Colegiul Naţional ,,Mihail Kogălniceanu”, Galaţi

Atelierul de lectură Itaca ( prof.coord. Adriana Postelnicu )

Întâlnirea a şasea – joi, 15 noiembrie 2012

Caraghiulea Maria, clasa a XI- a E

Protocol de lectură - Mângâierea cea mai profundă de Julio Cortazar

1. Îl cunoaşteţi pe scriitorul Julio Cortazar din textul precedent, Sfârştul jocului. Ţinînd cont că proza de faţă îl are drept autor tot pe el, ce aşteptări aveţi / aţi avut la începutul lecturii în legătură cu subiectul, tehnica narativă şi atmosfera acesteia? Mă aștept ca textul „Mângâierea cea mai profundă” de Julio Cortazar, ținând cont de textul precedent, să fie un text despre o lectie de viață sau o trăire interioară a unei persoane ce atinge apogeul simțirii sale.

2. Cu care dintre autorii citiţi de voi l-aţi putea putea asemăna pe Julio Cortazar şi de ce ? Pe Julio Cortazar, încă de la începutul lecturării lui, l-am asemănat cu Mircea Cărtărescu(Rem) prin jocul fetelor surpinzător de frumos și ciudat pin care reușesc să ne arate o poartă către lumea fantastică a copilăriei.

3. În ce constă transformarea pe care o suportă protagonistul ? Transformarea pe care o suportă protagonistul este una de natură fizică cât și psihică. Această transformare constă într-o îngropare de viu în pământ.

4. Ce vi se pare mai bizar în prima parte a povestirii : că protagonistul ajunge ,,să umble îngropat în pământ până la coate” sau că nimeni din familie nu observă transformarea acestuia? Argumentaţi. În prima parte a povestirii mi s-a părut mai ciudat faptul că nimeni din familie nu observă transformarea acestuia. Felul în care naratorul dezvăluie trăirile atât de intense ale personajului îmi pune un mare semn de întrebare cu privire la neobservarea acestora de către cei din jur.

5. ,,Era supărător şi că, aproape întotdeauna, lucrurile se desfăşurau progresiv, de la mai puţin la mai mult. Într-o zi avusese impresia că , trecând prin curte, mătura ceva în drum, foarte uşor, de parcă ar fi împins nişte vată. Uitându-se cu atenţie, descoperi că şireturile de la pantofi abia dacă depăşeau nivelurile dalelor. Rămase încremenit, fără să poată scoate o vorbă sau să spună cuiva, cuprins de teama de a nu se cufunda brusc cu totul , întrebându-se dacă nu cumva curtea se înmuiase de atâta spălat…În general, se ferea să exagereze, şi poate că până la urmă s-ar fi putut obişnui să umble aşa , însă după câteva zile nu şi-a mai văzut şireturile de la pantofi.” În acest fragment, este surprins ,,tiparul” metamorfozei eroului:

a. metamorfoză procesuală , progresivă, observată de erou în activităţi de rutină, în proximitatea sa, având ca repere elemente vestimentare şi fiind asociată cu tentative de acomodare temporară;

b. metamorfoză instantanee şi dureroasă , care provoacă individului o angoasă insuportabilă;

c. metamorfoză procesuală şi insesizabilă, uşor de ignorat de erou ca parte a unei simple ,,halucinaţii”;

d. altul. Care?

5. Caracterizaţi-l pe erou în raport cu familia lui( ,,Descoperi , la foarte mică depărtare, şi un gândăcel care îl cerceta cu o atenţie pe care nu i-ar fi acordat-o în veci surorile sau logodnica”.) Utilizaţi patru adjective edificatoare; Eroul în raport cu familia lui se comportă superficial deoarece simțea cum celor din jurul lui nu le pasă prea mult de el. Este tipul de om calm, care gândește mult și analizează orice schimbare din jurul său. În același timp protagonistul este o fire ageră, reușind de fiecare dată să găsească alternative pentru a-și rezolva prolemele cu idei grozave, fapt ce subliniază imaginația dezvoltată a acestuia.

6. Caracterizaţi-l pe erou în relaţie cu logodnica lui. Utilizaţi patru adjective edificatoare; Relația dintre cei doi îmi pare a fi una superficială, de ochii lumii, eroul tratând-o cu o oarecare nepăsare. Nu-i cunoștea sufletul logodnicei, iar de fiecare dată când se întalnea cu ea se gândea doar la faptul ca trebuie să se sărute cu ea și iarăși va trebui să se înalțe pe vârfuri pentru a putea ajunge din pământ. Deasemeni, protagonistul o iubea pur fizic, dedicându-și întreaga energie pe acest fapt.

7. ,, Îşi imagina uneori , ca-ntr-o nălucire de copil, un sistem de paturi comunicante care să-i permită să treacă dintr-al său în celălalt, unde îl aştepta logodnica, şi de acolo în alt pat la birou şi într-altul la cinema sau la cafenea, un pod de paturi pe deasupra pământului din Buenos Aires. Niciodată n-avea să se afunde de tot în pământul acela câtă vreme, cu ajutorul mâinilor, putea să se caţere într-un pat şi să simuleze o bronşită.” Ce strategii de ,,supravieţuire” şi de reajustare la realitatea din ce în ce mai stranie găseşte eroul şi cât de eficiente sunt ele?

Strategia de a construi un sistem de paturi comunicante pentru a-și rezolva problemele cu pământul și de a fi prezent în realitate este una foarte ingenioasă dar din păcate imposibil de realizat într-o lume în care trebuie să predomine normalitatea. Așadar această tehincă imaginară este una ineficientă prin simplu fapt că nu se poate realiza la un nivel normal, nu poate fi reală.

9. ,, Sfâşiat de o durere de neîndurat, fu totuşi în stare să-şi ridice capul în căutarea chipului logodnicei, dar nu văzu decât tălpile pantofilor la o distanţă atât de mare, că nici nu li se mai zăreau imperfecţiunile. Îşi întinse un braţ, apoi pe celălalt , încercând să mângâie tălpile acelea care spuneau atât de multe despre existenţa bietei sale logodnice; cu mâna stângă izbuti să le atingă , dar dreapta nu mai ajungea la ele, şi apoi niciuna din mâini. Iar ea, de bună seamă, aştepta mai departe.” Ce surprinde finalul:

a. momentul extrem al metamorfozei eroului , cufundarea lui completă în pământ, de care ia act, cu inocenţă, logodnica. Argumentaţi.

b. întâlnirea şi iubirea ratată a celor doi. Argumentaţi.

c. separarea completă a eroului de cei dragi . Argumentaţi.

d. ignorarea protagonistului de către logodnică. Argumentaţi.

e. un ultim gest de tandreţe al eroului faţă de logodnica sa înaintea dispariţiei lui totale . Argumentaţi.

f. altceva. Ce?

Consider că, finalul textului surprinde momentul extrem al metamorfozei eroului, cufundarea lui completă în pământ, la care ia act, cu inocență logodnica. Apogeul acestei schimbări l-aș vedea ca o interiorizare a eroului la un nivel înalt prin acoperirea lui totală de pământ neputând nimeni comunica cu el.

10. Cum explicaţi atitudinea fetei:

a. logodnica îl ignoră pe erou, refuzând să-l vadă şi intensificându-i în mod fatal ritmul dispariţiei;

b. logodnica îşi caută şi îşi aşteaptă iubitul , fără să bănuiască tragedia care îl afectează pe acesta;

c. ,,biata” logodnică primeşte, fără să ştie, cea mai vie dovadă a iubirii eroului pentru ea, iar inocenţa ei marchează etapa cea mai dramatică a metamorfozei acestuia.

d. altfel. Cum?

Poate dacă fetei i-ar fi păsat de starea spirituală a protagonistului nu s-ar fi ajuns la acest moment în care eroul este nevoit să-și schimbe întreaga percepție a vieții și să se despartă cu greutate de obișnuință(logodnică). Ignoranța fetei intensifică această „dispariție” a sufletului în pământ.

11. Selectaţi sintagma/ enunţul / secvenţa care v-a impresionat cel mai mult şi motivaţi-vă alegerea.

“Logodnica nu-i răspunse, și poate că de asta, și numai atunci, pe când aștepta un răspuns la fel de banal ca și cuvintele lui, remarcă liniștea din jur.” Această propozițe pune în evidență foarte bine superficialitatea cuvintelor și a modului de viață a eroului. Ar putea însemna o pedepsire pentru faptul că nu a știut să valorifice timpul și pe cei din jurul său. Este punctul în care eroul își dă seama de importanța cuvintelor.

12. Dacă am interpreta metamorfoza eroului ca pe o alegorie, aceasta ar simboliza:

a. un complex de inferioritate al eroului faţă de familie, logodnică şi lume, în general, dilatat la scara unei crize existenţiale. Argumentaţi;

b. agonia şi moartea personajului. Argumentaţi;

c. imposibilitatea comunicării autentice între oameni. Argumentați;

d. singurătatea absolută a protagonistului confruntat cu o inexplicabilă maladie ontologică ( existențială ). Argumentați.

e. natura misterioasă, absurdă a condiţiei umane şi a lumii. Argumentaţi.

Metamorfoza eroului prezintă cauza principală, imposibilitatea comunicării autentice între oameni. Întotdeauna marile probleme ale vieții au pornit din lipsa comunicării de aici începând marea transformare lăuntrică a protagonistului. Cu timpul, eroul își dă seama că nimănui nu-i pasă de sufletul său astfel confruntându-se cu o inexplicabilă problemă ontologică, pe care o avem și noi, adolescenții de cele mai multe ori. Astfel, reușim să ne cufundăm intr-un abis de unde doar puterea cuvântului și ambiția ne mai poate scoate la lumină.

13. Ce aşteptări v-a creat titlul la începutul lecturii? Au fost ele îndeplinite la finalul lecturii? Ce titlu alternativ aţi da textului?

„Mângâierea cea mai profundă”- M-am gândit ca ar putea fi o cădere din lumea aceasta către o lume a fantasticului unde fericirea este cel mai bun tratament pentru orice suferință. Pentru câ această mângâiere nu o putem gâsi într-o lume a mediocrității, mi-am imaginat o lume specifică alinărilor.

După ce am terminat lectura, mi-am dat seama că tema subiectului era apropiată de ideea mea inițială dar nu atât de profundă cât o gândisem eu.

Un alt titlu- “Căderea”

14. Formulaţi o întrebare pentru Julio Cortazar în legătură cu acest text.

De ce nu s-ar fi putut face o cale de mijloc in rezolvarea acestei probleme de moarte lăuntrică a eroului? Să fie o rezolvare ce ține de ambele lumi, cea pe care o vede doar el(ficțională) si cea reală? Astfel nu l-ar mai fi înghițit pământul lent și dureros.

15. Asociaţi impresia pe care v-a provocat-o lectura acestei povestiri:

a. cu o culoare:

b. cu o floare:

c. cu un gust:

d. cu o senzaţie tactilă:

e. cu o senzaţie olfactivă:

f. cu o imagine ( pictură, fotografie etc. )

g. cu o piesă muzicală:

h. cu un dans: