Universitatea de Stat din Moldova.

Facultatea de Jurnalism i tiin e ale Comunicării.ș Ș ț

Teză de licen ăț

Subiect:

”Publicitatea mascată în presa scrisă”

Studiu de caz: Magazinul Economic ”ECOnomistul”

1

Cuprins

Capitolul I: Prezentarea teoretică a problemei abordate.

1.1 Publicitatea în mass-media.

1.2 Difuzarea publicită ii prin intermediul mass-media – aspectul legal.ț

1.3 Codul deontologic al jurnalistului – aspectul etic.

Concluzii.

Capitolul II: Analiza articolelor cu caracter publicitar. Publicitatea mascată.

2.1 Analiza generală a ziarului de referin ă.ț

2.2 Spa iul publicitar al ziarului.ț

2.3 Analiza etico-deontologică i juridică a articolelor cu caracter publicitar.ș

2.3.1 Analiza rubricilor în care sînt atestate subiecte cu caracter publicitar.

2.3.2 Analiza subiectelor cu caracter publicitar.

Concluzii

Bibliografie

Anexe

2

Introducere

Importan a i actualitatea temei.ț ș

Publicitatea mascată în presa scrisă, dar i în celelalte genuri de institu ii mediaș ț

este o temă închisă, atît printre jurnali ti, cît i pentru public. Pentru primiiș ș

publicitatea mascată e un „rău necesar” în situa ia în care presa din Republicaț

Moldova este într-o situa ie dificilă, neavînd fonduri suficiente pentru existen ă.ț ț

Pentru public e doar o temă necunoscută, el fiind în ne tiin ă de cauză mai mult decîtș ț

în ignoran ă, fapt ce se datorează culturii societă ii post-sovietice.ț ț

Am ales să analizez aspectul publicită ii mascate anume în presa scrisă,ț

deoarece aceasta este cea mai ingnorată de către publicul din Moldova i, prinș

urmare, ea are o nevoie mai „disperată” de a recurge la alte metode de finan are.ț

Limita impusă de către lege pentru spa iul publicitar i vînzările mici nu permit oț ș

existen ă continuă a publica iilor. Presa scrisă este cea mai nepopulară în mass-ț ț

media actuală, televiziunea i radioul fiind mai practice i nu necesită o cultura maiș ș

înaltă a publicului.

Totu i consider că o abordare a acestei teme este necesară, deoarce micul publicș

al presei scrise este în drept să cunoasca acest aspect, pentru a nu fi dus în eroare de

mass-media i influen at să aleagă un tip de servicii sau produse în defavoarea altuia.ș ț

Sarcinile propuse în prezentarea acestui subiect.

Scopul meu este de a depista i identifica materialele ce con in publicitateș ț

ascunsă sau au un aspect publicitar, nefiind marcate ca atare. Prin analiza acestor

articole vreau să demonstrez prezen a publicită ii mascate în presă, dar i motivareaț ț ș

par ială a reclamării anumitor produse sau servicii.ț

3

Metode de cercetare.

Pentru studierea acestui subiect am cercetat ziarul „Economistul” în perioada 3

februarie – 31 martie, în total 9 numere. Toate subiectele publicitare le-am împăr itț

în reclamă oficială i în reclamă ascunsă (mascată). ș

Partea teoretică a tezei a fost preluată din Legisla ia Republicii Moldova, revistaț

”Mass-media” editată de Centrul pentru Jurnalism Independent i manuale deș

specialitate pe care le-am indicat în bibliografia tezei.

Structura tezei.

Teza este împăr ită în două capitole. Primul capitol, „Prezentarea teoretică aț

problemei abordate” se referă la partea teoretică a tezei, fiind divizat în trei

subcapitole: „Publicitatea în mass-media”, „Difuzarea publicită ii prin intermediulț

mass-media – aspectul legal” i „Codul deontologic al jurnalistului – aspectul etic”.ș

Capitolul al doilea , prezintă partea practică a tezei, i anume analiza articolelorș

conform criteriilor selectate. El se împarte în patru paragrafe: „Analiza generală a

ziarului de referin ă”, „Spa iul publicitar al ziarului”, „Analiza etico-deontologică iț ț ș

juridică a articolelor cu caracter publicitar. ”. Ultimul subcapitol este divizat în:

„Analiza rubricilor în care sînt atestate subiecte cu caracter publicitar. ” i „Analizaș

subiectelor cu caracter publicitar. ” La sfîr itul fiecarui ca pitol voi face o concluzie.ș

4

Capitolul I: Prezentarea teoretică a problemei abordate

Acest capitol se va referi la aspectele teoretice ale lucrării. În capitol voi

enumera aspectele etice i legale ce in de publicitatea comercială i de publiciatateaș ț ș

mascată, aspecte divizate în doua subcapitole. De asemenea, voi men iona tipulț

articolelor care nu vor fi în studiul meu de caz, deoarece nu corespund criteriilor

acestuia.

5

1.1 Publicitatea în mass-media.

a) Defini ie conform DEX: ț publicitate - f. 1) Caracter public. 2) Difuzare în

public a informa iilor prin intermediul mijloacelor de informare în masă.ț

Mica publicitate - rubrică într-o publica ie periodică care cuprinde tot felulț

de anun uri.ț

b) Defini ie conform DEX: ț reclamă, reclame, s.f. 1. Activitate (comercială)

prin care se urmăre te, pe calea publicită ii (prin tipărituri, radio, televiziune,ș ț

cinematograf etc.), suscitarea, câ tigarea interesului public asupra anumitorș

mărfuri, a unor căr i, a unui spectacol, a folosirii unor servicii etc.ț

Răspândire de informa ii elogioase (despre cineva sau ceva), cu scopul de a-iț

crea renume sau popularitate. 2. Articol (dintr-o publica ie), afi , placardă,ț ș

panou, prospect etc. prin care se face reclamă.

Publicitatea este de mai multe tipuri:

- publicitate comercială, adică reclama unor servicii, produse oferite de către

persoane juridice;

- anun uri i materiale publicitare furnizate de institu iile de stat;ț ș ț

- anun uri plasate de către persoane fizice: vînzare-cumpărare de bunuri mobileț

i imobile;ș

- anun uri personale: matrimoniale, felicitări, anun uri mortuare, etc;ț ț

- publicitatea electorală;

- publicitatea socială, are drept scop propagarea unui mod de viaţă sănătos,

ocrotirea sănătăţii, protecţia mediului înconjurător, integritatea resurselor

energetice, protecţia socială a populaţiei; ea nu are scop lucrativ şi urmăreşte

obiective filantropice şi de importanţă socială.6

Teza însă nu se va axa pe această publicitate, ea avînd statut legal, i nici nu măș

voi referi la încălcările legislative în ceea ce prive te acest tip de publicitate. ș

1.2 Difuzarea publicită ii prin intermediul mass-media – aspectul legalț

Pentru definirea i delimitarea prezen ei publicită ii în mass-media, a fostș ț ț

elaborat un cod de legi menit să asigure securitatea i drepturile omului. Astfel,ș

conform Legii nr.1227-XIII din 27 iunie 1997 cu privire la publicitate, cu

modificările ulterioare, articolul 8 are următoarele cerinţe generale:

(1) Publicitatea trebuie să fie loială şi onestă.

(2) Publicitatea trebuie să fie identificată fără cunoştinţe speciale şi fără

utilizarea de mijloace tehnice.

(3) Publicitatea nu trebuie să inducă în eroare, nici să prejudicieze interesele

consumatorilor.

(4) În mass-media, publicitatea trebuie să fie în mod clar identificabilă de

celelalte programe şi materiale prin mijloace poligrafice, video, audio, combinate sau

prin comentarii. De regulă, publicitatea se difuzează grupat.

(5) Difuzorul de publicitate nu trebuie să exercite influenţă editorială asupra

conţinutului programelor.

(6) Publicitatea subliminală este interzisă.

(7) Publicitatea se difuzează în limba moldovenească iar, la dorinţa furnizorului

de publicitate - şi în alte limbi, în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, cu

Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova,

precum şi cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

(8) Publicitatea mascată este interzisă.

(9) Se interzice publicitatea mărfurilor (serviciilor) pasibile de certificare

(licenţiere) în cazul în care certificatul (licenţa) lipseşte, precum şi publicitatea

7

mărfurilor (serviciilor) interzise pentru producere şi comercializare în conformitate cu

legislaţia în vigoare.

(10) Nu se permite publicitatea cu folosirea neautorizată a simbolicii de stat, a

denumirilor sau a abrevierilor de firme, companii, întreprinderi, instituţii şi

organizaţii.

(11) Publicitatea nu trebuie:

a) să contravină intereselor statului;

b) să incite la acţiuni ce încalcă legislaţia privind protecţia mediului

înconjurător;

c) să conţină informaţii care nu sînt autentice;

d) să conţină elemente ce pot provoca panică, instiga la violenţă, la agresiune

sau la acţiuni periculoase ce pot prejudicia sănătatea sau ameninţa securitatea

oamenilor;

e) să conţină, fără temeiuri de ordin instructiv sau social, imagini vizuale sau

descrieri ale unor acţiuni periculoase cu neglijarea măsurilor de securitate.

(12) Informaţia despre programele audiovizuale nu este considerată publicitate

şi se difuzează în mass-media gratuit."

(Următoarele articole ale acestei legi nu le includ aici, deoarece se referă doar la

institu ii media de tip radio sau TV.)ț

Acest articol al Legii cu privire la publicitate se referă la publicitatea oficială din

ziar, descrie caracteristicile pe care aceasta trebuie să le întrunească i descriereaș

elementelor interzise.

În ceea ce prive te publicarea denumirilor de companii comerciale, careș

prestează servicii sau produse, aceasta se permite, fără ca să fie considerată reclamă,

în situa ia în care se prezintă un raport al activită ilor unei ramuri dintr-o oarecareț ț

industrie. Dar în aceste situa ii este obligatorie publicarea datelor mai multorț

companii care activează în aceea i ramură industrială, pentru ca publicul să poatăș

8

în elege singur capacită ile i/sau calită ile unei companii aparte. De obicei, acestț ț ș ț

fel de articole se publică în inserturi speciale, destinate unui public vizat în

problematica de afaceri. (Manualul de Jurnalism, Mark Grigoryan)

De asemenea, conform Codului Fiscal al Republicii Moldova, volumul

publicită ii într-o publica ie mediatică nu trebuie să depă ească 30%, altfel aceastăț ț ș

publica ie devine una de reclamă i trebuie să plătească impozite mai mari.ț ș

1.3 Codul deontologic al jurnalistului – aspectul etic

Din Codul principiilor de etică profesională (codul deontologic) al jurnalistului

din Republica Moldova, adoptat la Congresul Extraordinar al Uniunii Jurnaliştilor din

Moldova (UJM)

Chişinău, 4 mai 1999, mă voi referi la punctele (7) i (14). Aceste puncte in deș ț

aspectul etic al jurnalistului în ceea ce prive te publicarea unor materiale ce con inș ț

publicitate mascată:

7. Jurnalistul nu trebuie să primească nici direct, nici indirect nici un fel de

recompense sau onorarii din partea unor terţe persoane pentru publicarea materialelor

şi opiniilor de orice caracter.

14. Jurnalistul nu trebuie să-şi exercite meseria, având drept scop principal de a

căpăta prestigiu sau influenţă personală. Jurnalistul consideră nedemnă situaţia de a

folosi reputaţia sa, autoritatea sa, precum şi posibilităţile sale profesionale pentru a

difuza informaţii cu caracter publicitar sau comercial, mai cu seamă, când un

asemenea caracter nu este vădit în însăşi forma unor asemenea materiale. Însăşi

9

combinarea activităţilor de jurnalism şi de reclamă este considerată ca fiind

inadmisibilă sub aspect etic.

Capitolul „Publicitate” din „Ghid de stil cu norme etice al membrilor Asocia ieiț

Presei Independente (API)” se referă la regulile de categorisire i de plasare aș

publicită ii în ziar:ț

1. Publicitatea trebuie să fie clar marcată prin procedee grafice;

2. în cazul publicită ii institu iilor de stat, se indică sursa de plată;ț ț

3. materialele despre ac iuni ce in de Responsabilitatea Socială Corporativăț ț

(RSC), chiar dacă se men ionează denumirea unui agent economic, nu se înseamnăț

ca publicitate.

4. ac iunile care nu implică oferirea gratuită a serviciilor i produselor prestateț ș

de obicei contra plată sînt considerate ac iuni RSC;ț

5. articolele despre RCS nu trebuie să con ină informa ii despre activitatea,ț ț

produsul sau adresa companiei care organizeaza ac iunea de RCS;ț

6. materialele în care se prezintă în mod comparativ servicii/produse a unor

companii nu se marchează ca fiind publicitate.

Concluzii:

Atît legisla ia, cît i codul deontologic al jurnalistului oferă în mod detaliatț ș

caracterisiticile unui articol de publicitate i limitele acestuia. Aspectul publicită iiș ț

mascate poate fi depistat cu u urin ă cunoscînd legisla ia i deontologia, ceea ce iș ț ț ș ș

urmează să fac în capitolul II al tezei. Doar că nuan ele pe care le pot avea anumiteț

subiecte pot împiedica procesul de analizare al acestora. Iar legea poate fi deseori

interpretată diferit.

Capitolul II: Analiza articolelor cu caracter publicitar.

Publicitatea mascată10

În capitolul II voi analiza ziarul la general : structura, tematica, spa iulț

publicitar al ziarului, rubricile pe care acesta le con ine. Voi enumera criteriile deț

selectare ale articolelor pentru studiu. Voi analiza rubricile care con in cel mai desț

articole publicitare mascate i apoi voi analiza fiecare articol în parte, motivîndș

includerea acestora în categoria de publicitate mascată.

2.1 Analiza generală a ziarului de referin ă.ț

11

Magazinul economic „ECOnomist” este în limba română i apare o dată înș

săptămînă, miercuri. Are un tiraj de 6500 de exemplare i este distibuit la nivelș

na ional. Profilul publica iei este economic, avînd următoarele rubrici:ț ț

• Actualitate

• Banii tăi

• Auto

•Finan eț

•Capital

•Transporturi

•Energetică

•Construc iiț

• Companii

• Top Manager

•Cadastru

•Interviu

•Energetică

•Afaceri

•Interna ionalț

•Via a este fantastică!ț

•Business cocktail

•Hi-Tech

Nu toate rubricile sînt permanente, apari ia unora din ele fiind dependentă deț

subiectele fiecărui număr al ziarului.

2.2. Spa iul publicitar al ziarului.ț

12

Publicitatea plasată în ziarul ”Economistul” ocupă de la 25 la 30%, deci se

încadrează în limitele stipulate de către Legea cu privire la publicitate. Totalul

publicită ii legale i a celei mascate variază între 50 i 60%.ț ș ș

Publicitatea companiilor care se află în ziar variază. Dar sînt cîteva care apar în

mod constant, în deosebi publicitatea de pe prima pagină. Mai există i o paginăș

sus inută de Mobiasbancă. Toate articolele din această pagină, în care se vorbe teț ș

despre ea pot fi considerate ca fiind publicitate, chiar dacă nu sînt marcate ca atare.

2.3 Analiza etico-deontologică i juridică a articolelor cu caracterș

publicitar.

În subcapitolele care urmează voi enumera i analiza rubricile în care se atestăș

cel mai des publicitate mascata, după care voi examina fiecare articol în parte i voiș

demonstra că ele sînt publicitare sau con in publicitate mascată.ț

Articolele în care se vorbe te despre o companiei a cărei publicitate se află înș

imediata apropiere, se consideră ca fiind publicitare, facînd parte din corpul

publicită ii. Dar le voi considera articole cu publicitate mascată, deoarece ele nu sîntț

marcate ca publicitare i faptul că se află în imediata apropiere a publicită ii indicăș ț

într-o oarecare măsura manipularea cititorului. Motivez acest lucru prin exemplul

unui articol publicitar, care se afla în imediata apropiere a publicită ii companiei, darț

era marcat cu ”P”. Deci, însemnul ziarului ”Economistul” pentru un articol publicitar

există, acesta fiind definit astfel prin ”P”.

Voi considera articol publicitar mascat orice tire în care nu este bine definitș

scopul informării publicului, dar este men ionată compania i produsele/serviciileț ș

acesteia.

Articol publicitar voi considera i subiectele în care se face PR unei companiiș

sau unei persoane.

13

2.3.1 Analiza rubricilor în care sînt atestate subiecte cu caracter

publicitar.

14

În primul rînd, la acest paragraf, vreau sa enumăr rubricile în care am remarcat

plasarea în mod constant a materialelor ce con in publicitate mascată, aceasta fiindț

mai mai mult sau mai pu in evidentă. A adar, rubricile cu cea mai mare frecven ă deț ș ț

plasare a publicită ii mascate sînt: Auto, Top Manager, Companii, Companii - tiriț Ș

pe Scurt i rubrica Banii Tăi. Fiecare rubrică con ine de la 2 la 8 articole (în toatăș ț

perioada monitorizării ziarului) pe care le consider drept publicitate mascată sau care

con in informa ii pentru crearea imaginii bune a vreunei companii, considerate deț ț

mine drept PR făcut de către jurnalist.

În continuare, prezint succint rubrice i motivarea selectării lor:ș

1. La rubrica Auto sînt prezente multe subiecte care descriu un anumit model de

ma ină, fiind descrise doar calită ile, fără a se face compara ie cu alteș ț ț

modele. De asemenea articolele cu caracter publicitar sînt legate de

magazinele de automobile din Moldova, fiind prezentate date exacte despre

oferte i servicii.ș

2. Rubrica Top Managers este dedicată interviurilor cu directori de companii

private. De i la prima vedere sînt interviuri în limitele normelor etico-legale,ș

întrebările adresate deseori implică un grad de complicitate a jurnalistului,

descriind calită ile bune ale produselor sau ale serviciilor prestate de către oț

companie anume. De i tiu din surse sigure că pagina 8 , adica pagina peș ș

care este plasată această rubrică, nu este plătită nici ilegal, articolele pe care

le voi găsi publicitare le voi men iona ca atare, chiar dacă ele in mai multț ț

de manipularea cititorului i de PR.ș

3. Companii – rubrica dedicată activită ilor companiilor din Moldova, prezintăț

i ea cîteva subiecte cu o afinitate mai mare fa ă de unlele companii sauș ț

servicii prestate de către acestea. În anumite subiecte, care de i aparent nu arș

trebui incluse în această rubrică, sînt descrise prea multe detalii legate de

companie, i nu de subiectul propriu-zis. De asemenea, în subiecte pot lipsiș

15

informa ii despre companiile concurente. Companiile care plaseazăț

publicitate în ziar au o ansă sporită să apară i în vreun subiect. ș ș

4. Rubrica Companii – tiri pe ScurtȘ este alcătuită din subiecte mici, în cele mai

multe cazuri prezentînd noi servicii prestate de o către companii. Cele mai

multe subiecte publicitare pot fi găsite anume în această rubrică, de iș

relevan a acestor subiecte mi se pare mai mică, acestea nefiind plasate niciț

pe site-ul oficial al ziarului. De i aceste tiri sînt luate aleatoriu de către oș ș

persoană responsabilă din redac ie, i nu sînt neapărat tiri plătite legal sauț ș ș

ilegal, le voi considera ca articole publicitare. Analiza articolelor din această

rubrică se va axa doar pe două numere ale ziarului, analiza acestei rubrici pe

toată perioada studiului nu o consider necesară.

5. Rubrica Banii Tăi este rubrica dedicată oamenilor care vor să cî tige baniș

separat de salariu. Aici sînt prezentate atît istorii de investi ii de succes, cît iț ș

cum să- i administrezi mai bine banii. Articolele publicitare pe care le-amț

găsit se referă la aceste două criterii.

Aceste rubrici nu sînt unicele în care am găsit publicitate mascată, dar au

prezentat un interes mai mare pentru mine, nu numai din cauza frecven ei mai mari aț

acesteia, dar i din motivul interesului meu personal, deoarce le consider rubrici maiș

importante i mai populare.ș

2.3.2 Analiza subiectelor cu caracter publicitar.

16

Acest capitol este dedicat studiului de caz propriu-zis a subiectelor cu caracter

publicitar. Voi analiza individual fiecare din subiecte i voi motiva de ce consider căș

ele con in reclamă ascunsă. După analizarea articolelor din fiecare rubrică voi faceț

ni te concluzii referitoare la tipologia rubricii i a articolelor publicitare mascate peș ș

care le con ine.ț

1) Rubrica Auto

1. Voi începe cu prima rubrică descrisă mai sus, i anume rubrica Auto. Primulș

articol e din 10 februarie 2010, edi ia nr. 256 i are titlul „ț ș Porsche AG face

primii pa i în Moldovaș ”. Subiectul se axează pe viitoarea lansarea de către

GT Sport Auto a ma inii Porsche AG în Moldova, i de fapt este vorba de oș ș

pre-campanie de publicitate. Calită ile automobilului sînt descrise succint,ț

dar articolul abundă în detalii legate de popularitatea modelului în Europa,

oferindu-se date concrete despre achizi ionări. De asemenea, se oferă iț ș

informa ia despre adresa companiei, adică portalul virtual de pe site-ulț

www.allmoldova.com. Astfel, s-a facut o dublă publicitate – cea a ma inii deș

modelul Porsche AG i a magazinului care va pune în vînzare acestș

automobil în Moldova, i a unui portal de tiri i de publicitate. ș ș ș

2. Articolul „Convorbiri telefonice în timpul mersului fără hands free la fel de

periculoase ca alcoolul la volan” din 17 februarie 2010, nr.257 este interesant

prezentat. Adică reclama pe care o con ine este amplasată foarte avantajos înț

corpul articolului. Dintîi se prezintă statistici ce in de pericolele vorbitului laț

telefon în timpul mersului cu ma ina, datele privint accidentele sîntș

înfrico ătoare, iar apoi i se spune că la cumpărarea asigurării CASCO de laș ț

”Victoria-Asigurări” prime ti car kit-ul de convorbiri hands-free gratuit.ș

Articolul, desigur, nu-i marcat ca fiind unul publicitar, de i în imediataș

apropiere de articol se află publicitatea pentru ”Victoria Asigurări”. Prin

urmare, poate fi considerat ca fiind în corpul publicită ii. Dar nici un semnț

17

”P” nu a fost găsit. Deci, articolul dat îl consider publicitate mascată, chiar

daca e una legală, din simplul motiv că nu a fost însemnată.

3. Un alt articol este din data de 24 februarie, edi ia 258 – „Noul Opel Astra –ț

acum i în Moldova” i prezintă necesitatea cetă enilor să cumpereș ș ț

automobile mai ieftine pe timpul crizei, astfel compania care produce Opel

lansează un număr mai mare de ma ini de modelul Opel Astra, care sînt maiș

accesibile. i, dacă ar fi să judecăm după principiul pre -calitate, atunciȘ ț

descrierea detaliată a calită ilor automobilului Opel Astra trebuieț

compensată prin descrierea lipsurilor unei ma ini mai ieftine, lipsuri care înș

mod logic trebuie să fie. Dar autorul articolului nu are inten ia să informezeț

corect publicul, limitîndu-se doar la descrierea calită ilor automobilui,ț

utilizînd expresii precum „tehnologii sofisticate”, „fără stres”, „eficien ăț

maximă”, ”tehnologii superioare”, astfel punîndu-se accentul pe

impresionanta ma ină, care mai are i un pre accesibil. La sfîr itulș ș ț ș

articolului se men ionează i denumirea companiei reprezentante dinț ș

Moldova.

4. De i prezintă informa ii despre alte modele de ma ini decît cea despre careș ț ș

se scrie în special, articolul „Un sistem de leasing inedit pentru automobilele

AUDI” (edi ia 259 din 3martie 2010) îl consider ca fiind unul publicitar dinț

simplul motiv că în titlu este men ionat anume automobilul AUDI. Unț

articol nepublicitar ar fi fost prezentat ca o descriere a sistemelor de leasing

pentru automobile în timp de criză. La fel, descrierea sistemului de leasing

pentru AUDI este mult mai detaliat, celelalte două modele de ma ini (BMWș

i Range Rover) i sistemul lor de leasing este prezentat doar printr-un singurș ș

detaliu. Astfel a fost lezat dreptul cetă eanului la informare deplină iț ș

reclamarea implicită a unui anumit serviciu.

5. Într-un articol din 10 martie 2010, edi ia nr. 260 se vorbe te despreț ș

campania Trade-in, adică schimbarea ma inii vechi pentru una nouă, careș

18

de i lansat acum 5 ani, deabia acum capătă amploare. i companiile care auș Ș

lansat acest proiect sînt DAAC Hermes i Elita-5. Este un lucru bun, deș

interesul publicului general, de i nu văd prea bine motivată apari iaș ț

denumirilor firmelor, pe lîngă faptul că acestea plasează i publicitate în ziar,ș

i mai au i alte articole publicitare. Acest articol este publicitar i nu esteș ș ș

însemnat ca atare, deci îl consider publicitar mascat.

6. O reclamă similară celeia din punctul (3) al rubricii Auto am descoperit-o în

articolul „75% dintre posesorii de autoturisme încheie asigurarea CASCO din

proprie iniţiativă” (din 17 martie 2010, edi ia nr.261) care începe ca o tireț ș

despre Conferinţa Naţională a Asigurărilor Auto de la Bucureşti. Apoi este

prezentat un studiu despre posesorii de asigurare tip CASCO din România.

De asemenea se descrie necesitatea unei astfel de asigurări i faptul că crizaș

nu afectează numărul cumpăratorilor de asigurări. i articolul se încheie cuȘ

declara ia reprezentan ei „Victoria Asigurări”. Articolul, la fel ca i celț ț ș

precedent, nu este semnat cu ”P” i se află lîngă publicitatea „Victoria-ș

Asigurări”. Deci, îl voi clasa ca fiind articol publicitar i fără ”P” înseamnăș

publicitar mascat.

7. „Program „Rabla” acum i în Moldova”, articol din edi ia 261, 17 martieș ț

2010 este o continuare a publicită ii din edi ia nr. 260, analizată de cătreț ț

mine în punctul (5) al rubricii Auto. Articolul prezintă un interes deosebit atît

pentru publicul general, cît i pentru mine, ca cercetător. Pentru primul,ș

programul în sine este ceva deosebit, deoarece el deja a fost implementat cu

succes în multe ări europene. Pentru mine prezintă interes anume felul înț

care a fost scris articolul. În lead se spune despre efectul pozitiv pe care l-a

avut programul i apoi că în Moldova acest program nu este sus inut de stat,ș ț

ci doar de companii private. i iată că deja în corpul articolului sîntȘ

men ionate i cele două companii care se ocupă de acest lucru. În a douaț ș

jumătate a textului sînt cita i managerii de vînzări ai celor două companii,ț

care explică avantajele acestui program. Nu consider că subiectul trebuia să 19

fie axat anume pe aceste două companii, ci doar pe faptul că statul nu sus ineț

acest program, i de el au fost nevoite să se ocupe ni te oarecare companii deș ș

vînzări de automobile, numele cărora nu este neapărat de men ionat. Astfel,ț

acest subiect con ine reclamă ascunsă i îl categorisesc ca fiind astfel.ț ș

8. Un ultim articol cu caracter publicitar apare în edi ia nr. 263 din 31 martieț

2010. Aici este vorba de noi modele Lexus la Chi inău. Abunden a de detaliiș ț

tehnice asigură o imagine dintre cele mai bune, care nu poate fi ponegrită nici

de un pre foarte mare. Nimic nu indică interesul jurnalistului de a aflaț

motivul lansării pe pia a Moldovei a unor astfel de automobile, mai ales peț

timp de criză. Astfel, acest articol este unul pur publicitar, de i nu esteș

însemnat ca atare.

Concluzii: Articolele men ionate mai sus ca fiind publicitare, le-am consideratț

astfel deoarece ele nu prezintă un interes sporit pentru cititorii unui ziar cu profil

economic, de i la acest capitol pot să gre esc. Însă nu gre esc cînd afirm căș ș ș

sintagmele utilizate de către autori au drept scop aten ionarea i persuadareaț ș

cititorilor pentru a se interesa, cel pu in, de produsele i ofertele despre care s-aț ș

vorbit. De asemenea, detaliile ce in de modelele automobilelor sau ale serviciilorț

prestate sînt de multe ori nejustificate pentru interesul aceluia i cititor al unui ziar cuș

profil economic, i nu a unuia cu profil auto. Astfel, consider că s-a încălcat atît codulș

deontologic al jurnalistului, Legea cu privire la publicitate, dar i criteriile ziarului iș ș

ale rubricii Auto nu au fost respectate.

2) Rubrica Top Managers

20

1. Primul interviu în care am găsit publicitate este în edi ia 255 din 3martieț

2010. În calitate de intervievat este Ruslan Uja, directorul companiei de

taximetrie 1422. Din titlu presupunem că se va vorbi despre firmele mici de

taximetrie care activează în pragul falimentului, aceasta fiind declara iaț

directorului. Însă acesastă temă o găsim doar în doar 2-3 răspunsuri. Restul

interviului se referă la activitatea companiei de taximetrie i anume: auș

pre urile cele mai mici, pot fi apela i din orice localitate a Moldovei, au oț ț

echipă tînără care vrea să se afirme. Se spune i despre concuren iiș ț

companiei, doar că în alt răspuns aflăm că alte companii de taximetrie i-au

repor at că au pre uri mult mai mici decît pre urile lor. Deci, încă oș ț ț

accentuare a accesibilită ii serviciului 1422. Se vorbe te i despre metodeleț ș ș

de scădere a pre urilor pentru servicii, a faptului că i pensionerii, iț ș ș

studen ii î i pot permite acest serviciu. Nu consider că men ionareaț ș ț

companiei a fost necesară, o simplă sintagmă ca „o mică companie de

taximetrie” ar fi fost suficientă, chiar i men ionînd numele directoruluiș ț

acesteia. Multe din întrebările adresate vin să sus ină compania i nu să oț ș

exploreze temeinic. De asemenea, majoritatea întrebărilor se referă la

companie, i nu la director. Acest fapt crează imaginea companiei i ine maiș ș ț

mult PR, nu de jurnalism. Întrebările ce se referă la director, la pesonalitatea

acestuia sau ce calită i are acesta pentru a face o afacere bună, sînt pu ine iț ț ș

nici nu sînt importante. El este întrebat cîte ore pe zi lucrează sau ce face în

concediu, acestea fiind mai mult lucruri pentu interesul publicului unei

reviste mondene, i nu a unui magazin economic. Pot astfel concluziona căș

acest interviu este o publicitate.

2. Un alt interviu este cu Nicolae Ciobanu, directorul general al companie de

mobilă „Anturaj” (edi ia nr.258, 24 februarie 2010). Această companie esteț

lider în domeniul producerii i comercializării mobilierului de interior. Prinș

urmare, nu ar fi nevoie de o atare publicitate, aceasta însă este prezentă. Aici

se încearcă a persuada cumpărătorul din Moldova să procure mobilă

21

autohtonă. Argumentele aduse de către director sînt foarte bune, i anume:ș

compania dispune de cele mai noi tehnologii, care sînt folosite i în Europa,ș

cu mari investi ii în utilaj, cei mai buni speciali ti, licita ii cî tigate, deciț ș ț ș

pre uri accesibile. De asemenea se încearcă motivarea unor pre uri mari,ț ț

adică ”trezirea la realitate” a moldovenilor care, venind de peste hotare, vor

mobilă ca în străinătate, i cred că i pre urile trebuie să fie mici. Se maiș ș ț

spune i despre calitate-pre , argumentîndu-se că mobila produsă de micileș ț

firme neautorizate poate fi foarte des defectuoasă. Prin alte cuvinte, doar

„Anturaj” asigură calitatea, dar pentru aceasta trebuie de plătit. Desigur că se

vorbe te i despre criza financiară, despre evolu ia companiei, sînt adresateș ș ț

întrebările tipice rubricii, pentru că oricum este un interviu. Dar întrebările, la

fel ca i în analiza interviului anterior, in de imaginea i politica companiei,ș ț ș

nu a managerului. De asemenea se întreabă despre tendin ele din industriaț

mobilei, despre gusturile consumatorului de rînd, i, desigur, cum companiaș

satisface cerin ele pie ii. i iară i, nimic despre persoana direcorului, decîtț ț Ș ș

întrebarea :”Cum vă petrece i timpul liber?”. Prin aceste argumentele sus inț ț

că în interviu este prezentă i publicitatea, făcîndu-se PR companieiș

„Anturaj”.

3. Despre pia a serviciilor fitness se vorbe te în interviul cu directorul Niagaraț ș

Orange Fitness, Radu Olărescu, din edi ia 261, din 17 martie 2010. Cu risculț

să par subiectivă, afirm că însu i subiectul nu pare a fi important pentru ceaș

mai mare parte a cititorilor, chiar dacă această afirma ie poate fi gre ită.ț ș

Faptul că se men ionează denumirea companiei nu este argumentat prinț

nimic, nici măcar prin faptul ca este cea mai mare companie care prestează

servicii fitness. Prestează i cele mai scumpe servicii. De i se vorbe te multș ș ș

despre pia a acestor servicii, cre terea acesteia i a numărului de clien i, înț ș ș ț

acest interviu poate fi u or depistată i reclama. Anume prin faptul căș ș

intervievatul vorbe te mult despre noile utilaje, despre perfec ionareaș ț

continuă a antrenorilor, dar i despre ofertele speciale. De i titlul interviuluiș ș

22

este „Piaţa serviciilor fitness se va stabiliza în acest an după o cădere de 20%

în 2009”, propozi ia de încheiere este „ț Cred că va fi un an liniştit pentru

acest domeniu.”, ceea ce prezintă un fel de concluzie a subiectelor discutate,

dar nu este. Despre criza în acest domeniu s-a vorbit foarte pu in, restul aț

fost despre dezvoltarea pie ii de la începuturi i deja reclamarea companieiț ș

i a serviciilor. Dacă totu i s-a abordat subiectul acesta, de ce nu s-a vorbitș ș

despre cum au depă it criza alte companii, chiar dacă subiectul principal esteș

directorul. i iară i întrebările in numai de companie.Ș ș ț

Totu i baza cea mai importantă pe care se sus ine ipoteza că este un articolș ț

publicitar ramîne a fi valoarea foarte mică a subiectului abordat, dar i PR-ulș

evident i foarte bine marcat.ș

4. „Avon Moldova” este subiectul unui alt articol din rubrica Top Managers,

edi i nr.255, 3 februarie 2010. În calitate de intervievat este Bogdan Muraru,ț

directorul companiei. Interviul se bazează pe faptul că „Avon” este lider în

vînzări pe pia a din Moldova. Se discută despre criza financiară i despreț ș

men inerea companiei pe pia ă în aceste condi ii. Nu văd nici un scopț ț ț

binedefinit care ar motiva publicarea acestui interviu. Sau cel pu in felul înț

care a fost realizat, subiectele discutate, nu prezintă nici un interes. Se spune

mult despre femei frumoase i faptul că acestea continuă să foloseascăș

produse cosmetice. Produsele Avon sînt de o calitate foarte bună pentru că

sînt facute în Germania. Accentul a fost pus anume pe această ară deț

origine, astfel calitatea este de necontestat, chiar dacă mai apoi, ca un apropo,

se men ionează că produc ia de cosmetice se mai face i în Polonia i Rusia.ț ț ș ș

Valoarea subiectului discutat mi se pare minimă. De aceea consider că are o

doză de publicitate, chiar dacă ea nu este atît de necesară acestei companii iș

ine doar de men inerea imaginii de lider pe pia a produselor cosmetice.ț ț ț

23

Concluzii: La această rubrică a fost mai dificil de depistat o publicitate mascată,

deoarece rubrica presupune ca intervievatul să fie un manager de succes într-un

oarecare domeniu. Dar implicitatea autorului putea fi observată prin anumite

întrebări, care nu erau indispensabile. Autorul, de asemenea, nu schimbă direc iaț

interviului în momentele în care directorii încep să- i reclameze produsele sauș

serviciile prestate, publicitatea nefiind ulterior eliminată din corpul interviului

printr-o simplă redactare. Dacă rubrica presupune pove tile unor manageri de succes,ș

atunci de ce nu sînt întrebări ce in de evolu ia managerului ca persoană de afaceri înț ț

domeniul dat? Un interviu pe care nu l-am inclus în studiul meu de caz, ca nefiind

relevant subiectului abordat de către mine, este cel cu Eugen Sîrbu, directorul

Companiei Focus Sat (edi ia nr. 260 din 10 martie 2010) unde se men ioneazăț ț

evolu ia acestuia în calitate de conducător. De asemenea, informa iile prezente înț ț

interviu nu prea au ansa să crească popularitea acestei companii sau să-i aducă maiș

mul i clien i. Chiar dacă i aici sînt întrebări ce in în parte de companie, ele nu îlț ț ș ț

fac pe directorul acesteia total separat de aceasta. Prin urmare, acest interviu îl

consider a fi exemplu pentru această rubrică, el fiind mai unic de felul său, nefiind

implicat niciun tip de publicitate, decît cea de neevitat, i anume prin prezentareaș

denumirii companiei la care lucrează managerul de succes.

În interviurile marcate de către mine ca fiind publcitare, men ionarea denumiriiț

companiilor, chiar dacă ar fi putut evitată, nu era întotdeauna necesară. Dar dacă era

totu i inevitabilă, atunci consider că, în mare parte, informa ia cerută de către autorș ț

putea fi alta, pentru a se evita publicitatea, astfel autorii acestor interviuri au încălcat

codul etic al jurnalistului, nu au oferit informa ia necesară i nu au fost echidistan i. ț ș ț

3) Rubrica Companii

24

1. Un prim subiect publicitar depistat la această rubrică este „Confortul unei

case reziden iale la pre ul unui apartament de lux” , din 3 februarie 2010,ț ț

edi ia nr.255. Este un articol pur publicitar, chiar dacă nu are nici un semnț

care l-ar distinge ca atare. Conform punctului (4) al Legii nr.1227-XIII din 27

iunie 1997 cu privire la publicitate, un articol publicitar trebuie clar

diferen iat de celelalte articole prin mijloace poligrafice. Faptul că acestț

articol este un articol publicitar este foarte u or de demonstrat. Articolulș

începe cu descrierea diferen elor dintre o casă reziden ială i a unuiț ț ș

apartament, a sus inătorilor unui sau altui tip de locuin ă, a comodită ilorț ț ț

fiecărui gen de domiciliu. i iată că pentru mul umirea celor două categoriiȘ ț

de oameni, compania de construc ii Elita 5 vine cu o solu ie – Orange City,ț ț

care întrune te toate dolean ele ambelor categorii. Se dă exemplul altorș ț

construc ii de acest gen în ările dezvoltate, sînt descrise locuin ele iț ț ț ș

accesibilitatea acestora, etc. sînt descrise i datele ce in de amplasareaș ț

complexului locativ, de numărul de unită i i toate suprafe ele locuin elor.ț ș ț ț

Adică toate detaliile men ionate într-o publicitate clasică. ț

Pe lîngă aceasta, compania Elita 5 este clientă a ziarului, adică are plasată

publicitate în paginile acestuia, i în special reclama la proiectul Orange City.ș

2. Articolul „LG sus ine copiii cu deficien e de văz” din edi ia nr.256, 10ț ț ț

februarie 2010, în primul rînd nu se încadrează sub nicio formă în profilul

ziarului, acesta fiind unul economic. Aici e vorba de o asocia ie careț

înrune te 50 de copii cu deficien e de văz, despre o mamă a doi copii cuș ț

astfel de deficien e i cum ea se descurcă cu ei i cu ceilal i copii din centru.ț ș ș ț

i iată că a venit un binefăcător, Compania LG Electronics, care a donat maiȘ

multe obiecte electrocasnice acestei asocia ii. Sînt enumerate obiecteleț

dăruite, este descrisă fericirea celor care au benificiat de aceste cadouri.

Prezen a acestui articol într-un ziar cu profil economic nu este sus inută cuț ț

25

nimic, chiar dacă nu ar fi fost men ionată denumirea firmei binefăcătoare.ț

Dar pe lîngă acest fapt, repetarea insistentă este total de prisos. Articolul nu

este însemnat ca fiind unul publicitar, i nici nu corespunde profiluluiș

ziarului, prin urmare, publicitatea poate fi considerată mascată.

3. Pe lîngă faptul că Mobiasbancă are plasată publicitate în ziar, ea mai iș

sus ine o pagină din „Economistul”. i cînd în această pagină apare unț Ș

articol despre succesele pe care această bancă le-a înregistrat, totul devine

clar („Mobiasbancă este marca comercială a anului 2009”, edi ia nr. 257, 17ț

februarie 2010). La un concurs specializat Mobiasbancă ia ni te premii. Careș

premii au fost acordate altor bănci nu se men ionează. Este un articolț

publicitar fără a fi diferen iat de celelalte articole nepublicitare. Chiar dacăț

acest articol este publicitar legal, nu-l voi considera astfel, deoarece subiectul

abordat este unul de interesul general al cititorilor ziarului, care aveau dreptul

să cunoască i datele despre celelalte bănci care au participat la concurs.ș

Astfel a fost încălcat codul etic al jurnalistului, prin redactarea unui articol

publicitar, dar i prin încălcarea dreptului omului la informa ie.ș ț

4. Articolul „Lufthansa lansează un nou zbor în Chişinău, Din 22 aprilie zboruri

directe zilnice Moldova – München” din edi ia nr. 261 din 17 martie 2010ț

este unul pur publicitar. Nici nu este vorba de o reclamă mascată, doar că nu

are nici un însemn pentru a-l diferen ia de alte articole. În text sîntț

men ionate i datele de contact ale companiei. Lufthansa are i publicitateț ș ș

plasată în ziar, deci pot să intuiesc că articolul publicitar este plasat pentru

sus inerea i fidelitatea clientului, ori ar face parte din corpul publicită ii.ț ș ț

Doar că nu a fost sprijinit de marcaj poligrafic de niciun fel.

Concluzii: În această rubrică ziarul se face vinovat prin plasarea publicită iiț

mascate prin simplul fapt că nu a însemnat în niciun fel articolele publicitare ca fiind

ca atare. Prin urmare, aici a fost încălcată mai mult Legea cu privire la publicitate, 26

mai cu seamă articolul (4) al acestei legi, care spune clar că publicitatea trebuie

marcată prin însemne poligrafice.

Depistarea publicită ii la această rubrică era foarte simplă. i cred că cititorul aț Ș

realizat că aceste articole sînt publicitare.

4) Rubrica Companii – tiri pe ScurtȘ

tiri pe Scurt se află pe pagina rubricii Companii. Ș

După cum am men ionat în subcapitolul 2.3.1 la această rubrică mă voi referiț

doar la articolele din două edi ii ale ziarului „Economistul” i anume edi ia nr. 261ț ș ț

din 17 martie 2010 i edi ia nr.262 din 24 martie 2010. Articolele din această rubricăș ț

sînt scurte i povestesc succint despre anumite companii. Scopul meu este de aș

depista anume acele articole, care prezintă o companie oarecare într-o lumină mai

bună, sau articolele care pur i simplu au forma unor anun uri publicitare, nefiindș ț

nicicum marcate ca fiind astfel.

În edi ia nr. 261, 17 martie 2010, din zece articole, cinci pot fi considerateț

articole publicitare.

1. „Rîndul electronic scurtează „cozile clasice” ” este un articol publicitar

pentru Mobiasbancă, unde se men ionează că într-o filială a acesteea s-aț

implementat sistemul de rînd electronic care simplifică atît lucrul angaja ilor,ț

cît i diminuează ansele apari iei unor situa ii de stres. În articol se explicăș ș ț ț

sistemul i se spune despre mul umirea clien ilor. Consider acest articol caș ț ț

fiind unul publicitar, deoarece banca sus men ionată atrage astfel clien i. Săț ț

nu mai vorbim de faptul că Mobiasbancă plasează publicitate în paginile

ziarului.

2. ”Cine răspunde la întrebri prime te două invita ii” este reclamă, deoarceș ț

acela i mesaj oricine îl poate primi de la compania de telefonie mobilăș

27

Moldcell i poate fi auzit/citit i la televizor în cadrul emisiunii men ionateș ș ț

în articol. Doar că nu văd niciun interes în acest anun , i nici nu cred că aț ș

fost menit să fie publicitate. O plasez ca fiind astfel din motivul că

corespunde criteriilor unei publicită i nemarcate , deci, mascate.ț

3. „Automobile mai ieftine” este un anun publicitar al distribuitorului Kiaț

Motors cu referire la reducerile pentru anumite modele de ma ini i nu esteș ș

inclus în vreun articol legat de reducerile de primăvara la diverse saloane

auto, a a cum ar fi trebuit teoretic de făcut. Anun ul, la fel ca i restul tirilorș ț ș ș

din această rubrică, nu este marcat ca publicitate.

4. „Un alt fel de depozit” este o tire despre un nou serviciu al Universalbank,ș

serviciu care de asemenea poate fi găsit i la alte bănci, lucru care nu esteș

men ionat în articol. Prin urmare, consider că este un articol publicitar iț ș

nefiind marcat ca atare, îl consider demn de a fi plasat în studiul meu de caz.

5. „Reduceri de pre ”anun ă oferta de reduceri a unui salon de mobilă. Pe lîngăț ț

faptul că nu sînt anun ate reduceri la mai multe saloane de mobilă, aici maiț

sînt enumerate i articolele de mobilier care pot fi găsite la salonul Limani. ș

În edi ia nr. 262, 24 marite 2010, din ase articole,dintre care două le-amț ș

considerat publicitare.

6. „Invi i un prieten i prime ti trafic gratuit” este un anun publicitar, el poateț ș ș ț

fi primit i prin SMS de la compania Orange, sau poate fi urmărit în pauzeleș

publicitare la televizor sau radio. Este publicitate mascată, deoarece nu se

men ionează ofertele legate de internet mobil ale altor companii de telefonieț

mobilă din Moldova i nu are însemn de publicitate. ș

7. ”Comanzi un ton-ton i prime ti melodia ca rington” de asemena este unș ș

anun publicitar, care este expediat prin SMS către abona ii Moldcell.ț ț

Scopul unui astfel de anun este nedefinit.ț

28

Concluzii: Articolele pe care le-am men ionat ca fiind publicitare, le considerț

astfel deoarece ele nu sînt întotdeauna de interes public i nu au reminiscen eș ț

importante asupra acestuia. Pe lîngă acest fapt, in să men ionez că în toate numereleț ț

ziarelor pe care le-am urmărit în perioada 3 februarie -31 martie 2010, cel mai des au

fost plasate anun uri publicitare anume ale companiilor de telefonie mobilă, aț

serviciilor unor bănci din Moldova i a saloanelor auto, care nu erau marcate ca fiindș

anun uri publicitare. De i pentru această rubrică e greu de dat o defini ie clară pentruț ș ț

care articol este unul publicitar i care nu este, consider că articolele nepublicitare auș

un scop mai bine definit i anume de a informa cititorii asupra anumitor lucruri maiș

importante decît servicii ton-ton, reduceri, etc.

5) Rubrica Banii Tăi

1. În edi ia nr. 261 al ziarului din 17 marite 2010 găsim un articol mareț

despre cum imobilul ramîne o sursă sigură de profit i pe timp de criză.ș

De i acest fapt este bine motivat de către un expert, acest expert are i unș ș

nume, i o companie de imobiliare pe care o reprezintă. Prin urmare,ș

sfaturile sale de a cumpăra apartamente, că bani se fac chiar i acum, nuș

pot fi luate ca un sfat total obiectiv, de i ca neexpert în acest domeniu, potș

gre i. Dar nu gre esc cînd afirm că subiectul putea fi de succes i fără aș ș ș

men iona denumirea companiei a cărui consultant se impune în calitate deț

expert în imobiliare. Prin urmare, publicitatea mascată este evidentă.

2. „Investi iile familiei Bora în Moldova” este subiectul unui alt articol dinț

această rubrică în edi ia nr. 261 din 17 martie 2010. Scopul acestuiț

subiect nu-mi este clar. Se enumeră doar companiile mari i bine-ș

cunoscute în Moldova, la care, în calitate de principali investitori iș

fondatori se află grupul de companii Summa din Turcia. Plasarea

denumirilor companiilor prezintă interes publicitar iar prezentarea

detaliată a capacită ilor spa iale ale construc iilor efectuate de cătreț ț ț

29

companie implică în mod direct publicitatea, alt scop bine definit nu îl

găsesc.

Concluzii: Această rubrică poate fi cel mai bine folosită pentru publicitate

mascată, deoarece fiecare cititor este interesat în a face ni te afaceri. Prin urmare,ș

reu ita unui articol publicitar pe această pagină este mai mult decît asigurată. Deș

aceea consider că publicitatea mascată din această rubrică încalcă cel mai mult etica

profesională i principiul informarării corecte a publicului.ș

Concluzii:

30

Nu încerc să justific ziarul pentru plasarea publicită ii ascunse, dar in săț ț

men ionez că informa iile din articolele publicitare niciodată nu au fost false, deci nuț ț

contravin în totalitate codului de etică a jurnalistului sau a Legisla iei cu privire laț

publicitate. Doar că nu s-a dat toată informa ia. ț

Multe din articolele analizate de către mine mai sus sînt articole publicitare în

toată legea, dar le-am inclus în lucrare din motiv că nu corespundeau punctului (4)

din Legisla ia cu privire la publicitate i anume : „ț ș În mass-media, publicitatea trebuie

să fie în mod clar identificabilă de celelalte programe şi materiale prin mijloace

poligrafice, video, audio, combinate sau prin comentarii.” Astfel ele lezau dreptul

publicului la informare corectă.

Consider că ziarele din Moldova, în general, sînt nevoite să plaseze publicitate

mascată atît pentru a supravie ui, dar i pentru a face ni te rela ii cu anumiteț ș ș ț

companii, rela ii de care ar putea nevoie pentru anumite subiecte. Acest fapt nuț

justifică acest gen de activitate, dar îl explică. Mass-media recurge la publicitate

pentru a se sus ine financiar, vînzările i subven iile de la stat nefiind suficienteț ș ț

pentru o existen ă continuă pe pia a mediatică.ț ț

Articolele nepublicitare, care nu au fost plătite nici ilegal (Rubrica Top-

Manager) le-am inclus deoarece ele corespundeau mai mult unor articole de PR.

Combinarea lucrului de jurnalist i a celui de comunicator este inadmisibilă conformș

codului deontologic al jurnalistului.

De foarte pu ine ori articolele erau semnate de către autor, mai cu seamăț

articolele mai mici, care erau cel mai evident publicitare, doar că nu erau marcate

astfel.

De asemenea multe tiri le-am considerat a fi reclame pentru că erau preluateș

practic direct din publicitatea unor servicii sau produse, chiar dacă nu implicau

neapărat reclamarea acestora, ci doar ”umplerea” rubricii date. Le-am inclus în

lucrare doearece nu erau însemnate ca fiind publicitare, ceea ce contravine legii, dar

i pentru că prezen a lor în paginile unui ziar implică cre terea valorii, a importan eiș ț ș ț 31

serviciilor sau a produselor men ionate i, în mod indirect, atrage aten iaț ș ț

cumpărătorului.

Sînt sigură că am scăpat mai multe articole, deoarece nu întotdeauna le po iț

depista, chiar dacă le analizezi temeinic.

Corela ia care există dintr-o informa ie emisă, jurnalistul ca intermediar i dejaț ț ș

cititorul ca destinatar poate avea mai multe probleme atît din puncte de vedere etice,

cît i juridice. Cît de motivată trebuie să fie plasarea denumirii unei companii într-unș

articol este greu de precizat sau de definit necesitatea plasării. În ce situa ii esteț

inevitabil acest lucru ine de logica fiecărui jurnalist, dar i de etica profesională aț ș

acestuia.

Pe parcursul selectării articolelor pentru studiul meu, am găsit i subiecte în careș

erau men ionate companii, dar pe care nu le-am inclus în lucrearea mea, considerîndț

că din moment ce aceste companii nu î i au sediul sau reprezentan a în Republicaș ț

Moldova, ele nu pot fi considerate drept publictare. În ce măsura am avut dreptate nu

sînt sigură. Doar că scopul unei publicită i mascate pentru o companie străină nu miț

s-a părut întemeiat prin nimic. Prin urmare, în acele articole presupun că era necesară

men ionarea vreunei denumiri de firme.ț

De i din start mi s-a părut că depistarea articolelor care con in publicitate esteș ț

un lucru simplu, în procesul analizării atît a teoriei, cît i a ziarului propriu-zis, amș

întîlnit mai multe dificultă i. Criteriile de selectare pe care le-am utilizat nu m-auț

ajutat întotdeauna, deoarece fiecare articol are autorul său i propriul stil de redactare.ș

Fiecare articol are scopul de a informa, însă forma pe care o are este diferită.

Importan a fiecărui subiect este diferită pentru fiecare cititor. De aceea nuț

întotdeauna am putut distinge informa ia de prisos, pe care am considerat-o deț

reclamă, i informa ia cu adevărat necesară. Mi-am asumat riscul de a păreaș ț

subiectivă i sînt sigură că am i fost la vreun moment dat. ș ș

32

De i obiectivismul este principala calitate pe care trebuie s-o aibă un jurnalist,ș

mi-am dat seamă ca acest obiectiv nu poate fi întotdeauna atins.

Bibliografie

33

Am recurs foarte pu in la resurse bibliografice, deoarce am avut pu ină teorieț ț

de demonstrat în studiul meu de caz, deoarce acesta se baza mai mult pe observa ii iț ș

pe cunoa terea mediului în care activează publicitatea.ș

Totu i am utilizat anumite publica ii:ș ț

1. Ghid de stil cu norme etice al membrilor Asociatiei Presei Independente (API);

2. Codul principiilor de etică profesională (Codul Deontologic) al jurnalistului din

Republica Moldova, Congresul Extraordinar al Uniunii Jurnaliştilor din

Moldova (UJM), Chişinău, 4 mai 1999;

3. Revista „Mass-Media” , decembrie 2008;

4. Revista „Mass-Media” , decembrie 2009;

5. Manual de Jurnalism, Mark Grigoryan, CJI 2007;

6. Curier Media, nr.13, iunie 2001, CJI;

7. Curier Media, nr. 15, august 2001, CJI;

8. Curier Media, nr. 18, septembrie 2001, CJI.

34

Anexe:

Anexa 1:

Porsche AG face primii pa i în Moldovaș

autor: Mark Zemtsovsky

Importatorul General în Republica Moldova, Porsche AG, compania GT Sport

Auto, iese “din umbră” după ce de mai bine de jumătate de an durează pregătirile de

lansare oficială pe piaţa moldovenească. Până atunci, compania GT Sport Auto i-aș

deschis o reprezentanţă virtuală pe portalul www.allmoldova.com.

Prima tire publicată, cititorii publicaţiei germane „Auto, Motor und Sport” auș

desemnat Porsche Panamera cel mai bun automobil din clasa Grand Turismo. Acel

Porsche Panamera care a fost văzut acum două luni pe străzile din Chi inău, iar pesteș

20 de persoane alese au reu it să facă un test-drive. De i nu a fost anun ată dataș ș ț

lansării oficiale a reprezentan ei la Chi inău, acest eveniment se va produce, cel maiț ș

probabil, în anul 2010. Moldovenii foarte bine cunosc modelele Porsche Cayene,

aduse în mare parte din SUA, dar i din Europa. Mai pu in populare la Chi inău suntș ț ș

modelele sport, deşi la Chi inău au fost observate automobile sportive la un pre ,ș ț

care în Occident depă e te cu u urin ă câteva sute de mii de euro, în special Porscheș ș ș ț

Carrera GT.

La numai trei luni de la lansarea pe piaţă a modelului Porsche Panamera, în

decembrie 2009, a ieşit pe poarta uzinei din Leipzig maşina cu numărul 10.000.

Modelul Panamera turbo, 500 cai putere, de culoare argintie va fi livrat unui client

din Singapore. „Vânzările Panamera au avut încă de la început o evoluţie

spectaculoasă: am realizat deja peste 9.000 de comenzi. La scurt timp de la lansare,

modelul Panamera Gran Turismo a câştigat mult râvnita distincţie „Volanul de Aur”,

dar şi premiul „Auto Trophy” în Germania, alături de multe alte premii

internaţionale. Panamera 4S şi-a demonstrat popularitatea printre clienţi cu mai bine

35

de 44% din numărul total de comenzi, urmat de modelul Turbo cu 36% şi de

Panamera S cu 20%”, a declarat Michael Macht, preşedintele consiliului director al

Porsche AG. Compania intenţionează să producă 20.000 de unităţi Panamera pe an

de-a lungul întregului ciclu de producţie. Cea de-a patra gamă de modele Porsche este

produsă la fabrica din Leipzig, împreună cu gama de modele Cayene. Până în

prezent, în România au fost livrate 9 unităţi Porsche Panamera.

Anexa 2:

Convorbiri telefonice în timpul mersului fără hands free la fel de periculoase

ca alcoolul la volan

autor: Mark ZEMTSOVSKY

Un studiu recent efectuat de compania britanică “Shock” dezvăluie faptul că

folosirea telefonului mobil în timpul conducerii automobilului fără utilizarea hands

free este mult mai periculoasă decât conducerea acestuia în stare de ebrietate. Testele

derulate de către specialiştii de la Transport Research Laboratory din Londra au

stabilit că afectarea comportamentului rutier este mult mai mare în cazul folosirii

telefonului mobil fără garnitură hands free, decât în cazul în care alcoolemia din

sânge ar depăşi limitele legale. Compania de asigurări Direct Line, care a comandat

studiul, speră că rezultatele obţinute vor întări argumentele celor care cer interzicerea

totală a utilizării telefoanelor mobile la volan. Direct Line a comandat studiul TRL în

urma unui alt studiu recent, care a demonstrat că 4 din 10 conducători auto –

echivalentul a aproximativ 10 milioane de conducători auto - din Marea Britanie au

recunoscut că folosesc telefonul mobil în timp ce conduc fără a apela la garniturile

hands free. Studiul, desfăşurat de-a lungul a 3 luni, a testat timpii de reacţie şi

performanţele la volan pe un lot de voluntari, folosind un simulator auto sofisticat.

Cercetătorii au testat performanţele acestora în timpul utilizării unui telefon mobil

fără hands-free, a unuia cu hands-free şi conducerea automobilului de către voluntari

ce au consumat destul alcool pentru a depăşi limitele legale. Rezultatele

36

demonstrează că timpii de reacţie au fost, în medie, cu 30% mai mari atunci când

conducătorii auto vorbeau la telefon în timpul mersului, decât atunci când aceştia se

aflau în stare de ebrietate şi cu aproape 50% mai mari decât în cazul unor condiţii

normale de conducere. Potrivit testelor, pentru conducătorii auto este mai dificil, în

aceste condiţii, să menţină o viteză constantă, dar şi mai dificil este să păstreze

distanţa regulamentară faţă de autovehiculul din faţa lor. Folosirea unui terminal

mobil are un mare impact asupra performanţelor la volan. În medie, cei care utilizau

aceste dispozitive în timp ce conduceau au avut timpi de reacţie mai întârziaţi cu o

secundă, comparativ cu timpii de reacţie obţinuţi în condiţii normale şi cu o jumătate

de secundă mai mare în cazul conducerii în stare de ebrietate. La o viteză de 100

km/h, această jumătate de secundă este echivalentul a încă 14 m de rulare, înainte de

a putea reacţiona în cazul unui eventual accident.

Concluzii finale

Rezultatele au arătat o tendinţă clară către scăderea performanţelor la volan

(viteza de control, distanţa dintre autovehicule şi timpii de reacţie) în timpul folosirii

terminalelor mobile, comparativ cu alte condiţii. Performanţele obţinute la volan sub

influenţa alcoolului au fost clar mai slabe decât în condiţii normale, şi totuşi mai bune

decât în cazul folosirii telefoanelor mobile la volan. În plus, cei testaţi au declarat că

este mult mai uşor să conduci sub influenţa alcoolului decât folosind un telefon

mobil. Cei care foloseau telefoane au reacţionat cu o jumătate de secundă mai încet

decât în condiţii normale. Orice întârziere cât de mică a timpilor de reacţie creşte

major riscul producerii unui accident, cât şi gravitatea acestuia. Folosirea hands-free-

ului a avut o acţiune mai mică asupra conduitei la volan, decât în cazul folosirii

telefoanelor mobile fără acesta. Expertul companiei de asigurări „VICTORIA

Asigurări”, Bulat Sergiu , susţine că “raportul britanicilor este unul din 132 de analize

efectuate timp de trei ani în 12 state europene. Toate au demonstrat că utilizarea

telefonului mobil la volan pune în pericol viaţa şoferului şi integritatea automobilului

37

şi a altor proprietăţi. Sistemul hands free este o soluţie comodă pentru a nu rămânea

izolat la volan şi a putea răspunde la apeluri. Reieşind din aceasta am decis să lansăm

un proiect social care ar promova utilizarea hands free de către şoferii moldoveni”.

În cadrul proiectului organizat de „VICTORIA Asigurări”, orice persoană care

încheie contractul CASCO, primeşte gratuit un sistem hands free( car kit sau

bluetooth) .

Anexa 3:

Noul Opel Astra – deja şi în Moldova

autor: Tatiana MARCU

„Criza a afectat sectorul auto în ţările sud-est europene, vânzările la automobilele

„Opel” diminuându-se cu circa 20 la sută, comparativ cu perioada înainte de

recesiune. De aceea, majoritatea populaţiei preferă automobilele Opel mai econome,

în special moldovenii”, a declarat în cadrul lansării în Moldova a noului automobil

Opel Astra, Agnes Rona, reprezentantul ţărilor Baltice şi a noilor pieţe Opel din

Europa de Sud-Est.

Potrivi aceleaşi surse, noul Opel Astra are tot ce-i trebuie pentru a atrage toate

privirile. Dispune de o gamă largă de tehnologii sofisticate de ultima oră, datorită

cărora poţi călători în maximă siguranţă şi fără stres. Mai mult, aveţi posibilitatea de

a adapta modul de condus, de fiecare dată, la starea de spirit.

Cu o lungime de 4,42 metri, noul Astra oferă un spaţiu mai generos şi un plus de

confort pentru pasageri, atât în partea frontală, cât şi în cea din spate, datorită

ampatamentului cu 71 de mm mai lung.

38

Caroseria zveltă şi agilă este proiectată pentru eficienţă maximă, printr-o

colaborare strânsă între designeri şi inginerii în domeniul aerodinamicii, care au

supus autovehiculul la 600 de ore de teste în tunelul vântului.

Gama de motorizări se concentrează asupra performanţelor şi eficienţei şi este

compusă din opt motoare Euro 5.

Cu excepţia motoarelor cu valorile de putere cele mai mici, toate celelalte sunt

prevăzute cu transmisii cu şase trepte de viteză. Va fi lansată o nouă transmisie

automată compactă, cu funcţie Active Select.

Gama de motoare turbo diesel CDTI cuprinde patru motoare cu injecţie multiplă

common-rail cu capacitate între 1,3 şi 2,0 litri, care dezvoltă puteri între 70 kW/95

CP şi 118 kW/160 CP. Toate aceste motoare sunt prevăzute cu filtre de particule

diesel. Gama va cuprinde, desigur, şi o versiune ecoFLEX cu un consum de carburant

şi emisii de CO2 foarte reduse.

Cele patru motoare pe benzină, cu volum între 1,4 şi 1,6 litri, dezvoltă puteri între

74 kW/100 CP şi 132 kW/180 CP. Un nou motor Turbo de 1,4 litri, cu dimensiuni

reduse, care dezvoltă o putere de 103 kW/140 CP, înlocuieşte actualul motor de 1,8

litri cu aspiraţie naturală.

Datorită tehnologiilor superioare ale acestei game de capacitate cilindrică,

motorul 1.4 Turbo dezvoltă un cuplu cu 14% mai mare, însă consumul de carburant

este mai redus.

Modelul Astra 2009 este bazat pe platforma Delta de la GM, pe care este construit

şi vehiculul electric-hibrid Chevrolet Volt. Noul Astra 2009 va abunda în linii de

design împrumutate de la Insignia, atât la interior cât şi la exterior. Gama va include

39

şi versiunea mai atletică cu 3 uşi, o versiune sport wagon, una sedan şi una cabrio cu

acoperiş electric.

Gama de motorizări va cuprinde noul motor turbo de 1.4 litri şi motorul turbo de

2.0 litri ce dezvoltă cel puţin 250 CP.

Motorul turbo de 1.4 litri va fi disponibil în versiunile de 120 CP şi 140 CP. Se

estimează că noile propulsoare vor avea un consum mai mic cu 8% decât actualele

motoare cu aspiraţie naturală de 1.6 şi 1.8 litri.

Noul Opel Astra a fost prezentat de către compania „East-Auto-Lada”, importator

oficial al automobilelor Opel în Chişinău.

Anexa 4:

Un sistem de leasing inedit pentru automobilele AUDI

Reprezentanţa Audi la Chişinău a anunţat un program de leasing la dobânzi mult

mai reduse decât mediile pe piaţă. Până la 31 decembrie 2010 automobilele de

această marcă vor putea fi procurate în leasing cu o dobândă de 1% pe termen de un

an, 2% pentru - doi şi 3 ani pentru o perioadă de trei ani.

Asta în condiţiile în care dobânzile pe piaţa de leasing oscilează între 11% şi

16%. Această oferă este valabilă în cazul unei plăţi iniţiale de 30% de la preţul

automobilului. Pe lângă dobânda lunară, cumpărătorul va mai achita la perfectarea

tranzacţiei un comision de 2.5% şi asigurarea CASCO de 4.5% din preţ, cote care nu

depăşesc cele obişnuite în cazul finanţărilor prin leasing. Mai mulţi importatori oferă

programe de leasing speciale. De exemplu, importatorul BMW vinde automobilele la

dobânzi de leasing de 9,95%, iar importatorul Range Rover a avut la sfârşitul anului

trecut o ofertă de vânzare a automobilelor în credit fără dobânzi pentru un termen de

18 luni.

40

Anexa 5:

Trade-in-ul capătă amploare

autor: M.Z.

Doi dintre cei mai mari importatori de automobile din Republica Moldova,

concernul DAAC Hermes şi Elita 5, au lansat recent campanii de vânzare a

automobilelor noi în schimbul celor la mâna a doua, sau aşa numitul sistem trade-in.

Cu alte cuvinte, dacă cineva îşi doreşte un automobil nou, aduce automobilul vechi la

salon, unde este evaluat, după care îşi alege unul nou şi plăteşte diferenţa pe loc sau

prin intermediul unui împrumut de leasing.

“Vânzări în trade-in am aplicat pe parcursul ultimilor cinci ani, dar numai în anul

trecut el a căpătat amploare. Acest sistem este o soluţie pentru piaţa automobilelor

noi, care în anul 2009 s-a comprimat cu peste 50%”, a declarat Alexandru Corsac,

director comercial al saloanelor auto Elita 5, menţionând că “pentru a atrage

cumpărători, am acceptat în anul trecut nu numai automobile de mărcile pe care le

vindem, dar şi mai vechi de 1-3 ani”.

În fiecare caz automobilul propus de cumpărător la schimb este evaluat de către

tehnicienii centrului auto. Din start trebuie să fiţi gata că vi se va anunţa un preţ cu

10%-15% mai mic decât cel de la piaţa auto. Această diferenţă va acoperi riscurile în

cazul în care nu vor fi găsiţi cumpărători.

Atragerea cumpărătorilor din piaţa automobilelor la mâna a doua este o soluţie nu

numai pentru importatori, dar şi pentru companiile de leasing. Dacă un an-doi în

urmă nici vorbă nu putea să fie să procuri în leasing un automobil mai vechi de trei

ani, acum, în cazul unor clienţi credibili, acest termen poate fi extins chiar şi până la

cinci ani.

41

Anexa 6:

75% dintre posesorii de autoturisme încheie asigurarea CASCO din proprie

iniţiativă

Conferinţa Naţională a Asigurărilor Auto desfăşurată anual la Bucureşti a ajuns

la a IV-a ediţie. Astfel, joi, 4 martie, specialiştii din domeniu au dezbătut liniile de

dezvoltare şi soluţiile optime pentru a face faţă unei perioade economice nefaste, dar

şi direcţiile de rentabilizare a pieţei de profil. Un interes major au prezentat

rezultatele sondajului de opinie realizat în premieră de MEDNET Marketing

Research Center.

55% dintre posesorii de autoturisme din România deţin poliţa de asigurare

CASCO, iar aproape 75% dintre aceştia au încheiat-o din proprie iniţiativă. Totodată,

aproximativ 52% dintre cei intervievaţi de MEDNET Marketing Research Center, în

cadrul studiului ASIBUS 2009, declară că intenţionează să îşi încheie o poliţă

CASCO sau să şi-o reînnoiască. Studiul releva şi că asigurarea de tip CASCO se află

pe locul 1 în topul preferinţelor românilor, alături de asigurarea de locuinţă, fiind

urmată de asigurările de viaţă, asigurările de bunuri, asigurările private de sănătate şi

de pensiile private facultative.

Cât de necesare consideraţi că sunt următoarele tipuri de asigurări?

Profilul principalului contractant al unei poliţe CASCO ne indică un bărbat cu

vârsta cuprinsă între 34 şi 47 de ani, cu 1-2 copii, cu studii superioare şi venit de

peste 1.000 lei. Principalele sale surse de informare despre asigurări sunt internetul,

discuţiile cu prietenii/colegii şi brokerii de asigurări. Cele mai dorite beneficii la locul

de muncă sunt: asigurarea de viaţă, asigurarea privată de sănătate, primele şi

abonamentul la o clinică medicală privată.

42

Studiul a fost realizat pe un eşantion de 801 respondenţi din Bucureşti şi 805

respondenţi din oraşele cu mai mult de 100.000 locuitori, cu vârste cuprinse între 22

şi 65 de ani. Sondajul de opinie a fost realizat prin metoda CATI (Computer-assisted

telephone interviewing).

Criza nu împiedică românii să îşi asigure autoturismele

În pofida crizei financiare din ultimul an, o bună parte dintre respondenţii unui

sondaj de opinie realizat de MEDNET Marketing Research Center şi prezentat în

premieră la Conferinţa Naţionala a Asigurărilor Auto, organizată de Media

XPRIMM, au optat pentru încheierea / reînnoirea poliţei CASCO.

Principalele motive invocate de respondenţi pentru contractarea unei poliţe

CASCO, respectiv pentru reînnoirea ei, au fost: confortul psihic şi financiar, costul

reparaţiilor sau obligaţia (pentru maşini achiziţionate prin leasing sau credit auto).

Fidelizarea clienţilor de către o companie de asigurări, în ceea ce priveşte poliţele

CASCO, se realizează, în opinia respondenţilor, prin: calitatea serviciilor (ceea ce se

traduce într-o experienţă pozitivă) sau avantajele financiare oferite. Pe de alta parte,

motivul principal pentru care un asigurat optează pentru o altă companie îl constituie

o ofertă financiară mai bună.

Dintre companiile de asigurare din Republica Moldova, la conferinţă a fost

prezentă VICTORIA Asigurări, prin dl. Sergiu Bulat, care a menţionat că „segmentul

auto-casco din RM se află încă în fază de dezvoltare în comparaţie cu piaţa

românească de asigurări. Volumul de 120.6 mil. lei prime subscrise de companiile de

asigurare în nouă luni ale anului 2009 reprezintă o cotă de 20 % din volumul pieţei

asigurărilor şi relevă un ritm lent de creştere a asigurărilor CASCO. Pentru

VICTORIA Asigurări, însă, acest produs rămâne a fi cel mai solicitat de către clienţii

săi, generând aproape 60% din prime în anul 2009 .”

43

Anexa 7:

Noi modele Lexus la Chişinău

Reprezentan a Lexus în Moldova a lansat două ma ini noi în R. Moldova. Esteț ș

vorba despre modelele GX 460 - o ma ină de clasă premium i RX 450h - un hibridș ș

unical de clasă business.

Potrivit reprezentan ei din Moldova, GX 460 combină cu succes inova iileț ț

tehnologice cu un confort unical atât pentru drumul de ora , cât i pentru traseeleș ș

lungi. Acesta este echipat cu un motor pe benzină de 4.2 litri, care propulsează 296 de

cai putere la 550 rota ii pe minut. În cadrul salonului auto din Chi inău pot fi văzuteț ș

două modele ale lui GX 460: Executive de 66 230 euro i Premium de o valoare deș

69 600. Printre altele, ma inile sunt echipate cu volan multifunc ional, sistem deș ț

acces Smart Acces i buton de pornire a ma inilor.ș ș

În cazul Lexus RX 450h, acesta are un motor care dezvoltă 299 de cai putere iș

poate ajunge la un consum de 6,6 litri de benzină în regim urban. Potrivit

informa iilor furnizate de către producător, automobilul ajunge la 100 de km/h timpț

de 7,9 secunde. RX 450h dispune de un motor hibrid, care face sunetul ma inii nul înș

timpul circula iei. Volanul ma inii con ine elemente din lemn, scaunele suntț ș ț

echipate cu sistem de ventilare, iar sistemul electronic al ma inii poate fi controlatș

prin intermediul unei telecomande. În Moldova, la compania Continent SRL, Lexus

RX 450h va avea o dotare High Luxury, cu un pre de 64 530 euro.ț

Fiecare cumpărător al ma inilor Lexus prime te o garan ie de 3 ani sau 100 miiș ș ț

km la bord./www.unimedia.md/

Anexa 8:44

Ruslan Uja, directorul companiei de taximetrie Meridian-1422: Firmele mici

de taximetrie activează în pragul falimentului

autor: Interviu realizat de Tatiana Marcu

Serviciul Taxi Meridian-1422 activează de patru ani în Chişinău. Cum a evoluat

activitatea în această perioadă şi care este situaţia pe piaţă?

Afacerea am început destul de timid, cu puţine autoturisme. Pe parcursul acestor

ani ne-am dezvoltat. Fondatorii au investit bani în imaginea companiei, în publicitate.

Cu o atitudine conştiincioasă şi o echipă bună, în prezent am ajuns printre primele

companii de taximetrie, după numărul de autoturisme şi a clienţilor deserviţi.

Ce investiţii aţi mai făcut pe parcursul acestei perioade? Spre ce au fost orientate

majoritate investiţiilor?

Majoritatea investiţiilor au fost orientate spre procurarea a 180 de autoturisme,

valoarea fiecărui fiind de 8000 euro. Totodată, s-a investit în instalaţii radio, instalaţii

de gaz, precum şi în promovarea companiei.

Care sunt rezultatele pentru anul trecut: profit, număr de clienţi?

Situaţia financiară actuală, creşterea monedei europene, rambursarea creditelor în

euro, scade din rentabilitate afacerii de taximetrie. De asemenea concurenţa mare pe

piaţă este problematică. În ceea ce priveşte clientela, în 2008 am fost clasaţi pe

primul loc, conform unui studiu specializat. În anul 2009 speram la o creştere a

numărului de clienţi, dar a fost la acelaşi nivel ca şi anul precedent. La finele anului

chiar am simţit mai acut criza economică. Zilnic înregistrăm un flux de circa 4000 de

clienţi.

45

Care sunt planurile companiei pentru anul curent? Intenţionaţi să vă extindeţi

afacerea?

Planurile vor apărea dacă trecem cu brio criza economică şi vom rezista pe piaţă.

Cu regret s-a majorat preţul la combustibil, iar de săptămâna trecută s-a majorat

preţul la piesele de schimb, care pentru noi este o problemă strigentă. Din cauza că

drumurile sunt deplorabile în mun. Chişinău, suntem nevoiţi să cheltuim sume

colosale de mari pentru piesele de schimb la autoturisme.

Care sunt principalele obiective urmărite de conducerea firmei?

Obiectivul de bază este ca compania să fie profitabilă. Totodată, să prestăm

servicii cât mai calitative în mun. Chişinău şi în regiuni, precum şi să menţinem

brandul pe piaţă.

Cum stabiliţi preţurile pentru călătorie? Ce influenţează mai mult majorarea

lor?

Compania noastră oferă preţuri pentru călătorii mai mici comparativ cu alte firme

de taximetrie din ţară, dar şi din CSI. Datorită preţurilor avantajoase, de serviciile

companiei noastre pot beneficia atât studenţii, cât şi pensionerii. În Chişinău sunt

înregistrate 30 companii de taximetrie şi fiecare stabileşte preţurile în felul său. În

prezent, costul unei călătorii este la nivelul preţului de cost. Am fost printre primele

companii de taximetrie care am efectuat instalaţii de gaz pentru autoturisme pentru a

putea diminua preţurile pentru călătorii. Din această cauză, am avut unele reproşuri

din partea altor companii, că am distruge piaţa.

Cum vor evolua preţurile la serviciile de taximetrie în anul curent comparativ cu

2009?

46

Dacă autorităţile municipale ne vor impune să achităm anumite taxe locale, vom

fi nevoiţi să majorăm preţurile pentru călătorii pentru a reuşi să ne menţinem pe piaţă.

Oricum, politica noastră de bază este să menţinem cele mai mici preţuri de pe piaţă

pentru a fi cei mai accesibili.

Actualmente reţeaua de taximetrie s-a extins. În opinia DVS., care este

concurentul principal al companiei?

Pe piaţa de profil sunt patru companii mari, care au acelaşi număr de autoturisme,

acelaşi sistem de preţuri, etc. Acestea sunt serviciul de taximetrie 1422, 1499, 1448,

1474 – fiind concurenţii de bază ai companiei noastre.

Care sunt cele mai stringente probleme cu care vă confruntaţi în activitatea Dvs?

Lipsa lucrătorilor, în special a celor calificaţi, este o problemă majoră pentru

compania noastră. Şoferii profesionişti pleacă peste hotare şi lucrează pentru

companiile mari de transport. O altă problemă este faptul că companiile de finanţare

refuză să acorde credite. Domeniul de transport este unul din cele mai complicate

activităţi de administrat.

Care sunt perspectivele acestei pieţe dar şi a companiei?

În prezent firmele mici de taximetrie activează în pragul falimentului şi în

perspectivă vor ieşi de pe piaţă. Astfel, autorităţile municipale ar trebui să facă un

număr limitat de autoturisme, cum se practică în ţările europene.

În ce localităţi din Moldova mai există serviciul de taximetrie 1422?

47

Serviciul de taximetrie 1422 poate fi apelat din orice localitate a Moldovei.

Această afacere este rentabilă în Moldova?

La moment rentabilitatea unei astfel de afacere este minimă, deşi se fac investiţii

mari şi sunt procurate numeroase autoturisme. În prezent situaţia s-a modificat şi

complicat, iar afacerea necesită cheltuieli mari.

Echipa este unul dintre punctele forte a companiei

Câte ore munciţi pe săptămână şi cam cum arată o zi tipică de lucru?

Lucrez toată săptămâna, cu excepţia zilei de duminică, circa 12 ore pe zi.

Dimineaţa încep cu o şedinţă, revizuirea tuturor activităţilor pentru ziua respectivă,

verificarea autoturismelor, etc.

Ce pasiuni aveţi, ce vă relaxează, ce vă place să faceţi într-o zi liberă sau

concediu?

În concediu plec la odihnă la mare, la ţară. Pasiune – practic fotbalul. Compania

noastră are o echipă de fotbal pe care o susţinem.

Cât de importantă este echipa pentru a contoriza în final şi succesului personal?

În compania noastră, echipa este unul dintre punctele forte pentru a ne dezvolta.

Am format o echipă tânără care a dorit să se afirme.

Cât de mult ţineţi cont de branduri în calitate de consumator?

48

50/50.

Călătoriţi gratuit cu serviciul de taximetrie 1422?

Practic, nici nu apelez la acest serviciu. Toţi angajaţii companiei şi rudele acestora

achită călătoriile. Unicul avantaj este că dispunem de anumite tichete pentru călătorii,

pe care le putem lua din contul salariului nostru şi putem să le oferim altor persoane.

Anexa 9:

Nicolae Ciobanu, directorul general al companiei de mobilă “Anturaj”:

Migrarea populaţie peste hotare conduce la europenizarea mobilei din Moldova

autor: Interviu realizat de Tatiana MARCU

Compania „Anturaj" a fost lansata in anul 1997 şi reprezintă unul dintre

producătorii de top de pe piaţa mobilei Republicii Moldova. Cum a evoluat

activitatea companiei pe parcursul acestor ani?

"Anturaj" şi-a început activitatea prin oferirea clienţilor mobilierului de lux

importat din Italia, un mobilier caracterizat prin calitate şi design exclusiv. Apoi a

început concurenta pe piaţă, iar populaţie cu câştiguri mari erau foarte puţini. Astfel,

cerinţele pieţei au creat necesitatea organizării unei secţii de producere proprie,

pentru a propune un mobilier calitativ dar la un preţ mai redus. În anul 2002 a fost

creată fabrica de mobilă "Anturaj" ce a reprezentat unul din marele noastre succese

pe piaţă. Fondarea acestei fabrici a permis confecţionarea mobilierului autohton la un

preţ mai mic, dar în acelaşi timp de o calitate înaltă, prin urmare determinând

reducerea preţurilor la mobilă oferită de Anturaj cu 30%-40%. În prezent, avem unul

din cele mai mari saloane de mobilă, o fabrică de producere proprie, o bună

experienţă în spate, şi clienţi mulţumiţi.

49

Totodată, în 2001 am inaugurat unul dintre cele mai mari saloane de mobilă

pentru oficiu Anturaj - Office, punând la dispoziţia cumpărătorilor birouri

directoriale, semidirectoriale, birouri operaţionale, biblioteci, fotolii.

Ce investiţii aţi făcut în 2009 şi care este planul de investiţii pentru anul curent?

Spre ce sunt orientate majoritatea investiţiilor?

Majoritatea investiţiilor sunt orientate spre procurarea sculelor şi aparate moderne

pentru producerea mobilei. Întotdeauna procurăm aparate noi pentru a obţine calitatea

înaltă a mobilei. Mai investim în marketing şi capitalul uman. Valoarea investiţiei în

2009 doar în utilaj a fost de circa 250 mii euro. În anul curent planificăm să facem

investiţii mai mici, din cauza crizei în construcţii, care se răsfrânge şi asupra pieţei de

mobilă.

Care este volum de vânzări anual şi ritmul de creştere înregistrat?

Anual, volumul de vânzări a mobilei noastre creşte cu 30-35%. Anul trecut, nu

am reuşit să înregistrăm această creştere din cauza crizei economice. Am reuşit să

câştigăm câteva licitaţii pentru producerea mobilei, care ne-au salvat situaţia în

companie.

Cum vedeţi evoluţia pieţei de mobilă în anul curent, inclusiv în compania

„Anturaj”?

Pentru piaţă am prognoze triste. Nici în Europa nu vor fi creşteri semnificative a

pieţei de mobilă, poate doar 1-2%. În România, care este o ţara-barometru pentru

Moldova, va înregistra în anul curent o diminuare a volumului de producere şi

vânzări a mobilei. În Moldova, putem să ne aşteptăm la o rază de lumină pentru piaţă.

Criza a lovit în toate sectoarele, iar piaţa de mobilă creşte atunci când evoluează şi

50

alte domenii. În anul curent avem deja alţi demnitari la conducerea ţarii, care promit

investiţii financiare din străinătate şi ar genera o accelerare în alte segmente ale

economiei. Totodată, noul Guvern promite majorarea salariilor la bugetari. Respectiv,

dacă toate acestea se vor produce, populaţia va avea bani pentru aşi procura şi

mobilă.

În ceea ce priveşte prognozele pentru compania „Anturaj”, sunt destul de

optimist. Încercăm să extindem sortimentul, să implementăm nişte mecanisme noi şi

mai agresive de abordare a pieţei. Ne vom mări eforturile pentru a cerceta sectorul de

apartamente, de birouri pentru a stabili oferta pe care am putea să le propunem.

Vânzările merg mai bine la mobila pentru casă sau oficii?

Promovare se face 70% pentru mobila de casă şi 30% - de birou, iar vânzările

sunt inverse. La mobila de birou se lucrează mai mult cu clienţii corporativi, respectiv

sunt comenzi mai mari ca volum, dar şi financiar. Totodată, avem o mare experienţă

pentru producerea mobilei la instituţiile de învăţământ. Anul trecut am câştigat o

licitaţie, în urma căreia am înzestrat cu mobilă 200 de grădiniţe din toată ţara.

În anul curent, care sunt principalele tendinţe în industria mobilei?

Datorită faptului că moldovenii deja circulă mai des în alte ţări, observă trandurile

europene la mobilă. La întoarcere, vor să-şi facă mobilă asemănătoare, însă nu-şi dau

seama că acele lucrări aveau un preţ dublu sau chiar triplu, decât suma pe care poate

el să o ofere pentru comanda de producere. Deseori suntem nevoiţi să aducem lumea

la realitate şi să le propunem mobilă după buzunarul fiecăruia.

51

Tendinţele în crearea mobilei sunt bazate pe stilul modern, însă nu se dezice de

clasic. Adică, se produce mobilă în stil clasic, însă la standarde avansate, moderne şi

culori vioaie.

Atât la mobilierul de birou, cât şi cel de casă, se bazează pe culori deschise,

pastelate, combinaţie de lemn-metal, lemn-sticlă, cu forme abstracte pentru a da

senzaţie locuinţei că este transparentă. Dulapurile sunt mai puţin solicitate pentru

case sau apartamente. În prezent, se creează o odaie-garderobă special amenajată cu

rafturi, sertare şi cuiere pentru a păstra îmbrăcăminte şi încălţămintea.

Cât de des moldovenii solicită exclusivitatea mobilei, sau mai mult se bazează pe

standard?

În majoritatea cazurilor se solicită exclusivitatea mobilei. Însă nu se solicită

exclusivitate totală a mobilei, cum ar fi, dacă am produs un model de mobilă pentru o

persoană, să nu am dreptul să o comercializăm altcuiva. În multe cazuri se solicită

mobilă la comandă. Este un factor pozitiv, deoarece dacă se va solicitat mobila

standard, atunci am putea produce sute de mii de unităţi identice. Pentru comanda

individuală este necesară design, alegerea materialelor, execuţie şi responsabilitate

mai specială. Pe de o parte, comenzile individuale creează un risc a erorilor de

realizare a mobilei, care ne îngreunează munca şi în consecinţă produsul este mai

costisitor.

Care este cota de piaţă a companiei? Cine este concurentul Nr.1 al Anturaj?

Nu avem concurenţi nr.1, pentru că concurăm cu mai multe companii pe acest

segment de piaţă, iar cu majoritatea suntem prieteni. Compania Anturaj are un

domeniu mai specific decât alte companii, pentru că importăm mobilă, dar şi

producem. Pe când concurenţii noştri ori produc, ori importă mobilă. De multe ori

52

sunt modele de mobilă interesante din import, dar care pot fi reproduse în Moldova

cu mici diferenţe şi care generează un preţ mai mic.

Din cauza crizei economice, în prezent nu cunoaştem exact care este cota de piaţă

a companiei Anturaj.

Consumatorul din Moldova preferă mai mult mobila locală sau de import?

Consumatorul cu venituri mari, preferă mobila din import, care se consideră una

de lux. Însă, mobilă necalitativă se produce şi peste hotare, chiar şi în Italia, care este

considerată ţara unde se produce cea mai calitativă mobilă. La fel este şi mobila

produsă în Moldova. Noi lucrăm cu aceleaşi tehnologii şi instrumente moderne de

producere a mobilei, ca şi cele de peste hotare. Mobila trebuie să corespundă preţului

casei. Dacă e o casă de lux, respectiv şi mobila trebuie să fie la nivel. Pe când, dacă e

un apartament micuţ, trebuie şi mobilier corespunzător.

La ce nivel este piaţa de mobilă din Moldova comparativ cu alte ţări?

Am analizat piaţa de mobilă din alte ţări şi am constatat că în România şi Rusia au

început să crească segmentul de populaţie cu venituri medii. În România acest

segment s-a dezvoltat în toată ţara, pe când în Rusia doar în oraşele mari. În R.

Moldova situaţia este mai deplorabilă, deşi în ultima perioadă a început să crească şi

la noi segmentul de populaţie cu venituri medii şi chiar mari. Însă această creştere nu

se datorează creşterii economiei sau a afacerilor, ci a remitenţelor de peste hotare.

Moldovenii care lucrează peste hotare au început aşi procura apartamente în Moldova

şi, respectiv, a crescut şi piaţa de mobilă.

Care sunt principalele bariere cu care se confruntă piaţa şi cum ar putea fi ele

soluţionate?

53

Principala barieră este că nu avem nicio protecţie faţă de producătorii

neautorizaţi. Sunt o sumedenie de „firme” care produc necalitativ mobila, iar clientul

observă târziu ce produs a cumpărat. Această mobilă se comercializează la un preţ

redus, astfel creând o concurenţă neloială pentru producătorii autorizaţi. La fel este şi

în cazul unei licitaţii, se ia în consideraţie preţul, mai puţin calitatea. O altă barieră

este că populaţia acum este „amortizată” din cauza crizei. Respectiv şi capacitatea de

cumpărare a mobilei este redusă. Totodată, o barieră este şi faptul că hotarele R.

Moldova cu alte ţări este închisă, iar viză să obţii este foarte complicat. Din această

cauză nu putem să ne deplasăm la expoziţiile internaţionale de mobilă.

Supraofertă de mobilă calitativă nu există

Ce mobilă are în casă Nicolae Ciobanu?

Am mobilă în stil modern, la fel ca şi apartamentul. Mobila este din lemn natural,

de culoare nisipiu. În camera copiilor este o mobilă mai stilizată, cu combinaţie de

culori verziu-salat cu lemn deschis şi albastru închis. Bucătăria este de culoare

violetă. Majoritatea mobilei este italiană, restul este produs de compania Anturaj.

Cum vă petreceţi timpul liber?

Deşi nu-mi place sportul, dar practic sala de sport şi înnotul de doi ani. Îmi place

să vizitez casa părintească pe care o îngrijesc şi este la distanţa de 40 km de Chişinău.

Vara ne petrecem majoritatea week-end-urilor.

Ce sfaturi le-aţi da tinerilor care doresc să înceapă o afacere asemănătoare?

54

Cu regret, în ţara noastră s-a creat o atitudine pesimistă a tinerilor faţă de lansarea

unei afaceri. Tinerii nu au curajul, voinţa, dar şi cunoştinţele necesare pentru a începe

o afacere şi cred că nu se vor putea afirma în ţară. De aceea majoritatea vor să plece

peste hotare. Guvernul ar trebui să se implice serios pentru a stimula tinerii să rămână

în ţară şi să dorească să-şi lanseze afaceri. Tinerilor care doresc să-şi lanseze o

afacere asemănătoare ca compania Anturaj, să ştie că există loc pe piaţă şi trebuie să-

şi găsească nişa necesară. Supraofertă de mobilă calitativă nu există în Moldova.

Tinerii trebuie să studieze, să fie ingenioşi, ageri şi să vrea să muncească. Orice

afacere se dezvoltă doar prin multă muncă.

Intenţionaţi să lăsaţi moştenire această afacere copiilor DVS?

Desigur că aşi vrea. Încet-încet, încerc să-i implic în această afacere. Însă, cu

copiii trebuie să fim foarte atenţi în ceea ce priveşte alegerea profesiei, pentru că şi ei

au viziunea şi concepţia lor de viaţă. Feciorul cel mare are 24 ani şi încerc să-l

familiarizez cu afacerea, dar nu îl forţez. Îi ascult propunerile şi doleanţele pentru

dezvoltarea afacerii. Însă, dacă va avea capacităţi mai bune şi mai serioase în alt

domeniu de activitate, atunci nu-l voi obliga să continue această afacere. Ba mai

mult, poate chiar să reprofileze activitatea companiei.

Unde şi cum vă vedeţi peste 10 ani?

Peste 10 ani mă văd refugiat la casa părintească.

Anexa 10:

Eugen Sârbu, directorul general al companiei „Focus Sat”: Până la finele

anului intenţionăm să ajungem până la 35 mii de abonaţi

autor: Interviu realizat de Tatiana Marcu

55

Sectorul de telecomunicaţii şi informatică este unul dintre cele mai dinamice din

R. Moldova, care este situaţia pe segmentul TV digital prin satelit pe care activaţi?

În R. Moldova Focus Sat este prima şi la moment unica companie care prestează

servicii TV digital prins satelit. Mai există companii care prestează astfel de servicii,

dar nu au licenţe pe teritoriul Moldovei. Piaţa este demult pregătită pentru TV digital

prin satelit, însă a fost deservită doar de companii care prestau servicii TV prin cablu.

De fapt, piaţa ţintă a companiei Focus Sat sunt regiunile unde reţelele de televiziune

prin cablu nu reuşesc să emită, în special în zonele rurale. În Republica Moldova

avem ca partener strategic cea mai mare reţea TV prin cablu – Sun Communications,

care deserveşte zonele urbane, cu o densitate mare de populaţie. În zonele urbane, TV

prin cablu este mai economic fezabilă, însă noi deservim regiuni unde televiziunea

prin cablu nu este suficient de dezvoltată. În prezent în Moldova activează circa 160

companii TV prin cablu.

Care sunt rezultatele pentru anul 2009? Care sunt prognozele pentru 2010?

Deşi compania Focus Sat şi-a început activitatea în anul 2007, până în luna

noiembrie 2009, a fost într-o fază de stagnare. Pe parcursul acestei perioade am

înregistrat doar circa 2000 de clienţi, din cauza ofertelor neadecvate pieţei,

marketing, si alte probleme interne cu care s-a ciocnit administratia companiei. În

luna noiembrie 2009 au fost implicati noi investori in rindul asociatilor companiei

Focus Sat şi s-a efectuat o reorganizare. Astfel, am avut posibilitatea să ne dezvoltăm

mai rapid, să extindem grila de posturi TV pentru toată ţara. Respectiv, creşterea

numărului de clienţi a fost mai rapidă. In perioada noiembrie-februarie, numărul

abonaţilor a crescut rapid, ajungând la 1500 persoane lunar. Începând cu luna martie

curent, am început o campanie de promovare, care a condus la conectarea a câte 90-

100 clienţi zilnic.

56

Până la finele anului 2010 intenţionăm să ajungem până la 35 mii de clienţi.

Cât la sută din clienţi sunt din municipiul Chişinău şi câţi din celelalte localităţi

ale R. Moldova?

Aproximativ 30% sunt din capitală şi ceilalţi din alte localităţi ale ţarii.

Ce investiţii intenţionaţi să faceţi în anul curent? Spre ce vor fi orientate

majoritatea investiţiilor?

Pentru anul 2010 sunt preconizate investiţii în valoare de 2 mln euro, care vor fi

orientaţi în dezvoltarea companiei: procurarea şi instalarea echipamentelor,

marketing, extinderea grilei de posturi şi majorarea numărului de clienţi.

În opinia DVS, care este concurentul nr. 1 al companiei Focus Sat? Care sunt

prognozele pentru următorii ani în ceea ce priveşte concurenţa?

Cu regret, concurenţii nr. 1 sunt operatorii care activează ilegal pe aceeaşi nişă cu

noi şi au numeroase încălcări ale legislaţiei. Astfel, aceştia economisesc pentru unele

cheltuieli legale, stabilesc un preţ mai mic pentru pachetele TV, însă calitatea emiterii

este joasă.

Strategia noastră de luptă cu concurenţa neloială este de a oferi clienţilor un

serviciu mai bun şi avantajos. Totodată, dorim ca informaţia despre compania noastră

să ajungă la cât mai mulţi clienţi din Moldova.

Care este rentabilitatea investiţiilor pe segmentul de piaţă în care activaţi?

57

Investiţiile pe care le-am făcut şi le vom face în compania noastră, sperăm să le

recuperăm până în anul 2013.

Care este volumul pieţei şi cota de piaţă a companiei Focus Sat?

60% din intreaga populatie a Republicii Moldova locuieste in zone rurale ce

prezinta aproximativ 680 mii de locuinte. Aceasta zona este foarte slab acoperita de

retele de televiziune prin cablu, iar in cele mai dese cazuri unica sursa pentru

vizionarea televiziunii sunt antenele de satelit piratate. Acestea nu pot oferi nici unul

din posturile autohtone, iar posturile TV de rating se codeaza frecvent. Situatia este

similara si in sectorul privat urban ce prezinta aproximativ 100 mii de locuinte

aditionale. Focus Sat este solutia perfecta pentru aceste persoane.

La moment, cota de piaţă a companiei Focus Sat este foarte mică, pentru că am

început să fim mai activi doar din luna noiembrie 2009. Oferta curenta a companiei

de a conecta orice abonat in Republica Moldova absolut gratuit va schimba esential

prezenta noastra pe piata.

Ce proceduri de fidelizare a clienţilor utilizaţi? Cum identificaţi gradul de

satisfacţie a clienţilor?

Cel mai important este faptul că creşte numărul de clienţi care devin abonaţii

noştri şi nu există care pleacă. Pachetele TV sunt extinse în fiecare lună.

Mizaţi pe unele posturi TV care nu sunt incluse în pachetele concurenţilor?

58

La moment mizăm pe posturile TV străine, care nu sunt la concurenţii noştri, cum

ar fi: Discovery, RTR. Avem o platformă care este bazată pe grila a Focus Sat

România, care include numeroase posturi TV româneşti.

Care sunt, în opinia DVS, principalele probleme pe piaţa internă a televiziunii

prin satelit şi cum pot fi acestea soluţionate?

Cea mai mare problemă este concurenţa neloială. Reţelele de televiziune prin

satelit care economisesc pe unele evaziuni fiscale, licenţa pentru emiterea unor

posturi TV. Totodată, în fiecare lună, aceste companii colectează bani „cash” de la

clienţi săi, pentru prestarea serviciilor TV. Astfel, declară la autorităţi un număr mai

mic de clienţi.

Cu ce probleme se confruntă potenţialii clienţi ai Focus Sat?

Instalatorii noştri sunt bine instruiţi şi le explică totul amănunţit potenţialilor

clienţi, pentru ca aceştia pe viitor să nu întâmpine probleme.

Cum vedeţi piaţa peste 5-10 ani, care sunt prognozele Dvs. pe termen lung?

În cinci ani vor mai intra pe piaţa din R. Moldova şi alţi operatori pe segmentul

TV digital prin satelit, cu ajutorul cărora sper să facem un parteneriat pentru a ne

putea lupta cu concurenţa neloială. În următorii ani sectorul de telecomunicaţii şi

informatică se va dezvolta foarte rapid, iar pe lângă televiziune digitală prin satelit

vor apărea şi alte oferte.

Focus Sat din Moldova, este companie membră a grupului UPC, la fel ca şi cea

din România? Care sunt planurile acestui grup pentru Moldova?

59

Focus Sat din Moldova nu este membră a grupului UPC, deşi iniţial a avut

tangente cu compania Focus Sat din Romania. Fondatorii acesteia au decis să vândă

afacerea lor din România grupului UPC, iar reprezentanţa din Moldova a fost

reorganizată şi s-au făcut investiţii din partea unor parteneri noi. Astfel, s-a decis ca

Focus Sat din Moldova să fie un proiect independent de cel din România.

Peste 10 ani Focus Sat va deveni o companie de succes

De ce aţi devenit un conducător? Ce factori au impulsionat decizia Dvs.?

Până a ajunge la această funcţie, am activat ca manager la compania Sun

Communications. Oportunitatea de a deveni director general a companiei Focus Sat, a

apărut în momentul reorganizarii din Noiembrie 2009. Propunerea mi s-a părut

interesantă şi am văzut perspectivă în această companie.

Succesul cel mai memorabil.

Un succes foarte mare sunt studiile pe care le-am făcut în SUA. Am absolvit două

facultăţi într-o universitatea prestigioasă din Statele Unite ale Americii.

Unde şi cum vă vedeţi peste 10 ani?

Republica Moldova are un mediu de afaceri extrem de dinamic si aceasta a fost

una din cauzele principale pentru care am decis sa ma intorc din Statele Unite. Nu pot

spune cu precizie ce voi face peste 10 ani si defapt acest lucru imi place nespus.

Ceea ce priveste compania Focus Sat, sunt singur că in viitorul cel mai apropiat

aceasta va deveni o companie de succes în Republica Moldova, în ceea ce priveşte

segmentul de piaţă pe care activăm.

60

La domiciliu, sunteţi conectat la Focus Sat? Achitaţi factura sau totul e gratis?

Sunt conectat la Focus Sat. Pentru angajaţii companiei pachetul TV este gratuit.

Cum vă relaxaţi în afara orelor de muncă?

Pe parcursul săptămânii practic sportul şi cind am mai mult timp, incerc sa ma

vad si cu prietenii. Weekend-urile sunt mai diverse caci nu iubesc monotonia.

Anexa 11:

Piaţa serviciilor fitness se va stabiliza în acest an după o cădere de 20% în

2009

autor: Mark Zemtsovsky, ECONOMIST

Radu Olărescu, director marketing Niagara Orange Fitness, susţine că menţinerea

în formă nu face parte din topul cheltuielilor care sunt optimizate pe timp de criză.

Din această cauză el se arată optimist referitor la evoluţia din anul 2010.

Putem spune că afacerile de fitness în Republica Moldova pot fi numite o

industrie?

Dacă e să comparăm cu situaţia de acum cinci ani se poate spune că industria

serviciilor fitness a devenit o industrie în Republica Moldova. Cinci ani în urmă erau

două săli şi 2000 de persoane în Chişinău care făceau fitness, în acest an numărul lor

va ajunge la 8000 de persoane. Aceasta se poate spune şi reieşind din numărul de

fitness centre, dar şi reieşind din dotările acestor centre. De patru ori pe an mergem la

diferite fitness-conferinţe internaţionale care durează câte o săptămână, unde se adună 61

reprezentanţi ai industriilor fitness din diverse ţări. În cadrul acestora se face schimb

de experienţă în industria fitness, noi utilaje, noi strategii de antrenamente, noi

strategii de marketing.

Cum a evoluat industria fitness-ului în Republica Moldova în anul trecut?

A fost un an destul de complicat. Un an în care vânzările au scăzut cu circa 15%-

20%, în mare parte din cauza persoanelor juridice care au redus din bonusurile oferite

top-managementului şi a altor lucrători. În acelaşi timp în Moscova, Bucureşti şi Kiev

căderea pieţei a fost de 40%. Se vede că acolo piaţa a fost presată de situaţia

psihologică în jurul crizelor de afaceri. A apărut un nou jucător care a mai îngustat

piaţa, dar s-a încheiat pe o notă pozitivă. Cel puţin noi, Niagara Orange Fitness şi

Orange City Fitness ne-am îndeplinit planurile pe care ni le-am pus la început de an.

Mai mult decât atât, am reuşit să realizăm planurile noastre de reutilare a sălilor de

fitness şi dotare cu noi utilaje. În plus, am reuşit să investim şi în perfecţionarea

antrenorilor.

Au fost schimbări de auditoriu? Auditoriul VIP a migrat la servicii mai

accesibile sau nu?

Nu au fost înregistrate astfel de migraţii. Asta pentru că persoanele care fac sport,

fie şi de diferite categorii de venituri, au această cultură în sânge. În plus, ei devin

dependenţi, în sensul bun al cuvântului, de exerciţii fizice, care îi menţin într-o formă

bună, dar şi le oferă o relaxare psihică. Fitness-ul nu face parte din topul capitolelor

de cheltuieli care au fost optimizate. El este la acelaşi nivel cu sănătatea. Dacă

medicul îţi prescrie înotul, atunci optimizezi şi găseşti mijloace pentru aceste

antrenamente.

Ce măsuri aţi întreprins pentru a reduce contractarea pieţei?

62

Sigur că cele mai eficiente instrumente sunt campanile pe care le organizăm în

fiecare lună. Campanii de loialitate pentru clienţii existenţi, dar care îi fac pe ei să-şi

aducă prietenii la fitness. O altă latură este oferirea unei game mai largi de servicii la

acelaşi preţ.

Ce prognoze aveţi pentru 2010?

Noi credem că piaţa serviciilor fitness în acest an se va stabiliza şi vor fi

înregistrate creşteri nesemnificative la sfârşitul anului. Fitnessul este o modalitate

sănătoasă de petrecere a timpului. Cred ca stabilizarea şi poate o posibilă creştere va

fi asigurată din atragerea unor noi clienţi. Avem destule rezerve pentru creştere. Dacă

în alte state fac fitness regulat în jur de 8%-13%, la noi acest indicator este de circa

1%. Acum numărul optim de clienţi pentru Niagara Orange Fitness este 2200 de

persoane la o capacitate sub 3000 de persoane pe o suprafaţă de 6500 de metri.

Capacitatea Niagara City Fitness este la moment de 1700 de persoane cu o rezervă la

fel de mare, pe o suprafaţă de 2500 de metri păstraţi.

În plus, vom continua să organizăm o serie de campionate la diverse probe între

amatorii de fitness din Chişinău şi Bălţi, fotbal, tenis, scvosh, înot etc. Acestea nu au

un substrat comercial şi sunt organizate mai mult pentru a promova cultura fitness-

ului în Republica Moldova. Cred că va fi un an liniştit pentru acest domeniu.

Anexa 12:

Bogdan Muraru, director „Avon Moldova”: Nu cred că o femeie va înceta să

utilizeze produse cosmetice din cauza crizei

autor: Interviu realizat de Tatiana Marcu63

Avon este pe piaţa Moldovei din 2001. Cum au evoluat afacerile companiei pe

piaţa moldovenească?

Afacerile companiei Avon în Moldova au evoluat foarte frumos, peste aşteptările

pieţei. Pe parcursul acestor ani, s-a dezvoltat canalul de vânzare directă şi odată cu

acesta a crescut şi compania. Evident, în prezent comercializăm mult mai mult decât

în primii ani de activitate. Dezvoltarea businessului în Moldova este în direcţia

evoluţiei pieţei de cosmetice.

În prezent, trebuie să împărţiţi piaţa şi cu alţi producători de cosmetice cu strategii

asemănătoare de vânzări – Oriflame, Mary Kay. În context, la cât apreciaţi cota de

piaţă Avon şi ce politici aplicaţi pentru a o menţine, dar şi a o extinde?

Avon este lider pe piaţa de cosmetice din Republica Moldova cu o competiţie

accerbă din partea companiilor de vânzări directe.

Referitor la politicile pe care le aplicăm, ne place să fim o companie care creează

ritmul pe piaţă. Încercăm să avem cele mai bune produse la cele mai accesibile

preţuri pentru clienţi, să avem competiţie, forţe de vânzari, să dispunem de cele mai

bune servicii pe piaţă. În acelaşi timp încercăm să fim aliniaţi cu dezvoltarea

companiilor concurente. Întotdeauna ştim ce fac concurenţii noştri, la fel cum şi ei

ştiu ce facem noi.

La cât apreciaţi volumul pieţei interne de cosmetice şi care este ritmul anual de

creştere?

Toate companiile contestă aceasta, pentru că nu există o statistică privitor la

volumul de piaţă. Noi plătim pentru a afla astfel de informaţie. Orice companie

multinaţională care este prezentă pe piaţa Moldovei, are stabilit un obiectiv de

64

vânzări pe care trebuie să-l urmeze. Acest obiectiv, este în general aliniat la nivelul

de piaţă. Anul trecut piaţa produselor cosmetice s-a diminuat cu circa 10%,

comparativ cu anul 2008. Pentru anul curent estimez o menţinere a pieţei la nivelul

anului 2009, la fel ca şi volumul de produse cosmetice. Nu cred că o femeie nu se va

îngriji mai mult sau nu va folosi produse cosmetice din cauza că există criză. Poate că

nu va procura produse cosmetice costisitoare sau multe la număr, dar o femeie, dar şi

un bărbat oricum vor folosi produse cosmetice de îngrijire zilnică.

Care sunt rezultatele pentru anul 2009: vânzări, numărul de clienţi, profit?

Voi răspunde foarte interesant la această întrebare, adică nu voi răspunde. Cu

regret, legislaţia Republicii Moldova nu prevede obligativitatea publicarii rezultatelor

financiare de către companii. Pană la 31 martie a fiecărui an, orice companie este

obligată de către stat să depună rezultatele financiare ale anului precedent la

Inspectoratul fiscal. Toţi depun aceste rezultate, însă ele nu se fac publice. De aceea,

dacă voi face publice rezultatele companiei noastre, reiese că le voi spune direct

competitorilor noştri ce am realizat. La fel şi concurenţii nu divulgă această

informaţie. Nu avem surse directe prin care am putea afla informaţia concurenţilor,

decât doar surse alternative prin care aflăm cotele de piaţă ale altor companii la nivel

de regiune sau european. În Moldova, nu putem afla această informaţie, dar nici

rezultatele pe luna sau anul precedent ale altor companii în domeniu.

În anul 2009 am depăşit cu brio criza şi nu au fost afectaţi angajaţii în compania

Avon, nici nivelul salarial. Ba mai mult, angajaţii au primit câte un bonus pentru

performanţa din anul 2009, fiindcă au reuşit să realizeze performanţe deosebite

pentru companie pe piaţa din Moldova.

Care sunt planurile pentru anul curent, inclusiv cele investiţionale?

65

Planurile pentru anul curent sunt orientate în trei direcţii majore: energizarea

broşurilor – a le face mai frumoase şi mai atractive pentru a majora forţa de vânzare .

A doua categorie este investirea în imaginea companiei la nivel local şi mondial. În

continuare vom face promovarea companiei Avon, atât prin mass-media, cât şi prin

intermediul forţei noastre de vânzări. Vom continua să investim în acţiunile caritabile

pe care le desfăşurăm: lupta împotriva cancerului la sân şi campania împotriva

violenţei domestice. Acestea sunt nişte proiecte prin care nu facem profit, dar

comercializăm nişte produse prin intermediul cărora sunt adunaţi bani pentru a fi

donaţi. Populaţia trebuie să cunoască că există un risc de evoluţie a acestor probleme,

sau cel puţin să poată vorbi deschis despre ele. Totodată, în anul curent vom încerca

să mărim viteza cu care produsele noastre ajung la client. Suntem o companie care

vinde produsele prin comandă, aduse direct la client. Astfel, vom încerca să

micşorăm perioada de aşteptare a produselor livrate.

Cum apreciaţi piaţa produselor de cosmetice din Republica Moldova, care vor fi

principalele direcţii de dezvoltare în viitor?

Raportat la nivelul de populaţie din Republica Moldova, piaţa este la nivel de

creştere şi poate fi mai mare decât este la moment. Majoritatea femeilor din R.

Moldova folosesc produse de îngrijire zilnică, ceea ce este un lucru foarte bun. Când

afirm acest fapt, compar şi cu experienţele mele anterioare, am lucrat şi în România,

cunosc şi alte pieţe, mă uit la femei pe stradă, dacă sunt machiate, dacă au unghiile

îngrijite. Indiferent de vârstă, se observă că femeile au grijă de aspectul lor şi este o

tradiţie bună. Avem o direcţie foarte clară – să oferim consumatorului acele produse

cosmetice de care are nevoie, la preţuri atractive şi competitive pe piaţă. Aş dori ca

majoritatea clienţilor să aleagă compania noastră.

Putem vorbi în prezent de o saturaţie a pieţei sau mai există rezerve?

66

Sub nicio formă nu putem vorbi de o saturaţie a pieţei de cosmetice. Piaţa

Moldovei urmează să crească, vor începe să apară investiţii, noi locuri de muncă,

oamenii vor începe să câştige mai mulţi bani, ceea ce înseamnă că vor avea

posibilitatea să cheltuie mai mult, inclusiv pe produsele cosmetice. Odată cu creştere

economică a statului, va creşte şi piaţa de produse cosmetice.

Avon examinează posibilitatea deschiderii unor unităţi de producere în R.

Moldova sau strategia pentru Moldova este axată doar pe vânzări?

Avon nu prevede să deschidă o unitate de producere în Moldova. Strategia

noastră nu este axată doar pe vânzări, ci încercăm să asigurăm calitatea produselor.

Din acest motiv, există doar câteva puncte în lume unde se produc produsele noastre

cosmetice. De exemplu, există un punct de producere din gama make-up, care se află

în Germania. Toate companiile Avon din lume sunt aprovizionate din acel punct de

producere, motiv pentru care toate produsele Avon de make-up, vor fi identice atât în

Republica Moldova cât şi în altă ţară. Mai avem unităţi de producere în Polonia,

Rusia.

Pentru a avea rezultate excelente pe piaţa cosmetecilor, de ce este nevoie?

De multă muncă. Este necesară calitatea şi diversitatea produselor, de un preţ

corect pentru produse pentru ca populaţia să le poată procura. Totodată, este necesară

o echipă bună, de promovarea companiei, precum şi de o aliniere corectă a

obiectivelor. Este important să ai o creştere organică, lentă, dar să existe.

Aveţi vreun proiect la care lucraţi acum?

La nivel local, lucrăm la un proiect pe care îl vom lansa în trimestrul IV.

Totodată, lucrăm la proiectul de luptă împotriva cancerului la sân pe care vrem să-l

67

aplicăm în anul curent în R. Moldova. La nivel global, lucrăm la un proiect, “Hello

Green Tomorow”, prin intermediul căruia dorim să devenim o companie mai “verde”.

Astfel, începem să facem paşi prin a elimina hârtia şi a fi accesaţi mai mult pe

internet. Vrem să fim în pas cu timpul, poate chiar şi înaintea lui. Lucrăm la proiecte

on-line. Dacă cu cinci ani în urmă doar 5-6% din populaţia Moldovei utilizau

internetul, în prezent toate comenzile Avon se fac 100% pe internet. Aceasta

înseamnă că am eliminat hârtia prin care se efectua comanda produselor cosmetice.

Hârtia are un cost şi sunt necesari de jertfit câţiva copaci.

Sunt invidiat de toţi bărbaţii pentru că sunt înconjurat de femei

Ce face Bogdan Muraru în afara muncii?

Se odihneşte, vizitează destul de multe ţări. În afara muncii sunt soţul nevestei

mele şi un mare iubitor de pisici.

Cum e să lucrezi înconjurat de femei şi pentru ele?

Cred că sunt invidiat de toţi bărbaţii din R. Moldova pentru că sunt înconjurat de

femei şi lucrez pentru ele. Bărbatul întotdeauna a fost un susţinător al femeilor,

pentru că ele dau continuitate vieţii. În prezent lucrurile au evoluat foarte mult,

femeile au ajuns să conducă afaceri iar bărbaţii să stea acasă şi crească copii. Nu

există şi nici nu cred într-o diferenţă dintre bărbaţi şi femei. Este plăcut să ştii că prin

munca pe care ai depus-o, ai făcut o femeie mai frumoasă. Dintre angajaţii companiei

Avon, 70% sunt femei.

Credeţi cu adevărat că produsele cosmetice fac mai frumoasă o persoană sau

sunt alte lucruri care contează?

68

Depinde de ce îşi doreşte persoana. Există o mulţime de secte în lume, care nu

privesc televizorul, nu folosesc produse cosmetice crezând că ele nu le fac bine. Noi

vindem şi recomandăm produse cosmetice celor ce simt nevoia. Mai important decât

frumuseţea este sănătatea. Noi nu alegem înfăţişarea, însă putem să o facem mai

plăcută pe cea pe care o avem.

DVS. cât de des folosiţi produsele cosmetice?

Ruj nu folosesc niciodată, deşi am părul lung. (râde). Şampon şi săpun folosesc de

când mă ştiu, parfum – de când am crescut şi am voie. Dar sunt o mulţime de produse

cosmetice pe care ar trebui să le folosesc, însă nu o fac pentru că nu simt necesitatea.

Dacă la o anumită vârstă voi simţi nevoia să folosesc şi alte produse cosmetice, de

genul cremei anti-rid, o voi face fără nicio problemă.

Ce înseamnă în opinia DVS. o femeie frumoasă?

Soţia mea. Frumos este ceea ce-ţi place ţie. Toate femeile sunt frumoase,

preferinţele bărbaţilor sunt diferite. Frumuseţea nu este doar cea fizică, interiorul

femeii contează foarte mult: să aibă bunătate, respect, încredere în cei din jurul tău.

Anexa 13:

Confortul unei case rezidenţiale la preţul unui apartament de lux

Ce să faci atunci când doreşti mai mult decât un apartament, dar nici nu vreai să

ai bătaie de cap cu o casă rezidenţială? Cum să procedezi când doreşti să ai un plus de

confort în propria locuinţă, dar nu vreai să locuieşti la o margine de oraş sau să te

înconjoare o infrastructură din secolul trecut?

69

„Lupta” între amatorii de apartamente, fie şi de lux, şi deţinătorii caselor

rezidenţiale nu a început de ieri sau de astăzi. Fiecare din aceste “tabere” au

argumente pro şi contra. Deţinătorii de apartamente spun că întreţinerea acestora

costă mult mai puţin decât a unei case rezidenţiale, în plus nu ai bătaie de cap la

îngrijirea propriei ogrăzi, eşti aproape de vecini şi poţi cumpăra un apartament chiar

în imediata apropiere a centrului oraşului pentru a nu depinde de transport atunci

când doreşti să vii cu prietenii la o bere într-un restaurant din centrul Chişinăului.

Argumentele pro ale proprietarilor caselor rezidenţiale sunt confortul pe care îl

oferă o casă rezidenţială, în special cu terasă de vară şi cămin în care te poţi bucura

cu familia şi prietenii, gazon pe care se pot juca copiii şi, în general, o suprafaţă mai

mare pentru necesităţile tuturor ai casei, care este izolată şi nu vei avea probleme cu

vecinii în cazul unor distracţii mai zgomotoase ca deobicei. În plus, propriul

perimetru îţi asigură o securitate sporită a proprietăţii.

Fiecare parte vine cu argumentele ei. Pe unde pro, pe unde contra. Astfel de

discuţii sunt inutile pentru multe state occidentale unde s-a găsit soluţia. Ea este

simplă - townhouse-uri. Cu alte cuvinte, mai multe case rezidenţiale, lipite una de

alta, dar fiecare dintre care are propria intrare şi propria ogradă. În plus, de cele mai

multe ori teritoriul acestor cartiere rezidenţiale este izolată şi păzită. Chişinăul se

poate lăuda doar cu câteva proiecte de acest fel, dar care au repetat doar unele

avantaje ale modelului clasic de complex locativ de townhouse-uri.

“Compania Elita 5 are o practică vastă în domeniul construcţiilor de locuinţe.

Analizând acest segment de locuinţe am constat că la Chişinău au fost implementate

în jur de cinci proiecte de acest fel, dar de fiecare dată, fie că aceste townhouse-uri

aveau doar câte un petic de pământ sau deloc nu-l aveau, ofereau o suprafaţă

restrânsă, lipseau terase sau balcoane capabile să ofere un loc de agrement pentru

grupuri mai mari de oameni etc.”, susţine Dragoş Hâncu, şef. Departament vânzări

70

imobil şi marketing al Holdingului Elita-5, menţionând că “dorinţa de a construi un

complex clasic de townhouse-uri a condus la apariţia ideii proiectului Orange City”.

Anunţat în luna decembrie 2009, acest proiect a pornit energic, lansând vânzările

deja la începutul lunii ianuarie 2010. Complexul de townhouse-uri Orange City

reprezintă un orăşel închis în centrul istoric al capitalei, plin de verdeaţă, în imediata

apropiere a colinei Puşkin, care va oferi locuitorilor săi un stil de trai rezidenţial la

standarde occidentale. Orange City va conţine 27 de case în patru nivele cu o

suprafaţă de 350 de m.p., inclusiv mansarda, şi cu un teren adiacent de până la 300

m.p. Fiecare townhouse are câte un garaj pentru două automobile, două magazii, un

living spaţios combinat cu bucătăria şi ospătăria cu o suprafaţă de peste 50 de m.p.,

trei dormitoare de până la 18 m.p. cu două balcoane şi băi, o cameră de odihnă cu o

suprafaţă de peste 40 de m.p. şi o terasă de circa 10 m.p.

“Orăşelul Orange City oferă un număr restrâns de imobile, din această cauză aici

va locui un public mai select, cu acelaşi nivel de venituri şi de cultură generală,

auditoriul nostru fiind persoanele energice cu venituri medii şi mai înalte, cu gust,

care îşi doresc mai puţine probleme în gestionarea locuinţei, dar deja au ajuns la

nivelul să solicite un confort mai sporit ca cel pe care îl poate oferi un apartament”, a

spus Dragoş Hâncu.

Un plus de confort îl oferă spaţiul deschis al livingului şi mansardei cu terasă,

care oferă proprietarilor posibilitatea să-şi realizeze orice vis de design de interior,

nemaivorbind de faptul că una din băi are acces direct la un balcon extins care

permite persoanei din cadă să admire natura de afară.

Reprezentanţii Orange City susţin că planificarea finală a fiecărui townhouse va fi

definitivată cu proprietarul acestuia.

71

Dragoş Hâncu susţine că “cei care doresc să afle un minim de informaţii despre

complexul de townhouse-uri pot accesa site-ul www.orangecity.md, iar pentru cei

care doresc să afle mai multe, ba chiar şi să viziteze şantierul împreună cu un

consultant de al nostru, îi suntem la dispoziţie la orice oră”. “Suntem satisfăcuţi că,

odată cu anunţarea proiectului, am avut un interes stabil faţă de complexul Orange

City, chiar dacă am trecut prin mai multe runde de sărbători”, a spus Dragoş Hâncu,

menţionând că “aceasta demonstrează că interesul faţă de complexele de locuit

unicale pentru piaţa moldovenească există indiferent de starea în care se află

economia moldovenească”.

Un al plus esenţial al acestui proiect este că tot complexul de townhouse-uri va fi

amenajat şi va reprezenta o zonă verde izolată, accesul oaspeţilor nepoftiţi fiind

restricţionat. Astfel tuturor locatarilor, inclusiv oaspeţilor acestora care se vor putea

parca pe suprafeţe special amenajate pe teritoriul complexului, le va fi asigurat un

grad sporit nu numai de confort, dar şi de securitate. Complexul Orange City va fi

finalizat în luna septembrie 2011, primele 10 townhouse-uri fiind date în exploatare

până în luna septembrie 2010.

Anexa 14:

LG susţine copiii cu deficienţe de văz

Asociaţia “PRO-ARIS” întruneşte peste 50 de copii cu deficienţe de văz.

Majoritatea dintre ei provin din familii în care unul sau ambii părinţi sunt orbi.

Centrul este locul unde copiii pot să comunice între ei, să organizeze concursuri şi

serate nu doar de sărbători, ci şi în zilele de odihnă. O mare parte a timpului picii o

petrec aici, pentru mulţi dintre ei „PRO-ARIS” devenind o a doua casă. Directorul

centrului, Galina Potapova, şi ea mamă a doi copii cu deficienţe de văz, este mereu

bucuroasă să primească noi suflete în “casa” ei. Însă, cu numărul copiilor, cresc şi

necesităţile…Societatea “PRO-ARIS” activează din anul 2007, cu resurse minime.

72

Până nu demult mai multe lucruri necesare au lipsit în acest centru: frigider, cuptor cu

microunde; lucruri obişnuite pentru oricare persoană, dar vital obligatorii pentru

aceşti copii: televizor şi DVD – cu ajutorul cărora pot urmări repetat succesele de la

serate sau concursuri; centru muzical şi set Karaoke – pentru a cânta, asculta muzică

şi exersa dansuri.

Compania LG Electronics nu a rămas indiferentă la nevoile celor mai puţin

norocoşi în viaţă. Cu speranţa de le dărui micuţilor o bucurie în plus, LG o oferit

centrului “PRO-ARIS” cele necesare: Frigider, Cuptor cu microunde, Televizor şi

DVD, Centru muzical, Set Karaoke.

Compania LG Electronics a fost întâmpinată cu multă ospitalitate, căldură şi

multe zâmbete. Mulţumirile pentru daruri nu s-au lăsat aşteptate.Ca adevărate gazde,

copiii s-au pregătit de venirea multaşteptaţilor oaspeţi: cântece, versuri, dansuri,

articole croşetate şi multe altele.

Suntem fericiţi să constatăm că bunurile oferite de LG Electronics au fost o mare

bucurie pentru copii. Ne-am convins că cele mai simple lucruri le pot genera o

bucurie sinceră. Vrem să credem că am putut contribui nu doar la activitatea normală

a centrului „PRO-ARIS”, ci am făcut ca mesajul de susţinere şi compasiune să ajungă

la inimile copiilor care vreau să fie văzuţi, auziţi, apreciaţi, înţeleşi, şi, cel mai

important, acceptaţi de societate.

Anexa 15:

Mobiasbancă este marca comercială a anului 2009

Mobiasbancă – Groupe Société Générale a obţinut Premiul Mare „Mercuriul de

Aur” în cadrul concursului „Marca Comercială a Anului 2009”, la categoria

„Instituţii finan¬ciare, Produse şi Servicii”, nominalizarea „Inter”.

73

Cei 20 de ani de activitate prosperă a Mobiasbancă pe piaţa moldovenească au

creat imaginea de bancă inovatoare şi dinamică. După 2007, când banca este

achiziţionată de către Grupul Société Générale, acestei imagini i se adaugă şi

calităţile unei bănci internaţionale.

„Premiul acordat mărcii noastre este un indicator foarte important al calităţii

imagi¬nii noastre, a loialităţii clienţilor, şi este rezultatul activităţii de promovare,

timp de 3 ani, a noii mărci pe piaţa Moldovei. Dar vrem să vă spunem că în viitorul

apropiat se aşteaptă realizări şi mai frumoase, inovaţii mai interesante, care, sunt

sigur, vor fun¬damenta şi mai mult imaginea noastră de bancă sigură, bancă ce este

mai aproape de client. Or acesta este şi noul nostru slogan, pe care îl promovăm —

„Suntem alături”, a spus Jean-François Myard, preşedintele băncii.

Nu este pentru prima dată când mărcile elaborate de Mobiasbancă sunt distinse cu

premii. Chiar la prima ediţie a concursului Marca anului în 2003 Mobiasbancă a

obţinut premiul „Mercuriul de Aur” pentru marca „Mobiasbancă – Este Banca

Dumneavoastră!”. Mărcile băncii au fost remarcate în 2006: Marca comercială

„NEOS” a obţinut Medalia de Onoare pentru „Debutul Anului 2006”, iar în 2005

Marca comercială „Credit Retail” a obţinut Mercuriul de Aur pentru „Debutul Anului

2005”.

Concursul „Marca comercială a anului” este iniţiat de Camera de Comerţ şi

Industrie şi se organizează în colaborare cu Agenţia de Stat pentru Proprietate

Intelectuală, cu scopul de a releva căile eficiente de promovare a mărcilor,

originalitatea creatorilor de branduri, precum şi gradul de recunoaştere a mărcilor în

rândurile consumatorului. Aceasta este o competiţie profesionistă ce se desfăşoară

anual, din 2003.

Anexa 16:

74

Lufthansa lansează un nou zbor în Chişinău, Din 22 aprilie zboruri directe

zilnice Moldova – München

Pe 8 martie 2010 Lufthansa a anunţat lansarea noilor sale servicii pentru

destinaţiile Chişinău – München începând cu 22 aprilie 2010. Zborurile vor fi operate

zilnic, în fază iniţială cu aeronava CRJ-900, ulterior, începând cu 1 iulie, cu aeronava

mai spaţioasă Airbus A319. Configuraţia ambelor aeronave prevede locuri de clasă

Business şi Economy. Orarul cursei LH 357 prevede decolarea din Chişinău la 13:10

şi aterizare în München la 14:35 (timpul de zbor 2 h 25 min). Zborul de întoarcere

LH 3256 este programat pentru ora 09:00 – decolare din München, şi aterizare în

Chişinău la 12:20 (timpul de zbor 2 h 20 min). Serviciile au fost planificate astfel

încât să asigure pasagerilor o conexiune rapidă şi confortabilă cu numeroase destinaţii

cheie, cum ar fi New York, Washington, Boston, Tokyo, Londra, Paris, Barcelona,

Stockholm, şi multe altele.

„Cu zborurile zilnice operate de Lufthansa din Aeroportul Chişinău, ne propunem

să realizăm conexiunea între Moldova şi vasta noastră reţea globală”, a declarat

Stefan Versemann, manager general de vânzări Lufthansa în România şi Republica

Moldova. „Lufthansa este recunoscută pentru oferta de produse fiabile şi servicii de

calitate la sol şi la bord atât pentru pasagerii business cât şi pentru cei de vacanţă. Îmi

exprim încrederea că cetăţenii ţării vor aprecia serviciile noastre. În München, unul

din hub-urile noastre principale, oferim conexiuni continue spre mai bine de 115

destinaţii în 42 de ţări din întreaga lume, însoţite de facilităţi exclusive şi

infrastructură modernă”, a adăugat dl Versemann.

Deschis în 2003 în Aeroportul din München, Terminalul 2 Lufthansa asigură un

timp minim de conexiune de doar 30 minute şi dispune de şase saloane Lufthansa,

inclusiv un First Class Lounge remarcabil, oferind cele mai înalte standarde de

confort pentru odihnă şi relaxare.

75

Însuşi München este un important punct de agrement din Germania, oferind o

varietate de locuri de atracţie, cum ar fi festivalul Oktoberfest, admirabila arhitectură

din centrul istoric al oraşului, sau castelul Neuschwanstein din suburbie. Capitala

Bavariei este, de asemenea, mult apreciată de călătorii de afaceri pentru numeroasele

sale târguri internaţionale, congrese şi ca fiind gazdă a unor afaceri cu renume.

Rezervările se pot face pe pagina www.lufthansa.com sau apelând: +373 22

244083, şi, de asemenea, în casele de bilete Lufthansa în aeroporturi sau Agenţiile de

Turism IATA prin toată Moldova. Zborurile sunt valabile la un preţuri competitive

începând cu 229 Euro (all-inclusive).

Anexa 17:

Rompetrol Moldova lansează o nouă benzinărie în Chişinău

Rompetrol Moldova, companie membră a Grupului Rompetrol, a lansat o nouă

benzinărie în Chişinău, pe strada Calea Ie ilor, 75. În noua staţia Rompetrol, clienţiiș

pot găsi patru tipuri de carburanţi, conformi cu ultimele standarde de calitate ale

Uniunii Europene: benzinele Alto 101 şi Efix 95 şi motorinele Efix Diesel şi Super

Euro 5.

„Noua benzinărie este prima dintr-o serie de investiţii care vizează in acest an

extinderea reţelei de distribuţie de carburanţi Rompetrol si consolidarea activităţilor

Grupului in Republica Moldova. Astfel, strategia Grupului Rompetrol va urmări atât

asigurarea de servicii de calitate la preţuri accesibile, cat şi dezvoltarea de produse

premium în conformitate cu cele mai înalte standarde ale Uniunii Europene”, a

declarat Alexandru Coman, director general al Rompetrol Moldova.

76

Odată cu lansarea noii staţii, Rompetrol Moldova iniţiază şi o promoţie, prin care

oferă tuturor clienţilor care alimentează cu cel puţin 10 litri de carburant de la această

staţie un cadou, constând dintr-un obiect promoţional Rompetrol.

Rompetrol Moldova comercializează gamele de carburanţi Efix, destinată

protecţiei motorului, şi gama premium Alto, prin intermediul benzinei Alto 101, cel

mai performant sortiment de benzină de pe piaţa de combustibili din Rep. Moldova.

Gama Efix s-a bucurat de un succes atât local, cât şi internaţional, fiind introdusă în

România, Rep. Moldova şi Georgia în anii 2007, 2008 şi respectiv 2009. Efix

Benzină 95 şi Efix Diesel sunt combustibili în deplină conformitate cu cele mai noi

standarde ale Uniunii Europene referitoare la calitate şi emisii (Euro 5), dovedindu-şi

calitatea şi beneficiile aduse motorului.

Benzina premium Alto 101, cu o cifră octanică ridicată, oferă o pornire uşoară a

autovehiculului, o funcţionare uniformă la ralanti şi fără vibraţii în regim de turaţie

mare, precum şi o reacţie rapidă a motorului în condiţii

Anexa 18:

Rîndul electronic scurtează cozile clasice

Institu ia financiară Mobiasbancă este prima bancă din Republica Moldova care aț

implementat cu succes rîndul electronicpentru clien ii persoane fizice. Sistemul a fostț

instalat în filiala nr. 9 ”Centru” al băncii. Inova ia este pe placul clien ilor, căci aț ț

dispărut necesitatea de a sta la coada ”clasică”, astfel evitîndu-se situa iile de stres.ț

Un avantaj pentru bancă este controlul mai simplu al fluxului de clien i. Rîndulț

electronicîncepe de la terminal, la care clientul îsi alege serviciul necesar. În sală sunt

instalate două ecrane mari pe care se afi ează informa ia privind clien ii (numereleș ț ț

de ordine) care sunt deservi i la moment i cine este următorul. Eliberarea unuiț ș

ghi eu sau al unei mese de consilier se semnalează printr-un sunet special i prinș ș

afi area următorului număr de ordine din rîndul electronic.ș

77

Anexa 19:

Cine răspunde la întrebări prime te două invita iiș ț

Compania Moldcell oferă posibilitatea doritorilor de a participa la show-ul

Fabrica de Staruri 2. Cei interesa i pot trimite un sms sau apela numărul 4455 la careț

vor răspunde la întrebările despre proiect.

Anexa 20:

Automobile mai ieftine

Distribuitprul Kia Motors a mic orat cu 8% pre urile la toate automobilele deș ț

marca Kia. Doritorii î i pot alege dintre modelele Picanto, Rio, Cerato, cee d, pro ceeș

d, cee d sw, Magentis, Carens, Carnival, Sportage, Sorento, K 2700. Oferta de preț

este valabilă pentru luna martie.

Anexa 21:

Un alt fel de depozit

Universalbank a lansat, săptămîna trecută, depozitul Prosper-Prim în dolari i înș

euro. Depozitul poate fi deschis pe jumătate de an sau un an de zile, la o dobîndă de

5%-6%. Suma minimă care poate fi depozitată – 500 de UD/euro.

Anexa 22:

Reduceri de preț

Salonul de mobilă Limani a anun at reduceri de pre de 20% la mobilaț ț

comercializată. Clien ilor li se propune o gamă largă de scaune, mese, dormitoare iț ș

fotolii. Reducerile sunt valabile pîna la 30 aprilie.

Anexa 23:

Invi i un prieten i prime ti trafic gratuitț ș ș

78

Pentru utilizatorii Internet Acum existen i deja, Orange anun ă că ace tia potț ț ș

beneficia de dublu trafic gratuit atunci cînd î i invită prietenii la conectare. Clien iiș ț

se bucură de ofertă dacă au o vechime de cel pu in trei luni i pot primi pînă la treiț ș

op iuni Dublu Trafic gratiut. Op iunea Dublu Trafic este egală cu volumul traficuluiț ț

inclus în abonament.

Anexa 24:

Comanzi Ton-Ton i prime ti melodia la Ringtonș ș

Compania Unifun oferă cadouri abona ilor operatorului Moldcell. Cei careț

comandă un ton de a teptare Ton-Ton, primesc gratuit aceea i melodie ca rington înș ș

format MP3. Oferta este valabilă pînă la 15 aprilie, iar cei care doresc să beneficieze

de ea o pot face apelînd 7007 (0,25 lei/min).

Anexa 25:

Imobilul rămâne o sursă sigură de venit chiar şi pe timp de criză

autor: Victor URSU

În plină criză imobiliară există segmente de piaţă unde încă se merită să

investeşti. Unul dintre acestea este achiziţionarea apartamentelor cu o cameră şi darea

în chirie.

Pe fundalul recesiunii financiare logica spune că ar trebui să investim banii în

ceea ce e profitabil şi e stabil pe piaţă. Nicolai Ostafeiciuc, consultant la bursa

imobiliară Lara spune că dacă vrem să vindem apartamentul doar pentru a ţine banii

sub saltea nu e cea mai bună soluţie, bine ar fi să-l dăm în chirie sau să mai aşteptăm,

deoarece situaţia de pe piaţa imobiliară e o ecuaţie cu mai multe necunoscute.

Imobilul este achiziţionat de cele mai multe ori pentru a câştiga bani, mai ales că

din 2001 încoace creşterea anuală a fost de 25-30%. În prezent preţul ajunge la o

medie de circa 500 de euro pe metru pătrat. Majorarea preţurilor a fost mai

79

pronunţată decât orice creştere la bancă şi orice venit primit de omul de rând.

Businessul cu imobiliare a înregistrat o scădere semnificativă după ce criza a afectat

majoritatea sferelor economiei, ceea ce a redus din profit. “În 2009 cererea s-a redus

cu circa 30% la cele mai puţin solicitate apartamente, iar la cele cu o cameră cererea

s-a diminuat cu 20%”, explică Nicolai Ostafeiciuc.

“Dacă vrem să vindem apartamentul doar pentru a ţine banii sub saltea nu e cea

mai bună soluţie, bine ar fi să-l dăm în chirie, sau să mai aşteptăm, deoarece situaţia

de pe piaţa imobiliară de la noi e o ecuaţie cu mai multe necunoscute”. Nicolai

Ostafeiciuc, consultant la bursa imobiliară Lara

Deşi chiria a devenit de zece ani încoace un surplus de venit pentru proprietarii de

imobil, aceasta în prezent nu este decât o sursă de acoperire a cheltuielilor. “Cu câţiva

ani în urmă, omul se bucura, deoarece dacă achiziţiona apartamentul cu 10 mii de

dolari, la sfârşit de an valoarea acestuia se ridica la 13 mii de dolari, astfel câştigul

era de 30% şi plus 5% de la chirie”, precizează dl Ostafeiciuc. Darea în chirie, în

principiu, salvează puţin din scăderea preţului la imobiliare. Dacă situaţia economică

se va înrăutăţi, asta va duce la micşorarea costului apartamentelor, deoarece oamenii

fără bani nu pot cumpăra, iar cei care vând vor fi nevoiţi să accepte preţul propus.

“De exemplu, acum sunt la mare căutare apartamentele cu o cameră sau cele cu

două, deoarece sumele mari de bani achitate pentru utilităţi îi fac pe mulţi să lase

pentru altă dată investiţiile într-un apartament cu trei sau patru camere, mai ales că

50% dintre angajaţi nu primesc salarii foarte mari”, afirmă Nicolai Ostafeiciuc.

Două decenii de muncă pentru achiziţia unui apartament

Preţul unui apartament cu o cameră din capitală ajunge în prezent la o medie de

circa 30 mii de euro. Preţul este mare, deoarece dacă judecăm după salariile din

Republica Moldova nu îţi ajunge o viaţă pentru a aduna bani şi în plus sistemul de

80

creditare este anevoios. De exemplu, dacă ai împrumutat 30 mii de dolari de la bancă

la o dobândă lunară de 1.5%, echivalentul a 450 de dolari, este imposibil să achiţi

costul locuinţei. “Dacă e să ne referim la salariu, preţul apartamentelor ar trebui să

scadă foarte mult, astfel ca un om care munceşte să-şi poată procura un apartament

adunând bani timp de zece ani. Cu salariul de 5 mii de lei care e considerat drept unul

foarte bun am putea achiziţiona un apartament cu o cameră în 25 de ani, economisind

lunar fără să ne permitem concediu la mare sau la munte”, menţionează Ostafeiciuc.

Vrabia din mână şi cioara de pe gard

Investiţiile în imobil ca şi în toate domeniile sunt profitabile doar atunci când are

loc creşterea pieţei şi a preţurilor. Pe moment unicul profit obţinut din imobiliare este

cel primit de la chirie, care totuşi este cu mult mai mic decât scăderea care se atestă.

“Până a începe criza piaţa imobiliară a fost suprasaturată de banii gastarbaiterilor, iar

chiria e dictată de banii câştigaţi în ţară”, punctează consultantul. În ceea ce priveşte

vânzarea imobilelor, de câţiva ani există o temere, deoarece pe fondul situaţiei

economice incerte oamenii preferă „vrabia din mână” şi nu se gândesc la cioara din

gard, care este efemeră. Potrivit lui Ostafeiciuc, dacă tendinţele actuale ale pieţei

imobiliare s-ar menţine, atunci proprietarii ar fi normal să vândă şi să poată cumpăra

alt imobil. “De exemplu, în 1998 dacă vindea-i un apartament cu o cameră, peste trei

ani putea-i să achiziţionezi cu două. Acum, însă preţurile pe piaţa imobiliară s-au

stabilizat, noi vindem apartamentele în euro şi nu există modificări de preţ. Evident,

dacă am face calculele în dolari asta ar însemna o scădere de 10% de la începutul

anului. Orice am zice imobilul rămâne deocamdată unica sursă sigură de venit”,

precizează Nicolai Ostafeiciuc.

Consultantul e de părere că, deşi în anul 2009 majoritatea cumpărătorilor erau

cetăţenii Republicii Moldova care muncesc peste hotare, acum circa 60% dintre

vânzători sunt persoanele ce locuiesc şi muncesc în Moldova. Aceştia vând

81

apartamentul şi pleacă, deoarece pentru ei e mai sigură oricare altă criză din altă parte

decât bunăstarea prevăzută în Republica Moldova. „La mijlocul lui aprilie o să apară

multe apartamente de vânzare”, mai spune Ostafeiciuc. În varianta optimistă, ne

putem aştepta la scăderi de preţ de la 10 până la 15 %, iar în cea pesimistă se vor

produce majorări de până la 15%. Deocamdată situaţia este imprevizibilă, cert este că

numărul tranzacţiilor în 2009 a scăzut de două ori faţă de anul precedent. “Cererea a

scăzut, anul acesta am vândut apartamente în sectorul Ciocana cu 490 de euro per

metru pătrat, de două ori mai ieftin decât cu doi ani în urmă”.

O schimbare radicală pe piaţa imobiliară autohtonă deocamdată nu se prevede,

deoarece majoritatea proiectelor iniţiate în imobil din lipsă de lichidităţi au fost

îngheţate. Este o perioadă de stagnare, care va dura cel puţin până la sfârşitul anului

2010. Iar cererea la imobilele noi, finalizate înainte de criză, este foarte mică,

cumpărătorii ezită să facă procurări în speranţa că preţurile vor continua să scadă, iar

vânzătorii nu sunt gata sa coboare preţurile.

Anexa 26:

Investiţiile familiei Bora în Moldova

autor: Ion CHIŞLEA, ECONOMIST

După o prezenţă de 11 în Republica Moldova, timp în care a făcut investiţii în

valoare de circa 100 mil de euro, asigurând o mie locuri de muncă, grupul turcesc

Summa, aflat în proprietatea familiei Bora intenţionează să mai investească în ţara

noastră circa 100 mil euro.

Despre aceasta a anunţat Mete Bora, preşedintele grupului şi al Companiei

Leogrant SRL, în cadrul unei întâlniri pe care a avut-o cu primul ministru Vlad Filat.

"Cei doi fii ai mei în permanenţă se află în Republica Moldova, iar climatul

favorabil de aici ne determină să continuăm seria investiţiilor. În acest context, am

82

demarat două noi proiecte, valoarea totală a cărora este sub 100 mil. euro", a anunţat

Mete Bora.

Unul din proiectele preconizate este construirea, în comun cu un grup comercial

din SUA, a unui spital modern, dotat cu utilaj performant iar un alt proiect ţine de

construirea unei staţii de producere a energiei eoliene la sudul ţării.

O informaţie amplă despre proiectele anunţate va fi prezentată în luna mai.

Grupul de companii Summa (Turcia) este prezent pe piaţa Moldovei din anul

1996, când a construit primul supermarket din Chişinău Green Hills. Trei ani mai

târziu compania a câştigat tenderul pentru reconstrucţia Aeroportului internaţional

Chişinău, devenind executant general al reconstrucţiei, finanţate din contul

mijloacelor BERD şi guvernului moldovean. În anul 2002 Summa a revenit pe piaţa

Moldovei, deja ca investitor. În acest scop a fost înregistrată compania Leogrant,

condusă în prezent de Sinan Bora, unul dintre fiii lui Mete Bora. În acelaşi an

Leogrant a investit 12 mil. USD în construcţia la Chişinău a hotelului Dedeman (în

prezent LEOGRAND Hotel & Convention Center).

În 2007, compania a dat în exploatare Crown Plaza Residence, primul complex de

apartamente de elită din Republica Moldova, cu suprafeţe de la 75 la 265 de metri

pătraţi, printre care penthouse şi apartamente-duplex.

Un an mai târziu, în 2008, este dat folosinţă cel mai mare complex de shopping şi

divertisment din Moldova – Shopping MallDova, o construcţie cu suprafaţa totală de

70.000 metri pătraţi, cu spaţii pentru închiriere de 25.000 metri pătraţi.

83