ABAS Prezentare

8/15/2019 ABAS Prezentare

http://slidepdf.com/reader/full/abas-prezentare 1/63

Copyright © TestCentral, 20111

Adaptive Behavior Assessment System, Second EditonSistemul de Evaluare a Comportamentului Adaptativ, ediţia a doua(ABAS-II )

- descrierea instrumentului -




Cuprins:

1. Rezumatul instrumentului2. Autorii testului3. Scopul instrumentului4. Condiţiile de utilizare

5. Materialele testului6. Construirea testului și adaptarea culturală în România7. Administrarea, cotarea și interpretarea 8. Etică9. Bibliografie






Rezumat (II)Kitul ABAS-II cuprinde manualul de utilizare şi cele cinci tipuri deformulare de evaluare care măsoară:

ComunicareUtilizarea resurselor comunită iiFunc ionalitate preşcolarăVia a în şcoală/familie

Sănătate şi siguran ăTimp liberAutoîngrijireAutodirec ionare

SocialMotricitateMuncă




Rezumat (III)Populaţia investigată

Persoane,de la nou-născuţi, la vârsta de 89 de ani

Numărul și caracteristicile itemilorFormularul pentru Părinte/Îngrijitor (0-5 ani) – 241 itemiFormularul pentru Părinte (5-21 ani) – 232 itemiFormularul pentru Profesor/Educator (2-5 ani) – 216 itemiFormularul pentru Profesor/Educator (5-21 ani) – 193 itemiFormularul pentru Adult – 239 itemi

Itemii sunt formulaţi sub forma unor afirmaţii, grupate în funcţie de apartenenţa la aria dedeprinderi

Durata de administrare și tipul acesteiafiecare formular de evaluare este uşor de completat şi de scorat, necesitând aproximativ20minute pentru completare şi 5-10 minute pentru a fi scorat manual (raspunsurile se dau pe oscală de interval de la 0 la 3, o reprezentând incapacitate și 3 capacitatea integrală)

poate fi aplicat atât sub forma sa deheteroevaluare , atunci când evaluatorul evaluează oaltă persoană (copil sau adult), dar şi caautoevaluare, atunci când evaluatorul se evalueazăpe sine.formularele de evaluare pot fi completate independent de un evaluator sau pot fi citite cuvoce tare unui evaluator care posedă abilită i de citire limitate.




Rezumat (IV)Poten ialii utilizatori

psihologii, clinicienii, medicii, psihiatrii, specialiştii din domeniul sănătă ii mintale, asistenţiisocialipoate fi utilizat în practica privată, în direcţiile generale de asistenţă socială, în centre deconsiliere pentru familie, în centre reziden iale de psihoterapie, în centre publice de sănătatemintală, în spitale, cadre institu ionale care oferă servicii pentru copii, aşa cum ar fi şcolile,grădini ele, programele de creşă, asocia ii şi funda ii

Arii principaleevaluarea abilităţilor adaptative, evaluarea diagnostică, identificarea punctelor tari şi alimitărilor în abilită ile adaptative, identificarea serviciilor necesare pentru un client,planificarea programelor şi monitorizărilor, precum şi pentru cercetare şi evaluare




2. Autorii testului (I)Patti Harrison, Ph.D.

Din 1985 și până în prezent ocupă funcţia de psiholog școlar în cadrul Universităţii din Alabama

În 2006, a primit premiul Jack Bardon Distinguished Service Award din partea Diviziei de Psihologie ȘcolarăAPA, prin care sunt recunoscute calităţile sale superioare de leadership și administrare a serviciilor depsihologie în școli, de dezvoltare și punere în aplicare a unei politici de formare psihologică și depromovare a cursurilor de formare în psihologie în cadrul școlilor, de susţinere a cercetării care contribuiela practici mai eficiente în psihologia școlară, de inaugurare și dezvoltare a unor programe noi pentrupsihologii școlari

În 2004, a participat la revizuireaIndividuals with Disabilities Education Act (IDEA) și a fost membru al Joint Committee on Testing Practices

Afiliere profesională: președinte alSociety for the Study of School Psychology, program manager alNational Association of School Psychologists ; editor al School Psychology Review ; membru consiluluidirector editorial alSchool Psychology Quarterly și al Journal of School Psychology ;

A fost desemnatăUA Phi Delta Kappa Educator ; a primit distincţiaSchool Psychology Quarterly Reviewerof the Year Award ; și este a șasea oară premiată cuNational Association of School PsychologistsPresidential Award




Autorii testului (II)Thomas Oakland, Ph.D., ABPP, ABPN

este profesor al University of Florida Research Foundation , este președinte al International Foundation forChildrens Education , președinte ales alDiviziei de Evaluare Psihologică a International Association of AppliedPsychologists și fost președinte alInternational School Psychology Association și al International Test Commission

Dr. Oakland a activat ca psiholog și consultant în peste 40 de state și are statutul onorific de profesor depsihologie la Universitatea Iberoamericană din San Jose, Costa Rica și la Universitatea din Hong Kong

Dr. Oakland este până în prezent autorul sau editorul unui număr impresionant de publicaţii: opt volume (altedouă sunt aflate în lucru), peste 100 de capitole, mai bine de 200 de articole și sapte teste psihologice

Este certificat ca profesionist în psihologie școlară și neuropsihologie și profesează activ în domeniul psihologieidevianţei

Interesele sale se centrează asupra caracteristicilor educaţionale ale copiilor și tinerilor, asupra evaluăriipsihologice, a diversităţii culturale, a problemelor de ordin internaţional în practica psihologică și aprofesionalizării psihologiei

A fost un membru al comitetului APA (APA Task Force) care a dezvoltat actualul cod etic al APA

Dr. Oakland a fost onorat de-a lungul carierei sale cu un număr mare de distincţii și premii, dintre careenumerăm doar o parte

Dr. Oakland a primitDistinguished Service Award din partea Diviziei de Psihologie Școlară a AsociaţieiPsihologilor Americani și din partea Asociaţiei Internaţionale pentru Psihologie Școlară, precum și, în 2002,Legend Award din partea Asociatiei Nationale de Psihologie Scolara din Statele Unite. De asemenea, a primit în2003 premiul APA pentru contribuţii majore aduse dezvoltării internaţionale a psihologiei

În 2004 a primitSenior Faculty Distinguished International Educator Award din partea Universităţii Florida, carecunoaltere a contribuţiei sale la internaţionalizarea reputaţiei li activităţii acestei universităţi

În plus, Dr. Oakland a primit în 2005Willard Nelson Lifetime Achievement Award din partea Asociaţiei dePsihologie Școlară din Florida și, în 2006, Lifetime Achievement Award din partea Florida College of Education




3. Scopul și caracteristicile (I)Scopurile dezvoltării ABAS sunt:

A. Scopul primar al ABAS-II este acela de a descrie ȋ n mod cuprinzător, valid şi fidel gradul ȋ n care fiecare persoană manifestă deprinderi şi comportamente adaptative normale.B. construirea unei test care să surprindă în conformitate cu prevederile actuale, abilităţileadaptative și dizabilităţile intelectuale

pentru o lungă perioadă de timp a fost necesară evaluarea concomitentă a comportamentuluiadaptativ şi a inteligen ei, pentru clasificarea şi diagnosticarea dizabilită ilor intelectuale

defini ia oficială a dizabilită ii intelectualea AAMR (Heber, 1959)pentru clasificarea unei persoane ca având dizabilită i intelectuale sunt necesare:deficien e în comportamentul adaptativ,o inteligen ă plasată sub medie,

ulteriordeficien ele în deprinderile adaptativeau fost incluse în mod formal ca parte a defini iilordate dizabilită ilor intelectuale de către AAMR (Grossman, 1983) şi de alte grupuri de lucru (DSM-IIIR; APA, 1987; DSM-IV; APA, 1994)

IDEA,Final Regulations , 1999, Sec. 300.7„Retardul mintal înseamnă o func ionare semnficativ sub medie ainteligen ei generale, existând în acelaşitimp deficien e în comportamentul adaptativ, manifestate în timpul perioadei de dezvoltare, care afecteazănegativperforman a educa ionalăa unui copil”




Scopul și caracteristicile (II)Calitatea multidimensională:

oferă rezultate printr-o evaluare complexă oferită de cătreevaluatori multiplisurprinde din mai multeperspective func ionarea unei persoanecontribuie la oevaluare completă a abilită ilor cotidiene, func ionaleale unei persoanederivă din existen a celor cinci formulare de evaluare, care sunt destinate să evalueze persoanele aflate înintervale diferite devârstă şi provenind dinmedii variate

MultifuncţionalitateaABAS construiește oevaluare globală,

realizează diagnoza subiec ilor care prezintă dificultă i la nivelul abilită ilor cotidiene de adaptare,necesare pentrufunc ionarea eficientă în mediul de via ăse bazează peraportarea la cerin ele pe care le îndeplinesc persoanele de aceeaşi vârstă cu cea evaluată

deciziile rezultate în urma administrării ABAS pot presupune determinarea unuidiagnostic sau a uneiclasificări a persoanei evaluate, eligibilitatea acesteia pentru programe speciale, planificareainterven iilorsau tratamentului şi monitorizarea eficien ei unui program

Utilizarea rezultatelor în combina ie cu rezultatele ob inute din alte modalităţi de evaluare, pentru a se lua decizii în ceea cepriveşte stabilirea unui diagnostic şi pentru a planifica interven ii viitoare şi direc ii de ac iune necesare

în cazul persoanelor cu o mare varietate de dizabilită i, tulburări şi afec iuni, incluzând dizabilită iintelectuale (de exemplu, retardul mintal), dizabilită i de dezvoltare, întârzieri în dezvoltare, tulburări de

învă are, tulburări emo ionale şi demen e




Scopul și caracteristicile (III)Forma scorurilor:

ariile de abilită iComunicare

Utilizarea resurselor comunită iiFunc ionalitate preşcolarăVia a în şcoală/familieSănătate şi siguran ăTimp liberAutoîngrijireAutodirec ionareSocialMotricitateMuncă

domeniile adaptativeConceptualSocial

PracticGAC (Scorul Compozit General Adaptativ)




4. Condiţiile de utilizare (I)

Poten ialii utilizatori ai instrumentului ar trebui să fie familiariza i cu

standardele de testare psihologică şi educa ională elaborate în comun deAmerican Educational Research Association( Asociaţia Americană deCercetare în Domeniul Educaţiei ), American Psychological Association( Asociaţia Psihologilor Americani ) şi National Council on Measurement inEducation (Consiliul Naţional de Testare în Educaţie ) (AERA, APA şi NCME,1990), şi cu standardele de practică aleAmerican Psychiatric Association( Asociaţia Psihiatrilor Americani ).

Conform standardelor și recomandărilor în domeniu oferite de cătreinstituţiile avizate,instrumentul ABAS este un instrument de clasă B

Acest tip de clasificare grupează instrumentele psihometrice în conformitate

cu modelul A-B-CInstrument de clasă B= destinat persoanelor cu studii universitare cu profilpsihologic ori asimilate acestora (asistenţă socială, psiho-sociologie,psihopedagogie specială)




Condiţiile de utilizare (II)

- utilizatorii testelor psihologice trebuie:- în eleagă corectprincipiile de bază şi limitările tipice pentru testarea psihologică şi în specialpentru interpretarea testelor psihologice.

- calificarea:- utilizatorii califica i ai acestei scale ar trebui de asemenea să fiemembrii ai unei asocia ii

profesionale care sprijină un set de standarde pentru utilizarea etică a testelor psihologice saueduca ionale.ABAS poate fi administrat şi cotat despecialiști instrui i în domeniul evaluării psihologice,printre care psihologi, psihoterapeuţi, asisten i sociali, psihiatri etc.O prerechizită în utilizarea ABAS esteabilitatea de a realiza corect instructajul şi de a înregistra corect răspunsurile utilizând normele prezentate în manual.

Persoanele fără pregătire în domeniul evaluării psihologicesau cei care nu deţin o experien ăextensivă în practică, nu pot utiliza ABAS în mod adecvat.persoanele a cărorunică calificare privind testarea psihologică derivă doar din accesareamanualului ABAS nu pot fi utilizatori califica i ai ABAS




Condiţiile de utilizare (III)

- este necesară întrunirea condiţiilor:

studierea materialelor formative (cel puţin manualul tehnic ABAS);familiarizarea cu materialele testării;practicarea testării înainte de administrarea oficială a testului și confruntarea rezultatelor cuajutorul unui alt examinator (inter-evaluator);coroborarea datelor rezultate din testul propriu-zis cu date provenite din alte surse;oricine administrează ABAS, ca probă de clasă B, trebuie să fie familiarizat cu conceptele şiprocedurile de ob inere aconsim ământului informatși de evitare a distorsiunilor;utilizatorul profesionist al ABAS-II este responsabil pentru alegerea persoanelor evaluate şi aevaluatorilor, pentru coordonarea completării formularelor de evaluare, pentru scorarea şipentru interpretarea rezultatelor.ar trebui ca o grijă specială să fie acordată pentru asigurarea unei aderenţe stricte la legislaţia în vigoare, în chestiuni legate de controlul datelor, de şansele egale şi de corectitudinea actuluipsihologic




Condiţiile de utilizare (IV)utilizatorul profesionist poate, de asemenea,să supervizeze al i furnizori de servicii(de exempluasisten i) ȋ n administrarea şi scorarea ABAS-II

el trebuie să ofere oportunită i pentrudiscutarea principiilor generale de evaluare,discutarea standardelor etice şi legale,discutarea scopurilor şi utilizărilor ABAS-II,discutarea tehnicilor specifice de administrare şi scorare.

principii importante ȋ n folosirea oricărui instrument de evaluare, inclusiv a ABAS-IIprotejarea drepturilor persoanei,

folosirea unor metode de evaluare valide şi fidele,folosirea corespunzătoare a rezultatelor evaluării ȋ n luarea deciziilor.

împărtășirea informaţieirezultatele evaluării ar trebui să fie împărtăşite doar cu persoana care este evaluată, cu tutorii săi şi cu celelalte persoane care audreptul legal de a cunoaşte informa ia




6. Materialele testului (I)ABAS utilizează următoarelemateriale:

Manualul tehnic al instrumentuluiare 6 capitole, o copertă cartonată și este tipărit în format A4.

În primul capitolsunt prezentate câteva noţiuni introductive care argumentează construcţia ABASUlterior sunt discutate natura abilităţilor adaptative și dizabilităţile intelectuale, scopul șiconţinutul formularelor de evaluare, evaluarea persoanelor care nu suferă de dizabilităţiintelectualeSunt trasate detalii despre nivelul de calificare al utilizatorilor, confidenţialitate șisecuritatea materialelor

Capitolul 2 se referă la administrarea și scorarea ABAS, consideraţii generale, unele recomandăripentru administrare și scorare

Capitolul 3 conţine informaţii cu privire la interpretări și intervenţii, cu accent pe descriereascorurilor, clasificările descriptive, interpretarea scorurilor și utilizarea scorurilor ABAS-II înevaluări cuprinzătoare, în planificarea intervenţiilor și studii de caz

Capitolul 4vorbește despre dezvoltarea ABAS-II, studii pilot, standardizare și dezvoltarea normelor

Capitolul 5 include caracteristicile psihometrice: dovezile privind fidelitatea și validitatea,intercorelaţiile ariilor de deprinderi adaptative, structura factorială, corelaţii cu alte variabile,studii clinice de validitate și consecinţele utilizării ABAS-II

Capitolul 6 relatează rezultatele studiilor de pilotare și adaptare efectuate în România: adaptareaABAS-II în România, fidelitatea ABAS, statisticile descriptive, corelaţiile interscalare, analizafactorială confirmatorie

Manualul include tabelele normative și bibliografia






Materialele testului (III)Formularul pentru Părinte (vârsta 5-21 ani)

Este compus din 12 pagini:Pagina 1: conţine două rubrici, una ce trebuie completată cuinformaţii demografice despre copil și a doua în care trebuieincluse informaţii despre părinte/tutorePagina 2: include instrucţiunile de completare, definireatreptelor de intensitate (0, 1, 2, 3) pentru completarearăspunsuluiPagina 3: include tabelul descriptiv al semnificaţiei varianteide răspuns și itemii primei arii de deprinderi: Comunicarea.Paginile 4-10:conţin itemii celorlalte arii de desprinderi, înordinea: Utilizarea resurselor comunităţii, Funcţionalitateașcolară, Viaţa acasă, Sănătate și siguranţă, Timpul liber,Autoîngrijire, Autodirecţionare, Social, MuncăPagina 11: intitulată Analize suplimentare ajută utilizatorulsă calculeze scorurile scalate medii pentru fiecare arie dedeprinderi, să identifice punctele forte și ariile care necesită

îmbunătăţiri și să vadă dacă există diferenţe semnificativestatistic între domeniile ABASPagina 12: intitulată Rezumat, este o reprezentare numericăși grafică a rezultatelor, utilă pentru arhivare sau feedback




Materialele testului (IV)Formularul pentru Profesor/Educator (vârsta 2-5 ani)

Este compus din 12 pagini:Pagina 1: conţine două rubrici, una ce trebuie completată cuinformaţii demografice despre copil și a doua în care trebuieincluse informaţii despre părinte/tutorePagina 2: include instrucţiunile de completare, uneleobservaţii legate de administrarea pe două categorii de vârstăsub 1 an, dela 1 an la 5 ani, definirea treptelor de intensitate(0, 1, 2, 3)Pagina 3: include tabelul descriptiv al semnificaţiei varianteide răspuns și itemii primei arii de deprinderi: Comunicarea.Paginile 4-10:conţin itemii celorlalte arii de desprinderi, înordinea: Utilizarea resurselor comunităţii, Funcţionalitateapreșcolară, Viaţa în școală, Sănătate și siguranţă, Timpul liber,Autoîngrijire, Autodirecţionare, Social, MotricitatePagina 11: intitulată Analize suplimentare ajută utilizatorulsă calculeze scorurile scalate medii pentru fiecare arie dedeprinderi, să identifice punctele forte și ariile care necesită





Materialele testului (IV)Formularul pentru Profesor (vârsta 5-21 ani)

Este compus din 12 pagini:Pagina 1: conţine două rubrici, una ce trebuie completată cuinformaţii demografice despre elev/student și a doua în caretrebuie incluse informaţii despre profesorPagina 2: include instrucţiunile de completare, definireatreptelor de intensitate (0, 1, 2, 3) pentru completarearăspunsurilorPagina 3: include tabelul descriptiv al semnificaţiei varianteide răspuns și itemii primei arii de deprinderi: Comunicarea.Paginile 4-10:conţin itemii celorlalte arii de desprinderi, înordinea: Utilizarea resurselor comunităţii, Funcţionalitateașcolară, Viaţa în școală, Sănătate și siguranţă, Timpul liber,Autoîngrijire, Autodirecţionare, Social, MuncăPagina 11: intitulată Analize suplimentare ajută utilizatorulsă calculeze scorurile scalate medii pentru fiecare arie dedeprinderi, să identifice punctele forte și ariile care necesită





Materialele testului (IV)Formularul pentru Adult (vârsta 16-89 ani)

Este compus din 12 pagini:Pagina 1: conţine două rubrici, una ce trebuie completată cuinformaţii demografice despre persoana adultă evaluată și adoua în care trebuie incluse informaţii despre evaluatorPagina 2: include instrucţiunile de completare, definireatreptelor de intensitate (0, 1, 2, 3) pentru completarearăspunsurilorPagina 3: include tabelul descriptiv al semnificaţiei varianteide răspuns și itemii primei arii de deprinderi: Comunicarea.Paginile 4-10:conţin itemii celorlalte arii de desprinderi, înordinea: Utilizarea resurselor comunităţii, Funcţionalitateașcolară, Viaţa acasă, Sănătate și siguranţă, Timpul liber,Autoîngrijire, Autodirecţionare, Social, MuncăPagina 11: intitulată Analize suplimentare ajută utilizatorulsă calculeze scorurile scalate medii pentru fiecare arie dedeprinderi, să identifice punctele forte și ariile care necesită





7. Construirea testului, adaptarea și eșantionarea în România

Natura abilităţilor adaptative

ABAS-II se bazează pe trei tipuri de informa ii:(a) un concept alcomportamentului adaptativpromovat pentru mul i ani de către AAMR(1992, 2002b; Grossman, 1983; Heber, 1959);(b) standarde legale şi profesionale aplicabile în Statele Unite şi alte ări sub forma unorsisteme de clasificare educa ională şi a dizabilită ilor speciale, sau a unor reglementăriprivind dizabilită ile, de exemplu IDEA (1999) şi DSM-IV-TR;(c) cercetări privindinvestigarea diagnostică, clasificarea şi interven iile pentrupersoane cu diferite dizabilită i.

=> fiecare persoană are nevoie de o serie de abilităţi pentru a face

faţă cerinţelor de zi cu zi şi aşteptărilor mediului în care trăieşte




Construirea testului, adaptarea și eșantionarea în România(II)

Exemple de deprinderi sau abilită i adaptative pe care persoanele le folosesc zilnic:hrănire, îmbrăcare, exprimarea nevoilor, grija fa ă de obiectele personale, aprovizionare,interac iunea cu colegii, controlul comportamentului într-un cadru structurat, urmărirea unuiprogram, comunicarea cu al i oameni, siguran a personală, gestionarea banilor şi păstrarea uneislujbe

ABAS-II

evaluează dacă o persoană demonstrează că are variatele deprinderi func ionale necesaretraiului zilnic fără a fi nevoie de ajutor din partea altorase centrează pe comportamente independente şi măsoară ceea ce o persoană face efectiv,adaugându-se la măsurarea a ceea ce ar trebui să poată să facăse focalizează pe comportamente pe care o persoană le afişează pe cont propriu, fără asisten ădin partea altora

Mai recent, AAMR (2002b) descrie comportamentul adaptativ ca fiind„colecţia de abilităţi conceptuale, sociale şi practice care au fost invăţate de oameni pentru caei să poată funcţiona în viaţa de zi cu zi”




Construirea testului, adaptarea în România (III)aşa cum sunt măsurate de ABAS-II, deprinderile adaptative sunt definite ca:

acele abilită i practice de zi cu zi care sunt necesare pentru ca persoana să func ioneze şi să corespundă cerin elor mediului înconjurător, incluzând aici şi capacitatea de a avea grijă efectiv de propria persoană în mod independent, dar şi interac iunea cu al ioameni.

evaluarea abilită ilor adaptative poate oferi informa ii importante pentru diagnosticare şi pentruplanificarea tratamentului sau a interven iei pentru persoane cu: întârzieri de dezvoltare,factori de risc biologici,traume craniene,autism,ADHD,

tulburări de ȋ nvă are şi comportament,insuficien ă senzorială,dizabilită i sau traume fizice,sănătate precară,insuficien ă motorie,tulburări emo ionale,leziuni cerebrale,atac cerebral,demen e,Alzheimer,tulburări legate de consumul de diverse substan e,tulburări psihotice şi multiple dizabilită i.




Construirea testului, adaptarea în România (IV)Dezvoltarea ABAS

Itemii ABAS-II au fost dezvolta i în conformitate cu o metodă sistematică, care implică paşi multipliItemii sunt plasa i ca dificultate a nivelului de înţelegere, în medie, la nivelul clasei a cincea. În procesul de dezvoltare a testului au fost realizate trei studii pilot la nivel na ional în Statele Unite:

I. 92 de părin i, 63 de profesori şi 273 de adul iII. 1045 de părin i, 980 de profesori şi 1406 adul iIII. 1502 părinţi și profesori

Datele studiilor pilot astfel obţinute au fost utilizate pentru a evalua statisticile legate de:itemi,func ionarea diferen ială a itemilor,procentul de presupunere a itemilor,predilec ia pentru anumi i itemi,fidelitatea şi validitatea scalelor,claritatea instruc iunilorutilitatea clinică a testului

Pe baza acestor analize au fost selectaţi itemii potriviţi pentru forma finală a testului




Construirea testului, adaptarea în România (V)Descrierea eșantionului normativ pentru România

Datele normative prezentate în manual se bazează pe eşantioane de standardizare reprezentative la nivelna ional pentru popula ia vorbitoare de limbă română din România, cu vârsta cuprinsă între 0 şi 89 ani.Eşantioanele de standardizare pentru toate formularele au fost stratificate în func ie de gen, etnie şi niveleduca ional conform datelor recensământului din anul 2002. Mai mult, au fost depuse eforturi pentru a se asiguracă eşantioanele sunt reprezentative pentru toate zonele geografice.Vârsta: Eşantionul de standardizare al formularului Părinte/Îngrijitor a fost divizat în treisprezece categorii devârstă, începând de la naştere şi până la vârsta de 5 ani. Eşantionul de standardizare al formularuluiProfesor/Educator a fost divizat în şapte categorii de vârstă, începând de la vârsta de 2 ani şi până la 5 ani.Eşantioanele de standardizare ale formularelor de nivel şcolar, adică Profesor şi Părinte, au fost divizate înunsprezece categorii de vârstă, începând cu vârsta de 5 ani şi până la 21 ani. Eşantioanele de standardizare aleformularului Adult (autoevaluare şi heteroevaluare) au fost divizate în şapte categorii de vârstă, începând cuvârsta de 16 şi până la 89 ani.




Construirea testului, adaptarea în România (VI)Gen: Eşantioanele de standardizare constau într-un număr egal de participan i de gen masculin şi feminin. De exemplu,pentru formularul Profesor/ Educator pentru copii mici-preşcolari, 218 dintre copiii evalua i au fost de gen masculin şitot 218 de gen feminin.

Etnie: Pentru fiecare eşantion de standardizare, propor iile de români, maghiari şi rromi au fost bazate aproximativ pepropor ia etnică a acestor grupuri etnice în popula ia României, în conformitate cu datele recensământului. În fiecaredin cele şase eşantioane de standardizare există aproximativ 87% români, 7% maghiari, 4-5% rromi şi 1-2% altena ionalită i.

Nivel de educa ie:stratificate în conformitate cu distribu ia în func ie de educa ie a populaţiei României. În cazul celor două eşantioane de adul i (autoevaluare şi heteroevaluare), nivelul educa ional intit a fost cel al persoanei evaluate. În cazul eşantioanelor de copii şi adolescen i evalua i de părin i, nivelul educa ional intit a fost cel al părintelui sau al persoanei care

a realizat evaluarea. În cazul eşantioanelor de copii şi adolescen i evalua i de profesor sau educator, nivelul educa ional nu a fost avut în vedere, căci pe deo parte educa ia profesorului (evaluatorului) nu ar fi fost relevantă, pe de altă parte educa ia părin ilor nu ar fi putut fi verificată şi demulte ori nu era cunoscută de profesorul sau educatorul care a oferit evaluarea.29% educa ie superioară, 6% educa ie postliceală de specialitate, 36% educa ie liceală, 19% educa ie profesională, 9% educa iegimnazială şi 1% educa ie primară sau fără vreo şcoală absolvită

Regiune geografică: România este divizată în 8 regiuni statistice: Nord-Est (Zona 1), Sud-Est (Zona 2), Sud (Zona 3),Vest (Zona 4), Nord-Vest (Zona 5), Nord (Zona 6), Centru (Zona 7) şi Bucureşti (Zona 8).

Numărul de participan i din fiecare regiune a fost propor ional cu procentajul popula iei generale în fiecare regiune.




Adaptarea și eșantionarea în România(VII)Dezvoltarea normelor

Calculul scorurilor brute pentru ariile de deprinderiCalculul scorurilor brute pentru fiecare scală=> mediile și dispersiile urmează pt. fiecare categorie devârstă progresia matematică așteptată, cu unele variaţii minore corectate ulterior prin smoothing (finisare)

Derivarea scorurilor scalate pentru ariile de deprinderiPentru fiecare categorie de vârstă, scorurilor brute medii au fost transformate în scoruri scalate cu omedie de 10 şi o abatere standard de 3.Această conversie a fost realizată asumând o distribu ie normală pentru toate scaleleScorurilor scalate care sunt echivalente pentru scorurile brute la nivel de arii de deprinderi sunt

prezentate în Tabelele din cadrul manualuluiDerivarea mediei de presupuneriPentru fiecare categorie de vârstă, numărul mediu de itemi presupuşi de evaluatori a fost calculat pentrufiecare abilitate

Derivarea scorului compozit pentru domeniile adaptativeAu fost calculate sumele scorurilor scalate la nivel de arii de abilitate, adică scorurile cumulate pentrufiecare domeniu adaptativPentru fiecare eşantion de standardizare, distribu ia sumelor scorurilor scalate a fost transformată pe bazaunei scale cu o medie de 100 şi o devia ie standard de 15.




Adaptarea și eșantionarea în România (VIII)Scorul compozit general adaptativ GAC pentru domeniile adaptative




Adaptarea și eșantionarea în România (IX)Derivarea GAC

Sumele scorurilor scalate pentru GAC au fost calculate prin însumarea fiecărui scor scalat(ajustat la vârstă) pentru ariile de deprinderi care contribuie la respectivul scor GAC.

Derivarea scorurilor pentru vârsta echivalentă la testABAS-II oferă scoruri de vârstă echivalente la test, pentru scorurile brute ale deprinderilor,pentru persoanele cu vârste cuprinse între 0-21 ani care sunt evaluate utilizându-se formularelepentru preşcolari sau pentru şcolari




Adaptarea și eșantionarea în România(VIII)realizată de:

Dragoș Iliescueste membru in ITC (International Test Comission) în calitate de Council, Chair ofResearch & Publication Committee, este doctor în psihologie și conferenţiar universitar în cadrul SNSPABucurești. Interesele sale gravitează în jurul cercetării aplicate și a psihodiagnosticului, cu trimitere spresfera psihologiei organizaţionale, dar și spre cea a psihologiei consumatorului și reclamei

Daniela Vercellinoeste doctor în psihologie și cadru didactic asociat în cadrul SNSPA București.Interesele sale gravitează în jurul psihodiagnosticului, cu aplicaţii în sfera psihologiei organizaţionale,dar și spre cea a eticii în domeniul resurselor umane.




8. Indicii psihometrici (I)

Proprietă ile statistice ale ABAS-IIdetermină gradul de încredere pe care psihologii îl pot avea în acurate ea scorurilor ob inute înurma administrării acestui instrument.proprietă ile psihometrice care sunt critice pentru interpretarea scorurilor sunt următoarele:

coeficientul de fidelitate,eroarea standard a măsurării,semnifica ia statistică a diferen elor dintre scoruri (valorile critice),frecven a diferen elor între scoruri (procentele din eşantionul normativ) şivaliditatea instrumentului.




Indicii psihometrici (II)Dovezi privind fidelitatea

Sunt tratate următoarele patru categorii de fidelitate: consisten a internă, fidelitatea test-retest, fidelitatea inter-evaluator şi consisten a inter-forme

Consisten a internăEstimările consisten ei interne sunt în mod obişnuit realizate prin intermediul coeficien ilor decorela ie, ce reflectă rela iile dintre scorurile derivate din itemi individuali sau subseturi deitemii individuali care compun un test, pe baza unei singure administrări a testului (AERA, APA,NCME, 1999).Pentru ABAS-II, a fost estimată folosindcoeficientul alpha pentru fiecare din cele şaseeşantioane de standardizare, în func ie de categoria de vârstăPer total, datele privind fidelitatea sugerează că scorurile scalate pentru abilită i, precum şipentru domeniile adaptative şi pentru scorurile GAC, reflectă ungrad ridicat de consisten ă internă şi că ABAS-II este un instrument fidel pentru evaluarea persoanelor cu niveluri diferite defunc ionare adaptative sau a persoanelor cu diagnostice clinice diferite




Indicii psihometrici (IIIa)Eroarea standard de măsurare

Eroarea standard de măsurare,SEM (Standard Error of Measurement ), oferă oestimare a cantită ii de eroare existente în scorul observat (măsurat) al uneipersoane. SEMeste invers rela ionată cu fidelitatea scalei. Prin urmare, o fidelitatemai mare înseamnă unSEM mai mic. UnSEM mai mic sporeşte încrederea pe careun clinician o poate avea în scorul observat al unui test.SEM este calculat cuajutorul următoarei formule:

În această formulă, SD este devia ia standard a scalei, iarr xx reprezintăcoeficientul de fidelitate al scalei.coeficien ii de fidelitate ABAS-II se încadrează în mod consistent într-un intervalplasat de la bine la excelent, pentru evaluarea tuturor persoanelor incluse în

eşantioanele de standardizare, fie acestea cu diferite niveluri adaptative sau cudiagnostice clinice diferite




Indicii psihometrici (IIIb)Fidelitatea test-retest

a fost investigată prin faptul că o parte din profesorii, educatorii, părin ii şi adul ii participan i lacercetare au fost ruga i să evalueze un copil, adult sau pe ei înşişi de două ori folosind acelaşiformular.spre exemplu: intervalul test-retest pentru formularul Profesor/Educator este cuprins între 2 zileşi 6 săptămâni, cu un interval mediu de retest de 13 zile şi o devia ie standard de 10 zile.eşantioanele pentru formularele Profesor/Educator şi Părinte/Îngrijitor au inclus 115 şi respectiv207 copii. Eşantioanele pentru formularele Profesor şi Părinte pentru copiii de vârstă şcolară auinclus 143 şi respectiv 104 copii. Cele două eşantioane pentru adul i au inclus 66 adul i(autoevaluare) şi 52 adul i (heteroevaluare).

a fost estimată folosind coeficientul de corela ie produs-moment al lui PearsonCoeficien ii de fidelitate test-retest ai GAC, în majoritate situaţi în jurul valorii .90, suntsimilari în toate cele şase eşantioane. Media scorurilor GAC dintre cele două administrări este, de asemenea, consistentă, mediascorurilor la retest fiind un pic mai mare decât a scorurilor ob inute la prima testare.Coeficien ii de fidelitate test-retest ai domeniilor adaptative se încadrează, în general, între.80 şi .90.

Coeficien ii de fidelitate test-retest ai ariilor de deprinderi sunt un pic mai mici, în general încadrându-se la nivelul valorilor de .70, .80 şi .90 la formele pentru copii mici şi preşcolarişi între .80 şi .90 la formele pentru şcolari şi adul i.




Indicii psihometrici (IV)Fidelitatea inter-evaluator

bazat pe corela iile dintre scorurile ob inute de la diferi i evaluatori (de exemplu, de la doiprofesori) care au evaluat aceeaşi persoană, folosind acelaşi formular

este posibil ca estimarea fidelită ii făcută prin această metodă să reflecte mai multe erori demăsurare decât cele două forme de fidelitate discutate anterior, din cauza surselor suplimentarede erori

de exemplu, erori datorate nivelului diferit de familiaritate existent între evaluatori şi persoana evaluatăsau evaluări efectuate în perioade uşor diferite




Indicii psihometrici (V)a fost evaluată utilizând cinci eşantioane.

1. Eşantionul pentruformularul Profesor/Educatora inclus 42 de copii, cu vârste cuprinse între 2 ani 0luni şi 5 ani 9 luni, fiecare evaluat de doi profesori sau de doi educatori.2. Eşantionul pentruformularul Părinte/Îngrijitora inclus 56 de copii, cu vârste cuprinse între 0 luni şi 5

ani 10 luni, fiecare fiind evaluat de doi părin i.3. Eşantionul pentruformularul Profesora inclus 84 de copii, cu vârste cuprinse între 5-18 ani, fiecarefiind evaluat de doi profesori; eşantionul pentru formularul Părinte a inclus 75 de copii, cu vârstecuprinse între 5-21 ani, fiecare fiind evaluat de doi părin i.4. Eşantionul pentruformularul Adulta inclus 52 adul i, fiecare fiind evaluat de al i doi evaluatori.5. Formularul de autoevaluare nu poate fi inclus în acest tip de analiză.

a fost estimată folosind coeficientul de corela ie produs-moment al lui Pearson și au fostobţinute valori bunePentru formularul Profesor/Educator, coeficientul de fidelitate inter-evaluator alGAC a fost .83Pentru formularul Profesor, coeficientul de fidelitate inter-evaluator alGAC a fost .90pentru elevii detoate vârstelePentru formularulPărinte/Îngrijitor, coeficientul de fidelitate inter-evaluator alGAC a fost .82Pentru formularulPărinte, coeficientul de fidelitate inter-evaluator alGAC a fost .91 pentru toate

grupele de vârstă combinate

Pentru valorile diferenţelor medii GAC dintre cei doi evaluatori, coeficienţii inter-evaluator pedomenii adaptative și pe arii de deprindere vă rugăm să consultaţi manualul.




Indicii psihometrici (VI)Fidelitatea inter-forme

Corela ii între evaluările unor evaluatori diferi i folosind forme diferiteConsisten a între evaluările profesorilor şi părin ilor privind copiii şi între autoevaluarea şi

heteroevaluarea adul ilor a fost estimată folosind coeficientul de corela ie produs-moment al luiPearson.Eşantioanele au cuprins 130 copii pentru formularele pentru copii mici şi preşcolari, 30 de copiipentru formularele pentru şcolari şi 105 participan i pentru formularele pentru adul i.Valorile obţinute sunt bune, pentru GAC înregistrându-se .68 (profesor/educator, părinte îngrijitor)Corela iile moderate şi mari dintre scorurilor părin ilor şi ale profesorilor atât pentru formularele decopii mici şi preşcolari, cât şi pentru formularele de şcolari sugerează o consecven ă considerabilă

între aceste tipuri de evaluatori, pentru copii.

Dovezi privind validitateaValiditatea se referă la măsura în care dovezile acumulate sus in interpretările scorurilor unui test, pentru scopulpropus de autori.Dovezile de validitate se regăsesc în general sub două forme, anume:

(a) teoria pe care se bazează testul şi(b) dovezile empirice care informează utilizatorul despre interpretările care pot fi date scorurilor testului (AERA et al., 1999).




Indicii psihometrici (VII)Con inutul testului

O analiză a con inutului testului trebuie să înceapă cu studierea itemilor testului

Teoria şi construc ia ABAS-II derivă din principiile AAMR (1992) conform cărora există zece deprinderi care suntimportante pentru func ionarea independentă şi cu succes a unei persoane

Cele mai recente linii directoare MMR (2002b), care specifică gruparea celor zece deprinderi în trei domeniiprincipale de comportament adaptativ, au stat de asemenea la baza structurii ABAS-II. ABAS-II se adresează atâtdeprinderilor specifice, cât şi domeniilor adaptative

Un fond ini ial de 1500 itemi a fost dezvoltat şi apoi analizat şi revizuit de către persoane care au cunoştin e înpsihologia dezvoltării, educa ie, dizabilită i intelectuale şi alte arii conexe

Selec ia finală a itemilor a fost ghidată de patru principii care au fost în totalitate întrunite:(1) măsurarea abilită ilor adaptative relevante practicii clinice şi din alte domenii;(2) asigurarea unui număr suficient de itemi pentru a oferi o măsurare amplă şi riguroasă a fiecărei deprinderi, fără însă a

ob ine un test prea lung (de exemplu, nu mai mul i itemi decât este necesar);(3) măsurarea unor comportamente care pot fi observate rapid; şi(4) asigurarea faptului că testul are calită ile psihometrice corespunzătoare.




Indicii psihometrici (VIII)Procesul de răspuns

Primul scop al acestui instrument de evaluare este descrierea cu acurate e a gradului în carepersoanele evaluate prezintă deprinderi adaptative normale.O descriere corectă a abilita ilor adaptative ale unei persoane este posibilă atunci când se ob in informa ii

pertinente de la doi sau mai mul i evaluatori, astfel încât să putem discerne dacă persoana evaluată arecomportamentul dorit şi îl afişează în două sau mai multe medii.

ABAS-II utilizează op iunea răspunsului în patru puncte, care permite evaluatorilor să indice:prezen a sau absen a comportamentelor evaluate,

frecven a (niciodată, uneori sau întotdeauna) acestora. În timpul standardizării, evaluatorii au fost ruga i să comenteze uşurin a cu care se completeazăformularele de evaluare.

Informa iile oferite de aceştia au indicat faptul că itemii sunt uşor de completat, op iunile de răspuns suntclare şi este foarte pu ină nevoie ca pentru itemi să se ghicească sau să se presupună.




Indicii psihometrici (IX)Structura internă

se regăsesc în gradul în care rela iile dintre itemii testului şi alte componente ale acestuia suntaliniate constructului care stă la baza testului şi pe care se bazează interpretările

AAMR (1992, 2002b) şi DSM-IV-TR au oferit structura internă teoretică a ABAS-IIConsisten a internă

se referă la rela iile dintre scorurile derivate din itemii individuali sau din subseturile de itemidin cadrul unui test, ca urmare a unei singure administrări a testului.toate scorurile ABAS-II indică o consisten ă internă considerabilă

Diferen e în func ie de categoria de vârstădeprinderile adaptative sunt dobândite în timpul dezvoltării unei persoane şi pot varia în func iede vârstă.

de exemplu, multe deprinderi sunt dobândite la începutul vie ii (de exemplu, legarea şireturilor) în timpce altele sunt dobândite mult mai târziu (de exemplu, eviden a contabilă a economiilor).

Intercorelaţii ale ariilor de deprinderi adaptativestructura teoretică a ABAS-II sugerează că deprinderile adaptative vor fi oarecum independente una decealaltă şi că vor avea intercorela ii de nivel redus şi moderattotuşi, se aşteaptă ca toate deprinderile adaptative să aibă o corela ie ridicată cu domeniul adaptativ dincare fac parte şi să aibă o corela ie puternică cu GACdatele provenind din intercorela iile scalelor ABAS-II sus in structura teoretică a testului




Indicii psihometrici (X)Structura factorială

analiza factorială: sunt utilizate tehnici statistice rafinate, care studiază rela iile dintreevaluările comportamentale ob inute la nivel de item sau de scală.

scopul analizei factoriale este reducerea unui set relativ mare de date la un număr redus defactori sau trăsături comune, care descriu cel mai bine calită ile măsurate de setul de date.numărul de factori identifica i depinde de dimensiunea şi de complexitatea datelor şi de gradul în care un test măsoară una sau mai multe trăsături (Anastasi & Urbina, 1997).bazele teoretice ale ABAS-II sus in că cele zece deprinderi reprezintă aspecte importante alecomportamentului adaptativ.

deşi se presupune că deprinderile sunt într-un oarecare mod independente una faţă de cealaltă,recenzii recente ale criteriilor AAMR (1992) pentru evaluarea dizabilită ilor intelectualesugerează că deprinderile pot fi grupate în trei domenii comportamentale, anume conceptual,social şi practic.Pe baza acestui fundament teoretic, au fost testate pentru ABAS-II două modele: atât modelul cuun factor, cât şi cel cu trei factori. Aceste două modele au fost comparate apoi cu un model fără

factori comuni (model nul). Este de aşteptat ca ambele modele să aibă o potrivire mult mai bunăcu datele decât modelul nul.date confirmă faptul că ABAS-II evaluează un singur factor, puternic şi unificat, al abilită ii adaptativemodelul cu trei factori are o potrivire mai bună cu datele, oferind sprijin empiric pentru existen a celortrei categorii postulate de AAMR








Administrarea, cotarea și interpretarea (I)ABAS pe scurt

ABAS-II este uşor de administrat şi de scorat.Evaluatorul poate să completeze formularele de evaluare independent sau, în cazul în care nu are deprinderilenecesare pentru a citi şi evalua itemii, o persoană instruită în acest scop îi poate administra ABAS-II citindu-i cuvoce tare.După ce a scorat un formular de evaluare, utilizatorul profesionist poate ob ine scoruri normate pentru ariile dedeprinderi, pentru domeniile adaptative şi pentru GAC (scorul total).

Factorii care privesc administrarea şi interpretareaprintre care selectarea evaluatorilor, stabilirea unei legături şi a comunicării cu aceştia, utilizarea altor persoanecalificate pentru administrarea şi scorarea testului, precum şi alte aspecte generale care in de utilizarea scalelorde evaluare a comportamentului.

Selectarea evaluatorilor pentru toate formularele, criterii:(a) contact frecvent cu persoana evaluată (de exemplu, aproape în fiecare zi);(b) contact de lungă durată (de exemplu, mai multe ore pentru fiecare contact);(c) contact recent (de exemplu, în ultimele 1-2 luni);(d) oportunită i de a observa varietatea de aptitudini care sunt măsurate prin ABAS-II.




Administrarea, cotarea și interpretarea (II)Rela ionarea şi comunicarea cu evaluatorii

Stabilirea şi men inerea unei legături şi a unei comunicării eficiente cu evaluatorii este esen ială pentru ob inereaunor rezultate valide.Administrarea ABAS-II implică de obicei o încercare de a determina dacă o persoană care a fost îndrumată pentru

evaluare prezintă un handicap sau o afec iune şi dacă necesită o interven ie anume, cum ar fi educa ie specială,reabilitare, tratament sau plasare într-un centru specializat.Utilizatorul profesionist ar trebui să încerce să diminueze anxietatea evaluatorului şi să-i ofere acestuia informa iicu privire la scopul evaluării, la confiden ialitatea acesteia, la modul în care rezultatele ar putea fi folositepentru a lua decizii cu privire la diagnosticul persoanei şi, de asemenea, la cine va avea acces la rezultate.

În cadrul manualului sunt discutate:

Scopul evaluăriiMotivul administrăriiAşteptări privind evaluatoriiExplicarea instruc iunilorRăspunsuri la întrebările evaluatoruluiCompletarea formularului de evaluare în afara cadrului controlat de examinatorEvaluatori multipli

Situaţia când un evaluator completează formulare de evaluare pentru mai mult de o persoană evaluată




Administrarea, cotarea și interpretarea (IIIa)Aspecte generale privind evaluarea psihologică pe bază de scale de evaluare

ABAS-II este proiectat pentru a evalua deprinderile adaptative cotidiene ale uneipersoane.Abordarea aleasă pentru acest instrument, anume aceea a scalelor de evaluare, aremulte avantaje în contextul evaluării deprinderilor adaptative:

prevede o evaluare amplă a numeroaselor abilită i adaptative,implică evaluatori relevan i în procesul de evaluare,ob ine informa ii din mai multe perspective şi surse de informa ii,se concentrează pe deprinderile adaptative care apar în situa ii de normalitate.

La finalizarea completării formularului se vor verifica:Completarea sec iunii de date demografice pe formularul de evaluareRăspunsurile la itemi şi înregistrarea acestor răspunsuriVerificarea completării formularului de evaluare




Administrarea, cotarea și interpretarea (IIIb)Scorarea

Pasul 1: Verifica i factorul presupunere

Pasul 2: Aduna i scorurile itemilor pentru fiecare arie de deprinderi pentru a ob inescorul brut al acelei ariiPasul 3: Transfera i scorurile brute ale ariilor de deprinderi pe pagina RezumatPasul 4: Ob ine i scorurile scalate pentru ariile de deprinderiPasul 5: Ob ine i scoruri standard pentru GAC şi pentru domeniile adaptative

Pasul 6: Reprezenta i grafic profilul scorurilor (op ional)Pasul 7: Identifica i punctele tari şi punctele slabe în ariile de deprinderi (op ional)Compara i scorurile scalate ale ariilor de deprinderi folosind media GACCompara i scorurile scalate ale ariilor de deprinderi folosind mediile domeniilorPasul 8: Compara i scorurile compozite ale domeniilor adaptative (op ional)Pasul 9: Ob ine i echivalentele în vârstă pentru scorurile brute ale ariilor dedeprinderi (op ional)




Administrarea, cotarea și interpretarea (IV)Concepte de interpretare, interpretări și intervenţii

1. Descrierea scorurilorPentru ariile de deprinderi, domeniile adaptative și GAC sunt furnizate scoruri scalate (scoruri brutetransformate în scoruri standard corectate în funcţie de vârstă)Acest tip de scor permite compararea deprinderilor adaptative ale fiecărei persoane cu alte persoane dinacelași grup de vârstă

2. Distribuţia scorurilor scalate ale ariilor de deprinderiPentru ariile de deprinderi distribuţia are o medie de 10 și o abatere de 3 => 10 = performanţa medie; 7 și13 = 1 SD (abatere de la medie); 4 și 16 = 2 SDAtenţie! Distribuţia scorurilor brute are o asimetrie datorată plafonului natural care e atins ca urmare acompetenţelor acumulate pe durata vieţii

Deşi în mod teoretic scorurile scalate minime şi maxime sunt de 1 şi de 19, cel mai mare scor scalat carepoate fi ob inut pentru a arie de deprinderi este de multe ori plasat sub 19, din cauza asimetrieidistribu ieiAsimetria este tipică pentru toate instrumentele de măsurare a abilită ilor adaptative, fiind ocaracteristică a fenomenului investigat

3. Distribuţia scorurilor standard pentru domeniile adaptative și GACpentru domeniile adaptative și GAC distribuţia are o medie de 100 și o abatere de 15 => 100 = performanţamedie; 85 și 115 = 1 SD (abatere de la medie); 70 și 130 = 2 SDDeşi, ȋ n general, fidelitatea scorurilor domeniilor adaptative şi GAC este foarte ridicată, capacitatea de adetermina diferen e ȋ ntre persoanele cu scoruri ridicate scade la scoruri care ating plafonul scalelor lortocmai pentru că scopul său nu este acela de a evalua talente sau deprinderi specializate, necesare ȋ nanumite medii sau ca răspuns la aşteptări sau cerin e neobişnuite sau la cerin e nivel înalt




Administrarea, cotarea și interpretarea (V)4. Centilele

Pentru domeniile adaptative și GAC sunt puse la dispoziţie și centile5. Vârsta echivalentă la test

Vârsta echivalentă la test reprezintă vârsta medie ȋ n ani şi luni căreia îi este caracteristic un anumit scorbrut.

De exemplu, pentru formularul Profesor, un scor brut de 49 pentru aria de deprinderi Comunicare corespunde unuiechivalent de vârstă de 5:8-5:11 (ceea ce înseamnă între 5 ani şi 8 luni şi 5 ani şi 11 luni).Aceasta înseamnă că un copil care ob ine acest scor brut func ionează la nivelul caracteristic al unui copil din intervalulde vârstă 5:8-5:11 pentru această arie de deprinderi.

Atenţie! Deciziile clinice despre echivalen a scorurilor ar trebui făcute plecând de la o trecere în revistă ascorurilor scalate ale persoanei şi nu ȋ n func ie de vârsta echivalentă la test, deoarece aceasta furnizeazăfoarte pu ină informa ie despre pozi ia unei persoane fa ă de alte persoane de aceeaşi vârstă.

Un copil cu vârsta de 9 ani care ob ine un scor de vârstă echivalentă la test 7:4-7:7 poate sau nu să se afle ȋ n intervalulde deprinderi medii, ȋ n compara ie cu un alt copil de 9 ani. Această vârstă echivalentă la test indică doar faptul căperforman a acelui copil este cea obişnuită pentru vârsta 7:4-7:7. Nu indică dacă acest scor este neobişnuit de scăzutpentru un copil de 9 ani.

6. Eroarea standard de măsurare şi intervalul de încrederePutem estima cu mai mare acurate e scorul real al unei persoane prin stabilirea unui interval de scoruri ȋ njurul celui observat.Eroarea standard de măsurare (SEM) este folosită pentru a calcula intervalul de încredere, care esteintervalul de scoruri din jurul scorului observat, ȋ n cadrul căruia se poate afla scorul real al persoanei.Intervalul de încredere furnizează un mijloc facil de exprimare a preciziei scorurilor unui test.




Administrarea, cotarea și interpretarea (VI)7. Clasificări descriptive

Scorul GAC şi scorurile domeniilor adaptative pot fi caracterizate ca fiind plasate la un anumit nivel deperforman ă (de exemplu Foarte ridicat, Superior, Peste medie, Mediu, Sub medie, Inferior şi Foarte scăzut).Scorurile scalate pentru fiecare din ariile de deprinderi pot fi caracterizate ca aflându-se ȋ ntre niveluri de

performan ă Superior, Peste medie, Mediu, Sub medie, Inferior şi Foarte scăzut.Din punct de vedere clinic, nivelul de performan ă este important pentru stabilirea prezen ei şi severită ii unuideficit sau handicap, sau pentru stabilirea prezen ei unui punct puternic.

Interpretarea scorurilor:1. Verificarea administrării şi a scorării formularelor de evaluare

Răspunsurile la întrebările evaluatorilor

Luarea în considerare a răspunsurilorVerificarea acurate ei datelorRezolvarea datelor conflictualeLuarea în considerare a informa iilor din surse adi ionale

2. Interpretarea GACreprezintă o estimare cuprinzătoare şi globală a func ionării adaptative a unei persoane:Ion a obţinut un scor GAC de ___. Scorul său real este posibil să se găsească ȋ ntre ___ şi ___, cu o încredere de ___%. Atuncicând este comparat cu alte persoane de aceeaşi vârstă, Ion funcţionează ȋ n prezent la centila ___ şi nivelul total alcomportamentului adaptativ poate fi descris ca fiind ȋ n intervalul ___

Ȋ n general, acest indice furnizează cea mai completă măsură a comportamentului adaptativ al unei persoane şi este probabil săfie cea mai fidelă şi reală estimare a func ionării adaptative globale.Totuşi, GAC nu poate reflecta cu acurate e func ionarea adaptativă totală a unei persoane dacă scorurile scalate ale ariiloradaptative variază ȋ n mod considerabil








Administrarea, cotarea și interpretarea (IX)UTILIZAREA SCORURILOR ABAS-II ÎN EVALUĂRI CUPRINZĂTOARE

Trece i în revistă şi alte evaluări, istoricul personal şi calită ile personale În elege i natura şi nevoile mediului unei persoane

Evita i ca diagnosticul să se bazeze numai pe profilurile ABAS-II

UTILIZAREA INFORMAŢIILOR PROVENITE DIN ABAS-II ÎN PLANIFICAREA INTE În planificarea programelor de interven ie sunt utilizaţi: itemii, ariile de deprinderi și domeniileadaptative

RECOMANDĂRILE PRIVIND PLANIFICAREA ŞI MONITORIZAREA INTERVENŢIILPasul 1: Identificarea nivelului de deprinderi necesar pentru mediul curent al persoanei saupentru mediul în care va trăi în viitor, inclusiv a tipului de sprijin necesar să îi fie oferitPasul 2: Identificarea ariilor în care la acest moment există puncte tari şi puncte slabe, în raportcu cerin ele mediuluiPasul 3: Identificarea şi prioritizarea obiectivelor de interven ie bazate pe discrepan ele dintrenevoile mediului şi deprinderile personalePasul 4: Implementarea interven iilor pentru a atinge obiective specificePasul 5: Monitorizarea implementării şi eficien ei interven iilor




Administrarea, cotarea și interpretarea (X)Studiu de caz: adult de 29 de ani, cu dizabilită i intelectuale

Raport psihologicNume:Cristian Ionescu

Părin i:Ion şi Carina Ionescu Data evaluării:1999/10/24

Data naşterii: 1970/4/17Vârsta:29:6

Surse de informaţii ABAS-II (Sistemul de Evaluare a Comportamentului Adaptativ, Ediţia a a doua)Ghidul pentru evaluarea comportamentelor din timpul sesiunii de testare

Testul Matricilor Analogice, Forma scurtă Scala de Inteligenţă Stanford-Binet, Ediţia a patraWide Range Achievement Test, Ediţia a treiaRapoarte şcolare

InterviuriDl. şi Dna. IonescuCristian Ionescu




Administrarea, cotarea și interpretarea (XI) Motivul evaluăriirecomandat pentru testare psihologică, având scopul de a în elege mai bine nivelul său actual de realizare, precumdezvoltarea sa intelectuală şi adaptativă.Părin ii, împreună cu personalul unui centru regional care furnizează asisten ă pentru adul ii cu dizabilită i intelectuale,

au solicitat date actualizate de evaluare, acestea fiind necesare în vederea dezvoltării unui program de interven iemenit să sporească independen a lui Cristian.Rela ia psihologică a fost stabilită şi men inută cu Cristian şi părin ii lui în timpul unei vizite acasă la ei. Ei au datinforma ii în mod deschis şi prietenos.

În ziua următoare, atunci când Cristian a fost testat, rela ia psihologică a fost din nou stabilită şi între inută cu uşurin ă.

Informaţii generaleDoamna Ionescu nu a raportat complica ii prenatale, perinatale sau postnatale asociate sarcinii ei cu Cristian.La vârsta de aproximativ 6 luni Cristian părea să aibă „pusee” care au fost diagnosticate, în parte printr-un EEGanormal, drept convulsii.

În acelaşi timp, Cristian a fost diagnosticat cu hemofilie şi a luat mai multe medicamente în încercarea de a controlaconvulsiile.Părin ii lui au men ionat faptul că au fost supra-protectori, de când au aflat de aceste probleme la vârsta de 6 luni.

Cristian este singurul lor copil.La vârsta de 4 ani, Cristian a fost înscris la o grădini ă privată. Părin ii au fost lăsa i să creadă că dezvoltarea lui eranormală la acea dată.La vârsta de 5 ani, Cristian a intrat într-o grădini ă publică, a fost testat şi inclus într-un program special de educa iepentru copiii cu decalaje în dezvoltare.




Administrarea, cotarea și interpretarea (XII)La 6 ani, Cristian a început clasa întâi şi a avut cele mai multe cursuri în tipul de învă ământ special, cu câtevaexperien e de educa ie normală. A repetat clasa întâi.

La vârsta de 7 ani, Cristian s-a îmbolnăvit de HIV în timp ce a beneficiat de o transfuzie şi a fost tratat cu AZT. După ceau aflat despre HIV, părin ii au întrerupt frecventarea şcolii şi au limitat interac iunile lui cu alte persoane, de teamă căCristian va fi respins. Cristian a primit educa ie la domiciliu, cu ajutor din partea inspectoratului şcolar local. Părin ii i-au explicat lui Cristian că este special din cauza crizelor şi va fi inut acasă.

Într-o zi obişnuită, Cristian se trezeşte aproximativ la ora 10:00, mănâncă micul dejun şi se uită la "Pre ul este corect".Urmăreşte la prânz ştirile şi informa iile despre vreme şi mănâncă din nou. Dna. Ionescu îl duce pe Cristian la terapiefizică mar ea şi joia. După terapie, de obicei fac cumpărături şi mânâncă în oraş. Serile sunt de obicei petrecute acasă,jucându-se la Nintendo. Cristian face baie la 10:30 seara. Ora de culcare variază în func ie de programul tatălui, cel maitârziu 2:00, atunci când acesta se întoarce de la serviciu târziu. Cristian ia medicamente de cinci ori pe zi.

Cristian nu are rela ii de prietenie cu alte persoane de vârsta lui, fie acestea permanente sau regulate. Copiii prietenilorvin la Cristian acasă la evenimente. De asemenea, un băiat de 13 ani, care locuieşte în apropiere, îl vizitează pe Cristianocazional. Cristian are unele contacte cu persoane de vârstă similară, prin faptul că participă la jocurile de fotballocale, organizate de liceul din localitatea apropiată în fiecare toamnă. Cu toate acestea, nici una din aceste rela ii nupoate fi considerată o prietenie puternică şi statornică.




Administrarea, cotarea și interpretarea (XIII)Rezultatele testelor

Abilită i intelectuale:Per total, capacitatea intelectuală a lui Cristian, aşa cum a fost aceasta evaluată prin SB-IV (Thomdike, Hagen şi

Sattler, 1986) se află la prima centilă, cu un scor scalat de 40.Scorurile lui scalate sunt:54 pentru Ra ionament abstract,50 pentru Memorie pe termen scurt,44 pentru Ra ionament verbal şi42 pentru Ra ionament cantitativ.Nu există diferen e semnificative între aceste scoruri.

Scorurile, în general, sunt similare cu cele ale copiilor cu dezvoltare medie, în intervalul de la 4:6-7 ani.Păstrarea pe termen scurt a informa iilor prezentate vizual constituie un punct tare. Aten ia pe termen scurtpentru informa iile auditive constituie un punct slab.Având în vedere punctele tari aparente ale lui Cristian în prelucrarea informa iilor vizuale, a fost administratTestul Matricilor Analogice, Forma scurtă (Naglieri, 1985). Acesta evaluează abilită ile intelectuale de tipulprocesării vizuale. Scorul pentru acest test este plasat la prima centilă, fiind în concordan ă cu rezultatul SB-IV(Thorndike, Hagen şi Sattler, 1986).

Achizi ii:Achizi iile măsurate prinWide Range Achievement Test (Wilkinson, 1993), sunt în concordan ă cu abilită ile sale intelectuale.

Scorurile standard sunt de:54 pentru Ortografie,52 pentru Citire şimai mic de 46 pentru Matematică. Toate scorurile se află la prima centilă.




Administrarea, cotarea și interpretarea (XIV)Comportamente şi deprinderi adaptative:

Deprinderile adaptative au fost evaluate cu ajutorul ABAS-II, Formularul pentru Adult.Dna. Ionescu a fost evaluatorulGAC şi scorurile Conceptual, Practic şi Social sunt la prima centilă şi sunt ȋ n concordan ă cu scorul ob inut latestul de inteligen ă.Datele sus in în continuare un diagnostic de dizabilită i intelectuale. Deprinderile adaptative se situează înintervalul Foarte scăzut. Profilul este plat, nu au existat diferen e semnificative între scoruri.




Administrarea, cotarea și interpretarea (XV)Intervenţii

În timpul discu iei profilului lui Cristian, domnul şi doamna Ionescu au recunoscut că dorin a lorde a proteja şi oferi sprijin pentru nevoile zilnice ale lui Cristian, alături de dorin a de arestric iona interac iunile lui sociale, au dus la dezvoltarea scăzută a abilită ilor sale adaptative.Deşi suspectau acest lucru înainte de evaluare, datele ABAS-II le-au confirmat acest lucru şi i-aumotivat să se implice ȋ ntr-un plan de interven ie care să conducă la creşterea independen eibăiatului.

O întâlnire cu personalul de la centrul regional de resurse i-a ajutat să identifice obiectivelespecifice pe termen lung ale interven iei. Cel mai important obiectiv a fost acela de a-l pregătipe Cristian pentru a munci şi a trăi într-o unitate de îngrijire, după ce părin ii săi nu vor mai fi înmăsură să aibă grijă de el. Personalul centrului a fost de acord ca el să participe la un programzilnic care se concentrează pe utilizarea resurselor comunită ii şi pe dezvoltarea de abilită i decomunicare şi sociale, într-un context de muncă.

În cadrul manualului se regăsesc studii de caz pe diverse tematici: tulburare pervazivă dedezvoltare, tulburare autistă, evaluare pentru servicii asociate cu un diagnostic de dizabilitateintelectuală, traumatism cerebral, debut întârziat al bolii Alzheimer






Etică (II)Condiţii de utilizare a instrumentelorExtras din codul deontologic elaborat de COPSI:

Art. XIII.2. Psihologii vor utiliza (administra, scora, interpreta) metodele șitehnicile de evaluare în stricta conformitate cu normele instituite în acestsens de Colegiu.Psihologii vor respecta de asemenea legislaţia în vigoare cu privire ladrepturile de autor și de proprietate intelectuală pentru instrumentelede evaluare folosite.




10. Bibliografie1. Harrison, P.L., Ph.D., Oakland, T., Ph.D., adaptat în România deDragoș IliescușiDaniela Vercellino (2012). Adaptive Behavior Assessment System Second Edition – manual( ABAS-II Sistemul de evaluare a comportamentului adaptativ ). Manual tehnic. București:

O.S. România.2. American Association on Mental Retardation. (2002b).Mental retardation: Definition,classification, and systems of support. Washington, DC: Author

3. Harrison, E L. (1990), Mental retardation, adaptive behavior assessment, and giftedness.

In A. S. Kaufman (Ed.), Assessing adolescent and adult intelligence (pp. 533-585). Boston:Allyn and Bacon.

4. Seltzer, G. B. (1997). Adult assessment: The case for functional assessment. In R, L.Taylor (Ed.), Assessment of individuals with mental retardation (pp. 201-225), San Diego,CA: Singular Publishing Group.

5. Glutting, J. J., & Oakland, T. D. (1993).Guide to the assessment of test sessionbehaviors for theWISG-III and W1AT: Manual. San Antonio, TX: The PsychologicalCorporation.

Documents

ABAS Prezentare