Karl Ove Knausgird (n. 1968) este un scriitor norvegian

cunoscut mai ales pentru cele $ase romane autobiografice

intitulate sugestiv Lupta mea (Min kamp). Niscut in Oslo,

scriitorul a crescut pe insula Tiomoya, in fuendal ;i in Kris-

tiansand, qi a ftcut studii de arti;i literaturi la Universitatea

din Bergen. Knausgird a debutat in 1998 cu romanul [/reau uerden, pentru care a primit Premiul pentru Literaturi al

Criticilor Norvegieni, acordat pentru prima dati unui ro-

man de debut. intre 1999 gi2002, Knausgird a fost coeditor

laVagant, o revisti literari norvegiani fondati in 1988, pen-

tru cirre arealizat interviuri extrem de interesante cu scriitorii

Rune Christiansen si Thure Erik Lund. Al doilea roman,

En tidfor ab (2004), a fost la fel de bine primit de critici;ia fost nominalizat la Premiul pentru literaturi al Consiliului

Nordic ;i Ia IMPAC Dublin Literary Award. Consacrarea

a venit insi odati cu publicarea, intre 2009 9i 201 1, a seriei

de romane autobiografice insumind peste 3 500 de pagini,

care a devenit unul dintre cele mai mari fenomene literare

in Norvegia, cu peste 450 000 de exemplare vindute.in 2010, scriitorul a infiingat o mici edituri impreuni cu

Yngve Knausgi.rd (fratele siu) 9i cu Asbjorn Jensen.

Knausgird;i sogia sa, scriitoarea Linda Bostriim Knaus-

gi.Lrd, triiesc in Osterlen, Suedia, impreuni cu cei patru copii.

KART OVE KNAUSGANO

Lupta meaCARTEA A CINCEA: MAI SUNT 9I ZILE CU PTOAIE

Traducere din limba norvegianeIOANA-ANDREEA MURESAN

&cItteFao

Min kamp

Femte boh

Karl Ove Knausgird

Copyright @ 2010 Karl Ove Knausgird & Forlaget Oktober as, Oslo

Toate drePturile tezervate

Aceasti traducere a flost publicati cu sprijinul financiar al NORLA.

*ltLrtEFAo

Editum Litera

O.P 53; C.P 212, sector 4, Bucuresli, RomAnia

tel.:021 319 5390;031 425 1619;0752548372e-mail: comenzi@litera.rc

Lapta mea.

Mai sunt gi zib at PloaieKarl Ove Knausglrd

Copyright @ 2017 Grup Media Litera

pentru versiunea tn limba rominiToate drepturile rezervate

Editor: Vdraqcu gi ffiiRedactor: Andreea Nistase

Corector: Citllina Cilinescu

Copeni: Flori Zahiu

Tehnoredactare gi prepress: Ofelia Cogman

Seria de ficgiune a Editurii Litera este coordonati

de Cristina Vidra;cu Sturza.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RominieiOVE KNAUSGARD, KARLLupta mea. Mai sunt gi zile cu ploaie / Karl Ove Knausgird;

uad.: Ioana-Andreea Mure;an. - Bucurqti: Litera,2017ISBN 978-606-3 3 -229 4-5

I. Muregan, Ioana-Andreea (trad.)

s2t.11r03)-31=135.1

Ne putegi vizita pe

PARTEA A SASEA

Cei paisprezece ani in care am locuit in Bergen, din1988 pini in2002, s-au dus de mult, n-a mai r5"mas

nimic in urma lor, nimic altceva decit episoade pe carepoate gi le amintesc diferigi oameni, cd.te-un gbrnd rdzletsi, desigur, tot ce se gisegte in propria-mi amintire a ace-Ior vremuri. Dar e surprinzitor de pugin. Din miile dezile pe care le-am petrecut in acest orfuel de pe coasrade vest, cu strizi inguste gi scildat de ploaie, au mai rimasdoar cAteva intAmpliri si o multime de triiri. Jineam unjurnal pe care l-am ars. Am ftcut o serie de fotografii, dincare am r5-mas cu douisprezece; le gin intr-o grlmijoaripe podea, lAngi birou, impreunX cu toate scrisorile pecare le-am primit in perioada aceea. Le-am frunzirit, amtrecut prin ele, insl asta mI intristeazl de fiecare dat5",

a fost o perioadi atat de groaznicil! $tiam atAr de pu1in,voiam atAt de mult, nu mi-a iegit nimic. Dar in ce stare despirit eram inainte de a merge acolo! Am dat o turi pAnila Florenla cu Lars in vara aceea, am stat acolo cdtevazile,am luat trenul mai departe inspre sud pani la Brindisi, era

atit de cald incit simleam cI faga imi lua foc atunci cAndimi scoteam capul prin fereastra deschisi. a trenului. Noap-tea la Brindisi - cer intunecat, c:$e albe, o caldurL aproapeca-n vis, mulgimi mari de oameni prin parcuri, peste tottineri pe scutere, strigi.te si zgomot. Ne-am dus la termi-naiul vaporului de Pireu si ne-am atezatlacoadl impreunS.

8 Karl Oae Knausg,ird

cu mulli alfi, aproape togi tineri si cu rucsacuri in spate

ca gi noi. Erau 49 de grade la Rhodos. O zi la Atena - cel

mai haotic loc in care am fost vreodati ;i nlucitor de

cald -, apoi am luat o barcl spre Paros ;i Antiparos, undene-arn petrecut fiecare zi pe plajl, gi ne-am imbitat cu tiriein fiecare seari. intr-o noapte am cunoscut nigte norvegi-ence cirora, pe cAnd eu erarn la toaletl, Lars le-a povestitci. era scriitor gi cI urma si inceapi studiile la Academia

de Scriere Creativi in toamna urmitoare. Tocmai discu-

tau despre asta atunci cind m-am intors. Lars m-a privitzAmbind. Ce flcea oare? $tiam ci indruga tot felul de

minciuni, dar cu mine de fali? N-am zis nimic, dar m-amhotirAt sl-l fln la distangl pe viitor. Am plecat impreunispre Atena, eu rimi"sesem fLrI un sfanl, Lars inci avea

destui, s-a hotirit si ia avionul spre casi in ziua urmi-toare. Sti.team pe o terasl, el mAnca pui, birbia ii stralu-cea de grisime, eu beam un pahar cu api. Ultimul lucrupe care-l voiam era si-i cer bani, si n-ag fi acceptat banide la el decAt daci s-ar fi oferit si-mi imprumute. Dar nua ftcut-o, aga ci am ribdat de foame. A doua zi a plecatIa aeroport, iar eu am luat autobuzul pAni la margineaoragului, am coborA.t lAngi o intrare pe autostradi gi am

inceput si fac autostopul. Dupi doar citeva minute s-a

oprit lingi mine o magini de poligie, nu gtiau o boabi de

englezl., dar am inteles ci era interzis si faci autostopulacolo, aga ci am luat autobuzul inapoi spre centru si, cu

ultimii bani, am cumpirat un bilet de tren spre Viena,o franzeli., o sdcli mare de cola Ei un cartug de flgiri.

Credeam ci drumul va dura cAteva ore, asa c5" am avutun soc cAnd mi-am dat seama cI era vorba mai degrabide doui zile. in compartiment erau un biiat suedez de

virsta mea gi doui fete englezoaice cu vreo doi ani maimari. Ne aflam tocmai in Iugoslavia cind, prinzlndu-seci n-aveam nici bani, nici mincare, s-au oferit si impartlcu mine ce aveau. Peisajul ce se vedea pe fereastri era atit

Lupta mea. Mai sunt ;i zih cu ploaie 9

de frumos, incAt il simream fizic.Yai si riuri, gospodiriisi sate, oameni imbri.cati intr-un fel care pe mine mi du-cea cu gnndul la secolul al noui.sprezecelea gi care lucraup5.mAntul ata cum se lbcea pe atunci, cu cai gi care, coase

9i pluguri. O parte din tren era sovieticS.: m-am plimbatseara prin vagoane, fascinat de literele srriine, de miro-surile stri.ine, de interiorul str5.in, de chipurile strline.Cand am ajuns IaViena, una dintre cele doui fete, Maria,a vrut si facem schimb de adrese, era atri.gitoare si, in modnormal, m-a; fi gAndit ci ar fi fost o idee si trec cAndvaprin Norfolk, poate si, fim impreuni gi si locuiesc acolo,dar in ziua aceea, hoinirind pe strlzile de la periferiaMenei,acest gAnd imi era striin, inci mi gAndeam la Ingvild, pe

care o intilnisem doar o datl - in primivara aceea, dePa;ti -, dar cu care corespondasem dupi aceea; orice alt-ceva palea in comparagie cu ea. O femeie blondi, cu figuraserioasi, de vreo treizeci gi ceva de ani, m-a dus pAni la obenzinlrie de llngl autostradi, acolo am intrebat nistecamionagii dac5. aveau un loc gi pentru mine, unul dintreei a dat din cap, avea in jur de cincizeci de ani si tenul deculoare inchisi ;i era slab, cu ochi profund stri"lucitori,voia doar sI mlnAnce mai intii.

Am asteptat afari in amurgul cald gi am fumat urmi-rind farurile care se succedau pe drum qi deveneau totmai clare pe m5.suri ce se lisa seara, inconjurat de frea-mitul traficului intrerupt din cAnd in cind de izbituriscurte, dar puternice de ugi, de vocile neasteptate ale oame-nilor ce se lndreptau ci.ffe parcare, venind dinspre benzi-nirie sau intrAnd in ea. inluntru lumea mAnca ln linigte,fiecare in treaba lui, pe lAngi cAte o familie cu copii carese revS.rsa in jurul mai multor mese. Mi. cuprinsese o exal-tare mutl; tocmai asta tmi pli"cea mai mult decit orice,obisnuitul gi familiarul - soseaua, stagia de benzini, cafe-neaua - care de fapt nu era deloc familiar, peste rot ieseau

in evidenli detalii diferite fagi de ceea ce sriam eu. $oferul

10 Karl Oue Knausgdrd

a iesit, mi-a lbcut semn din cap, l-am urmar, m-am cigi-rat in vehiculul enorm, am lisat rucsacul in spate;i m-am{hcut comod. El a pornit motorul, roare au inceput sihuruie gi si se scuture, farurile s-au aprins, am pornit in-cet, apoi cu vitezi. tot mai mare, dar inci. ne migcam greoi,pini cind am ajuns in sigurantS. pe banda interioari a

autostrizii, moment in care goferul s-a uitat la mine pen-tru prima data.

-Scbweden? m-a intrebat el.

-Norwegen, am zis eu.

-1., Norwegen!

Toat5. noaptea;i o buni parte din ziua urmitoare am

stat lAngi. el. Am amintit cAteva nume de fotbali;ti - s-a

entuziasmat mai ales de Rune Bratseth -, dar, de vremece nu sda o boaba de englezL, ne-am rezumat la asta.

M5. aflam in Germania gi mi-era foarte foame, darflri un ban in buzunar, nu putearn decAt si fumez gi sI fac

autostopul si sI" nu-mi pierd speranga. A oprit un birbattA.n5.r intr-un Golf rogu - a zis cl-l chema Bjorn ;i ci mer-gea departe; era usor de discutat cu el gi spre seari, cinda ajuns la destinatie, m-a invitat la el acasi si m-a ser-

vit cu mtsli cu lapte, am mAncat trei porlii, mi-a aritatnigte poze din vacante - fusese cu fratele lui in Norvegia

;i Suedia cAnd era mic -, tatil lor era nebun dupi Scandi-navia, mi-a zis, de aici numele Bjorn. Pe frate il chemaTor, a adiugat el clitinind din cap. M-a dus apoi pini la

autostradi, i-am dat caseta mea cu albumul triplu al celor

de la The Clash, ne-am strAns mAinile, ne-am urat noroc,

apoi m-am postat iarisi lingi o intrare pe autostradi.Dupi trei ore a oprit un ochelarist ciufi.rlit gi birbos intr-unCitro€n 2CV rosu, mergea in Danemarca, puteam si miduc cu el tot drumul. Tipul pi.rea interesat de mine, a de-venit atent c6.nd a aflat r;.scriam, m-am gAndit ci poateera profesor, mi-a cumpS.rat mincare la o cafenea, am dor-mit cA"teva ore, am ajuns in Danemarca, mi-a cumpirat

Lupta med. Mai sunt;i zile cu ploaie 1l

din nou mincare si, cAnd ne-am despirtit in cele din urmi.,eram in centrul 1irii, la doar cAteva ore de Hirtshals, aproa-pe acasi deci. Dar ultima parte a mers mult mai greu,frceam autostopul la nu stiu cXti kilometri odatL, la unspre-zece seara nu ajunsesem mai departe de Lokken, aga c5.

m-am hotlrXt si innoptez pe plaji. Am hoinlrit de-a lun-gul unui drum ingust printr-o pidure pitici, ici-colo asfal-tul era acoperit de nisip, in curAnd mi-au iegit in cale dunede nisip, le-am urcat, apoi am vlzut marea intinzA"ndu-segri si lucioasl in fata mea, in lumina noptii de vari scandi-navl. De la un camping sau sar de vacangi aflat la cAtevasute de metri depS.rtare rlsunau voci si motoare de magini.

Era bine sI fii lAngl mare. Si simEi mireasma slabi desare si adiereabrizei pure. Era marea mea, eram aproa-pe acasi.

Am gisit o adAnciturS" si mi-am intins acolo sacul dedormit, m-am vArA.t in el, am rras fermoarul si am inchisochii. Era neplicut, oricine putea da peste mine, asa aveamimpresia, dar eram atAt de exrenuat dupl ultimele zile,incAt m-am stins ca o lum6.nare pe care o suflase cineva.

M-am trezit din cauza ploii. Rece si teapin, m-am ex-tras cu greu din sacul de dormit, mi-am luat pantalonii,am strA.ns totul si m-am indepirtat agale de girm. Era orasase. Cerul era cenusiu, burniga incet, aproape impercep-tibil; cum inghetam, am iutit pasul ca si ml incilzesc.Vocile din visul pe care-l avusesem nu-mi dadeau pace.Fratele tatalui meu, Gunnar, api,ruse in el, sau mai degra-ba minia lui fagi de toatl bi.utura pe care o dadusem pegAt si toate relele pe care le flcusem - imi dideam seamade asta in timp ce mi gribeam prin aceeagi pldure piticiprin care trecusem in ajun. Copacii erau nemiscati, suri subpatura densi de nori, mai mult morgi decit vii. Nisipulse adunase in movile printre ei, modelat in forme schim-batoare gi imprevizibile, totusi mereu distincte, pe alocurica un rAu de granule fine ce rraversa asfaltul mai grosier.

12 Karl Oue Knausg,ird

Am iqit pe un drum principal, arn mers de-a lungullui cAgiva kilometri, mi-am dat jos rucsacul intr-o intersec-

gie si m-am apucat si fac autostopul. Nu mai erau mullikilometri pAni la Hirtshals. Ce urma si se intimple acolo

nu avearn idee, nu-mi rS.mi.sese nici un ban, a;a ci mi-eraimposibil s5" iau feribotul citre lkistiansand. Oare n-ar fiputut si-mi trimiti o facturl dupi cilitorie? Oare gansa

nu avea si-mi scoati in cale un suflet bun care si-mi in-geleagi situatia?

O, nu. Stropii erau din ce in ce mai mari.Din fericire, nu era frig, mlcar atAt.

Mi-am aprins o gigari, mi-am trecut mana prin pir.Din cauza ploii, gelul de pir devenise lipicios, mi-am gters

mina de pantaloni, m-am aplecat qi am scos walkmanuldin rucsac, am scotocit printre pulinele casete pe care le

aveam cu mine, am ales Shylarhing ale celor de la XTC,am pus-o in aparat gi m-am ridicat.

Oare nu-mi apl.ruse in vis gi un picior amputat? Ba da.

Retezat chiar sub genunchi.Am zAmbit. Apoi, cind muzica a inceput sI se reverse

din cigtile mici, m-au nipidit gAnduri din perioada cAnd

apiruse albumul. Tiebuie si fi fost in clasa a gasea. Darmai mult imi aminteam de casa din Tveit: stlteam pe scau-

nul de richiti, beam ceai gi fumam ascultAnd Sfularhing,

indrigostit lulea de Hanne; Yngve, care era acolo cu Kristin;toate conversatiile cu mama.

Pe drum venea o masini.

When Miss Moon lalts downAnd Sir Sun stands up

Me Imfoundfloating round and roundLihe a bug in brandyIn this big bronze cup

Era o camioneti, cu numele firmei scris cu rogu pe

capoti, probabil ci era un muncitor in constructii in

Lu?ta mea. Mai sunt;i zile cu ?loaie 13

drum spre lucru, nici mlcar nu mi-a aruncat o privirecAnd a trecut in vitezl. pe l6.ngi mine; gi apoi piesa urmi-toare a crescut parci din prima - imi plicea la nebunietrecerea asta lini, ceva s-a infiripat atunci in mine gi amschitat cAteva lovituri cu mAna prin aer in timp ce mLroteam in pagi lenti de dans.

O alti masinl s-a ivit din vale. Am ridicat degetulmare. Si de data asta soferul era un b;.rbat somnoros carenici mi,car nu mi-a aruncat vreo privire. Era clar ci. mIaflam pe un drum cu mult trafic local. Dar nu pureautotryi si opreasci? Si mi duci gi pe mine la un drumprincipal?

Abia dupi vreo doui ore i s-a ftcut cuiva mili de mine.Un neaml de vreo doulzeci si ceva de ani, cu ochelarirotunzi gi o inftgi;are severI", gi-a tras Opelul mic pe dreap-ta, am fugit citre el, am aruncat rucsacul pe scaunul dinspate, care era deja plin de bagaje, si m-am asezat lAngi;ofer. Venea din Norvegia, mi-a zis, si mergea inspre sud,m5. putea lisa pe autostradi., nu era departe, dar sperasa-mi fie cA.t de cAt de ajutor.

-Yes, yes, uery good, am spus. Geamurile se abureautare, soferul se apleca tn fagi in timp ce conducea ca sisteargi parbrizul cu o cirpi. Maybe that's my fault, amadiugat.

-What? azis eI.

-The rnist on the window, am spus.

- af course it's you, a rosrir el printre dinti.,.OK", m-am gindir, ,,daci din ista mi-esri", si m-am

lasat pe spate in scaun.

M-a llsat dupi douizeci de minute lingi o benziniriemare, unde m-am apucat si-i intreb pe togi pe care-i ve-deam daca nu mergeau la Hirtshals si daci mi puteau lua9i pe mine. Eram plouat gi flimind, plin de jeg dupi ati-tea zile pe drum, si multa vreme am primit numai refu-zuri, pAni. cXnd un bLrbat cu o dubi care mi-am dat seama

14 Karl Oue Knausg,ird

ci era plini. de piine si produse de panificagie a zAmbit;ia spus: ,,Poftim, haide, mi duc Ia Hirtshals". Tot drumulm-am gAndit cI aq fi putut si-i cer o piine, dar n-amindriznit, am ingiimat doar ci mi-era foame, insi el nu

s-a prins.CAnd imi luam la revedere de la gofer in Hirtshals, un

feribot era pe cale si plece. Am fugit spre casa de biletecu rucsacul greu in spate, i-am explicat gAfAind situagia

vAnzitoarei, nu avearn nici un ban, nu se putea si primesc

totugi bilet gi apoi si mi se trimiti factura? Aveam paga-

port, mi puteam legitima gi eram bun platnic. Mi-azim'bit prietenos gi a clitinat din cap, nu se putea, trebuia siplitesc in numerar.

-Dar trebuia si ajung dincolol am zis. Acolo staul

$i nu am nici un ban!

A scuturat din nou din cap.

-imi pare riu, mi-a r5.spuns, dupi care mi-a intorsspatele.

M-am asezat pe o borduri in zona portului, cu rucsa-

cul intre picioare, gi m-am uitat cum feribotul uriag s-a

desprins de chei gi a plutit pAni a displrut in zarc.

Ce puteam sl fac?

O posibilitate era si fac din nou autostopul citre sud,

inspre Suedia, gi apoi si o iau in sus pe acolo. Dar nu era

oare gi o intindere de api ce trebuia traversatl?

Am incercat sl.vizualizez harta, si vid daci era vreo

legi.turi intre Danemarca gi Suedia pe undeva, dar nugiseam nici una. fu fi trebuit s-o iau in jos citre Polonia

9i apoi in sus prin URSS citre Finlanda;i de acolo in Nor-vegia, nu-i aga? Vreo doui siptlmini de autostop deci.

$i nu aveam nevoie devizlpentru girile din blocul estic?

Pe de alti parte, puteam si merg la Copenhaga, era la doar

citeva ore distangi, si si fac rost acolo de bani pentruferibotul cltre Suedia. Si" cersesc daci era nevoie.

Lu?ta med. Mai sunt;i zile cu ploaie 15

O alti posibilirare era s-o rog pe mama si-mi transferebani citre o banci locali. N-ar fi fost nici o probleml, darputea dura vreo doui zile. $i nici nu avearn bani de telefon.

Am deschis inci un pachet de Camel si am privit ma-sinile care rreceau incet, formAnd o nou5" coadi, in timpce am fumat trei tigiri una dupi alta. Multe familii denorvegieni care fuseseri. la Legoland sau la plaji in Lokken.Niste nemti in drum spre nord. Multe rulote, multe moto-ciclete si, chiar in capit, tirurile de marft.

Mi se uscase gura; mi-am pus din nou walkmanul,vrAnd de data asta sI" ascult o casete de la Roxy Music.insi dupi a doua piesi muzica a inceput deja sI irr.. f"ls,iar lumina bateriei pXlpiia, semn cI era pe cale si. se rer-mine. M-am ridicat, mi-am luat rucsacul in spate si ampornit spre centru pe puginele si anostele srizi din Hirtshals.Din cAnd in cAnd mL rodea stomacul de foame. M-amgAndit si intru intr-o bruti.rie si si intreb daci nu se pu-teau lipsi de o pAine, dar bineingeles ci mi-ar fi spus nu.NesuportAnd gXndul unui refuz arar de injositor, m-amhotirAt si indur penrru cdnd intr-adevir ajungeam lalimiti, aga ci am luat-o din nou la pas cLtre port. M-amoprit in fala unui fel de chiogc-cafenea, acolo puteam celputin si primesc un pahar de api.

Vinzitoarea a incuviintat din cap si mi-a umplut unpahar la robinetul din spatele siu. M-am asezar la fereas-tri. Era aproape plin inl"untru, 1.farl. incepuse din nou siploul. Eu beam apl gi fumam. Dupi o vreme au venit laqi doi biiegi de virsta mea, complet echipati de ploaie;si-au dat jos glugile gi s-au uitat in jur. Unul dintre ei avenit spre mine: era liber? ,,Of course", amzis. Am inceputsi vorbim, se pare ci. erau din Olanda, mergeau spre Nor-vegia si ficuseri tot drumul pe bicicleti. Au ris neincre-zatori cAnd le-am spus ci ft"cusem autostopul de la Vienaiera nici un ban si ci acum incercam si iau vaporul.-De aceea bei api?" a zis unul din ei, am dat aprobator

r6 Karl Oue Knausgiird

din cap, apoi el m-a intrebat daci nu voiam o cafea.

CAnd am rispuns ,,That would be nice", s-a ridicat si mi-acumpirat una.

Am plecat odati cu ei, au spus ci sperau si ne intAl-

nim la bord ;i au dispirut cu bicicletele 1or; mi-am tiritpicioarele citre zona cu tiruri gi am inceput si-i intreb pe

goferi daci nu voiau si mi ia cu ei, fiindci nu aveam bani

de vapor. Nu, nimeni nu voia, evident. in timp ce-qi por-neau unul dupi altul motoarele gi se imbarcau, eu m-am

intors Ia cafenea gi am stat si mI uit la feribotul care, tncio dati, s-a desprins incet de la chei gi a devenit tot mai micpini cAnd, dupi o jumitate de ori, a dispirut complet.

Ultimul feribot pleca seara. Daci nu-l luam pe ista,

trebuia si fac autostopul spre sud, citre Copenhaga. Asta

era planul. Pe cAnd agteptam, am gisit manuscrisul inrucsac si am inceput si citesc. Scrisesem un capitol intregin Grecia, in doui dimineli inaintasem cu greu prin apipAni la o insuligi gi de acolo pina la o alti. insuli, cu pan-

tofii, tricoul, caietul, stiloul, un volum brogat din Jach insuedezi si tigirile intr-o legituri pe care o lineam pe cap.

Acolo, intr-o scobituri din munte, stltusem singur cuc gi

scrisesem. Mi simgeam ca si cum ajunsesem in punctulin care voiam si fiu. Stiteam pe o insuli greceasci, in mij-locul Mediteranei, gi scriam Ia primul meu ro-an. inacela;i timp, eram nelinistit, parci nu era nimic acolo,

doar eu, iar golul acesta l-am observat numai cind mi-amdat seama ci asta era totul gi nimic mai mult. Asa era

acolo, golul meu era totul; chiar gi cAnd citeam absorbit

din Jach sau, aplecat peste caiet, scriam despre Gabriel,personajul meu principal, tot golul il observam.

Din cAnd in cd.nd plonjam in apa minunati, de cu-

loare albastru-inchis, dar dupi numai citeva migciri mi-a

trecut prin minte ci poate erau rechini acolo. $tiam cinu sunt rechini in Marea Mediterani, dar tot imi veneau

gAndurile astea, asa ci m-am cigirat pe mal ud leoarci in

Lu?ta mea. Mai sunt / zile cu ploaie 17

timp ce bodogineam, era o prostie, si-mi fie frici de re-

chini acolo, ce naiba, aveam gapte ani? insi eram singursub soare, singur in faga mirii gi complet pustiu. Mi sim-

leam de parci ag fi fost ultimul om de pe pimfut. in con-

ditiile astea, nici cititul, nici scrisul nu mai aveau rost.

Totugi, cind am citit capitolul despre ceea ce credeam

ci era un bar de marinari din portul Hirtshals, mi s-a pirutbun. Faptul ci fusesem acceptat la Academia de Scriere

Creativi sugera ca aveam talent, acum trebuia doar si-ldemonstrez pe hirtie. Planul meu era si scriu un romanpe parcursul anului urmitor gi siJ public in toamnl, infuncgie de timpul necesar pentru tipS.rire gi alte operagiuni.

Ap,i deasupra/apd dedesubt se numea.

Dupi cAteva ore, in amurgul ce abia mijea, am luatiarisi tirurile Ia rind. Unii qoferi dormitau in cabine, iareu biteam in geamurile din lateral si ii vedeam cumtresireau inainte fie si deschidi portiera, fie si coboare

geamul ca si afle ce voiam de la ei. Nu, nu puteam sa merg

cu ei. Nu, nu mi luau. Nu, bineingeles ci nu, doar nu era

si-mi pliteasci ei biletul?La chei, feribotul era luminat puternic. Peste tot in

jurul meu, oamenii porneau motoarele. Masinile au

inceput sI" inainteze incet, primele dispireau deja pringura deschisi in vintrele vasului. Eram disperat, darmi-am zis cL avea si fie bine pAni la urmi. S-a mai auzitvreodatl de un tAnir norvegian care si fi murit de foame

in vacan;i sau si fi rimas impotmolit in Danemarca,nemaireusind si ajungi acasi?

Ti'ei birbagi stlteau de vorbi in faga unuia dintre ulti-mele tiruri. M-am dus la ei.

-Salut, am zis. Ar putea unul dintre voi si mi ia gi

pe mine la bord? $tiEi, nu am bani de bilet. Si trebuie siajung acasi. $i nici nu am mAncat de doui zile.

18 Karl Oue Knausgdrd

-De unde esri? m-a intrebat unul in dialectul dinfuendal.

-Arendal, am spus eu cu accent cAt mai pronunlatposibil. Mai precis, din tomoya.

-Nu mai spune! $i eu sunr tot de acolol

-De unde?

-Din Frrvik, a zis el. $i tu?

-Tybakken, i-am r5"spuns. Oare mi pogi lua?

A incuviintat din cap.

-Urci. SL stai ghemuit cind ne imbarcim. N-o si fienici o probleml".

Zis si flcut. CAnd am urcar Ia bordul vasului, m-amchircit pe podea, cu spatele la geam. Dupi ce el a parcatgi a oprit motorul, eu mi-am luat rucsacul in mini si amsirit jos pe punte. Ochii imi erau umezi cAnd i-am mul-gumit. El a strigat dupi. mine: ,,Hei, stai un pic!" i., rno-menul in care m-am intors, mi-a intins o bancnotd.danezi,de cincizeci zicAndu-mi ci nu avea ce si faci cu ea, pecAnd eu ii puteam glsi o intrebuinlare.

M-am dus la cafenea si am mA"ncar o porlie mare dechiftele. Feribotul incepu si se migte. Aerul din jurul meuera plin de conversatii insufletite, era seari, eram pe drum.M-am gAndit la soferul meu. De obicei nu mi. interesaugenul ista de oameni, isi irosiseri viaga la volan, nu aveaueducagie, erau grasi gi plini de prejudeciti despre tot gi

toate si el nu f}.cea exceptie, vizusem eu, dar ce naiba,acceptase si mi ia!

DupI ce masinile si motocicletele au iqit zgl,lgirin-du-se gi huruind din feribot si s-au rispAndit pe striziledin Kristiansand, a doua zi dimineaga, orasul a rimascomplet ticut in urma lor. M-am asezat pe treptele statieide autobuz. Soarele sff;"lucea, cerul era sus de tot, aerul dejacald. PS.strasem o parte din banii pe care-i primisem de lagoferul de tir, aga ci puteam sl-l sun pe rata s5.-mi anung

Lupta mea. Mai sunt;i zile cu ploaie 19

sosirea. Nu putea suferi vizitele neanuntate. igi cumpi-raseri. o casi la cAteva zeci de kilometri, pe care o inchiriauiarna gi in care stiteau vara pAnI cand igi reluau munca innordul Norvegiei. Planul meu era si stau acolo citeva zile

;i sa imprumut bani pentru biletul ci"tre Bergen, poate siiau trenul - a;a era mai ieftin.

Era insi prea devreme si sun.Am scos micul jurnal de calitorie pe care-l ;inusem in

ultima lunl gi am notat tot ce se intAmplase din Austriaincoace. Am scris citeva pagini despre visul de pe plajadin Lokken - m5. impresionase puternic, se cuibirise inmine ca o opreligte sau grani15. de netrecut, m-am gA.ndit

ci. era o intAmplare importanti.in jurul meu, frecvenga autobuzelor sporise, abia tre-

cea un minut firl ca un nou autobuz si se opreasci gi si-gidea jos calitorii. Mergeau Ia munci, vedeam in ochii lor,aveau privirea goali a salarialilor.

M-am ridicat si am dat o turi prin ora;. Strada pieto-nali" Markens era aproape in intregime goali, doar cAte-o

silueti o traversa in grabi. CAgiva pescirqi scormoneauin gunoiul de sub un tomberon ciruia ii ci.zuse fundul.M-am trezit in faga bibliotecii - fusesem minat de obig-nuintl, mi cuprinsese un sentiment de panici la fel ca pe

vremea liceului, cAnd umblam pe acolo, sentimentul cinu aveam o ginti gi ci toti vedeau asta, gi intotdeaunarezolvam situagia adipostindu-mi in locul acela, undeputeai sta singur flri ca cineva si se intrebe ce ftceai.

in faga mea se aflau piaga gi biserica gri de piatri cuacoperisul de arami cu patini verde. Totul era mic si mo-horAt, Kristiansand era un ori"sel, vedeam asta foartelimpede acum, dupi ce fusesem in sudul Europei gi vizu-sem cum stlteau lucrurile acolo.

Lipit de perete, pe cealalti parte a strizii dormea unvagabond. Cu barba si pirul lungi gi cu hainele zdren-guite, arita ca un salbatic.