1. În sarcina lui X s-a re inut c , dup ce a luat cunoştin de la mica publicitate despre faptul cţ ă ă ţă ă numitul Y avea de vânzare un radio casetofon şi dup ce s-a informat asupra familiei acestuia, înă scopul de a sustrage acel casetofon a mers la şcoala unde înva a copilul minor al numitului Zţ unde, dându-se drept rud a acestuia a cerut s i se dea voie copilului s mearg cu el acas .ă ă ă ă ă Înv toarea dându-şi seama c inculpatul nu-l cunoaşte pe copil, a refuzat s -l învoiasc .ăţă ă ă ă

S se arate cum poate fi calificat din punct de vedere juridico-penal fapta lui X.ă ă

R spuns:ă

Faptele lui X sunt acte preg titoare comise în vederea s vârşirii infrac iunii de furt. În legeaă ă ţ penal român actele preg titoare la furt nu sunt incriminate, astfel încât X nu va r spunde penală ă ă ă pentru fapta sa.

2. Inculpa ii au fost condamna i pentru s vârşirea tentativei la infrac iunea de furt calificatţ ţ ă ţ prev zut de art. 20 raportat la art. 208 alin. 1 şi art. 209 alin. 1 lit. a) şi g) din C. pen., prină ă schimbareaîncadr rii juridice a faptei din infrac iunea de furt calificat consumat.Instan a a re inută ţ ţ ţ c în seara de 24.05.1997 cei trei inculpa i au sustras i ei şi au fost surprinşila locul faptei după ţ ţ ţ ă ce au umplut dou bidoane de motorin , con inând 70 de litri de motorin ,urmând s mai umpleă ă ţ ă ă alte trei asemenea bidoane.Împotriva hot rârii instan ei s-a declarat recurs în anulare pe motivulă ţ c s-a greşit prinschimbarea încadr rii juridice din infrac iunea consumat de furt în tentativ .ă ă ţ ă ă

S se arate dac recursul în anulare este fondat.ă ă

R spuns:ă

Recursul în anulare este fondat, deoarece fapta, aşa cum este prezentat se consumase şi nuă maiera în forma tentativei, deoarece ei sustr sese-r deja o parte din combustibil. Putem spuneă ă c neafl m în prezen a unei infrac iuni flagrate.ă ă ţ ţ

3. S-a re inut în sarcina inculpatului X faptul c , în scopul însuşirii f r drept a ro iiţ ă ă ă ţ unuiautovehicul, a montat un cric şi a ridicat maşina, fiind surprins în acel moment şi împiedicat s continue demontarea ro ii. Fiind trimis în judecat pentru tentativ de furt, inculpatul a sus inută ţ ă ă ţ c înlipsa unor scule potrivite pentru demontarea ro ii şi în raport cu momentul când a fostă ţ surprins,activitatea desf şurat de el constituie un simplu act de preg tire.ă ă ă

Ar ta i dac activitatea lui X constituie un act de preg tire la infrac iunea de furt sauă ţ ă ă ţ otentativ .Motiva i r spunsul.ă ţ ă

R spuns:ă

Activitatea lui X, aşa cum este descris , întruneşte elementele constitu ive ale unei tentative şi nuă ţ ale unui act de preg tire, deoarece f ptuitorul a trecut la punerea în executate a elementluiă ă material.Putem observa c ne afl m în prezen a unei tentative întrerupte. Chiar dac sculele deă ă ţ ă care acesta s-a folosit erau improprii demont rii ro ii, astfel c rezultatul nu se putea produce,ă ţ ă fiind o tentativ relativ improprie, legea penal român nu a instituit un regim sanc ionator diferită ă ă ţ pentru diferitele forme de tentativ .ă

4. În spe , inculpa ii au p truns într-o noapte în locuin a p r ii v t mate, au imobilizat-o, i-ţă ţ ă ţ ă ţ ă ăauadresat amenin ri şi au lovit-o, cerându-i s le spun unde sunt banii şi mahmudelele; laţă ă ă r spunsul victimei c nu are asemenea valori, inculpa ii au c utat prin cas , dar, neg sind decât oă ă ţ ă ă ă sum redus de bani au p r sit locuin a neluând nimicInstan a de judecat a condamnat peă ă ă ă ţ ţ ă inculpa i pentru tentativ relativ improprie lainfrac iunea de tâlh rie prev zut în art. 20 alin. 2ţ ă ţ ă ă ă raportat la art. 211 alin. 1 C.pen.Inculpa ii au atacat hot rârea instan ei sus inând ca fapta lorţ ă ţ ţ constituie o tentataiv absolutimproprie şi potrivit art. 20 alin. 3 C.pen. nu cade sub inciden a legiiă ţ penale.

Fapta s vârşit în condi iile de mai sus constituie sau nu o tentativ pedepsibil ?ă ă ţ ă ă

R spuns:ă

Fapta prezentat este o tentativ relativ improprie, conform art. 20 alin. 2 din C.pen.,ă ă datorit lipsei obiectului de la locul la care f ptuitorul credea c se afl . Nu este o tentativ absolută ă ă ă ă impropriedeoarece modul în care a fost comis fapta a fost apt s produc urm rile cerute deă ă ă ă lege.

5. S-a re inut c inculpatul X împreun cu alte dou persoane, to i sub influen a alcooluluiţ ă ă ă ţ ţ mergeaudin oraşul Herculane spre comuna Podeni. În urma unei certe inculpatul X a aplicat o lovitur pe laspate lui Y, unul dintre înso itori. Acesta a c zut şi s-a rostogolit r mânând înă ţ ă ă nesim ire. Martorul Za vrut s -l ridice, dar inculpatul l-a împiedicat spunând c dac se ridic iarţ ă ă ă ă se ceart cu el. Nedându-i-se nici un ajutor, victima a r mas în nesim ire, expus frigului din lunaă ă ţ decembrieşi atacului animalelor s lbatice pân diminea a când a fost g sit de alte persoane.ă ă ţ ă ă Internat în spitalvia a i-a fost salvat datorit îngrijirilor care i s-au dat.ă ţ ă ă

S se arate ce încadrare juridic va putea c p ta fapta inculpatului X.ă ă ă ă

R spuns:ă

Fapta lui X reprezint o tentativ perfect la infrac iunea de omor, conform art. 20 alin. 1ă ă ă ţ raportatla art. 174.

6. Prima instan a re inut în fapt urm toarele: în ziua de 19.01.1978, inculpa ii X şi Y, aflându-seţă ţ ă ţ întrenul Piteşti-Bucureşti, împreun cu al i tineri într-un compartiment, dup punerea în mişcareă ţ ă atrenului au v zut pe Z, pe care l-au identificat ca f când parte dintr-un grup cu care anterioră ă avuseser unele conflicte. Ca urmare au plecat în urm rirea lui pe culoar, prinzându-l între uşileă ă deurcare şi coborâre de la cap tul vagonului unde i-au aplicat mai multe lovituri, iar apoi auă deschisuşa şi l-au aruncat din vagon. În c dere victima şi-a fracturat gamba piciorului stâng.ă

S se arate dac fapta constituie v t mare corporal sau tentativ la infrac iuneaă ă ă ă ă ă ţ deomor.Motiva i r spunsul..ţ ă

R spuns:ă

Fapta inculpa ilor constituie o tentativ perfect la infrac iunea de omor. Din modul în careţ ă ă ţ auac ionat şi datorit locului unde fapta s-a comis se poate observa c f ptuitorii au prev zut şiţ ă ă ă ă urm rit producerea rezultatului sau l-au acceptat rezultat ce consta în moartea victimei. Faptul că ă rezultatulnu s-a produs nu este relevant având în vedere modul de comitere al faptei.

7. S-a re inut în fapt c inculpatul X a introdus mâna în buzunarul Y, de unde a sustras maiţ ă multehârtii f r valoare, fiind convins c sunt bani.ă ă ă

S se arate dac fapta s vârşit în aceste condi ii cade sub inciden a dispozi iilor de incriminare aă ă ă ă ţ ţ ţ furtului calificat

R spuns:ă

Activitatea lui X, aşa cum este descris , întruneşte elementele constitu ive ale unei tentativeă ţ relativ improprii, conform art. 20 alin. 2 din C. pen., datorit lipsei obiectului de la locul la careă f ptuitorul credea c se afl , buzunarul fiind un loc unde mul i oameni îşi in banii sau actele deă ă ă ţ ţ identitate.

8. S-a re inut în fapt c , în cursul lunii februarie 1983, inculpata X a încercat sţ ă ă provoaceîntreruperea cursului sarcinii numitei Y la cererea acesteia, dar s-a constatat c numitaă nu era de faptîns rcinat .Prin sentin a pen. nr. 49/1983 a Tribunalului Jude ean Buz u, inculpata Xă ă ţ ţ ă a fost condamnat la 2 ani închisoare pentru tentativ la infrac iunea de avort (art. 20 raportat laă ă ţ art. 185 alin. 1 şi 5 dinC. pen. atunci în vigoare).

S se arate dac solu ia instan ei este sau nu corect .Motiva i r spunsul.ă ă ţ ţ ă ţ ă

R spuns:ă

Solu ia nu este corect , deoarece inexisten a sarcinii conduce la inexisten a unei tentativeţ ă ţ ţ lainfrac iunea de avort. Fapta poate reprezenta o infrac iune putativ , datorit inexisten eiţ ţ ă ă ţ valoriisociale împotriva c reia f ptuitoarea s-a îndreptat. ă ă

9. Inculpatul X a fost condamnat pentru tentativ la infrac iunea de omor calificat. Instan a aă ţ ţ re inutc X inten ionând s ucid victima, fa de care executase acte de corup ie sexual , aţ ă ţ ă ă ţă ţ ă aruncat-o într-un râu, îns aceasta, deşi în vârst de numai 6 ani, a reuşit s se salveze.Inculpatulă ă ă a repetat aceeaşi ac iune de 5-6 ori, dar tot nu a ob inut rezultatul urm rit; în celedin urm ,ţ ţ ă ă datorit ipetelor minorei, el a dus victima într-o gar , unde a abandonat-o.În instan inculpatul aă ţ ă ţă cerut s -i fie aplicabile dispozi iile art. 22 C. pen. privitoare la desistarea şi împiedicareaă ţ producerii rezultatului.

S se arate dac pot fi incidente dispozi iile art. 22 C. pen. şi pe cale de consecin inculpatul să ă ţ ţă ă fie ap rat de pedeaps .ă ă

R spuns:ă

Inculpatul nu poate beneficia de prevederile art 22 din C. pen., deoarece rezultatul periculos nu s-amai produs nu datorit voin ei libere a acestuia de a nu mai continua executatea faptei,ă ţ ciîntreruperea activit ii infrac ionale s-a datorat ipetelor victimei şi fricii acestuia ca în acesteăţ ţ ţ condi iis nu fie prins. Deci, în spe este vorba despre o tentativ întrerupt la omor.ţ ă ţă ă ă

10. S-a re inut în fapt c X a p truns într-o înc pere prin spargerea geamurilor şi deteriorareaţ ă ă ă uşilor,a scos dintr-un dulap mai multe lucruri cu inten ia de a şi le însuşi, dar apoi, din proprieţ ini iativ , p r seşte înc perea f r s -şi însuşeasc ceva.ţ ă ă ă ă ă ă ă ă

Fapta lui X s vârşit în împrejur rile de mai sus constituie tentativ la infrac iunea de furtă ă ă ă ţ calificat pedepsibil ? Motiva i r spunsul.ă ţ ă

R spuns:ă

În spe este vorba despre un act de desistare din partea f ptuitorului pentru infrac iunea deţă ă ţ furt,lucru pentru care nu va fi sanc ionat. El va r spunde totuşi pentru infrac iunea consumatţ ă ţ ă dedistrugere datorit deterior rii geamurilor.ă ă

11. În sarcina lui X s-a re inut c , având de decontat o sum de bani primit ca avansţ ă ă ă pentrudeplasare, a prezentat o chitan falsificat privind cheltuielile de cazare pentru o mareţă ă parte dinsuma primit ca avans. Falsul fiind descoperit, infrac iunea de înşel ciune nu a fostă ţ ă consumat .În fa a instan ei, inculpatul s-a aparat sus inând c , dup depunerea documenteloră ţ ţ ţ ă ă dedecontare false, el a anun at telefonic organele financiare ale unit ii despre fapta comis ,ţ ăţ ă astfel, c urmeaz s fie ap rat de pedeaps în temeiul dispozi iilor art. 22 C.pen. Dină ă ă ă ă ţ documentele aflate ladosar rezult c anun ul telefonic al f ptuitorului a sosit dup ce falsulă ă ţ ă ă fusese descoperit de organelefinanciare ale unit ii.ăţ

S se arate ce urma s decid instan a.ă ă ă ţ

R spuns:ă

11. F ptuitorul nu va fi ap rat de pedeaps ca urmare a împiedic rii producerii rezultatului,ă ă ă ă deoareceîncercarea de împiedicare a producerii rezultatului a avut loc dup descoperirea lui şi nuă înainte, aşacum cere art. 22 din C. pen.

1. S-a re inut în fapt c inculpa ii X şi Y au atacat împreun victima Z. În timpul atacului X a lovit-oţ ă ţ ă pe victim cu cu itul, pe când Y a imobilizat-o şi a încercat s o dezarmeze atunci când aceasta seă ţ ă preg tea s se apere. În urma acestor ac iuni simultane şi conjugate, a rezultat moartea victimei.ă ă ţ

Cum trebuie s fie calificate contribu iile celor doi f ptuitori în s vârşirea infrac iunii deomor?ă ţ ă ă ţ Motiva i r spunsul.ţ ă

R spuns:ă

Faptele celor doi inculpa i sunt acte de coautorat.ţ

2. În fapt, s-a stabilit c numi ii X, Y şi Z au p truns în incinta portului Constan a deă ţ ă ţ undeinten ionau s fure zah r. La fa a locului, au luat leg tura şi cu numitul W, manevrant deţ ă ă ţ ă vagoane,care i-a convins s sustrag m rfuri dintr-un transcontainer, c ruia i-a şi rupt sigiliul înă ă ă ă acest scop. Încontinuare, inculpatul W a asigurat paza celorlal i inculpa i, stând ascuns într-unţ ţ vagon şi dândalarma atunci când s-a apropiat o patrul a poli iei.Prin sentin a pen. nr. 966/1990 aă ţ ţ

Judec toriei Constan a, inculpatul W a fost condamnatal turi de ceilal i inculpa i, în calitate deă ţ ă ţ ţ coautor al infrac iunii de furt calificat. Împotriva sentin ei adeclarat recurs inculpatul, sus inând cţ ţ ţ ă nu a comis faptele pentru care a fost condamnat.

Recursul era sau nu întemeiat?

R spuns:ă

Instan a trebuia s re in în sarcina lui W calitatea de complice anterior şi apoi concomitemt lacţ ă ţ ă ominetea faptei de furt, instan a f când o confuzie între complicitatea concomitent şi coautorat.ţ ă ă

3. Inculpa ii X şi Y, mecanici, primind dispozi ia de serviciu de a coborî dou panouri fixate peţ ţ ă platforma unui turn de r cire din întreprindere, f r s ia m surile de securitate şi protec iaă ă ă ă ă ţ muncii prescrise de regulament, au aruncat de la în l ime unul din panouri care, în c dere, a lovită ţ ă unmuncitor cauzându-i moartea.

Cum se calific fapta inculpa ilor în raport cu contribu ia la s vârşirea infrac iunii de ucidere dină ţ ţ ă ţ culp ?ă

R spuns:ă

Aceştia sunt coautori la ucidere din culp , cu toate c doctrina penal aduce multe criticiă ă ă existen ei coatoratului la infrac iunile din culp .ţ ţ ă

4. S-a stabilit c unul dintre inculpa i, dup ce se în elesese în prealabil cu cel lalt inculpat, aă ţ ă ţ ă împinsvictima pentru a-i distrage aten ia şi a dat astfel posibilitatea celui din urm inculpat s -iţ ă ă sustrag dingeant o sum de bani.ă ă ă

Cum trebuie calificate contribu iile coinculpa ilor?ţ ţ

R spuns:ă

F ptuitorii trebuie s r spund în calitate de coautori, deoarece contribu iile lor se completează ă ă ă ţ ă reciproc, rezultatul neputându-se produce f r ambele contribu ii.ă ă ţ

5. S-a re inut c inculpa ii X şi Y în elegându-se s sustrag portmoneul cu bani al p r ii civile Zţ ă ţ ţ ă ă ă ţ pecare acesta îl purta în buzunarul de la spate al pantalonilor, sub pretextul c o ajut , pe strad ,ă ă ă s -şiaşeze mai bine sacul pe care îl purta în spinare, în timp ce Y o ajuta s -l ridice mai sus, X i-aă ă sustras portmoneul.

S se arate cum trebuie s fie calificate contribu iile inculpa ilor la s vârşirea infrac iunii de furt.ă ă ţ ţ ă ţ

R spuns:ă

Şi în aceast situa ie, f ptuitorii trebuie s r spund în calitate de coautori, deoareceă ţ ă ă ă ă contribu ilelor se completeaz reciproc, rezultatul neputându-se produce f r ambele contribu ii.ţ ă ă ă ţ

6. În sarcina lui X s-a re inut faptul c a cerut lui Y, electrician la o întreprindere, s -i „procure”ţ ă ă ocantitate de sârm de cupru în schimbul unei sume de bani. Y a sustras din întreprindere bunulă cerut, iar X l-a cump rat aşa cum se în eleseser .ă ţ ă

Cum trebuie calificat fapta lui X în raport cu fapta de furt comis de Y?ă ă

R spuns:ă

Fapta lui X reprezint instigare la infrac iunea de furt, conform art. 25 raportat la 208 C. pen.ă ţ

7. În sarcina lui X s-a re inut c a determinat pe Y s intervin pe lâng Z spre a-l determinaţ ă ă ă ă larândul s u s s vârşeasc o fapt prev zuta de legea penal . S-a stabilit totodat c Y nu a dată ă ă ă ă ă ă ă ă curshot rârii de a-l contacta şi determina pe Z s s vârşeasc fapta.ă ă ă ă

X şiY sunt instigatoriîn acest caz?

R spuns:ă

Nu se poate re ine instigare în sarcina celor doi, deoarece îndemnul nu a ajuns la celţ vizat,instigarea neputând exista f r autorat.ă ă

8. În sarcina inculpa ilor X, Y şi Z s-a re inut c au hot rât împreun s s vârşeasc infrac iuneaţ ţ ă ă ă ă ă ă ţ detâlh rie stabilind c X şi Y vor intra în locuin a victimelor A şi B pe care le vor imobiliza legându-ă ă ţle,dup care vor lua banii, în timp ce Z va sta afar , în fa a locuin ei, supraveghind s nu fieă ă ţ ţ ă surprinşi.Pe baza în elegerii stabilite, inculpa ii X şi Y au p truns în locuin , unde contrarţ ţ ă ţă în elegeriiini iale au ucis cu inten ie pe victima B care încercase s ipe, s vârşind astfel nuţ ţ ţ ă ţ ă infrac iunea detâlh rie, pl nuit conform art. 211 C.pen., ci infrac iunea de omor deosebit de gravţ ă ă ă ţ – art. 176. lit. c)C. pen.

S se arate dac Z poate r spunde pentru complicitate la infrac iunea de omor deosebit de gravă ă ă ţ s vârşit de inculpa ii X şiY.ă ă ţ

R spuns:ă

Z va r spunde pentru complicitate la infrac iunea de tâlh rie, deoarece el nu a prev zută ţ ă ă ucidereavictimei de c tre cei doi autori. Z ar fi r spuns pentru complicitate la omor numai înă ă m sura în care prevederea un asemenea rezultat. Cum din spre nu reiese c el ar fi putut să ţă ă ă prevad un astfel derezultat, el va r spunde pentru complicitate la tâlh rie.ă ă ă

9. În sarcina inculpatului X s-a re inut faptul c , fiind delegat s ridice de la o unitate economicţ ă ă ă unnum r de anvelope auto, dup ce a înc rcat în camion num rul corespunz tor de cauciucuri, aă ă ă ă ă cerutunui înc rc tor, Y s mai pun o anvelop în autovehiculul care urma s le transporte, iar Yă ă ă ă ă ă de bun -credin s-a conformat; la controlul efectuat la poarta unit ii, s-a descoperit anvelopaă ţă ăţ înc rcat în plus.ă ă

Cum trebuie apreciat contribu ia lui Y la s vârşirea furtului şi care este încadrarea juridic aă ţ ă ă faptei lui X?

R spuns:ă

În acest caz ne afl m în prezen a unei participa ii improprii, în care instigatorul X, comite faptaă ţ ţ cuinten ie, iar autorul Y, f r vinov ie. Fapta lui X este încadrat în art. 31 alin. 2 raportat la art.ţ ă ă ăţ ă 208C. pen.

10. S-a re inut în sarcina inculpa ilor X şi Y c dup o în elegere prealabil între aceştia şi minorulţ ţ ă ă ţ ă Zîn vârst de 13 ani, care a fost determinat de inculpatul X a hot rât s s vârşeasc noaptea,ă ă ă ă ă prinefrac ie şi escaladare, furturi de bani din localul bufetului din comuna R t c u.Ca urmare aţ ă ă ă acestei în elegeri şi dup indica iile inculpatului X, inculpatul Y a stat de pând ,iar X a scos unţ ă ţ ă geam de la una din ferestrele bufetului şi a ajutat pe minorul Z s p trund în localul bufetuluiă ă ă printre gratiile ferestrei, de unde dintr-un sertar, a luat o sum de bani.Faptele de acest gen s-auă repetat de câteva ori în urm toarele luni pân când minorul a fost prins în bufet de organele deă ă poli ie care sesizate de aceste furturi au organizat o pând .ţ ă

Ce fel de participa ie penal s-a realizat în spe ?ţ ă ţă

R spuns:ă

Ne afl m în prezen a unei participa ii improprii la infrac iunea de furt prev zut în art. 31 alin.ă ţ ţ ţ ă ă 2raportat la art. 209 C. pen. Minorul, în calitate de autor, comite fapta f r vinov ie c ci are subă ă ăţ ă 14ani şi cei doi r spund pentru instigare şi complicitate cu inten ie la furt.ă ţ

11. În seara zilei de 1 martie 2000, X a g sit în sta ia C.F.R. Constan a un portmoneu cuă ţ ţ acteapar inând p r ii civile Y în care se afla între altele şi o adeverin de predare a bagajelor laţ ă ţ ţă magaziasta iei C.F.R.Inculpatul a rugat o alt persoan pe nume Z s ridice bagajele de laţ ă ă ă magazie, spunându-i c sunt ale sale, îns acesta a fost surprins de organele poli iei în momentulă ă ţ prezent rii adeverin ei.ă ţ

Cum trebuie calificate faptele celor doi în raport cu infrac iunea de înşel ciune?ţ ă

R spuns:ă

Fapta lui X reprezint participa ie improprie la înşel ciune, constând în determinrea cu inten ieă ţ ă ţ lacomiterea, f r vin v ie, a furtului din eroare de Z.ă ă ă ăţ

12. Lui X i s-a re inut faptul c , dup ce a ridicat din p dure, o cantitate de lemne cu un bonţ ă ă ă decump rare de la Ocolul Silvic, a dat acest bon lui Y convingându-l c este nefolosit şi c , peă ă ă bazaacestuia poate ridica lemne din p dure.Încrezându-se în aceste afirma ii, Y a ridicat dină ţ

p dure cantitatea de lemne indicat în bonulfolosit de X., s vârşind astfel fapta incriminat laă ă ă ă acea dat în art. 42 din Codul Silvic.ă

S se arate ce fel de participa ie penal exist în cazul dat.ă ţ ă ă

R spuns:ă

12. Şi în acest caz exist o participa ie penal improprie. X îl determin cu inten ie pe Y laă ţ ă ă ţ comitreafaptei prev zut în art. 42 din Codul silvic, care ac ioneaz f r vinov ie, fiind în eroareă ă ţ ă ă ă ăţ de fapt.

1. X, dup ce a p truns prin efrac ie în locuin a lui Y, a aprins lumina şi a c utat bunurile peă ă ţ ţ ă caredorea s le sustrag , dar, din cauza volumului mare al acestora, le-a ridicat în dou rânduri,ă ă ă f r pauze transportându-le în locuin a bunicii sale.ă ă ţ

Ce form a unit ii de infrac iune este s vârşit fapta de furt calificat?ă ăţ ţ ă ă

R spuns:ă

În spe este vorba despre o infrac iune de furt în form simpl . Exte exclus formaţă ţ ă ă ă continuat ,deoarece actele de furt au fost comise în mod neîntrerupt şi nu la intervale diferite deă timp.

2. Instan a a stabilit c X a luat hot rârea de a-şi ucide so ia acuzat de infidelitate şi care îlţ ă ă ţ ă amenin acu divor ul. Astfel, într-o sear la ora 22.00 a aşteptat-o pentru a-şi pune în aplicareţ ţ ă planul, la poartafabricii unde aceasta lucra în schimbul doi.În jurul orei 22.30, inculpatul a observat pe trotuarul opus o femeie care sem na atât la fiziccât şi la îmbr c minte. Crezând că ă ă ă este so ia a alergat spre aceasta care s-a speriat şi a început s fug . Inculpatul a ajuns-o din urmţ ă ă ă şi i-a aplicat o puternic lovitur de cu it în abdomendeterminând decesul acesteia. Instan a l-aă ă ţ ţ condamnat pe inculpat pentru infrac iunea de omor calificat prev zut în art. 175 lit. a) cuţ ă premeditare şi lit. c) asupra so ului sau rude apropiate.Inculpatul a atacat cu recurs hot râreaţ ă instan ei motivând c s-a re inut greşit împrejurarea deagravare a omorului prev zut în art. 175ţ ă ţ ă ă lit. c) C.pen.

Recursul inculpatului este fondat?

R spuns:ă

Recursul inculpatului este fondat. Fa de modul în care s-a comis infrac iunea, instan a nuţă ţ ţ maitrebuia s re in şi agravanta de la art. 175 lit. c), fiind vorba despre o infrac iune deviat .ă ţ ă ţ ă

3. Prin sent. pen. nr. 46/12.08.1994 Trib. Sibiu a condamnat pe inculpatul X pentru s vârşireainfrac iunii de v t mare corporal prev zut în art. 181 din C. pen., cu aplicarea art. 73ă ţ ă ă ă ă ă lit. b) dinacelaşi cod.Instan a a re inut c , în seara zilei de 28.08.1993, inculpatul se afla la stânaţ ţ ă sa de oi unde, încondi iile provoc rii, a lovit cu un lemn partea v t mat , cauzându-i fracturaţ ă ă ă ă cubitusului stâng,leziune ce a necesitat pentru vindecare îngrijiri medicale timp de 45-50 de

zile.Curtea de Apel Alba Iulia, prin dec. pen. nr. 203/20.11.1994 a respins apelurile declarate de procuror şi de inculpat.Împotriva acestor hot râri procurorul a declarat recurs cu motivarea c s-aă ă dat o greşit încadrare juridic infrac iunii s vârşite având în vedere c urm rile ini iale ale fapteiă ă ţ ă ă ă ţ s-au amplificatfiind necesar un num r mai mare de zile de îngrijiri medicale ceea ce ar realizaă con inutulinfrac iunii de v t mare corporal grav .ţ ţ ă ă ă ă

Recursul este fondat? Ce form a unit ii de infrac iune exist în spe ?ă ăţ ţ ă ţă

R spuns:ă

Dac printr-un alt raport de expertiz s-a demonstrat c urm rile erau mai grave şi s-au prelungită ă ă ă pe o durat mai mare de timp, f r ca inculpatul s mai inatervin , atunci este vorba despreă ă ă ă ă oinfrac iune progresiv , caz în care recursul procurorului este fondat.ţ ă

4. Trib. Jude ean S laj, prin sent. pen. 7/1.03.1991, a condamnat pe X pentru s vârşireaţ ă ă infrac iuniide v t m ri cauzatoare de moarte conform art. 183 C. pen.În ziua de 24.09.1990, X şi Yţ ă ă ă afla i sub influen a b uturilor alcoolice, s-au luat la trânt pecâmp, în prezen a unor martori.ţ ţ ă ă ţ Inculpatul a reuşit s trânteasc victima la sol, dup care aimobilizat-o cu fa a spre p mânt, elă ă ă ţ ă aflându-se deasupra ei şi cu for a tras cu mâinile spre spatecapul victimei, provocându-iţă hiperextensia coloanei cervicale. Victima transportat la spital, adecedat dup mai multe zile. Dină ă raportul medico legal rezult c moartea victimei s-a datoratedemului bulbar consecutiv contuzieiă ă şi dilacer rii modulare, cu fractura coloanei cervicale.ă

Fapta s vârşit de inculpatul X este o form a unit ii naturale sau legale de infrac iune şicareă ă ă ăţ ţ este forma de vinov ie?ăţ

R spuns:ă

X a ac ionat cu praeterinten ie, deoarece el a trântit victima la pamânt cu inten ie, dar nu aţ ţ ţ urm ritsau acceptat moartea acestuia, fiind prietenii, f când acest lucru din joac . Totuşi, elă ă ă trebuia şi puteas prevad c prietenul s u poate suferii unele leziuni. Instan a a re inut corectă ă ă ă ţ ţ fapta ca fiindinfrac iunea de v t m ri cauzatoare de moarte, ea fiind o infrac iune, de regul ,ţ ă ă ă ţ ă progresiv .ă

5. Judec toria Câmpina a condamnat pe inculpatul X la mai multe pedepse pentru s vârşirea aă ă dou furturi calificate şi a tentativei la infrac iunea de furt calificat, cu aplicarea art. 33 lit. a) şi 34ă ţ lit. a)din C. pen.Instan a a re inut c , în noaptea de 6.08.1992, inculpatul a sustras, prin efrac ieţ ţ ă ţ bunuri învaloare de 31.000 lei din dou autoturisme şi a încercat s sustrag bunuri din alte trei,ă ă ă toate parcateîn acelaşi loc.Împotriva hot rârii, r mas definitiv , s-a declarat recurs în anulare, cuă ă ă ă motivarea c încadrarea juridic dat faptei este greşit .ă ă ă ă

Recursul în anulare este fondat?

R spuns:ă

Instan a a re inut greşit un concurs de infrac iuni. În spe este vorba despre oţ ţ ţ ţă infrac iunecontinuat de furt. Astfel, vor fi aplicabile prevederile art. 209 C. pen. raportat la art. 41ţ ă alin. 2,aplicându-se o singur pedeaps .ă ă

6. Instan a a re inut c unele dintre ac iunile componente ale infrac iunii continuate de furt auţ ţ ă ţ ţ fosts vârşite pe când inculpatul era minor, având îns responsabilitate, iar celelalte după ă ă împlinireavârstei de 18 ani şi a luat fa de acesta m sura educativ a mustr rii.ţă ă ă ă

Ar ta i dac solu ia instan ei este legal .ă ţ ă ţ ţ ă

R spuns:ă

Instan a trebuia s re in şi actele comise de inculpat pe timpul cât era minor, deoareceţ ă ţ ă acestar spundea penal. În acest caz se impune o recalculare a pedepsei pentru infrac iuneaă ţ continuat conform art. 43 C. pen.ă

7. Prin sentin a pen. nr. 273/8.06.1999, Trib. Constan a a condamnat pe X pentru infrac iuneaţ ţ ţ detâlh rie prev zut de art. 211 C. pen. şi pe inculpa ii A,B,C pentru s vârşirea infrac iunii deă ă ă ţ ă ţ furtcalificat prev zut în art. 208 raportat la art. 209 C.Pen.Instan a a re inut c , la data deă ă ţ ţ ă 3.11.1998, dup o în elegere prealabil , inculpa ii A,B,C au sustras 360 de l de motorin dină ţ ă ţ ă rezervoarele unei ferme, în timp ce paznicul era amenin at cu o bar metalic de inculpatul X fiindţ ă ă astfel împiedicat s intervin .Curtea de Apel Constan a, prin dec. pen. 302/8.12.1999, a admisă ă ţ apelul procurorului şi aschimbat încadrarea juridic din infrac iunea de furt calificat în aceea deă ţ tâlh rie prev zut de art.211 C. pen. pentru inculpa ii A,B,C.ă ă ă ţ

Care dintre cele dou hot râri este corect ?ă ă ă

R spuns:ă

Infrac iunea de tâlh rie este o infrac iune complex , astfel c A,B şi C trebuiau s r spundţ ă ţ ă ă ă ă ă încalitate de coautori, deoarece faptele coautorilor nu trebuie s fie identice ci s seă ă completezereciproc în vederea producerii rezultataului urm rit.ă

8. Inculpata X, în vârst de 15 ani, neavând preocup ri şcolare şi nefiind supravegheat deă ă ă p rin i, aînceput s frecventeze barurile şi restaurantele în compania lui Y (major ), între inândă ţ ă ă ţ într-o perioad de câteva luni, rela ii sexuale cu diferi i marinari str ini care se aflau în portulă ţ ţ ă Constan a, dela care îşi procurau mijloacele de existen . Fiind descoperite de organele de poli ieţ ţă ţ acestea au fostcondamnate pentru infrac iunea de prostitu ie prev zut de art. 328 C.p.ţ ţ ă ă

Care sunt particularit ile infrac iunii de prostitu ie? ăţ ţ ţ

R spuns:ă

Infrac iunea de prostitu ie este un exemplu tipic de infrac iune de obicei. În cadrul acestorţ ţ ţ categorii de infrac iuni, elementul material se realizeaz prin comiterea repetat , la diferiteţ ă ă intervalede timp a aceloraşi fapte, în baza aceeaşi rezolu ii infrac iuonale, de c tre aceeaşiţ ţ ă persoan .Infrac iunea de obocei se consum în momentul stabilirii îndeletnicirii şi/sauă ţ ă obişnuin eif ptuitorului, lucru din care s reias c prin comiterea acestor fapte autorul şi-a f cutţ ă ă ă ă ă un mod devia . Datorit pluralit ii de acte ce formeaz elementul material, infrac iunea deţă ă ăţ ă ţ obicei este o form a unit ii legale de infrac iune. Ea are particularitatea de a se prelungi în timpă ăţ ţ pân la momentulepuiz rii, moment în raport cu care se vor stabili toate consecin ele juridiceă ă ţ

(aplicarea sanc iunii,inciden a unor acte de clemen , începerea curgerii termemnului deţ ţ ţă prescrip ie).ţ

1. X a fost condamnat la 6 luni închisoare în baza art. 208 raportat la art. 209 alin. 1 lit. g) şi i), cuaplicarea art. 74 şi art. 76 C.pen., şi la 3 luni închisoare în baza art. 192, cu aplicarea art. 74 şi 76 C. pen., dispunându-se s execute pedeapsa cea mai grea. În fapt, s-a re inut c într-o seară ţ ă ă inculpatul aintrat pe poarta neasigurat în curtea locuin ei persoanei v t mate, dup care aă ţ ă ă ă sustras, prin efrac iedin autoturismul acestuia, aflat în curte, mai multe piese.Prin recursulţ declarat, inculpatul sus ine c în mod greşit s-a re inut în sarcina sa infrac iuneade violare deţ ă ţ ţ domiciliu, deoarece aceasta s-a absorbit în infrac iunea de furt calificat, s vârşit prinefrac ie,ţ ă ă ţ prev zut în art. 209 lit. i) C.pen.ă ă

Ce trebuie s decid instan a de recurs?ă ă ţ

R spuns:ă

Instan a urma s re in un concurs real eterogen de infrac iuni. În aceste cazuri furtul nuţ ă ţ ă ţ absoarbeviolarea de domiciliu, inculpatul urmând s r spund conform art. 33 şi 34 C.pen.ă ă ă

2. Prin sent. pen. nr. 90/20.05.1998 a Judec toriei Moldova Nou , r mas definitiv prină ă ă ă ă neapelare,X a fost condamnat pentru s vârşirea infrac iunii de ucidere din culp prev zut de art.ă ţ ă ă ă 178 alin. 2 C. pen. şi de nerespectare a m surilor de protec ie a muncii prev zut de art. 34 din L.ă ţ ă ă 90/1996, cuaplicarea art. 33 lit. a) şi art. 34 alin. 1 lit. b) C.pen.Instan a a re inut c la 27.061997,ţ ţ ă X, angajat la SC Comico S.A. Moldova Nou , a fostîns rcinat s coordoneze o echip de muncitoriă ă ă ă la montarea unui bunc r pâlnie metalic de 1,5 t, îngolul de fixare cu ajutorul unei macarale.Deşiă ă era interzis r mânerea, fie şi temporar , a unui asemenea dispozitiv în echilibru instabil,ă ă ă inculpatul a înc lcat normele de protec ie a muncii, cu consecin a uciderii din culp avictimei, caă ţ ţ ă urmare a r sturn rii bunc rului.Împotriva sent. pen. r mas definitiv s-a declarat recurs înă ă ă ă ă ă anulare, cu motivarea c infrac iunile au fost s vârşite în concurs ideal şi nu real de infrac iuni.ă ţ ă ţ

S se arate dac recursul în anulare este fondat.ă ă

R spuns:ă

În spe este vorba despre un concurs ideal eterogen de infrac iuni, deoarece printr-un singur actţă ţ alf ptuitorului s-au comis dou infrac iuni.ă ă ţ

3. Instan a a re inut c X a aplicat cu cu itul o lovitur puternic în abdomen unei persoane, Yţ ţ ă ţ ă ă dup care imediat, a lovit pe o lat persoan , Z în partea din spate a coastei stângi. Prima dintreă ă ă victime adecedat în drum spre spital, via a celeilalte fiind salvat în urma îngrijirilor medicale ce iţ ă s-auacordat.Trib. Mun. Buc. a condamnat pe inculpatul X la 20 de ani închisoare şi 10 ani interzicereadrepturilor prev zute în art. 64 lit. a) şi b) C. pen. pentru s vârşirea infrac iunii deă ă ţ omor deosebit degrav prev zut de art. 176 lit. b) C. pen. - omorul s vârşit asupra a dou sau maiă ă ă ă multor persoane.

Ar ta i dac solu ia instan ei de a re ine o singur infrac iune complex prev zut în art.176 lită ţ ă ţ ţ ţ ă ţ ă ă ă .b) C. pen. este corect .ă

R spuns:ă

Instan a trebuia s re in un concurs real omogen de infrac iuni dintre o infrac iune consumatţ ă ţ ă ţ ţ ă de omor şi o tentativ la aceeaşi infrac iune, neputându-se re ine în acest caz situa ia prev zută ţ ţ ţ ă ă în art.176 lit.b).

4. În sarcina lui X s-a re inut c a falsificat datele înscrise în carnetul s u de munc şi c aţ ă ă ă ă prezentatdocumentul astfel falsificat cu ocazia încadr rii în munc la o alt unitate economic . Înă ă ă ă bazacarnetului de munc falsificat, inculpatul a ob inut o încadrare şi o retribu ie superioar celoră ţ ţ ă la careavea dreptul şi a încasat apoi în mod repetat retribu ia superioar la care nu aveaţ ă dreptul.Având în vedere c faptele de fals material în înscrisuri oficiale şi de uz de fals, auă fostcomise de inculpatul X în vederea s vârşirii infrac iunii de înşel ciune, art. 215 alin. 2 C. pen.ă ţ ă s se arate dac faptele inculpatului constituie o infrac iune unic complex sau un concursă ă ţ ă ă deinfrac iuni. ţ

R spuns:ă

Inculpatul a comis un concurs real eterogen format din trei infrac iuni: fals material înţ înscrisurioficiale – art. 288 C. pen., uz de fals – art. 291 C.pen. şi infrac iunea de înşel ciune – art.ţ ă 215 C. pen.Întrucât primele dou au fost comise în scopul s vârşirii înşel ciunii exist un concursă ă ă ă real cuconexitate teleologic .ă

5.S-a re inut c X, aflat sub influen a b uturilor alcoolice, a urm rit pe strad patru elevi pân laţ ă ţ ă ă ă ă salade aşteptare a sta iei C.F.R. unde, sub amenin area cu b taia, le-a cerut s -i dea banii pe careţ ţ ă ă îi aveauasupra lor. De team , elevii au strâns o sum de banii pe care i-au dat-o inculpatului, iară ă unul dintreei, în urma amenin rilor inculpatului, i-a dat şi bluza cu care era îmbr cat.Judec toriaţă ă ă C l raşi a condamnat pe inculpatul X pentru s vârşirea infrac iunii de tâlh rie, prev zut în art.ă ă ă ţ ă ă ă 211 C. Pen.

Solu ia instan ei de judecat pronun at în cauz este corect ?ţ ţ ă ţ ă ă ă

R spuns:ă

Instan a trebuia s re in un concurs ideal omogen de infra iuni, deoarece ac iunile inculpatului s-ţ ă ţ ă ţ ţau îndreptat împotriva a patru subiec i pasivi, ceea ce face ca acesta s r spund pentru fiecareţ ă ă ă în parte şi nu numai pentru o singur infrac iune. Pluralitatea de subiec i pasivi d naştere uneiă ţ ţ ă singureinfrac iuni agravate în cazul infrac iunilor de omor – a se vedea art. 178 alin. ultim sau art.ţ ţ 176 lit.b).

6. În spe , un grup de inculpa i au atacat şi violentat un alt grup de persoane pe care le-au jefuitţă ţ de bunurile pe care le posedau. Prima instan a condamnat pe fiecare dintre coinculpa iţă ţ pentrucomiterea atâtor infrac iuni de tâlh rie câte p r i v t mate au fost, f când aplicareaţ ă ă ţ ă ă ă dispozi iilor legale referitoare la concursul de infrac iuni.Instan a de recurs a admis recursulţ ţ ţ inculpa ilor şi a re inut în sarcina acestora o singur infrac iune de tâlh rie, cu motivarea c ,ţ ţ ă ţ ă ă infrac iunea de tâlh rie este îndreptat împotriva patrimoniului şi nu contra persoanei. Numaiţ ă ă dac violen ele ar fi fost s vârşite nu în scopul comiteriifurtului ar putea fi re inute atâteaă ţ ă ţ infrac iuni câte persoane au fost v t mate.ţ ă ă

Ar ta i care dintre solu ii este corect .ă ţ ţ ă

R spuns:ă

Prima instan a dat solu ia corect , deoarece tâlh ria se îndreapt nu numai împotrivaţă ţ ă ă ă patrimoniului ci şi împotriva persoanei, fiind o infrac iune complex . Astfel, în cazul infrac iunilorţ ă ţ contra persoanei, cu excep ia infrac iunilor contra vie ii, pluralitatea de subiec i pasivi d naştereţ ţ ţ ţ ă latot atâtea infrac iuni câ i subiec i pasivi exist . Astfel, în spe exist un concurs real omogenţ ţ ţ ă ţă ă deinfrac iuni cu conexitate cronologic şi topografic .ţ ă ă

1. În sarcina lui X s-a re inut c , fiind condamnat la 3 ani de închisoare pentru oţ ă infrac iuneinten ionat , dup începerea execut rii pedepsei, beneficiind de o întrerupere aţ ţ ă ă ă execut rii acesteia, as vârşit din nou o infrac iune de furt potrivit art. 208 C. pen.ă ă ţ

Ar ta i dac inculpatul se afl în stare de recidiv .Motiva i r spunsul.ă ţ ă ă ă ţ ă

R spuns:ă

X se afl în stare de recidiv postcondamnatorie, conform art. 37 alin. 1 lit.a) C.pen.ă ă

2. Prin sent. pen. nr. 10/10.01.1996 a Trib. Vâlcea, X a fost condamnat pentru s vârşireaă infrac iuniide loviri cauzatoare de moarte prev zut în art. 183 C. pen., cu aplicarea art. 37 alin. 1ţ ă ă lit. b) C. pen.S-a re inut, c , în data de 10.06.1995, X l-a lovit puternic cu pumnul în fa pe Y, careţ ă ţă s-adezechilibrat, a c zut şi s-a lovit, suferind un traumatism cranio-cerebral în urma c ruia aă ă decedat.Curtea de Apel Piteşti a admis apelurile procurorului şi inculpatului, a desfiin at înţ partesentin a şi a înl turat aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b) din C. pen., cu motivarea c în cauz nuţ ă ă ă exist starea de recidiv în raport cu prevederile art. 38 lin. 1 lit. a) din acelaşi cod.ă ă

Recursul în anulare este temeinic motivat şi poate fi admis?

R spuns:ă

Recursul în anulare nu trebuia admis. În spe a de fa suntem în prezen a unei recidive, chiarţ ţă ţ dac cel de-al doilea termen al acesteia îl constituie o infrac iune praeterinten ionat . Art. 38 dină ţ ţ ă C.pen. serefer numai la infrac iunile din culp nu şi la cele comise cu praeterinten ie. ă ţ ă ţ

3. În sarcina lui X s-a re inut faptul c , în timp ce executa la locul de munc o pedeaps de 6ţ ă ă ă luniînchisoare, aplicat pentru o infrac iune de furt, a s vârşit din nou o infrac iune de conducereă ţ ă ţ f r permis a unui autovehicul (art. 36 alin. 1 Decretul nr. 328/1966), pentru care legea prevedeaă ă pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani sau amend .ă

S se arate cum trebuie stabilit şi aplicat pedeapsa în aceast situa ie.ă ă ă ă ţ

R spuns:ă

În spe nu exist stare de recidiv , ci o pluralitate intermediar , deoarece nu este îndeplinitţă ă ă ă primultermen (o pedeaps mai mare de 6 luni închisoare). Astfel, instan a va revoca executareaă ţ

pedepsei lalocul de munc şi va contopi pedeapsa anterioar de 6 luni cu pedeapsa stabilită ă ă pentru nouainfrac iune; instan a mai poate aplica şi un spor conform art. 34 C.pen. Ceea ce s-aţ ţ executat din pedeapsa anterioar nu se va mai lua în calcul, conform principiului non bis in idem . ă

4. În sarcina lui X s-a re inut faptul c , aflându-se în executarea pedepsei de 2 aniţ ă închisoare,aplicat de Judec toria Craiova, pentru o infrac iune de furt, a evadat din punctul deă ă ţ lucru al penitenciarului, s-a deplasat în sat, a p truns prin spargerea geamului în magazinul deă textile şiînc l minte, de unde a sustras mai multe obiecte de înc l minte şi o sum de bani.ă ţă ă ţă ă Evadarea esteincriminat în art. 269 C. pen. şi pedepsit cu închisoarea de la 6 luni la 2 ani.ă ă

S se arate dac în aceast situa ie exist stare de recidiv .ă ă ă ţ ă ă

R spuns:ă

În aceast spe exist o stare de recidiv postcondamnatorie, potrivit art. 37 lit. a) C.pen.ă ţă ă ă astfel,sunt îndeplini i ambii termeni ai recidivei. Instan a va aplica prevederile art. 39 alin. 3ţ ţ C.pen.

5. X a fost condamnat la un an închisoare pentru comiterea infrac iunii de v t mare corporalţ ă ă ă dinculp , prev zut în art. 184 C. pen. şi la 6 luni închisoare pentru infrac iunea de conducere f ră ă ă ţ ă ă permis a unui autovehicul, urmând ca, potrivit art. 33 lit a) şi 34 lit a) C. pen. s se execute un ană deînchisoare.În acelaşi timp, s-a dispus revocarea execut rii pedepsei la locul de munc cu privireă ă la pedeapsa de 8 luni închisoare aplicat inculpatului pentru o alt infrac iune din culp . Prină ă ţ ă aplicareaart. 40 coroborat cu art. 33 şi 34 C. pen., s-a contopit pedeapsa de un an închisoare cu restul de 4 lunişi 10 zile r mas neexecut din pedeapda de 8 luni închisoare.ă

Ce form a pluralit ii de infrac iune exist în spe ? Instan a a aplicat corect pedeapsa.Motiva iă ăţ ţ ă ţă ţ ţ r spunsul.ă

R spuns:ă

5. În spe exist o pluralitate intermediar de infrac iuni, deoarece sunt prezente infrac iuniţă ă ă ţ ţ comisedin culp . Aplicând pedeapsa pentru noua situa ie, instan a nu a mai inut seama şi deă ţ ţ ţ pedeapsa de 6luni pentru infrac iunea de conducere f r permis a unui autovehicul. Astfel,ţ ă ă instan a trebuia s contopeasc pedeapsa executat la locul de munc (8 luni închisoare) cu celeţ ă ă ă ă dou sanc iuni de un anşi de 6 luni închisoare.ă ţ

1. Instan a a re inut în fapt c , dup ce a f cut scandal la o petrecere şi era condus spre ieşireaţ ţ ă ă ă dinimobil, inculpatul X a scos un cu it din buzunar şi a aplicat cu el o lovitur în abdomen luiţ ă Ydoborându-l. Întrucât inculpatul a continuat s amenin e cu cu itul pe cei din jur, într-un momentă ţ ţ încare inten iona s aplice o lovitur de cu it unei persoane, v rul acesteia, inculpatul Y a reuşitţ ă ă ţ ă s -ldezarmeze, lovindu-l cu o bât peste mâna în care inea cu itul, provocându-i astfel o fractură ă ţ ţ ă aantebra ului.Inculpatul X a fost condamnat pentru s vârşirea tentativei la infrac iunea de omorţ ă ţ prev zut în art. 20 raportat la art. 174 C.pen., iar inculpatul Y a fost achitat de învinuirea deă ă ă s vârşire ainfrac iunii de v t mare corporal , constatându-se c el s-a aflat în legitim ap rare.ă ţ ă ă ă ă ă ă

Împotrivaacestei sentin e a declarat recurs procurorul, cu motivarea c achitarea inculpatului Yţ ă este greşit ,fapta s vârşit de el nefiind o legitim ap rare ci o dep şire a limitelor legitimeiă ă ă ă ă ă ap r ri (art. 73 lit.a)C. pen.)ă ă

Recursul procurorului era întemeiat sau nu?

R spuns:ă

Recursul procurorului nu era întemeiat.

2. Inculpatul a fost condamnat pentru s vârşirea infrac iunii de omor prev zut în art. 174 C.pen.ă ţ ă ă S-are inut c , în ziua de 01.01.2000, convenind cu victima s fie angajat cioban la acesta,ţ ă ă inculpatul i-adat actele de identitate. Neîn elegându-se asupra salariului, inculpatul a cerut s i seţ ă restituie actelede identitate.La refuzul victimei de a-i restitui actele, inculpatul a atacat-o. Pentru a se ap ra, victima ascos un briceag, moment în care inculpatul i-a aplicat mai multe lovituri în capă cu o piatr . Victima aîncetat din via , decesul datorându-se traumatismului cranio cerebral cuă ţă fractur de bolt şi baz acraniului, dilacerare şi contuzie cerebral .Apelul declarat de inculpat aă ă ă ă fost respins. Inculpatul a declarat recurs pe motivul c a ac ionatîn legitim ap rare şi înă ţ ă ă consecin a solicitat s fie achitat.ţă ă

Fapta a fost ori nu s vârşit în legitim ap rare?ă ă ă ă

R spuns:ă

În spe nu exist legitim ap rare.ţă ă ă ă

3. X surprinzându-şi so ia împreun cu Y într-o p durice din apropierea locuin ei, a aplicatţ ă ă ţ acestuiamai multe lovituri cu baltagul pe care-l avea asupra sa, provocându-i moartea. S-a mai re inut c înmomentul surprinderii, victima, care se afla culcat pe iarb împreun cu so iaţ ă ă ă ă ţ inculpatului, s-aridicat şi a pus mâna pe un arc pe care îl preg tise la îndemân , dar nu a mai avută ă posibilitatea s -lfoloseasc , întrucât inculpatul s-a repezit şi a început s loveasc cu baltagul. Înă ă ă ă ap rarea sa, X ainvocat prevederile art. 44 alin. 3 C. pen.ă

Ce urma s decid instan a de judecat ?ă ă ţ ă

R spuns:ă

Instan a va trebui s resping re inerea legitimei ap r ri.ţ ă ă ţ ă ă

4. X, fiind condamnat la 3 luni închisoare pentru infrac iunea de furt prev zut de art. 208 alin. 1,ţ ă ă cuaplicarea art. 41 alin. 2, art. 74 şi art. 76 C. pen., s vârşit prin aceea c a sustras de la oă ă ă societatecomercial la care era angajat în calitate de conduc tor auto 5 saci cu furajeă ă concentrate, inculpatulinvoc , în recurs starea de necesitate sus inând c a comis fapta din cauzaă ţ ă lipsurilor materiale şi ast rii de s n tate precar a sa şi membrilor familiei sale.ă ă ă ă

Ce urma s decid instan a de recurs?ă ă ţ

R spuns:ă

Nu se poate re ine existen a st rii de necesitate.ţ ţ ă

5. X a condus pe drumurile publice, f r permis, un autovehicul, spre a transporta la gar ună ă ă prietendin alt localitate, venit la el în vizit şi a c rui locuin şi bunurile personale erau supuseă ă ă ţă pericolului de inunda ie. Fiind trimis în judecat pentru s vârşirea infrac iunii de conducere f rţ ă ă ţ ă ă permis,inculpatul s-a ap rat afirmând c a ac ionat în stare de necesitate.ă ă ţ

Ap rarea inculpatului poate fi luat în seam de instan a de judecat ?ă ă ă ţ ă

R spuns:ă

Nu se poate re ine existen a st rii de necesitate.ţ ţ ă

6. Inculpatul a fost trimis în judecat pentru conducerea unui autovehicul pe drumurile publiceă avândîn sânge o îmbiba ie de alcool ce dep şeşte limita legal . În instan inculpatul a sus inut cţ ă ă ţă ţ ă înmomentul s vârşirii faptei s-a aflat în stare de necesitate întrucât a efectuat deplasarea pentruă a procura medicamente pentru socrul s u, bolnav de cancer.ă

Fapta inculpatului a fost sau nu s vârşit în stare de necesitate?ă ă

R spuns:ă

Fapta nu a fost comis în stare de necesitate.ă

7. Inculpatul a fost trimis în judecat pentru s vârşirea infrac iunii de v t mare corporal dină ă ţ ă ă ă culp prev zut de art. 184 C.pen. şi pentru s vârşirea infrac iunii de p r sire a loculuiă ă ă ă ţ ă ă accidentului prev zut în art. 38 alin. 1 din Decretul nr. 328/1996. S-a re inut c , circulând cuă ă ţ ă vitez , a accidentatgrav pe o persoan care se angajase în traversarea drumului aproape de zonaă ă marcat şi a p r sitlocul accidentului. În timpul urm riri penale şi în faza de judecat , inculpatul aă ă ă ă ă sus inut c a p r sitlocul accidentului pe care îl provocase pentru a se salva pe sine şi persoaneleţ ă ă ă aflate în autoturism, dela pericolul creat de un grup de igani care, aduna i în fa a locului,ţ ţ ţ începuser s arunce cu pietreasupra maşinii sale.ă ă

Pot fi incidente în cauz dispozi iile art. 45 C.pen.?ă ţ

R spuns:ă

Nu se poate re ine existen a st rii de necesitate.ţ ţ ă

8. Inculpatul X, care se afla la conducerea Direc iei cercet ri penale din fostul Departamentţ ă alSecurit ii Statului, a ordonat unor ofi eri din subordinea sa s înceap ancheta penal şi săţ ţ ă ă ă ă fieintroduse în arest, patru persoane care au r spândit manifeste în perioada 23.11.–ă20.12.1989.Inculpatul, a primit, la rândul s u, ordinul de a nu pune în liberate pe cei re inu i, de laă ţ ţ fostuladjunct ala ministrului de interne.Prima instan l-a achitat pe inculpat pentru infrac iuneaţă ţ de arestare nelegal solu ieconfirmat în apel, pe considerentul c acesta, datorit condi iiloră ţ ă ă ă ţ impuse de regimul totalitar, aac ionat sub imperiul unei puternice temeri pentru sine şi pentruţ

familia sa, orice insubordonare presupunând reac ii grave pentru ei din partea organelorţ superioare. Împotriva acestor hot râri procurorul a declarat recurs.ă

Hot rârea primei instan e şi a celei de apel sunt legale şi temeinice?ă ţ

R spuns:ă

Hot rârea primei instan e şi a celei de apel sunt greşite.ă ţ

9. S-a re inut în sarcina inculpatului c a comis acte de complicitate la infrac iunea de delapidare.ţ ă ţ Înfa a instan ei, el a sus inut c a s vârşit fapta sub imperiul constrângerii morale şi anumeţ ţ ţ ă ă datorit temerii pe care i-a inspirat-o amenin area gestionarului, autor al delapid rii, c îl vaă ţ ă ă îndep rta dinserviciu dac nu-i va da concurs, deoarece el este recidivist. ă ă

Ap rarea inculpatului este întemeiat sau nu?ă ă

R spuns:ă

Ap rarea inculpatului nu este întemeiat .ă ă

10. X a fost condamnat pentru s vârşirea infrac iunii de ucidere din culp prev zut în art. 189ă ţ ă ă ă alin.2 C.pen. S-a re inut c în seara zilei de 7.08.1995, circulând cu autoturismul pe şoseaua ceţ ă str batesatul Şerb u i, inculpatul a trecut peste victim care, din cauza st rii de ebrietate,ă ă ţ ă ă adormise pecarosabil, provocându-i moartea.Condamnarea fost re inut în apelul inculpatului. Înţ ă recursul declarat, X a invocat aplicareadispozi iilor art. 47 C.pen. referitoare la cazul fortuit.ţ

Recursul inculpatului este întemeiat?

R spuns:ă

Recursul inculpatului nu este întemeiat.

1. În spe rezult c X a s vârşit infrac iunea de furt calificat, introducându-se, prin efrac ie într-ţă ă ă ă ţ ţunmagazin de unde a sustras 7 ceasuri. Prin expertiza psihic efectuat de o comisie deă ă specialişti, s-aconstatat c f ptuitorul sufer de schizofrenie, boala abolindu-i discern mântul.ă ă ă ă

Fapta lui X este sau sau nu infrac iune?ţ

R spuns:ă

Fapta lui X nu este infrac iune.ţ

2. X în vârst de 17 ani, singur ori împreun cu inculpatul minor Y, condamnat şi acesta în spe ,ă ă ţă asustras din locuin ele unor persoane şi din incinta unor unit i comerciale, bani şi alte bunuri.ţ ăţ Dindatele raportului medico-legal rezlt c minorul X prezint o dezvoltare psihic de tipulă ă ă ă debilit iimintale, discern mântul fiind sub limita corespunz toare vârstei sale, prezentândăţ ă ă

oligofrenie degradul I.Din celelalte probe administrate rezult c din cauza debilita ii sale mintale,ă ă ţ minorul nu şi-adat seama de ac iunile sale.ţ

Faptele acestuia constituie sau nu infrac iuni?ţ

R spuns:ă

Faptele acestuia nu constituie infrac iuni.ţ

3. În spe inculpatul, deşi ştia c , fiind bolnav, îi era interzis consumarea b uturilor alcoolice, aţă ă ă ă consumat totuşi astfel de b uturi, iar starea în care a ajuns în mod voluntar a contribuit direct laă creşterea poten ialului s u agresiv, s vârşind o tentativ de omor.ţ ă ă ă

Ar ta i dac inculpatul poate beneficia de circumstan a atenuant a be iei voluntarecompleteă ţ ă ţ ă ţ (art. 49 alin. 2C.pen.)

R spuns:ă

Acesta nu poate beneficia de circumstan a atenuant a be iei voluntare complete.ţ ă ţ

4. Instan a a re inut c inculpatul a comis o infrac iune în stare de be ie voluntar completţ ţ ă ţ ţ ă ă produs prin alcool (art. 49 alin. 2 C.pen.), f r îns a ar ta ce relevan atribuie acestei st ri,ă ă ă ă ă ţă ă dac acestaconstituie o circumstan agravant ori o circumstan atenuant .ă ţă ă ţă ă

S se arate dac hot rârea este temeinic şi legal .ă ă ă ă ă

R spuns:ă

Hot râreanu este temeinic şi legal .ă ă ă

5. În sarcina minorului s-a re inut faptul c , anterior împlinirii vârstei de 14 ani, a aplicatţ ă victimei,minor şi ea, o lovitur care, datorit complica iilor survenite, a condus la moarteaă ă ă ţ acesteia, fapt produs dup ce minorul împlinise vârsta de 14 ani.ă

S se arate dac fapta minorului antreneaz sau nu r spunderea lui penal .ă ă ă ă ă

R spuns:ă

Fapta minorului nu antreneaz r spunderea lui penal .ă ă ă

6. X, dup ce a for at uşa unui autoturism, proprietatea unui unuit i, l-a chemat pe inculpatulă ţ ăţ Y,inducându-l în eroare afirmând c acel autoturism este al unit ii la care el lucreaz şi că ăţ ă ă doreşte s -langajeze ca şofer, l-a determinat s pornesc autovehicolul şi s -l conduc spre aă ă ă ă ă verifica aptitudinilesale de şofer. Parchetul, i-a trimis pe aceştia în judect pentru infrac iunea deă ţ furt calificat.

Ar ta i ce trebuia s decid instan a.ă ţ ă ă ţ

R spuns:ă

Instan a trebuia s re in eroarea de fapt principal în sarcina lui X şi s -l condamne numai pe X.ţ ă ţ ă ă ă

7. X. împreun cu so ul ei, locuiau la m tuşa acesteia în vârst de 80 de ani, urmând a oă ţ ă ă îngriji,având unele promisiuni c dup moartea ei, aceasta le va l sa casa. Animat de a intra câtă ă ă ă mai repedeîn posesia casei, X a luat hot rârea de a o ucide, procurând o cantitate de paration, dină care a picurat pe o napolitan pe care m tuşa o avea în cas .Ulterior, m tuşa a fost vizitat de oă ă ă ă ă vecin , c reia la plecare i-a dat napolitana, iar aceasta i-adat-o unui copil, care dup ce a mâncat-ă ă ăo a murit.Ce va trebui s re in instan a?ă ţ ă ţ

R spuns:ă

În primul rând faptele comise de m tuş şi vecin nu sunt infrac iuni, re inându-se eroarea de faptă ă ă ţ ţ principal . În schimb, pentru X se va re ine infrac iunea de omor calificat cu premeditare, chiară ţ ţ dac s-a consumat asupra altei persoane.ă

1. X a comis infrac iunea de furt, prev zut în art. 208 C.pen., prin care s-a produs o pagub deţ ă ă ă 15lei. Pân la pronun area horâr rii, X a reparat integral paguba. Din piesele dosarului rezult că ţ ă ă ă suntîndeplinite condi iile prev zute la art. 90 lit b), c), d), e) C.pen.ţ ă

Se poate dispune înlocuirea r spunderii penale în spe ?ă ţă

R spuns:ă

Nu se poate înlocui r spunderea penal , deoarece nu se îndeplineşte condi ia privind cuantumulă ă ţ pagubei.

2. În cursul urm ririi penale, procurorul constat c fapta comis de X nu prezint pericolă ă ă ă ă socialconcret şi c este lipsit în mod v dit de importan . Se mai re ine c X nu are antecedenteă ă ă ţă ţ ă penale şi c nu este o persoan violent .ă ă ă

Ce dispozi ii din C.pen. sunt aplicabile în spe ?ţ ţă

R spuns:ă

În spe nu sunt aplicabile dispozi iile art. 90 C.pen., privind înlocuirea r spunderii penale,ţă ţ ă cidispozi iile art. 18¹, deoarece faptei îi lipseşte tr s rura pericolului social concret. În acest caz,ţ ă ă procurorul poate aplica o sanc iune cu caracter administrativ prev zut în art. 91 C. pen.ţ ă ă

3. X a comis infrac iunea de abuz de încredere, prin care a produs o pagub de 9 lei. S-a re inutţ ă ţ c acesta îndeplinea toate condi iile de la art. 90 C.pen., dar mai fusese anterior condamnat, iară ţ pentruacea condamnare fusese reabilitat.

S se arate dac în spe se poate dispune de c tre instan înlocuirea r spunderii penale.ă ă ţă ă ţă ă

R spuns:ă

Da, se poate dispune înlocuirea, deoarece condamn rile reabilitate nu mai constituie antecedentă penal, iar reabilitarea are ca efect înl turarea interdic iilor, incapacit ilor şi dec derilor ceă ţ ăţ ă decurgdin condamnare.

1. Inculpatul X a fost condamnat pentru comiterea mai multor infrac iuni , cuţ re inerea st r i i deţ ă recidiv post-condamnatorie potrivit art. 39 alin. 1 şi art. 34 C.pen., la oă pedeaps rezultant de 3 ani şi 6 luni închisoare. Dup aplicarea pedepsei, a intervenit Decretulă ă ă 115/1977 care, prin dispozi ia din ţ art. 1, prevedea c sunt amnistiate infrac iunileă ţ pentru care legea prevede pedeapsa închisori i demaximum 3 ani. Având în vedere c pentru una din infrac iunile comise de inculpat, legeaă ţ prevedea o pedeaps cu închisoarea mai mic de 3 ani, s se arate dac elă ă ă ă beneficiaz de amnistie pentruă aceast infrac iune.ă ţ

R spuns:ă

nculpatul beneficiaz de amnistie pentru aceast infrac iune.ă ă ţ

2. Prin sentinta penal nr. 179/1993, Judec toria Constan a a condamnat peă ă ţ inculpatul X la 6 luni închisoare pentru comiterea infrac iunii de t inuire,ţ ă f cându-se şi apl icarea art. 37 l it . b) C. pen.Împotriva acestei sentin e aă ţ declarat recurs inculpatul care a ar tat c în mod greşit i s-a re inut însarcin ,ă ă ţ ă starea de recidiv , deoarece infrac iunea anterioar , pentru care a fostă ţ ă condamnat, a fostdezincriminat .Recursul inculpatului a fost admis, cu motivarea c , deşiă ă acesta a fost condamnat atât pentruinfrac iunea de trecere frauduloas a frontierei câtţ ă ş i pentru infrac iunea de asociere în vedereaţ comiterii de infrac iuni, întrucât prinţ Decretul-Lege nr. 9/1989 a fost abrogat dispozi ia din art. 245C.pen., privitoare la infrac iunea deă ţ ţ trecere frauduloas a frontierei, înseamn c a fost amnistiat şiinfrac iunea de asociere înă ă ă ă ţ vederea s vârşirii de infrac iuni.ă ţ Instana de recurs a aplicat corect dispozi iile privitoare la amnistie?ţ ţ

R spuns:ă

Instan a nu a aplicat corect dispozi iile privitoare la amnistie. Prin Decretul-Lege 9/1999 aţ ţ fostabrogat dispozi ia din art. 245 C.pen. nu şi cea din art. 323 C.pen.ă ţ

3. Instan a a fost învestit cu judecarea plângerii prealabile a reclamantei X împotriva inculpatelorţ ă Y şi Z, pentru faptul c , în ziua de 20.10.1968, i-au violat domiciliul, au amenin at-o şi au lovit-ă ţo,cauzându-i leziuni corporale care au necesitat 9 zile de îngrijiri medicale.În şedin a public dinţ ă 4.11.1969, reclamanta s-a împ cat cu inculpatele, iar instan a luând actde împ carea p r ilor aă ţ ă ă ţ hot rât încetarea procesului penal. Deşi faptele comise de cele dou inculpateau fost amnistiateă ă prin Decretul 591/21.08.1969, instan a de judecat a solu ionat cauza f cândabstrac ie deţ ă ţ ă ţ prevederile acestui decret, luând act de împ carea p r ilor şi dispunând încetarea procesuluiă ă ţ penal.

Întrucât la data judec rii faptele erau amnistiate prin decretul men ionat, s se arate dacă ţ ă ă solu ia instan ei era corect .ţ ţ ă

R spuns:ă

Solu ia instan ei era discutabil , deoarece a acordat prioritate împ c rii în raport cu amnistia, careţ ţ ă ă ă avea prioritate.

4. Judec toria Giurgiu, prin sentin a penal nr. 543/31.03.1997, a condamnat pe inculpatul minoră ţ ă S.P. pentru comiterea infrac iunii de furt calificat. S-a re inut c , la data de 29.01.1992,ţ ţ ă inculpatul,împreun cu un alt inculpat, a sustras, din locuin a p r ii v t mate suma de 5000ă ţ ă ţ ă ă lei.Împotriva acestei hot râri, r mas definitiv prin neapelare, s-a declarat recurs înă ă ă ă anulare,sus inându-se c inculpatul nu putea fi condamnat deoarece r spunderea penal eraţ ă ă ă prescris . Demen ionat c la data s vârşirii furtului calificat, acesta era pedepsit cu închisoareaă ţ ă ă cuprins între 1 şi5 ani.ă

inand seama de dispozi iile art. 121 şi 122 coroborate cu art. 129 din C.pen., s se aratedacŢ ţ ă ă recursul în anulare declarat în cauz era întemeiat.ă

R spuns:ă

Recursul declarat în cauz era întemeiat. Termenele pentru minori se reduc la jum tate.ă ă

5. Prin sentin a penal 638/12.11.1998 a Judec toriei F urei, r mas definitiv prin neapelare,ţ ă ă ă ă ă ă aufost condamnate inculpatele minore X şi Z pentru s vârşirea infrac iunii de furt calificat,ă ţ prev zut de art. 208 alin. 1 raportat la art. 209 alin. 1 lit. a) şi c), cu aplicarea art. 13 dină ă C.pen.Instan a a re inut c , într-o noapte din luna noiembrie 1994, împreun cu al ii, inculpateleţ ţ ă ă ţ ausustras de la o societate comercial diferite bunuri. Împotriva acestei sentin e s-a declarată ţ recurs înanulare pe motivul c la data pronun rii ei era împlinit termenul prescrip iei r spunderiiă ţă ţ ă penale şi seimpunea solu ia încet rii procesului penal.ţ ă

Recursul în anulare este fondat şi trebuie admis?

R spuns:ă

Recursul în anulare este fondat şi trebuie admis, cfm. art.121 alin. 1 şi art. 122 alin. 1 lit.d) C.pen.coroborate cu art. 129 C.pen.

6. Prin sentin a penal 754/22.11.1999, Tribunalul Dolj a condamnat pe inculpatul X,ţ ă pentrus vârşirea infrac iunilor de insult şi de calomnie prev zute în art. 205 şi 206, prină ţ ă ă schimbareaîncadr rii juridice a faptelor din dou infrac iuni de ultraj, prev zute în art. 239 alin. 1ă ă ţ ă şi 3 C.pen.Apelul inculpatului a fost respins prin decizia penal 292/13.06.2000 a Cur ii de Apelă ţ Craiova.Împotriva acestei hot râri inculpatul a declarat recurs, cu motivarea c instan ele auă ă ţ greşit c nu au chemat persoana v t mat şi întrebat dac în elege s fac plângere pentruă ă ă ă ă ă ţ ă ă infrac iunilerespective aşa cum prevede art. 286 C.p.p.ţ

Recursul inculpatului este întemeiat?

R spuns:ă

Recursul inculpatului este întemeiat, cfm. art. 286 C.p.p.

7. Prin sentin a 322/1.09.1992, Judec toria Oravi a a condamnat pe inculpatul X pentruţ ă ţ s vârşireainfrac iunii prev zut în art. 180 alin. 2 C.pen. şi a dispus încetarea procesului penală ţ ă ă fa de inculpataY, ca urmare a retragerii plângerii prealabile fa de aceast inculpat . Instan a aţă ţă ă ă ţ re inut c la23.11.1992, inculpa ii au lovit partea v t mat Z. Tribunalul Caraş-Severin, prinţ ă ţ ă ă ă decizia penal 9/13.01.1994, a respins apelul inculpatului condamnat. În cauz s-a declarat recursă ă în anulare pemotivul c instan ele au pronun at hot râri greşite prin nesocotirea dispozi iilor art.ă ţ ţ ă ţ 131 alin. 4 C. pen.

Recursul în anulare este fondat?

R spuns:ă

Recursul în anulare este fondat, deoarece retragerea plângeri i prealabile produce efecte in rem,înl turând r spunderea penal a tuturor participan iloră ă ă ţ