-
Ana] 111.1) OPWLEA.
VOIESCE 1?;1 VE1 PUTi.
Pe ani1Pe g0. luniPe trei InniPe uti iun6
lei71
7 7
/
Capit128
64:12
11
152.76.38.
Unti esamplaril 24. par:fll Paris pe trimestru fr. 20
1'011!..11 Austria fior. 10 v. a
ADMINISIRAMATA, PASAGIUL1.1 RUMAIVIi Au. 48.Ahlwranda7=171m7
c-1-7-7071111112.7......measa2=1,17/......no MO1.7.111.
MERCUM 8 1171,10 1864
Red.utinnea, Strada Fortune'. (Cannata) No. 15. Ai-fickle
trilmise i iepubIicate ee voril arde. Gerante respunrietcri5
ANGIIELU IONESCU.
mile. .1.11e 74-111=
ADMINISTRAT1UNEA
A_CESTUI pIA MU.Stint(' rugati Domnif abonti, atato
din Capitala oâtü i din Districte, ale
carora abonamente la acestal)iarifi
Romanulfi de Duminica es-pira la 1 16 Iulia multi corent, se
bine voiascaa grabi reabonarea du-
mndorti ca se nu fie nevoita ac6sta
Administratiune, in observarea re-
gulelora sale, a le inceta darea fo-
ielorti pe dada voeseti ale avea.
REVISTA POLITICA.___----
BUCUILESCI 17, Cuptorú.
durilorü din Praova, sfereimate de ape. IAcele poduri, cari so
credea pinia acum I
. Ia fi cledi to presto ton din petrii cm-se vedfi neumii cl
numai In fa-
cia fora a fostii lucrate din petre inalman, ere In launtru, in
miglocii, erail=pinto cu petrisiu mliruntfi i fär5hi cult(' ufi
isbire buna de unil copaciüadusn de ape a taiga' de ajunse ca
sesparg5 cete une pilastiu si prin acea-aso se pricinuesce ruina
podulte intrege.De aid emenii conchide ce la cons-truirea acelorii
poduri comistiDe acea.e) Ware strica a atrage luarea=into a
guvernului asupra acestui fe.life d ... pentru ca Meal in viitoriii
sose '1)60 evita mai cu !nine resultate ;total do tet datil
guvernulii se s'abatetde la informatiunea inginerulul see,carde i-a
raportatii c5 drumuler pc) Prao-va nu se póte restaura.
Prisagiule yin Buzeii este in timpule de facia ferte greli,
pentru cii doei ómeiiii, ilii (le nevoie, liii trecii cucarele, IsI
róge inse martea pane se vediiscuipati. Cu 'tete arestea, noi
sustineniii61 tine guvernii, care se pricepe laua economie
inteleptie, era putea des-chide Si prin pasiiJ Buzeului (iii
co-.,municatiune de care, de si nuinal pro-visotie, inae bias
îiilesnitóniuí, cu spe-se de 5 pane la 6 mii de galbeni. Oare
cumii a trecutii de a-tetea ori ce cistea i artileria sa
in-c(5ce i incolo prin pasulfi Buzeulut?See cii spiritulú do
intreprindere dinqilele lul a disperutil eu totulu de lastenepotii
lui din seculule ale 19-lea '?"
Se sper5mii ca guvernclii, a ca-nt misiune este, trebue se fie,
a in-griji de prosperitatea pnhlicä, mai eusénee candü acésta ni se
spune in tate
va profita de areterile i dreptele oservatiuni ce publicarämti
dintee5scrisórie ce merita tótal increderea.
Dare dace' guvernulre care se o-cupa cii atata activitato de
reorganise-ea sociale i politicA a terel, nu vaeve destule pentru a
lua mal cugnibire masurc seriese pentru restau-rarea celei mai
insemnate i singureartero de comunicare intro Romania dedinace i
cea de dincolo de Carpati,Ore cornerciantil cei mari al
capitaliican suferii, can perdii, ei suntii espusIa perde i mai
multil, nu sunte datoria se 'ntelege e'li se otäri so face co-ve
pentrn restaurarea acesteii comuni-ceri la care suntii atatii de
aprópe in-teresatt ? Nu potil comerciantii Roma-nia, cart sunte una
din puterile do vi-et5 ale terei, a dispune de 5 sell 6 milde
galboul pentru a deschide nil co-municatiune prin pasulU Buzeulut?
Oarspe nude a trecutä iií date Michniu Vi-tézula, precumú se
oservil in scrisóreade mei susui, pc uncle a trecutil erois-mule
romanii, se nu petal trees astti-qtcomerciulü romenii, dovedinch
acelasi
Scrisori, atatü din Romenia de din-eke càtú si din Romenia de
diecolode Carpati, ne vorbescii despre marinapaguhe ei nefericirl
resultate din inun-darea care a intreruptia cole mai in-semnate cil
de comunicare. In nume-role trecute ame atrasú atentiunea
gu-vernulul asupra acestul reú atätii depiigubitoriii pentru
comerciula terei;nu scime ¡rise dace s'a grehita a luaIke mesurile
nccesarie pentru a repara färe intheliare acestii reil ale
caruiconsecInte suntii lia depline ruin5 a co-reerciului. Spre aT
educe ene5 amintedial este de mare aceste reel, i sprea'l face
asernene cunoscute mat multefapte insemnate, pe cari, pite,
n'atpu-tut() a le alb, voine pune naiutea o-chilorú seT, ai inni cu
seen5 a comer-ciantilora, atatú de intercsatl in aceetiicestiune,
cille-va estrase dintr'ne scri-sóre de peste Carpatl, de la 12
In tile1e acestea asteptä lie ce-ntime de metrà In sume pene la
unfimilionfi, at5tú aci in Brasiovil ei in pa-sule Temeeiii, clan
si in Ploiescl, C5in-pina si Brear,la, pentru ca se trece din-teuil
lature a Carpatilorii in cea
negutiatori desperati ce marfalore nu le va ajunge la timpui
Imamunele bölciuri cle terei Rominesci, aamachinate cal ca samare,
cu caril îitrecura uil parte din averea lore' pestemulti. Tote asa
facemii si nos! spre0 nainta pina la Breala. Negutiliteriinostril
cetT aa fostü la facia loculul nesaline inteunii glasti canili ce
intt'ade-vere din partea guvernului d- vestre[eerie acuma nu b'a
WW1 nimiee sprea restaura comunicatiunea, pontru eä deue came date
abia lucraú vre tiä 50de (5menI, unde si 500 smite prea pucini.
Acel neguti5tori îiis, adriugaii,cum(' cel i(Stä neactivitatea
gavertmluts'arfi trage de la raportale until ingi-nere, carele,
tramise fiindii in Praovd,ar fi dechiarate di este curate
pesteputinta ca e sc mal Ole restaura vreul date drumele printre
acestiLocuitorii din Comarnicii ae descope-ritii negutiatorilorii
nostril, ce dace s'arfi aílatú cine-va se -I provace la lu-crerea
drumiliii, el, suptii tuui condu-cere bunt', nsocitei si de
cantoniari, indoue septìunifli arú fi restauratú iiii co-municare
provisoriii, in cetü, aka laalte mesurc mai sistematico,
comerciuliise nu sufere acesta loviture de mórte.
11Cu aceste ocasiune, nu putemetruce eu tecerea ence ei acea
impre-Oran) le fórte mare irnpartanta, atuítuipentru comercia,
chlei i mal de apre-pe peitru visteria Romtiniet, pe carene-,
descopere totti negutiatore cariaa p rivitü alai de aprópe ruinele
po-
patriotisme ?ginta pentrulovite acumeviitoriu ?
toff] de ui dat5 inteli-prosperitatea sa atalii deei atlitii de
amenintaei in
=11111171.171My -11*".1e0m7111=7ME 171=117.aml.
cei i Prusia so dea scinabe Fran-(eel Saarbruck. (Provinciei a
Rinului,arondisemeatulii Trèves, de 10,000 lo-cuitori, care mal
nainte a fricutii partedin comitatulii de Nasaii, la 1801, afostri
cu tóte provinciele Rinulul in-
si la 1815 s'a
Scrisorile cele secrete, prinsepublicato de inriulii englese,
Morning-Post, ail (lath nescere unoreacuseri see denuntieri
sioptite ei des-pre can ame vorbile in No. trecute :aceste acus5n
see denuntilliesuntú, pe WO' parte di guvernultryn-gle -0 or ti
fostú acelu-a care ar fiprovocatir ali aliante a puterilorú
Nor-dulul contra Franciei; érú pe d'alta ceguvernulli francese s'ar
fi intelesii cuPrusia spre a inlesni Geraianiei luaroaducaturrlora
de suptit domain Dansinar-
corporate cu Franciadatii Prusici.)
laiariuni din Paris la Presse, des-crio pe large cume Englitera
a fosteprovocatii proiectelo unel noue silutealiante contra
Faanciel; acea f6ifa merge
areta prin initialole (oar persó-nele pe care Englitera le-a
intrebuin-OM in aceste negociari, atAteaaranunte in CuItú este cu
anevoie, case tin icernúindoui desprePreset.
Diariuld Times, la rêndulii see, spuneea dece. Francia ingedule
cererile Pru-siel, cause este cl Prusia veinal a de-veni till
putere maritime, va da negre.itü Franciei provinciele Rinula
Independinta belgied no spine , larendulii iel, cli regele
Danemarcei, mainainte d'a intra pe eaten pecei e'a s'a-dresa d'a
dreptulfi la Prusia inläteneindúpe Englitera, a eerató opinienea
eichiarii arbitragiulie lui Napolemie1Mperatule francesilorli,
(lice corespon.dintele din Paris ale Independiniet, desi a refusate
d'a fi arbitru oficiale,priimitil a lucre oficiosa e'a sffituitti
poregele Danemarcel a !Asa inläture peEnglitera trata d'a dreptule
cu Ber-ninule, promitêndri c aste-fehi va in-terveni chi însui
oficiosii lêng5 gu-vernulú prusiana spre a--1 pregati te-
Aste-felil dare, adaogä co-respondintele Independilet,
imperatulú Napolemw a Mate oficosil mislunea dearbitra pe care n'a
pututa s'u preme-scií oficiale î i momentulii cendü pro-tensiunile
lupt5torilore erae Ana preaosebite spre a se putea impaciui.
Tote Independinla mal spine, oil
Oil neputinta", d'a se maicsactitatea
represintantele confedertqiuniiferintele de laBoust , ar li
plecatilnebleu ferte inteleseIll despre regn'areagermane.
S'acum adilogiinde la aceste cc scimnot, prin corespondint,ele
nestre tole-gratice de mai deund-4i, i mal CUsemi') care era WI
seine oficiale, cá s'afaeutii ei armisticiulii, nu m.ef este
in-doulela c5 resultatulú acestul aninisti-ciii va fi pacea.
Insä cea-a ce aveme mat maretrehuintli do cercetatii este
lovirea cese de Engliterel prin acestä pace. Eaa luptatú la
inceputii spre a opri res-belulii; a vorbitii, a intrigatii, a ame
-nintate, ei tote în deeerte. A provocatüapoi conferintele de la
London, Napoleo-ne a priimila, dar dechiarindfi ce nu iaparte
active, ci cä vine numai a sedea dovecji de iubirea lui de pace.
Sefad, conferintele, Englitera face felu-rite propeneri ei tóte
cadr, i resbeluinroincepe. Napoleone atunci sfatuiescepe Danernarca
a s'adresa d'a dreptulcira Berlin si la Viena., Intervine
Oficiosa
pacea so face färä Englitera. Maipóte fi ire lovire mai inare de
cetii a-cesta a puteril înniuuirii Englitereì?dovadil cìi Napoleone
a letervenitii estece ejiariula oficiosil Le Constitationnel
avorbitti ancil de la 10 luliui, 'a sf5-tuitii pc Danernarka a
s'adrcsa d'adreptulq ha inimicii sei, !HAN cä pute-rea co era mai
interesatii a'i da aju-tore (Englitera) a läsetu-o cu
Unde dart] mergema cii acést5 sta-re de lucrun ? Englitera
acusate c'aprovocate uui coalitiune contra Fran-ciei; Francia
acusata cil lucrezil caNemtii contra Engliterei., en faptú,
la CODLondon, domnule de
de la Fontai- ,cil Napoleone
costiunil chno-
0_71111%
pacea facute filre intervenirea Eegli-terei.
No putênde noi respunde la intre-barea ea fficureme, co avuräme
dato-riti a face, se facemú cunoscutü ca celelaltii organfi alü
guvernului Ftenicele,pieriula La France, do la 13 lane, qice.
S'aii respendite scomote ciadaledespre partea ce Englitera ar fi
Matela combinirile diplomatice date po fa-cie de Morning-Post.
Orr cari ar fi originea acelorüseomote, pe care noi le credeme
ne-intemciate, esto lesne de intelese deundo provinii ele. Veelende
cete deic efecte face denegärile oficiale,se intelege cli autoril
acetone denegiiri,(Prusia, Rusia si Austria) ae interesea semena
ne'increderea intro ode doneputeri man a le Occidentelui. Noi
a-verail prea mullet credintä in leatitateapoperului englese pentru
ca ali ase-mene tactice se nu ne Insiele ai sene face se nu-I
intelegeme scopulú.
Avemii incredere in viitoriull ci-viesaliuna libertdpi co
promite Eu-repel intelegerea Franciel eu Englite-ra, i credeme ca
siliiielo celorii canrepresinte cote lalte principle yore liin
nepulintä d'a opri progresulfi»
Este Mee adeveratii cli 'n qioacande se va rupe aliantia
franca-eagle-s() ei met din acesto puten va trececu puterile
asolute, s'aii dusii liberte-tile Europei ponteu si 11volutiunea
rea mai crencene isbucue-sce see peste can( va timpli.
lnsecuvintele aceste ale ehariului La Francese fui adeverate, se
tiïi tine apelü laaliantiö, sell se face ce nu crede dece este
acuzatii Euglitera, pentru calovirea se fie mane si mai eire?
Nu
märginimil fluent in a ra-porta ce se ;lice, in a areta
situatiuneaelder.
Unde este adeven1h.
aS717=1 711.AINPIKIMMir
LUMINVZA-TE I VEI kL
Abona!#/dubi in Bueuresa, PasagieHoluilnii No. 48. -- In
distriete la Cc-respondintif liarnluT t,4; prin Postit LaPar:s, la
D. liailegrain, rue de l'an-(fienne Conu:(lie, Nr. .5.
A.clininistn!ort.Ie r,harului 1). Gr. Serurie.
liniA de :;0 litere 1 Zefi.Inserti:n2f reelame, linin 3
,IMINC-111
cari multi pentru aceste principiec5ci atunci dovaditi c5 ve
depärtati deele i cine lasd und minutd principieleiï lasd Dumneded
!"
dara logici, si nu alergati lamcsure intrebuintate supti
&mania des-potismului oligarchiei de care spuneticó ne-a
scApatù actula de ia 2 Mail);nu alergati la mesure cari sunt5
incontraelieese err marile principie ceproclamati; nu alergati la
mesure carivori dovedi si cetera mai uimiti devorbe pompóse ca
n'amü dobênditii,in faptii, in nici libertate, niciegalitate, niei
dreptate, daeä ne opr:tisi ne loviti ehiari and(' cilut5mil nu-alai
uncle sunti aceste principie, undeeste adeverulii ; ce ar ti dart`,
cändü
pratica ?Vonai cauta adeverulú, i sunternù
datori a'lü cauta, suntemir datorispune, si n'avett a ve teme,
nu pu-tell a ve !erne, daeä principiele celemarl sunta cu voi, daca
adeveruli esteco voi si rätäeirea eu noi.
Vomil catita adeveruli , av:én-dirnaintea nósträ aceste
insemnate cuvinte :
Pop6rele drtä adese pe -acei carile apas5, dart) nu értti nici
nä datipc, acei cari le insélä."
Ast4i vomi insemna numai pescurte 'finitude ce ne
propunernicerceta.
Stetutuln ji legea electorate, co-prinse in plebiscitula supusi
votuluinatiund Id IO 14 Mali, s'ai pro-mulgatil la 2 lulii eu
moditieärile fä-euta in conferinta de la Constantinopole.
Dimbovita de la 20 Mai(' a disii :Noua constitutiune este vetatä
de
intrega natiune ; u5 constitutiune cese primesce de natiune cu
atäta en-tusiasmù, pile nimeni s'o atace fdrdse atace nofiunea
intrégd."
Constitutiunea a fosti modificatä :Eacä unii iiuntù de
cercetare.
in capulü modtfieärilorü facutevointei natiunil in conferinta de
laConstantinopole, se dice :
Principatele- Unite poti în viitorila modifica si a schimba
legile caripriveseir administratiunea lord din infracu coneursuli
legate ali tuturori pu-terilori stabilite, i fará nici uä
inter-ventiune; se intelege inse ca acéstdfacultate nu se póte
intinde la legétu-rile cari unescii Principatele cu Impe-riuld
Otornand, niel la tratatele intreinalta Mid cele lalte Puterï,
carisuntd i remand obligdtóre pentru ace-ste Principate»
Co insemnée6 acést5 modificarepusä in capuló legii privit5 ea
legeafundamentale a terei? Dupri vechielen6stre tratate,
recunoseute de tótta Pu-terile, n'avérnü noi óre pänä acumüdreptuli
d'a modifica legile cari pri-vescd administratiunea nóstrd din
intru?N'arnü avuti óro acelä d'eptir supt0totù regimele
legulamentariO, si nul'ami avuti äneä pe urrnri, i mai de-
si mai bine confirmati prin con-ventiune? i apoi unde s'a vedutü
invechiele nóstre tratato, undo s'a ve-dutü in Conventiune, undo
s'a vedutüin vre'uà lege a terei c tratatele in-
.,
tre Inalla Pórld i cele lalte Puterisunld $i remand obliga14rie
pentru Prin-cipate?
Conventiunea dicea:Prineipatele se vori administra
liberd i scatile de totü amesteculdliìaltej Porti, iii
märginirde stipulateprin impreuna invoirea puterilor6 ga--ranti cu
Curtea suzerana."
Dimbovita de la 29 M.M1 a (jisilBaste frurnóse cuvinte :
0 principii s5nte ! mare est.:: NI-terea vósträ! One ve lasa und
mi-mild, a bud Dumneded !
Nu vomil lasa une minute prin-(ie. ce amú aperatii pinä
astfuji.
Nu vomii inceta unit rninutfi decAuta adeverula si de alit face
cu-
roscutil in tót5 intregitnea sa.Fi-votriú nui pentru Pcésta
su-
primati, loviti, persecutati, mnchii ?Darn atunci cari sunte
principiele
noului regime suptil care amil intratilla 2 Mai!) ?
Ne-ati spusü in proclamatiuni eäprin actulü de la 2 Marti vomü
eisti-ga libertäti publice, i c uá natiuneintrégä desmosteni cste
chiiimatä ladrepturl politice si I vióta publicä.
Ne-ati spusü necontenitü, in Dim-boetta, se saluterne actula de
la 2 Maii,flinch) cil ele scap5 tára de suptarania grifoniloru i
inzestrózó téra in-tr6g5 cu lib. nate, cu egalitate, eud rep ta
te.
Ne-41 spusü categoricil cà :va avè libert5tile sale
constitutionali,mute de ea nti ijisü voi, ptinplebiscitú, urrnare,
u5 constitu-tiune mai bund do critil aces -a ce aesistati pin5 la 2
Maiii.
Daeä eredeti c'ami dobênditü in.adeveril prin actunl de la 2
Man) li-bertatea, egalitatea si dreptatea, i dacaeredeti e'acesta
este adeveruli, pentruce se firnG loviti dae5 vome cercetaundo este
libertatea, undo este egali-tatsa, tulle este dreptatea ? Pentru
cese final) loviti dacil vomi eäuta undeeste dev ennui ?
G Anditi. ve unü m'nuti u fi-ti logici.Sun teti pentru aceste
mari prin
cipie o spuneti, i ne convir,e se 105mactil. Nu putett darù apri
§i lovi Caceí
-
892 ROMANULU IULIU.
Astü-felii dar, dreptulti din mo-dificarea fáeutä Statului de a
schimbalegile cari privescO administratiunea InóstrA din intru,
esistA in vechiele nó-stre tratate, esista in Conventiune.
Darilniei in vechiele tratate, nici in Con-ventiune nu esiste cea-a
ce se impu-ne acumö erei cA tratatele Intre inal-ta Pórld si cele
lalte puterl suntii siremeinti obligâtórie pentru Principate.
Ed WI ItÏ puntO fórte insem-natO de cercetare.
Easte unU Statutil care s'a numitùdesvoltAtoriii principielorii
din Con-ventiune. Statutula 91ica ca Conventi-unea este i rernAne
legea fundamen-tale a terei, i, cu tóte acestea, Sta-tutulti aduce
modificiri radicali inConventiune. Care este deosebirea din-tre
StatutO si Conventiune? Ce felOde guvern1 se intemeéz5 prin
Statuto?Cari suntO drepturile Adunkii dupeStatutfi in care vedemO
cà presedin-tele AdunArii esle numitú de domni-toriti i
regulamentul5 seti se face deguvernil? Mai are Adurnrea dreptultide
a interpela pe ministrii s'a le ceresocotéll despre faptele lortl?
Ministriimai suntù ei respundetori naintea A-dunArii, candil
Statutulil ne spune dministril nu stint(' obligati a sustinein
Adunare Froiectele 1e legi pe carile potil sustine i membrii
Consibu-Int. de Stahl? Cori aura, dupe StatutO,drepturile AdunArii
in privinta buge-tului, cändù ni se dice c, dad bu-getulil nu se va
vota la timpula o-portunii, puterea esecutiv5 va mergecu ultimulú
bugettä votatti, pe cAndti inConventiune, art. 22, se dice:
DadbugetutO nu s'arti vota in timpulti en-
puterea esecutiva va indestulaserviciele publice, conferral
bugetu-lui dim anula &mtg."
Eacii s' alte punturi de cercetare.Statutula a primitO óre care
mo-
dificki in conferinta l'e la Constanti-impale. Co dispositiuni
din StatutO suntúschimbate prin aceste modificAri? Santaele ul
intindere sal uä mArginire adrepturfforti puteril esecutive? Una
dinmodificki, la art. 3, dice: Nici ill le-ge nu póte fi supusä
sanctiuna Dom-nului inainte de a fi discutatei §i vo-taki de Dom*
de Adunarea elective'ei de Senatti." In art. XVIII din sta-tutti se
dice: Decretele ce, pAril laconvocarea nouei Adunki, se vorú dade
Domai dupe propunerea consilin-lui de ministril s'a consibului de
Stattiascultatti, vori" avè putere de lege."Curiati se potO uni
aceste doue article,
cumii potil figura de impreuná in-tr'ul lege? AcéstA
contradfctiune nu vada locti la felurite ne'ntelegeri si con-flicte
intre puterea Iegislativ i pu-terea esecutivA? Cine are dupe
Sta-tug" initiativä? Puterea esecutivA? pu-terea legislativl? séû
amendoue im-preune Art. 3 din StatutO dice: Dom-nub"' are singurO
initiativa legilorú."AcéstA dispositiune nu este ea ao to-tut('
schimbata prin modificarea fleutäla Constantinopole art. 3 si care
di-ce: Niei uä lege nu póte fi supnsAsanctiunii Domnului inainte de
a fidiscutat i votata de Domai, de A-dunarea electivl ai de
Senatti?" In a-céstA modificare DU se DIM vorbescenimicO de
initiativa Domnului. In mo-dificarea la art. XII se dice a la
sfir-situlO sesiunii, SenatulO si Adunareayea numi fie-care unii
comitetO,amèndoue comitetele voril sdpune Dom-nului imbunAtAtirile
trehuitórie in ad-ministratiune. Cine are darO iniOativa?Dupe
modificarea care schimbl art. 3din Statutil, mai póte dornnula
sin-guril avè initiativa? Si dupe modifici-rea facuti la art. XII
este eu putintlca Adunare se n'aibl initiativa de WOdupe
sfirsitulti sesiunii?
Si mai éc i alte punteH fórteinsemnate de cercetare.
Prin statutO S9 intiintézA unü Se-nata care prin Conventiune nu
esista.Senatulü , are elti cuvêntulO sea dea fi? Acést EIOUá
institutiune, este ea
conformi cu traditiunile terei nóstre?Aduce SenatulO inlesnire
860 rnaimultú complicare si intArdiare in mer-sulii lucrArilor0 ?
StatutulO ne spune caul lege votatl de Adunare se trimitela senatO
care are dreptulO s'o schimbeséú s'o respingl. Dad o schimbl,
otramite Adunkii, si dad Adunarea nuprimesce acele scimbAri, legea
estetrmisä h Consiliulti de StatO care omai studi6dA ;i apoi tocmai
peste unaant"' o presintA érfi AdunArii. AcéstAcomplicare n'aduce u
intArdiare atAtOde vAtêniatórià in acéstA epoca de or-ganisare
cAndO tot(' este de flcutùcAtO s'arti puté mai ne'ntArdiatil ?
$i And WI puntil care cere cer-celare, adid legea eleetorale
copringin plebiscitO, supusA votulO natiuniiapoi modificat5 la
Constantinopole. EsteacéstA lege votulti universale precumiis'a
cAntatO mereù ? DA ea dreptulOde a vota si de a fi ales('
deputatOla toti cotAtienii fArA osebire de im-positO si de venith ?
Domnesce ega-litatea in acést5 lege ? Dimbovita noa spusO meref, d
noua lege electorale deschide totO-de-ul-datl pórtatuturorü
Românilorú la dreptulii dealegere, ai cl nu este despotismil,
nueste guvernO personale, guvernulti carechiaml la drepturi pe tóti
natiunes."DarO este vet(' uninersale, este ega-Rate, e -te tótl
natiunea chiAmatl laalegere, cândù toti cetätignii n'aii drop-tulú
se voteze de a dreptulú pe de-putatO ? Si soil óre toti ce
scrintélAeste votulti in 2 grade ! Locuitorii o-rasielorù nu suntO
ei mai apAsati decite teranii? e5ci acei cari in RucuresciplAtescú
100 de lei impositildreptulO pe cari'lú aú eranii cari pla-tescii
numai 48 de lei ? Este voleuniversale, cende, spre a pute fi
alesealegeterie directe, afará de profesiu-nile fiberali, se cere
une venial de1.0 slate galbeni, i spre a fi ales('deputate, doue
sute galbeni ? Este a-césta dreptate i egalitate ? Acésta estecea-a
'co a elise Dirnbovita c tóta na-tiunea este chilmatl la drepturi
po-litico, d toti RornAnii ari dobênditedreptulú de alegere ?
Pentru ce treicategoril de alegetori primari, in sate,in orasie
mici, in orasie mari ? Pen-.tru ce locuitorii satelore se fie
maiprivilegieti de cite alegetoril orasee-lore ? Pentru ce spre a
fi alese ale-getere directe se cere mai multe deOil de la
alegetorie primed ? Pentruce, spre a fi numitt deputatil, se
ceremai multi" de MO de la toti alega-torii, primari i directi
Pentru ce a-leg6torii directi se fie numiti pecAndú deputatii se
nurnescO cu votúscret0 ? Si orAsianii, afara din trei pa-tru
orasie, nu suntii inecati de dele-gatii din afara prin articululii
9.
Eac5 punturi d'ua mare insemne-fate a clroril cercetare ni se
pare decea mai mare necesitate spre a putò
uncle este adevérulO.Guvernula n'are a se teme de a-
cest5 cercetare. Nu credemO se siinchipuósca ea nu póte greei i
cece a fecuti, este perfecte, i mai cu séme,cAndO acum0 aù fAcut5 i
eel din a-fare. Ce fete ? niei p'acea- a nu-iputerai combate ?
Desbatereacugetarea i speriinta vor dovedi ceeste ref", si nu
puternii admite cg ge-vernulO, care spune cA voiesce liber-tatea i
prosperitatea natiunii intregi,ne va opri se cercetaral si se
spu-nerai ce esie reú. Dad se Leine decercetare si de desbatere,
dovedesceslabiciune, cici numai ce este slabticade naintea
desbaterii, naintea lumi-net, naintea adeverului. Dace' ne vaopri
se desbateme ei se cAutarnO adevOrulú, si dad ne va suprime i
lovipentru c'aretù desb5tutil e'ame dutatiladeverulil, atunci se va
dovedi pentrutop, fArri se mai icernti nimìcfl aci,ce este
guvernulO acesta i cari suntúprineipiele sale.
MALIde citil nid de cumfi.
Monitoriulti de la 4/, 6 Ina'urmfit6riele consilie ale
consiliului
Municipale din Bucuresci cu datA de27 :
(ConsiliuM Municipale din Bucuresci scl.
veç Monitorrulti No. 147 pag. 4).
Inundatienea capitalei a fost la I/23112/24 si 13/25 Iunie. A
trebuitii camemettle timpii, adieri 16 álle, pine cend5onorabilii
perinti al orasului se-si e-duce aminte, ce inundatinnea, afare
destricecienile materiall causate fiilorti loreoreeiani, le póte
cause i alte neajun-suri, morburi i chiarti mórte. Negre-site,
onoratii perinti ai orasului n'a pu-tut', da aceste consilie mai
'nainte d'aInvite pe onorabilile consiliA de igie-ne ei de
salubritate .publice a deliberaasupra acestel cestiunt, dare not,
6-meni simpli, care nu cunóscemfi nirniCùdespre gravitatea
lucríriloruí munici-pall, ne amú inchipuite cli pä'rintii
o-rasulul, in perintésea lore ingrijire pen-tru buna steee a
tuturore locuitoriloriicapitalil s'are fi putetti adresa eneäde la
11 sde de la 12 Iuniti cetre 6,menii competinti cu cererea d'a
deli-bera asupra mesurelorii necesarie sprea feri locuitoril
inundatl de morburi
póte i d'uii epidemie. Ne amii In-chipuitii, c5 uil singura
sedinte a con-siliului de igien5 ei de salubritate pe-blice ar fi
pututii fi d'ajunsil d'a daconsiliele ce le comunid
onorabileleconsiliú municipale la 29 Iuniú si cele publice
Monitorulti toemal la 4e6
Wife Ne amú Inchipuitü, In simplita-tea nóstre, ce acele
consilie bine-voi-tórie el de pinintéseti ingrijire ale
con,siliului municipale, basate pe consilie-le consiliulul do
igiene ei de salubri-tate publice, s'arú fi pututi, publica cutrel
septemeni mai 'nainte, are fi tre-buitu iieaperate a se publica
lactatedupe ce apa a Incepute a se retrage.Arne velutii, cil
chiarii d'a doua di dela Inceperea inundatiunii cetetiani
par,ticulari ati luatú initiative spre a facecolecte pentru cel
nenorociti prin i-nuedatiune, air formate apol indat5 unücomitate
pentru distribuirea ajutórelortiadivate si a so mai mime, i acea
or-ganisare improvisate a functionate eifunctiondze c'ue
regularitate, c'ue sth-ruinta si grhlaniciii, care ar fi de do-rite
pentru mite asedeminte publice.Acei particulari ali avutii Inaintea
loreproverbulii : Cold ce de lute, dá In-douìtú ," pe cAndii
pfirintil oraeului Ut-tn6z5 dupe alte proverburi, dupe celiilatine
: festina lento" (grh'bescete cuMeal°, cote Reliant, chva piano
vasano" (cine merge ineete, merge se-netosú) i celti francese:
Mieux vauttard que jamais" (mai bine tárditi decátú Mel do cumii).
Vedeme dare apArintii oraeului ati a opune unei pro-verbre trel, qi
Alice a trei diferite na-punt', diu lumen vechiá ei modern5,
eifiindti ce proverbele centime intelep-dense popórelore, trebue se
tragemeconclusiunea, cA procederea onorabi-lelui consiliu
municipale este cea malintelépte.
Cu tóte aceeten, in simplitatea nósatre, neputende petrunde In
casulti defacie intelepciunea proverbelorti citate,credeme, ce
consiliele pArintesei aleconsiliului municipale vintr acumil,
cell,pecinii in parte, pree tArliú. La pare-grafulii 1 se dice: a
se mite apa dinpivnite cu pompe sae cu alte vase. Cre-deme cá
astAdl, dupe treeere de 20 deelite, de cende s'a retrasii apa, nu
vamai fi remase ape( In Wee pivnitä; lo-cuitoril yore fi scose de
multi, acea apesdir eä s'a scursii de sine, sdú, undenu s'a Nolte
nice una nici alta, esteprobabile eä case s'a si ddrimate. Oriin ce
caeli aea credemil In simplita.tea mistre acestii consilie
binevoi-tore vine acume, dupe trecere do trelseptemani, prea
tairdiii; Inge (de totepóte avé uiiú avantagiti, de nu pentru
presinte, celú pucinti pentru viitoriii. IProprietaril caselere
seiti acunati ceeste de female la viitória inundatiune.Le dorimii
dar u5 memoriä bung, &eelspereme a se vorii lue mêseri
dinpartea pärintilore oraeiulul spre a nufi bintuite capitala d'uä
asemene cala-mitate In scene (inapt,.
Credeme, cA onorabilele consiliude igiene ei de salubritate
public5 vaIi date consilielei municipale, pe tingecele publicate, i
alte consitie, spre aferi orasult] de morburi si epidemic;perintii
oraeului Ins5, se vede, pu-blicatii de ate cele privitórie la
par-ticulare, Wendt' cele privitórie pentrudênsii ca autoritate.
Intro acele consi-lie, nepublicate in Monitortí, este nea-peratii
si acela d'a secs mocirlele re-mase in locurile ce fusesere
inundatesi uncle dupe retragerea apei a remasebeltace de apA
stätätórie, acoperite d'uäfrum6se colóre verde ei care serveunei
multiml de animate : rAme, vermi,brósce s. a. de plAcuta locuinte.
Ase-mene mocirle le p6te vedea fie carein t6te locurile peste cari
ati trecutriinundatiunea. Din norocire a venitfi incapitale mari
stoluri de eióre, corbiatte paseri, earl' Ili facii une rasp*din
aceste animate si micsoreze, astfelúóre cumii periclule de
epidemie, defriguri ei alte morburi contagióse. Du-pe rerea nóstre,
perintil orasului n'ar fifecutir reii a veni In ajutorulú
acestori,paseri si a tun la timpri mésuri pentrusecarea
rnocirlelorú; cate-va sute skimil de .cArute de nisipe ar fi
fosterd'uni, inare folosii. Ferianatiunile perni-cióse din acele
btiltace se Mich in sussi infecte tOlti atmosfera, astfelii cA
sichiare cetätenii ce locuiescú in cuartiere mal sunte espeei a
suferide urmerile inundatienii.
Am eflate nu puteme eneA curl -state faptulú cuí s'ar fi
Nile-Me-yecasurl de cholere si, duce va fi intruadeveria asifele,
nu ne indoeime, eaorigiuea aeestui ineeputii de opidemileste
inundatiunea
Multumime pArintilerri oraeului, ciiail bine voitti a ne da
consilie Irene,de ei came tereliii; dare le erne fi festalAnc5 ei
mai recunoseAtori, dace durn,ndlore are li aplicatti i esecutate
fareinterdiere acele ce negreeitii li sati datede 6meni competinte,
Doctoril in medi-cine in serviced(' publice ale capitalei.
ame eitatú atätea proverburi,fie-ne permisii a termina cum am
in-ceputú, adice e'une proverbú: Estema! lesne a consilia pe alp de
ate aface ingeet." Iernescu.
Iuniti 20, 1864.
Doinnule Redaptore !
inteenute din numerile trecute altiRomtinului, emir Mite unit
article inti-tulate Sciiniele neturale" In care ve-nerabilulti d.
Winterhalder arath pu-bliculul de cát5 importantie este stu-diulú
acestoril sciinte, earl smite sciin-tele la mode, ea sA qicii asia,
ale tim-pilore nostri, cAci sente cultivate cemare ardóre de tete
conditiunile de6meni de la militarii One la preotede ambele sese;
esemplele suntii cecutele.
Ca profesore de aceste sciinte,arne fostii fericite vedeade pe
d-nuWinterhalder, câte celdure reco-mande studiulir acestore
sciinte takede utile umanitetii , prie aplicatiunealore, si
sustiincle pe d'alt5 parte, sciin-ta pure prin esemplule care nu
puteafi mai bine alese, ale elevului ce afostre date la eel',
profesore de himi5ca se imvete compositiunea culorilore.
Ca se viù i cli tnajutoriulìi d-luiWinterhalder, ve trimitii pc)
lenge acd-sta miculù discurse eu care amt., des-chsui cursulti meü
de istorie naturale,in colegiulir Sf. Sava, la Octombre a-llele
1863, spre ale publica in giariuliice dirigdtt, pentru ea dear, cu
moduleacesta, vendi face pe Romeni, cuno-sande ce suntii aceste
sciinte qi care
le este utilitatea, sä se mill ocupede sciinte, dare nu numal de
politicre
Priimiti etc.Gregoriu Stefdnescu.
Domnilorti !
Mai nainto d'a ocupa acdst5 ca-tedrA la care confienta Onor.
Consiliesuperiore ei a d. ministre alti instruc-tiunii publice m'a
chemate, emir nä da-tori5 de 'mplinite , s'acdste datorie'mf este
cu atetia mai scumpe, ti-inda ca via aci ea se Intocuescii remimai
pe unti vechifi profesore co nu-mat este, ci pre acela chiarA,
carecelú d'enteiti m'a iniliatuí In studiulesciintelorti eaturale,
de acea-a vie seeduce in publice tine ornagiti de remnoseinte
rnemoril doctorului Barash.
Acue4i déce voime st, cereetemecine a foste doctorele Bareee, ea
na-turaliste, vedeme c5, (Ike elú n'a lä-sate In urine lui niel lee
operA insem-nate in vre una din ramurile sciinte-Ionia naterale, a
fosti, cell) pedal pro-pagatorulti lore celdurosii, prin
scrieriperiodice, prin cursuri public() si dupeacdst5 catedrä
chianti eke n'a incetated'a arAta frumusetele si utilitatea
a-cestorti seiinte. Nee posteritatea nuva numi pe Dr. Barale unii
naturalisteeminente, '1 va acorda Ins51 ei cu tót5dreptatea, Miele
do vulgarisätorti alesciinteloril naturale, si sub acestii
titlememoria lui trebue se ne fie in veciscumpe.
DomnilorU !
Sciintele naturale, aste-felú cumele intelegendi noi ast5-41,
coprindil stu-diulú fiiratelorii organice ei ne organice,In câtuí
aceste din urmti concerti laformarea cojil pämentului, ei cart
seMIA pe suprafacia sde in interiorulü&beta Dice cumili le
intelegeme noIaste-di, fiinde cti cei vechl, printe naturale, pre
cari le Burnie filosofianaturalii, intetegeae nu numai
studieliifiintelore organice, ei a corpurilorebrute ee facti parte
din planeta ce lo-cuime, el inch' ei tóte corpurile
ceresci,proemial i 161e fenomenele ce at, leer,elate pe suprafacia
päinêntelui cunitiei In regiunile atmosferice; cu alte cu-vinte,
ele imbrátieiaü studiele univer-selin intregir. Ele coprindea cea-a
cenuminaii aste-dt Astronomia, care stir-diazA corpurile ceresci,
distantele siraporturile lore uncle eiltre allele. Fi-sica, care
etudiez5 proprietältle fisice alecorpurilorii, precumir : forma,
cul6rea,consistenta, densitatea etc. qi fenome-nele fisice. Himia,
care studiazil proprie-teeile himice ale corpurilore ,
adecii:nature elementelore ce le compuni,ei afinitetile lore unele
etitre altele,precume si fenomenele himice cari diferiide
fenomenele fisice in acdsta, cul celefisice schimbe adesoa starea
corpulul,'1 cia proprieteti diferite, fere a-1 schim-ba er
compositienea, pe anal cele hi-mice, ferii a se schimba de multo
oristarea unul corpe, '1 schimbe tote d'a-una compositiunea.
Ce se ve dal, ant, esemplu palpa-bile de nature acestore doue
bluff defenomene, se ve eiteze doue esempledin cele wa vulgare:
Toti scime ceapa la temperature ordinarA estestare lichide ; dece
temperature scade,ea Inghiati5 unn fenomenti, fisiefi
s'amanifestatii, din lichide ea erea a de-venitil soliclii,
ghiacia, ei-a schimbatestarea, (WA compositinnea el este
a-cea-a-si, ceci nu ()yeller de cetia se!Mime acetate ape solide,
s'o supeneroùla uti temperature mai hulta careia starea sea
primitivt de corpAlichide, avendir aceldst prapriet51, sicalitate
ea i mai inainte. Asemeneadace inelterne temperature i dace
con-tineämii acdste temperature, vectoredineltendu-se vapori; aci
este énuí airtenement', figice, eli schimbare de sta-re a apel
lichide iii apA gazósi.séri va-p6re fete, a-ii schimba
composkienea,cAci &Sea, In loci) d'a lega aceli va-pori se se
respinddscii In aer ,stringemú intr'unti altA vast] cu
uil'em-peraturA mal jóstl, el (NA nescert, la
-
maiammy
unit nod fenomenti adic5 Th tre-cerea acestei ape gazose in
stern deapä lichida, emit era inaintea supunee
sèle la uä temperatur5 mai inaltinDe alt5 parto fabricatienea
ealcel
sat a varului ne aratä unit esempludin eel() mai vulgare despre
unit few).menü h;tnia. Tori scimil en calcea nu segnsesce iii
naturil din cause maret ati-nitäti ce acestii corpii are pentru
apà§i acidula carbonica. Ea se prepara din-Went' corpn care este
destulit de res-pnnditn in natura, din pétrn numitii cat-earn séri
carbonata de calce in limba hi-mic5; formula lint este CaC01.
adectise compune de clout corpuri de Ca 0calcea sin varulit, care
§i elit se coinpune dii, doue demente Ca, calcium si0, Osigena, si
de CO', acidula carbonica,orrflatii elit de C, carbonit si 021
dtioi vo-Iumi de osigeie Fabricantit,nostri de calcesciú,dei p6te
f5rit sa ailnd consciintin defenoinenulii hiinicü, cä dac5
supuntipetrele de calcarti CAW() 2 in cup-Oro la un temperaturn
destulti de maredupä unit timpfi óre care in loculti a-celorri
petre de calcarit asupra caroraapa nu avea nici uit influint5,
dobin-descn unit corpit care se combina cudênsa indatnt ce vino in
contactú, si clin vein ce combinatiune §i inaltiti tem-perature,
alü cruet resultatti este a pro-duce ura ferbere care trausform6
invapori rested() apil ce tin s'a combi-natit cu calcea. Ei bine,
in acistà fa-bricatiune a calcii se produce unn fe-nomenii himicit
care, In ticestii casit,fará a-1 schimba starea si forma 'Ischim!yä
cornpositiunea sea; in adevern,prin calcinare 5tt cócere
calearulúse descompune; acidulit carbonicii CO2care este unit gazú
nestabilit se volä-tilizin prin urmare, din petrele de cal-earn
CaCO amü pusit in cuptorin CO2acidulú carbonicii volatilizindu-se
numai remnne CaO, calcea sin varuliia aril forma ai stare sonar
totii ace-lisi ce erait c5ndit le emit pusit incuptorti, de si
compositiunea sea estecu totulti diferitii.
Afar5 de acestea
ROMANULIJ
strumentit f5r5 de care struelur5 in-tinnä a tesriturelorit
organice animalesi plante arú fi fostú imposibila. Cateanimale si
plante nou5 uu s'a desco-peritii de andti, prin midloculu
nevi-gatiunii, naturalistil aü pututü sit strä-beta m5rile si
terile depärtate do carimai inainte nu aveatt nici uti ideiii?
Tóte aceste progrese aü fäcutit ca,cunosandu-se mat bine
feluritele ra-porturi ale corpurilora intro dinseleprin -urrnare
mai truffle si fclurite legi,aceste seiinte s5 se reunisc5 in
malmulte grape dupn analogiele generateale legilorit born
respective, remitindncat tite acestea unite intro dinsele prinóre
cart' leg5turi coreune i prin Set -viciele mutuale ce lie care'si
dli unaalteia.
Aceste grupo suntit iii nuinern depatru: astronomia, astn-felit
cumn emitdefinit'o mai adindorea. Fisica si hiniacari formezit
grupe sciintelorü numitefisice, la eari trebuie sit adnogimil
simineralogia. De §i acista din urma estetrecutil in programuln
nostru !Inge sci-intele naturale, loculú ei iiisá este
ling5sciintele fisice, cad veti vedea, d-lor,ch nu vomil putea
vorbi de unit cris-lain fàrui a-i cerceta propriettitile luifisice
i comporitiunea lui himic5; prinurmare, cunoscintia acestorü doue
sci-intie este indi >pensabilä pentru studiulitmineralogiei si
st5 striinsit legate cudinsa. Meteorologia si Orografia cari
for,mezir cea-a ce se numesce geografia fi- de idei confuse,
neintolese si in con-sica, si, in fine, Zoologia, Botanica si Ge-
tradictiuneologia, cal i fortuezit sciinfele naturalepropria
Vise.
Acistä din urtnii grupil vaputit de studin alú nostru, §i de
acutninainte nu vomit intelege prin sciintelenaturale do Mir
reuniunea acestorntrei sciinte, Zoologia: Botanica si
Geolo-giea.
Dupä ce amn VätJUtÚ co iatele-geinn prin sciintele naturale, 85
vedemúcare le este scopuln, care le este uti-lita tea.
Scopubi sciintelorü naturale estemai coprindea de a ne face
sinfr cun6scemit t6te fin-
Neteorologia, care se ocupa cat studinif tele organice i
neorganice ce ne im-atmosferii; ea cercetiz5 moditicatiunile
presórin ele ne descriii structure linentemperaturit ai a prosiunii
atmosferice intim5, modulit born de vietuire, de re-
diferite alte fenomene atmosferice, productiune, caracterile
torn interne,precumit tunetele, fulgerile, pl6ia grin- si esterne,
dup5 cari sä le putemit eu-dine, znpada sin nitro, directiunea vin-
wise() ai distinge Intro dinsele i dis-turilorit etc. Orografia,
care se ocupä tributiunea lorn pe suprefacia globului;cu descrierea
suprafecil pamântului; ea ele deschidit in sinulti pämentuluine
aratä distributiunea si adincimea descrie definitele strate din
care semariloan i a lacurilorn, directiunea formez5 c6jel tut,
precumit i modifi-riurilovii, forma si inaltimea irurilorú
catiunile ce a suferitú de la originade ieuntil directiunea i
profunditatea sea ai pinä ast,5-di; ne arat5 numer6-vnilorn etc.
Zoologia, care studiadA a- sele generatiuni de plante si
animatenimalele, Botanica care se ocup5 cu ce Pan populatii in
diferitele epoce nlestadia(' plantelorn ai Geologia care ne
esistentii sale si care astii-di numaidaserie istoria globulin' de
la originasea si [Ana astà-di.
Dien ne intreb5naii acumn emitned 6meni ai antichitii puteaii se
ini-lirntiseze in studiulú born ¡lintel) ma-tern' pre catit de
nunter6so pre atiItúai de variate? Respunsulf g5simitin starea
pucinit inaintat5 in care sealien, in acei timpi, cele mat multedin
aceste sciintiä. in adeverü, pro-gresulii co s'a Melia] in fie-care
dinele este mat mare de cant pa-tent) imagine. Inventiunea
sticlelornmiirit6re, care a clan nascere telescó_polo r ai micros
cópele, inventiunea busolitcare a &An u5 impnIsiune ne
asceptatii ne-vigatiunit, in fine, inventiunea tiparului ca-re' a
facutu posibile ai inlesnit6re res-pilidirea nouelorit descoperitt
in iótelunea, §i prin urmare a data nas cereLì noue investagatiunt,
la noue desco-periri, nil contrilantû multn la acestaiprogresii.
Numerulit corpurilorti ceresciCe se cunoscea inaintea inventiunit
te-leseópelorú era multfi alai mien de chatale celorn c cunóscema
asta-din nu-tnerulit anitnalelorn ai plantelorn ce eu-niscemit pe
suprafacia p5min-tului este fOrte nrici in eomparatiunecu miriadele
de animale si vegetate in-visibile ochilorú nostri si pre cari
nile.a revelatn mieroscopnlii, acestit in-
umbleinüMain de
Arn fi de u5 miri de ori de pre-feratit u5 carte de lecturA in
care sefie subiecte de istorid naturald, tractateintr'unit stint
familierit si potrivitù cuinteligenta copiilorn , de
totú procurn mininstructivit pre
sludin pre I Ilie Dinuei de I Mihale Stoica
Costandina viiduvaT5nase ciildararuTined §i MariaTudora
v5cluvaNeacsa si TonneGlieore §i Stefan
cätil povesti Mah. Miltar-Voddstravagante unele Margibla
Stoenésca
c5tri
cart mai de cari maide ciitin altele, ai basate pe fictiuni
séitpe miracole , sin subiecte de mitologidprin cart junele
creature invatiä cADeucalione cre5 genulit umann armin-(And(' petre
peste arnpit, c5 Venereasa nilscu din spume miiril, i c5 Joue1st'
despicA capuli de undo esi Minervainarmata de sus(' ping josit, sen
aceaconfusiune de qei ai de deite cari semetarnorfosan dupe
placerea born in felt'de felfi de animale spre a seduce sina
intimida pe cutaro sin cuture deita.T6t5 aciste toenail nit lasti
in memoriajurielorit creature de c5tei uin confu-shine fOrte mare;
inteligenta knit, inlocfr d'a se inthri printeunn rationa-mentit
sinittosit, prin invättitura lueruri-torn positive si a
consecintelorit natu-rate i evidente ce i le procur5 stu-diutù
naturil, se Inearc5 de aceste lu-cruri neintelese ai neesplicabile
pen-tru inteliginto cniarn mai mature deOW ale torn. Do aci, in
teen d'a e-duce la u5 etale mai inaintatii unit te-saurn de idei
positive, de rationamentesinntise, vinii cif memom ia
uiiciircatul
cea- a ce vedii cti sepetrecti astä-di in jurulú born, Éc5
pe-ricoluln unei asemenea instructinni, siden, cu t6te acestea, cu
ce nutrescejunimea n6strii de ambele sese, maI
sémá in institutele private.La acésta trebuie se eugete b'ne
b5rbatii in mane cárora e3te inercdin-tiatii directiunea
instructiunit publice.S5 nu taird5 unit momenta din vederea ;lei
este cestiunea de viét5 sen demórte pentru generetiunile
(SfIrsituln la No. viitoriii.)
T.A.BLOUde
Numele perskelorn din Mali. VIddica,care ü priimitti ajutorit de
la comites
MAO NicolaeWin intocelita cu impartirea banilotu Stamate
zidaruadunar, prin contributiuni voluntarie,Radu Flom'
ungurénufavórea inundatilorn seraci.Vasile Andrei
Strada Liberldfir. Costache ValetiCatrina vicluva
Strada Egalitatea.Eva ai SalidaAnastasia sill George
Strada Gramona.Israil NaidamMatache Rilduleseu
Strada Egalitatea.
5z1 Maria spaintorisaAndrei GeorgeMariuta vicluva
Strada Emancipald .12 10
2754272715272727
Strada Isvora.51 124
Antimrt.
10 62Libertdfil.
36
Mah. Postovari, StradaRozi Reipendel
Vlddica, StradaGeorge Moto!
Strada Isuoru.Choler Gr5dinarn
Mah. Antima, StradaNicolae DumitruGfunii AtanasiuMaria
NedelcuIonita viditiuAnica botezataTinca vaduva
Strada Gramonfi.
Nicolae RAdulescuRiiducanu JitianuAnica v5duva
Strada
Iona PetcuKira preotesaPetca de la Biseric5Ion
ParasehevaPreotuln PetroPreotulti MihaiGeorge PituPreotulti
CostandinCatrina LeonardIonitii FilonGeorge NicolaeAnica
PetracheNicolae RuaescuMaria StravolcaNicolae GeorgeNita George
Strada CurcanuSimionit Stancu
StradaAna vaduvaTunase Ionlonit5 Tinase
Strada
162rara.
54135135
121212
18 363612
20
an
101010
Strada Filareta.Toma Georgescu 31 108Angelina väcluva 31 12
10loan Penescn 48 81
Strada Curcanu.Maria si Gligore 54Gita dulgheru 81Nicolee
buc5taru 54Moisi Leibu 27State Enciu 54George Briduleseu 24 20
Strada Filaretti.Stoian Dumiti escu 44 108Radu Angelescu 37
27Ene State 54
Strada Mitropolier.Anica Itcovitina 3 108Mihalache Criplescu 3
27Mnndica Paraschivescu 3 27Tase Scortenu 162
Strada ilareta.Elena Lupésca 135
30 loana vicluva
Elena JanaMaria To caniiGligore Meet
1352712 1024 2030 Malt. Sf. ¡lie, Strada Bele-vedere.
10 Maria Négu 14 27Strada Craiover.
12 10 Eleni Mica 5424 20 loan Dumitrescu36 30
17
Malt. Vlddica, Strada Etnancipatd.
27108 Gitti George
Strada Gramona.
108Strada Isvoru.
12 10
12 10 Eduard Eker 12 1054Smaranda vätluva 817 81
Mah. Fldminda, Strada Olimpu.7 277 Petro DumPru podaru 8 81
7 81
2247 20
Petro coaaru 8 27Hristea Botezatu 8 12 10
216 Nicolae Tudorache 14 81George Ion 14 12 1024 2012 10 Marin
vizitiuPetro Stoianovic,i 12
1524 10
Tudorache Marinescu 32 81108 Tudorache Ivanciu 32 81Smaranda
preotisa 32 27Sultana Dobre 36 81Margbióla Georgesca 36 Si
Strada Concordia.Malama Trifu 2 162Tudor Trifu 2 10854
2 12 1012 10Ion Kiru
6 16248 15048
37 27Rada Hint]Dumitru loan
20 12 10 Gitä Stye, didaru 108Strada Discordia.20 12 10
27 Steno ai Niga v5duve81 Strada Olimpu.
54
12 10Nicolae cirutaauEvgenita Tainasisca
19 5412 1019 54
Oprea loanStrada Discordia.
12 10 42 24 2012 10
Zinca viduva 2lonit5 birjaru
12 1012 10
lonita DumitrescuIvanca N ideaSavu Suditu
2,4S'
Pena viduvaMaria si Li
tatrada Su ferindd.Ruse Ion dulgeru 4Tudora viiduvaVasile
NicolaeStanca vaduva
54Zoita lonita Filiploniti David
Strada Olitnpu.5142 10
54loan Plopeanu 31Hi istea dulgheru 33Pena dulgeru 38Zinca
vgduva 60Ruse Nicola
LliérnisetaeoluEoinD inu viditiuStance si Smaranda viduve
24 20
George simigiu27 Nedelea vAduva 62
35
25 27
27Nana v5duvaGeorge Tenase 37
6 27 Costach Preda 64
54Gita NicolanSpirea PopescuTudora CostandinTinca
TeodoréscaBence Dobrovici
13 54 Ignatz Robovscki
12 10 Radu DutnitruZatetira Vasilescu
4 135Preotulii IoanPetra Nicolae
4 61 10 Ion Iancu27
1024 20
34Libertdlii.
2424
Egalitatea.
loniti Moldovénu 25Ionit5 Costandin
Strada Emancipatd.Teohari loanidVoicu CostandinNicola°
Gusatu
ItThita GarabetIsdrail SticlaruDimitrie HristeaIonitn IvanPauna
stavriAnica StavriGita Staicu
Strada Gramona.llie SatnuilTudose Georgeesistit. Curtin
vedetnit, ele nu so mar-
Strada Libertdiit.ginescit numai in descrierea fiintelornAnica,
16na veduvece se afla astii-di pre planeta n6stra, Git5
Bridulescuci, pätrundindfi in intunereculit timpi-
Strada Chindia.lorin ele ne reveliz5 u5 stare de lu-cruri cu
totulit alta si nit populatiunecu totulit diferit5 de cea-a ce
vetlemitast5-di imprejurulit nostru.
Studiulú sciintelorit naturale asiade respinditii in alte tort
este, din ne-norocire, mat' eu totulit neglesit in téranóstra. in
Wen do vedea respin-dial in t6te stabilimentele de instruc-tiune,
atätii publia cntit §i privatn, a-t5In in instructiunea primarä
caln si incea secundar5, elii nu se vede de Witlu eelii de aln
douilea ; si cu tite a-costea nimicü mai utilü, nimicti mataptn a
desvolta juna inteligenti5a copiilorn si a le forma net
rationa-mentit sanntosn, de can studiulti sciin-tolorn positive si
mat alesit alit sciin-telora natinale, fiindú ca ele
procurnjunilorit copii In acclasi timpii i dis-(requite §i
instructiune, i suntü tot('de in5 dat5 i lesne de dobinditn. Lafie-
ce pasii, la fie-ce privire ochiulitspectatorului se opresce pe
unit obiectitdown de studiulti i adinirarea sea :maestrosa albinli
ca ai labori6sa fur-nie5, frunda ce se clatin5 de vêntii ca
petricica ce asterne calea pe care
Lei20 10S
54275462
30 5427
27
Pa.
5424 2012 10
27
Alesandru Potoiann 27Chiriti Salbet 2 12 10Nicolae grosu 6
54Ionita Cobzaru 54Abraam croitoru 2 27Anica Cretului 2 27Sava
Abagiu 10 81Lucsandra vAduva 10 54
Strada Gramonri,Costache et oitoru 19 62Ionita croitoru
54Nicolae Ioan 13 54State abagin 54Alecse T5nase 54Manole Nicdae 10
27Nita vincluva 10 27Dumitrana tigana 12 10Policsene GrAmisca
54Sevastita Tomisca 27 27Stan Heraru 27Petro Hristea 12 10Stan Dinu
14 27Eno Covaciu 27Petrache Maria 12 10
Andreescu 27Gligore Vladtt 12 10Eftimie Hristea 27Nicolae
Dumitru 27Maria i Frosina 27Stefan Nicolae 33 27Uta i Aaica vAduva
31 27Dumitrana baba Neaga 27
Sica Alecu 19Ion RaduDie NicolaeVasile Sindrilaru
Strada Egalitatea.Gitn StarlitMaria Stalinionita Cacaleténu
Strada Emancipatd.loniti GeorgeMande vfiduvaCsstacho loanLinea
spilitorésaPetrache Dumitru
Strada Carcanu.Isaac Moist
Strada Filareta.Sandu dulgeru
Strada Emancipatd.George lerimiaGeorge Marin
Strada Egalitatea.Zaharia PetroNile, Négu, Antoe,Costache
DragneaDumitru PiunAngel BercuSimion TinteaAna viduvaNicolae
AntonAngelina DumitruDan Parascheva
12 10
121212
101010
5481
2 1084 544 541 189
73 20
666
272781
54
275454
108
Suma publicataSuma totali
812781811254
10
180542727545424 2024 2036 305436 30542781
66 2766 12 1066 2768 135
12 1068 24 2068 54
5412 10
41 274
10406 5058,091 2
68,498 12S. A. Mihdlesca, C Lapati, Dr. V
latropolo, B. Protopopescu.
-
AdministratianeaD-lui G. RAZO, la Falticeni. hindd-ca
d-v datorati acestei administratiuni lei 152plata abonameutului
d-v pe intregil anuM1862 la acestd fiineld-ca onor. per-sona prin
care sciti ea vi s'a &tit acestd a-bonamenta ne-a serisil inca
de la 9 Ianua-riii onulii curentd a c?re acésta suma de lad-v d'a
dreptuld, i fiindil-ea in urni.1 ruga-ciuneloril ce, prin epistola
Cu retur-recepisepc cue le possedii, adresata in pri-vinta aces:oar
bani, din parte-va n'amil ve-zutd pan'ecumil de eätii o profunda
tacere,ma, %Add nevoild ac mú, spre a-mi implinimorala prornisiune
ce dual a va, re-peta rugáciunea d'a bine voi se ne trimiletiacesti
banI cari, dupe t6te legile si circum-stantele, suntemd in dreptil
a-i .avea de ladumnévóstra. Gr. P. Serurie.
La Libraria Ba [wan et Varta,a sositil
0 ColecOune de celle mai n4tale .
UVRAGE DE DREPTDifferite Uvrage nuoI francese intro care
LA RELIG1EUSE 2 vol. in So si allele. men(ionatele Magasine.3
'20 586
10 21
ROMANULU '/ ITJLIU.
ascavaldePenteleuLA MAGASINURILLL
ION ANGELESCUSubt insemnatul inú grAbescu a insclin(a Malta
Nobilime si res-
pectabilul Public(' eâ adevaragul CAST tVAL DE PENTELEU, dill
cit..sieriele melle pentru Capitala Bueurcsci, nu sv; gAsesce de
vinzarede cit numai la Magasinele d-lui Angelescu, calea Mogooai,de
palatul Princiar îii coltu, I strada Lipscannor, hanu
Serban-VodA,No. 21-22.
liicâ o datii dal. se fie blue constatat eh nicAiri alt de citt
la sus
No. 613
IENACHE PERSESCU.
AL"ST111
La amatori de Flori ti de GrAdinArie.Vestita Casa A. C. Van
Eeden et Comp. la Haarlem, Holanda, Vagen-
weg, No. 91, tine eolectia oea mai bogata i mai variata, de cepl
eu flori, pre-cumd, Labe le, Zambire, Renonchiule, Crocus, Navcise,
Li hum, Gloyculs, Ama-vylis et Comp. si semante de legume, si
verdete de téte Hurl, porniri in stre-inatate la it:it:1mA. Se
potii vedea Cataloguri si priimi informatiune la
cancelariaConsulatului Genera 14 alü Holandei, strada biserica Amzi
No. 3.
No. 615 1 0 Is
giaX
\"NV *41,7-J,
(1Ponape sugátóre apása-
., onstrue(ia noa. t6re de apit.Aceste Pompe se poll intrebuinta
la fie care putii de
öre care adincime, asemenea la riuri, la apa statatóre, se
ietre-buintéza la transportare de Apa in tie core Etagiugradini,
mai cu céma se potii intrebuinta de tulumbe de foci'si de
grádini.
Subt semnatuld invità pe top amatorii a vedea lutrebu-intarea ce
se póte face cu aceste pompe, care se aft una aseçlatii,in curtea
subt semnatului. Asemenea slutIl i dog, masine en-glese de
vinturatil griuld. A. TRECHSLER.7, max. strada Armasiu, No. I 7
No. 600 6
De vin4are proprtetattle urmätöre:UNU LOCU in piata sf. George
Nuoii cu duoa, fete, una spre
pieta sf. George, si cea lalta spre Baratie si care are stinj. 9
si patine7 spre sf. George, si stinjeni 13 si palme 5 spre Baxatie,
lungullor stinj. 29 si palme 4; acest lewd se vinde atat in total
eat st in duoe
adeel: partea despre sf. George si partea despie }Uralic.La
Olteni, aMturi cu fabrica de masine, UNU LOCU fate
stinjeni 13 si palme 6 si lunguld stinjeul 21 palme 7.La Herasca
DUOE PRAVALII undo actualrnente so afla o
simigirie o CofetärieDoritorii se vora adressa la proprietaruld
lord, fratii 11.
ANGELU, strada Gabroveni No 27. No. 591. 10
4.) t.C .'.)
4,
