Undeva prin ianuarie,am găsit o ofertă foarteavantajoasă pentru amerge în Londra, pe unwebsite de călătorii devacanță. Am profitat șine-am rezervat bileteledin timp, așa că le-amprins la prețul prezentat.

Ulterior, cu apropiereazilei de plecare, 12 mar-tie, am creat un mic plande vizită, ca să nu netrezim acolo că nu știmce să vizităm și pierdemtimpul degeaba. Nu, tim-pul nostru acolo eraprețios și condiționat de2 zile jumătate.Am stat câteva ore, ne-am pus pe hârtie toatelocațiile interesante saudistractive și poate nufoarte scumpe. Le-amluat, le-am ordonat înfuncție de distanțe, delocații, apoi le-am reor-donat pe ora la careînchide și ne-am făcutplanul de "bătaie".

abstract:Această lucrareanalizează impactul turis-mului electronic îneconomie față de turis-mul clasic. Pe piațăexistă o creștere continuăpentru “înviorarea” turis-mului prin digitalizareaproceselor ce stau labaza acestuia.introducereÎn prezent Internetul este

folosit de 3,8 miliarde deoameni, dintre careaproximativ 12 milioanesunt români, potrivit Inter-net World Stats (www.in-ternetworldstats.com) .Gretzel și Fesenmaier(2003) sugerează cădezvoltarea comunitățilorde afaceri din domeniulturismului bazate pecunoaștere necesităadoptarea unei perspec-tive multidimensionale,pe mai multe niveluri,privind proiectarea sis-temelor care să încor-poreze procesele decreare și transformare acunoștințelor și să iaetapele organizaționalede eficiență în utilizareatehnologiei în consider-are.

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

“Școala trebuie să teînvețe să fii propriul tăudascăl, cel mai bun și cel

mai aspru.“nicolae iorga

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 461 anul XIV vineri, 27 aprilie 2018 1 RON

În timp ce unele companiise automatizează fără areduce locurile de muncă,altele își recalifică în-treaga forță de muncă.Multe firme spun că per-sonalul este forța motricecare aduce performanță șiprosperitate. În raportulsău recent "Viitorul afacer-ilor durabile", ONG-ul BSRa citat inteligențaartificială AI și automati-zarea ca factori cheie aischimbărilor perturbatoarea locurilor de muncă în vi-itor și a spus că firmele artrebui să ia acum oîntreagă panoplie demăsuri pentru a diminuaimpactul acestora.

Conf. Univ Dr. Cornel jucan, ulbs

viitorul afacerilordurabile

- continuare in pag. 2 -

Cele mai importantefuncții ale banilor suntacelea de a ne da posi-bilitatea de a cumpăraceea ce ne dorim și de ane putea satisfacenevoile de plăți, în oricarecondiții. Pe lângă aces-tea, în literaturafinanciară practică,specialiști din domeniulserviciilor financiaresofisticate – servicii finan-ciare de investiții/porto-

foliu – ne atrag atenția șiasupra atitudinii pe careo avem față de bani,inteligența emoționalămanifestată ca reacție lacontactul vizual cu o can-titate de bani din ce in cemai mare. Acest lucru l-au înțelesfoarte bine, profesioniștiicare activează îninstituțiile financiare com-plexe denumite bănci deinvestiții.

„trust me...i’m a banker!”

Conf. Univ. Dr. Răzvan șerbu, ulbs

- continuare în pag. 7 -

PUNCTUL PE EUROPA

... Am în față– în debutulși pe drumul

unui demers meri-toriu – o fotografie.

Septembrie 1996, un grup de profe-sori români, invitați la Sesiunea deComunicări Științifice de la ASEM-Chișinău, câteva clipe de destinderepe malul Nistrului. Uitându-ne cuprecădere spre Moldova... De aici apornit, cred eu, totul. Să încep, dar,

narațiunea. De pe la începutul anu-lui fusesem ales Decan al Facultățiide Științe Economice a Universității„Lucian Blaga” din Sibiu, o facultatefoarte puternică, cu departamente(catedre) de economie, fizică-chimie, matematică-informatică,ecologie, sport, psihologie-filozofieetc., fiecare departament având nupuține secțiuni (voi mai continua cuun mandat, ales în unanimitate,până voi deveni prorector).

Huși, frontieră a uniuniieuropene:

nașterea și dezvoltareaînvățământului

eConomiC superiorremember

- continuare în pag. 4, 5 -

Dan popescu

Pentru realizarea unui lanțde distribuție între companii,conexiunea informatică adepartamentelor în cadrulcompaniei, precum și acompaniilor colaboratoareeste o resursă importantă.Mai mult decât atât, proce-sele interne de logistică tre-buie să fie susținute desisteme de informații șicomunicații adecvate.Există legături importante

între aceste sisteme și funcțiile logisticii.

- continuare în pag. 3 -

it în logistiCă

londra citycolegiului agricol “dimitrie cantemir” Huși

Prof. Univ. Dr. hab Lucian belașcu, ulbs

Lect. Univ. Dr. Renate bratu, ulbs

turul londreiîn trei zile

studentă Andreeachelu, Fac. de

drept, ulbs

Câteva noțiuni generale

despre e-tourism

economist Mihai cristian, ulbs

- continuare în pag. 6 -

- continuare în pag. 8 -

big ben

AFACERI DURABILE2 VINERI 27 APRILIE 2018

urmare din pagina 1

Susan Winterberg, directorulasociat al BSR pentru econo-mia incluzivă, a declarat: "Prin-cipala [recomandare din raport]este notificarea timpurie. Multedintre provocările și problemelecu care se confruntă oameniiatunci când sunt concediați aude-a face cu o perioadă deșomaj, dificilă, deoarecenivelurile de economisire suntde regulă foarte scăzute ". Iatăde ce ajutorul de la companiipentru a ușura perturbarea lalocul de muncă va fi crucial, aspus ea. "Companiile se află pelocul șoferului pentru a controlaacest lucru, în special în țărileîn care nu există prea multereglementări în ceea ce priveștedisponibilizările și concedierile,ca în Statele Unite".Dar manipularea chiar și aacestor necunoscute este de-osaebit de pregnantă declarăS.Winterberg. "Acesta nu esteun subiect ușor de discutat pen-tru majoritatea companiilor. Șiasta nu numai pentru că facoserie de lucruri, ci pentru căsubiectul în sine este deosebitde sensibil. Ea a adăugat:"Există două lucruri pe care tre-buie să le amintim despre între-prinderi: sunt atât creatoriiacestor tehnologii, cât și princi-palii implementatori. Deci, elesunt foarte importante pentru totceea ce trebuie să se întâmpleaici. Orice abordare care nuaduce afacerile în centrul ei,probabil nu va fi foarte reușită,dar în același timp trebuie săexiste o abordare echilibrată apărților interesate ".Ca model, ea face referire laprogramul major de tranziție re-alizat de Nokia în anul 2011,când și-a schimbat sistemul deoperare pentru telefonul mobilla Microsoft Windows,închizând centrele și fabricile detelefonie din 13 țări, cudisponibilizări care a afectat, încele din urmă, peste 18.000 deangajați.Atunci, compania a dezvoltat unprogram "Bridge", cu o abor-dare cuprinzătoare pentru aajuta angajații să găsească noilocuri de muncă și săînlocuiască locurile de muncădisponibilizate, în comunitățileîn care Nokia a fost un angaja-tor important.Tim Page, autorul unui docu-ment de discuție TUC privindinteligența artificială AI, este op-timist că, gestionată respons-abil de guvern, sindicate șisocietate, AI va crea noi locuride muncă și prosperitate (a sevedea "Problema nu estepierderi de locuri de muncă"). Elspune că sindicatele ar trebuisă joace un rol important și înmodelarea unei misiuni AI pen-tru Marea Britanie, creând locuride muncă bune și conectândoamenii cu societatea. Raportulsubliniază faptul că există oteamă mai puțină de pierderealocurilor de muncă în Germa-nia, unde sindicatele sunt maiactive, deși recunoaște că par-ticiparea forței de muncă în Re-gatul Unit este printre cele maislabe din Europa.Monideepa Tarafdar, profesorde sisteme informatice la Uni-versitatea Lancaster, a avut învedere și rolul resurselorumane în gestionarea

perturbărilor cauzate de autom-atizare. Ea spune că o abordareresponsabilă trebuie să includăun rol mai implicat al resurselorumane decât înainte și săredesemnăm noi locuri demuncă pentru a optimizaabilitățile existente ale person-alului. Ea spune că este o curbăabruptă de învățare pentru în-treaga companie, dar între-prinderile de frunte acceptăprovocarea.Iată cum își pregătesc com-paniile forțele de muncă pentruaceastă nouă realitate:proFinda Roger Gorman este CEO și co-fondator al ProFinda, oplatformă digitală lansată înanul 2011, care ajută compani-ile să optimizeze expertiza șiresursele din forțele de muncă.Platforma urmărește nu numaifondul intern de talente al uneicompanii, ci și contractorii șiabsolvenții. Clienții și parteneri-atele strategice ale ProFinda in-clud firme de serviciiprofesionale cum ar fi PwC,KPMG și Accenture și ThomsonReuters Elite.R.Gorman subliniază că autom-atizarea muncii repetitiveînseamnă că și operațiunilemari vor necesita în viitor unnumăr relativ mic de personalpermanent. Un mare partener-iat, cum ar fi, de exemplu, firmaKPMG, având aproape 200.000de angajați și o mică forță demuncă contingentă.Gorman estimează că 90% din-tre întreprinderi simt ce voraduce noile tehnologii, darpoate doar 5% au un plan deacțiune convingător.infosysInfosys, compania globală ITdin India, are aproximativ200.000 de angajați, angajândpână la 30.000 pe an. Dezvoltăsoluții inovatoare de automati-zare pentru clienți, inclusivUCAS în Marea Britanie șiTelestra.Până la trecerea anul trecut laMars Inc. în calitate de ofițerdigital, Sandeep Dadlani a fostșeful Americii Infosys. La Sum-mit-ul de Afaceri Responsabil alCorporației Ethical din NewYork, anul trecut, Dadlani a de-scris modul în care nevoia de a-și determina personalul săacționeze în favoarea viitoruluia determinat Infosys să îșirevizuiască programele de for-mare."Deoarece ceea ce îi pregătimpentru a fi automatizat sau re-dundant, primul lucru pe care îiînvățăm este gândirea deproiectare și găsirea următoareiprobleme de rezolvat", a spusS.Dadlani. "Cel de-al doilealucru este în jurul automatizăriiși a inteligenței artificiale, astfelîncât ei să fie capabili și pedeplin responsabili să automa-tizeze următorul lucru pe care îlvor învăța".at & tO operațiune masivă de re-in-struire este în curs dedesfășurare și în domeniultelecomunicațiilor americane AT& T. Fortune, care a plasat com-pania pe lista celor mai buneangajatori din anul 2017, a datkudos pentru cel mai ambițiosprogram din istoria afaceriloramericane. Forța de muncă2020 presupune pomparea a 1miliard de dolari pentru asigu-rarea aptitudinilor a 100 000 deangajați - aproape o treime din

total .De asemenea, își propune săschimbe modul de gândire alpersonalului care servește în-delung. Recenzia de la HarvardBusiness a numit-o un gambitfără precedent și o provocareenormă de resurse umane.Există factori diferiți pentru ocompanie precum Danone.Noua sa fabrică de îmbutelierea mărcilor Evian, care a înlocuito instalație care a existat încădin 1965, are aproximativ 15%din populația din jurul surseialpine. Utilajul neutru din punctde vedere al carbonului, care afost deschis în septembrie anultrecut, a inclus numeroase up-grade-uri, stimulând producțiaanuală decca. 1,5-2 miliarde desticle.Dar, în loc să-și reducălucrătorii, numărul de angajați acrescut de fapt cu aproape1200 de angajați. Aproximativjumătate din locurile de muncăs-au schimbat și muncitorii aufost reîncadrați: de exemplu,șoferii de camioane stivuitoareau devenit tehnicieni caremonitorizează transferurile dela distanță. Experiența încăcontează căci mai mult de 35%din forța de muncă este în etatede peste 50 de ani.microsoftEste posibil ca impactul loculuide muncă să fie foarte greu deanticipat, dar Microsoft seașteaptă ca AI să schimberelația companiei cu clienții săi.Directorul de afaceri al com-paniei din Germania, SebastianSeutter, a declarat că Microsoftnu face doar să livreze proiecteși să le semneze. În viitor, vaoferi "soluții mega": planificare,instalare, operare, analiză șiîntreținere. Un proiect cu TetraPak este acum în al patruleaan.Experiența lui Seutter cuclienții arată că automatizareanu vizează reducerea person-alului. "Majoritatea companiilornu merg pe calea asta. Unii arputea spune că acest lucru nueste eficient, dar majoritateasunt alături de noi, cei care"vrem să ne asigurăm că, cu oanumită forță de muncă, putemface mai mult". Aceasta este

scena primordială pe care ovedem. "În consecință, impactul person-alului este luat în considerare înprimele etape. Un alt client pecare Microsoft Germania îl ajutăla digitizarea fabricării echipa-mentului de îmbuteliere este ofabrică similară cu Evian. "Evi-dent, automatizarea ... va aveaun impact asupra magazinului",spune Seutter. "Totuși, dacăcredeți că acest lucru va reducedoar [numărul de personal], nueste cazul. Ce se va putea în-tâmpla este că vă veți schimbaangajații. "De fapt, Seutter spune cănumărul de angajați crește ade-sea în perioadele tehnologicede tranziție, care pot fi pe ter-men lung. Astăzi această com-panie de îmbuteliere recruteazăîncă 120 de persoane pentru aanaliza beneficiile noiioperațiuni. Experiența person-alului existent rămâne în contin-uare valoroasă.Sectoarele în care atingereaumană este esențială, cum ar fiserviciile de sănătate, cateringși curățenie, vor fi mai lent afec-tate de AI, dar se confruntă, deasemenea, cu schimbări pro-funde.sodexoSylvia Metayer, din comitetulexecutiv al grupului Sodexo,spune că 50% sau mai mult dinlocurile sale de muncă actualear putea să se schimbe sau sădispară. Compania francezăare o forță de muncă globală deaproape 450.000 de angajațiși, spune ea, sectorul serviciiloreste în creștere.Ea spune că este prea devremepentru a prezice numărul deconcedieri. S.Metayer a spuscă Sodexo a lansat o inițiativăprivind forța de muncă în dome-niul resurselor umane privindcompetențele și profilurile decare are nevoie în diferite sce-narii, cu întreruperi de până la100% "în funcție de cât de re-pede se întâmplă, pentru că nuștim, astăzi, cu exactitate". Totulne face să credem căschimbările și întreruperea vorveni într-un ritm incredibil derapid .... Deci, este o chestiune

de urgență să profităm de opor-tunitatea de a atenuaprovocările ", spune ea."Ceea ce lucrăm cel mai mult -aceasta va fi inima etică a prob-lemei - este ceea ce va fiesența serviciului?" Ea adaugăcă aceasta este "când omeniapersoanei care furnizează ser-viciul atinge umanitatea per-soanei care primește serviciul. "Sodexo a rulat câțiva piloțiinteresanți, inclusiv exemple de"cobotics", unde casieri decantină din China au lucratalături de obiecte care au fostscanate și au fost facturate. Îșiaduce aminte de un casierprivit. "Ea a spus" când acestemașini sunt toate la locul lor, îșivor aminti că domnul Chen estecineva căruia îi place să-i fiespus "Bună"? "Și i s- arăspuns," E bine. "Esența ser-viciului oferit nu este de a dapumni în numere. "Metayer a declarat căparticipanții la parcările dinOlanda au salutat introducereade roboți pentru efectuareacontroalelor de securitate, întimp ce în Polonia acoperișuriles-ar putea concentra asupramuncii calificate și nevoilorclienților, în timp ce dronele auefectuat inspecții de rutinăpotențial periculoase.Sylvia Metayer consideră că

automatizarea serviciilor debază, cum ar fi curățeniabirourilor, ar putea necesita capersonalul să fie mai înalt edu-cat. Senzorii vor detecta cândbirourile au nevoie deîntreținere și descărcare încomprimatele curățătoriloratunci când timpul necesar pen-tru aceasta este convenabilpentru ocupanții lor. O astfel deinovație ar aduce beneficii tu-turor, a spus ea.BibliografieStuart Buckman:Învățarea înmașină: modul în care firmeledin Danone și Sodexointegrează AIhttp://img03.en25.com/Web/FCBusinessIntelligenceLtd/%7B94f 1 f 9 a 6 - 9 8 2 c - 4 a a 4 - 8 9 d b -281b3d0975a3%7D_1679-09FEB18-January_Mag_18_extract.pdf

Conf. Univ. Dr. Cornel jucan, ulbs

urmare din pagina 1

În lucrarea de față vom prezenta nu-meroasele arii de aplicare ale sis-temelor de identificare, informații șicomunicații, precum și rolul pe careacestea îl pot avea în cadrul sis-temelor de logistică. În plus, vom ex-plica efectele utilizării acestora asupraperformaței, calității și costurilor logis-tice. Transmisiile de date electronice.Standarde de comunicații.Complexitatea proceselor logistice șinumărul mare de părți implicate pre-supun eforturi considerabile în ceeace privește informațiile șicomunicațiile, precum și controlul șidocumentația. Controlul proceselorde logistică implică gestionarea unorinformații diversificate și a unor vol-ume mari de date. De exemplu, pen-tru o livrare, acestea sunt: informațiidespre adresa expeditorului, a desti-natarului, despre compania de curi-erat și transportator; informații desprebunuri, precum greutate, volum, di-mensiuni recomandări speciale delivrare și manipulare, referitoare larăcire, conservare, fragilitate etc.;informații despre pret, data expedieriiși momentul livrării. În mod tradițional,aceste informații pot fi comunicateverbal sau în scris și atașate materi-alelor livrate; de asemenea, pot fi șitrimise prin fax înainte de livrare. În orice caz, un proces doar manualsau pe hârtie nu mai este suficientpentru o furnizare de informații caresă fie cu un pas înaintea eveni-mentelor fizice. Pentru a îndeplini pro-cesele de logistică în cel mai bun modcu putință, este nevoie ca, de exem-plu, informațiile despre livrarea unuitransport să fie disponibile desti-natarului și altor părți (ex.: transporta-tor) mult înaintea transportului efectiv.Acest lucru devine posibil datoritătehnologiei de transmisie de dateelectronice. Acest lucru este valabil șipentru punerea în aplicare a con-ceptelor care implică procese eficien-tizate și structuri organizaționale înlogistică și în companie ca ansamblu.În acest scop, datele ar trebui să fiedisponibile în formate standardizatecare să permită tuturor părților impli-cate să citească și să procesezedatele fără a fragmenta transmisia(așa-numitele „media disruptions”).Acest lucru înseamnă o schimbare amediului de transmisie în lanțul infor-matic, spre exemplu, transferulinformației de pe o fișă de inventar(hârtie) sau de pe un aviz de însoțirea mărfii (hârtie) într-un sistem IT sauinvers. Problema în cazul acestorfragmentări ale transmisiei este posi-bilitatea apariției erorilor pe parcurs. Înacest context, conversia înseamnă,de exemplu, armonizarea structuriisintagmei tehnologice de date (sin-taxa) în ceea ce privește denumirea,caracteristicile numerice, succe-siunea și lungimea câmpurilor în se-turile de date. Dacă fragmentările detransmisie și procesele de conversiesunt evitate în timpul transmisiei dedate, nu numai că informația va fi mairepede disponibilă pentru identifi-carea stadiului în care se află livrareasau pentru adăugarea de comenzide control, dar și costurile detranzacție în ansamblul lor vor puteafi reduse. Costurile de tranzacție sunt definite cafiind costurile necesare pentru a iniția,coordona și realiza transferul bunurilorde la vânzătorul inițial până la con-sumator. Datorită exigențelor de co-municare internațională și necesitățiide a raționaliza procesele interne, aufost dezvoltate concepte eficientepentru gestionarea intensității și avolumului de date, în special în

logistică. Aceste concepte poartă nu-mele de logistică informațională.Acest sistem trebuie săîndeplinească următoarele condiții:să evite fragmentarea datelor (formatoral - scris - electronic); să reducăeforturile de conversie (transmisii dedate fără intervenția utilizatorilor); săevite stocarea incorectă a datelor; săasigure disponibilitatea datelorînainte, în timpul și după încheiereaprocesului logistic fizic; să realizezeconexiunea cu sistemele interne deinformații si comunicații existente,precum și cu interfețele cu Internetul;să îndeplinească standardele decomunicații între companii și întrestate. EDI (Electronic Data Interchange)este schimbul de date structurate au-tomatizat și fără intrvenția utilizatorilorîntre parteneri de afaceri, respectândanumite standarde uniforme. Pentruaceasta, datele sunt transmise de laaplicația de procesare a datelor rulatăde expeditor către cea rulată de des-tinatar, fără interferențe sau modificăripersonale. Datele structurate trans-mise prin EDI se caracterizeazăprintr-o precisă definire a compozițieilor. Informația care urmează să fietransmisă trebuie să fie bine definitădin punct de vedere sintactic și se-mantic pentru a face posibilă comu-nicarea între parteneri. Sintaxa sereferă la ordinea semnelor și a seg-mentelor de semne într-un mesaj.Semantica, în acest caz, descriesemnificația și conținutul unei succe-siuni de semne. Astfel sunt createprecondițiile pentru procesareaautomată, fără întârziere, a datelortransmise. Din punct de vederetehnic, EDI este un așa-zis transfer defișiere controlat între sisteme deprocesare a datelor. Sunt disponibilediferite standarde de creare a sintaxeiși semanticii, de exemplu, un limbajunificat între partenerii decomunicație. Deoarece transferul serealizează fără intervenția utilizatorilor,tehnologia EDI asigură o înaltă pre-cizie a organizarii datelor. În general,aceste standarde pot fi împărțite înstandarde generale / deschise (open)și standarde particulare (proprietary).Standardele generale / deschise(open) pot fi folosite, în esență, decătre orice companie – cu excepțialimitărilor stabilite de sectorul de activ-itate sau țara în care sunt folosite.Standardele particulare (proprietary),din contră, sunt folosite doar în schim-bul de date dintre o anumită com-panie și partenerii săi de afaceri.Avantajul standardelor particulare dea fi croite exact pe cerințele partener-ilor – astfel fiind eficiente și indepen-dente comparativ cusoluțiile-standard – este neutralizat dedezavantajul posibilităților lor limitatede aplicare. Companiile comercialese confruntă cu dificultăți deosebite:acestea trebuie să fie capabile să lu-creze cu și să se adapteze la diferitestandarde ale furnizorilor. Din acestmotiv, standardele deschise pot ficonsiderate mult mai importante.Acestea facilitează din ce în ce maimult rețeaua de informații în continuăcreștere de la toate nivelurileeconomiei. În continuare sunt evidențiate celemai importante dezvoltări în ceea ceprivește standardele deschise EDI: ANSI X.12: Bazate pe eforturi destandardizare începute în SUA în anii1960, acest standard trans-sectorialși trans-funcțional a fost dezvoltat în-cepând cu 1978, coordonat de cătreInstitutul Național American de Stan-darde ANSI. Astăzi, ANSI X.12 estecel mai important standard americanpentru protocolul EDI. Este disponibilși ca subset EDIFACT1 .VDA: Din 1978, au existatrecomandări din partea Asociației

Germane a Industriei Auto VDA pen-tru schimbul de date între producătoriide automobile și industria dedistribuție, recomandări care până înprezent au fost extinse la transferul dedate cu furnizorii de servicii delogistică. Dezvoltate de o echipă delucru a VDA, aceste recomandărireprezintă un standard tipic pentruacest sector de activitate.Documentația este disponibilă directde la VDA, coordonator central. Ast-fel, industria automobilistică a devenitun pionier al dezvoltării și aplicării sis-tematice de standarde pentru trans-ferul de date electronic. ODETTE: O soluție internaționalătipică pentru sectorul industriei auto-mobilistice și furnizorii acesteia,ODETTE (Organization for Data Ex-change by Tele Transmission in Eu-rope) este o versiune ulterioară astandardelor VDA mai timpurii. Întretimp, a fost transformată și ea într-unsubset EDIFACT. SEDAS: SEDAS (Standardregelun-gen einheitlicher Datenaus-tauschsysteme – StandardRegulations of Uniform Data Ex-change Systems) a fost dezvoltat decătre o asociație germană pentruraționalizare, GSI2 . A fost primul stan-dard de protocol național pentrutransferul de date în comerțul cubunuri de consum, inclusiv sectorulproducătorilor. Comenzile, facturile,datele din cercetările de piață, pre-cum și date de referință, cum ar fiinformațiile despre produs și con-sumator trebuie transmise folosindformatul SEDAS. În orice caz, stan-dardele naționale specifice pentrufiecare sector reprezintă o limitare,așa încât, în ciuda utilizării sale lascară largă, SEDAS va fi înlocuit suc-cesiv cu EANCOM®.EDIFACT: Pentru a elimina limitărilede bază după standarde naționalesau tipice fiecărui sector, ComisiaEconomică a Organizației NațiunilorUnite pentru Europa (UN/ECE) a în-ceput în 1987 să pună bazele stan-dardului EDIFACT (Electronic DataInterchange for Administration, Com-merce and Transport). Largrăspândită în prezent, această regle-mentare este potrivită pentru a fiutilizată în toate sectoarele economieiși în administrația publică. Sub EDI-FACT, până acum au fost dezvoltate40 de subseturi specifice pentru unanumit sector de activitate sau un an-umit utilizator. În concluzie, există în jur de 200 detipuri diferite de mesaje în uz înprezent. Cel mai important subsetdezvoltat din EDIFACT este EAN-COM®-2002. O sinteză a celor maiimportante tipuri de mesaje poate figăsită în Tabelul 1.

În trecut, caracteristici importante alediferitelor standarde EDI erau raza lorde răspândire în sensul aplicabilitățiigeografice și gradul lor de universali-tate sau specificitatea pentru un anu-mit sector. Internaționalizarea relațiilorde afaceri a dus, oricum, la o scădereîn importanță a standardelor pur bi-laterale, naționale sau tipice unui sec-tor (ex.: VDA sau ODETTE pentruindustria automobilistică germanăsau europeană). Bazându-se pe EDIFACT, AsociațiaInternațională de Numerotare a Arti-colelor (EAN) a conceptualizat așa-numitul standard de comunicațiiEANCOM®. Este gândit pentrutransferul electronic de informații lanivel global pentru furnizori

(producători), investitori (bănci), furni-zori de servicii (transportori) și con-sumatori (comerț). EDI s-a extins rapid în ultimii ani.Potrivit datelor de la Institutul Eco-nomic European (EWI), existau peste500.000 de utilizatori în anul 2000. Înacelași timp, se poate presupune căEDI este încă departe de o prezențăuniversală în afacerile de zi cu zi și căva mai fi încă nevoie de timp până ova atinge. Acest lucru estesurprinzător în special de vreme cetehnologia de procesare și transmisiea datelor a atins un standard înalt defuncționalitate, problemele legate deaplicarea practică a EDI fiind rezol-vate sau, respectiv, rezolvabile. Lipsa unei extinderi mai vaste a EDIeste cauzată parțial de evaluareasubiectivă din partea managementu-lui companiilor în ceea ce priveșteavantajele aplicării sale. Adesea, cos-turile și alte dezavantaje precumîngrijorări privind accesul neautorizatreprezintă argumente împotriva intro-ducerii EDI. Întreprinderile mici și mi-jlocii sunt îndeosebi îngrijorate decosturi. Pentru acest grup-țintă, aufost dezvoltate până acum soluțiiweb-EDI. Acestea necesită doar miciinvestiții în hardware și software șidoar cunoștințe limitate referitoare lasistemul EDI. Astfel, este posibil să sebeneficieze de avantajele EDI, cu unefort manual adițional realizabil pen-tru volume mici de date. Pe lângăcosturile pentru introducere și operareși potențialele economisiri carerezultă, există și costuri indirecte șiposibile economisiri dificil de măsurat.Mai mult decât atât, argumentele îm-potriva aplicării EDI, precum și avan-tajele operative și strategice încompetiție care rezultă din aplicareaEDI trebuie să fie evaluate ca factoricalitativi. Câștigarea unui avantajcompetitiv nu rezultă, de obicei, doardin aplicarea EDI în sine, ci din imple-mentarea unei strategii complete caECR sau CFPR, care are EDI ca ocondiție preliminară elementară. Ca rezultat al răspândirii Internetului șial soluțiilor e-commerce disponibile(transfer de date prin Internet, e-pro-curement, piețe de desfacere pe In-ternet etc.), standardul web-basedXML a devenit foarte important. Se poate presupune că EDIFACT șiEANCOM® își vor păstra importanțapentru transferul de date electronicdatorită prezenței și standardizării lor.Cu integrarea XML-ului, în viitor, va fiposibilă creșterea numărului com-paniilor conectate prin transferul dedate electronic. standarde de identificarePe lângă standardizareacomunicațiilor între partenerii de afac-eri, este foarte importantă și stan-

dardizarea sistemelor de identificare.Această standardizare este necesarăpentru a face legătura între fluxul deinformații și fluxul fizic al bunurilor.Această conexiune este văzută ca oetichetare a bunurilor și a unităților detransport care să poată fi citită decătre toate părțile implicate în proce-sul logistic. Cele mai întâlnite stan-darde de identificare vor fi explicate încele ce urmează.GLN (Global Location Number) faceposibilă identificarea companiilor saua departamentelor acestora. Acestnumăr de producător este o parte dinnumărul EAN și este atribuit în modcentralizat de către organizațianațională de standardizare. GTIN (Global Trade Item Number)

face posibilă identificarea exactă și lanivel global a produselor, vânzărilor șiunităților de bază, precum și a ser-viciilor. Numărul are, de obicei, 13 cifreși descrie produsul și specificațiilesale, cum ar fi culoarea, dimensiunile,greutatea, ambalaj etc. Constă într-un număr de bază ce identificăproducătorul, un număr de articol in-dividual și o cifră de verificare.Numărul GTIN este cheia pentru ac-cesul la date de referință (denumire,greutate, volum, categorie de bunurietc.) în baze de date sau la prețul ar-ticolului. Producătorul este cel careatribuie numărul articolului. Spațiulpentru un număr de 13 cifre nefiinddisponibil pe produse mici, există și unnumăr GTIN mai scurt, de 8 cifre,pentru astfel de cazuri. În America deNord, se folosește UPC-ul de 12 cifre(Universal Product Code). Acestaeste pe deplin compatibil cu numărulGTIN. SSCS (Serial Shipping ContainerCode) este folosit pentru a identificaîn mod clar unitățile de distribuție petraseul lor de la expeditor la destinatar.Acest lucru face posibilă urmărireaunei unități logistice sau a unui trans-portator pe parcursul întregului pro-ces de transport. Urmărirea rapidă alocației unității de transport (Tracking& Tracing) este posibilă. SSCC poatefi folosit și pentru anulări și pentru camanagementul calității să poată ver-ifica punctualitatea livrării sau even-tuale deteriorări ale bunurilor. În oricecaz, SSCC este, la rândul său, doaro cheie ce oferă acces la datele nece-sare ale unei unități de distribuție (ex-peditor, destinatar, transportor,greutate, volum etc.) din baze de dateconectate. GRAI (Global Returnable Asset Iden-tifier) este o variantă specială. Sefolosește pentru a identifica elementede ambalare și ajutoare de transportreutilizabile (paleți, containere, cutiietc). Acest fapt faciliteazărecunoașterea, urmărirea și păstrareaevidenței mijloacelor de transport re-utilizabile, valoarea cărora are o greu-tate considerabilă în procesele delogistică. O dată cu introducerea tehnologieiRFID, a devenit necesar să se asig-ure lizibilitatea la nivel internațional ainformațiilor a emițătorului derăspuns. Pentru a obține acest lucru,a fost dezvoltat EPC (Electronic Prod-uct Code). referințe:1. Subseturile EDIFACT suntspecificații tipice pentru fiecare sector,bazate pe cadrul general al EDI-FACT.2. GSI (fostul CCG) este o asociațiede raționalizare germană cu sediul înKöln, formată din societăți atât din

domeniul comerțului, cât și din indus-trie. Cele mai cunoscute reglementăricreate sub coordonarea GSI suntacorduri privind sisteme numericeinternaționale (ex.: codurile de bareEAN și echivalentele), transferul dedate electronic așa cum este descrismai sus (ex.: SEDAS, EANCOM)sau, în logistică, sisteme de transportși paleți multifuncționali). De ceva timpîncoace, activitatea s-a concentrat pedezvoltarea EPC (Electronic ProductCode) pentru utilizarea în domeniulRFID. În plus, GSI a susținut con-ceptele ECR (Efficient Customer Re-sponse) și CPFR (CollaborativePlanning, Forecasting and Replen-ishment).

3VINERI 27 APRILIE 2018 CERCETARE

Prof. Univ. Dr. hab Lucian belașcu, ulbs

HUSI - CENTRU UNIVERSITAR VINERI 27 APRILIE 20184

urmare din pagina 1

Studenți circa 3000. Aveam, deci, înfață o perspectivă. O alta îmi fusesedeschisă de câștigarea, în toamna an-ului dinainte (1995), a unui concursinternațional de profesor titular de curspentru „Economie generală, tranziție,comunicare”, la Universitatea dinRennes 1, Franța, nu doar cea maiimportantă universitate a Bretaniei(circa 30.000 de studenți), ci și una din-tre cele mai importante universități aleFranței, de altfel una dintre cele maiînsemnate universități ale lumii,ocupând o poziție meritorie întreprimele 500. Aici voi continua activi-tatea – câte un semestru în fiecare an,dar reducând timpul la circa 3 luni, în-trucât erau zile în care țineam și 10 orede curs pe zi – vreme de 14 ani, încu-nunat fiind în 2009, cu cel mai înalt titluștiințific universitar al Franței, „DoctorHonoris Causa” al Universității dinRennes 1, în anul respectiv într-ocompanie deosebit de prestigioasă:un profesor american de chimie, de laInstitutul Tehnologic din Massachu-setts și care cu un an înainte fusesedistins cu Premiul Nobel, și un mareprofesor norvegian de fizică, de la Uni-versitatea din Trodheim, ambii, la fel cași mine, cum scriau ziarele franceze,„personalități științifice prestigioase”, cucontribuții deosebite pentru cercetareași învățământul de la Universitatea dinRennes 1....Revenind la 1996, într-un fel saualtul, toată lumea era a mea. Era en-tuziasm, era fantezie, dar era șirațiune. Mă obseda, însă, o idee: darMoldova de peste Prut? O idee curădăcini adânci în familia mea... Din-totdeauna și în pofida unor greșelireale comise de guvernări româneștiinterbelice, cei de peste Prut au fostfrații noștri. S-au revendicat și serevendică de la daci și latini, de laȘtefan cel Mare, de la Petru Rareș, dela Ion Neculce, de la Asachi, de laMihai Eminescu dar și prin munteni,transilvăneni ș.a. Vremelnic,împrejurări istorice nefaste au făcut săfim despărțiți, Prutul, din râu întreprovincii românești, devenind granițăîntre țări: noi și Rusia, după 1812, peurmă noi și URSS, după 1940 și, maiapoi, 1944 etc. Se poate, însă, stingeaceastă flacără ardentă a unității desânge și neam? Nicidecum. Și amratat – în împrejurări istorice care,probabil, nu ar fi reprezentat din nouun zid – în 1990. Deja un anume circpolitic, care va dobândi ulterior dimen-siuni relativ grotești, începuse înRomânia. Mai apoi, în pofida unordeclarații politice multe din inimă darunele și din interes personal sau străin,ocaziile au fost mai puține. Cum suntși astăzi. Puteam însă să nu sprijinimcu tot ceea ce aveam, din tot sufletul,pe frații noștri de peste Prut? Din nounicidecum...Iată dar ideea care îmi încolțise și carea căpătat în timp deplină acoperirepractică. Respectând conveniențele,

să nu uităm iubirea frățească, sprijinulcătre frați. Firește, deocamdată,fiecare pe domeniul lui, dupăposibilitățile lui. Ale mele posibilitățierau învățământul, cel economic înspeță. De ce nu ne-am înfrăți într-oastfel de zonă atât de importantă so-cialmente, cu atâtea reverberații întimp și spațiu? Cu atât mai mult cu câtcolegul și bunul meu prieten, regretatulprofesor Paul Bran, de la ASEBucurești și ulterior un mare rector alASE-ului din Capitală, fusese ales rec-tor, cu asentimentul guvernuluiRomâniei, la nou înființata Academiede Studii Economice a Moldovei, dela Chișinău, un mare pas înainte îndirecția menționată. A activat astfel din1990, circa 4 ani, pe loc aproape gol,prin strategiile sale excepționale și alecolegilor profesori moldoveni – mai toțiformați la școala rusească deeconomie, de altfel o școală de bunăcalitate – făcând să încolțeascăsemințele unei activități didactice deexcepție.Deci terenul format. Trebuiau făcuțipași înainte, și de București, dar și dealții. În mintea mea, de către Sibiu,citadelă autohtonă a sentimentuluinațional și european, pilon de seamă,prin strădaniile oamenilor săi, alînfăptuirii Marii Uniri a României din1918, martie cu Basarabia, noiembriecu Bucovina, 1 decembrie 1918 cuTransilvania. România Mare, ceaînroșită și cimentată de sângeleoștenilor luptători, cea gândită depatrioți de seamă, de la Mihai Viteazulla regele Ferdinand și regina Maria șiîncă mulți, mulți asemenea lor. Ceputeam, dar, face? Printre altele, săaducem cât mai mulți studențimoldoveni la Sibiu, chestiune în careMinisterul Educației de la București aavut și are un rol de seamă. Dar și sădezvoltăm, sub egida Sibiului, ca uncerc de fier între Moldova și Transilva-nia, învățământ superior economicdacă nu la Chișinău, oricum undevaaproape de el. Aici se vădea rolul nos-tru important....Și unde astfel se releva cel maiaproape dacă nu la Huși, urberomânescă și moldovenească dedatină veche, atât de frumos numit, nudoar în literatură, „orașul dintre vii”? 19km până la frontiera de la Albița și,apoi, încă 90 km până la Chișinău. Cear fi să facem la Huși o instituție deînvățământ superior? Zis și făcut, tre-buia acționat repede în acest sens.Iașul, citadelă universitară esențială,puternică, care a făcut și face multepentru România și Europa, era și esteangrenat în numeroase activități vitale,dar nu la Huși. Deci, puteam intra noi,iar o viitoare cooperare astfel, chiar șicu Iașul, firește că nu ne-ar fi deranjat.Trebuia trecut la treabă. Pornind de laforme simple spre cele dezvoltate,ocolind astfel capcana pe care ne-osugerează înțelepciunea franceză„L’ennemi du bien, c’est mieux”.Huși era orașul de baștină al unor maripersonalități, de la filozoful academi-cian Mihai Ralea, la marele actorAlexandru Giugaru. Altminteri, la Huși,a fost profesor de germană la liceutatăl unui personaj considerat negativdin istoria noastră imediată. Nu-i spri-jin ideile, ci constat că după uciderea luilașă din ordinul lui Carol al II-lea,crimele, asasinatele, târhăriile de subegida ideii respective s-au înmulțit,dezvoltând un oprobiu public major...Pe urmă, sunt istorici caresemnalizează că și Cuza s-a născutla Huși și nu la Galați. Și încă multe al-tele... Oricum, între Huși și Sibiu,legăturile nu erau deloc „subțiri”. Printrealtele, la Școala Militară, respectiv Ac-ademia Militară de la Sibiu, au studiatnu puțini ofițeri remarcabili din garni-zoana Huși-lui. La Facultatea deTeologie din Sibiu au studiat și studiazăpreoți ortodocși care oficiau la Huși. De

la Huși erau nativi unii profesori aiUniversității „Lucian Blaga”, printrecare prof.univ. dr. Marcel Costache, dela Facultatea de Medicină a Sibiuluietc. M-am sfătuit și cu academicianulprofesor N.N. Constantinescu, la carețineam foarte mult – dânsul și profe-sorul Tică Bărbulescu, rector atunci alASE București, erau D.H.C. aiAcedemiei de Studii Economice aMoldovei de la Chișinău – care mi-aspus: „băiatule, dă înainte”. Și eu,„băiatul”, „i-am dat”. Întrocându-ne laSibiu în acel septembrie 1996, profe-sorul de filozofie Alexandru Hudițeanu,care fusese cu noi la Chișinău și fus-ese, deasemenea, profesor al câtorvaofițeri hușeni, a făcut să fim întâmpinațila Huși de trei oameni care, în scurttimp, au devenit deosebit de importanțipentru proiectul meu: locotenentcolonelul Mihai (Coca) Gheorghiu, di-rectorul Victor Blănaru, de la oimportantă fabrică a Huși-ului cerămăsese încă în picioare, și profe-sorul Mihai Mocanu, fost (și viitor peurmă) director al Liceului Agricol. La unpahar de vorbă (deh, „orașul dintre vii”),limbile s-au dezlegat, mintea a fugitmai iute, iar planul nostru a început săprindă viață. Am căzut cu toții de acordsă începem cu o grupă, apoi cu 2, aleColegiului Economic. Partea didacticăva fi asigurată de profesori din Sibiu,formând în timp și profesori de facul-tate din Huși. Iar studenții, de la Huși,mai ales, și firește, din județ, dar și dinMoldova de peste Prut, de la Chișinău,care trebuiau să aibe cazare și masă.Erau mai multe argumente care m-aufăcut să consider urbeamoldovenească Huși ca aptă sădevină centru universitar. Nu era unorașmare, cu populație multă, însăcalitatea oamenilor de aici,demonstrată în timp, relevată în sufle-tul lor profund și mintea ageră, ampli-fica dimensiunile ca atare ale urbei.Mai fusesem aici prin 1984, invitat deConsiliul Culturii de la Vaslui să am di-alog cu cititorii din Huși despre una dincărțile mele, atunci apărută, „Cornulabundenței-un miracol?”, Editura Al-batros, București, o veritabilă istorie afoametei în lume, eu lucrând, laBucurești, în cercetarea economică.Venisem la Huși cu editorul meu,redactorul Călin Dimitriu, de la „Alba-tros”, și cu dl. Mâță, de la „Cultură” dela Vaslui. Și m-am întâlnit cu elevii de laLiceul Agricol, la liceu, și pe urmă cuhușeni la o frumoasă bibliotecă aorașului. Discuții foarte, foarte intere-sante, vădindu-mă realmente cuceritde un astfel de public. De altfel, pesteani, m-am mai întâlnit cu hușeni tot labibliotecă, eu prezentându-le maimulte emisiuni ale mele de la televiz-iunea „Antena” din Sibiu, pe temamarilor escrocherii financiare care auagresat și agresează destinul lumii, cutrimiteri directe și la România. Acelașipublic avid de cultură, de cunoaștere.Oricum, învățământul superior eco-nomic gestionat de Universitatea dinSibiu putea frumos rodi pe un astfel de„sol”.Tot legat de calitatea hușenilor, mulțidintre ei erau – și sunt – podgoreni.Cultivă viță de vie. Fac și vând vin, decidouă acte economice esențiale –producție și distribuție –, fapt care,deasemenea, pregătea bine terenuleconomic. Podgorenii nu sunt cu„turma”, ci cu „individul”, se luptăfiecare ca „să facă”, au responsabilitățiși autoritate, competitivitate, deslușescpiața, au transmis și transmit astfel dedeprinderi din tată în fiu. Probabil căgrupuri din plăieșii lui Ștefan cel Mareerau oșteni mândri și viteji din zonaHuși-ului și nu doar a sa. Deci, binepentru școală înaltă, tradiții, prezent,perspectivă. Mai mult chiar, industria,câtă a fost la Huși și în împrejmuiri – șia fost – luptase agresiv cu mizeria, cuignoranța, cu incultura, cu cârciumile

din subsoluri râncede, igrasioase, urâtmirositoare, vădind oameni careputeau privi înainte. Iar ea, industria,începea, câte puțin, să renască, timid,dar să renască...Și încă. Peisajul stradal al Huși-ului erași este dominat de tineri. În orașerauspital, biblioteci, Episcopie, biserici nupuține, numeroase școli, mai multelicee, ca atare și un corp profesoral șiintelectual local de foarte bună calitate,bazin de recrutare pentru școală și înce privea elevii și în ce priveaconstrucția unui corp local de dascăliuniversitari. Faptul mi-a fost denetăgăduit pe măsura dezvoltării școliiuniversitare la Huși. Bunăoară, i-amcunoscut direct, în acest an 2018, peprofesorul de istorie Costin Clit, de laColegiul Național hușean „CuzaVodă”, și pe profesorul de sport ȘtefanCoșug de la Colegiul Agricol „DimitrieCantemir”. Trecuseră cu o excursie deliceeni hușeni prin Sibiu în drum sprefrumoasa Țară a Hațegului. Tineriierau frumoși, cu priviri inteligente, dor-nici să vadă, să înțeleagă, chiar prețde câteva secvențe, farmecul incon-

fundabil al Sibiului, cu câțiva ani înurmă Capitală culturală europeană.Nu păreau obosiți, deși călătoria denoapte cu autocarul nu le asigurasecel mai bun somn. În ziua următoare,pe la zece, temător, totuși, să nu-i tul-bur odihna, l-am sunat în Hațeg peprofesorul Clit să-l întreb dacă totuleste în regulă. Nici pe departe nudormea, nu era nici măcar somnolent,ci încă dis-de-dimineață pornise cucolegul de la sport și mai mulți elevi săviziteze bisericile Hațegului, mai vechisau mai noi, dar toate locașuri de scris,cultură și spiritualitate spre divinitate.Profesorul Clit a fost și este un veritabilcărturar, un cercetător care priveșteperspectiva și dintr-o anume luminarea trecutului, un veritabil exemplu deaplecare către știință. Cu astfel de oa-meni Huși-ul nu are cum să nureușească. A avut și are viitor... Un ultimargument în sensul celor arătate.Când cobori, cu mașina, venind din-spre Crasna, pe dealurile Huși-lui, zi șinoapte peisajul este mirific. Vezi exactde ce se cheamă „orașul dintre vii”.

Dan popescu

- continuare în pag. 5 -

lect. dr. miHai mocanu

VINERI 27 APRILIE 2018 5

urmare din pagina 1

Am fost de multe ori la Roma,predând la Universitatea dinPescara – Universitatea„Gabriele D’Annunzio”, una din-tre cele mai mari ale Italiei – du-minicile mi le petreceam laRoma. Și când se cobora spre„orasul etern”, „orașul dintre co-line”, păstrând proporțiile,peisajul seamănă cu cel alHuși-ului. Și sub acest aspect,dar, era și este de unde.Având constituite asemeneapremise, având spațiilecorespunzătoare la Liceul Agri-col, oferite într-un contract deconducerea liceului, pentrudesfășurarea activității, eu șicolegii din Sibiu am purces la

întocmirea dosarului de acred-itare provizorie la Huși. Dosarula trecut prin Consiliul Profeso-ral al Facultății, prin SenatulUniversității apoi, și a fost înain-tat la Ministerul Educației. Avea,dacă-mi aduc bine aminte, și omică finanțare europeană. Atrecut prin comisiile necesarede aici și a fost aprobat. Iar noiam declanșat procesul necesar:elevi bacalaureați candidați laexamenul de admitere – locuriși la „buget”și la „taxe” – și pro-fesori titulari pe toate disci-plinele. Am văzut, dar, cine erauelevii candidați. Cei mai mulțiau reușit cu brio admiterea.Dar profesorii, cei de la Sibiu,care inițial au avut spațiu decazare la Căminul pentru elevi,dar și de la Huși? Eu am predatani buni Economie Generală –Micro și Macroeconomie;prof.univ.dr. Ilie Rotaru a predatturism. Prof.univ.dr. ClaudiaOgrean preda Management.Contabilitate, lect. dr. Mihai Mo-canu de la Huși. Mai tineriiatunci conf.univ.dr. RăzvanȘerbu și conf.univ.dr. CosminTileagă complineau, cu marerodnicie, pe specificul lor, undeera nevoie, mai ales Economie,comerț, comerț electronic etc.Informatică preda prof. univ.dr.Valeriu Roșca și tânărul profe-sor informatician de la LiceulAgricol din Huși, Mihai Bălțatu.Merceologie, doamna CristinaVoicu, director-adjunct la LiceulAgricol, dar și colonelul MihaiGheorghiu (Coca). Limbistrăine, doamna director alLiceului Agricol din Huși, VioricaNeculau. La matematici, profe-sori din Sibiu, profesorul Du-mitru Acu, prof. Sofonea jr,Mugur Acu, Eugen Constanti-nescu. Dar iată și alte nume deprofesori de la Sibiu, succedateîn timp. Actualul prorectorprof.univ.dr. Livia Ilie predaBurse, veritabile ore de erudițieși instituții ale economiei de

piață; mai tânărul atunci LucianBelașcu, actualmenteprof.univ.dr.hab. conducător dedoctorat, preda discipline afer-ente Economiei și Comerțului;conf.univ.dr. Paul Lucian –investiții, și câtă pasiune punea;conf.univ.dr. Lia Baltador șiconf. univ. dr. Cornel Jucanfăceau din cursurile lor – Ecolo-gie, respectiv Finanțe, Control,mai mult decât atrăgătoareprelegeri; lector dr. Ilie Moga,specialist în domeniul lui, predaPrețuri și concurență. Marketingpredau – erau veritabile ore dedeschidere spre Europa și lume– conf.univ.dr. Camelia Budac,lector univ.dr. Dumitru Troancă,tânărul dr. Mihai Țichindelean.Conf.dr. Renate Bratu se ocupatemeinic de Finanțe, iar tânăruldr. Eugen Popescu de Comerțelectronic etc. Dacă am omis pecineva, rog să fiu scuzat. Numaiprofesori de cea mai bună cali-tate. Iată un exemplu apropiat:colonelul Mihai Gheorghiu(Coca). Produs al AcademieiMilitare de la Sibiu, educat con-tinuu în spiritul intransigent, or-donat, al disciplinei militare, amuncit cu multă abnegație – șichiar cu mult entuziasm – pen-tru ca acțiunea noastră să de-mareze și să se desfășoarecorespunzător. A dovedit asta șiprin maniera exemplară în careși-a educat, alături de distinsasoție, copiii, un băiat și o fată,astăzi 2 distinți medici românicu performanțe notabile,produși ai Școlii Medicale aIașiului. Doamna doctor,căsătorită cu un informatician,este, în prezent, șefă de secțiela Spitalul din Huși, iar băiatul areușit să ducă peste mări și țări,tocmai în Hexagon, renumeleșcolii medicale românești, elfiind deja un medic francez re-cunoscut. Un alt detaliu desprecolonelul Coca Gheorghiu: în2005, când, la ASEM Chișinău,mi s-a conferit înaltul titluștiințific de Doctor HonorisCausa al ASEM Chișinău, într-una din fotografiile ce imortalizasecvența astfel, oare cine sevedeau? Cei 2 hușeni, CocaGheorghiu și Mihăiță Mocanu,care au fost lângă mine la acestfrumos eveniment. Sunt legăturiindestructabile pe care timpulnu are cum să le erodeze sausă le spulbere.Să mai spun despre manieradesăvârșită în care prof.Mihăiță Mocanu, în mai multerânduri director al Liceului Agri-col din Huși, și-a îndeplinit mis-iunea în raport cu învățământulsuperior hușean? Despremaniera exemplară în care auacționat toți ceilalți profesoricărora li s-a adăugat, aproapede la început profesorul univer-sitar dr.hab. de finanțe, dinChișinău, Anatol Caraganciu, înmai multe rânduri șef decatedră și decan la Academiade Studii Economice aMoldovei? Sau distinsa sasoție, prof.univ.dr.hab. tot de laAcademia din Chișinău, care aînlesnit pătrunderea studențilorîn tainele competiției, controlu-lui, comerțului exterior,concurenței etc.? Să mai spuncă prof. Viorica Caraganciu esteastăzi demnitarul, cred, cu ceamai mare vechime în RepublicaMoldova, fiind și rămânând înmai multe legislaturi,președintele ConsiliuluiConcurenței din RepublicaMoldova?... Bine pregătite, nuse putea ca acțiunile noastre să

nu aibe succes. Mai adaug căîn prezent profesorul Caragan-ciu este prof.univ.dr.hab alUniversității „Lucian Blaga” dinSibiu, conducător aici de doc-torat, iar profesorul Mihăiță Mo-canu, doctor în contabilitate,este și el titular al Universității„Lucian Blaga” din Sibiu. Muncămultă și destine care s-au forjatprin muncă.... De cele mai multe ori, după,cum spuneam, pretențioaseprobe de admitere, deschidereaanului universitar s-a făcut laHuși, tot aici desfășurându-seexamenele de diplomă. Au ben-eficiat astfel de diplome deeconomist peste 6 sute dehușeni, unii din județ sau dinRepublica Moldova, cei maimulți dintre ei trecând apoidiferențele pentru licență:„economist licențiat”, cu toatedrepturile conferite de lege. Cutoții au contribuit și contribuiemult la consolidarea și dez-voltarea mediului de afaceri dinHuși, din județul Vaslui și nudoar. Iată, doar, câteva nume:întreprinzătorii și manageriiAurel Căciulă, Tiberiu Tiron, Mi-haela și Cristian Șelaru, AndreiDogaru, Mirel Chirică, IliuțăMarian, Gh. Romilă, CosminFilip ș.a. Deasemenea, uniistudenți de la Huși au efectuatstagii de pregătire la Rennessau la Saint-Mallo, sub egidauniversității mele din Franța,ceea ce nu a fost și este puținlucru. Deasemenea, la filiala dinHuși a universității sibiene, lainvitația mea, au ținutconferințe profesori europeni deprestigiu, printre care RobertLabbé (din Franța, Universi-tatea din Rennes 1), BrunoKnall (Germania, Universitateadin Heidelberg). Oricum, maimulte din unele secvențeprezentate de mine în acest ar-ticol, cu precădere cele privindistoria acestor locuri sunt redatede profesorul hușean TheodorCodreanu, doctor în filologie,renumit eminescolog, în min-unatul său volum „IstoriaHușilor”, precum și în alte vol-ume.S-au mai întreprins, în timp, de-mersuri importante pentru atransforma finalmente Colegiul

din Huși în facultate. Chestiunela care se lucrează și se va mailucra. Să sperăm că toate efor-turile noastre vor fi continuate laun nivel corespunzător de ceicare sunt acum „la butoane”.Dar să revin. S-a obținut, dealt-fel, de la guvern, cu mulți ani înurmă, prin intermediul mult re-gretatului ministru finanțistMircea Ciumara, un demnitarfoarte competent și exigent, omodestă sumă care a permisamenajarea într-un corp declădire din spatele BiblioteciiLiceului Agricol, a mai multorsăli de clasă, dar și a unuiapartament de 2 camere, cuduș și o mică chicinetă, cu toatefuncționalitățile – televizor,frigider etc. – pentru ca profe-sorii de la Sibiu să aibe aici, laHuși, condiții bune și sub acestaspect, pentru desfășurareaactivităților lor. Totul era cumtrebuie. Însă, o loviturăimportantă am primit-o, în scurttimp, chiar din parteaautorităților Republicii Moldovacare au instituit pentrumoldoveni o taxă foarte mare latrecerea frontierei către Româ-nia. Ceea ce ne-a anulat multedin speranțele pe care leaveam privind venireastudenților moldoveni la Huși...Am compensat, însă, cu hușeni,cu tineri din județ, din Bârlad, întoată zona fiind puțineuniversități în activitate. Și peurmă, nu-i așa, concurența estebenefică...... Desigur, ar mai fi multe despus. De exemplu, am luat șicondus la doctorat, cu fi-nalizarea tezei, 2 hușeni, pe ec.

Constantin Botez care, apoi, întimp, a devenit și continuă să fiedemnitar al statului român, darși pe părintele Ioan Radu, paro-hul bisericii Sf. Gheorghe dinHuși, un om de mare cultură darși de economie. Susținereatezei sale de doctorat, acumcâțiva ani, pe o temă laconfluența religiei cu economia,mi-aduc aminte că a constituitun excepțional for de dez-batere, o veritabilă ceremonieștiințifică, cu atât mai mult cucât am nominalizat în Comisie2 cărturari ai domeniului: peprofesorul Mircea Ciumara, decare am mai amintit, și pe pro-fesorul Ion Pohoață, directorulȘcolii Doctorale a Universității„Al.I.Cuza” din Iași. De aseme-nea, pe actualul decan alFacultății de Științe Economicea ULBS, conf. univ. dr. SilviaMărginean...Oricum, chiar și ce ammenționat în modestele melerânduri de față pot releva undrum greu, parcurs cu strădanii,cu mari eforturi, dar care a con-ferit Huși-ului, sub aspectul re-spectiv, în mai mare măsură, unloc aparte în istoria culturală șiuniversitară a României. Săstrigăm, dar, cu latinii, dupădatină „Vivat, crescat, floreat”România Magna. Este o de-venire pe care Huși-ul, localitatede vamă și frontieră aRomâniei, a Uniunii Europene,o merită pe deplin. Aș fi, însă,mai bucuros, dacă șipreocupări, eforturi mai multe,mai mari s-ar îndrepta, de laforurile respective, spre Huși.

HUSI - CENTRU UNIVERSITAR

septembrie 1996: pe malul nistrului

de la stânga: prof. bruno Knall (Heidelberg), acad. constantin bărbulescu, dr.

ioan erhan, prof. alexandru Hudițeanu, prof. dan popescu, acad. n.n. constan-

tinescu, prof. ioan cosmescu, domnul șofer johnny, acad. sergiu chircă

medalie, distincție acordată de camera de comerț

și de industrie pentru participare meritorie la târgul de mostre sibiu, 1935.

colonel mihai (coca)

gheorghiu

Dan popescu

urmare din pagina 1

Integrarea gestionării fluxurilorde informații și cunoștințepoate stimula consolidareacapacităților membrilorcomunității în vedereaconsolidării competitivitățiicolective a destinațiilor.TIC1 a devenit obligatorie pen-tru dezvoltarea strategieioricărei companii aducândavantaje precum: • reducerea costurilor• extinderea pe noi piețe• optimizarea procesului deproducțieLa fel ca în toate sectoarele deactivitate, TIC a avut un rol de-osebit de important în serviciilede turism prin simplu fapt că acreat o cale de comunicareeficientă și benefică. Turismul a fost strâns legat deprogresul TIC de peste 30 deani. Industria turistică s-a con-centrat mai întâi pe utilizareasistemelor computerizate pen-tru a crește eficiența procesăriiinformațiilor interne și ges-tionarea distribuției. Multecompanii din domeniul turismu-lui și nu numai, au trebuit sătreacă printr-o reorganizaremajoră a strategiei manageri-ale pentru a profita detehnologiile noi și pentru a con-cura pe piața globalăemergentă.progresul tehnologicTuriștii apelează din ce în cemai des la site-urile de infor-mare turistică și oferte turistice,în special la site-uri care per-mit, de asemenea, rezervăripentru cazare sau servicii detransport. Astfel, turiștii auurmătoarele așteptări de la ser-viciile site-urilor web: facilitateade utilizare, utilitatea,conținutul informațional, secu-ritatea, rapiditatea înfuncționare și personalizarea.Din partea furnizorului de ast-fel de servicii se așteapta ca săreevalueze periodic și înpermanență site-urile web pen-tru a se asigura că aceștia sunteficiente și utile pentru cliențicu informația actualizată. Maimult decât atât, s-ar puteavedea în diferite studii interfațaunui site prin designul webpoate duce la o pierdere de50% din potențialul de vânzări.(Cunliffe, 2000).Aplicarea TIC în industria turis-mului arată că e-turismulreflectă digitalizarea tuturorproceselor din turism, călătorii,industria ospitalității și industriaalimentară. Gestionarearelațiilor cu clienții este unsubiect crucial pentru carefirmele acordă o atențiedeosebită, ceea ce conduce,direct sau indirect, lasatisfacția clienților - fi-delizarea clienților și, în final,păstrarea clienților. Printreaceste concepte, satisfacțiaclienților poate influența relativloialitatea și retenția clienților,ceea ce la rândul lor, creșteprofitul și eficiența firmelor. Putem considera că turismulelectronic este o parteintegrată a comerțului elec-tronic, deoarece este vorba deo tranzacție realizată între unconsumator final și un furnizorde servicii: fie el hotel, pensi-une, casă sau ghid turistic. În domeniul promovării turis-mului, o imagine va avea întot-deauna o valoare mai maredecât o mie de cuvinte.Folosind animația 3D sauclipurile video, interacțiunea și

îmbogățirea informațiilor turis-tice pot fi făcute și poate duce,de asemenea, la crearea șitransmiterea imaginii cătredestinație. Tururile virtuale aufost adoptate de companiileonline pentru a atrage clienți șipentru a încuraja produsele șiprodusele de cumpărare onlineservicii turistice, pentru amenține loialitatea clienților.Turiștii pot vizualiza informațiituristice în hărțile digitale cuperspectivă aeriană atât înreprezentările 2D cât și în cele3 D. Iar experiența mediată decalculator poate simula o vizităreală în interiorul celor maiîndepărtate locații. Unul dintre domeniile cheie însocietatea modernă estetehnologia, deoarece toateactivitățile diferite în domeniulterțiar, necesită un sprijin ex-tins folosind reprezentărilemultimedia pentru a ofericlienților o imagine sau oexperiență tangibilă.Rețelele wireless, împreună curețelele mobile, permit utiliza-

torilor conectarea dispozitivede comunicare la rețeauaglobală, fiind utilizate pe scarălargă în hoteluri, aeroporturi,pub-uri etc.Telefonia mobilă 3G și 4G apermis atingerea unui nou nivelîn cadrul informațiilor multime-dia comunicare. Vânzările situ-ate pe o tendință ascendentă atelefoanelor inteligente au per-mis turiștilor, în prezent, să săobțină informațiile turistice decare au nevoie fără nici o con-strângere temporară saulocație geografică. În plus, ser-viciile mobile permit turiștilor sărezerve camere înainte de aajunge la recepția hotelului saude a rezerva bilete de avion, săînchirieze autoturisme, să ac-ceseze informații privind pro-gramul de circulație almijlocului de transport și săaibă acces la ghiduri turisticeale destinațiilor.Comunicațiile prin intermediulrețelelor informatice permitpartenerilor/ clienților săinteracționeze într-un mod util

informația economisind la timpși cost.Potrivit TripAdvisor aproximativ96.4% din utilizatorii de internetfolosesc internetul pentru a-șiplanifica vacanța.concluziiImpactul TIC se resimte tot maiputernic în acest sector de ac-tivitate prin dezvoltarea unuiprodus care să facilitezetranzacțiile, iar rețele de so-cializare oferă un feedback im-portant în ceea ce priveșteplanificarea, desfășurarea șirecenzarea vacanțelor și aaltor produse turistice. Rețelede socializare au devenit astfelun factor cheie în turism fiindfolosite înainte, în timpul șidupă călătorie. bibliografie:Institutul Național de Statistică- http://www.insse.ro (20 aprilie2018)Internet World Stats -https:/ /www.internetworld-stats.com/stats4.htm (20 aprilie2018)TripAdvisor – http://tripadvi-

sor.com (21 aprilie 2018)Gretzel, U., and Fesenmaier,D. (2003), Implementing aknowledge-based tourism mar-keting information system. TheIllinois Tourism Network, 6 (3),pp. 245-255.Amaro, S., Duarte, P., andHenriques, C. (2016), Travel-ers’ Use of Social Media: AClustering Approach. Annals ofTourism Research, 59, pp. 1-15.Kuttainen, C., Iliachenko, E.,Salehi-Sangari, E., (2005),Pre-adoption customer satis-faction with tourism websites:Conjoint analysis of electroniccustomer relationship manage-ment features, The AM2005Academy of Marketing Confer-ence, Dublin, Ireland, July 4-7,2005.Cunliffe D. (2000), Developingusable Web sites – a reviewand model Internet. Research,Vol. 10 Issue: 4, pp.295-308referințe:1. Tehnologia informației și acomunicației

E-TOURISM VINERI 27 APRILIE 20186

ec. Mihai cristian, ulbs

urmare din pagina 1

Denumite "Masters of the Universe", încartea The Bonfire of the Vanities scrisăde jurnalistul și eseistul newyorkez TomWolfe și publicată în anul 1987, băncilede investiții și-au atras această reputațiedatorită serviciilor financiare sofisticatepe care le oferă. Cel mai adesea suntrecunoscute ca fiind intermediarii finan-ciari care ajută companiile să atragăcapital (Mishkin, Eakins, 2012).Băncile de investiții sunt considerateinstituții financiare speciale, și foartediferite de ceea ce sunt băncile univer-sale (cele mai multe dintre ele fiindbăncii comerciale). Investment bank-ing-ul, cum este denumită englezeșteactivitatea băncilor de investiții, pre-supune în cea mai mare parte oferireade consultanță, pe domeniul fuziunilor șiachizițiilor, pe domeniul creșterilor decapital, pe domeniul atragerii împrumu-turilor de dimensiuni considerabile, șiconsultanță în ceea ce privește evoluțiapieței. De asemenea, investmentbanking-ul mai inseamnă și protejareaactivului reputațional. Tocmai datorităprincipalelor sevicii de consultanță pecare le oferă, o bancă de investiții nu îșipermite să piardă încrederea din parteaclienților sau partenerilor, deoareceacest lucru se plătește, în anumitecazuri, cu pedeapsa capitală – fali-mentul.Anual, publicația de specialitate – Fi-nancial Times – analizează piața in-vestment bankingului, evidențiindprincipalii jucători din piață, dimensiuneacomisioanelor încasate, industriile încare aceștia au activat oferind servicii fi-nanciare specifice, precum și regiunilegeografice pe care le domină. Astfel, lanivelul anului 2017, primele 10 bănci deinvestiții au acumulat comisioane în val-oare de 102.226.37 milioane dolari,pentru un număr de 93.300 de tranzațiiîncheiate. Folosind o comparație maiaproape de familiaritatea noastrăeconomică, valoarea acestor comi-sioane reprezenta cam 50% din val-oare adăugată totală generată deeconomia României, dimensionată prinPIB, în același an. Ierarhia, după criteriulcomsioanelor încasate, este ilustrată deJP Morgan, Goldman Sachs&Co,Bank of America Merrill Lynch, Citi, Mor-gan Stanley, Credit Suisse, Barclays,Deutsche Bank, Wells Fargo & Co, șiRBS Capital Markets. Dintre acestea,JP Morgan este lider în oferirea de ser-vicii de Global Investment Babking șiBonds, Goldman Sachs &Co este liderîn intermedierea fuziunilor și achizițiilor(M&A), Morgan Stanley pentru zona deEquity, iar Bank of America Merrill Lynchdeține primul loc pentru activitatea deLoans. La nivel mondial, acești coloși fi-nanciari au intermediat deal-uri, în ceamai mare parte în industria financiară,în industria domeniului Public (guverneși agenții guvernamentale), urmate dedomenii ca Energie, Industria propriu-zisă, High Tech, și altele. De asemenea,se pare că și harta lumii a fost împărțită,oarecum natural între aceste bănci deinvestiții, în funcție de parcursul istoric altranzacțiilor desfășurate și de influențaeconomică manifestată. Prin urmare,aceleași date, ne arată că în anul 2017,JP Morgan a dominat piețele din SUA,Europa și specific cea a Marii Britanii,Citi fiind prezență dominantă înAfrica/Orientul Mijlociu/Asia Centrală, iarDeutsche Bank Group Holdingsreusind să domine cea mai infloritoarezonă din Asia de Sud-Est – Singapore. Datorită interesului limitat general pen-tru acest domeniu, investmentbankingul pare o lume misterioasă șigreu de înțeles. Dificultatea fiind efectulcombinat din neînțelegereaparticularitățior și tehnicității activitățilorpe care le desfășoară, la fel și datorităutilizării foarte reduse de către per-soanele obișnuite a serviciilor de invest-

ment banking, mai ales în economii caRomania, unde sistemul financiar esteîn curs de dezvoltare, pe zona de in-vestment banking. In același timp,reticența față de înțelegerea unor astfelde activtăți a fost și este influențată demarketingul negativ de care au avutparte în urma unor scandaluridezvăluite în presa, privind tranzacții demilioane sau chiar miliarde de dolari,încheiate fraudulos. Și atunci, justițiarulautomat din noi, intervine și condamnăastfel de acțiuni, pedepsind dorința pro-prie de înțelegere a băncilor de investiții.Literatura de specialitate, menționeazăfaptul că termenul de "investment bank"a intrat în limbajul comun spre sfârșitulsecolului XIX și începutul secolului XX,în particular în Statele Unite. Majoritateadin cele mai vechi bănci de investiții aufost create de persoane / familii / entitățicare desfășurau tranzacții cu mărfuri(cereale, mirodenii, mătase, metale) pecontul propriu. Erau bancheriicomercianți bogați care utilizau efectede comerțpentru a finanța comerțul cumărfuri. Cei mai cunoscuți erau cei dinSiena, Genova, Amsterdam, alături defamilia Medici din Florența (sec.XIV), fa-milia Fuggers din Augsburg (sec.XV),familiie Barings și Rothschilds din Lon-dra (sec. XVIII), apoi familiie Schroders,Hambros, Kleinwort, Morgan și alții (secXIX) (Fohlin, 2014).La începutul anilor 1900, pe lângăactivitățile de consultanță în satisfac-erea nevoilor de capital pe termen lungale companiilor, și tranzacționarea cu ti-tluri financiare, băncile de investițiiatrăgeau și depozite de la individuali,fonduri care de cele mai multe ori eraudrenate către activitatea detranzacționare cu titluri financiare pepiața de capital. În 1925, cele mai put-ernice bănci erau în America, și aicimenționăm JP Morgan &Co., BrownBrothers, Khun Loeb &Co., Kidder,Peabody & Co., cele care activau și cabănci comerciale, dar mai ales ca șibănci de investiții. În perioadaurmătoare, 1925-1929, companiile auperceput piața titlurilor de capital(acțiunilor) ca o sursă nesfârșită de fon-duri și profituri, ceea ce a condus lacreșterea valorii emisiunilor de acțiunide la 0,6 la 4,4 miliarde de dolari. Înacest mediu, imaginea generală a in-dustriei bancare era una de continuădezvoltare a băncilor, în care regulilejocului erau nesemnificative,caracterizată de o puternică cererepentru titluri financiare, multiple scan-daluri financiare, și o competiție acerbă.(Stowell, 2013). Ceea ce în perioadaMarii Depresiuni (1929-1933, mai pre-cis "Lunea Neagră" din 28 octombrie1929) s-a dovedit o imagine eronată,conducând la falimentul a 40% din to-talul băncilor comerciale din SUA(aproape 10.000 de bănci) (Mishkin,Eakins, 2012). Urmările s-au con-cretizat în reacția fermă a președinteluiFranklin Roosvelt, care a inițiat șisusținut introducerea unor mutiplereglementări guvernamentale în sec-torul financiar, mai ales în cazulactivităților de investment banking, con-siderate vinovate de producerea crizeifinanciare. În general, din punct de vedere teoreticși practic, motivația standard pentru im-punerea reglementărilor guvernamen-tale asupra unor piețe este aceea căpiața, lasată să acționeze liber, nu vaputea să-și poducă propriile bunuri șiservicii, în mod eficient și la cel mai miccost posibil (chiar dacă eficiența și cos-tul de producție cel mai mic sunt carac-teristicile unei piețe concurențialeperfecte). De asemenea, este posibil caautoritățile să reglementeze piețele caresunt competitive la un moment dat însănu și pe termen lung. Este ceea ceeconomiștii, denumesc pe scurt motivulimpunerii de reglementări – market fail-ure (eșecul pieței). O piață este în eșec,dacă nu-și poate menține, în timp, toateparticularitățile unei piețe competitive(Fabozzi, Modigliani, Jones, 2010).Abordarea generală a reglementării însistemul financiar are ca principaleobiective: restrictții privind portofoliu de

active deținute, cerințe de capital, acțiuniprecise de corecție în situații speciale,evaluări periodice, managementulriscului, cerințe de publicare ainformațiilor relevante, protecția con-sumatorilor și limitarea concurenței.Astfel, discutând de bankingul deinvestiții, pe tărânul american, în anii '33și '34 și după aceștia, au fost adoptate oserie de acte normative, precum: Se-curity Act – 1933, Banking Act (Glass-Steagall Act) – 1933, SecurityExchange Act – 1934, InvestmentCompany Act și Investment AdvisersAct – 1940, Bank Holding CompanyAct și Douglas Amendament – 1956,Depository Institutions Deregulationand Monetary Control Act – 1980, De-pository Institutions Act – 1982, Com-petitive Equality in Banking Act – 1987,Financial Institutions Reform, Recoveryand Enforcement Act – 1991, Riegle –Neal Interstate Banking and BranchingEfficiency Act – 1994, Gram – Leach –Bliley Financial Services ModernizationAct – 1999, Sarbanes – Oxley Act –2002, Federal Deposit Insurance Re-form Act – 2005, Dodd – Frank WallStreet Reform and Consumer Protec-tion Act – 2010. (Mishkin, 2016). DupăMarea Criză, Glass – Steagall Act aimpus separarea băncilor prin alegereaprofilului de business. Acestea puteauacționa ca bănci de investiții sau cabănci comerciale. Situația creată a de-terminat bănci precum JP Morgan săaleagă bankingul comercial, iarprofesioniții din divizia de investmentbanking din vrechea structură JP Mor-gan, au creat o nouă bancă de investițiipură denumită Morgan Stanley. Con-curentul principal, banca de investițiiGoldman Sachs a decis la acea vremesă se orienteze doar spre operațiuni deinvestment banking. Impactul acestui –Banking Act - asupra băncilor ameri-cane a fost privit ca un elementneconcurențial în fața celor mai maricompetitori de pe celelalte continente.După anii '60 este tot mai vizibilă epocaglobalizării și internaționalizării financiareceea ce însemnă că oricare altă bancă,de exemplu din Europa, putea de-schide o sucursală în America fărărestricții importante. Cum este cazulbăncii germane Deutsche Bank, caredesfășura în Statele Unite, toate tipurilede operațiuni (inclusiv cele de invest-ment banking). Reacția denemulțumire a unor bănci americane, adeterminat autorităție de reglementaresă adopte măsuri progresive care săreducă aceste diferențe, culminând cuadoptarea Gram – Leach – Bliley Fi-nancial Services Modernization Act –1999, din epoca Clinton, care anulaGlass-Steagall Act, iar băncile ameri-cane puteau acționa ca și holdinguri fi-nanciare putând astfel desfășuraoperațiuni de investment banking dar șide commercial banking. Oricum, încăde dinaintea adoptarii Gram – Leach –Bliley Financial Services ModernizationAct, băncile americane au început să-șicompleteze profiturile prin procesul deinternaționalizare (desfășurând multipleoperațiuni în afara granițelor continen-tului) și prin procesul de globalizarefinanciară (formându-se ca holdinguri fi-nanciare în care o instituție mamăcontrolează mai multe sucursale și fil-iale, în diverse domenii financiare), șichiar să evite – legal – regula deseparație a celor două tipuri de busi-ness – comercial sau de investiții. Merităsă menționăm, că în ceea ce privescnormele financiare impuse băncilor, pecelelalte continente, situația era puțindiferită. Fiecare stat își impunea propri-ile reguli, insă majoritatea bănciloracționau ca și bănci universale, cupreponderența operațiunilor de bank-ing comercial. După anii '80 s-a creatComitetul de Basel care încearcă săuniformizeze diferențele internaționalede reglementare financiară, prin diverserecomandări emise. Cele mai cunos-cute fiind Basel I, II și III.Au urmat aproape 10 ani de dezvoltarea băncilor, cu profituri impresionante, cubancheri remunrați cu bonusuri con-siderabile, aceștia fiind considerați marii

experți în banking, iar cartea de vizită"Trust me...I'm a banker!" a devenit unfel de cod de acces sigur pentru diversecluburi de afaceri cu potențiali cliențigeneratori de profituri. Doar că "LebădaNeagră" a lui Nassim Nicholas Taleb(2010) a apărut...ști că există, dar nu știicând o vezi...a doua mare crizăfinanciară care a zguduit din temelii sis-temul financiar. Astfel, pe parcursul a 6luni, din martie până în septembrie2008, industria băncilor de investiții pures-a schimbat dramatic. Spre exemplu,la începutul anului 2008, primele 5 băncide investiții pure erau: Goldman Sachs,Morgan Stanley, Merrill Lynch, LehmanBrothers și Bearn Stearns. La finele an-ului 2008, cele mai mari bănci deinvestiții pure au devenit istorie. Cauzaprincipală a fost deținerea în portofoliu aunor expuneri semnificative de titlurisubprime, ceea ce a generat, în anu-mite situații colapsul băncilor. Primeledouă cele mai mari bănci de investiții,care nu au deținut în portofoliu expunerimari în titluri subprime, au decis să sereorganizeze sub forma unor companiibancare holding (știind că oricum vor fireglementate ulterior) devenind astfelprotejați de schemele de garantare aeconomiilor. Este vorba despre Gold-man Sachs și Morgan Stanley. Cea dea treia mare bancă de investiții, MerrillLynch, a suferit pierderi majore dinportofoliul subprime, acceptând soluțiasalvatoare de a fi cumărată de Bank ofAmerica pentru mai puțin de jumătatedin valoarea de piață pe care o avea cuun an anterior. Cea de a 4-a bancă deinvestiții, Lehman Brothers nu a avutacelași colac de salvare, la data de 15septembrie 2008 fiind declarată în fali-ment. Bearn Stearn, pe locul 5 în ier-arhia menționată, în momentul în careși-a dezvăluit valoarea semnificatică apierderilor din deținerile de titluri sub-prime mortgage-backed (Martie 2008),Fed a decis salvarea băncii, obligândbanca JP Morgan să preia operațiunileBearn Stearns la un prețde aproxima-tiv 10% din valoarea băncii raportată înanul 2007.(Mishikin, 2016).Așa cum era de așteptat, autoritățile auînceput să reacționeze. În mod natural,după oricare eveniment financiar neg-ativ, cu impact major asupra economi-ilor, va genera adoptarea de noi reguluiale jocului. La fel și în acest caz,autoritățile americane au publicat în 21Iulie 2010 - Dodd – Frank Wall StreetReform and Consumer Protection Act,prin care s-a adoptat o reformăcompletă a sistemului financiar dupăcriza din 2007-2008. În același timp,Comitetul de la Basel a adoptat un nouset de reglementări ca răspuns laacelași eveniment, sub denumirea deBASEL III.La ceva vreme după adoptarea noilornorme de conduită financiară, cele maimari bănci de investiții, care acumactivează sub forma holdingurilor finan-ciare, sunt de părere că aceste reguli le-au afectat foarte mult rentabilitatea, darmai ales au afectat libertatea de mani-festare a pieței financiare. Într-un articol

publicat în luna aprilie a anului 2015 înjurnalul International Banker, semenționează că în perioada de dinain-tea Crizei Financiare 2007, industria deinvestment banking a cunoscut ocreștere fără precedent și că după criză,sectorul bancar a fost foarte afectat demodificările normative care au generattransformarea semnificativă a mod-elelor de business, iar rezultatul s-avăzut în reducerea, aprope uniformă, aprofitabilității băncilor. Datele arată că,datorită factorului principal – regle-mentarea – veniturile bancare auscăzut cu apropae 30% în perioada2009-2012. Mai mult, într-un raport alMorgan Stanley și Oliver Wyman pub-licat în martie 2015, se arată că rentabil-itatea financiară (ROE – Return onEquity) a primelor 15 bănci active în in-vestment banking, a fost de doar 7% înanul 2014, iar în perioada a 7 ani de di-naintea crizei, media acestui indicator afost de peste 20%. Goldman Sachs araportat în anul 2007 un ROE de 33%,iar în 2014 același indicator a fost dedoar 11,8%. De asemenea, JP Mor-gan a raportat în 2014 un ROE de doar10,1%, procent care îi asigura abiaacoperirea costurilor de capital. Reacțiabăncilor a fost de îngrijorare, și de criticăla adresa reglementărilor, susținând căacum această industrie este supra-reglementată. Cu toate acestea,evaluările din partea autorităților reflectăimplementarea și respectarea normelorimpuse. Băncile de investiții au un rol extrem deimportant în economia globală, con-tribuind la susținerea financiară a unorproiecte majore de dezvoltareeconomică, realizate pe parcursululevoluției umanității, precum și la bunafuncționare a pieței financiare. Spre ex-emplu, la începului anilor 1800, prede-cesorii băncii americane JP Morgan aucontribuit considerabil la susținereafinanciară a dezvoltării rețelei de trans-port feroviar în America, iar în anul 1789G. Washington a emis obligațiuni destat în valoare de 25 milioane de dolari,care au fost subscrise de băncile deinvestiții (Stowell, 2013). Astfel, odată cudezvoltarea socităților (revoluțiaindustrială, dezvoltarea tehnologiilor, etc)industria bankingului de investiții a cres-cut foarte rapid. Spre exemplu capi-talizarea totală a primelor 10 bănci deinvestiții a crescut de la 1 miliard dedolari în 1960 la aproape 194 miliardede dolari în anul 2000. De asemenea,în perioada 1979 – 2000, numărulprofesioniștilor, atrași de primele 5 celemai importate astfel de instituții, a cres-cut de la 56.000 la 205.000 de per-soane. (Morrison, Wilhelm, 2007). Cusiguranță, aceste procese s-au con-tractat după criza din 2007-2008.În plus, băncile de investiții sunt consid-erate principalii inovatorii în domeniul fi-nanciar, fiind cele care contribuie laîncheierea unor parteneriate importanteîntre companii, care crează oportunitățide investiții reale sau financiare, pentrucare dese ori iși asumă riscuri consider-abile.

BANIIVINERI 27 APRILIE 2018 7

Conf. Univ. Dr. Răzvanșerbu, ulbs

Lect. Univ. Dr. Renate bratu, ulbs

urmare din pagina 1

Am hotărât a vizita strada unde și-au făcut membrii „The Beatles” cel-ebra poză de album de la trecereade pietoni din Abbey Road, trebuiasă vedem tot ce ne prezentaumuzeele de natură, de istorie, derăzboi, dar și de știință. Voiam sădăm și pe la celebrul Big Ben, Lon-don Eye, Madame Tussauds, dar șialtele.Cam așa arăta itinerariul nostrupentru cele două zile jumate de statîn Londra. Pe lângă asta, ne-amcăutat și niște restaurante maidrăguțe, unde să mâncăm nicifoarte scump, dar nici la KFC sauMCDonalds. Am încercat să bifămtoate locațiile și aproape c-amreușit.Așa că a venit și 11 martie, iar noi nefăceam bagajul pentru că aveamtren spre Timișoara, de unde ple-cam spre Londra. În "doar" 6 oreeram în Timișoara, unde ne-amfăcut de lucru până la 3, când amluat autobuzul spre aeroport.Două ore de așteptat în aeroport +două ore și ceva pe drum, la 7, oralor, eram în Stansted, de undeaveam rezervat tren spre Ilford,Londra. Acest Ilford e un mic orășelîn estul Londrei, unde mai găseștihoteluri ieftine.Hotelul, îngrijit, dar vechi și ponosit...Pentru dormit, făcut duș și luat unmic dejun, a fost în regulă. Doar căn-am înțeles de ce aveau o listă cupeste 10 rețele de WIFI. Serios căaveau 10+ rețele de WIFI în hotel,toate cu nume diferite, toate cu pa-role diferite. E chiar așa greu să leconectezi între ele sau să lefolosești ca repetor? Era chiar maiușor să faci asta decât să le config-urezi pe fiecare în parte, cu nume șiparole diferite. Ciudat...Trecând peste, următoarea zi neprezentam frumos la metrou pentrua cumpăra cardurile de metrou"Oyster". Cu ajutorul lor, am cheltuit"doar" undeva la 10 lire pe zi, pemetrouri. Am citit și noi pe internet șicam asta a fost cea mai ieftină șifiabilă variantă.Lăsând asta la o parte, sistemul demetrou de la ei este chiar impresio-nant... Ceea ce era și de așteptat,având în vedere că au cea mai

veche rețea de metrou din lume,numită și "The Tube".În toate cele trei zile cât ne-am plim-bat prin Londra, am folosit metroul șia fost o experiență chiar plăcută.Am putut observa oamenii de acoloși rutina lor zilnică. Nu avea cum sănu te izbească în față amesteculcultural: chinezi, americani, francezi,români ș.a.m.d. Erau și câteva "car-actere" mai interesante pe acolo, deexemplu o bătrânică punk pe lavreo 50 de ani, dar nu punkul acelaagresiv, ceva mai finuț. Și nu știu dacă în alte țări se practicăasta sau nu, dar la ei ziarele suntgratis și le găsești cam la orice gurăde metrou. Văzusem eu că preamultă lume citește ziarul, de la ceimai tineri la cei mai în vârstă...În prima zi am vrut să ne începemitinerariul cu Abbey Road, lafaimoasa trecere de pietoni, re-spectiva porțiune de stradă apare,după cum spuneam și mai sus, înfotografia de pe coperta albumuluiAbbey Road, lansat în 1969 decătre cei de la The Beatles. Nu amprea avut "noroc" ca să zic așa,pentru că era în construcție stradarespectivă.Primul obiectiv bifat, să trecem la

următorul: Madame Tussauds!În ceea ce privește bugetul alocatobiectivelor turistice, găsiserăm oofertă foarte bună cu 55 de lire pen-tru patru atracții: London Eye, TheLondon Dungeon, Sea Life șiMadame Tussauds.Madame Tussauds să fie primul!Aici am făcut câteva poze cu tot felulde celebrități. A fost drăguț. Amputut face poze chiar și cu ghearelelui Wolverine.Aici ne-am terminat turul ajungândsă părăsim clădirea prin ieșirea deincendiu, pentru că pur și simplu ne-am rătăcit încercând să evitămsemnul "SHOP AND EXIT".Într-un final după vreo 5-10 minutede învârtit în cerc, am dat pestecâțiva gardieni care ne-au zis că ne-am cam rătăcit și ne-au „vârât”înapoi în acel magazin de su-veniruri, pe unde trebuia să treci casă poți ieși din clădire.Și bineînteles, nu poți să mergi înLondra și să nu vizitezi faimosul BigBen. Așa că urmatoarele obiectiveerau Westminster Bridge, de pecare am putut vedea Big Ben șiLondon Eye. Dar nu am putut savedem turnul în toată splendoareasa pentru că și acesta era în reno-

vare. (din câte am înțeles, urmeazăsă fie tot în renovare până în 2019)Se pare că nu am prins o perioadăfoarte bună pentru asta! Mi-aș fidorit să pot vedea obiectivele asteaașa "mărețe" cum le prezintă site-urile de turism sau magneții de pefrigiderele nomazilor.Profitând de faptul ca ne mairămăsese ceva timp, ne-am în-dreptat apoi către Muzeul de IstorieNaturală, care e imens, ca de altfeltoate muzeele lor. Cel mai plăcutlucru pe care l-am aflat despremuzeele de acolo, a fost ca nu suntdoar informații care pur și simplu țise prezintă, muzeele lor au omulțime de activități interactive, deexemplu aveau o cameră în careera simulat un cutremur, aveau totfelul de butoane prin apăsareacărora declanșai un fel deprezentare "cauză-efect". A fost in-teresant!Și cam atât din prima zi...A doua zi am început călătoria cuTrafalgare Square, o piață drăguță,în care ne era prezentată coloanalui Nelson pe care nu o puteaicuprinde în poze, pentru că se aflăîn vârful unui "piedestal”.În drum spre piață am trecut și prinChinatown. Mi s-a părut destul demicuț. Și cum Piccadilly Circus eraaproape, am mers și acolo. Pic-cadilly Circus este un fel de miniTimes Square, cu tot felul dereclame de jur împrejur.Urmatorul punct era să mergem săvedem schimbarea gărzii la PalatulBuckingham, un eveniment care seîntămplă o dată la două zile. Și acolo

o "amețeală" de oameni. A fost ok,dar parcă a durat prea mult pentruspectacolul pe care îl oferea, așa cănu am ramas până la sfârșit...După, am mers la următoareledouă obiective la care ne-am luatbilete. Mai întâi a fost The LondonDungeon, un loc care expune as-pecte macabre ale Londrei Me-dievale, te ține cu sufletul la gură șicred că a fost pe departe cel maidistractiv obiectiv turistic. Deși ne-aoferit turul Londrei sub forma uneipovești interesante, parcă măașteptam la mai mult și nu amprimit... De exemplu, ne-am așezatîntr-un fel de carusel cu care amcoborât undeva la 10 metri. Dacănu se întâmpla doar o dată era chiarînfricoșător, așa a fost doar... scurt.Și London Eye, din care poți vedeao bună porțiune din Londra de sus.Apoi am mers la Imperial War Mu-seum, am mers pentru că ni s-aparut interesantă toată perspectivaasta cu al Doilea Război Mondial șiperioada de după. Și chiar a fost!Muzeul, impresionant, ca toatecelălalte.În a treia zi, nu prea am avut nicitimp, nici chef, pentru că ploua, săvizităm prea multe. Am fost doar laMuseum of London, la fel de mareși impresionant.Voiam să vizităm și Tower Bridge,dar dupa cum am spus ploua...Și cum ziceam, pentru că era ploios,nu am mai mers să vedem șialtceva. Am mers să mâncăm șiapoi ne-am făcut drum spre aero-port.Ca o mică remarcă, dacă vreți să

mergeți în Londra pentru a scăpade mult iubiții noștri semeni, nu văașteptați la minuni. Londra e plinăde români, care împart graiul româ-nesc pe oriunde te-ai afla: la muzeu,metrou, hotel (care a fost plin deromâni), chiar și pe stradă, oriunde!Plus că din prima seară am datpeste tot felul de localuri/magazineromânești.Și încă un lucru care mi s-a părutdestul de interesant și care meritămenționat, când am fost săcumpărăm diverse suveniruri pen-tru prieteni, am dat și peste un mag-azin de ceaiuri foarte cochet. Aici celcare ne-a servit nu ne-a tipărit unbon, în schimb ne-a cerut o adresăde mail și ni l-a trimis acolo. Mi s-aparut interesantă abordarea și nuam mai văzut-o până acum. În felulacesta poate ușor, ușor o săajungem sa salvăm din ce în ce maimulți copaci (Bine, nu e vorba căbonul acesta a salvat o mulțime decopacii, dar peste câțiva ani, impul-sul acesta va conta, sper!) și nu înultimul rând, în timp.La final voi spune doar că, dacă osă mai merg la Londra o voi faceprin mai-iunie. A fost puțin cam frig.Dar atât, Londra e frumoasă înschimb și merită vizitată din maimulte puncte de vedere: muzeegratis și interesante, faimoasepuncte turistice ( Big Ben, LondonEye etc.), alte mentalități, oamenide peste tot de pe glob care fietrăiesc acolo, fie doar vizitează. Pluscă sunt foarte bine organizați și la eirareori întâlnești aglomerație demașini sau cozi infernale.

LONDRA VINERI 27 APRILIE 20188

Articolele ap@rute în revist@ exprim@ punctele de vedere

ale autorilor, care pot fi diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Articole la: euroeconomiaxxi@gmail.com

Colegiul de redac]ie

Redactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGENEUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUNICOLAE E{ANUE{ANU

dr. Eduard STOICASTOICA

Leonard {ERBAN{ERBANsecretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~ CONTINENTCAMERA DE COMER[, INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU“DE TOATE PENTRU TO[I”SC. TRIBUNA SRL

palatul bucKingHam

studentă Andreea chelu,

Fac. de drept, ulbs