A n u l i i X V I . ARADU, 16/28. Angnst 1892. Nr. 3 3 .

BISERICA si SCÓL'A. F o i a bisericésea, scolast ica, l i terara si economica.

lese odala in septemana : D UMINEC'A.

PEETIULU ABONAMENTULUI. P e n t r u A u s t r o - E n g a r i ' a :

Pe nnu anu 5 fl—cr., pe i/s a u u ^ n - ^0 c r - ' P e n t r u Romani 'a si s t r a i n e t a t e ;

Penna ann 14fr., pe jumetate ann 7 franci.

PRETIULU INSERTiUNILORU : Pentru puMicatiunile de trei ori ce contienu ca-Hi Ì50 cuvinte 3 li.; pana la 200 cuvinte 4 fl.;

si mai sus 5 ii v. a.

Corespondentiele sè se adreseze Eedactiunei

„BISERICA si SCÓL'A." Ér b a n i i de prenum e r a t i u n e la

T I P O G R A F l ' A DJECESANA in A R A D .

Kr. 3033.

I o n i i i i .

din indurarea lui Dumnedieu episcopu diecesanu alu Aradului, Oradii-mari, lenopolei, alu Hal-magiului, precum si alu partiloru adnesate din Ba-

natulu- Timisianu.

Iubitului cleru si poporu eparchialu din trac-tulu protopresbiteralu alu Timisiorii: Dar si mila dela Dumnedieu, er dela noi binecuventare archieresca.

Dupa încetarea din vietia a demnului protopres­biteru alu Timisiorii Meletie Dreghiciu, intrunindu-se sinodulu protopresbiteralu alu tractului, conform asiediaminteloru sântei n6stre biserici pe diu'a de 2 5 Septemvre 1 8 9 1 , in biseric'a n6stra parochiala din Timisi6r'a pentru a alege nou protopresbiteru in loculu fericitului reposatu, si dupa consultare ma­tura, alegend de atare pre onorabilulu nostru pro-fesoru de teologie Dr. Traian Puticiu, consistoriulu Bostru eparchialu in considerarea distinsei lui cuali-fieatiuni, in siedinti*a sa dela 29 octomvre 1 8 9 1 , a intaritu acea alegere. |

In arm'a acestor'a apretiind si Noi frum6sele calităţi intelectuale si morale ale alesului — dupa hirotesirea lui intru protopresbiteru — l-am si insti­tuita canonicesce de protopresbiteru alu tractului Ti­misiorii, darindu-i jurisdictiune protopresbiterala preste t6te parochiile si comunele bisericesci, cari se tienu acum si se vor tiene in viitofiu de acelu traetu pro­topresbiteralu.

Deci annntiind acestea iubitului cleru si poporu din tractulu protopresbiteralu alu Timisiorii, si dis­punând si introducerea in oficiulu protopresbiteralu, îndatoram pre toti, preoţii si poporulu românu or­todox, apoi pre t6te corporatiunile si organele bise­ricesci din acelu traetu : ca catra noulu protopres­biteru, venerabilulu părinte Dr. Traian Puticiu se fie cu respectulu cuvenitu, se-i dee ascultare si tot su-cursulu in oficiulu seu protopresbiteralu ; si de aici

înainte, in t6te afacerile cari apartienu la compe-tenti 'a protopresbiterului tractuaiu, se se adreseze numai catra susnumitulu protopresbiteru.

Intr 'un'a cu acest'a dispensam pre venerabilulu paroehu si asesoru consistorialu Petru Anc'a dela ad­ministrarea acelui traet, esprimându-i deplin'a nâstra multiamita.

Dupa cari implorând binecuvântarea Ceriului preste clerulu si poporulu tractuaiu, câ si preste noulu protopresbiteru, am remasu.

Arad, 9. august 1 8 9 2 .

Al Vostru tuturoru

de binevoitoriu : Ioanu Metianu, .

Episcopu.

Nr. 2968.

Tuturofc pt. protopresbiteri si inspectori scolari.

Irjjtltulu Ministeriu reg. de instrucţiune publica sub Nro 1487 a. c. ne inennoseintiéza, ca dupa ee din 1. Octomvre a. tr. la calea de fer, la telegrafe si la poste numai un orologiu, cel din Europ'a cen­trala, servesce de norma, si fiindcă esista o diferin-tia intre acest'a si intre orologiele ce sunt intru in-trebuintiare in singuratecile locuri, deci pentru evita­rea si prevenirea neintielegeriloru, s'a statorit, ca tòte terminile oficiali, la oficiolatele publice, au se se de-figa dupa orologiulu ce-lu avem degiâ aplicat la ca­lea de fer. Fiind intru interesulu tuturora a cunósce dispusetiunea presinte, esti poftit pt. D-Ta a-i da, pe calea organeloru submanuate, publicitatea receruta.

Arad, 9. Iuliu 1892 .

Consistoriulu eparchialu gr. or . romanu din Aradu.

I n t r o d u c e r e a e l e v i l o r i n s o c o t a .

Prelegere practica tienuta la conferintVa invetiatoriloru români ortodocşi din protopresb iteratulit Butenilor, intru-niti in Bersa la 30 luniu c, de V as iliu S u ciu, inv.

(Continuarea

Dupa-ce elevii sau deprins a manuâ cret'a pre tabla si cerus'a pre hârtie semnând puncte, linii etc. invetiatoriulu ii-conduce in scrierea cifrelor, desvol-tându-le in chipul urmatoriu :

D e s v o l t a r e a s e m n u l u i „o."

Invetiatoriul arata elevilor o hârtie curata, seu iabla negra, dupa-ce acest'a a fost stersa bine, si in fine arata elevilor partea g6la a drotului dela ma­sin 'a de comput punend intrebare catra toti elevii, dar provocând numai pre unulu dintre ei, se res-punda, d. e. Invetiatoriul : Ce vedi pre hârtia acest'a ? Ioane ! R e s p u n s : Ea pre hârtia aceea nu ved nimic. I n t r. ce vedi scris acum pre tabla ? Axente ! R e s p : Nimic. I n t r. Ce se afla pre capetul acest de drot acum ? . . . Mircea ! . . . Nimic.

In chipul acesta facem elevilor cunoscuta ideia despre nimic. Acum invetiatoriul pune intrebarea catra toti elevii si ii-face se respunda in cor cu voce tare , d. e. I n v. Ce ati vediut voi pre hârtia, pre tabla si pre drot ? R e s p : Noi nu am vediut ni­mic. Invetiatoriul incepe apoi : Vedeţi dragii mei ! voi ati venit la sc61a ca se invetiati a scrie tot ce vorbiţi, se puteţi adecă si vede ceea ce auditi. Fiilor, ascultaţi la mine !

Cand dicem noi „nimica," vede-se ceea-ce di­cem, seu ba ? Cand dicem „nimica" nu se vede, numai se aude. Fiilor căutaţi la mine. Eu acum ve scriu pe tabla unu semnu, care ve arata „nimic'a" aceea despre care vorbirăm.

Invetiatoriulu scrie pre tabla semnul „ 0 " = n u l a (zero) si dice : Vedeţi dragii mei, semnulu acest'a se chema „ n i m i c a " : î n v : Care dintre voi m'a vediut pre mine cand am scris eu semnulu „nimica" pre tabla ?

La tota intemplarea se vor afla, unulu seu doi deca nu cu toţii, cari vor dice : „Eu" „Eu." Inve­tiatoriulu continua: Iancu Negru ! (ii spune unuia pe nume), deca m'ai vediut tu cum am scris eu sem­nulu „nimica" pre tabla, eta cret'a, si scrie si tu „nimica," asia cum m'ai vediut pro mine scriend. E-levulu probeza si deca a scris bine, ilu-provocam se-o scrie mai de multe ori. Dupa aceea prov6ca dintre cpi-alalti şcolari cari n'au scris, se scrie „0 , " caci care mai scie scrie „nimica" pre tabla, acel'a numai decât se insinua si in modulu acesta stirmim in elevi indemnulu la invetiatura si-i punem in positie de a emula. Dupa-ce au scris toti cu cret'a pre tabla seu si pre tablitia, invetiatoriulu ii-provâca se scrie sem­nulu „nimica" si in caiet cu cerus'a, pentru-ca scriso-rea de pe tabla usior se şterge si elevulu nu o mai vede, astfelu se ptite usior intempla câ se uite,

ce a invetiatu. Acest'a ar fi prim'a prelegere din so­cota pentru băieţii de clasa I din scoTa poporala.

La prelegerea prima elevii se remana pre langa conceptulu „nimica" era dupa-ce vedem ca s'au de­prins a-o scrie bine, le spunem, câ semnulu acesta se mai numesce si „ n u l a"

D e s v o l t a r e a n u m e r u l u i „ 1 . * La desvoltarea numerului „unul," procedur'a e

tot cea d'intaiu, adecă : Invetiatoriulu face unu punct» pre tabla ori pre hârtie, ori desparte unu globuletiu dela masin'a de comput, si intreba : î n v . Câte puncte am făcut pre tabla ? . . . . Iorgule ! R e s p . . . . Unu punctu. I n t r. Câte globuletie am despărţit e u ? Negrea! R e s p : Unu globuletiu. Invetiatoriulu intreba mai departe: Câte cuptdre sunt in s c 6 l a ? . . . Mândrea! Resp . : Un cuptoriu. — Câte table ? . . . Tudor! R e s p : O tabla. In chipnlu acesta le facem eleviloru cunoscuta ideia despre numerulu „unul." Dupa-ce elevii au pro-nunciatcu toţii numerulu „unu," invetiatoriulu îlu-scrie pre tabla dupa cum s'a aretat la desvoltarea semnu­lui „nula."

D e s v o l t a r e a n u m e r u l u i „ 2 . "

Dupa-ce elevii s'au deprins a scrie pre „ 0 " si pre „ 1 " cât de bine, urmeza câ invetiatoriulu se le-faea cunoscut numerulu „doi."

Procesulu e celu cunoscut, adecă invetiatoriulu face pe tabla d6ue puncte, (d6ue globuletie) si are-tandu-le eleviloru intreba : Câte puncte avem aici ? . . . Viorel ! R e s p . . . . D6ue puncte. — Câte globuletie am despărţit? . . . Pintea! R e s p . . . . Ddue globule­tie. Dupa acest'a invetiatoriulu delaturand unulu din cele d6ue, intreba: Ce am făcut? . . . B a l a j î R e s p : D-ta ai luat un globuletiu. — Si asia-dara câte au mai remas? . . . Corbea! R e s p : A remas numai unulu. -— Prin urmare deca luam unulu din doi, cât remane ? . . . . Florea! R e s p : Deca luam unulu din doi, re­mane unulu. î n v : Dieeti cu to ţ i i ! U n u l u d i n d o i r e m a n e u n u l . Dupa aceea invetiatoriulu iea si eel'alaltu globu si dice : Ce am făcut acum ? . . . Mircea! Resp : D-ta ai luat cel'alaltu globu. — Si câte a mai remas ? . . . Bujor! R e s p : N'a remas nimic. --- Asia dara, deca luam unul din unu), nu mai re­mane nimic. Cât remâne unul din unul ? diceti cu toţii : U n u l u d i n u n u l u n u r e m a n e n i -m i c u .

Invetiatoriulu din nou aduce pre masin'a de com-putu unu globu si dice : Ce am făcut ? Alexandre! — D-ta ai adus unu globu : — De câte ori am adus eu globulu acesta ? . . . Codrea. Numai o data. — Câte globuri am adus odată ? . . . Sierban ! R e s p . . . . Numai unu globu. — Asia dara odată unulu cât face? Stroia! R e s p : O d a t ă u n u l u f a c e u n u l u .

— Diceti cu toţii! O data unulu . . . etc. Invetiatoriulu aduce si alu doilea globu si dice:

Dar acum ce am făcut? . . . Vulture ! R e s p : D-ta ai mai adus unu globu.

— Câte globuri avem acum ? . . . F l6re! R e s p .

Amila XV L B I S E R I C A si S C O L ' A 259

"Hoi avem acum doue globuri. I n T . De câte ori am adus eu doue globuri? . . . Vi6ra! — D-ta ai adus doue globuri de doue ori. î n v . Câte am adus o-data ? . . . Ileano ! R e s p ? D-ta ai adus odată unu globu. — Asia dara, de ddue ori unulu sau, in d6ue locuri câte unulu, cât face ? Iosana! R e s p : D e d 6 u e o r i u n u l u s e u in d o u e l o c u r i c â t e u n u l u e s t e d o i . --- Diceti cu toţi i : De doue ori unulu . . . . ete.

î n v : Ati dis câ avem d6ue globuri. E bine. De câte ori găsim derâ noi pre unu globu in d6ue glo­buri ? . . . Siminico!

R e s p : U n u g l o b u i n d 6 u e g l o b u r i î l g ă s i m d e d 6 u e o r i . Diceti cu toţi i!

Invetiatoriuîu delatura unu globu din cele d6ue si d ice: Câte globuri au mai remas ? . . Craciune! R e s p ! A mai remas unu globu.

î n v : Unu globu intr'unu globu de câte ori îl găsim ? . . . Sânziano ! U n u g l o b u i n t r 'u n u g 1 obî 1 u - g a s i m o d a t ă . Diceti cu toţi i!

Invetiatoriuîu aduce si alu doilea globu la eelu d*intaiu si dice: Unu globu cu unu globu cât face ? . . Tamâi6ra ! --- Unu globu cu unu globu face doue globuri.

In chipulu acesta invetiatoriuîu face scolariloru eunoscuta idea despre numerulu „doi," pre carele a-poi îlu-scrie pe tabla, dandu-'l eleviloru spre imitare, precum s a dis mai sus.

In modulu acest'a procedem si la desvoltarea nu-meriloru. 3 , 4 , 5, 6, 7, 8, si 9.

Dupa-ce elevii au scris aceşti 9 numeri, li-se spune ca alara de aceşti 9 numeri numai avem al­ţii, si ca cu aceşti ndue numeri, in legătura cu sem-nulu „ 0 , " potem scrie ori ce numeru, mai mic ori mai mare, ce ne vine inainte.

Invetiatoriuîu scrie pe tabla pre toti cei 9 nu­meri in legătura cu semnulu „ 0 " in ordinea in carea i a desvoltat, dandu-le formul'a urmatore: 0, 1, 2, 3 , 4 , 5 , 6, 7, 8, 9. Acum invetiatoriuîu provdca pre elevi se arete cu o vergea numerii aceştia, cu obser-vatiunea, câ nu in ordinea cronologica, ci vrîstat, d. e. î n v : Arata pre 4 de pre tabla, Raresiu ! Arata pre 3 . . . Zorico ! arata pe 8 . . . Sperentia !

Invetiatoriuîu întreba apoi : Câte locuri cuprinde numerulu 5 . . . Creştina! R e s p : Numerulu 5 cu­prinde numai un locu. î n v : Câte locuri cuprinde nu­merulu 9 . . . Duminico ! R e s p : Numerulu 9 cu­prinde numai unu locu. Asia intreba invetiatoriuîu apoi despre fie-care din aceşti numeri, si la sfersitu le spune : Vedeţi dragii m e i : aceşti 9 numeri fie-carele cuprinde numai unu locu, de aceea numerii aceştia se numescu u n i t ă ţ i . Diceti cu to ţ i i ! Numerii cari cuprind etc. etc. î n v : Cum se numese numerii cari cuprind numai unu locu ? . . . Argbir! R e s p : Nu­merii cari cuprind numai un loc se numesc „unităţi."

Invetiatoriuîu spune eleviloru, ca de aici inainte-vor ave se scrie numeri mai mari de cât aceste 9 uni­tăţi, der cari se formeza tot din aceştia, inse punenri câte doi seu trei seu mai mulţi la olalta.

(Va urma.)

Importanti'a istoriei pedagogiei. (Memoriei neuitatului meu profesora Dr. L a z a r u P e t r o v i c i . y

(Continuare si fine.)

Si cine altul, decât Cicero „măestrulu celu mai mare în arta de a tracta inimile si a-le dirige dupa placul seu" dupa cum ii dicea Quintilian, a fost chiemat de prove-dintia a elibera patria si pe sine însuşi de conjuratiunea lui Catilin'a si a socilor sei.

In 8 Noemvre, in sedinti'a senatului — tiemită in templulu lui Iupiter — a tienut Cicero primulu seu d i s -cursu in contr'a lui Catilina, începând cu sensational'a. provocare „Quosque tandem abutere Catilina pacientiam nostra.!" adecă: „Pana când vei abusa Catilina de pa-cienti'a nostra ? !"

Acest discurs Catilinar, a iritat intru atât poporulu in contra lui Catilina, incat l'ar fi ucis la moment, déea nu ar fi părăsit capital'a.

Pentru neperitórele sale merite, ca a eliberat Roma de conjuratiunea Catilinara, la numit poporul de : „părin­tele republicei."

Activitatea sa literarie se reduce la urmatórele : 1. Oratiuni seu discursuri tienute in senatu, in foru,

in adunările poporului si înaintea tribunaleloru, prin cari a seeerat Cicero laurii nemorirei.

2. Opuri retorice. Spre a deveni* elevulu oratóre bunu, Cicero pretinde a desvoltâ memoria si inima elevului, dandu-i se memoriseze sentintie alese din autorii latini si grecesci. Cel mai bunu mijlocu de a propaga sciinţi'a este, dupa Cicero, retorica.

3. Dintre tòte scrierile ciceroniane — eari ocupa

primulu locu ai clasieiloru latini — cele mai importante

sunt : colectiunea epistoleloru sale intretienute cu amicii

sei, numite „epistolae ad familiares" cu T. Pomponio

Atticu, cu fratele seu Quint Cicero si cu M. Brutu. Aceste

epistole cuprind periodulu aniloru 685—710 ai R, si con-

tien farà îndoiala partea cea mai memorabila a istoriei

republicei romane.

4. Opuri filosofice. Pentru a forma din baiatu ora-

toru escelentu este indispensabilu se studieze filosofia.

Éta ce dice Cicero despre filosofie „Căutând di­stracţie spirituala si recreare de neajunsuri, óre vom afla unu altu studiu, care se se potè compara cu filosofia ?" Sub

educatiune a intieles desvoltarea facultatiloru nòstre, ehi

a pus osebit pondu pe educatiunea intelectuala si morala.

Elu pretinde, se lăsam băiatului voi'a libera, ca însuşi se si alega carier'a se, desvoltam inse in el iubirea de ade-veru, si patrie. Principiile sale pedagogice sunt mai multa filosofice, elu sa ocupat mai multu cu destinatiunea omu­lui, aretând cum se se pòrte omulu in viétia, spre a potè

fi fericitu. Viéti'a acesta o considera de o sclavie negra,

• in carea vede o mare indurare a lui Dumnedieu.

2 6 0 B I S E R I C ' A s i S C U L ' A Anulu XVI.

3. C a i u s l u l i u C é s a r O c t a v i a n A u g u s t i n . Sub acestu imperatoru — sinceru amicu alu sciin-

tiei si alu genului omenescu —- a ajuns Roma culmea eul-turei sale. Sub densulu s'au fondat o mulţime de seéle si biblioteci bogate, ér art'a s'a cultivat si desvoltat ca nici când alta data.

Si densulu inse a avut se indure sdrtea predeceso-riloru sei, caci la a. 9 d. Chr. Germanii — supuşi Romei — s'au rescolat sub conducerea lui Arminiu ; August a tri­mes 4 legiuni sub conducerea lui Varus, cari inse fiind strimtorate in mlastinôsele ţinuturi ale padurei Theoto-burgice, ru fost cu deseversire nimicite.

Retornand la Roma, August l'a intimpinat plângend : „Vare-Vare ada-mi legiunile mele," Ama.lt de marea per-dere indurata, sa retras spre sud la NVa unde la a. 14 d. Ch. reposa in etate de 70 ani. Densu'u nu ni a-lesat ore-cari principii pedagogice, dar osebitul seu interes ma­nifestat fatia de caus'a invetiamentului, i-a castigatu un renume pentru noi.

4. T i t u s V e s p a s i a n . A domnit delà 79 pana la 81 d. Chr. Elu a avut

o inima forte nobila si s'a interesat multu de caus'a inve­tiamentului si de vitreg'a sorte a genului omenescu. Déca se intemplâ, ca in vre-o di se nu fie seversit nici unu actu spre prosperarea si binele poporului _ O J . sera — la despărţire — dicea amiciloru sei „Amici diem perd'di," adecă „Amici, am perdut o di."

Ne indurat'a sorte n'a conces, ca acestu apostolu se redice societatea Romana din deeadintia, caci chiar pe atunci Vesuvul acoperi cu lav"a sa frumôsele ceùati Herculanum si Pompei, dupa aceea a urmat o pestilen-tia si in fine unu focu, care a durat trei dile si a prefăcut o mare parte din Roma in cenuşia. Elu răposa la a. 81. d. Christos.

5. UI p i u C r i n i t T r a i an — 98 d. Ch. Densul si-a câştigat merite neperitore pentru cul-

tur'a Romaniloru, prin infiintiarea instituteloru sale pentru băieţii orfani.

6. A n t o n i u P i u i — a. 138 d. Chr Densul prin infiintiarea instituteloru de educatiune

pentru elevele orfane a meritat numele onorific de „pă­rintele omenirei."

7. A l e s s a n d r u S e v e r a. 222 d. Chr. Elu a fost celu mai virtuosu rege de pe acelu timpu

nisuind si contribuind mult la propagarea moralei. El este fondatoriul orfanotrofielor rnicste, adecă

pentru baieti si copile orfane. Delà eminentele sale cali­tăţi potea spera mult caus'a invetiamentului in Roma, cleca nu Par fi ucis proprii sei soldaţi.

8 M a r c u F a b i u Q u i n c t i l l i a n . Născut la 35 d. Chr. in Calaguris si reposât la în­

ceputul seclului al IL Elu a fost fara îndoiala celu mai mare pedagogu Roman, caci elu a fost — sub Vespasian — -primulu profesoru publicu din retorica, — salarisat din casa statului ; delà elu datéza si numirea de profesoru.

| Principiile sale pedagogice sunt depuse in opul seu j despre formarea oratoriei, cari se reduc la urmatorele; | Instrucţiunea se se incepa nainte de an al 7, educatorii 1 se studieze individualitatea elevului si se tracteze cu fie­

care dupa individualitatea sa. Educatorii se fie in prim'a linie morali si se vorbesca in o limba corecta cu elevi i; si „cât numai putem, se incungiuram pedepsele."

Gramatic'a conduce pe elev la cugetare, vorbire si scriere corecta, ceia ce vom ajunge prin piese alese de lectura. Deca elevul cundsce regulele de limba, il vom deprinde in stilistică, narându-i istoriore si fabule, pe cari vor avea elevii se Ie reproducă in scris.

Densulu a pus mare pond si pe aritmetica si geo­metrie, prin cari, dice Quinctillian, se desvolta inteligentia si cugetarea. Pentru a creia buni oratori pretinde a des­volta memoria elevului, prin memorisarea momentelor esenţiali din operele retorilor celebrii. Cu un cuvent Quinc­tillian a creiat unu sistemu de educatiune, care cuprinde o serie de reguli practice pentru educatiunea intelectuala. Cel mai mare merit al seu e, ca elu a cunoscut si apre-tiat avantagiele invetiamentului publicu, fatia de celu privatu.

L u c i u A n e u s S e n e c a . Dintre filosofii Romei, cari au cultivat câmpulu e-

ducatiunei, celu mai celebru a fost Seneca, născut la a. 3. n. Chr. in Corduba in Spania.

Elu descinde dintr'o familia nobila, tatalu seu Se ­neca a fost un oratoru forte vestit.

In etate de 17 ani fiind esilat din patrie, a venit in Roma unde pentru înaltele sale cunoseintie filosofice a fost distinsu cu cele mai înalte funcţiuni, fiind ales si consulu; er mai apoi si educatoriului imperatnlui Nero, carele dupa ce ajunsu pe tronu, amarî dilele invetiatoriu-lui seu, incât acesta la a. 65 d. Chr. deschidiendu-si o arterie in scalda, s'a sinucis.

Elu a lăsat unu frumosu numeru de scrieri filoso-fice-pedagogice. Dupa principiile sale, omuîu ar fi dela natura reu, adecă s'ar nasce cu o mulţime de insusiri rele ; cari numai prin o educatiune buna s'ar corege.

In ce privesce instrucţiunea, elu procede dela esem-ple si numai prin atari formeza definitiuni. „Lunga este

! calea prin definitiuni, scurta inse si cu succesu prin e-'• semple" dice Seneca. Se invatiam puţin si bine, avend

totdeauna in vedere necesităţile practice ; adeea „Nu pentru ' sc61a invetiam, ci pentru vietia" dice Seneca. Celu mai

mare pondu inse a pus Seneca pe educatiunea intelec­tuala. „Nimic nu e atât de tare si dur, incât mintea o-menesca se nu pdta devinge." Din cele premise potem vede, ca la Romani nu vedem asia multe principii teore­tice de educatiune, caci acele au fost aplicate mai mult in pracsa.

Pana când Grecii au realisat bunulu si frumosulu, cuprindiend lumea de unitatea acestora; Romanii s'au ni-suit a folosi totulu pentru înflorirea si prosperitatea statului.

7. E d u c a t i u n e a r e l i g i d s a a I s r a i l t e n i l o r . Dintre tote pop6rele antice, numai Israiltenii s'au

iualtiat la adorarea unui Dumnedieu, ei prin intermedia-

Anulu XVI. B I S E B I C ' A si S C O L ' A 261 rea lui Moisi au stat direct in raport cu Ieehova, dela «arele a primit Moisi in chipulu celoru 10 porunci pre­scrisele si legile cultului lor religioşii si moralii, adoptat si serbatorit mai apoi de lumea creştina.

Scopulu educatiunei loru a fost, desvoltarea simtie-minteloru religidse.

Familia la densii era privita ca locu sant, er prun­cii in familie se considerau ca unu deosebitu dar alu lui Ieehova; nou nascutulu se spală cu sare, er la 8 dile — de era parte barbatesca — se taia impregiur.

Moral'a si stim'a catra părinţi au fost virtuţile car­dinali, cari 'si insusia prunculu evreu in cas'a parintesca; in carea domnea disciplin'a cea mai stricta, dupa cum dice Sirach : „Cine 'si iubesce fiulu. '1 tiene necurmat sub verga," er Isus fiulu seu dice : „Celuce iubesce fiulu seu, 11 bate, ca mai pe urma se se bucure de elu."

Pruncii invetiau inca de timpuriu a scrie si ceti, inse dupa unu metodu forte mechanic. Cântarea si mu-sic'a inca au fost cultivate de israilteni. Primele scdle au fost cele profetice, fondate de Samuil, o cultura osebita n'au posedat Israilteuii pana dupa reintdreerea din robie, când s'au foudat scdlele scientifice seu ale Babinilor, spre a forma pre invetiatorii sinagogelor. Fiecare comuna — ori cât de mica a fost — avea o sinagoga, langa carea se afla o sala, in carea in di de Sâmbăta si serbatori, se tienea instrucţiune publica. Prim'a scdla rabina s'a fondat in Ierusalim —- cu putienu timpu nainte de risipirea sa — si carea avea peste 400 sinagoge. In aceste scdle rabire se invetia: s. scriptura, moral'a, calendariulu, poesia si dreptulu.

Literatur'a pedagogica nu pdte înregistra nici unu tractatu specialu de educato'une scrisu la israilteni, totuşi inse proverbele lui Solomoi., apoi cartea lui Isus, fiulu lui Sirach cuprind o mulţime de sentintie pedagogice.

Dintre bărbaţii israiliteni, cari merita atenţiune pe terenulu educatiunei sunt:

1. J u d e c a t o r i u 1 u S a m u i l n . , Elu are merita neperitdre pentru cultur'a israilte-

niloru prin infiintiarea scdlelor sale profetice, cari sunt primele scdle fondate la israilteni, nainte de robia Vavi-lonului. In aceste scdle s'a propus music'a si poesia re-ligidsa.

2. David a domn. 1050—1015 n. Chr. Culmea marirei si a desvoltarii loru, au ajuns israil­

teni sub David, carele a fost unu modelu alu religiosi-tatii. Elu a contribuit fdrte multu la edificarea simtie-minteloru religidse, prin psalmii sei.

3. I n t i e l e p t u l u S o l o m o n . Convinsu de marea importantia a culturei, a adu­

nat in jurulu seu o mulţime de intielepti Filisteni, cu a caroru ajutoriu a guvernata poporulu atâtu de fericita. Sentinţele si versurile sale, cari in mare parte tracteza despre educatiunea morala, i-a câştigat unu nume in i s ­toria pedagogiei.

La israilteni aflam cu unu cuventa o mulţime de scrieri religidse, pline de nemărginita iubire de patria ; pre­cum sunt: psalmii lui David, sentintiele lui Salomon, car­

tea lui Isus fiulu lui Sirach, plângerile lui Eremia s. a ; cari au contribuit multu la edificarea simtieminteloru re ­ligiose-morali si patriotice la israilteni.

luliu VuVa, invetiatoriu.

D I V E R S E . * La sanfa mănăstire HodosiuSodrogw

de câtiv'a ani incóce a inceput a peregrina in numera tot mai mare poporulu nostru din diferite parti ale eparchiei, --- se asculte aici in tòta liniscea su­fletului cuvântului lui Ddieu, si se-se pota impar-tesi de darulu si binecuventarea Ceriului. Ieri, in santa serbatóre a Adormirii Maicii Domnului, a fost cercetat acestu santu lacasiu de unu insemnatu nu-meru de credintiosi. Servitiulu divinu a fost oficiat, precum se intèmpla aeést'a de regula- de câtiv'a ani incóce, prin Pré Santi'a S'a părintele Episcopii I o a n M e t i a n u , asistatu de Pré Cuviosi'a Sa, părintele vicarili episcopescu Iosif Gloldisiu, pro-tosincelulu Augustin Hamsea, ierotronaehii Archipu Munteanu si Tecfil Seculici si de părintele Ioan Istin din Mehal'a, carele a venit la s. mănăstire cu unu insemnatu numeru de credincioşi. Ceriulu se auda, si se primésca sfintele rogatiuni ridicate la altarinlu a-cestui santu lacasiu, ér invetiaturile instructive îm­părtăşite de Pro Santi'a S'a se afle pamèntu manosu in inimile credinciosiloru !

* La institutulu pedagogicu-teologicu din Arad se vor face inscrierile in dilele : 1. 2 si 3 calendar nou a. c. In 4 Septemvre se va celebra in­vocarea Duchului santu in biserica catedrala, si apoi se va face santirea apei in sal'a mare a seminariu-lui diecesauu. In 5 Septemvre nou se vor incepe prelegerile.

* La facultatea teologica gr. or. a univer­sităţii c. r. Francisco Iosefine din Cernautiu in a-nulu de studiu 1891 /2 au fost inscrisi 5 8 de au­ditori ordinari si 4 estraordinari si anume in anula alu IV. 16 ord. si 2 estraordinari ; in anulu I I I . 14 ord. in anulu I I . . 13 ord. si in anulu I. 15 ord. si 2 estraordinari. Dintre aceştia dupa patria au fost din Bucovin'a 54 , din Ungari'a 4 , din Croati'a 1, Dalmati'a 1, din Bosni'a 1 si din Hertiegovin'a 1-

Esamenulu sistematicii practicu l'au dat in de-cursulu anului 18 teologi absolvati, dintre cari 1 a fost reprobat pe jumetate de anu ; 13 au fost apro­baţi simplu, 2 cu escelintia din tòte 4 obiectele, 1 din 2 obiecte si 1 din 1 obiectu. Esainenulu esege-ticu-istoricu dupa absolvarea semestrului alu IV l'au dat in terminulu din Octombre 1891 5 auditori, dintre cari 3 au fost aprobaţi, 2 reprobati pe jume­tate de anu in Februariu 1892 , 2 auditori, cari s'au supus de a dóue ora si a fost aprobaţi in terminulu de luliu 1892 . 8 auditori, aprobandu-se cu toţii si anume : 4 dintrènsii cu escelintia din tòte trei obiec­tele de esamenu, èra unu auditoriu estraordinariu, de locu din Hertiegovin'a si admis la esamenu de inai-

262 B I S I E I C ' A si S C O l ' A Anulu XVI.

tnlu ministeiu c. r. de cultura si instrucţiune in modu esceptionalu a fost aprobat cu esceli'iti'a din 2 obiecte — scrie „Candel'a."

* IU nun. D-lu C o n s t a n t i n P u t i c i u teol. abs. si D-ra E m i l i a B o r l e a , fiica preo­tului P . Borlea din Maderat, isi vor serba cununi'a in 1 6 / 2 8 August c. in biseric'a ort. româna din Maderat.

C o n e u r s e . Pentru îndeplinirea postului de invetiatoriu la scdl'a

confesionala gr. or. rom. din Varasieni-Copaceni, cottulu Bihorului, protopresbiteratulu Beiusiului prin acest'a se es-crie concursu cu terminu de alegere pe 13/25 Septemvre 1892.

Emolumintele sunt: din V a r a s i e n i , bani gat'a 60 fl.; bucate 12 cubule % grâu v \ 2 cucumzu â 5 fl., 60 fl ; 6 orgii de lemne â 8 fl; 48 fl.; cortelulu si gradin'a şcolara 20 fl.; 2 viei de pasula 3 fl.

Din fili'a C o p a c e n i : In bani gat'a 30 fl.; bucate 6 cubule: 1 / 2 grâu

1 / 9 cucuruzu â 5 fl, 30 fl.; 3 orgii de lemne â 8 fl. 2 4 fl.; 1 vica pasula 1 fl 50 cr, Venitulu cantoralu din ambele comune 24 fl, care tdte la olalta din ambele co­mune, dau unu venitu de 300 fl, 50 cr.

Doritorii de a ocupa acestu post sunt poftiţi pana la terminulu susindicat a-si tramite recursurile adjustate con-formu regulamenteloru prescrise, protopresbiterului trac-tualu Eli'a Moga la adres'a comitetului paroehialu, avend pana la diu'a alegerei a-se presentâ in vr'o Dumineca seu serbatore la s. biserica, pentru a-si aretâ desteritatea in cantu si tipicu.

Dat in siedinti'a comitetului paroehialu tienut in Va-rasieni-Capaceni 2(14 Aug. 1892.

Comitetulu paroehialu. In contielegere cu mine: ELI'A MOGA, m. p. protopres-

biteru inspectoru scolaru. — o —

In urmarea ordinatiunei Ven. Consistoriu eparchialu din Aradu, dato 11 Iuliu 1892 Nr. 2963. pentru depli-nirea definitiva a postului invetiatorescu dela scdl'a a I l -a din comun'a Apateu (Corn. Aradului, insp. Siepre-siului) prin acest'a se escrie concursu cu terminu de ale­gere pe 8/20 Septemvre a. c.

Emolumintele sunt: 1) 300 fl. bani gata, 2) 6 or­gii de lemne din cari are a-se incaldi si scdl'a. 3) 10 fl. pentru participare la conferenţia. 4) 10 fl. pentru curati-tulu si incaldirea scdlei. 5) 50 cr. dela inmormentari unde va fi poftitu, 6) Cuartiru cu gradina de legumi.

Doritorii de a ocupa acestu postu au a produce tes­timoniu despre absolvarea preparandiei; testimoniu de cualificatiune si din limb'a magiara. Recursurile adresate catra comitetulu paroehialu se se trimită pana inclusive 6/18. Septemvrie M. O. Domnului Ioanu Avramu inspec­toru de scdle in Miske (Arad m. u. p. N.-Zerind) Se observa ca alesulu invetiatoriu are a ceda jumetate din tote venitele pana in 18/12 1892. nu altcum si locuin-ti'a văduvei remase de Georgiu Groz'a, in sensulu §. 74 din Manuducere.

Competenţii vor a-se presenta nesmintit in vre-o Dumineca seu serbatore in s. biserica din locu, spre a-si arata desteritatea in cântări si tipicu.

Apateu, la 2. Augustu 1892. st. v. Comitetulu paroehialu.

î n contielegere eu mine: IOANU AVRAMU, m. p. in­spectoru scolariu.

— • —

Se escrie concursu pentru deplinirea statiunei inve-tiatoresci din Roitu, inspect : Tincei. cu terminu de ale­gere pe 14/26 Sept. a. o. cu urmatórele emoluminte :

1) Cuartiru bberu cu gradina si o crompisce. 2) in bani gafa 145 fl, 3) 15 bubuie grâu mestecat in pretiu de 75 fl, 4) 4 orgii leme in pretiu de 40 fl, 5) 2 stâng de paie in pretiu de 6 fl, 6) cărăuşii pentru măcinat seu 6 fl, 7) venitele cantorali pretiuite in 30 fl, 8) spese pentru conferintie 3 fl, 9) Pentru incalditulu si curatitulu scólei 10 fl.

Recurenţii vor ave a-si substerne recursele adjustate cu documintde prescrise, subscrisului protopresv. in Cséffa inclusive pana iu 13/25 Sept. a. având a-se presenta in cutare serbatóre pana la terminulu espusu in biseric'a din Roitu, spre a-si areta desteritatea in cantari si tipicu.

Roitu, 6 18. Aug. 1892. Comitetulu paroehialu.

In contielegere cu mine : IOSIF VESSA, m. p. protop. si insp. scol.

—•— Se escrie concursu pentru deplinirea postului in­

vetiatorescu dela scóla confessionala gr. or. din comun'a Camn'a, inspectoratulu Silindiei, cot. Aradului cu ter­minu de alegere pe 29. August st. 7- 1892.

Emoluminte : 1) In bani gat'a 205 fl. v. a. 2) 14 jugere pamentu aretoriu, 3) 7 stangeni lemne, 4) 4 fl. pentru scripturi stica, 5) pentru curatitulu scólei 6 fl, 6) pentru conferintia 6 fl, 7) cuartiru liberu si gradina de legume.

Competintii vor produce atestat: 1) Ca sunt ro­mani de rei. gr. or. 2) Atestat de conduita. 3) Tes­timoniu de cualificatiune invetiatorésca. 4) Testimoniu de limb'a magiara. Competenţii sunt avisati a-se pre­senta in vre-o dumineca séu serbatóre in santa bise­rica din Camn'a pentru de a-sì areta desteritatea in cantu si tipicu.

Recursele ast-feliu iustruate, au a-se substerne M. O. D-nu Acsentiu Chirila inspectoru iu Silindia p. u. Silingyia.

Camn'a, la 6. August st. v. 1892.

Comitetulu paroihialu.

In contielegere cu : ACSENTIU CHIRILA, m p. preotu, inspectoru de scóle.

— • — Pentru distribuirea a doue, eventualu a trei stipendii

de câte 200 fl. din fundatiunea „Elen'a Ghib'a-Birt'a," se escrie concursu pana in 10 Sept. st. n. a. o.

In sensulu testamentului, la acestu stipendiu au dreptulu a recurge numai tineri cari studiéza cu succesu bunu la vre-o scóla publica si suntu de religiunea gr. or. si de naţionalitate româna séu greca, din comitatele : A r a d , Bihoru, Bichisiu si Cianadu, si ai caroru părinţi n'ar fi in stare a-i sustiené la studii.

Rudeniile fericitei fundatóre voru avea preferintia. Recurenţii au a-si inaintâ subscrisului, petitiunile

loru, provediute cu recerutele dovedi, pana la terminulu mai susu aretatu.

Aradu, 6 Augustu 1892.

Ioanu Metianu, m. p . Episcopalii Aradului,

câ pres. comitetnlni fnndationalu. —•—

Se escrie concursu pe postulu invetiatorescu, dela scól'a de prunci din lanova cu terminu de alegere pe 29.

1 Augustu a. c vechiu.

Emolumintele anuali sunt : 170 fl. v a. 20 metri de lemne numai pentru invetiatoriu, 50 meti de grâu, 3 jugere de livada pentru care invetiatoriulu solvesce con-tributiunea ; pentru scripturistica si conferintia pausialu 11 fi., cuartiru liberu cu gradina intra-si estravilana.

Becurentii se si astérna petitiunele loru adjustate dupa recerintie cu testimoniu de cualificatiune părintelui inspectoru cerc. de scóle losif Gradinariu in Szécsany per Vinga.

Ianova 23 Iuliu 1892.

Comitetulu parochialu.

In contielegere cu mine : IOSIP GRADINARIU, m. p. inspect. cerc. de scóle.

—•— Se escrie concursu pentru ocuparea statiunei inve-

tiatoresci din Campani, tractulu Vascoului, cu terminu pana la 8 Septemvre v. a. c

Emolumintele : 105 fl. in bani, 12 cubule de bu­cate, 10 stângeni de lemne, cuartiru cu gradina si acci-dentii cantorale.

Competenţii vor avea a-si trimite recursurile prove-diute cu documintele necesarii pana la terminulu de mai sus la subscrisulu in Beiusiu, si a-se presenta in cutare Dumineca la biserica.

Beiusiu, 2/14 Augustu 1892.

Comitetulu parochialu.

In contielegere cu : VASILIU PAP, m. p. prot. Vascoului.

Pentru staţiunea invetiatoresca din comun'a Corbesci, protopresbiteratulu Beiusiului, se escrie concursu cu ter­minu de alegere pe 30 Aug. (11 Sept.) 1892.

Emolumintele sunt : 1. Cuartiru liber cu intravila-nulu scolei 40 fl. 2. Bani gata radicati dela 60 fl. ce au fostu pana acum, la 110 fl. 3. Douesprediece cubule bu­cate â 5 fl. pretiuitu cubululu, 60 fl. 4. Siese stângeni de lemne 36 fl. 5. Pamentul invetiatoresc-j 30 fl. 6. Veni­turile cantorale 24 fl. 7. Doua mesuri de fasole 3 fl. de totu: 303 fl.

Recursele adjustate conform prescriseloru stat. org. si adresate comitetului parochialu din Corbesci se se tri­mită subscrisului pana la 29. Augustu (10. Sept.) in Robogany, avend recurenţii pana la alegere se se presen-teze in biseric'a din comun'a Corbesci, spre a-si areta desteritatea in cantu si tipicu.

Comitetulu parochialu.

In contielegere cu : ELIA MOGA, m. p. protopopu si inspectoru scol.

—•— Pentru staţiunea invetiatoresca din comun'a Topa

sup. se escrie concursu cu terminu de alegere pe 30 Aug. (11. Sept.) 1892.

Emolumintele sunt: 1. In bani gafa 100 fl. 2. Bu­cate 14 cubule â 5 fl. pretiuitu cubululu 70 fl. 3. Optu •orgii de leme à 6 fl. orgiul, 48 fl. 4. Fénu 80 porţiuni cu 20 cr. socotit, 16 fl. 5. Cuartiru liber cu intravila-nulu scólei 40 fl. 6. Veniturile cantorale 20 fl. 7. 80 porţiuni de pae à 5 cr. 4 fl. 8. Doue mesuri de pasula in pretiu de 3 fl. de tot : 301 fl.

Recursele adjustate regulamenteloru prescrise si adresate comitetul parochialu din Topa sup. se se trimită subscrisului pana la 29. Aug. (10. Sept.) a. c. in Robo­gany, avend recurenţii pana la alegere a-se presenta la

biseric'a din comun'a amintita spre a-si areta desteiitatem in cantu si tipicu.

Comitetulu parochialu. In contielegere cu mine : ELIA MOGA, m. p. protopop»

si insp. scolariu.

Pe staţiunea invetiatoresca dela scól'a gr. or. rom. din comuna Constantia, inspectoratulu B.-Comlosiu, con­form ordinatiunei Ven. Consist ddto 10/22 Decembre 1891. Nr. 5820 se escrie concursu eu terminu de ale­gere pe 23. August 1892 st. v.

Emolumintele sunt : 1. Cuartiru liberu cu gradina intréga. 2. 63 fl. bani gafa 3. 30 chible grâu curatu. 4 . Dóue jugere pamentu aratoriu dela comuna, si unu j u -geru dela Dominiul de aici pentru cucuruzu. 5. 16 M. lemne de pădure care asemenea are se capete ér déla Domeniu si 5 fl. 04 cr. in bani ; lemnele are se-le a-duca comuna. 6. Dela inmormentari unde va fi poftit câte 20 cr.

Dela recurenţi se poftesce se produca testimoniu de cualificatiune si din limb'a magiara adresandu-le Pré Onor. Domnu protopresbiteru si inspectoru scolar Paul Miulescu in B.-Comlosiu. comitatulu Torontalu pana la 20 Augustu a. c. v. Avend recurenţii a-se presenta ia sff a biserica din comuna matra B.-Comlosiu spre a-si aretá desteritatea in cânt si tipicu.

Constantia, la 20. Iuliu, 1892.

Comitetulu parochialu.

In contielegere cu mine : PAUL MIULESCU, m. p. protop. inspectoru de scóle.

—•— Se escrie concursu pentru staţiunea invetiatoresca

din Or. Eohani, protopresbiteratulu Beliului, cu terminu de alegere 16/28. Augustu a c

Salariulu invetiatoresc : pe langa cuartiru eu gra­dina este : 1. In bani numerariu 46 fl. 2. Bucate 12 cu­bule 1/2 grâu, Va cucuruzu sfermatu. 3 . Pamentu aratoriu _ de 5 cubule (invetiatoresc). 4 . Competinti'a de pasiune pentru 8 vite. 5. Lemne de focu 4 stângeni. 6. Pentru cantoratu pamentu aratoriu de 3 cubule si alte venite cantorale.

Competenţii la acest post se-si adreseze suplícele cu documentele necesarie la subsemnatulu protopresbiteru, in Ucurisiu (Otros) ér pana la alegere se se presinte in sff a biserica spre a-si aretá desteritatea in afacerile can­torale.

Ucurisiu, 18. Iuliu, 1892.

Pentru comitetulu parochialu :

Petru Suciu, m. p. protopresbiteru si insp. scoi.

—• — Pentru îndeplinirea definitiva a statiunei de invetia-

tóre la scoi'a de fete din comuna Pilulu mare, cottul Arad, inspectoratul Chisineului prin acést'a se escrie con­curs cu termin de alegere pe Dumineca din 8/16 Sep-tembre 1892.

Emolumintele împreunate cu acest post sunt : a) Sa­lara anualu de 300 fi., v. a. b) Pentru partecipare la conferintiele invetiatoresci 5 fl. c) Pentru scripturistica 3 fi. d) 4 stângeni de lemne din cari se va incaldi si scól'a ; e) si in fine cuartir liber cu gradina de legumi.

La acest postu pot recurge precum invetiatóre cua­lifícate asia si preparande absolute, cari tòte vor fi puse

I in candidare, inse la alegere cele cualifícate vor avea.

2 6 4 B I S E R I C ' A si S C O L 'A Anulu XV i.

jpreferintia. — I» caşul când s'ar alege preparanda ab­soluta, irităriiv.i ei prii? ven. Consistoriu eparch. va de­pinde dela purtarea morala si sporiul ce-'l va presta in decursul unui an de servitiu, si dela producerea testimo-niului de eualificatiune, de sine intielegându-se, ca de va ti recomandata din partea comitetului parochial.

Doritoiele de a recurge sunt poftite ca petitiunile instruite conform legii si provediute si cu un atestat de moralitate dela comit, parocb. si antisţia comunala unde eventual pana aci au fungat sau a locuit, se le substerna pana la 3J15 Septembre 1892. magnificului Domnu pro-topresbiter si inspect. cerc. de scole Petru Chirilescu in XetegyMza (cottnl Bekes) avend a-se prescuta pana la alegere in vre-o Dumineca seu serbatdre si la st'a bise­rica din loc spre a-se areta poporului.

Pilulu-mare, 20 Iuliu 1892.

Comitetulu parochialu. In contielegere cu mine: PETRU CHIRILESCU, proto-

presviter, inspector scolaru. — n —

Pentru deplinirea staţiunilor inretiatoresci din Cusiisiu si Hencherisiu traetul Vaseoului, se escrie concursu cu terminu de alegere pe 23 Aug. V. a c. Emolumintele :

1. In Cusiisiu 154 fl. in bani, 10 cubule de bucate: 6 0 fl. 6 orgii de lemne : 48 fl. opoi gradin'a scolei si unu juger pament estravilan, precum si venitul cantoralu-com-putate in 38 fl. de tot 300 fl.

2. Hinchirisin: 130 fl. 12 cub. bucate : 72 fl. 8 stâng de lemne: 64 fl. fenu, fuiore, pasula — computate 60 fl. pentru conferintia 10 fl. Venit cantora! 10 fl. de tot 346 fl.

Recurenţii vor ave a 'si trimite petitiunile adjustate conform stat. org. subscrisului in Beiusiu si pâna la ale­gere a se presenta la biserica spre a se face cunoscuţi poporului.

Beiusiu 27 Iuliu v. 1892. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu VASIL1U PAP m. p. prot. Vaseoului. —•—

Conform decisului din 26 Iuliu st. v. a. c. comi­tetulu parochialu escrie concursu pentru îndeplinirea de­finitiva a postului invatiatorescu dela scol'a gr. or. ro­mâna din Fenerisiu, protopresbiteratulu Beiusiului cu ter­minu de alegere pe 23 August st. V. pe langa urmato-xele beneficii:

1) in bani ga fa 120 fl. 2) pament aratoriu de 3 cubule 40 fi. 3) 12 cubule de cucuruz a 5 fl. 60 fl. 4) Venitulu din gradin'a scolei 20 fl. 5) venitul cantoralu 20 fl 6) 24 metre de lemne a 1 fl. 20 cr. 28 fl. 80 cr. din care se va incaldi si scdl'a. 7) 110 porţie de fenu 11 fl. 8. 2 viei de fasole 3 fl tote computate la olalta fa cu o suma de 302 fl. 80 cr. Dela cei cari vor voi a ocupa acest post, se recere se fie preparând absolut, apoi se aiba testamoniu de calificatiune si esamenu din limb'a magiara. Recursele au a-le trimite M. O. Domnu Elia Mi'ga protopresbiter in Rabagani (Robogâny) avend re-cor^ntii a-se presenta pana la alegere in Sf. biserica locale spre a-«i arpta desteritatea in cântări si tipicu.

Fenerisiu 1892 Iuliu 27.

Corneliu Fol tul in, Teodor Ispasu, preot, presied. corn. par not. com. par.

In contielegere cu : ELIA MOGA m. p. protopopu si insp. scol.

—n—•

LTCITATIUNE MINUENDA. Pentru acoperirea de nou a scolei gr. or. romane

in comun'a Pilu-mare, comitatulu Arad, cerculu Aletea conform preliminariului aprobat de Ven. Consistoriu A-radan datulu 3 Aug. a. c. Nr. 3279. se escrie licita-tiune minuenda pe diu'a de 30 Aug. (11 Septemvre) la 3 ore d. a. in sala scolei din locu.

1) Pretiulu de esclamare este 431 fl 97 cr. 2} Licitanţii vor depune vadiu 1 0 % din pretiulu de escla­mare. 3) Preliminâriulu de spese se pote vedea la ofi-ciulu par. din locu.

Pilu-mare, 9/21 Aug. 1892. Ştefan Leucutia, m. j). Moise Pantosiii, m.

not. com. par. pr- s. rom parocliial. —•—

Pentru edificarea Bisericei gr. or, rom. din Siomos-chesiu cottulu Aradu, cerc. Borosineu, care se va tienea in fatial ocului la 29 Augustu, (10 Septemvrie) a. o.

1. Pretiulu de esclamare 17,000 fl. v. a. 2. Licitanţii voru depune vadiu 1 0 % din pretiulu

de esclamare. 3. Planulu si Preliminâriulu de spese se potu ve­

dea la oficiulu parochialu subscrisu. 4. Comitetulu parochialu i-si sustiene si dupa lici­

tare dreptulu de a contracta eu acela dintre licitanţi, in care va avea mai multa încredere spre Îndeplinirea prompta a întreprinderii.

5. Contractulu legând va fi deoblegatoriu pentru Comun'a bisericesca mimai dupa aprobarea aceluia din partea Consistoriului Diecesanu.

Din siedinti'a Comitetului parochialu tienuta la 2 6 Iuliu v. a. c.

Terentiu Todoreanu, m. p. | presiedintele comitetului | parochialu. i — • —

Pentru zidirea unui nou edificiu de sedla gr. or. romana confesonala in comun'a Ictar, comitatul Temi-siului, cercul Recasiului, amesurat planului aprobat de Venerabilul Consistoriu eparchial din Arad sub 10 Martie, 1892 Nr. 1091 se escrie rkrfcatiune minuenda pe diu'a de Joi la 6 13 August, a. o. la 3 ore dupa amedi in loca­litatea scolei din loc.

Pretiul de esehiamare este 2462 fl. 80 cr. v. a. Concurenţii au se depună nainte de începerea lici-

tatiunei vadiul de 1 0 % in numerariu, seu in papire de valdre.

A reflectă pot numai acei architecti seu maeştrii zidari de profesiune, provediuti cu atestat despre cuali-ficatiunea lor câ atari, cari n'au stat si nici stau de pre-sente in prooese pentru asemenea întreprinderi.

Resultatul licitatiunei este obligatoriu pentru intre-prindiatoriu indata dupa subscrierea protocolului de l ici-tatiune ; era pentru comun'a bisericesca numai dupa apro­barea aceluia, din partea Venerabilului Consistoriu, cand apoi se va incheiâ si contractul.

Planul si preliminariul de spese, precum si condi-tiunile se pot vede la oficiul parochial din Ictar.

Ictar, 8. Aug. 1892. Comitetulu parochialu.

In contielegere cu mine : GEORGiU CRECIUNESCU m. p . protopresviter.

—•—