P

ubli

caţi

a Tem

atică Nr. 11, AN II

PNDR 2014 – 2020: Condițiile și etapele de accesare

a fondurilor europene – Oportunități și finanțări pentru fermieri prin noul

PNDR

Ministerul Agriculturiiși Dezvoltării Rurale

Textul acestei publicaţii are doar scop informativ și nu implică răspundere juridică.

Informaţii suplimentare despre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro; www.rndr.ro

USR: Departamentul Publicaţii, 2014

Fotografie coperta I: Neculau Eduard - Râul Argeș

© RNDR, 2014

Reproducerea textelor este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

CUPRINS

ABREVIERI .......................................................................................................................................................................2

PREZENTARE ....................................................................................................................................................................3

PNDR 2014-2020, O NOUĂ PROVOCARE PENTRU ROMÂNIA ....................................................................................4

CADRUL LEGISLATIV PROPUS PENTRU PNDR 2014 - 2020.......................................................................................8

POLITICA DE DEZVOLTARE RURALĂ 2014–2020 ..................................................................................................... 13

OPORTUNITĂȚI ȘI FINANȚĂRI PENTRU FERMIERI, PRIN PNDR 2014-2020 ....................................................... 21

LECȚII ÎNVĂȚATE = PERFORMANȚĂ PENTRU VIITOR ............................................................................................28

GLOSAR ...........................................................................................................................................................................37

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................................................... 40

2

ABREVIERI

APAM-PNDR

AFIRCE

CFMCNI

CRFIRCSC

DADRDGDR

FCFEADR

FEDRFEAM

FSIEFSEGAL

IMMMADROJFIR

PACPDR

PNDRSEAP

SWOTTVAUDE

UEUSR

Acord de ParteneriatAutoritatea de Management pentru PNDRAgenția pentru Finanțarea Investițiilor RuraleComisia EuropeanăCadrul Financiar Multianual Cadrul Național de Implementare Centrele Regionale pentru Finanțarea Investițiilor RuraleCadrul Strategic ComunDirecțiile Județene pentru Agricultură și Dezvoltare RuralăDirecția Generală de Dezvoltare RuralăFondul de CoeziuneFondul European Agricol pentru Dezvoltare RuralăFondul European pentru Dezvoltare RegionalăFondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime Fonduri Structurale și de Investiții EuropeneFondul Social European Grupul de Acțiune LocalăÎntreprinderile Mici și MijlociiMinisterul Agriculturii și Dezvoltării RuraleOficiile Județene pentru Finanțarea Investițiilor RuralePolitica Agricolă ComunăProgramele de Dezvoltare RuralăProgramul Național de Dezvoltare RuralăSistemul Electronic de Achiziții PubliceAnaliza Punctelor Tari, Slabe, Oportunităților și AmenințărilorTaxa pe Valoare AdăugatăUnitatea de Dimensiune EconomicăUniunea EuropeanăUnitatea de Sprijin a Rețelei

3

PREZENTARE

Publicația „PNDR 2014 – 2020: Condițiile și etapele de accesare a fondurilor europe-ne – Oportunități și finanțări pentru fermi-eri prin noul PNDR” face parte din seria de publicații tematice realizate de Unitatea de Sprijin a Rețelei Naționale de Dezvoltare Ru-rală. Tema aleasă pentru această publicație se înscrie în preocupările Ministerului Agri-culturii și Dezvoltării Rurale de a identifica soluții eficiente de îmbunătățire a procesului de absorbție a fondurilor europene destinate sectorului agricol, printr-o mai bună prioriti-zare a măsurilor de dezvoltare rurală și prin simplificarea procedurilor de implementare a noului program.

În această publicație sunt dezbătute teme de interes pentru solicitanții fondurilor europe-ne pentru dezvoltare rurală, respectiv con-dițiile și etapele de accesare a fondurilor eu-ropene destinate dezvoltării și modernizării agriculturii românești, prezentarea principa-lelor oportunități de finanțare pentru fermi-eri, prin PNDR 2014-2020, precum și o serie de lecții învățate din implementarea PNDR 2007-2013 și soluții de îmbunătățire ce vor fi aplicate în PNDR 2014-2020. Structura pu-blicației menține liniile generale ale edițiilor precedente, având o primă parte care prezin-

tă recenta reformă a politicii de dezvoltare rurală, pe baza prevederilor cadrului legisla-tiv european, aferent perioadei 2014-2020, urmată de prezentarea părerilor potențiali-lor aplicanți, cu privire la oportunitățile de finanțare oferite prin noul PNDR.

Publicația se adresează fermierilor, asoci-ațiilor și grupurilor de producători, coope-rativelor, institutelor și stațiunilor de cer-cetare-dezvoltare în agricultură, precum și tuturor celor interesați de această temă.

4

PNDR 2014-2020, O NOUĂ PROVOCARE PENTRU ROMÂNIAInterviu cu Secretarul de Stat George TURTOI

1. Dle Secretar de Stat, discuțiile le-gate de viitorul PNDR au început de foarte multă vreme. Puteți sănespunețiîncestadiuseaflăacestprogram?

România este într-un stadiu foarte avansat al aprobării PNDR 2014 – 2020 de către Co-misia Europeană. Precum știți, am transmis versiunea oficială la Bruxelles în luna iunie, iar în urma analizei de către serviciile spe-cializate ale Comisiei, am primit o serie de observații. Pot spune că suntem printre pu-ținele țări care nu au primit comentarii le-gate de probleme de fond, ci doar de anumi-

te aspecte ce necesită o mai bună justificare sau corelare. În acest moment, se lucrează intens la răspunsurile pe care le vom prezen-ta oficialilor Uniunii Europene. Trebuie să precizez că de îndată ce vom finaliza aces-te observații, vom organiza din nou o con-sultare cu toți reprezentanții asociațiilor de profil pentru a putea transmite răspunsurile noastre în cel mai scurt timp.

Am speranța și vom încerca tot ce este po-sibil ca PNDR 2014 – 2020 să fie aprobat până la finalul acestui an, dar acest lucru nu depinde numai de noi, ci mai ales de Comisia Europeană, iar din discuțiile avute a reieșit faptul că aceasta se confruntă cu o acută lip-să de personal specializat, ceea ce poate în-târzia aprobarea finală a programului. Eu sunt optimist și cred că în ianuarie vom pu-tea lansa măsurile de finanțare atât de mult așteptate.

2. Existăoviziunepecareafostcon-struit PNDR 2014 – 2020? Ce în-cearcă România să obțină la fina-lulacestorșapteanidefinanțareîndezvoltarerurală?

5

Este o întrebare foarte bună. Da, PNDR 2014 -2020 are la bază o viziune pe cât de con-cretă, pe atât de importantă pentru viitorul agriculturii și satului românesc.

Așa cum am observat, „injecția’’ de capital din agricultură, din ultimii ani, a dus la creș-terea productivității agricole, la retehno-logizare, cu impact major asupra ponderii sectorului în PIB. Cu toate acestea, la nivelul omului de rând aceste beneficii nu sunt per-cepute foarte bine, pentru că ele sunt obținu-te, în fapt, la nivel macro. Un scop al viitoru-lui PNDR este ca dezvoltarea agriculturii și a mediului rural să se reflecte în viața oame-nilor, atât a celor de la sate, cât și a celor de la orașe și vă voi explica cum se va ajunge la acest lucru.

România prezintă un potențial imens pen-tru a deveni unul dintre cei mai importanți jucători din domeniul agricol, atât pe plan european, cât și în regiunea Mării Negre. Odată cu noul PNDR, ne vom concentra pe crearea cadrului legal pentru dezvoltarea unui sistem privind produsele cu valoare adăugată, care să ne permită să devenim un important exportator de produse finite și nu doar de materie primă. Evident, înainte de a exporta, dorim ca agricultura noastră să asigure în totalitate necesarul intern al țării, la prețuri și calitate competitive. Aici vor simți toți românii cu adevărat beneficiile

aduse de fondurile europene pentru agricul-tură și dezvoltare rurală - alimente la pre-țuri rezonabile și de calitate net superioară față de ceea ce importăm acum. Avem o țin-tă ambițioasă, recunosc, aceea de a procesa întreaga producție internă.

3. Într-adevăr,suntțintefoarteambi-țioase.Cumvețireușiacestlucru?

Avem două direcții, așa cum am spus mai devreme, creșterea competitivității și crește-rea valorii adăugate a produselor agricole.

În ceea ce privește competitivitatea, aceas-ta se va realiza prin dezvoltarea fermelor de tip comercial, atât la nivelul fermierilor in-dividuali, cât și prin intermediul asocierii în cooperative sau grupuri de producători.

6

Avem nevoie de ferme medii, familiale, pu-ternice pe care să le creăm prin comasarea fermelor mici. Vom interveni, în vederea atingerii acestui scop, prin lansarea unei scheme de finanțare ce vizează plata redis-tributivă - 45 euro/ha pentru ferme între 5-30 ha, dar și prin măsura de restructurare „Schema pentru micii fermieri” - comasarea exploatațiilor mai mici de 5 ha prin cedarea acestora în schimbul obținerii unei compen-sări de 120%, comparativ cu subvenția obți-nută prin intermediul plăților directe.

Asocierea va fi piatra de temelie pentru a atinge competitivitatea. Prin asociere, fer-mierii vor avea o voce mai puternică și se vor putea impune pe piață. Tot ce ține de finanțarea producției agro-alimentare are în vedere prioritizarea asocierii. Vom ofe-ri finanțare suplimentară, la nivelul a 20% din valoarea cheltuielilor pentru investiți-ile realizate de cooperative sau grupuri de producători, dar avem în vedere, în cel mai scurt timp, promovarea unei măsuri fisca-le cu privire la eliminarea taxelor pentru tranzacțiile între membrii cooperativei și în cadrul acesteia.

Tot în ceea ce privește creșterea competiti-vității, reabilitarea infrastructurii secunda-re de irigații, cu termen de finalizare până în anul 2016 și cu o alocare de 500 de mili-oane euro, este o prioritate absolută.

Nu am uitat nici faptul că produsele agrico-le românești au o calitate net superioară și vom pune accent pe investițiile în ferme care utilizează material genetic tradițional (ve-getal și de reproducție). Revenind la crește-rea valorii adăugate a produselor agricole și, implicit, la procesarea producției inter-ne, acest deziderat se va pune în practică prin prioritizarea investițiilor care creează lanțuri scurte de aprovizionare (integra-rea activităților de producție și procesare, de procesare și comercializare), finanțarea suplimentară cu 20% a cheltuielilor eligibile pentru investițiile care integrează producția și procesarea, dar și prin încurajarea proce-sării materialului genetic tradițional.

4. Ațirezumat,cred,întregprogramulprin această strategie. ConsiderațicăvafiunPNDRvaloros?

Nu este nicidecum un rezumat. Aceasta este strategia principală, dar programul mai are și alte măsuri complementare care sunt foarte importante.

Mă refer la finanțarea destinată sub-progra-mului pomicol (investiții în exploatații pomi-cole, investiții în procesarea/marketing-ul produselor din sectorul pomicol, înființarea grupurilor de producători în sectorul po-micol), dezvoltarea infrastructurii agricole (investiții în crearea și modernizarea in-

7

frastructurii de bază la scară mică), stabi-lizarea veniturilor fermierilor prin activități non-agricole (sprijin pentru înființarea de activități non-agricole în zonele rurale, in-vestiții în crearea și dezvoltarea de activi-tăți non-agricole) sau accesul la instrumen-te financiare de creditare/garantare sau de gestionare a riscurilor în agricultură. Răs-punzând la întrebarea dumneavoastră, da, consider că așa cum este construit și dacă va fi bine implementat, PNDR 2014 - 2020 va fi cel mai bun program de dezvoltare rurală pe care l-a avut România vreodată.

5. O ultimă întrebare. Cum se va re-simțitoatăaceastăstrategielanive-lulcetățeanuluișialeconomieiro-mânești?

Vreau să punctez că totul este interconectat în economie. Atât beneficiile consumatorilor individuali, cât și cele la nivel macro, pentru întreaga țară. Competitivitatea va deter-mina scăderea prețurilor pentru produsele alimentare, ceea ce poate conduce la crește-rea puterii de cumpărare a produselor nea-limentare, reflectându-se în creșterea altor sectoare economice. Prin crearea de locuri de muncă și prin comercializarea producți-ei, ponderea sectorului alimentar în PIB va crește. Nu aș putea să nu menționez că cerce-tarea în agricultură va fi stimulată prin creș-terea cererii de material genetic tradițional.

V-am prezentat doar câteva elemente, dar cred că toate acestea arată că avem în spate o viziune solidă și poate cea mai coerentă pe care a avut-o vreodată acest sector economic.

8

CADRUL LEGISLATIV PROPUS PENTRU PNDR 2014 - 2020

Politica de dezvoltare rurală a Uniu-nii Europene (UE) a evoluat continuu pentru a răspunde noilor provocări le-

gate de zonele rurale. Cea mai recentă refor-mă, care însoțește un proces amplu de revi-zuire a Politicii Agricole Comune (PAC), s-a finalizat în decembrie 2013, odată cu apro-barea actelor legislative de bază pentru peri-oada 2014-2020.

Politica de dezvoltare rurală pentru perioa-da 2014-2020 se axează pe trei obiecti-ve strategice pe termen lung, care se aliniază Strategiei Europa 2020 și obiective-lor PAC. Astfel, aceasta își propune:

• să stimuleze competitivitatea agricultu-rii;

• să garanteze o gestionare durabilă a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice;

• să favorizeze dezvoltarea teritorială echilibrată a economiilor și comunităților rurale, inclusiv crearea și menținerea de locuri de muncă.

Reforma din 2013 păstrează multe dintre

principiile politicii de dezvoltare rurală apli-cate în perioada 2007-2013. Politica este implementată tot prin intermediul progra-melor naționale și/sau regionale dedezvoltarerurală(PDR), derulate pe pe-rioade de șapte ani.

Reforma din 2013 aduce o serie de schimbări:

• îmbunătățește abordarea strategică pen-tru elaborarea PDR-urilor;

• consolidează conținutul măsurilor de dezvoltare rurală;

• simplifică normele și/sau reduce sarcina administrativă aferentă, atunci când este posibil;

• corelează și mai mult politica de dezvolta-re rurală, finanțată din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR), cu politicile de dezvoltare regională, finanțate din fonduri structu-rale și de investiții europene (FSIE).

În elaborarea programelor naționale, statele membre vor trebui să respecte cel puțin pa-tru dintre cele șaseprioritățicomunelanivel european:

9

1. încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, silvicultură și zonele rurale;

2. creșterea viabilității/competitivității tu-turor ramurilor agriculturii și promova-rea tehnologiilor agricole inovatoare și a gestionării durabile a fondului forestier;

3. promovarea organizării lanțului ali-mentar, a bunăstării animalelor și a gestionării riscurilor în agricultură;

4. refacerea, conservarea și consolida-rea ecosistemelor care sunt legate de agricultură și silvicultură;

5. promovarea utilizării eficiente a resurse-lor și sprijinirea tranziției către o econo-mie cu emisii reduse de dioxid de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agricol, alimentar și silvic;

6. promovarea incluziunii sociale, a reduce-rii sărăciei și a dezvoltării economice în zonele rurale.

Aceste șase priorități de dezvoltare rurală înglobează domenii de acțiune detaliate. În cadrul programelor de dezvoltare rurală, fie-care stat membru stabilește obiective canti-tative pentru fiecare domeniu de acțiune, în baza analizei nevoilor din teritoriul acoperit de PDR.

Apoi, sunt stabilite măsurile care se vor se-lecta pentru a atinge obiectivele și fondurile ce se vor aloca pentru fiecare măsură. Sumele

necesare pentru finanțare provin din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), din fonduri naționale și/sau regio-nale și, în anumite cazuri, din surse private.

Cadrul Strategic Comun

În luna decembrie 2013, bugetul Uniunii Eu-ropene pentru 2014 a fost aprobat la nivelul Consiliului UE și al Parlamentului European, împreună cu Cadrul Financiar Multianual 2014-2020. În urma aprobării Cadrului Fi-nanciar Multianual (CFM) 2014-2020, a fost aprobat pachetul legislativ pentru politica de coeziune, precum și legislația pentru celelal-te politici europene. Acesta include: Cadrul Strategic Comun și reglementările legislative specifice fiecărui fond european. Bugetul UE este adoptat în fiecare an, dar acesta trebuie să se înscrie în limitele CFM.

Cadrul Strategic Comun este un document elaborat de Comisia Europeană cu scopul de a sprijini statele membre ale UE în identifi-carea priorităților privind investițiile care vor fi realizate cu fonduri europene, în perioada de programare 2014-2020, și pentru combi-narea diferitelor fonduri, astfel încât impac-tul investițiilor UE să fie cât mai mare.Au-toritățile naționale și/sau regionale folosesc acest cadru pentru elaborarea Acordului de Parteneriat încheiat cu Comisia Europeană, în baza căruia se vor implementa programele

10

de dezvoltare/operaționale finanțate din fon-duri europene.

În baza Acordului de Parteneriat, banii pen-tru dezvoltarea regiunilor vor veni, nu doar prin intermediul Fondurilor Europene de Coeziune și al Fondurilor Structurale, dar și prin Fondul European Agricol pentru Dezvol-tare Rurală și prin Fondul European Maritim și de Pescuit.

Diferențe între noul Cadru Strategic Comun 2014-2020 și Orientările Strategice 2007-2013

i. Asigură o mai bună corelare cu obiec-tivele Strategiei Europa 2020 (creștere economică și locuri de muncă) și cu cele ale guvernanței economice a UE;

ii. Înlocuiește liniile directoare actuale, dife-rite pentru fiecare politică: de coeziune, de dezvoltare rurală, de pescuit și maritimă, cu o singură orientare comună pentru toate cele cinci fonduri europene: Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE), Fondul de Coeziune, Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) și noul Fond European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM);

iii. Se urmărește abordarea integrată a tutu-ror politicilor UE și creșterea impactului acestora la nivel local.

Legislația Uniunii Europene aplicabilă Politicii de Dezvoltare Rurală 2014-2020

1. Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Par-lamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul Eu-ropean Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului;

2. Regulamentul delegat (UE) nr. 807/2014

al Comisiei Europene din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013;

3. Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliu-lui din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fon-dul Social European, Fondul de Coeziune, Fondul European Agricol pentru Dezvol-tare Rurală și Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvolta-re Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune și Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului;

11

4. Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Par-lamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, ges-tionarea și monitorizarea Politicii Agricole Comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Con-siliului;

5. Regulamentul delegat (UE) nr. 907/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de comple-tare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliu-lui în ceea ce privește agențiile de plăți și alte organisme, gestiunea financiară, veri-ficarea și închiderea conturilor, garanțiile și utilizarea monedei euro.

Acord de Parteneriat

Acordul de Parteneriat este documentul strategic național, încheiat între Comisia Europeană și un stat membru al UE, care prezintă modul în care vor fi folosite fonduri-le europene structurale și de investiții în pe-rioada 2014-2020.

În data de 6 august 2014, Comisia Europeană a adoptat Acordul de Parteneriat al României pentru perioada 2014 - 2020. Acest document stabilește strategia pentru investirea a 23 de miliarde de euro alocate României, sumă care reprezintă totalul finanțărilor europene în cadrul politicii de coeziune și dezvoltare regională. La acestea se adaugă și cele 8 mi-liarde de euro pentru dezvoltare rurală și 168 de milioane de euro pentru sectorul pescuitu-lui și pentru cel maritim.

Documente programatice – Pro-gramul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR)

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală intervine în fiecare stat membru prin intermediul programului/programelor naționale/regionale de dezvoltare rurală.PNDR implementează o strategie care vizează realizarea priorităților Uniunii Europene în domeniul dezvoltării rurale printr-un set de măsuri, care să răspundă nevoilor identificate

12

prin analiza SWOT (strengths, weaknesses, opportunities and threats / puncte tari, slabe, oportunități și amenințări).

Un stat membru poate prezenta fie un pro-gram unic, care să acopere întregul său terito-riu, fie un set de programe regionale. Statele membre cu programe regionale prezintă spre aprobare și un cadru național care să conți-nă elementele comune ale acestor programe, fără o alocare bugetară separată.

România prin Ministerul Agriculturii și Dez-voltării Rurale (MADR) a transmis oficial în data de 1 iulie 2014, Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020 că-tre Comisia Europeană, în vederea analizării și aprobării acestuia.

Noul PNDR conține 15 măsuri de finanțare și o alocare publică totală de 9,85 miliarde de euro (fonduri europene și contribuție națio-nală aferentă).

13

Politica de dezvoltare rurală 2014 – 2020

Condiții și etape de accesare a fondurilor europene

PNDR 2014-2020 contribuie la conso-lidarea dezvoltării pe termen mediu și lung a sectorului agricol și a spațiului

rural, începută odată cu aderarea Români-ei la Uniunea Europeană și susținută prin PNDR 2007-2013.

Pe baza analizelor realizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale s-a decis ca noul PNDR să conțină un număr mai res-trâns de măsuri, doar 15, față de cele 27 din PNDR 2007-2013.

Au fost menținute o serie de măsuri care s-au bucurat de succes în PNDR 2007-2013, cum ar fi cele destinate modernizării și creșterii viabilității exploatațiilor agrico-le, încurajării instalării tinerilor fermieri, modernizării infrastructurii rurale, creării de microîntreprinderi non-agricole în me-diul rural și promovării inițiativelor locale LEADER.

Au fost incluse noi măsuri: pentru dezvol-tarea sistemului de irigații și reabilitarea sistemului de îmbunătățiri funciare, pen-

tru sprijinirea agriculturii ecologice, pen-tru redresarea sectorului de pomicultură, pentru gestionarea riscurilor economice și de mediu la care sunt expuși fermierii, pen-tru formarea de parteneriate între fermieri, consultanți, cercetători, mediul de afaceri și alți actori interesați.

Noul PNDR propune concentrarea măsurilor de sprijin pe maximizarea impactului prin:

• simplificarea procedurilor, în special în stadiul întocmirii documentațiilor pen-tru proiectele pentru care se solicită finanțare;

• reducerea timpului de evaluare a proiec-telor depuse;

• consolidarea Grupurilor de Acțiune Locală (GAL), în vederea dezvoltării sus-tenabile a teritoriilor rurale.

Astfel, plecând de la nevoile reale ale benefi-ciarilor și în vederea optimizării implemen-tării noului PNDR, conducerea MADR și a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Ru-rale (AFIR) au acționat pentru:

14

1. Creșterea eficienței și reducerea ratei de eroare și a timpului de procesare a documentației specifice prin reorgani-zarea agenției, specializarea personalu-lui pe tipuri de investiții, descentraliza-rea unor activități la nivelul structurilor județene ale agenției, utilizarea la capaci-tate maximă a sistemului informatic inte-grat.

2. Reducerea timpului necesar pentru soli-

citarea fondurilor prin depunere online a cererilor de finanțare

Prima sesiune cu depunere online s-a desfășurat între 20 mai – 31 iulie 2014, 369 cereri de finanțare fiind depuse onli-ne.

3. Simplificarea procesului de achiziție prin întocmirea și publicarea bazei de date cu prețuri de referință pentru mașini, utilaje și echipamente agricole.

Baza de date a fost aprobată prin Ordinul ministrului Agriculturii și Dezvoltării Ru-rale nr. 1571 din 15.10.2014.

4. Facilitarea decontării cheltuielilor efec-tuate de către beneficiari privați ai noului PNDR prin devansarea decontării plăților aferente cheltuielilor eligibile.

AFIR va putea deconta cheltuielile eligi-bile din cadrul proiectelor de investiții, doar în baza facturilor prezentate la do-

sarul cererii de plată, dovada plății făcute de către beneficiarii privați urmând a se face într-un termen prestabilit.

5. Simplificarea mecanismului de acorda-re a avansului încă de la prima achiziție avizată de AFIR.

6. Facilitarea decontării TVA-ului pentru beneficiarii publici – decontarea contra-valorii TVA încă de la prima cerere de plată, pe bază de factură.

7. Reducerea controalelor pe teren pentru

verificare, fără a periclita asigurarea unui control atent al derulării PNDR.

AFIR a anunțat recent măsurile care vor fi luate în perioada următoare, pentru îmbunătățirea implementării PNDR 2014 - 2020 și pentru eficientizarea accesării și derulării fondurilor europene. Printre aces-tea se regăsesc:

1. reducerea perioadelor de evaluare a cere-rilor de finanțare la maximum 3 - 4 luni;

2. organizarea de sesiuni de depunere conti-nue cu evaluare periodică;

3. simplificarea procedurii de prezenta-re a documentației atașate cererilor de finanțare, a procedurilor tehnico-econo-mice și de achiziții;

4. definirea clară a mijloacelor de transport

15

eligibile prin PNDR 2014-2020;5. contractarea proiectelor selectate, ulte-

rior întocmirii Proiectului Tehnic, pentru a evita numeroasele acte adiționale;

6. depunerea online a ofertelor pentru achizițiile private, similar SEAP pentru a

asigura transparența gestionării fonduri-lor europene;

7. încheierea unor parteneriate cu instituțiile financiare pentru îmbunătățirea mecanis-mului de asigurare a cofinanțării private;

8. simplificarea procedurilor de verificare, în ceea ce privește condițiile de eligibilitate și selecție;

9. se va pune un accent deosebit pe calitatea și sustenabilitatea investițiilor finanțate din fondurile PNDR.

Condițiile de accesare a fonduri-lor europene nerambursabile prin PNDR 2014-2020

Condițiile de accesare a fondurilor europene nerambursabile pentru dezvoltare rurală sunt stabilite prin fișele tehnice ale celor 15 măsuri din noul PNDR. Conținutul acestora poate fi consultat pe site-ul http://www.madr.ro/ro/programare-2014-2020-pndr.

Totodată, AM PNDR și AFIR vor pune la dispoziția actorilor interesați cadrul legis-lativ național pentru implementarea noului PNDR, denumit Cadru Național de Imple-

mentare, precum și ghidurile solicitanților pentru fiecare măsură ce urmează a fi lansată.

Fondurile acordate prin măsurile de investiții publice și private din PNDR reprezintă doar cofinanțarea proiectului într-un anumit pro-cent din valoarea totală a investiției și nu acoperă investițiile sau cheltuieli anterioare aprobării proiectului (cu excepția onorarii-lor pentru arhitecți, ingineri și consultanți, a onorariilor pentru consiliere privind durabi-litatea economică și de mediu, inclusiv stu-diile de fezabilitate).

Respectarea regulilor de finanțare asumate prin contractul de finanțare este obligatorie, atât pe toată perioada de realizare a proiec-tului, cât și pe perioada de monitorizare a investiției realizate.

Pentru a putea beneficia de fondurile euro-pene nerambursabile, acordate prin noul PNDR, solicitantul trebuie să se încadreze în categoria solicitanteligibil.

Este foarte important ca solicitantul să se asigure că deține cofinanțarea privată. Prin noul PNDR, solicitantul eligibil primește fonduri nerambursabile, între minimum 50% și maximum 90% din valoarea proiectului. Ratele de cofinanțare din fonduri europene sunt stabilite în cadrul fiecărei măsuri din PNDR 2014-2020.

16

Pentru a accesa fonduri din PNDR 2014 - 2020, este necesar săse întocmeascăunproiect, conform cerințelor programului. Fondurile nerambursabile se acordă doar pe baza unui proiect întocmit de beneficiar, prin care este prezentată detaliat investiția propusă spre finanțare. Orice proiect va conține o cerere de finanțare și o serie de do-cumente justificative.

Condițiile minime pentru accesarea măsurilor de dezvoltare rurală din PNDR 2014-2020 sunt:

1. sprijinul se acordă pentru activități care se încadrează în domeniile de intervenție identificate pentru fiecare măsură/sub-măsură și care contribuie la realizarea scopului măsurii pentru care se aplică;

2. solicitantul trebuie să se încadreze în ca-tegoria beneficiarilor eligibili ai măsurii/sub-măsurii;

3. investiția propusă prin proiect trebuie să se regăsească în categoria operațiunilor/acțiunilor eligibile pentru sprijin;

4. sunt acceptate la finanțare doar proiecte-le ale căror cheltuieli se încadrează în ca-tegoriile de cheltuieli eligibile generale și specifice stabilite pentru fiecare măsură/sub-măsură;

5. solicitantul, precum și investiția propusă pentru finanțare trebuie să se încadreze în criteriile de eligibilitate stabilite pentru

fiecare măsură/sub-măsură;6. toate proiectele eligibile vor fi supuse unui

proces de selecție, aplicat pe baza princi-piilor de selecție stabilite pentru fiecare măsură, precum și pe baza prevederilor legale stabilite prin Cadrul Național de Implementare a PNDR 2014-2020(CNI).

Condițiile minime sunt însoțite și de condiții specifice pentru fiecare măsură. Fiecare so-licitant de fonduri europene prin PNDR tre-buie să respecte și aceste condiții specifice.

Un exemplu de bună practică privind ve-rificarea de către potențialii beneficiari ai condițiilor de accesare a fondurilor euro-pene este sistemul interactiv de consi-liere online „Sistemul Expert”, realizat de AFIR (fostă APDRP), pus în aplicare în-cepând cu 31 iunie 2013. Prin intermediul acestui sistem, disponibil pe site-ul AFIR, se poate verifica eligibilitatea investiției propu-

17

se, în vederea accesării fondurilor europene nerambursabile.

În acest sens, cei care au dorit să depună un proiect de investiții pentru sesiunea din iunie 2013 a Măsurii 121 – „Modernizarea exploatațiilor agricole”, dedicată ferme-lor de familie, cu dimensiuni între 2 și 50 UDE, au putut beneficia de suport online pe site-ul AFIR, în vederea identificării facile a investițiilor eligibile și a condițiilor de acce-sare.

„Sistemul Expert” presupune completarea unui chestionar online, în urma căruia benefi-ciarii vor putea identifica măsura de finanțare din PNDR pe care o pot accesa, investițiile eligibile, documentele necesare întocmirii proiectului și vor putea estima punctajul pe care l-ar putea obține investiția propusă.

Totodată, „Sistemul Expert” vine și în aju-torul celor care vor să depună proiecte de investiții prin intermediul Grupurilor de Acțiune Locală (GAL).

În plus, acest sistem de consiliere oferă solicitanților de fonduri PNDR alte două sisteme de consiliere online („Tutoriale” și „Simulări”), cu ajutorul cărora potențialii be-neficiari pot fi informați, în mod interactiv, cu privire la modalitatea de întocmire a cererilor de finanțare, a cererilor de plată și derularea

proiectelor finanțate prin PNDR.

Etapele accesării fondurilor eu-ropene nerambursabile prin noul PNDR

Realizarea obiectivelor propuse prin Pro-gramul Național de Dezvoltare Rurală este asigurată de Autoritatea de Management pentru PNDR, respectiv Direcția Generală Dezvoltare Rurală (DGDR) din cadrul Mi-nisterului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR, fosta APDRP), instituție subordonată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Ru-rale, asigură implementarea tehnică și financiară a PNDR.

18

EtapeleaccesăriifonduriloreuropenenerambursabileprinPNDR2014-2020sunt:

1. Identificareainvestiției

Pentru a putea obține fonduri nerambursa-bile trebuie mai întâi identificat domeniul în care se va realiza investiția.

După identificarea acestuia, având o idee de investiție sau dorința de a realiza un proiect în spațiul rural, solicitantul se poate adre-sa Oficiilor Județene pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR), Centrelor Re-gionale pentru Finanțarea Investițiilor Ru-rale (CRFIR), DGDR AM PNDR sau struc-turilor județene ale acesteia. De asemenea, pot fi consultate materialele informative puse la dispoziție gratuit la birourile de relații cu publicul ale AFIR sau pe pagina de internet www.afir.ro.

2. Pregătireaproiectului

După ce solicitantul s-a asigurat de îndepli-nirea condițiilor de eligibilitate, cofinanțarea privată, încadrarea în categoria solicitanților eligibili, se poate trece la întocmirea proiectu-lui. Detaliile privind modalitatea de întocmi-re a proiectului se regăsesc în Ghidul Solici-tantului aferent fiecărei măsuri/sub-măsuri. Cel mai important aspect de care solicitantul trebuie să țină seama, în această etapă, este viabilitatea proiectului.

3. Depunerea proiectului

Odată finalizată întocmirea proiectului, so-licitantul îl va depune online, împreună cu cererea de finanțare a acestuia. Pentru depu-nerea online, solicitantul va parcurge instruc-țiunile postate pe site-ul AFIR cu privire la această etapă. Va fi verificată conformitatea proiectului din punctul de vedere al docu-mentelor prezentate. Dacă proiectul conține toate documentele, este declarat conform și acceptat pentru a merge în etapa următoare, cea de evaluare. Înainte de deschiderea sesiu-nii de depunere a proiectelor, se va stabili un comitet de selecție, precum și baremul minim de punctaj necesar pentru selectarea proiec-tului.

Documentația depusă de solicitant va fi mult simplificată. Astfel, la depunerea unui pro-

19

iect simplu de achiziții nu mai este nevoie de acele avize și acorduri de până acum, ci doar de planul de afaceri și de documentele care dovedesc că solicitantul este proprietarul te-renului sau că are dreptul să-l folosească.

Pentru măsuri mai complexe (construcții – montaj) privind activele fizice, IMM-uri sau investiții în procesare, se va depune studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ, îm-preună cu documentele care dovedesc re-gimul juridic al terenului și documentațiile tehnico-economice ale investiției. Dacă pro-iectul este declarat eligibil, solicitantului îi vor fi solicitate toate avizele și acordurile ne-cesare, astfel încât să se facă dovada că res-pectă într-adevăr criteriile de eligibilitate și de selecție și a transmis informații corecte în cadrul proiectului. Solicitantul va depune inclusiv proiectul tehnic, întrucât contractul de finanțare va fi încheiat pentru o investiție

sigură și pe o sumă certă. În prezent, AFIR și AM PNDR, elaborează legislația pentru im-plementarea noului PNDR. Aceasta prevede că dacă un beneficiar, cu intenție, induce în eroare AFIR printr-o supraevaluare exage-rată a proiectului, acesta nu va mai avea dreptul să depună timp de doi ani niciun proiect.

4. Evaluareainvestiției

Pentru evaluarea proiectului, experții AFIR verifică dosarul cererii de finanțare, din punctul de vedere al documentelor încărcate în sistemul online, după care stabilesc eligi-bilitatea, proiectul fiind punctat conform cri-teriilor de selecție menționate în Ghidul So-licitantului și Manualul de procedură pentru evaluare - selectare.

Condițiile de eligibilitate reprezintă un set de condiții obligatorii pe care trebuie să le în-deplinească proiectul pentru a fi conform cu cerințele programului. Acestea sunt precizate în Ghidul Solicitantului, Cererea de Finanța-re și Contractul de Finanțare pentru FEADR.

Dacă proiectul se dovedește a fi eligi-bil, solicitantul va fi chemat să sem-neze contractul, cu toate documente-le prin care să justifice eligibilitatea.Astfel, timpul de evaluare a unui proiect se va reduce substanțial, comparativ cu anii trecuți.

20

5. Selecțiaproiectelor

Fiecare măsură de investiții beneficiază de o alocare financiară anuală, iar sesiunile pentru depunerea proiectelor vor fi continue, urmând ca selecția să aibă loc anual. Procedura de se-lecție este stabilită de AM PNDR și va fi dez-bătută în cadrul comitetului de monitorizare al PNDR 2014-2020. Acesta stabilește, îna-intea lansării depunerii de proiecte, sistemul de punctare aferent criteriilor de selecție, pre-cum și criteriile de departajare a proiectelor cu punctaj egal. În consecință, AFIR va puncta fiecare proiect eligibil în funcție de sistemul de punctaj stabilit, va întocmi o listă a proiecte-lor eligibile care îndeplinesc pragul minim de punctaj pe care o va transmite comitetului de selecție.

După parcurgerea procedurii de selecție și, după caz, a celei de departajare, se întocmește un raport cu proiectele propuse pentru finan-țare.

6. Contractarea fondurilor

După primirea raportului în care sunt inclu-se proiectele selectate pentru finanțare, AFIR notifică beneficiarul cu privire la Decizia de Selecție și comunică termenul în care acesta trebuie să se prezinte la sediul CRFIR/OJFIR de care aparține, pentru semnarea contractu-lui de finanțare.

7. Depunerea dosarului Cererii de plată

Dosarul cererii de plată se va depune la OJFIR, la care a fost depus dosarul cererii de finanțare, și va avea atașate pe suport mag-netic documentele întocmite de beneficiar. Dosarul cererii de plată trebuie să cuprindă documentele justificative prevăzute în in-strucțiunile de plată, ce vor fi prezentate pe site-ul AFIR: www.afir.ro.

21

OPORTUNITĂȚI ȘI FINANȚĂRI PENTRU FERMIERI, PRIN PNDR 2014-2020

Prezentarea oportunităților și a măsurilor de finanțare pentru fermieri

O componentă importantă a dezvoltării economice a României o reprezin-tă agricultura. De aceea, este vitală

dezvoltarea acestui domeniu și, în general, a mediului rural. O posibilitate în acest sens o reprezintă accesarea fondurilor europene nerambursabile pentru dezvoltare rurală.

Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 reprezintă un important in-strument financiar pentru dezvoltarea și modernizarea agriculturii românești, alături de plățile directe. PNDR 2014-2020 pune la dispoziția sectorului agricol un set de măsuri și un buget consistent pentru finanțarea ne-voilor fermierilor în următorii șapte ani.

Agricultura reprezintă un domeniu priori-tar în noul PNDR, iar obiectivele principale sunt:

1. creșterea productivității și competitivității agriculturii românești;

2. promovarea producției integrate destinate

consumului intern și internațional.

Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, ce se preconizează că va fi de-marat la începutul anului 2015, va sprijini în mod prioritar fermele de dimensiune medie. Acesta vine cu multe măsuri noi ce încura-jează fermierii mici și mijlocii să se organi-zeze în asociații care să investească în lan-țuri de aprovizionare.

Cele mai semnificative oportunități de fi-nanțare în noul program le au grupurile de producători și cooperativele de ferme mici sau medii care pot depune proiecte de in-vestiții pentru realizarea unui lanț scurt de aprovizionare. Astfel, agricultorii vor primi finanțare de 90% și vor fi punctați de trei ori: o dată pentru că solicitantul fondurilor este cooperativă, în al doilea rând pentru că are un lanț scurt de aprovizionare și în al treilea rând pentru că se află în plafonul de ferme medii.

Un element de noutate este sprijinirea cu fonduri europene a fermierilor activi. Ast-fel, orice fermier care va primi subvenții în valoare de peste 5.000 de euro va trebui să

22

facă dovada că este agricultor activ prin două moduri: în primul rând, prin documente care să ateste că veniturile din agricultură repre-zintă mai mult de o treime din veniturile sale totale sau că valoarea subvenției pe care tre-buie să o primească este mai mare de 5% din totalul veniturilor obținute, iar în al doilea rând, prin acte care să demonstreze că deți-ne o formă de organizare juridică, cel puțin ca persoană fizică autorizată (PFA). Prin noul PNDR, un tânăr fermier care va aplica pentru măsura de instalare în mediul rural, prin care va dori să primească prima de instalare ca manager de fermă, va trebui să îndeplinească condiția de a deveni fermier activ în termen de 18 luni de la data instalării.

O altă noutate pentru finanțarea sectorului agricol, respectiv a fermelor mici și mijlocii, constă în acordarea unei plăți redistributive. Astfel, fermierii care dețin între 5 și 30 de hectare vor primi în plus, față de plățile direc-te, încă 45 de euro pe hectar. În același timp, va fi interzisă fragmentarea terenurilor dacă aceasta are drept urmare plata redistributivă. Totodată, în PNDR 2014-2020 este prevă-zută o măsură pentru sprijinirea dezvoltării fermelor mici, în vederea valorificării pe pia-ță a produselor agro-alimentare realizate în fermă.

Pornind de la cele două oportunități de finan-țare oferite fermelor mici și mijlocii, începând

cu anul 2015, plățile cuplate cu producția vor fi extinse. Astfel, plățile cuplate pentru secto-rul zootehnic se vor acorda pentru animale cu valoare genetică ridicată și cu un anumit nivel de producție pe cap de animal. Schema de subvenționare va include ovinele, caprine-le și taurinele pentru carne și bivolița pentru lapte. Pentru sectorul vegetal, se vor acorda plăți cuplate cu producția pentru fasole boa-be pentru procesare, tomate pentru procesa-re, legume din sere și solarii, prune pentru procesare, mere pentru procesare, cartofii timpurii. Prin măsura destinată dezvoltării fermelor mici, din PNDR 2014-2020, vor pri-mi cu prioritate fonduri acele proiecte depuse de fermele de familie din sectorul zootehnic și horticol, precum și cele care își propun uti-lizarea resurselor genetice tradiționale.

Ferma de familie este un nou concept vizat în PNDR 2014-2020. MADR a stabilit cadrul le-gal pentru definirea fermei de familie, aceasta reprezentând exploatația agricolă aparținând persoanelor fizice în calitate de producători agricoli individuali, înregistrați în Registrul ex-ploatațiilor agricole sau ca persoană fizică au-torizată, întreprindere individuală, întreprin-dere familială, înființată potrivit legislației în vigoare, care produce pentru consumul pro-priu, iar, după caz, comercializează surplusul.

Prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 43 din anul 2013, MADR a stabilit un pachet

23

de facilități financiare acordate de la bugetul de stat pentru microcreditarea activităților agricole realizate de fermele de familie. Se acordă sprijin pentru achiziția de terenuri agricole și microcredite în valoare de 15.000 de euro pentru investiții mici, 25.000 de euro pentru capital de lucru și 75.000 de euro pentru asigurarea cofinanțării private pentru proiectele de investiții finanțate prin PNDR.

MADR pune la dispoziția potențialilor solici-tanți de fonduri europene, 20 de proiecte tip pentru fermele de familie. Acestea sunt ofe-rite gratuit de MADR, fiind disponibile pe si-te-ul AFIR (www.afir.ro):

1. Fermă de legume în câmp - maximum 2 hectare;

2. Fermă de legume în spații protejate – ma-ximum 1.000 metri pătrați;

3. Livadă de pomi și arbuști fructiferi - ma-ximum 5 hectare;

4. Fermă de vaci destinată producției de lap-te - maximum 20 de capete;

5. Fermă de creștere a păsărilor - găini ouă-toare - maximum 4.000 de capete;

6. Fermă de creștere și îngrășare a porcilor - fermă în circuit închis - maximum 100 de capete;

7. Dotarea fermei vegetale prin achiziționa-rea de echipamente specifice;

8. Modernizarea fermei de legume în câmp prin achiziționarea de utilaje și echipa-

mente specifice;9. Înființare fermă pentru creșterea păsări-

lor - găini ouătoare;10. Înființare fermă pentru creșterea puilor

de carne;11. Înființare fermă creștere porci cu bază fu-

rajeră aferentă;12. Dotare livadă de pomi fructiferi prin achi-

ziționarea de utilaje și echipamente spe-cifice;

13. Înființare și dotare plantație de zmeur prin achiziția de utilaje și echipamente;

14. Dotarea exploatației de viță-de-vie prin achiziționarea de utilaje și echipamente;

15. Înființare fermă de ovine și caprine;16. Înființare fermă de tineret taurin pentru

îngrășare;17. Înființare fermă de caprine în zona de

munte;18. Înființare fermă de caprine pe pășuni și

fânețe permanente;19. Înființare pepinieră și achiziționare de

utilaje și echipamente specifice;20. Înființare fermă de legume în spații prote-

jate prin construirea de solarii și achiziți-onarea de echipamente și utilaje specifice.

În PNDR 2014-2020 se acordă o importanță majoră fermelor de familie, acestea fiind pri-oritizate pentru finanțare și primind punctaj suplimentar. În cadrul sesiunilor de depunere a cererilor de finanțare pentru submăsura 4.1 – „Investiții în exploatații agricole” va fi prevă-

24

zută o alocare distinctă care va fi comunicată beneficiarilor odată cu publicarea anunțului de lansare a sesiunii. Prin noul program, sunt create oportunități pentru achiziționarea de utilaje și echipamente, realizarea de proiecte ce prevăd construcții-montaj (construcții de grajduri, fânare, clădiri anexe etc.), înființa-rea de plantații de viță-de-vie, pomi și arbuști fructiferi, inclusiv de pepiniere.

O altă oportunitate de finanțare prin noul PNDR este măsura de restructurare a explo-atațiilor agricole mici, deținute de fermieri în vârstă, neadaptate la piață și la condițiile de viabilitate economică. Prin această măsură, dacă un fermier are peste 65 de ani și deține până la 5 hectare, a activat cel puțin un an și hotărăște să își cedeze exploatația (prin vân-zare sau arendare) până la sfârșitul vieții unui alt fermier, acesta din urmă va putea primi, în plus, 20% față de nivelul plăților directe pe suprafață, primite în cadrul Pilonului I al PAC.

Sectorul pomicol, aflat în declin în ultimii 25 de ani, atât în materie de suprafețe cultivate, cât și de productivitate, va fi sprijinit prin-tr-un sub-program dedicat, pentru a elimina problematicile structurale ce afectează plasa-rea pe piață de fructe proaspete, de materie primă pentru procesare și, implicit, competi-tivitatea sectorului în general. Acest sub-pro-gram include măsuri de investiții în dotări

post-recoltare până la procesare, pentru asi-gurarea calității produselor și sprijin pentru înființarea grupurilor de producători.

În vederea sprijinirii gestionării și a preveni-rii riscurilor la nivelul exploatațiilor, fermie-rii vor avea acces la fonduri de compensare a pierderilor economice. În mod practic, acest sprijin va permite fermierilor să acceseze și să contribuie la fonduri mutuale care vor fi folosite pentru a reface potențialul de pro-ducție afectat de fenomene adverse și pentru a compensa pierderi de venit. În ultimii ani, s-au manifestat din ce în ce mai frecvent feno-mene climatice extreme care au determinat creșterea riscului de abandon al activităților agricole și s-au aplicat tehnologii inadecvate pe terenurile agricole și forestiere. Studiile realizate de MADR au determinat cu exacti-tate suprafețele de teren agricol afectate de eroziune, salinizare/alcalinizare, compacta-re, reducerea biodiversității solului și reduce-rea materiei organice.

În acest context nefavorabil practicării activi-tăților agricole, fermierii pot primi prin noul PNDR plăți compensatorii, de agromediu și climă, plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrân-geri specifice.

La aceste schimbări ale climatului se adaugă problemele legate de infrastructura de iriga-

25

ții, în mare parte nefuncțională, cea funcțio-nală fiind ineficientă din punct de vedere al consumului de apă și energie. În acest con-text, PNDR 2014-2020 include suport finan-ciar destinat fermierilor, pentru aplicarea de soluții tehnologice și practici agricole care să asigure alternative la combaterea secetei prin metodele clasice de irigații. Astfel, pentru efi-cientizarea utilizării apei în agricultură sunt prevăzute măsuri de investiții în instalații de irigații la nivelul fermelor, modernizarea in-frastructurii secundare de irigații, deținute de asociații de fermieri, precum și plăți com-pensatorii de agromediu și climă.

În contextul tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon, producerea și uti-lizarea energiei din surse regenerabile con-stituie una dintre modalitățile de reducere a emisiilor de GES (gaze cu efect de seră). România deține o gamă variată de resurse de energie regenerabilă, care pot fi valorifica-te în cadrul acțiunilor propuse în proiectele destinate agriculturii, prevăzute în PNDR.

Furnizarea și utilizarea surselor regenerabi-le de energie este susținută prin măsura de dezvoltare a exploatațiilor agricole și între-prinderilor. Aceasta va oferi sprijin pentru furnizarea și utilizarea surselor de energie regenerabilă. De asemenea, alte măsuri care vor fi implementate prin PNDR vor contribui în mod secundar la realizarea acestui obiec-

tiv, cum ar fi sub-măsurile de investiții în ex-ploatații agricole.

Măsuri de finanțare pentru fermele de familie

Măsura 4.1. „Investiții în exploatațiiagricole” având ca obiectiv general restruc-turarea și creșterea competitivității sectoru-lui agricol, cu o alocare distinctă pentru fer-mele de familie;

Măsura6.2.„Sprijinpentruînființareadeactivităținon-agricoleînzonerura-le” care vizează completarea veniturilor din activități agricole cu venituri din alte activi-tăți complementare;

Măsura 6.3. „Sprijin pentru dezvolta-rea fermelor mici” cu dimensiune econo-mică între 8.000 – 12.000 SO (valoarea pro-ducției standard). În cadrul acestei măsuri, fermele de familie vor fi prioritizate pentru finanțare.

26

Măsuri de finanțare pentru fermele mici, cu dimensiunea economică între 8.000 -11.999 SO (valoarea producției standard).

Măsura 4.1. „Investiții în exploatațiiagricole” care vizează restructurarea explo-atațiilor de dimensiuni mici și medii și trans-formarea acestora în exploatații comerciale. Investiția trebuie să se realizeze în cadrul unei ferme mici.

Măsura 4.1a „Investiții în exploata-ții pomicole”, având ca obiectiv creșterea competitivității exploatațiilor pomicole, prin dotarea cu utilaje și echipamente, înființarea, modernizarea și/sau extinderea unităților de procesare, înființarea de plantații pomicole, reconversia plantațiilor existente și creșterea suprafețelor ocupate de pepinierele pomi-cole. Sunt prevăzute sume și rate de sprijin aplicabile fermelor de dimensiuni mici și se acordă prioritate pentru finanțare exploatați-ilor pomicole de dimensiuni mici.

Măsura6.3„Sprijinpentrudezvoltareafermelor mici”, având ca obiectiv îmbună-tățirea accesului la mijloacele de producție de calitate (fertilizanți, protecția culturilor, ser-vicii veterinare etc.) și asigurarea dotării ne-cesare în scopul adaptării la standarde, al efi-cientizării costurilor și creșterii veniturilor. De asemenea, este sprijinită diversificarea producției agricole în scopul comercializării și aprovizionării piețelor locale.

Măsura6.5.„Plățipentrufermieriieli-gibili în cadrul schemei pentru miciifermiericare-șitransferădefinitivex-ploatațiaaltuifermier”, având ca obiectiv restructurarea sectorului agricol, contribuind în acest fel la comasarea exploatațiilor agri-cole și la reducerea gradului de fărâmițare a acestora.

Măsuri de finanțare pentru fermele medii, cu dimensiunea economică între 12.000 – 250.000 SO (valoarea producției standard).

Măsura 4.1. „Investiții în exploatațiiagricole”, având ca obiectiv general creș-terea competitivității exploatațiilor agricole, prin dotarea cu utilaje și echipamente perfor-mante în raport cu structura agricolă actuală, precum și realizarea de investiții pentru mo-dernizarea fermei (în special cele de dimen-siuni medii și asocieri de ferme mici și me-dii) și îmbunătățirea calității activelor fixe. Se

27

acordă prioritate pentru finanțarea fermelor de dimensiuni medii.

Măsura 4.1a „Investiții în exploata-ții pomicole”, având ca obiectiv creșterea competitivității exploatațiilor pomicole prin dotarea cu utilaje și echipamente, înființarea, modernizarea și/sau extinderea unităților de procesare, înființarea de plantații pomicole de dimensiuni medii, reconversia plantațiilor existente și creșterea suprafețelor ocupate de pepinierele pomicole. Sunt prevăzute sume și rate de sprijin aplicabile fermelor de dimen-siuni medii.

Măsuri de finanțare a fermierilor activi1

Măsura17.2„Gestionareariscurilor–Fonduri Mutuale”, având ca scop stabi-lizarea activității și producției agricole prin primirea de compensații financiare pentru pierderile economice cauzate de fenomene-le climatice nefavorabile, bolile animalelor și ale plantelor, infestările cu dăunători și pentru incidente de mediu. Cadrul ce va per-mite compensarea fermierilor se bazează pe crearea de fonduri mutuale pentru agricul-tură, la care fermierii vor adera, fonduri care îi vor compensa pentru pierderile cauzate de fenomenele nefavorabile menționate. Vor be-neficia de sprijin fermierii activi definiți con-form articolului 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, care au subscris la fonduri mutu-1Fermier activ – vezi glosar, pagina 39

ale pentru agricultură, în sensul definiției din prezenta măsură și în conformitate cu legis-lația națională.

Măsura6.1.„Sprijinpentruinstalareatinerilor fermieri”, dedicată tinerilor fer-mieri adecvat pregătiți, care se stabilesc pen-tru prima dată într-o exploatație agricolă, ca șefi ai acesteia, și care se angajează să devină fermieri activi în termen de 18 luni de la data instalării. Măsura are ca scop întinerirea ge-nerațiilor de agricultori și creșterea competi-tivității exploatațiilor agricole.

28

LECȚII ÎNVĂȚATE = PERFORMANȚĂ PENTRU VIITOR Greșeli frecvente ale beneficiarilor PNDR 2007 – 2013

Urmare a derulării procesului de im-plementare tehnică și financiară a PNDR 2007-2013, au fost identificate

o serie de probleme și erori frecvente ale be-neficiarilor în elaborarea, depunerea, evalua-rea și finalizarea proiectelor cu finanțare din fonduri europene.

Printre acestea, se regăsesc cele legate de mo-dalitatea în care ideea de afaceri este transpu-să în proiect, de neglijarea aspectelor privind piața de desfacere, de identificarea și anali-za surselor de finanțare pentru asigurarea cofinanțării private. La acestea se adaugă și supradimensionarea bugetului proiectului și elaborarea proiecțiilor financiare necorelate cu capacitatea financiară a beneficiarului de a susține investiția, întocmirea necorespun-zătoare a cererii de finanțare și a dosarului cu documente, lipsa avizelor necesare, neclari-ficarea regimului juridic al terenului pe care se va realiza investiția, precum și neglijarea respectării angajamentelor asumate prin contractul de finanțare în perioada de moni-torizare a proiectului, respectiv după finaliza-rea investiției.

Greșelile frecvente, identificate de evaluatorii AFIR, în ceea ce privește accesarea fondurilor europene, apar atât în etapa de conformitate și eligibilitate a proiectului și beneficiarului, cât și în aceea de evaluare tehnică și financi-ară a acestuia.

Greșeli frecvente apărute în etapa de conformitate și eligibilitate:

- neatașarea la dosarul cererii de finanța-re a documentelor solicitate prin Ghidul Solicitantului (de exemplu, certificatul de urbanism, avizul de mediu etc.);

- neactualizarea avizelor atașate la dosarul cererii de finanțare (dacă acestea sunt de-pășite ca perioadă de valabilitate se poate respinge proiectul);

- neconcordanța dintre titlul proiectului din dosarul cererii de finanțare și cel men-ționat în avizele obligatorii atașate dosa-rului;

- nerespectarea structurii-cadru din Ghidul Solicitantului pentru documentațiile teh-nice (studiu de fezabilitate, memoriu jus-tificativ);

29

- măsurători topografice neavizate de Ofi-ciul de Cadastru și Publicitate Imobiliară;

- confundarea dreptului de proprietate cu cel de folosință, astfel încât apar nume-roase probleme legate de cadastru și inta-bulare;

- acte de proprietate sau concesiune incom-plete, depuse la dosarul cererii de finanța-re;

- crearea de condiții artificiale pentru a ob-ține beneficii suplimentare în finanțarea proiectului (fragmentarea terenului pen-tru a putea depune două sau mai multe proiecte pe același teren);

- starea de faliment sau de insolvență a unor beneficiari, la momentul depunerii dosarului cererii de finanțare;

- prezentarea neclară a obiectivelor proiec-tului;

- necorelarea obiectivelor proiectului cu in-dicatorii și rezultatele preconizate;

- supradimensionarea bugetului și lipsa lis-telor de cantități din studiile de fezabilita-te și din documentațiile tehnice depuse.

Greșeli frecvente în etapa de evaluare tehnică a proiectului:

- necorelarea între cantitățile menționate în proiect și cele găsite de evaluatori în controalele la fața locului;

- lipsa referatelor realizate de verificatorii de proiect, în faza de proiect tehnic;

- modificări la nivelul soluțiilor tehnice din partea beneficiarilor (de exemplu schim-bare de amplasament fără înștiințarea în prealabil a AFIR);

- achiziționarea de utilaje și dotări cu alte caracteristici tehnice față de cele prezen-tate în contractul de achiziție;

- achiziționarea anumitor echipamente care nu se regăsesc în proiectul aprobat;

- nerespectarea prevederilor proiectului tehnic;

- folosirea în procesul de achiziție a unor acte normative neactualizate;

- lucrări neexecutate sau executate parțial la data controlului pe teren;

- lucrări efectuate, care nu respectă specifi-cațiile din proiectul aprobat.

Greșeli frecvente în etapa de evaluare financiară a proiectului:

- lipsa unor documente de calitate și de conformitate (de exemplu, echipamente și utilaje solicitate la plată, care nu au do-cumente de calitate);

- neîncadrarea corectă a costurilor în ca-drul cheltuielilor eligibile;

- existența necorelărilor între facturile ata-șate dosarului cererii de plată și situațiile de plată;

- necorelările datelor din facturi, ordine de plată și extrase de cont cu datele din con-tractele de achiziție;

30

- neînregistrarea cheltuielilor în balanțele de verificare din registrele contabile ana-litice;

- sume solicitate la plată care depășesc lini-ile bugetare avizate de AFIR;

- sume solicitate la plată fără a avea contrac-tul de achiziție aferent, avizat de AFIR;

- divizarea în mod artificial a valorii con-tractului de achiziție publică sau subeva-luarea acestuia;

- necorelări între ordinele de începere și de sistare a lucrărilor;

- eliminări nefondate ale unor participanți de la licitații, constatate în urma verifică-rii licitațiilor desfășurate de beneficiari;

- neîncadrarea și nerespectarea termenelor de depunere a dosarelor de plată sau de achiziție.

În concluzie, pentru ca un proiect depus spre finanțare să nu fie respins, beneficiarul trebu-ie să respecte toate prevederile Ghidului So-licitantului. Totodată, pentru creșterea trans-parenței privind metodologia de verificare a proiectelor și pentru a asigura o informare corectă a beneficiarilor asupra etapelor pro-cedurale, conducerea AFIR a decis posta-rea manualelor de proceduri pe site-ul agenției(www.afir.ro).

Lecții învățate și soluții de îmbunătățire

1. Instrumentefinanciaredecreditareși garantare, necesare pentru asi-gurareacofinanțăriiprivatepentruproiectele de investiții în sectorulagro-alimentar

Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013 a finanțat cel mai important pro-gram de investiții din sectorul agro-alimentar și pentru infrastructură rurală din România, derulat după aderarea României la Uniunea Europeană.

Trebuie reținut faptul că, pentru investițiile private realizate în sectorul agro-alimentar, a însemnat „primul concurs” de competitivi-tate pe piața unică. Prin fondurile accesate, sectorul agro-alimentar a cunoscut și o îmbu-nătățire a gradului de dotare cu noi tehnolo-gii, utilaje și echipamente de producție. Rit-

31

mul de absorbție a fost de cele mai multe ori încetinit de cea mai dificilă problemă întâm-pinată de beneficiarii proiectelor de investiții contractate, respectiv, asigurarea co-finanțarii private.

Sistemul bancar nu a fost suficient de deschis pentru a veni în sprijinul beneficiarilor PNDR 2007-2013 cu partea de co-finanțare privată, din mai multe motive, printre care neînțelege-rea și dezinteresul manifestat pentru acest gen de program, orientarea masivă către creditele de consum foarte profitabile pentru băncile comerciale, lipsa personalului specializat pe tema funcționării mecanismelor fondurilor europene și mai ales în domeniul sectorului agro-alimentar, o viziune extrem de pesimistă și necuantificată asupra dezvoltării sectorului agricol.

Construirea unui mecanism de microcredita-re și garantare a proiectelor europene pentru investiții în agricultură, reprezintă un obiectiv de primă urgență pentru asigurarea capita-lului financiar necesar fermierilor care acce-sează fonduri europene pentru creșterea pro-ductivității și competitivității producției. Un astfel de mecanism a fost finanțat din fonduri de la bugetul de stat (Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 43 din anul 2013) pentru mi-crocreditarea fermelor de familie, urmând a fi adaptat și implementat prin instrumentele financiare prevăzute în PNDR 2014-2020.

În acest sens, MADR intenționează să pună la dispoziția beneficiarilor PNDR 2014-2020 două instrumente financiare de creditare și garantare, necesare asigurării cofinanțarii pri-vate pentru proiectele de investiții.

Cele două instrumente financiare vor fi aplica-te pentru următoarele măsuri:

1. Măsura 4 „Investiții în active fizice”, sub-măsura M 4.1 „Investiții în exploata-ții agricole” și sub-măsura 4.2 „Investiții pentru procesarea/marketingul produse-lor agricole”;

2. Măsura 6 „Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor”, submăsura 6.4 „Investi-ții în crearea și dezvoltarea microîntreprin-derilor și întreprinderilor mici non-agrico-le”;

3. Sub-măsurile 4.1 și 4.2 din cadrul sub-pro-gramului tematic pentru pomicultură;

4. Proiectele cu finanțare din LEADER care răspund la obiectivele sub-măsurilor pre-zentate mai sus.

2. Stabilirea de plafoane financiaremaxime pentru proiectele de inves-tiții în sectorul agricol, corelate cudimensiuneaeconomicăafermelor

Plafoanele financiare maxime ale proiectelor de investiții în agricultură, finanțate în cadrul măsurilor PNDR 2007-2013, au fost prea

32

mari și necorelate cu dimensiunea econo-mică a activității agricole a beneficiarilor, cu criteriile de eligibilitate și selecție, precum și cu obligativitatea asigurării cofinanțării pro-iectelor.

Această necorelare a determinat întocmirea de proiecte supradimensionate valoric, mai dificil de implementat și care au fost reali-zate, în ceea mai mare parte, de către ferme mari. În general, pentru majoritatea fermelor de dimensiuni medii și mici, capacitatea re-dusă de cofinanțare a fost principalul factor restrictiv.

În PNDR 2014-2020, măsurile destinate in-vestițiilor în ferme includ acțiuni/tipuri de sprijin, prioritizate în corelare directă cu ne-voile identificate în analiza SWOT și încadra-te pe domeniile de intervenție stabilite prin regulamentul european pentru politica de dezvoltare rurală 2014-2020.

În măsurile 4.1 „Investiții în exploatații agri-cole” și 4.1a „Investiții în exploatații pomico-le”, ce au ca obiectiv general restructurarea fermelor și creșterea competitivității sectoru-lui agricol, și în particular ale sectorului po-micol, sunt stabilite plafoane financiare ma-xime pentru proiectele de investiții în ferme mici, medii și mari (dimensiunea economică este stabilită în funcție de valoarea producției standard – Standard Output).

3. Simplificareaprocedurilorșiredu-cereabirocrației

În noua perioadă de finanțare se va pune ac-cent pe simplificarea procedurilor și pe redu-cerea birocrației, în special în stadiul întoc-mirii documentațiilor pentru proiecte pentru care se solicită finanțare, și reducerea timpu-lui de evaluare a proiectelor depuse, la maxi-mum trei - patru luni.

Exemple în acest sens sunt depunerea onli-ne a proiectelor și simplificarea procesului de achiziție, prin întocmirea și publicarea bazei de date cu prețuri de referință pentru mașini, utilaje și echipamente agricole.

Acest lucru înseamnă că, un producător care beneficiază de fonduri europene poate să cumpere utilaje fără a mai trece prin proce-sul greoi al procedurilor de achiziții publice, atât timp cât echipamentele se încadrează în limitele impuse de prețurile de referință. Tot-odată, pentru simplificarea întocmirii unui proiect, cât și pentru reducerea costurilor pentru serviciile de consultanță, MADR a pus la dispoziția solicitaților de fonduri europene proiecte tip/standard.

Un alt exemplu de simplificare a proceduri-lor este legat de propunerea de comasare a controalelor efectuate de AFIR. Referitor la comasarea controalelor, domnul secretar de

33

stat, George Turtoi, a precizat că:„În PNDR 2007-2013, controalele efectuate de AFIR sunt organizate pe trei categorii: primul tip de control este cel administrativ, alcătuit din controlul efectuat la evaluarea proiectului, controlul realizat la contracta-rea proiectului și controalele efectuate pe teren, ce se desfășoară la fiecare tranșă de plată, maximum cinci tranșe; al doilea tip de control este supracontrolul, care reprezintă o verificare pe un eșantion de cel puțin 5% pentru fiecare măsură; al treilea tip de con-trol, denumit control ex-post, se desfășoară obligatoriu la cel puțin cinci ani de la semna-rea contractului de finanțare, dar nu la mai puțin de doi ani de la finalizarea proiectului.

Suplimentar acestor controale, se efectuea-ză un control orizontal de către Direcția de Control și Antifraudă din cadrul AFIR, pe un anumit eșantion, stabilit în baza unor fac-tori de risc. Se mai adăugă controale efec-tuate de Curtea de Conturi a României, ca Autoritate de Audit și de serviciile de audit ale Comisiei Europene.

În condițiile în care, în actualul program au loc numeroase controale, pentru noul pro-gram se dorește comasarea acestora. Vom crea trei fișe de verificare, astfel încât bene-ficiarul să aibă parte de trei controale: fișa de verificare de la depunere până la contrac-tarea proiectului, fișa de verificare pe zona

de achiziții (pentru beneficiarii privați nu va mai exista deoarece vor avea la dispoziție o bază de date cu prețuri de referință) și fișa de verificare pentru autorizarea plății“.

4. Stimularea asocierii fermierilor prin fondurile europene

În noua perioadă de finanțare, prin măsurile incluse în PNDR 2014-2020, se pune un ac-cent deosebit pe stimularea asocierii fermi-erilor, prin acordarea de granturi mai mari față de proiectele individuale și punctaje su-plimentare pentru proiectele depuse de gru-puri de producători și cooperative de fermi-eri. Astfel, în următorii ani vor fi avantajați în special producătorii care intră în asociații.

Importanța acordată stimulării asocierii fer-mierilor este susținută și prin sprijinul oferit fermierilor care se asociază, prin Pilonul I al PAC, respectiv plățile pe suprafață.

În acest context, domnul Daniel Constantin, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a precizat: „Plata pe suprafață va fi de 170 de euro pe hectar sau de 210-215 euro pe hec-tar. Diferența este dată de asociere. Cei care nu vor să se asocieze vor primi 170 de euro pe hectar, iar cei care sunt asociați vor pri-mi 210-215 euro pe hectar. Ideea din spate-le asocierii e aceea de a lucra la costuri mai mici, de a fi mai productiv pe piață. Iar va-

34

lorificarea produselor să se facă tot în formă asociativă pentru a putea avea o putere mai mare de negociere cu magazinele de retail.

Asociațiile sunt importante și pentru solu-ționarea problemei importurilor mari de legume și fructe, care îi afectează pe pro-ducătorii autohtoni, care nu s-au asociat și care nu au practic acces la piețe importante, precum cele oferite de supermarketuri. Pro-blema este cauzată de faptul că nu există o

tranziție de la producție la procesare și, ulte-rior, la ambalare și distribuție. Producătorii autohtoni ar putea, astfel să se asocieze și să acceseze fonduri europene în vederea rea-lizării acestei tranziții. O asociație de acest gen ar avea și o putere mai mare de nego-ciere cu reprezentanții supermarketurilor a anumitor aspecte, precum prețul la raft. Tot o formă de asociere este și fondul mutu-al. Membrii unei astfel de asocieri cotizează anual cu anumite sume de bani, urmând să fie compensați din aceste fonduri în cazul ne-fericit al producerii unor calamități”.

5. Optimizarealegislațieipentrufinan-țareafermierilorșiafermelordefa-milie

În perspectiva Programului Național de Dez-voltare Rurală 2014 – 2020, Guvernul Ro-mâniei a aprobat Ordonanța de Urgență nr. 63/2014 prin care se modifică Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea și susține-rea fermelor de familie și facilitarea accesului la finanțare al fermierilor. Noile modificări vizează achiziționarea de terenuri agricole, schimbarea bazei de calcul a fermei de fami-lie de la Unitatea de Dimensiune Economică (UDE) la valoarea standard a producției agri-cole (SO), precum și acordarea de garanții pentru o mai bună absorbție a fondurilor eu-ropene. Pentru buna funcționare a schemei de

35

microcreditare a fost schimbată baza de calcul a fermei de familie de la Unitatea de Dimensi-une Economică (UDE) la valoarea standard a producției agricole (SO), astfel cum este regle-mentată baza de calcul din PNDR, în confor-mitate cu Regulamentele Europene.

Față de obiectivul inițial al reglementării, respectiv sprijinirea achiziției de terenuri agricole în vederea creșterii suprafețelor ex-ploatate, pentru rentabilizarea și eficienti-zarea producției agricole, modificările actu-ale vizează redefinirea situațiilor în care se poate achiziționa teren agricol, cu garanția fondurilor de garantare constituite din fon-duri publice. Dacă inițial, reglementarea se referea la achiziția terenului aflat în arendă doar de către arendaș, prin noua modificare se procedează la extinderea aplicabilității le-gii persoanelor fizice sau juridice, eliminând această condiționare, pentru cei care dețin o exploatație agricolă conform înregistrărilor APIA, până la atingerea unui plafon de maxi-mum 1.000 de ha în proprietate.

Pentru o mai bună absorbție a fondurilor eu-ropene și ca urmare a numeroaselor solicitări venite din partea potențialilor beneficiari a fost inclusă prevederea cu privire la posibi-litatea acordării de garanții, pe lângă institu-țiile financiar bancare, și de către instituțiile financiare nebancare, cu care MADR are în-cheiate convenții de garantare.

De vorbă cu potențialii solicitanți de fonduri PNDR 2014 – 2020

Până la aprobarea noului PNDR de către serviciile Comisiei Europene, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a organizat șapte conferințe regionale cu cei interesați pentru a aduna sugestii și propuneri care ar putea îmbunătăți sau completa programul ce canalizează finanțarea de la UE pe proble-mele prioritare ale sectorului agro-alimen-tar, și ale mediului rural, în general.

Prin intermediul conferințelor tematice și al grupurilor de lucru organizate de Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală sunt dezbă-tute și analizate propuneri și sugestii venite din partea reprezentanților asociațiilor de profil, în vederea eficientizării procesului de implementare a noului program de dez-voltare rurală. Majoritatea participanților la aceste manifestări sunt interesați de modali-tățile concrete prin care noul PNDR va putea fi accesat, respectiv forma finală a progra-mului, precum și de posibilitatea consultării din timp a Ghidurilor solicitanților. Auto-ritățile au precizat, în nenumărate rânduri, faptul că noul Program Național de Dezvol-tare Rurală, elaborat de MADR, va aduce schimbări fundamentale care îl vor face mai flexibil, mai consistent și mai bine direcți-onat, în funcție de nevoile reale ale satului românesc.

36

Problematici aparte sunt legate de noua mă-sură LEADER și de modalitatea în care se va asigura o continuitate a acțiunilor de sprijin din perioada 2007-2013, inclusiv pentru pro-iectele realizate de fermieri. Un aspect im-portant este legat de începerea funcționării Grupurilor de Acțiune Locală.

Una dintre soluțiile adoptate recent de MADR a fost ca pentru perioada 2014 – 2020 să se accelereze procesul de selecție a strate-giilor GAL prin lansarea în consultare publi-că a Ghidului Măsurii 19.1 „Sprijin pregătitor pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locală”. Această decizie este apreciată de po-tențialii solicitanți.

Unitatea de Sprijin a Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală s-a implicat activ în strân-gerea de informații, idei și puncte de vedere asupra funcționării Grupurilor de Acțiune Locală.

Se susține tot mai mult ideea formării asoci-ațiilor de fermieri prin intermediul Grupu-rilor de Acțiune Locală. În forma actuală a fișei măsurii LEADER se specifică faptul că aici vor putea fi accesate măsuri care nu se regăsesc în PNDR general, respectiv măsuri inovative special concepute în funcție de ne-cesitățile specifice ale fiecărei comunități. În acest cadru de reglementare, sprijinirea con-

stituirii de forme asociative, orientate către piață, se poate realiza prin stimularea inclu-derii în strategia fiecărui Grup de Acțiune Lo-cală a unui mix de activități de animare co-munitară, training, consultanță2.

Noul PNDR denotă o viziune conectată la ne-cesitățile agriculturii românești, precum și la direcțiile de dezvoltare a agriculturii în Euro-pa. Astfel, se urmărește consolidarea ferme-lor familiale, cu șanse de a deveni competitive pe piață, se oferă stimulente tinerilor pentru a lucra în agricultură, se dorește o abordare a nevoilor la firul ierbii (prin creșterea ponde-rii măsurii LEADER). Cuvintele cheie ce reies din proiectul PNDR 2014-2020 și din modul în care autoritățile l-au comunicat ar fi: efici-entizare,conectarelapiață,flexibilita-teșiinovare.

2Raportul Centrului Român de Politici Europene (CRPE) – Comentarii CRPE asupra proiectului Programului Național de Dezvol-tare Rurală 2014-2020 și a interacțiunii acestuia cu Pilonul I (plăți directe) .

37

glosar

Beneficiar – persoană juridică/persoană fizică autorizată care a realizat un proiect de investiții și care a încheiat un contract de finanțare cu AFIR pentru accesarea fondurilor europene prin FEADR;

Cerereadefinanțare este solicitarea completată electronic, pe care potențialul beneficiar o înaintează pentru aprobarea contractului de finanțare a proiectului de investiții, în vederea obți-nerii finanțării nerambursabile;

38

Contribuțiaprivată - o sumă de bani care reprezintă implicarea financiară obligatorie a per-soanei care solicită fonduri nerambursabile și pe care trebuie să o utilizeze în vederea realizării propriului proiect de investiții. Contribuția privată reprezintă un anumit procent din valoarea eligibilă a proiectului de investiții, variabil în funcție de categoria de beneficiari eligibili și de tipul investiției propuse. Contribuția privată trebuie să acopere diferența dintre cofinanțarea publică (fondurile europene nerambursabile) și valoarea eligibilă a proiectului. Contribuția privată poate fi asigurată fie din surse proprii, fie din venituri provenite din sponsorizări, donații și legate etc., dovedite în condițiile legii. Un alt mod de asigurare a cofinanțării private este creditulban-car, valabil în cazul în care potențialii beneficiari nu dețin fondurile necesare pentru contribuția financiară proprie, dar îndeplinesc condițiile contractării unui credit bancar; Cofinanțareapublică – reprezintă fondurile nerambursabile alocate proiectelor de investiție prin FEADR; aceasta este asigurată prin contribuția Uniunii Europene și a Guvernului României;

Criteriideeligibilitate – condiții obligatorii care trebuie să fie îndeplinite de către potențialul beneficiar la întocmirea proiectului, pentru a putea fi selectat în vederea acordării finanțării FEA-DR. Criteriile de eligibilitate generale ale măsurii și cele specifice ale submăsurilor sunt mențio-nate în fișa tehnică disponibilă ca anexă la Ghidul Solicitantului;

Criteriideselecție – reprezintă un set de condiții definite pentru stabilirea fiecărei măsuri în parte și utilizate în vederea ierarhizării proiectelor care pot primi finanțare nerambursabilă;

Drept de proprietate - dreptul unei persoane de a se bucura și dispune de un bun fizic, în mod exclusiv și absolut, concretizat prin contract de vânzare-cumpărare, extras de carte funciară, titlu de proprietate sau orice alt act juridic care atestă proprietatea, conform legislației în vigoare;

Eligibil – care îndeplinește criteriile și condițiile precizate în Ghidul Solicitantului, Cererea de Finanțare și Contractul de Finanțare pentru FEADR;

Evaluare – acțiune procedurală prin care documentația prin care se solicită finanțare este ana-lizată, pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de eligibilitate și pentru selectarea proiectului, în vederea contractării;

39

Ferma de dimensiune medie – reprezintă exploatația agricolă având dimensiunea economică între 12000 - 250000 SO (valoarea producției standard);

Fermamică– reprezintă exploatația agricolă având dimensiunea economică între 8.000 -11999 SO (valoarea producției standard);

Ferma mare – reprezintă exploatația agricolă având dimensiunea economică > 250.000 SO (valoarea producției standard);

Fermier activ – este acela care va primi subvenții în valoare de peste 5.000 de euro și va trebui să facă dovada că este agricultor activ prin două moduri, în primul rând, prin documente care să ateste că veniturile din agricultură reprezintă mai mult de o treime din veniturile sale totale, sau că valoarea subvenției pe care trebuie să o primească este mai mare de 5% din totalul veniturilor sale, iar în al doilea rând, prin acte care să demonstreze că deține o formă de organizare, un PFA.

40

Acordul de Parteneriat al României 2014-2020/ versiunea 2014RO16M8PA001.1.2, adoptată de Comisia Europeană (www.mfe.ro)

Buletine InfoAPDRP (www.afir.ro)

Comunicate de presă ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (www.madr.ro/comuni-care)

Ordonanța de Urgență nr. 63 din 1 octombrie 2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul agriculturii - publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 730 din data de 7 octombrie 2011

Pachet legislativ UE privind Politica de Dezvoltare Rurală în perioada de programare 2014-2020 (http://ec.europa.eu/agriculture/rural-development-2014-2020)

Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020/versiunea oficială I – 1 iulie 2014 (www.madr.ro/.../dezvoltare-rurala/programare-2014-2020)

Prezentări conferințe tematice, publicate pe site-ul Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală (www.rndr.ro)

Raportul Centrului Român de Politici Europene (CRPE) – Comentarii CRPE asupra proiectului Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 și a interacțiunii acestuia cu Pilonul I - Plăți directe (www.crpe.ro).

Bibliografie

41

Contact:

Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR)

Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, Bucureşti, cod poştal 020961

Tel.: 031 690 0214, Fax.: 031 690 0215

E-mail: info@rndr.ro

Internet: www.rndr.ro

Această publicaţie a fost realizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România în cadrul proiectului „Înfiinţarea şi sprijinirea

Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală”. Proiect cofinanţat prin FEADR prin Măsura 511 din cadrul PNDR 2007 - 2013.

2014

Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.

Se distribuie gratuit.

Departamentul Publicaţii USR

Ministerul Agriculturiiși Dezvoltării Rurale