muncă pe durată determinată sau nedeterminată. Această cotă se

evaluează tot potrivit relaţiei precedente şi se suportă de către asigurat din veniturile salariale.

Aliniatul 10.03.04 – Contribuţii de asigurări pentru accidente de muncă şi boli

profesionale (CAAS) se formează din contribuţia datorată şi vărsată de angajatori la constituirea

Fondului de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale la CASS în cotă de 0,5%,

aplicată asupra fondului de salarii.

Formula de calcul este: CAAS = Chs x cota 0,5%

Cheltuieli cu materiale și servicii reprezintă cheltuieli pentru întreţinere şi gospodărire,

şi cuprinde fondurile băneşti necesare pentru buna funcţionare a Primariei, reprezentând plăţile

pentru furnituri de birou, materiale pentru curăţenie, încălzit, iluminat şi forţa motrică, apă, canal,

salubritate, carburanţi, lubrifianţi, piese de schimb, transport, poştă, telefon, telex, alte materiale

şi prestări de servicii necesare consiliului local.

Cheltuieli pentru încălzit, se referă la fondurile băneşti necesare achitării furnizorilor de

energie electrică, gaze naturale şi combustibili care se evaluează pe baza devizului întocmit în

preţuri curente. Cheltuielile la acest articol se dimensionează ţinând cont de următorii indicatori:

- total suprafaţă radiantă;

- consum agent termic;

- număr ore încălzire;

- tarif pentru o gigacalorie.

Cheltuielile cu încălzirea se determină cu următoarea relaţie:

Cheltuielile cu încălzirea = total suprafaţă radiantă * consum agent termic * număr ore de

încălzire * tarif gigacalorie

Cheltuieli pentru iluminat = nr. ore iluminat şi funcţionare aparatură* nr. corpuri

iluminat* consum energie electrică/corp/oră * tarif kw.

Cheltuieli materiale pentru curăţenie cuprinde fondurile băneşti necesare achiziţionării

de materiale de curăţenie. Pentru fundamentarea acestei tip de cheltuieli se au în vedere următorii

indicatori:

- număr de birouri;

- suprafaţa de curăţat;

- tipul de materiale de curăţenie necesare ( săpun, detergenţi, dezinfectanţi, materiale igienico –

sanitare, perii găleţi etc);

- cantitate;

- preţ unitar.

Relaţia de calcul este următoarea:

26

Cheltuieli materiale pentru curăţenie = cantitate din tipul de material * preţ/ material

Cheltuieli cu deplasări, detaşări, transferuri (D) cuprinde fondurile băneşti necesare

acoperirii cheltuielilor ocazionate de aceste deplasări în tară şi în străinătate în interesul

serviciului. Aceste fonduri se fundamentează în funcţie de:

numărul de persoane care se deplasează (Nr);

numărul de zile de deplasare (Nzi);

costul transportului pe o persoană (Ktr);

Relaţia de calcul este următoarea:

Cheltuieli de deplasare (D) = Nr x Nzi x Ktr

Cheltuielile de capital (de investiții) se concretizează în achiziționarea de bunuri

destinate sferei producției materiale sau dotării sferei nemateriale cu active fixe, care duc la

dezvoltarea și modernizarea patrimoniului public.

În cadrul Primăriei Roman fundamentarea cheltuielilor de capital, se face pe articole și

aliniate, si sunt cuprinse în Titlul VII:

Art. 70 Cheltuieli de capital

Art. 72 Investiții ale institutiilor publice

Art. 73 Investiții ale regiunilor autonome, societăților și companiilor naționale și societăților

comerciale cu capital majoritar de stat;

Art. 77 Rate aferente achizițiilor în leasing financiar

Subvențiile și transferurile nu sunt incluse în categoria cheltuielilor care exprimă un

consum definitiv de produs intern brut, ci fac parte mai degrabă din categoria cheltuielilor care

conduc la înfăptuirea unor serii de operaţiuni de redistribuire în favoarea unor persoane fizice sau

a unor organisme publice sau private. Astfel, în categoria cheltuielilor cu transferurile pot fi

incluse următoarele categorii de cheltuieli: cheltuieli publice pentru asistenţă socială, cheltuieli de

transfer către sectorul social – cultural, cultural – educativ, pentru acordarea de burse sau pentru

subvenţionarea instituţiilor din acest domeniu, subvenţii acordate regiile autonome sau

societăţilor comerciale cu capital de stat, dobânzile plătite pentru împrumuturile interne sau

externe.

În cadrul procesului de fundamentare a propunerilor privind subvenţiile pe activităţi, sunt

avute în vedere restrângerea sferei de acordare a acestora, ţinându-se seama de măsurile luate în

calcul în cadrul acţiunilor de restructurare şi modernizare a activităţilor economice. Astfel,

sumele defalcate din impozitul pe venit au ca destinaţie subvenţionarea energiei termice livrate

populaţiei, şi se repartizează pe destinaţii în funcţie de cantitatea de energie termică livrată

populaţiei, la care preţul local depăşeşte nivelul de referinţă naţional.

În cadrul Primăriei Municipiului Roman, fundamentarea subvenţiilor se face pe articole şi

aliniate de cheltuieli, care sunt cuprinse în titlul trei din clasificaţia economică:

Art. 35. Subvenţii:

35.01 Subvenţii de la buget pentru instituţii publice;

35.02 Subvenţii pe produse şi activităţi;

35.03 subvenţii pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif;

27

1. Subvenţii de la buget pentru instituţii publice sunt subvenţii acordate instituţiilor

publice, ale căror venituri proprii nu sunt suficiente pentru a acoperi totalitatea cheltuielilor.

Acestea se acordă din veniturile proprii ale bugetului local.

2. Subvenţii pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif este acordată pentru energia

termică furnizată populaţiei. Se suportă din cote defalcate de taxă pe valoarea adăugată.

Exemplu de calcul:

Pe lună, perioada noiembrie – aprilie;

Subvenţia acordată pentru acoperirea diferenţelor de preţ = cantitatea de gigacalorii * diferenţa de

preţ

Subvenţia acordată pentru acoperirea diferenţelor de preţ = 100 * (1.400.00 – 800.000)=

600.000 lei

II.3 Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare

Există două nivele în construcția bugetelor locale. Unul dintre ele se referă la veniturile și

cheltuielile realizate pe plan local, iar celălalt la ceea ce se primește de la nivel central. Întregul

buget local parcurge traseul proiectării și adoptării trecând prin autoritatea centrală, în speță

Ministerul de Finanțe.

Cotele și sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cotele adiționale la

unele venituri ale bugetului de stat și transferurile cu destinație specială de la bugetul de stat,

formează venituri ale bugetelor locale și, în consecință, sunt cuprinse ca atare în bugetele

unităților administrativ-teritoriale. În stabilirea, aprobarea și distribuirea acestora sunt implicate

atât autoritățile administrației publie locale, cât și cele ale administrației centrale, competențele

lor în materie fiind stabilite prin lege.

Procedura bugetară privitoare la aceste venituri se întinde pe parcursul a mai multe luni,

debutând prin elaborarea proiectului de buget local de către primarul municiăiului Roman, în

calitatea sa de ordonator principal de credite bugetare.

28

Schema proiectării și adoptării bugetului local:

PRIMARII

întocmesc

proiectul

bugetului local

(PBL) – 15 mai

refac proiectul

bugetului local

pe baza limitelor

aprobate

supun PBL spre aprobare

Cons. Local. PBL se publică

după 15 zile ce primește

aprobarea finală a CL

Bugetul de venituri și cheltuieli – se

repartizează pe trimestre în funcție

de:termenele legale de încasare și

necesitățile de efectuare a

cheltuielilor

Consiliul Județean

Direcția Generală a Finanțelor

Publice (DGFP)

Ministerul de Finanțe

examinează

propunerile de sume

defalcate (SD) și

fonduri cu destinație

specială (FDS)

cuprinse în PBL

aprobă

PBL

aprobă

repartizarea PBL

pe trimestre (în 20

zile de la intrarea

în vigoare a Legii

Bugetului de Stat

GUVERN – comunică limita maximă a SD și

FDS și criteriile de repartizare (până la 1 iulie)

PARLAMENT – votarea Legii

Bugetului de Stat (în termenul de 30 de

zile)

29

Figura nr. - Flux informaţional al cheltuielilor de personal

8 7

2

9

6

3 5

4

Explicatii:

1 – Compartimentul personal întocmeşte statele de plată;

2 – Statele de plată merg mai departe la compartimentul contabilitate spre vizare;

3 – De la compartimentul contabilitate, statele de plată sunt trimise controlului financiar

preventiv pentru legalitate, conformitate şi regularitate;

4 – De la control financiar preventiv statele de plată merg mai departe la primar spre aprobare;

5 – Statele de plată aprobate se întorc către compartimentul de contabilitate;

6 – Compartimentul de contabilitate întocmeşte ordinul de plată şi situaţiile recapitulative;

7 – Ordinul de plată şi situaţiile recapitulative sunt trimise la trezorerie pentru control şi avizare;

8 – Exemplarul verde din ordinul de plată şi situaţiile recapitulative vizate se întorce la

compartimentul contabilitate;

9 – Se întocmeşte declaraţia 100 privind obligaţiile către bugetul asigurării asigurării sociale,

bugetul asigurării sociale de sănătate etc, care se depune până la data de 25 a lunii următoare pe

luna în curs la Circumscripţia Fiscală.

COMPARTIMENT

PERSONAL

STATE DE PLATĂ

COMPARTIMENT

CONTABILITATE

CIRCUMSCRIPȚIA

FISCALĂ

ORDIN DE PLATĂ

CONTROL FINANCIAR

PREVENTIV

PRIMAR

TREZORERIE

30

Figura nr. - Fluxul informaţional al cheltuielilor materiale şi de servicii

11

1

8

2

6

3

14

4 5 7

1010 10 9

12

13

Explicatii:

1 - Compartimentul de specialitate face un referat de necesitate prin care solicită

materiale/obiecte de inventar;

2 – Referatul de necesitate este înaintat spre avizare primarului sau viceprimarului;

3 – Primarul repartizează referatul responsabilului cu achiziţii publice;

4 – Responsabilul cu achiziţii publice trebuie să obţină viza compartimentului financiar, care

trebuie să confirme existenţa creditelor necesare pentru acoperirea achiziţiei;

5 – Referatul de necesitate se întoarce la responsabilul cu achiziţii publice;

6 – Responsabilul cu achiziţii publice face demersurile către furnizor;

7 – Mărfurile sunt livrate către magazie;

Compartiment de specialitate

Referat de necesitate

Primar/Viceprimar

Responsabil achiziții publice

Compartiment financiar

Ordin de plată

Trezoreria Municipiului Roman

Bon consum

Factură

Furnizor

Magazin

N.I.R.

31

8 – Furnizorul emite factură care este trimisă la compartimentul financiar;

9 – Gestionarul întocmeşte nota de intrare recepţie

10 – Notele de Intrare Recepţie sunt depuse la compartimentul financiar contabil

11 – Se întocmeşte bonul de consum/dare de consum;

12 – Compartimentul financiar contabil întocmeşte ordinul de plată ;

13 – Ordinul de plată este prezentat trezoreriei;

14 – Trezoreria efectuează plata.

III. Finanţarea cheltuielilor bugetare

III.1 Surse de finanţare a instituţiilor publice

Finanţarea cheltuielilor bugetare reprezintă alocarea de mijloace băneşti, pe baza

bugetelor publice aprobate, la dispoziţia ordonatorilor de credite bugetare, pentru destinaţii precis

stabilite ca expresie a nevoilor publice recunoscute ca atare. Pentru a-şi desfăşura activitatea şi a

servi cât mai bine interesele locale, Primăria are nevoie de fonduri pe care şi le procură din

diverse surse de finanţare.

În cadrul Primăriei Municipiului Roman sursele de finanţare sunt:

venituri din impozite și taxe locale colectate de la persoanele fizice și juridice;

venituri cu destinație specială (venituri din taxe speciale sau venituri de tipul donațiilor,

ori a sponsorizărilor de la persoanele fizice și juridice);

prelevări de la bugetul de stat, ce cuprind cote și sume defalcate din impozitul pe venit

alocate de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor locale);

fondul de rulment, ce se constituie din excedentul bugetar;

împrumuturi pe termen mediu și lung, interne sau externe.

Cea mai folosită metodă de procurare a fondurilor pentru finanţarea cheltuielilor locale

o reprezintă veniturile din impozite şi taxe locale, colectate de la persoanele fizice şi juridice de

pe raza localităţii.

O altă metodă de finanţare, foarte des întâlnită este utilizarea veniturilor cu destinaţie

specială, care cuprind:

- venituri din taxe speciale, şi sunt venituri extrabugetare folosite pentru finanţarea unor

activităţi şi servicii publice de interes local, aprobate de Consiliul local, care stabileşte în acelaşi

timp şi domeniul de activitate, categoriile de venituri, natura cheltuielilor, sistemul de organizare

şi funcţionare a acestor activităţi. Venituri cu destinaţie specială, sunt utilizate doar în acele

scopuri pentru care au fost înfiinţate. Cuantumul taxelor speciale se stabileşte anual şi trimestrial

şi trebuie să acopere cel puţin sumele investite şi cheltuielile curente de întreţinere şi funcţionare

a acestor servicii;

32

- donaţii şi sponsorizări de la persoanele fizice şi juridic, sunt resurse materiale şi

băneşti care participă la finanţarea unor acţiuni de interes public. Aceste fonduri reprezintă

fonduri cu destinaţie specială şi vor fi utilizate prin respectarea strictă a destinaţiilor stabilite de

sponsor.

Prelevările de la bugetul de stat, sunt resurse băneşti care vin în completarea veniturilor

proprii ale primăriilor, fiind cote şi sume defalcate din impozitul pe venit, alocate de la bugetul de

stat pentru echilibrarea bugetelor locale.

Fondul de rulment este o altă sursă de finanţare, el rezultând în urma sumele încasate

din venituri proprii peste cele aprobate prin bugetele locale, dacă depăşirea încasărilor realizată

pe total venituri proprii aprobate prin bugetul local respectiv se menţină până la finele anului, iar

bugetul respective nu are împrumuturi restante, şi nici dobânzi şi comisioane neachitate, aferente

împrumuturilor contractate.

Acest excedent, care nu poate depăşi procentul de 5% din veniturile proprii ale

primăriei, se păstrează într-un cont distinct deschis de fiecare unitate la trezoreria statului şi poate

fi utilizat, temporar, pentru acoperirea golului de casă provenite din decalaje între veniturile şi

cheltuielile anului curent, precum şi pentru acoperirea definitivă a deficitului bugetar rezultat la

sfârşitul anului. Fondul de rulment poate fi folosit şi pentru finanţarea unor investiţii din

competenţa autorităţilor publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale în

interesul colectivităţii.

Împrumutul pe termen mediu şi lung, intern sau extern, este o sursă de finanţare

utilizată de regulă de primăriile unor oraşe mai mari, reprezentând finanţări contractate pentru

realizarea de investiţii publice de interes local şi pentru refinanţarea datoriei publice locale.

Consiliile locale pot angaja împrumuturi interne fără garanţia Guvernului, cu condiţia

informării prealabile a Ministerului Finanţelor. În schimb, împrumuturile externe se vor contracta

numai cu aprobarea comisiei de autorizare a acestor împrumuturi, constituită din reprezentanţi ai

Guvernului şi Băncii Naţionale precum şi ai autorităţilor administraţiei publice locale, a cărei

competenţă se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Ratele scadente aferente împrumuturilor

contractate, dobânzile şi comisioanele datorate de primărie se prevăd în bugetul local.

Instituţiile publice mai pot folosi pentru desfăşurarea şi lărgirea activităţilor, mijloace materiale şi

băneşti primite de la persoanele fizice şi juridice, prin transmitere gratuită, cu respectarea

dispoziţiilor legale, fiind gestionate potrivit normelor privind finanţele publice şi cu respectarea

destinaţiilor stabilite de transmiţător.

Finanţarea cheltuielilor unor instituţii publice în special în domeniul social-cultural,

indiferent de subordonare se asigură atât din bugetul de stat, cât şi din bugetele unor unităţi

administrativ-teritoriale numai în cazurile în care prin legea bugetară anuală, se stabilesc categorii

de cheltuieli care se finanţează din fiecare buget.

Primăria are deschis la Trezorerie un cont de disponibil în care sunt consemnate

încasările din veniturile proprii şi cele provenite pe seama veniturilor de echilibrare.

Primarul îndeplineşte funcţia de ordonator principal de credite bugetare şi stabileşte

lunar cheltuielile ce urmează a se efectua din bugetul propriu. Acesta determină cuantumul

creditelor bugetare, pe baza notei privind determinarea necesarului de credite bugetare.

33

Creditele bugetare aprobate au semnificaţia de limite de finanţare în care trebuie să se

încadreze ordonatorii de credite pentru efectuarea de cheltuieli aprobate. Efectuarea de cheltuieli

bugetare, la instituţii impune respectarea unor reguli ce derivă din prevederile legislaţiei

finanţelor publice, şi anume:

utilizarea fondurilor în conformitate cu destinaţia stabilită prin bugetul de venituri şi

cheltuieli în limita creditelor bugetare aprobate pe an şi pe trimestru;

utilizarea creditelor bugetare are loc numai pentru cheltuielile legal aprobate, fiecare

cheltuială trebuie să aibă la baza o dispoziţie legală prin care se autorizează suportarea ei

din bugetul public;

aprobarea şi efectuarea cheltuielilor numai cu avizul conducătorului compartimentului

financiar- contabil.

III.2 Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare

Prin bugetul local se aprobă şi se cuprind veniturile şi creditele bugetare. Creditele

bugetare aprobate sunt autorizate pe durata întregului exerciţiu bugetar. Finanţarea din bugetele

locale utilizează ca expresie de tehnică bugetară alimentarea cu mijloace băneşti sau alocarea de

fonduri. Acoperirea cheltuielilor se face în limita disponibilităţilor existente în cont. Fiecare

unitate administrativ-teritorială are deschis la Trezoreria Finantelor Publice din raza căreia îşi

desfăşoară activitatea un cont de disponibil în care sunt virate încasările provenite din venituri

proprii şi cele din venituri de echilibrare.

Iniţiativa în finanţarea din bugetele locale o are ordonatorul principal de credite, care în

cazul municipiului Roman este primarul. Primarul, în calitate de ordonator principal de credite,

stabileşte lunar, cheltuielile ce urmează a se efectua din bugetul propriu ţinând cont de necesarul

de cheltuieli, veniturile proprii şi transferurile din bugetul de stat pentru echilibrare, din care se

acoperă plăţile respective.

Pe baza unei “Note privind determinarea necesarului de credite bugetare” se determină

cuantumul creditelor bugetare ce urmează a fi deschise pentru fiecare lună în parte. Acest

document se întocmeşte în 2 exemplare la nivelul fiecarui capitol de cheltuieli aprobat în bugetul

local şi se prezintă contabilului. Acesta verifică dacă necesarul de credite propus de primar se

încadrează în ansamblul bugetului local şi totodată în repartizarea aferentă fiecărui trimestru în

parte. De asemenea se urmăreşte dacă creditele respective au acoperire în veniturile proprii şi

subvenţiile pentru luna respectivă şi dacă necesarul de credite detaliat pe capitole se încadrează în

prevederile bugetului local la fiecare capitol în parte.

În relaţia cu trezoreria, primarul întocmeşte o comunicare de deschidere de credite în

care se precizează următoarele: luna pentru care se solicită deschiderea de credite bugetare,

instituţia (in acest caz primaria), suma solicitată, capitolul de cheltuieli, contul în care urmează să

apară suma, structura cheltuielilor (curente, de capital, de personal si materiale).

34

Pentru instituţia subordonată primarul îi repartizează creditele bugetare pe baza unei

“dispoziţii bugetare” care se prezintă de asemenea trezoreriei operative din raza căreia îşi

desfăşoară activitatea. Dispoziţia bugetară se întocmeşte pe capitol de cheltuieli cu defalcarea pe

categorii de cheltuieli.

III.2.1 Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare - pentru bugetul de stat

Iniţiativa în finanţarea bugetară o au ordonatorii principali de credite bugetare. Aceştia

se adresează printr-o cerere de deschidere de credit bugetar finanţatorului - Ministerul Finanţelor

Publice, care după analiza cererii şi a documentelor însoţitoare procedează la deschiderea

creditelor bugetare, prin implicarea Trezoreriei Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti.

În acelaşi timp se produc consemnări informaţionale privind deschiderea creditelor

bugetare în evidenţele celor implicaţi, respectiv Ministerul Finanţelor Publice şi Trezoreria

Finanţelor Publice. Documentul de înregistrare a deschiderii de credite bugetare îl reprezintă un

exemplar din cererea de deschidere a creditelor. Un alt exemplar este returnat ordonatorului

principal de credite prin care se comunică operaţia de deschidere a creditelor bugetare solicitate.

Figura nr. 10 – Fluxul informaţional privind deschiderea de credite bugetare

2,3 4’

1

5

5’

Explicații:

1 - Manifestarea iniţiativei ordonatorului principal de credite, Primăria Roman, în deschiderea de

credite bugetare;

2 - Întocmirea cererii de deschidere de credite bugetare în trei exemplare şi a documentelor

însoţitoare;

Ordonator principal de

credite – PRIMĂRIA

ROMAN

Finanțator –

MINISTERUL

FINANȚELOR

PUBLICE 4

Înregistrarea cererii de

deschidere de credite

bugetare

Trezoreria Finanțelor Publice Deschiderea creditului

bugetar

35

3 - Adresarea cererii către finanţator – Ministerul Finanţelor Publice;

4 - Analiza la finanţator a documentelor de finanţare primite de la ordonatorul principal de

credite;

4’ - Înregistrarea în evidenţa finanţatorului a deciziei privind deschiderea finanţării;

5 - Dispoziţia dată de finanţator printr-un exemplar din cerere, Trezoreriei Finanţelor Publice

deschiderea finanţării pe seama ordonatorului principal de credite;

5’ - Consemnarea în evidenţa trezoreriei, pe seama conturilor bancare, a deschiderii finanţării;

Cererea de deschidere de credite bugetare are în conținut suma solicitată, precum și

specificații cu privire la subdiviziunile clasificației bugetare unde se încadrează suma respectivă.

De asemenea, cererea de deschidere de credite bugetare este însoțită de o notă justificativă

privind solicitarea legală a creditelor bugetare prin concordanța dintre bugetul de venituri și

cheltuieli a ordonatorului principal de credite si bugetul fmanțator. Suma respectivă este defalcată

pe subcapitole de cheltuieli, semnificând destinații prin instituțiile subordonate ordonatorului

principal de credite. Cheltuielile respective sunt structurate în cheltuieli curente și cheltuieli de

capital. Creditele se solicită pentru necesarul de cheltuieli ale unui trimestru, în limita

prevederilor din bugetul de venituri si cheltuieli, iar cererea se prezintă până în ziua de 20 a

ultimei luni din trimestru.

Din punct de vedere conceptual creditul bugetar reprezintă limita maximă până la care

se poate efectua o plată de casă. Legea Finanţelor Publice Locale, art.1, pct.5, îi dă acestuia o

definiţie, în înţelegerea bugetelor locale, ca fiind “suma aprobată în bugetele locale, în bugetele

instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi în bugetele activităţilor finanţate integral din

venituri extrabugetare, reprezentând limita maximă până la care se pot angaja şi efectua

cheltuieli”.

Figura nr.11 - Flux informaţional privind repartizarea creditelor bugetare

3’ 4’

2

5

Explicații:

Înregistrarea dispoziției

bugetare de repartizare

Înregistrarea dispoziției

bugetare de repartizare

Trezoreria Finanțelor Publice

a Municipiului București 3

Trezoreria Finanțelor Publice

din teritoriu 4

Ordonator principal credite

Primăria Roman 1

Ordonator Secundar de

Credite bugetare

Ordonator terțiar de Credite

bugetare

36

1 – manifestarea iniţiativei Primarului Municipiului Roman, ca ordonator principal de credite, în

repartizarea de credite bugetare către ordonatorii subordonaţi;

2 – întocmirea de către ordonatorul principal de credite a dispoziţiilor bugetare de repartizare a

creditelor spre ordonatorii subordonaţi;

3, 4 – repartizarea propriu-zisă a creditelor bugetare în conturile ordonatorilor subordonaţi celui

principal (secundari şi terţiari), la unităţile operative ale Trezoreriei Finanţelor Publice faţă de

care sunt subordonate;

3’, 4’ – înregistrarea la unităţile operative ale Trezoreriei Finanţelor Publice a repartizărilor de

credite bugetare;

5, 6 – informarea de către unităţile trezoreriei a ordonatorilor subordonaţi de repartizarea

creditelor bugetare cuvenite.

După deschiderea şi repartizarea de credite bugetare ori alimentarea cu fonduri,

ordonatorii de credite bugetare au dreptul să dispună efectuarea plăţilor necesare îndeplinirii

sarcinilor şi activităţilor prevăzute prin bugetele de venituri şi cheltuieli.

Se urmăreşte respectarea unor reguli şi condiţii ale tehnicii bugetare cu privire la folosirea

fondurilor aprobate:

utilizarea fondurilor în conformitate cu destinaţia stabilită prin bugetul de venituri

şi cheltuieli în limita creditelor aprobate pe an şi trimestre;

utilizarea creditelor bugetare are loc numai pentru cheltuieli legal aprobate

cunoscut fiind că fiecare cheltuială trebuie să aibă la bază o dispoziţie legală prin

care se autorizează suportarea ei de la buget;

aprobarea şi efectuarea cheltuielilor se face numai cu avizul conducătorului

compartimentului contabilitate ori a persoanelor însărcinate de aceasta cu controlul

financiar preventiv.

Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat şi bugetele locale, repartizate pe

trimestre, potrivit competenţelor acordate prin lege, pot fi folosite la cererea ordonatorilor

principali de credite numai după deschiderea de credite prin dispoziţie bugetară.

III.2.2 Alimentarea cu fonduri - pentru bugetele locale

Tehnica de finanţare din bugetul local este cea de alocare de fonduri sau mijloace

băneşti. În cazul bugetului local angajarea de plăţi se face numai in limita disponibilităţilor

existente în cont. Practic, atât pentru bugetul local cât şi pentru consumatorii de fonduri bugetare

din bugetul local sunt deschise conturi de disponibil în care se fac încasări şi din care sunt

angajate plăţi în limita încasărilor existente.

Instituţiile publice mai pot folosi pentru desfăşurarea activităţii lor bunuri materiale si

fonduri băneşti primite de la persoane juridice şi fizice, sub forma de donaţii şi sponsorizări, cu

respectarea dispoziţiilor legale.

37

Fondurile băneşti acordate de persoanele juridice şi fizice, sub formă de donaţii şi

sponsorizări în situaţia instituţiilor publice, finanţate integral de la buget, sunt vărsate direct la

bugetul local din care se finanţează acestea. Cu aceste sume se majorează veniturile şi cheltuielile

bugetului local, iar fondurile se vor utiliza cu respectarea destinaţiilor stabilite de transmiţător.

Cu fondurile băneşti acordate de persoanele juridice si fizice, în situaţia instituţiilor

publice, se vor majora bugetele de venituri si cheltuieli ale acestora. Aceste instituţii au obligaţia

de a prezenta, în anexa la contul de execuţie bugetară trimestrială şi anuală, situaţia privind

sumele primite şi utilizate în aceste condiţii şi cu care a fost majorat bugetul de venituri şi

cheltuieli.

Bunurile materiale primite de instituţiile publice în regim de subvenţii şi sponsorizări se

înregistrează în contabilitatea acestora.

În cazul bugetului local finanţarea este iniţiată de către primar, care în calitatea de

ordonator principal de credite se adresează cu o solicitare de fonduri către organul financiar local,

prin care se solicită banii necesari desfăşurării de acţiuni cu referire la activitatea proprie a

consiliului local, dar şi a ordonatorilor bugetari finanţaţi din bugetul local.

Procesul de finanţare presupune anumite etape în desfăşurarea sa:

Manifestarea iniţiativei ordonatorului principal de credite;

Întocmirea solicitării de fonduri pentru activitatea proprie, solicitare adresată câtre

organul financiar;

Analiza solicitării de fonduri prin compararea bugetului local aprobat cu bugetul de

venituri şi cheltuieli aprobat al ordonatorului principal de credite , în strânsă legătură cu

subdiviziunile corespondente cu luarea in considerare a disponibilităţilor existente în

bugetul local şi a priorităţilor de finanţat din acest;

Întocmirea dispoziţiei bugetare (ordin de plată) către Trezoreria Finanţelor Publice cu

referire la suma dispusă pentru alimentare din contul bugetului local in contul

ordonatorului bugetar de credit;

Virarea sumei dispusă de OPC din contul bugetului local în contul OP;

Informarea OPC de alimentarea contului său de la Trezoreria Finanţelor Publice;

Dispoziţia dată de OPC către Trezorerie unde are deschis contul pentru a se alimenta

contul de disponibil al ordonatorilor subordonaţi;

Virarea sumelor din contul OPC către ordonatorilor subordonaţi;

Alimentarea conturilor de disponibil ale ordonatorilor terţiari de credite (OTC);

Informarea (OTC) privind alimentarea conturilor lor de disponibil de la Trezorerie.

În finanţare este implicată şi Trezoreria Finanţelor Publice, întrucât aici sunt deschise

conturi in legătură cu execuţia de casă a bugetului local finanţator atât pentru unitatea

administrativ teritorială, cât şi pentru ordonatorii terţiari de credite .

Acordarea fondurilor de la bugetul de stat şi din bugetele locale se face în limita

creditelor bugetare şi potrivit destinaţiilor aprobate, în raport cu gradul de folosire a resurselor

puse la dispoziţie anterior, cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementează efectuarea

cheltuielilor respective.

38

În contextul social-economic actual, finanţarea bugetară este necesară însă insuficient de

susţinătoare pentru cheltuielile publice în creştere, motiv pentru care dezvoltarea reală a unor

domenii de activitate reclamă ca într-un cadru instituţional existent sau nou să fie angajate şi alte

mijloace băneşti decât cele de tip bugetar. Abordarea gestiunii financiare a instituţiilor publice

capătă noi dimensiuni în contextul necesităţii utilizării altor surse de tip alternativ în finanţare.

Finanţarea din bugetele locale are drept expresie de tehnică bugetară alimentarea cu

mijlocele băneşti sau alocarea de fonduri. Particularitatea, în acest caz, derivă din faptul că

acoperirea cheltuielilor se face în limita disponibilităţiii existente în cont.

III.3 Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. Plăţi

pentru cheltuieli

Pentru efectuarea unei cheltuieli se parcurg anumite momente tehnice, și anume :

Ordonatorii de credite au obligația de a angaja și utiliza creditele bugetare numai în limita

prevederilor și destinațiilor aprobate pentru cheltuieli strict legate de activitatea

instituțiilor publice.

Lichidarea presupune constatarea îndeplinirii condițiilor legale sau obligațiilor care revin

beneficiarului sumei ce urmează a plăti de către autoritatea publică locală.

Ordonanțarea este fază în procesul execuției bugetare în care se confirmă că livrările au

fost efectuate și că plata poate fi efectuată fie prin virament în contul beneficiarului

deschis la bancă, fie în numerar prin intermediul caseriei unității. Ea se efectuează de

către gestionarii publici, casierii sau contabili plătitori.

În privinţa utilizarii propriu-zise a creditelor bugetare, acestea se realizează prin

următoarele aspecte:

plăţile cu numerar în materie de tehnică bugetară, constau în principal în salarii, alte

drepturi cuvenite personalului, avansuri în contul cheltuielilor de deplasare. Pentru aceste

plăţi este necesar ca în prealabil, în baza documentelor şi instrumentelor adecvate, sumele

să fie ridicate de la trezorerie, din contul instituţiei.

plăţile fără numerar apar la instituţiile de învăţământ în cazuri de lichidare a obligaţiilor

băneşti faţă de diferiţi agenţi economici

În cazul primarului municipiului Roman, acesta se justifică fată de instituţiile financiare,

instituţii care răspund de gestiunea bugetelor publice, pentru sumele primite prin conturile de

execuţie bugetară. Iar pe baza acestor conturi, instituţiile financiare de specialitate preiau în

evidenţa lor cheltuielile efectuate primărie.

În cazul primarului, acesta poate aproba virări de credite bugetare între subcapitolele

aceluiaşi capitol de cheltuieli, pe care îl gestionează, precum şi între articolele aceluiaşi capitol de

cheltuieli.

Documentele justificative, în cazul ridicării de numerar sunt următoarele:

39

pentru plata salariilor angajaţilor primăriei se întocmesc statele de salarii pentru luna în

cauza însoţite de situaţii recapitulative pe capitole de cheltuieli;de asemenea se prezintă

toate ordinele de plata aferente plăţii datoriilor salariale datorate atât de angajator (CAS,

sănătate, şomaj,fond de risc), cât şi de angajaţi (impozit pe salarii, CAS, sănătate, şomaj).

Din contul primăriei se ridică numai salariile nete, care urmează a fi platite, pe baza de

semnătură personală, a fiecărui angajat.

pentru plata indemnizaţiilor cuvenite consilierilor se folosesc aceleaşi documente ca la

salarii (state de plată, ordine de plată pentru virarea datoriilor salariare, situaţia

recapitulativă);

pentru plata ajutoarelor potrivit programului de ocupare temporară a forţei de muncă se

folosesc aceleaşi documente şi cu aceeaşi semnificaţie ca la salarii,

pentru plata deplasărilor efectuate de personalul primăriei se anexează ca documente

justificative ordinele de deplasare, chitanţe, bonuri ficale;

alte păţi.

Instrumentele de plată folosite sunt:

- cecul pentru eliberarea numerarului;

- factura cu dispoziţie de încasare întocmită de furnizori primărie în cazul livrărilor de mărfuri,

combustibil;

- ordinul de plată prin care primarul dispune efectuarea de plăţi din conturile sale în favoarea

furnizorilor sau a bugetelor publice etc.

Detalierea cheltuielilor publice după natura acestora se materializează cu ajutorul

titlurilor, articolelor şi alineatelor, a căror simbolizare şi denumire sunt stabilite, de asemenea,

prin clasificatia indicatorilor privind finanţele publice. Fiecare cheltuială din cele grupate pe

destinaţii principale este divizată, din punct de vedere al structurii economice, pe alte grupe de

cheltuieli, precum: cheltuieli curente; cheltuieli de capital; împrumuturi acordate; rambursări de

credite, plăţi de dobânzi şi comisioane la credite. Acest mod de evidenţiere permite cunoaşterea

cheltuielilor cuprinse în bugete şi din punct de vedere al naturii acestora.

Datorită grupării cheltuielilor şi după natura acestora, se poate cunoaşte detaliat cuprinsul

fiecărui buget, pe de o parte, şi se pot centraliza cheltuielile de acelaşi fel (salarii, contribuţii

pentru asigurările sociale de stat, hrană, burse, medicamente şi materiale sanitare, cheltuieli

pentru întreţinere şi gospodărire etc.) pe ordonatori de credite, pe de altă parte.

Titlul de cheltuieli este redat printr-o denumire şi printr-un cod format din două cifre; este

divizat În unul sau mai multe articole care, la rândul lor, se subdivid, de regulă, în alineate.

Acestea sunt reprezentate prin denumire şi codificate În cadrul articolelor prin patru cifre.

Clasificaţia economică, spre deosebire de cea finandară, reprezintă temei legal pentru

efectuarea de cheltuieli şi încasare de venituri. Şi aceasta se adoptă şi completează de Ministerul

Finanţelor Publice în funcţie de apariţia şi modificarea legislaţiei.

Încheierea exercițiului bugetar reprezintă un ansamblu de măsuri, operațiuni, proceduri și

atitudini care potrivit legislației finanțelor publice au menirea să contureze cu exactitate nivelul

realizării indicatorilor de venituri și cheltuieli la toți participanții la relațiile bugetare.

40

Încheierea execuției bugetelor locale este axată pe două categorii de operațiuni

1. de regularizare a soldului

2. de înregistrare în contabilitate

Regularizarea soldului bugetelor locale presupune ca operațiuni următoarele:

rambursarea împrumutului temporar din fondul de tezaur al Consiliului județean, precum și a

împrumutului din fondul de rulment, regularizarea cu bugetul de stat a subvențiilor primite pentru

asigurarea protecției sociale a populației pentru energia termică, precum și a celor pentru

investiții; întocmirea în primele zișe ale lunii ianuarie a anului următor, a situației privind

executarea fiecărui buget local, pe baza soldului creditului de venituri și a contului de cheltuieli

din contabilitatea trezoreriei. Contul de execuție astfel întocmit cuprinde: venituri proprii pe

capitole și subcapitole, sumele defalcate din impozitul pe salarii, subvenții primite de la bugetul

de stat, cheltuieli pe capitole și titluri, soldul fiecărui buget local reprezentând diferențe între

încasări și plăți care se regularizează potrivit precizărilor din instrucțiunile Ministerului

Finanțelor Publice.

În contabilitate încheierea execuției bugetelor locale presupune:

încheierea contului de venituri

încheierea contului de cheltuieli

repartizarea soldului excendentar al bugetelor locale între fondul de tezaur al

Consiuliului județean și fondul de rulment propriu al fiecărui buget local aferent

anului financiar încheiat.

III.4 Fluxuri informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor bugetare

Fig. Nr. Flux informaţional generat de finanţarea bugetară a Primăriei Roman

7

1

2

6

4 3

5

În termen de 5 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a legii

bugetului de stat, Ministerul Finanţelor Publice transmite Direcţiei Generale a Finanţelor Publice

Neamţ sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi transferurile consolidabile,

aprobate prin legea bugetului de stat.

MFP DGFP Neamţ

CJ Neamţ

Primăria Roman CL Roman

41

Direcţia Generală a Finanţelor Publice Neamţ transmite Consiliului Judeţean Neamţ

sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi transferurile consolidabile, aprobate

prin legea bugetului de stat.

Consiliul Judeţean Neamţ, in condiţiile legii, transmite Primăriei Roman, in termen de 5

zile de la comunicare, sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum şi

transferurile consolidabile, în vederea definitivării proiectelor bugetelor locale de către

ordonatorii principali de credite.

Primarul municipiului Roman trimite spre aprobare Consiliului Local Roman proiectul

bugetului local , în termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial

al României, Partea I.

Locuitorii pot depune contestaţii privind proiectul de buget in termen de 15 zile de la data

publicării sau afişării acestuia.

În 5 zile de la expirarea termenului de depunere a contestaţiilor proiectul bugetului local,

însoţit de raportul primarului municipiului Roman şi de contestaţiile depuse de locuitori, este

supus aprobării Consiliului Local.

(5) Consiliul Local în termen de maximum 10 zile de la data supunerii spre aprobare a

proiectului de buget, se pronunţă asupra contestaţiilor şi adoptă proiectul bugetului local, după ce

acesta a fost votat pe capitole, subcapitole, titluri, articole, precum şi alineate, după caz, şi pe

anexe. Proiectul de buget se aproba de către Consiliul Locale Roman în termen de maximum 45

de zile de la data publicării legii bugetului de stat in Monitorul Oficial al României, Partea I.

(6) Primarul municipiului Roman transmite Direcţiei Generale a Finanţelor Publice

Neamţ bugetul local aprobat de către Consiliul Locale Roman în termen de 5 zile de la

aprobarea acestora.

(7) Direcţia Generală a Finanţelor Publice Neamţ, în termen de 10 zile, întocmeşte şi

transmite Ministerului Finanţelor Publice bugetul pe ansamblul judeţului Neamţ.

Figura nr. - Flux informaţional privind finanţarea din bugetul local a Colegiului National

Roman Voda

Solicitare

fonduri

Comunicare de credite

Informare asupra deschiderii creditului bugetar

Dispozitii bugetare de repartizare

Pentru finanţărarea unei instituţii de învăţământ preuniversitar din cadrul bugetului local,

primarul transmite Serviciului Buget şi contabilitate, o comunicare de deschidere de credite

(cuprinzând luna pentru care se solicită deschiderea de credite bugetare, instituţia publică pentru

Primarul

municipiului Roman

Serviciul buget şi

contabilitate

Trezorerie

Cont buget local

Cont primărie

Cont CNRV

Directorul CNRV

42

care se face finanţarea, suma solicitată, capitolul de cheltuieli, contul în care urmează să apară

suma). Comunicarea de deschidere de credite se întocmeşte în două exemplare, pentru fiecare

capitol de cheltuieli aprobat în bugetul local şi este transmisă de catre Serv. Bugete, Trezoreriei,

până la data de 20 a lunii curente pentru creditele aferente lunii următoare. În urma comunicării,

Trezoreria transmite Primarului, informţii asupra deschiderii creditului bugetar.

Primarul transmite Trezoreriei dispoziţia bugetară de repartizare de credite. Trezoreria

urmează să transmită informaţii către ordonatorul Colegiului „Roman-Voda”. Odată cu

comunicarea de deschidere de credite bugetare se transmite şi dispoziţia bugetară.

După verificarea şi aprobarea comunicării se înregistrează în contabilitatea Trezoreriei,

în contul din afara bilanţului 02 “Credite deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor finanţaţi

din bugetul local ”.

După verificarea încadrarii cheltuielilor în suma creditelor deschise pe capitole

înregistrate pe seama Primăriei Municipiului Roman, dispoziţiile bugetare se înregistrează în

contul în afara bilanţului 02”Credite deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor finanţaţi din

bugetul local”. Cu creditele repartizate, pe baza dispoziţiilor bugetare, ordonatorul terţiar de

credite- Directorul Colegiului „Roman-Voda”, se diminuează soldul contului de credite deschise

pe seama Primariei.

Angajarea cheltuielilor de investiţii se realizează pe baza notei justificative întocmită de

Primăria Roman, lichidarea constă de exemplu în achiziţionarea de programe informatice, iar

ordonanţarea constă în prezentarea ordinului de plată întocmit de primărie pentru achitarea

furnizorului.Plata cheltuielilor se realizează după ce Trezoreria Roman verifică concordanţa cu

limitele creditelor aprobate de Ministerul Finanţelor Publice a notei justificative privind

realizarea de dotări pentru primărie; se vizează ordinul de plată şi se trasmite Compartimentului

Contabil spre înregistrare, în vederea virării sumei din contul primăriei în contul furnizorului.

43

Bibiliografie

1. Gabriel A. Ștefura „ Proces bugetar public” Editia a 2-a revazută

și adaugată, Ed. Uviversitatea „ Al. I. Cuza”, Iasi,2009.

2. Legea nr.215/2001 privind administratia publică locală

3. Legea Nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanţele publice locale

4. Regulamentul de organizare internă şi funcţionare al Primăriei

5. Institutul pentru Politici Publice din România, Studiul Bugetele

locale între teorie şi practică, București, 2011.

6. www.primariaroman.ro