CONST. L. H R I S T E A L. S. P ~ ~ D U R E A N Membru de onoare

a\ Asociatiei Crescltorilor de Albirle din R.S. Romania

V O L U M U L I 1 d e la litera M la Z

E D I T U R A A G R O - S I L V I C A B U C U R E S T I 1 9 6 7

C U P R I N S U L

ardcsr$ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .. . . . . . . MAGNETUL DE APA . . . . . . . . . . . . . . . . . . MASCA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Y ATACIUNEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . MATCA .............................. Pregdtirea ~i construirea botcibr .... Oul. larva. nimfa f i matca noult .... Caractere mrfologice qi fiziologice a&

mlttcii faM de albine ............ Diverse manifestltri de co mportare a

mdteii On colonie ................ Atacul botcilor .................. Semnalele emise sau ctntecul milt-

........................ cilor Lupta fntre m5tci in scopul selectio-

...................... nilrii lor fmperecherea ?i fecundarea mdtcii .... Aglomerilrile de trfntori (L . P 3 d u-

r e a n ) ...................... Nurnarul de trtntori necesari pentru

tmperecherea mgtcii ............ Fecundarea artificiatd ............ Producerea trlntorilor ............ Tehnica fecundgrii artificiale ...... Viap mcZtcii On stup ............ Pierderea capaciMfii de ouat ........ Centrolul ouatului ................ Mowtea rndteilor .................. Creplcr~a g i selecfia mdtcilor ........

Ameliorarea albinei locale ........ Criteriile de selectie privind colonia

(L . P i l d u r e a n ) ............ Productivitatea (L . P 5 d u r e a n) Hitrnicia (L . P it d u r e a n) .... Activitatea de zbor (L . P i5 d u-

r e a n ) ...................... Rezistenta la intemperii (L . P S-

d u r e a n ) .................. Adaptabilitatea (L . P il d u r e a n) Lipsa unei predispozitii spre roire

(L . P 5 d u r e a n ) .......... S5 aiba un caracter linijtit (L . P 5-

d u r e a n ) .................... Si5 ierneze bine (L . P i5 d u r e a n) Productia de cear5 ................ Longevitatea .................... 0 bun5 dezvoltare corporal& ....... Rezistenta la boli ~i ap&rarea fm-

potriva d5uniXtorilor ............ Criteriile de selec~ie privitoare la

mated ........................ .............. 0 mare prolificitate

Inceperea devreme a ouatului ...... ...... Utilizarea maxim& a cuibului

Temperamentul neimpresionabil .... Vitalitatea deosebitil a mittcilor Selectia individualdl (L . P il d u r e a n) Tehnica creglerii naturale dirijaUt a

. . . . botcilor precurn ~i altoirea lor

A.B.C .... APICOL -

3Iatoda I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... hIetodanI1-a(L. P ;i d u r e a n)

........... 3Ietoda dr. Miller (111). Metoda Alley ( IV) . . . . . . . . . . . . . . . . 3Ietoda Caillas (V) . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . 3Ietoda Polonezri (VI) . . . . . . . . . Altoirea botcilor naturale.

. . . . . . Pdstrarea botcilor disponibile. . Cresteren miitcilor i n botci artificiale

. . . . . . . . . . d in colonii orfanizate ............ hIetoda Doolittle-Pratl

hletoda W. Coffey . . . . . . . . . . . . . . . . ................ AIetoda lleyrand

3Ietoda Iiomanescu (L. Pridurean) . . 3 I ~ t o d n R . Jordan-Volosyevici..

.\Irtoda .roe Smith . . . . . . . . . . . . . . 3l~locla cre?terii artificiale de milci

far: orfanizarea coloniei crescatoare 3Ietoda creqterii mtitcilor direct din

011 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Izolarea botcilor i n colivii de protec,tie l'olosirea botcilor ................ Fortraarea nucleelor vremelnice pentrzt

. . . . . . . . . . irnperecherea miitcilor ........ Nucleele vremelnice mari

................ Xucleele mijlocii .................. Nucleele mici

Nuclee pitice, nucleoli, micro-nuclee, .............. sau micro-stupugori .............. Popularea nucleelor

f n~~erecherea mcitcilor d i n nuclee vre- rnelnice, s t u p y o r i de imperechere

............ sau micro-stupu~ori .............. 17erificarea mcitcilor

................ Marcarea mritcilor f nlocztirea miitcilor ................

................ inlocliirea linigtitg Irl troducerea mci tcilor noi .......... Introducerea sub form5 de botc3

...................... cgpgcitri .... Introducerea mritcilor virgine

Introducerea mritcilor imperecheate Jletodele directe .............. hIetode indirecte .............. Metode mixte ................ hIetoda cu Regina1 (L. P a d u- r e a n ) ........................

.6 CUPRINSUL --

. . . . . . . . . . . . . . Respingcrea m5tcii . . . . . . Iernarea rndtcilor dispnn i b i l ~

Icrnarca 1nZtcilor intr-un corp a1 stupulrli multietajai. (1,. I' 5 d 11- r c a n) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Iernarea matcilor in nuclccr mij- locii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Icrnarea in nuclpt3 miri de impere- . . . . . . . . . . . . . . . . . . chere tip Fota

Iernarea inZlcilor in afara gl~emu- lui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

~ l . 4 ' l ' l ~ R . \ ~ 1 ' O I ~ U J ~ . . . . . ) l . \L.RIXIO .IN:\ . . . . . . . l i 0 S \ . . . . . . . . . . ~ l l ~ ~ I I l ~ I N ~ ~ FIt~ir.rsA . . . . . . . . . . . . . l : I . O o I ' l I . . . . . . . . . llIcO%1.:l.l; . . . . . . . . . \ I IEKE.\ . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . Cornpozi!ia mierii illierea extrafloralri . . . . . . . . . . . . . . Mierea de ntanri (L. PAdurean) . . . . Grarzularea salt cristrrlizrrrea rnierii

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . lichide Yrevenirea crisfaliziirii nzierii. . . . . . Grrtbirea cristaliziirii mier i i . . . . . . . . . . Lichefierea mierii grartulate . . . . . . . . Mierea cristnlizatri i n fuguri ;i folosiren

ucestora . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Jlierea fernten tale . . . . . . . . . . . . . . . . hfiere toxicd . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Recol tarea nl ierii lichirle . . . . . . . . . . Ridicarea magazinelor de recoltz.. . .

. . Evacuarea automata a alhinelor.. DescEIpacirea, extractia mierii si reage-

zarea magazincblor cu rame extrase . . . . . . . . . . . . Extractia de noapte. .

. . Filtrarea gi sedimentarea mieri i . . Maturarea, limpezirea ~i filtrarea

. . . . . . . . . . . . . . . . . . mierii lichide Metoda canadian: de maturare a mie-

rii (L . PBdurean). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Mierea in faguri

. . . . . . . . . . . . . . . . Mierea i n secfiuni . . . . . . Mierea ;i irzdustrializarea e i . .

. . . . . . . . . . . Mierea qi falsificarea e i . .... jllierea ca aliment ;i medicament

A.B.C .... APICOL

S ! \ P I I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . SAI

A.B.C .... APICOL 8 CUPRINSUL

Obfinerea propolisului en cantiliZii mari ~i phtrarea lui ............

Piistrarea propolisului ............ Folosirea propolisului i n medicind P U I E T .................................... Puiet bolnav ....................

...................... Puiet rdcit Puiet intosicat .................. Puiet En descompunere ............ Puiet pdrb i t sau f&rnind ..........

.................... Puiet sufocat Puiet vdros .......................

P U N T E A - R E P E R . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . P r j R I C I D E F R U N Z E . Pslyllidae . V.n.

Lecaniile qi ~ a c h n i d e l e ..........

RACHITICA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . R A C N I U L D E I \ I IERE . . . . . . . . . . . . . . . . R.431A C L A D I T O A R E . . . . . . . . . . . . . . . . R.4JIA Dl? M h S U R A T . . . . . . . . . . . . . . . . R.AJIA D E O U A T . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . R A J l A P E N T R U P ~ S T R A R E A COLIVII-

L O R CU I I A T C I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . R A P I T A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . R A S E L E D E A L B I N E V.n. Albina .... R E A U N V R R . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . R E G I N A L . . . . . . . . . . . . R E G I S T R E L E S T U P I N E I

R O A B X ROINITA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . R O I U L $I R O I R E A . . . . . . . . . . . . . . . . Etapele progresive ale roitului Entr-o

........................ colonie Semnele exterioare ale roitului ...... Aparitia roiului ( L . P 3 d u r e a n)

. . . . . . . . . . . . . . . . Capturea roiului ........ Introducerea roiului i n stup

.......... Unirea roiurilor mai mici Despcirtirea roiurilor unite En zbor .. Identificarea roiului din colonia de

origine ...................... ........ Situatia i n stupul mamd roil

A ~ z a r e a roiului primar i n stupind Prevenirea roitului .............. Roirea arlificiald . Bazele practice $i

teoretice pentru formarea de roiuri ............ (L . P g d u r e a n )

Diverse metodepentru formare a roiurilor artificiale ....................

. . . . . . . . . . . . . . Roirea prin stolonare Roirea prinyretragerea din stup a nu-

cleului ajutgtor . . . . . . . . . . . . . . . . Roirea prin deplasare sau mutatie . .

.............. Roirea prin divizare Roiuri de productie prin scuturare ..

........ Roirea artificial3 intensiv5 Pgrssirea completg a locuintei sub

.................... form% de roi Roirea prin extrac!ii . V.n. Expedierea

.................... albinelor Roireaprovizorie . V . n . Tehnica apicold,

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1una:mai

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . R O O T A.I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ROSTOGOT

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ROZETA

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . SALCIE SALCIMUL ALE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . SALCrnlUL Cr.4LBES . . . . . . . . . . . . . . . . . . SALCIMUL P I T I C . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . S A L T E A U A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . S A R E A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . SCAIUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . s c A r u g u r , ... SCAUNUL D E L C C R U TS STUPIK.4 . . S C U R T I S T O R I C . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . S E L E C T I A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . SEPIIRATORUL-DGBI. U . . . . . . . . . . . . . . . . SEP'TICEJII:\ A1.EISEl.OR . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . S I R O P S O I A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. ...........

. . . . . . . . . . . . . . . . S O R G U L Z.IFIAR.\'T S P A R C E T A . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . S T E T O S C O P . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . S T U P Carackristicile unui stup bun .... Materiale folosite la construirea slupilor Principii generule de construire a

...................... stupilor . . . . . . . . . . . . . . Stupul multietajat

. . . . . . . . . . . . . . . . Stupul R A 1001 . . . . . . . . . . . . Stupul vertical dublu

Stupul orizonlal ................ S T U P U L D E C O N T R O L . . . . . . . . . . . . S T U P U S O R U L S A U X U C L E U L D E TIT-

PICRECHERE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . S T U P U $ O R U L ROBIAlrJESC D E f M P E -

R E C H E R E . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

A.B.C .... APICOL 9 CUPRINSUL

FTYPUL DE OBSERYATIE . . . . . . . . . . STUPUL PRESAT . . . . . . . . . . . . . . . . . . STUPUL PEPINIER . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . STUPINA Planul stupinei .................. STUPINA NOBILA ........................ STUPINA INCHISA ........................ EURSTANTA DE MATCX SINTETICA .... SU CELUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . SKLFUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . SULFINA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . SUPORTUL MORIL . . . . . . . . . . . . . . . . SUPORT BOTCX . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . SWAJI3IERDABI J.4K OLANDET . . . . . . . .

TALPA GISTEI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . TEHNICA APICOLA (AIemenlo apicol) . . . . Comportarea stuparului fafci de albine Programarea lucrlirilor ............ Executurea lucrdrilor ............ Identificarea mdtcii unei colonii . . LUNA AUGUST . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Plorn meliferd d in august ........

............ Lotul apicol semincer Recolturea polenului de la porumbul

furajer ...................... Reactivarea nucleelor .............. Culesul mierii de man6 ............ Controlul cantitaliv gi calitativ . a1

rezervelor . de hranci ............ Hrciniri masive de completarea rezervelor Deschiderea urdinigului de iarnd ...... Reinnoirea mdicilor .............. Alegerea nuckelor ajuldtoare ........ Cresterea tirzie de mdtci ............ Reactivarea ouatului .............. Cbldura In cuib .................. Hrcinirea de stimulure ............ Adaosul m e d i c w n t o s contra nosemei Trierea fagurilor ................. Sulfurarea fagurilor p q i la piistrare Procurarea fagurilor artificiali .... Ridicarea magazinelor de recolld ....

I d U S A SEPTEMBRIE . . . . . . . . . . . . . . . . Impulsionarea crqterii de puiet ...... Cubsul de miere in regiuni viticole .. Extracfia mierii .................. Furt@agul ........................ Adunarea materialelor necesare pentru

iernarea stupilor ................ Prepararea hidromelu lui ............ Plecarea prigorilor ................ LUNA OCTOliBRIE . . . . . . . . . . . . . . Tratamentul contra pciduchilor ...... Contopirea roilor artificiali ajutcitori g i

temporari .................... f nldturarea goarecilor ............ Reviziuirea exterioard a stupilor .... Precizarea spajiului din stup necesar

pentru ghem .................. OrEnduirea hranei p i a cuibului de iarnci Pcistrarea fagurilor cu piisturd gi miere OrEnduirea nucleelor pentru iernat .... Alegerea coloniei paterne .......... Pregcitirea viitoarelor controale de

iarnci ........................ Confeclionarea materiaklor de protec-

tie .......................... Reducerea coloniilor pentru iernare la

mdrimea de nuclee .............. LUNA WOIEBIBRIE . . . . . . . . . . . . . . . . Zborul forJat tardiv de toarnnd ...... Orinduirea exterioard a stupilor ...... Ortnduirea adcipostului de iernat ...... Agezmea stupilor On cojoc individual Alegerea unei colonii puternice ...... fnsiimtnfari de toarnna f n lotul apicol LUNA DECEMBRIE . . . . . . . . . . . . . . . . . .

................ Controlul stupilor Preschimbarea albinelor Embatrtnite Linigtea deplind En stupinil ........ fncheierea socotelilor stupinei ......

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . LUNA IANUARIE Salvarea coloniilor muribunde-infome-

tale .......................... Observafii Enscrise En registrul de p w -

.................. tizi a1 stupinei Apare puiet nou gi albind ttnifrd En

cuib ........................

A.B.C .... APICOL 10 CUPRINSUL

Schimarea saltelutelor umede ........ Neutralizarea efectelor nocive ale nzie-

ri i de manci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Extragerea pdsturii d i n fagurii vechi

si negri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Prelucrurea la rece a fagurilor. reforti?cc!i

. . . . . . . . . . . . . . . . . . Lucra'ri curente LUNA 1 ~ E B R C ; l R I T ; . . . . . . . . . . . . . . . .

Curdtarea vetrei slupinei . . . . . . . . . . Izolarea ezterioard a stupilor . . . . . . . . Alimentarea cu apd En s tupi ........ Retragerea cartonului de pe fundul

s tupului ........................ Consumul de hrand .............. Stimularea t impurie a coloniilor .... Stimulare mecanicd ................ Lucric'ri curente .................. LCXA X 4 R T I E . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

.......... Calendarul tnfloririlor Cunoqterea coloniilor dupd aspect .... Controlul sumar .................. Revizia de fond .................. Pndreptarea situafiilor critice ...... Ccldura i n cuib .................. Mitsuri sanitare veterinare .......... Analiza de laborator ............ Cintarul de control ................ Rezerve mari de hrand ............ jntcirirea nucleelor ajutittoare ........ Transvazarea coloniilor ............

...... Refacerea t impurie a nucleelor ................ Culesul d i n martie

Observatii privitoare la arneliorarea al- .................. binelor locale

. fngrijirea coloniei paterne pentru En-

mulfirea trtntorilor selecfionafi .... Lotul apicol .................... I.UNA APRILIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Flora meliferd .................. Introducerea ramelor cldditoare ......

........ Formarea rezervei de polen Rifsptndirea en prisacd a trtntorilor se-

lecf ionat i .................... Pregdtirea fagurilor de trlntori pentru

.............. coloniile paterne

Cldditul fdgura,silor pentrrr viitoarea crestere de rndtci d i n oud. dupd me- toda S m i t h . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Cldditul fagurilor pentrlc ntagazinele de recoltd ~i cuib . . . . . . . . . . . . . .

Intensificarea cldditului . . . . . . . . . . Primul transport i n pastoral . . . . . . Extinderea coloniilor cu do~rci nzdtci .. Ldrgirea cuibului . . . . . . . . . . . . . . . . fnlocuirea nz.citcilor necorespunziitoare Cresterea timpurie de nzdtci ........ Formarea rezervei mari de faguri cu

prislurd ........................ Hric'nirea de stimulare . . . . . . . . . . . . . . Hrcinirea afard. En naturii. cu polen .. Echilibrarea coloniilor slabe ...... Mitsuri de prevenire a intozicatiei albinelor ........................ fntdrirea roiurilor temporare ...... Realizarea marii rezerve de albind

zburdtoare .................. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . LUN;\ MA1

.................. Flora meliferd ................ Cregterea mdtcilor

.......... Fenomene meteorologice

. . . . . . . . . . fngrijirea lotului apicol . . . . . . . . . . . . . . . . . . Sosesc prigoriile

. . . . . . . . . . . . Folosirea roiului stolon . . . . . . . . . . . . . . Prevenirea roitului

Pregdtiri i n ~ r e a j m a culesului mare . ........ fngriidirea oztatului nzcitcii

Crearea de spafiu pentru inarele cules . . . . . . . . . . . . fdrd EngrMirea ma'tcii

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 Metoda Miller . . . . . . . . . . . 2 Metoda lui Robinson . . . . . . . . . . . 3 Metoda lui John Long

4 . Metoda formRrii coloniei de strtn- sur5 pentru realizarea marii pro- ductii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . 5 Metoda Snellgrove Valorificarea energiei de lucru a albi-

. . . . . . . . nelor care au roil natural . . . . . . Intensificarea zborului la cules

fnlocuirea automatd a mctcii i n t i r n p u ~ culesului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

........ Prevenirea blocdrii cuibului Formarea rezervei de fag& cu miere

A.B.C .... APICOL 11 CUPRINSUL

pentru toamnd ................ Valorificarea mierei prin secfiuni . . Extracfia mierei din luna mai ......

...... Formarea de nuclee ajutdtoare Stimularea mdtcilor ..............

...... Valorificarea albinei de prisos fnfiinfarea de colonii noi .......... LUNILE IUNIE-IL-LIE . . . . . . . . . . . . Flora meliferd ..... ; .............. Lotul apicol .................... Transportul la floarea soarelui ......... Apdrarea coloniilor de excesul cdldurii a . La stupii de tip vertical ........ b . Aerisirea stupilor orizontali . . . . . .

...... Schimbarea anuald a mdtcilor Colecturea polenului de porumb ...... Lupla contra parazifilor gi ddundtori-

lor .......................... Valorificarea coloniilor ce urmeazd sd

fie desfiintate ................ .. . . Completarea rezeroelor de hrand

C u h u l gi depozitarea separatd a mierei ...................... de mand

fntdrirea nucleelor ajutdtoare ........ Recoltarea l&pt+orului de mated ....

................ Controlul stupilor

................ Lucrdri curenle . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . TEIUL

TORAXOMETRD . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . TOXICOZA

Zntoxicafii alimentare ............ Zntoxicafii rnedicamentoase .......... Zntoxicafii cu substanfe chimice .... TRANSTTAZAREA COLONIEI . . . . . . . . TRINTORUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Prigonirea trintorilor ............ ................ Bolile trintorilor

TRIFOIUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . TLBUL ACUSTIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . TUBUL DE STICLA . . . . . . . . . . . . . . . . TULICHINA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . TURTA DE POLEN. . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ULNUL UAIBRIREA STUPILOR . . . . . . . . . . . . . . UMIDITATEA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . UNIREA COLONIILOR . . . . . . . . . . . . UXGURAS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . URDINIS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . URECHEA PORCULUI . . . . . . . . . . . . . . . . USTUROIUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . VEKINUL Caracteristicile veninului .......... Recoltarea veninului de albine ...... Veninul i n terapeutica bolilor umane VINTUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . VERBINA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . VERIGARIU . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . VESTIBULUL DE CONTROL . . . . . . . . . . VOPSIREA STUPILOR . . . . . . . . . . . . . . . .

317 318 ZAHAR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

ZANDER E ........................... 319 ZBORUL A L B I m I .................... 323 ZBURATOARE ........................ 324 ZMEURUL ............................

~ ~ A c R I ~ , burboancs, Rumex acelosa, este o plantg erbacee din familia Polygonaceae, care are tulpina cu frunze numeroase in forms de ssgeatg, cu flori hermafrodite, verei, sau rogia- tice, reunite in verticile false. Fructul este asemilnstor cu o nuc5 cu trei fete. Se cultivs in grtidini pentru frunzele sale acrigoare care impreunti cu spanacul se folosesc fn scop ali-

mentar. Frunzele contin mult5 sare de miicrig (acid oxalic) qi acid tartric. Apicultorii folosesc mgcriqul la neu- tralizarea efectelor nocive provocate de consumul mierei de mans, da t s uneori albinelor ca hran5 fn iarng. V.n. Diaree. fn acest scop frunzele se culeg din var5, se pun la pgstrare in saci de hPrtie la loc uscat; in ianuarie se face o fierturti de 2 kg frunze la 10 litri ap5 gi un volum egal de miere dindu-1 albinelor cald, turnat in ce- lulele unui fagure go1 a$ezat ling5 ghem. V.n. Diaree.

MAGNETUL DE APX, astfel denumit de A rn b r u s t e r, sau condensa- torul metalic, este un dispozitiv ce se monteazi la fundul stupului spre leatul din spate ~i care constti dintr-o ffgie de tab15 de 6/20 cm ce acoperii o tCiietur8 f5cut5 pe fund la locul indicat. Cum vaporii proveniti din res- piratia albinelor iarna se condenseazg acolo unde este punctul cel mai rece din spatiul stupului, iar figia de tabla va f i totdeauna mult mai rece decit peretii stupului sau fagurii mbginagi, ei vor fi atragi acolo ca de un mrignet, se vor condensa, iar apa se va scurge,

YATCA 14 MATC

ugor afarl. V.n. Iernarea albinelor - /undul stupului.

MASCA pentru acoperirea fetei api- cultorului atunci cind albinele sint, iritate este absolut necesar5, ptiut fiind c5 in primul rind albinele atac5 fata gi rnai cu seam5 ochii. Desigur c5 acest prim obiectiv de atac este innAscut in instinctul lor de apgrare; el le d5 astfel siguranta c5 adversarul va fi repede indep5rtat. fntr-adevsr, inteplturile la fat5 sint cele rnai dure- roase gi uneori chiar periculoase, rnai ales cind e intepat ochiul care poate fi pierdut dac5 nu se intervine de urgent5. Nu este nevoie ca masca s% stea in per- manent5 coborit5 pe fat5 cit timp se lucreazl la stupi, ci ridicatg pe borul pSllriei, gata oricind s5 fie l l sa t l in jos, atunci cfnd apicultorul constat5 c5 albinele sint iritate gi dispuse s5 fntepe. Se intirnpla ca zile intregi el s5 lucreze la stupi, far5 s5 lase o dat5 masca jos. Masca se face din voal mlt5sos1 rar gi subtire, negru sau numai cu o portiune Pn dreptul fetii, c5ci prin aceasti culoare se vede rnai bine. Voalul trebuie s l fie destul de lung, cel putin pin5 la briu gi destul de larg pentru ca pinza s& stea dep5r- tat5 de fa l l ; altfel albinele inteapa prin $es5turil, acolo unde ea este in contact direct cu pielea. Pentru a preintfmpina pgtrunderea albinelor pe sub mascl este bine ca marginea ei de jos s l fie prinsl sub hainl.

MATACIUNEA, busuioc de munte, roinitl, busuiocul stupului, melisi turceasci, Dracocephalum moldavia, plant5 erbacee din familia Labiatae, adeseori aseminatl cu melisa, are tulpina ramificatg de la baz5, inalt l de 50-70 cm; cregte fn t u f l deas5 avlnd frunze lanceolate. Florile sfnt de culoare albastr5-violetl, agezate in

verticile; ele formeaz5 un spic, intre- rupt la virful ramurilor, avind corola bilabiat5. Glandele nectarifere sint in directa apropiere a ovarului, secretind chiar de la inceputul infloririi cea rnai mare cantitate de nectar. Atit florile cit gi frunzele secret5 eteruri volatile, care, prin distilare, dau uleiuri pre- tioase pentru industria cosmetic%.

Albinele culeg de la m3tlciune toat l ziua, dar cantitatea cea rnai mare de nectar o dti la amiazi. fn conditii atmosferice favorabile, deci c5ldur5 gi umiditate potrivite - planta oferg pin5 la 2-6 miligrame nectar la o floare cu un insemnat procent de zahlr. Cind este secet5, nectarul scade la jumgtate. El este limpede, f5rl culoare, avind un pronuntat parfum de I5miie. Productia de nectar la ha este considerat5 de la 150-200 kg. fnflorirea plantei dureazl 20-30 zile.

MATCA. Denumirea de matcl se dB acelei insecte din colectivitatea unei co lo~ i i , de obicei unic5 in stup, care asigur5 continuitatea speciei. Numai ea este in stare s5 dea ou5 fecundate din care s5 se nasc5 al- bine.

fn afar5 de depunerea ou5lor, matca, prin prezenta ei permanent5 fn cuib,

MATCA 15 MATCA

d5 albinelor din colonie siguranta unei continuitgti de vietuire.

Albinele simt aceast5 prezent5 c5ci o dat5 cu schimbul de hran5 Pgi trans- mit una alteia ,,substanta de matc5" pe care o secret5 glandele ei mandibu- lare. Lipsa m5tcii din colonie provoacii o mare tulburare. Albinele o caut5 pretutindeni; pe fagurii din stupi gi apoi pe afarg unde fac zboruri de cercetare de jur-imprejurul stupului. Dup5 2-3 ore, zarva se potolegte, iar albinele incep s5-gi cl5deasc5 botci pentru cregterea altei m5tci.

0 colonie se preg5tegte s5-gi creascg o mat& nou5 atunci cind datorit5 unui accident matca a murit sau a disp5rut din colonie. fn aceastg situa- tie albinele cl5desc 1-2 botci aga-zise de ,,salvareU de obicei in mijlocul cuibu- lui - folosind larve de albine lucr5- toare, care nu dep5gesc virsta de 3 zile. De asemenea ele igi schimb5 matca dac5 e prea bGtrfn5, sau are vreun defect; atunci num5rul de ou5 depus de ea fiind prea mic, secretia sub- stanlei sale circulg intr-o m5surii in- suficient5 intre albinele coloniei. fn aceast5 situatie albinele igi cl5desc botci fie pe marginea fagurilor, sau chiar pe mijlocul lor, indrumind matca, spre aceste celule; sint aga- numitele ,, botci de schimbare liniftiticcL, foarte apreciate de stupar. Num5rul lor este redus la dou5 sau cel mult trei. In sfirgit, cind instinctul de reprodu- cere a coloniei incepe s5 se manifeste, a.1binele clsdesc botci numai pe margi- nea de jos sau lateral5 a fagurilor, in preajma gi in continuarea puietului; la inceput botcile se Sac din cear5 reinnoit5, c5ci aceasta se modeleazii rnai ugor. Ele sint denumite ,,botci de roire", iar num8rul lor nu e limitat. SPnt colonii care cl5desc pin5 la 50-60 botci de roire pe care le con- struiesc in etape, la distant5 de citeva

zile intre ele, pentru ca viitoarele m5tci sB nu eclozioneze toate deodat6.

PregBtirea g i construirea botcilor. Botca searngng bine cu forma unei ghinde mari, ce st5 in pozitie verti- cal5. Lungimea botcilor este in medie de 3 cm, avind diametrul minim de 8 mm, cu fundul ingrogat, iar capaci- tatea lor este de 824 mm3 (Komarou). Cind ins5 in naturti nu este cules, capacitatea lor e mai redus;, pin5 la 728 mm3. S-au v5zut gi din cele mici, care nu aveau rnai mult de 295 mm3; desigur c5 valoarea m5tcilor crescute in ele era cu ati t rnai redus5. Cind albinele pornesc cregterea cu lsptigor din stadiul de ou botca se construiegte mai larg5 gi rnai lungs, in care caz se nasc m5tci m a ~ i , bine dezvoltate; din con t~a , cind pornesc cregterea de la larva botcile sint rnai reduse.

Botcile mai largi dau ~osibil i tatea larvei eclozionate din ou s8 aibii chiar din primele minute o mare canti- tate de hran5, ceea ce va influenla in bine dezvoltarea viitoarei mgtci.

Spre inceputurile de botci albi- nele indrumeaz5 matca coloniei s5 depun5 oug, sau chiar ele trans- port5 in mandibule ou5 fecundate luate din alte celule. Dup5 de- punerea oului, clilditoarele prelun- gesc peretii-botcii, luind forma unei ghinde putin 15rgit5 la mijloc si ceva rnai adunat6 spre virf.

MATCA 16 MATC A

Pozitia botcilor pe fagure este verti- cals, stind suspendate in golul din josul fagurilor sau pe laturile lor, tlar numai pe faguri din cuib. Este o pozitie specific5 cregterii de m5tci; ea este cu totul diferit5 de pozitia ori- zontal5 a celulelor in care stau larvele de albine lucr5toare sau trintori.

fn oricare din situatiile argtate mai sus albinele int5resc botca, aducind material in cea rnai mare parte din cearti veche, deja prelucrat5, pe care o iau fie de pe marginile fagurilor, fie din orice alt loc unde o ggsesc in stup. Cu acest material ingroag5 baza celulei de botcti. Ele prelungesc pro- gresiv peretii in timp ce larva din interior cregte, aga fel incit, in cea de a doua zi, botca are peretii de zece ori mai grogi decit celulele din faguri; culoarea lor e rnai inchis5, provenit5 de la ceara veche reconditionati, folo- sit5 in parte la construirea ei. In cea de-a noua zi de la depunerea oului, botca este fnchis5 cu un c5picel f5cut din cear5 gi polen, prin care albinele las5 orificii mici, invizibile, pentru schimbul aerului necesar larvei.

Grija lor nu se opregte aici, ci, parc5 fiindu-le team5 c i locagul nu ar avea inc5 peretii destul de grogi gi de solizi, rnai adaug5 la exterior inc5 unul sau dou5 straturi de cearl, fn care ele cizeleaz5 desene hexagonale. Dup5 ce matca tin5r5 s-a imperecheat gi a inceput fn stup depunerea de ou5, botca este desfiintat5.

Oul, larva, nimfa g i matca nous;. Dup5 ce matca a depus un ou in fnceputul de botc5, albinele doici il iau in grij5. Nu ins5 oricare albin5- doic5 gi de orice virst5 are ace%st5 sarcinl, ci numai albinele doici trecute de cinci zile.

Doicile, chiar inainte ca oului s5 i se desfac5 coaja, vars5 asupra lui o cantitate de 15ptigor anumit, care nu

este la fel ca cel dat larvelor de albin5 lucratoare sau trintor. Aceast5 hran5 p5trunde la embrionul viitoarei m5tci prin coaja oului, 5i-l hr6negte in mod deosebit.

fn sfirgit, oului ajuns la maturitate, (de trei zile) coaja i se desface gi apare un mic viermigor alb-sidefiu, mic, apod, incit aproape nu se distinge cu ochiul liber; este larva de matcd, c5reia de indatti doicile Pi varsi din gug5 cu drirnicie, mult lgptigor. In aceastti hranti, larva incepe s5 inoate mereu cu gura deschisg gi o soarbe lacom, f5r5 ca s l o termine, c5ci doicile o reinnoiesc mereu. Ele ofer5 larvelor de matc5 aceastti hran5 glandular5 de la fnceput gi pin5 la c5p5cirea botcii, spre deosebire de larvele de albine lucrgtoare, cirora le dau din ea numai in primele trei zile din viata lor lar- var5.

Matca maturti, la iegirea din botc5 cintgregte 270-350 mg, pe cind o albin5 are 100 mg. Aceasta se datoregte exclusiv lgptigorului pe care-1 primesc continuu in mari cantitgti fn toat5 perioada larvar5, incit pe fundul botcilor r5mine lgptigor neconsumat. Cu cit matca va primi, in stare lar- var5, o cantitate rnai mare de l5ptigor gi va fi rnai des gi bine lngrijit5 de . doici, iar acestea vor avea la dispozitie rnai mult6 hran5 proteic5 pentru a ajuta secretia glandelor faringiene, cu atft ovarele ei vor fi mai dezvoltate gi ea va fi mai prolifici. fntr-adevgr, abdomenul se extinde prin l5timea ultimelor dou5 tergite, tubuletele ovi- gene se Inmultesc gi se lungesc, iar greutatea corporal5 este rnai mare. CBp5cirea botcii are loc la sffrgitul celei de a opta sau a noua zi de la depunerea oului.

Larva de matc5 fgi inlgturg inveligul corporal (ngpirlegte) de patru ori fn pri- mele cinci zile de la ecloziune din ou ;

MATCA 17 MATCA

cea de a cincea ngpirlire are loc in ziua a unsprezecea de la depunerea oului, iar cea de-a gasea - fn ultima zi, cind tin5ra matcii virgin5 eclozioneaz5 din botc5, deci In a 16-a zi de la depunerea oului in inceputul de botc5. Tesutul inveligului nimfal necesit5 dou5 zile; spre deosebire de cel al albinelor lucr5- toare, inveligul nimfal a1 nimfei de rnatc5 nu ajunge pin5 la fundul botcii ; acolo r5min urme destul de insemnate din bogatul s5u osp5t de 15ptigor. De altfel o prelungire a acestui tnvelig nici nu gi-ar avea rostul, c5ci larva de matcii primind permanent drept hran5 numai lgptigor - deci secretie glandular5 de cea mai bun5 calitate, aceasta nu las5 in intestinele ei nici un reziduu. In stadiul nimfal, de for- mare deplina a intregului organism, larva gi nimfa de mat& cresc ca form5 gi greutate. Este un fenomen inttlnit numai la m5tci. Cercetiitorul american Haydak M. a constatat c6 o larv5 de matc5 in momentul c$pgcirii, deci clnd ea ocup5 intreaga botc5 are o greutate de 129 mg Pncepind de atunci ptn5 la eclozionarea tinerei rnritci din botc5, greutatea ei creste incontinuu pin5 ajunge la 270-350 mg, deci cu t d u l contrariu fat5 de larva de albin5 lucrgtoare, care pierde in aceastg perioadg 20 mg din greutatea ce o avea tn momentul c$p$cirii.

Explicatia acestui fenomen este ur- m5toarea: larva de matc5 cgpgcitg, avind o botc5 spatioas5, larg5 gi in- toarsci in plan vertical, cu depozitul de l5ptigor in partea de sus, din fundul botcii, poate primi in continuare hrang prin scurgere, spre gura ei, at'lt cit fi cere organismul, pentru a suferi toate transformilrile organice gi a deveni o matcg buns.

fn sfbgit cu don& zile inainte de eclozionarea m5tcii care are loc in cea de a 16-a zi de la depunerea oului,

Botcg de roire fn diferite stadii: i - lapti$or pe fundul botcli; 2 - larva de matca; 3 - botca deschisk 4 - botca cBp5cita cu matca matur5; 5 - lncepdt de botca; 6 - matci ce eclo-

zioneaza din botca; 7 - larva de matcg

botca fncepe s5 se decoloreze la virf: din cafenie-inchis5 igi schimbg culoa- rea spre galben5. Aceasta se datoregte faptului c5 nimfa de matc5 secrets din glandele sale mandibulare o sub- stant5 care dizolv5 sau cel putin inmoaie virful botcii ; albinele simtind c5 ea urmeaz5 sti ias5 la lumin5, rod dinspre exterior stratul de cear5. fn feIuI acesta ele ugureazti munca tinerei mtitci, care prin acest cgpiicel mult subtiat igi introduce una din mandibule gi cu o migcare ca de foar- fec5, cu ajutorul celei de-a doua mandi- bule, taie un cerc perfect rotund in aceast5 ultim5 barier5 ce o desparte de lumea de afar%. Zgomotul roaderii dureazii 25-30 minute, dupg care, c5p5celul r5mas prins ca Intr-o balama, impins fiind cu capul se d5 fntr-o parte, iar la marginea botcii apare tIn5ra matc5.

MATCA 18 MATCA

Caractere morfologice yi fiziologice proprii mBtcii fat& de albine. Matca are capul de formri triunghiularg, ochii ei au numai 3 500-4 000 de fatete (omnatidii) fat5 de 4 000-4 500 cit au albinele gi 9 000-9 500 fatete cit au trintorii.

L a p i c i o a r e matca nu posed5 panerage de adus polen, ciici ea nu are ce face cu ele, iar cu vremea, prin nefolosire, ele au dispgrut; au r5mas pe coapse numai nigte mici semne rudi- mentare.

A b d o m e n u 1 este niai lung, de 18-20 mm, fat5 de 10-13 mm cit este cel a1 albinei; el este ascutit mult la virf ~i nu are cele opt oglinzi cerifere la partea ventral5 prin care albinele lucr5toare produc ceara. Greu- tatea sa corporal5 la nagtere variaz5 dupii sezonul in care s-a n5scut ; astfel, dup5 cercetgtoarea H a r c e v a, m5t- cile eclozionate toamna cintgresc rnai putin decit cele din var l , iar acestea sPnt dep5gite de m5tcile de roire, eclo- zionate in coloniile puternice.

C u 1 o a r e a mltcii se deosebegte de cea a albinelor lucriitoare, dar difer5 de la ras5 la ras5. V.n. Albina, rasele.

Acestea sint deosebirile aparente intre matcti gi masa albinelor dintr-o colonie. Cele rnai importante ins5 apar la organele ei interne. De pild5:

C a p a c i t a t e a g u ~ e i unei m5tci este jum5tate cit a albinei, c5ci matca, fiind aproape permanent hr5- nit5 cu Ilptigor, hran5 ce nu trebuie digerati5 gi nici depozitata in guq5, aceasta are o capacitate redus5. De asemenea stomacul mritcii este gi el rnai mic; in schimb corpul gras la matcl e mult mai dezvoltat fat5 de cel a1 albinei. Lantul ganglionar nervos din abdomen are numai patru gan- glioni fat5 de cei 5 ai albinei. Organul cel mai de seam5 a1 m5tcii gi care genereaz5 marea deosebire fat5 de cel

a1 albinelor este aparatul reproducgtor, descris pe larg la locul potrivit. V.n, Albina, anatomia intern5, aparatul de reproducere.

A c u 1 m5tcii prezint5 unele dife- rente fat5 de cel a1 albinelor: nu are acele cirlige marginale ca de undit5, V.n. Albina, aparat vulnerant ; e mult rnai puternic, ceva mai lung gi putin incovoiat. Cu el matca se servegte la dirijarea pozitiei oului depus pe fundul celulei, dar rnai ales cu ajutorul lui mgtcile tinere atac5 pe rivalele lor in luptele de intiietate ce se dau in colonie fn anumite ocazii, dup5 cum se va vedea rnai departe. De asemenea veninul produs de glanda veniniferg, la matcl , este secretat numai la inceputul vietii sale; dup5 citva timp, aceast5 gland5 nu-1 rnai secretg, iar ea se atrofiaz5, veninul se intkegte gi din transparent cum e la tinerete, devine brun fnchis. fn aceastl stare, matca imb5trinit5, nu mai are o armg eficient5 de atac in lupta cu rivalele sale gi astfel se explic5 de ce in luptele ce se dau intre m5tci de virste diferite, cele tinere sint tot- deauna victorioase.

0 alt5 mare deosebire intre matci? si albin5, pe care nu o putem clasifica nici intre cele aparente, nici fn cele organic interioare, este mirosul siiu caracteristic, care difer5 de la matc5 la matc5, fiind un atribut cu totul subiectiv gi caracteristic. El este un produs complex a1 aparatului s iu reproducitor, cu continutul vezicei spermatice neomogen, provenit de la seria de trintori cu care ea s-a fecundat in timpul zborului de imperechere.

fn acest complex intrg gi acea se- cretie hormonal5, produs al glandelor mandibulare gi c5reia i s-a dat o denumire generic5 de ,,substant5 de matc5". Fapt cert este c5 mirosul propriu a1 mgtcii este influentat in

MATCA 19 MATCA

parte de aceasti secretie transmisii Pntregii colonii gi care constituie unul dintre elementele de coeziune ale co- rnunitltii. Unii cercet5tori sustin cii aceast5 secretie ,,contine o anumit5 aroma deosebitii cu care se Pmbibii atmosfera din interiorul stupului. De indati ce acest miros dispare, fiecare albin5 simte c5 matca nu mai este in stup" (F. T i c h y).

De aici se poate trage concluzia fireasc5 c5 matca e cea care imprimii mirosul siiu coloniei. Ins5 acest miros propriu a1 m5tcii este gi el influentat de alte elemente din stup cum este de exemplu lirana pe care ea o primegte de la albinele sale insotitoare. Acest miros complex formeazii o unitate precis distinct5 fntre matca din stup tji albinele din colonie, diferentiat ins5 de la stup la stup. E l este at i t de pltrunziitor incit albinele coloniei respective I1 percep yi in afarti de atup, cind, de pild5, albinele sint in zbor de roire. Atunci roiul se adunti in jurul mitcii, de indat5 ce ea s-a agezat intr-un anumit loc.

Mirosul mitcii virgine abia ieyitii din botc5 apare numai dupii ce a fost hr5nit5 cu liptigor. Deci cind o matc5 eclozioneazii in colonia ei, substanta de m a t 4 apare la scurt timp. Nu acelagi lucru se intimpl5 cu miitcile care au eclozionat izolat fn coliviile de incubare, in care au fost puse bot- cile pentru ca s5 fie ferite de atacul uneia eclozionate cu putin fnainte. La aceste tinere m5tci izolate substanta de matcii apare abia In a treia zi de la eclozionare. Cind ins5 in colivie se giisegte lingl tin5ra matc5 un grup mic de albine care o hrinesc din prima clip2 a aparitiei, substanta apare in prima sau cel mult a doua zi de la eclozionare. De aci se trage firesc o concluzie: c5 mirosul caracteristic provine de la secrefia proprie a mgtci-

lor, produs5 de anumite glande, dar intretinut5 de albinele doici ce o hr5- nesc.

Substanta are deosebita calitate de a fi inhibitivii pentru ovarele albinelor lucratoare din comunitate, ciirora le frineazi dezvoltarea yi deci nu pot s5 creeze ou5. Numai cind o matcii a disp5rut dintre albine, sau este epui- zat5, iar substanta nu mai circulii activ intre toate albinele coloniei, ovarele lucriitoarelor fncep sii se dez- volte; dacg au larve Pn cuib potrivite ca virstii, gi Pgi cl5desc botci, ovarele lor riimin inactive; in caz contrar ele continu5 s5 se dezvolte, iar unele lu- criitoare chiar depun ouii, colonia de- venind atunci bezmetica, V.n.

De asemenea cind o matcii descinde dintr-o linie cu caractere inferioare, slabe, dintr-o colonie sgracii, ale ciirei doici au hrinit-o in stare larvar5 cu putin llptigor, matca aceea va pro- duce putin5 secretie hormonalg, care se va epuiza curind, iar atunci vafi inlocuitti. Uneori chiar dacii o matc5 e bun5 gi secret5 destul de multii substant%, dar are Pn stup o populatie prea mare, cireia substanta ei nu ajunge s i fie imp5rtitZi suficient tutu- rora, albinele coloniei respective se pregltesc sii-qi creascii o altg matc5, considerind-o epuizat5 pe cea exis- tents. Cercetltorii atribuie tot aces- tei substante de matcii aparitia sau nu a instinctului de roire in colonie. E i au ajuns la aceast5 concluzie v i - zind c5 albinele cliidesc botci atunci cind secretia substantei de matcii se imputineazii. fn aceastii privint5 un fapt cert este stabilit, c5 matca fn prejma roitului este mai putin hrgnit? cu liptigor, iar ca o consecintg, secrk- tia substanfei de matc5 este micgorat5. Roitul este ins5 rezultatul unor factori multipli. Albinele ce Pnconjoarii matca g5sesc substanta pe capul, toracele,

MATCA 20 MATCA

abdomenul gi picioarele ei, o ling gi o trec albinelor vecine o data cu schim- bul de hranti. Ea este impgrtitti apoi tuturor albinelor coloniei, fiecare trans- mitind alteia o parte din ceea ce a primit, constituind un element de coe- ziune, de unitate a acestui tot biolo- gic ce caracterizeazg colonia. E sufi- cient ca un numgr redus de albine din colonie s5 fie in preajma ei gi s5 o lingti, pentru ca toate albinele sti ia cunogtintti de prezenta sa in mij- locul lor. Repeziciunea cu care igi fac cunoscut absenta sau prezenta ei, a fost evidentiatg printr-o experientti concludentti, f5cut5 de doi cercetti- tori, Nixon gi Ribbands, care au dat o hranti cu izotopi fosforici numai la gase albine dintr-o colonie. A doua zi intreaga colonie, de 20 000 de albine, indicau prin radiatie cti au primit cite o piirticicti de hran5 fosforatti. Deci, o datg cu hrana primitti de albine, substanta de matc5 circul5 de la una la cealaltii in permanents, intre toate albinele coloniei gi aceasta cu atit rnai ugor, cu cit matca se deplaseaz5 destul de repede de pe un fagure la celtilalt, iar albinele din suita ei se schimbti cind ea trece pe alt fagure.

Cercetiitoarea P e r e p e 1 o v a a orfanizat un stup dind coloniei orfane o hran5 extras5 din gugile albinelor luate dintr-un stup cu o mat&. Hrana fiind impgrlitii tuturor albinelor din colonia orfang, ele nu au rnai cl5dit botci gi nici ovarele lor nu s-au mtirit. Ca urmare practic5 a acestei pretioase observatii, substanla de matc5 poate fi folositii in lucrgrile de prevenire a roitului, V.n. cit ~i in frinarea mani- festiirilor unei colonii orfane care ar putea deveni bezmeticci, V.n. Cercet5- toarea J . P a i n e a mers gi mai de- parte: intr-o colonie orfanizatti cFe douii zile in care albinele incepuser5 s5 cliideascii botci de salvare, iar ova-

rele le erau deja mtirite, a introdus o simplti figie de hirtie sugativti cu care a frecat in prealabil corpul unei miitci imperecheatti, dintr-un stup vecin. De indat5 albinele coloniei orf anizate, avind impresia prezentei mtitcii, au distrus botcile, iar ovarele li s-au micaorat devenind normale.

Cercetiitorii au ajuns acum sii pre- pare o substantii de mate5 pentru toate lucrtirile unde este necesar sti se in- tervinti cu ea. V.n. Substant6 pi Re- gina 1.

Desigur cii aceastti ,,ingelareu a al- binelor orfane nu poate fi de duratti; dupti 2-3 zile ele lncep din nou s5 cltideascii botci. De aici s-a tras con- cluzia fireascti c5 in substan@ de matcti se aflti elemente hormonale care im- piedic5 dezvoltarea ovarelor la albinele lucrtitoare gi numai atunci cind ele nu mai au la dispozitie aceastg substant5 se trezegte instinctul pentru creg- terea unei miitci noi. fn lipsti de ou5 sau larve potrivite fn cuib, albinele autoconsum5 ltiptigorul produs de pro- priile lor glande faringiene, ovarele li se dezvoltti gi un anumit numtir de al- bine devin albine ou5toare. V.n. Al- bine ouritoare.

S-a observat cti albinele au o hncli- nare natural5 de selectivitate pentru matca lor, in raport de o matcti str5- in5 cu care intrti h contact.

Aceast5 selectivitate nu se manifest5 la fel in tot timpul anului fat5 de mat- ca proprie; de pild5 albinele reactio- neaz5 rnai putin in aceast5 privintti in timpul marelui cules, c5ci atunci instinctul de acumulare a1 hranei in stup este preponderent gi in plinti des- fggurare. Atunci schimbarea mtitcilor se face cu ugurint5 de cgtre stupar. Albinele dau mai putin5 atentie unei diferente ce ar fi intre substanta de mat& ce o schimbau intre ele gi aceea produsti ~i primitti de la o matcti nou5.

MATCA 21 MATCA

f n atare situa$ie totul se rezumg numai la faptul ca ele s5 nu fie lipsite de sub- stanta circulatorie secretatg de mat& In colonie.

Diverse manifestki de comportare a mZihii In colonie. Obignuit matca tingrg este o fiintg sensibilg, cgreia nu-i place lumina gi fuge de zgomot. Cu cit trece timpul qi fmbiitrinegte, se face mai greoaie in migciiri, rnai putin sperioasg qi nu se preocupii decft de lucrul s3u. Adeseori o ggsim in mij- locul albinelor depunind chiar oug, atunci cind rama este scoasg incet, f5rS a se da fum gi fir5 zgomot.

A t a c u l b o t c i l o r . Cindprima matcg tingrg eclozioneazg, iar pe mar- ginea fagurilor se rnai ggsesc gi alte mgtci in botci cgpgcite, miitci care-gi agteaptii rindul si5 iasg la luming, cea dintii iegit5 se gr5begte sti le distrug5. Dac5 instinctul de roire s-a potolit gi deci albinele nu mai au nevoie de bot- cile existente pe faguri, permite tinerei mgtci 85 le atace. Ea le roade lateral peretii, realizind cite un orificiu mic pe unde igi introduce acul cu venin gi strgpunge cu el pe fiecare rival5 din botci, ucigfnd-o. Albinele Iilrgesc apoi acest orificiu gi eliming cadavrul celei ucise. Obignuit matca repet3 acest atac asupra a incg 2-3 botci, ca apoi albinele singure sit continue opera aceasta destructivg.

Atacul tinerei mgtci pornegte din- tr-un instinct de autoapgrare; ea atacg pentru a nu fi atacatg la rindu-i de viitoarele sale rivale. Nu rareori s-au viizut mgtci eclozionfnd din botci puse in colivii de protectie, care minate de acest puternic instinct, rod lateral propria lor botcg.

Cind eclozionarea unei mtitci nu este consecinta unei stgri de organi- zare ci a uneia de roire, manifestarile noii-ngscute, vor fi altele decPt cele aritate rnai sus.

S e m n a l e l e e r n i s e 'sau c i n - t e c u l m c i t c i l o r . Cind rnai sint numai 4-5 zile ping la iegirea primului roi gi deci in stup albinele doici hrgnesc deja cu liiptigor de mat& larvele abia eclozionate din ouii, matca bztrilnii de- vine nelinigtitg. Ea mai depune putine oug, cgci albinele coloniei ii dau portii reduse de Iiiptigor; de aceea ea este vioaie pi mai ugoarg, fn vederea apro- piatului zbor a1 roiului. fn aceste fmprejurgri, uneori matca bgtring pro- duce un fel de sunete, pe care cerce- tgtorii le-au asemgnat cu un fel de cintec ce se repet5 cu atft rnai des, cu cit se apropie momentul plecirii roiu- lui primar.

Ping in ultimii ani (1960) se bg- nuia cii aceste sunete sfnt produse numai de mgtcile tinere, care pleacg cu roiul secundar sau tertiar; cerce- tgtorul A l 1 a n fnsi adincind pro- blema, a v6zut prin geamul stupului de observatie cti insggi matca bZitrinZi a roiului primar produce acest ,,cfn- tec". Manifestgrile ei fnsg nu se asea- m&n& cu cele ale fiicelor sale care ur- meazg s5 eclozioneze peste opt zile gi care sfnt mai vioaie gi mai agresive. Matca bgtrfng produce aceste sunete numai cind, circulfnd pe faguri ajunge in apropierea botcilor cu larve, pe care nu numai c5 nu le atac5, dar stg ling5 ele, uneori chiar deasupra lor. Dupg plecarea roiului, fn stupul cu botci domnegte linigte fncg 7-8 zile, cfnd din nou se aude cintecul carac- teristic ptnii eclozioneazii prima matcg. Dac5 colonia nu vrea s& mai roiascg gi a doua oars, albinele lasg mZitcii posibilitatea sg atace pe surorile ei care mai sfnt fn botci, aga cum s-a artitat mai sus. Atunci ins5 cfnd colo- nia roiegte gi a doua oarii, albinele nu permit ca rivalele s3 se intflneascg gi nici atacul s5 rnai aibii loc. In aceastg situatie, rnai ales dacii timpul

MATCA 22 MATCA

de afar5 este potrivit iegirii roiului, multe m5tci tinere ajung la termenul de maturitate qi dac5 ar s ta in botci f5r5 hran5, ar pieri de foame. De aceea printr-un mic orificiu pe care albinele coloniei il mentin deschis, doicile hr5nesc m5tcile captive in leaggnul lor, pin5 le vine rindul s5 fie eliberate. fnsii atunci aceste con- trariet5ti apgrute pe deoparte intre matca tincirg nou iegiti gi albinele care nu o ]as% s5-qi ucid5 surorile din botci, gi pe de alt5 parte intre matca noug qi cele inc5 inchise in botci, ne dau ocazia s5 vedem qi s5 auzim mani- fest5rile de minie ale ambelor tabere.

fn primul rind m5tcile inchise in botci rod pe dedesubt c5p5celele ca sB eclozioneze, ins5 alhinele inconjurii- toare adaug5 alt strat de cearii pe deasupra qi munca lor r5mine zadar- 11 ic5.

In acelaqi timp matca tin5r5 caut5 s; ajung5 la botci, s5 le road5 Vi s5 11cid5 pe cele care-qi agteapt5 rindul la eclozionare. Cum ins5 albinele nu-i permit apropierea de botci tinind-o departe de ele, matca alearg5 pe fa- guri producind un sunet prelung gi agresiv: tuut ... ! tuut !... tuut !. .. sau alteori rnai ascutit q i prelung: ziip! ...

. .

ziip! ... z ~ p ! ... El este mai putin grav ca cel produs numai cu citeva zile inainte, de matca b5trin5 ce a plecat cu roiul primar.

MBtcile care sint inc5 in botci, r5spund cu tonuri mai slabe, cu sunete scurte, grave, infundate: rnac! rnac! rnac !

Deci cind stuparul va auzi aceste sunete prevestitoare de roit a roiului primar, f5r5 r 5 s p u n s u 1 c e 1 o r d i n b o t c i va ?t i precis c5 primul roi iese a doua zi, sau chiar in ziua respectivg. Cind se face ins5 acel schimb de sunete amintit mai sus, apicultorul va ?ti c5 acel roi este secun-

dar gi c5 stupul va roi a doua sau a treia oar5. V.n. Roilrl ,ri roirea.

MItcile tinere, neimperecheate, afla- te in colivii de piistrare, sau m5tci imperecheate de curind gi puse in colivii de expeditie, care stau in pachete unele lingii altele qi simt c5 in apropierea lor se gasesc alte mgtci, produc gi ele aceste sunete.

Cercet5torul E. W o o d, care a stu- diat astfel de manifestgri a 15sat s l eclozioneze pe palma lui o matc5 nou5 din botca ce o studia; matca a iegit chiar in momentul c i~ld stupul roia, iar roiul era in plin zbor in prisac5; ea qi-a luat de indat5 zborul, dar curind s-a inapoiat pe palma in- tins5 a cercetiitorului unde era botca. Dup5 a1 doilea zbor, timp in care el a acoperit botca cu mina a doua qi a incglzit-o, la inapoierea mgtcii, ea a inceput s5 emit5 sunetele respective qi totodat5 s-a ngpustit asupra propriei sale botci incepind s5 o road5 lateral.

Aceste sunete care se aud pin5 la o distant5 de citiva metri de stup, se produc numai cind ovarele le sint mai restrinse, iar sacii traheeni res- piratori nu sint comprimati. Dupti imperechere, mltcile produc mai rar aceste sunete, deoarece sacii traheeni sint comprimati de extinderea ovare- lor ce au luat proportii mari. S-au observat ins5 m5tci de 1-2 ani care scot asemenea sunete, dar numai in perioadele cind se g5sesc in diapauzii (perioada cind nu ou5) qi nu sint inc5 hr5nite cu l5ptiqor mai mult, pentru ca ovarele s5-qi reia dezvoltarea Vi functia lor normal5. fn aceast5 situatie sunetele scoase se deosebesc de cele ale mgtcilor tinere, printr-un ton rnai grav. Se pare c5 ele sint cauzate de presiunea aerului emis prin capetele stigmatelor, concomitent cu o vibrare imperceptibili a aripilor pe sens ori- zontal.

MATCA

L u p t a i n t r e n z c i t c i i n s c o p u l s e l e c t i o n d r i i l o r . In mod obisnuit, intr-o colonie nu triiiesc rnai multe miitci; rareori se giisegte in acelagi stup ati t matca bii- trinii cit gi cea tiniirii. Situatiaaceasta Ins5 nu este de duratii, iar cea batring va dispare curind. Aparitia rnai multor miitci intr-o colonie are loc atunci clnd dupii roirea primarii sau rnai ales secundarii, din botci apar deodatti o aerie de mtitci tinere, fie cii albinele intentionat le-au ltisat sii iasti, fie cii rtiminfnd nesupravegheate au profi- ta t de zarva iegirii roiului gi atunci au ros repede ciipiicelul plecind gi ele cu roiul. Cum rivalitatea fntre mgtci este atavicii, avind la bazi legea de selectie naturals, miitcile se cautii gi se glsesc ugor datoritti simtului miro- sului lor dezvoltat. Atunci incepe o luptti pe viatii gi pe moarte. Ele se prind strins una de alta corp la corpgi cautg sii se sfigie cu mandibulele gi s l se strgpungti cu acul.

0 dat5 linigtea restabilitg in colo- nie, matca victorioasg, singurg in stup, nu rnai scoate acele sunete ascu- tite de luptti, ci se plimbti pe faguri, timid$, f3rii ca albinele s F i dea o atentie deosebitii, aga cum dau obig- nuit unei miitci fecundate.

fmperecherea g i fecundarea mgtcii. Cfnd timpul este frumos, fgrti ploaie, cald de peste 18C gi ftirti vfnt, dup5 2-3 zile de la iegirea din botcti, matca tfniirti, fie fortatti de albine, fie ca urmare a instinctului de imperechere, iese din stup pe scindura de zbor. ftgi curtitii aripile cu picioarele poste- rioare; igi curltg ochii gi antenele; igi piptiie abdomenul gi dup5 aceastti minutioasg toaletti, incepe primul z b o r d e r e c u n o a g t e r e . E a dB ocol stupului, observind unele par- ticularittitii ca sii nu gregeascti urdi- nigul, la inapoiere.

ftn timpul acestui prim zbor, nici un trintor nu se preocup5 de prezenta ei, c h i glandele ei mandibulare Inca nu secret5 ace1 miros ptitrunziitor pe care orice femelii dintre vietuitoarele lumii 91 are, in momentul ciildurilor de lmperechere.

Ea zboarii fn aer gi dupti aproape un sfert de orti, cind se inapoiazti, rein- trg in stup o datii cu albinele culegti- toare.

Incepind de atunci gi ping clnd matca iese in zborul de fmperechere, albinele coloniei par cii nici nu se uitii la ea; ba uneori o trateazg chiar cu oarecare brutalitate. Albinele din juru-i o imping cu capul, unele se introduc pe sub dinsa ca gi cind ar voi s-o rtistoarne, in timp ce altele rnai putin agresive o hriinesc. Aceste ma- nifesttiri sint fndemnuri ca matca sii iasl mai curind fn zborul de impere- chere, pentru care se preggtegte. Ma- nifestlrile ei in acest timp sint ciu- date. Din cind in cind igi fndoaie ab- domenul, fticind eforturi vizibile. Cu aceste migc5ri exercitg un fel de gim- nasticii functionalti a aparatului siiu sexual, Itirgindu-gi vulva. Cu abdo- menu1 ea produce vibratii care pe miisurii ce se apropie ziua zborului, sint tot mai dese. Fats de aceste semne care-denotti cii se pregiltegte de zborul imperecherii, albinele par tot mai binevoitoare cu tintira matcl, pe care o h rbesc rnai des. Dupti trecerea altor 2-3 zile de la primul zbor de recu- noagtere, ea este pregtititti fizic pentru actul imperecherii, ctici vulva ei s-a dezlipit gi deci organul masculului va putea piitrunde ugor in vagin. Ace1 miros caracteristic a1 rutului se creeazii in aceastii perioadii de ctilduri, datorits in special unei hrtiniri mai abundente cu I$iptigor, care activeazii glandele gi-i dti un surplus de energie. Cind vine timpul pentru zborul de

MATCA 24 MATCA

nunt5 albinele coloniei bat activ din aripi gi fac un du-te-vino dinspre locul mgtcii spre urdinig. Cind ea apare fn pragul stupului, albinele par& ar sili-o ss-gi ia mai repede zborul. Zborul obignuit de Impere- chere are loc fntre orele 11 gi 17. Ma- joritatea mstcilor se retin sg-1 fac5 dac5 afar5 timpul este potrivnic, noros, cu ploaie sau vint tare. Totugi sfnt gi mitci care ies In conditii atmosfe- rice mai putin bune; acelea ins5 mai totdeauna au putin5 sperm5, sint putin prolifice, iar stuparul trebuie s5 le aib5 in evident5 pentru fnlocuire. fn conditii atmosferice nepotrivite nici trintori prea multi nu ies la zbor gi de aceea matca, in zborul sgu de fm- perechere, prefer5 zile senine, linig- tite, cel mult cu un vint ce abia adie. Trintorii d n t atunci in mare num5r afarg. Zborul vertiginos a1 mgtcii, dar mai ales mirosul s8u de matc5 in cgl- duri, pe care-1 secret5 glandele mandi- bulare, se rsspindegte in largul stu- pinii; trintorii zboarg in geupe in anumite locuri de intflnire spre care se fndreapt6 gi matca in zborul e i ; albinele culeg5toare ocolesc aceste locuri de fntflnire, pentru a nu-i stin- jeni. Acest instinct de imperechere este atft de puternic incit m5tcile care ies in zbor, dac5 nu intilnesc trin- tori, se duc in cgutarea lor pfn5 la depsrt5ri de 10-15 km. Obignuit ins5 mai intotdeauna cind mstcile ies pentru fmperechere, se ggsesc trin- tori s5 se impreuneze cu ele. Acegtia fie c5 sint din propria prisac5, sau veniti din alte psrti, simt c5 a sosit ceasul mult ayteptat pentru care au fost creati. Cu ochii lor cu multe fate- te, o vgd c3 se ha l t 5 repede gi zboarg fulgergtor. De asemenea sensibilita- tea o~ganului de percepere a mirosului mstcii le dau de veste c5 fn fmpreju- rimi zboar5 o matts iegits pentru im-

preunare; ei urmeaz5 cu grab5 zborul acela, ce-i cheam5 punindu-le la in- cercare puterile. fn cursa aceasta obositoare, pe care matca o prelun- gegte adesea, ea face migc5ri de inyelare a gloatei urm5ritorilor. Uneori Pntreg grupul, matcg gi trintori urmgritori, coboar5 fulgergtor din ingltime, pin5 aproape de pgmlnt, ca apoi din nou s5 se avinte in Pniiltimi. Se pare cg natura a impus acest zbor, in special trfntorilor, pentru ca s5 se poat8 fndeplini mai bine yi mai complet actul imperecherii. fntr-adevgr, cu cit sacii lor traheeni vor fi mai vo- luminogi, plini de aer, presiunea asu- pra organului sexual va fi mai pu- ternicg, iar actul imperecherii, va fi deplin gi bine infsptuit.

A g l o m e r d r i l e d e trin- l o r i. Trintorii zboar5 In aglomergri compuse din 20-300 ce au formi de comete, cu capul orientat spre matcl. Altitudinea la care zboar5 aceasts categorie de trlntori yi in general la care matca este atras5 de ei, variazg nu prea mult. Din cercetsrile lui N. E. G a r y rezult5 c& ei se mentin la in5ltimi conatante, indiferent de conditiile atmosferice. fn general ingl- timea maxim5 nu prea dep5geqte 100 metri, iar cea minim6 favorabilii 10 m, degi In anumite zile, fn urmarirea mlitcii, ei coboar5 ping la 2-5 metri. fn mod invariabil, ei ee apropie de matc5 posterior gi ventral.

Cfnd trintorii sint la citiva cm de abdomennl mgtcii, ei incearcg sti o monteze. Matca in zbor, prin miycsrile ei, pare s5 stimuleze pe trfntori in aceast5 actiune. Ghearele de la picioa- rele posterioare ale trfntorului, atfr- nii la spate putin lasate in jos Pn timpul apropierii gi par sB fie folosite la orientarea tactil5 a lui spre ab- domenul m5tcii. Si celelalte picioare sint folosite tot in acest scop. fm-

M ATC A 25 MATCA

perecheati in aceastii pozitie ei pot zbura usor. Pentru a fi posibilii im- perecherea, pe Iingii cele ar6tate mai sus, trebuie sii fie deschisii la matcii ~i camera acului. Aceasta este deci ultimul act a1 impreuniirii. Cercetii- torul G a r y E. spune: ,,dupii nu- meroase observatii se pot considera douii feluri tipice de comportare a mltcii la imperechere, caracterizate prin imperecheri multiple gi despiir- tirea spontanii a trintorului de matcii dup l impreunare. Prima matcii s-a imperecheat de 6 ori intr-un timp foarte scurt. A doua s-a imperecheat de 11 ori in circumstanfe care au permis sii se facii observafii amiinun- tite. ' f n citeva secunde, de la inll- timea la care se afla, de cca 7 metri, s-a petrecut imperecherea cu primul trintor, apoi in succesiunea rapid6 intr-un timp de 5-10 minute, s-a Impcrecilerea matcii si moartea trintorului imperecheat cu alti 10 trintori. fn timpul acestor imperecheri, autorul gi femeltl; in cele din urmii, cind trin- a stat chiar sub matcii gi a prins fiecare torul rlmine suspendat de matcii, trintor, p~ miisurii ce ciidea. Pentru aerul prins in endofalus este compri- fiecare trintor, apropierea, montarea mat gi provoacii un zgomot ca un poc- ?i fmperecherea au durat numai citeva net in legiiturii cu despiirtirea pere- secunde. Imediat dup l ce au montat chii. fn tot cursul observatiilor, nume- matca, trintorii paralizau - ca re- roase miitci virgine legate experimen- zultat a1 procesului de ejaculare - tal, s-au imperecheat numai cu cite eliberind abdomenul miitcii din strin- un trintor, f5rG pocnetul caracteristic soarea picioarelor gi clzind pe spate. riiminind legat de matcii. Alte im- Pe mgsurg ce se inmulteau impere- perecheri au fost considerate ca fiind cherile, camera acului se umplea tot intrucitva anormale, din cauza c6 nu mai mult cu mucozitiiti. Dup5 toate se petrec imperecheri multiple, chiar aparentele, dopul de mucus nu stin- dacii mgtcile au toatii posibilitatea jenegte succesul imperecherii, de fapt, pentru aceasta gi din cauz5 cii nu are dopul ajutii la deschiderea camerei, loc separarea trintorului prin ace1 constituind poate chiar un stimul zgomot sau pocnet caracteristic. fn- pentru imperecherile urmiitoare. trucit actul sexnal cu un singur trin-

Procesul de proiectare in afara or- tor nu necesitii decit citeva secunde, ganelor genitale se petrece probabil iar separarea dintre mascul gi femelii In momentul cind trintorul, paralizat, se face spontan, este probabil c5 mtit- cade pe spate, incovoierea dorsals a cile nu cad in mod obligatoriu pe organelor genitale mascule permitind piimint de fiecare datii cind se im- sii se schimbe unghiul dintre mascul perecheazii.

MATCA 26 MATCA

Numdrul de trintori necesari pentru imperecherea mdtcii.

Pentru buna reugit5 a imperecherii, m5tcile au nevoie s5 fie urmate de multi trintori. Num5rul lor se ridic5 la citeva sute, de fiecare matc5 im- perecheatl, degi la actul de impereche- re propriu-zis5, nu particips decit citiva: 5, 10, 15.

Spermatozoizii de la diferiti trin- tori intr5 in spermatic5 in ordinea fmperecherilor repetate. Aga se ex- plic5 de ce in aceeagi colonie se v5d citeodat5 albine cu alte caracteristici mogtenite de la diferiti masculi. In acest caz albinele sint surori vitrege intre ele.

Zborul acesta de imperechere poate fi uneori repetat in ziua urmstoare gi chiar in cea de-a treia zi. Atunci cind matca simte c5 spermatica ei nu este complet ocupat5 cu spermatozoizi i i trebuie trei zile bune, senine gi frumose; dac5 intre timp vremea s-a schimbat gi ea nu-gi poate efectua zborul urmitor prea curind, ovarele nu intr5 inc5 in functiune. Cercet5- torul Ruttner citeaz5 o matc5 care a iegit abia dup5 21 de zile in zborul urmltor, f5r5 ca pin5 atunci s5 fi in- ceput sti ou5 in cuib. Altii ca R o - b e r t s gi T a b e r cit g i T r j a - s c o au constatat c5 48-70% din . m5tci ies la zborul de imperechere mai mult de dou5 ori. Aceste zboruri repetate sint rnai rare pe vreme priel- nic5 atunci cind trintorii sint vigu- rogi, au avut tot timpul mult5 hran5 proteicg la dispozitie, iar doicile le-au dat ltiptigor cltva timp dup5 iegirea lor din celule, ceea ce-i face rnai virili.

Problema fmperecherii repetate a mgtcii a fost mult timp pus6 la in- doial5. E a a fost pe deplin l5murit5 abia cind, sacrificfndu-se dup5 Pm- perechere un num5r de mgtci, s-a

mssurat cantitatea de sperm5 in sper- matica lor care varia de la 6-20 mms. Cum fiecare trintor nu are rnai mult de 3 mm3 sperms, dar in spermatica ei s-au g5sit dup5 un prim zbor de imperechere cantitiiti mult rnai mari, este dovad5 neindoielnics cii matca s-a imperecheat cu rnai multi trin- tori. B. T o m s i c k g5segte c5 tocmai aceste imperecheri repetate gi variate cu trintori din rnai multe prissci, a dus la asigurarea unei vita- lit5ti deosebite a neamului albinelor de-a lungul milioanelor de ani de cind sint pe p5mint. In acest fel s-a asigurat heterospermia la fecundare, prin faptul c5 in punga ei spermatic5 se intilnesc gameti care au o prove- nient5 diferit5.

Cind matca r5mine neimperecheatg, va depune outi nefecundate, din care se vor nagte numai trintori. V.n. Partenogeneza. Ele sint denumite m5tci arhenotoce. Aceast5 situatie se da- toreqte rnai multor cauze: fie c5 matca s-a n5scut cu aripile nedezvoltate qi deci nu poate s5 zboare, sau cti timpul s-a r5cit brusc gi continu5 astfel 5-6 sgptgmini; dup5 acest termen o matcii nu mai iese la imperechere, chiar dac6 in stupin5 se gbesc trintori. Stuparul trebuie s5 se ingrijeascti ca in stupin5 s5 fie trintori suficienti din cei cres- cuti in colonii de selectie pentru ca la zborurile de imperechere s5 ia parte cit rnai multi; in felul acesta se face o selectie natural5 fntre ei, iar m5t- cile sint pe deplin fecundate gi cu vezica spermatic5 plina.

La citeva zile dup5 imperechere mat- ca va incepe s5 ou5.

Fecundarea artificial&. Oricfte m5- suri s-ar lua de cresc5torul de m5tci ca imperecherea s5 se fac5 numai cu t rh to r i valorogi din punct de vedere biologic, s-a vgzut adeseori, c5 mgtci- le selectionate nu sint prolifice.

M ATC A 27 MATCA

Imperecherea in zborul nuptial este riscantti nu numai din acest punct de vedere, dar acolo in intiltimi, matca este pinditti de ptistiri insectivore, dugmanul lor principal. Apoi chiar din cauza mtitcii se pot intlmpla acci- dente, ctici gregind la inapoiere giin- trind in alt stup, o agteaptci o moarte sigurti.

De aceea cercetcitorii se trudesc Pncti din anul 1887 s5 fac5 o fecundare controlatti a mtitcilor selectiona,te. R I I a k l e i , W a t s o n , N o l a n qi altii, englezi, americani qi sovietici au f icut incerc5ri din ce in ce mai apropiate de tel, *pin5 cind in 1955 M a k e n s e n g i R o b e r t s au inventat o aparaturi rnai potrivitti gi o metodti mai sigur5.

Ca lucr5ri preliminare ei pregatesc colonii puternice pentru obtinerea de trintori gi miitci de h a l t 5 productivi- tate.

P r o d u c e r e a : t r i n t o r i - 1 o r , pentru furnizarea spermei se cere imperios cunoaqterea cu precizie a originii masculului; de aceea trin- torii sint crescuti in colonii cu cele rnai multe ~i superioare calittiti. E i sPnt marcati de la nagterea din celule, ca nu cumva s5 se ia vreunul care vine in stup din altti parte, pe care al- binele obignuit nu-i opresc s5 intre. Zborul lor, in orele cind incep sti iasti, se face in voliere fnalte gi spatioase de tifon, sub care se tine stupul cu trintori de selectie. Dupti incetarea zborului, cei care nu-gi ggsesc urdi- nigul gi au riimas pe afarti, sint adu- nati cu grijti gi introdugi in stupul lor. Se merge a t i t de departe cu grija pentru ptistrarea unei linii pure de masculi care sti fecundeze viitoarele m5tci incft cercet5torul M a k e n- 8 e n , cu ajutorul bioxidului de car- bon forteazti o matcti de clasa supe- rioarti s5 depunti toatti viata numai

Aparatura necesara fecundsrii artificiale a mgtcilor

outi de trintori, devenind aga-zis5 matcti ,,trintori$tiU sau arhenotocti. Cei mai buni trfntori pentru procu- rarea de spermti suficientti sint cei ce au implinit virsta de 9 zile. Unii cer- cet5tori sustin cti gi cei de 7 zile ar fi buni, dar, Z a n d e r a gtisit c5 in primele 8 ziIe se face coborirea sper- matozoizilor din testiculi in bulb, unde impreunti cu mucusul unor glan- de formeazti un pachet. Deci maturi- tatea lor sexual8 precede maturitatea de zbor, ctici apti pentru zborul de imperechere nu sint decPt trintorii de la 12 zile Inainte.

fnainte de a fi foIositi, trintorii sint pringi gi tinuti in colivii in numtir mai mare, dar niciodatti singuri ci impreunti cu o matci virgin8. Aceasta le pbtreaz5 o vioiciune deosebitti, iar la ~ecoltarea spermei, ejacultirile sint depline.

T e h n i c a f e c u n d d r i i a r - t i f i c i a 1 e cu aparatura necesarg se face astfel: operatia se executti cu ajutorul unei seringi cu piston in- zestratii cu gurub micrometric. fn primul rind se procur5 sperma nece- sarti unei prime fecundtiri, recoltat5 de la 5-8 trintori apti pentru impe- rechere, ~ t i u t fiind cci, degi aparent multi trintori slnt rnai bine dezvoltati, din ei putini sint cei care pot s5 fe- cundeze. Cercet5torul M o g e s amin- tegte de doi cresctitori care s-au dus la

MATCA 28 MATCA

Institutul de la Liebefeld (Elvetia) cu 100 de trlntori din cei mai buni din prisaca lor ca sii se initieze acolo de felul cum trebuie sii minuiascii apa- ratul de insimintat mltcile. Spre ma- rea lor surprindere laboratorul nu a glsit decit un singur trintor apt pen- tru reproducere. Numai trintorii care au primit lgptigor de la doici, dup5 ce au eclozionat devin virili.

Tubul capilar cu care se colecteazii sperma fiind gradat, se absoarbe din organul genital a1 trintorului - organ aproape complet rlsfrint - Pntreaga cantitate de sperm5 ce o poate da. Necesarul acestei prime ino- cul5ri este de 2,5 mm3 ce se recol- teazii de la 5-8 trintori tineri.

Sperma in contact cu aerul se in- tiregte. Deci operatorul trebuie s i minuiascii foarte repede tubul capilar, clt gi trintorul care-gi oferii organul siiu sexual, astfel inclt sperma sii nu ia contact cu aerul, fiind recoltatii din interiorul organului. Operatia de re- coltare gi ins5mlntare trebuie fiicutg fn cel mult 7 minute. fn acest timp, m5tcii narcotizatg cu bioxid de car- bon (CO,) gi agezatii intr-un dispo- zitiv anumit, i se deschide vaginul ping la camera acului, adicii acolo unde se afl5 cele douii oviducte. Prin tubul capilar a1 seringii ce contine sperma recoltat5, se injecteazl con- tinutul direct in apropierea oviduc- telor. Dac5 inocularea se face algturi, Pnslmfntarea nu reugegte. Operatia nu este greu de efectuat, dar trebuie mul t i dexteritate gi cunoagterea ana- tomiei organului genital a1 mltcii.

DupiI prima fnslmintare, matca, fnc i sub stare de narcoz5, este adusl fn nucleul siIu - unde se trezegte; dup5 o zi ea este din nou inslmintat5 cu o cantitate egal5 de sperm%. fn mod obignuit dup l a treia lnslmln- tare, care are loc In ziua urmgtoare,

o matcii poate fi considerat5 deplin fecundat5 pentru toat5 viata. Din acest punct de vedere prolificitatea ei nu ar fi mai sciizutii fat5 de miitcile care se fecundeazii natural.

fn munca de selectie, intrebuintarea fecund5rii artificiale a devenit indis- pensabilii. Nu se pot cregte linii abso- lut pure, decit recurgind la aceast5 tehnicz.

Vista m5tcii Pn stup. Dupl citeva zile de la fecundare matca incepe s5 depunii 01.16. Tuburile ovigene ale ovarului miitcii, dupii ce ea a fost hr5nitii cu l5ptiqor de albinele tinere insotitoare, lncep a5 formeze oul, iar ele se coboarii pe traiect, in ovi- ducte. La unele miitci pot s5 aparl

, lntirzieri in pornirea acestei activi- t i t i . Dupi observatiile fBcute, 25% din m5tci incep s5 oug dupl gapte I zile, 50% dupii zece zile gi restul de 25% dupii 12 zile. Sint miitci excep- tionale care incep ouatul dupl 14- 15 ore de la fecundare. Mltcile de ras l neagrl fncep ouatul rnai tfrziu; cele de la noi - dup5 3-6 zile.

fncepindu-ji deci viata normal5 de matcSi fecundatii, fiind inconjuratl de un numir de 8-10 albine doici ce o ingrijesc gi o hrlnesc, ea depune o u l dup l posibilit5tile sale, in m5sura In care albinele ii dau Iiptigor. Ritmul acesta variaz5 in raport cu puterea coloniei gi timpul de afarl ; cu clt hriinirea este mai abundent5 cu ati t numgrul de ou l va fi mai mare. I

La inceput, unele miitci depun clte- va o u l nefecundate sau pun cite doug in aceeagi aelull. Foarte curfnd ins6 ouatul ei se normalizeazg, depunlnd in celule de albine lucritoare numai o u l fecundate, cite unul in fiecare celulg. Cind matca are un spatiu dis-

! in cuib pornind dintr-un punct cen-

I ponibil destul de mare, depune o u l 4 tral a1 fagurelui. fnsl clnd cuibul I

MATCA 29 1 MATCA

este blocat cu miere sau polen la un cules bogat, albinele ocup5 repede celulele golite de puiet; atunci ouatul m5tcii nu mai are aceeagi ordine. Ea trece peste fagurii ocupati cu puiet gi hran5 in c3utare de celule goale unde s l depung oulle, pe care, dac5 Pntir- zie putin, le las6 adeseori s5 cadri fn drum gi sfnt devorate de albinele insotitoare.

Cfnd depune ou5 matca igi p l ead mai lntii capul in celul5, o verificl dac5 este curat3, apoi se fntoarce, se prinde bine cu picioarele dinapoi de marginea celulei gi fgi introduce ab- domenul in5untru. Atunci depune pe fundul celulei un ou, pe care-1 diri- jeaz5 cu ajutorul aculul, iar el se li- pegte de fndat&, avlnd o materie vis- coasg pentru acest scop. Cfnd matca este Pnc5 viguroas5, iar doicile o hrti- nesc abundent cu mult Igptigor, ea poa- te s3 depun5 peste 2 000 ou5 in 24 de ore - bineinteles dup5 o anurnit5 pe- rioad5 de adaptare. 0 matc5 prolific3 care are spatiu mare de extindere in stupi cu volum mare, clt gi faguri gata clilditi, nu e dep3git5 de culegltoare decit rareori gi mai mult din cauza stu- parului 'care n-a intervenit la timp.

Activitatea ei intens3 in privinta ouatului merge ascendent din primele zile ale lunii februarie gi pin5 c5tre 1 iulie, pentru ca apoi curba s5 co- boare. La finele lunii septembrie sau cel mult octombrie, ouatul la multe m5tci fnceteazg pin5 in decembrie- ianuarie. Perioada aceasta de lnce- tare In depunerea ouitlor este denurnits diapauzd. Ea se produce ca un feno- men natural, datorit3 conditiilor din- afar&! precum gi celor din stup. Cele exterioare sfnt in leggtur5 cu tempe- ratura scgzutil, cit gi cu fenomenul de fotoperioadg a anotimpului; cele in- terioare sint legate de nutritie, in spe- cial de lipsa de hran3 bogat3 in pro-

teine. Diapauz5 Ins5 nu inseamn5 cg aparatul s5u ovarian gi-a incetat ac- tivitatea In aceast5 perioadl. Ovarele m5tcii nu rlmfn inactive, ele produc incontinuu ou5, dar Intr-un ritm redus. Organismul le resoarbe fnainte ca ele s5 ajungl 1n oviducte, iar elementele componente se retntorc prin circuitul sangvin in organism. Reluarea activi- t3tii elective a ovarelor qi depunerea de ou5 in fagurii cuibului, deci fnce- tarea diapauzei, se datoresc tempera- turii exterioare Pn iernile mai calde, cum a fost cea din 1960-1961 clnd m5tcile au depus ou5 pin5 la 15 ianua- rie, cit gi a unei alimentatii bogate in protein6 natural& atnnci cfnd stu- parul a lrisat in cuib 2-3 faguri cu p5stur5. fncepInd de atunci, matca primegte din nou drept hranl numai 15ptigor in proportii firesc mtirite.

Capacitatea de depunere a ouilor se intinde in timp pin5 la a1 patrulea an a1 vietii lor. S-au v5zut ins3 m5tci de ha l t 5 valoare bilogic5 privind pro- lificitatea ; ~ i vigoarea, care au atins chiar gi virsta de opt ani. Cresciltorul de m5tci J. Smith, Florida (S.U.A.) a plstrat o matc5 de selectie opt ani jumgtate, tot timpul activ5 gi din ea a pr5sit mii de m3tci valoroase. Obig- nuit m5tcile nu se pBstreaz5 in co- lonii mai mult de doi ani, conside- rind c5 atunci ating maximum de ro- lificitate. Totugi sint multi apicu f tori care fac apiculturl intensivi gi supra- solicit5 m5tcile in cursul unui sezon activ, Incit trebuie s i le schimbe dup3 implinirea unui an de activi- tate. De exemplu: apicultorii care folo- sesc metode de stimulare natural5 sau artificial3 a albinelor in stupi multie- tajati extind populatia pe cite 6-7 corpuri, aga fncft anual trebuie nea- p5rat pregltitit crqterea unei noi mritci in corpul superior a1 fiecgrui stup. Tin5ra mat& oul un timp sin-

MATCA 30 MATCA

gurti in corpul de sus, dup5 care, api- cultorul, ridicind rama-separator din- tre corpuri, permite ca cea tin5rti s5 coboare gi sti inlocuiasc5 definitivpe cea b5trin5 gi epuizat5, care dispare. Cind se cresc astfel de mltci tinere spre sffrgitul celui de-a1 doilea mare cules, deci cam in timpul teiului sau florii-soarelui prin luna iulie, ele prelungesc ouatul pin5 la finele lunii octombrie, dind in plus inc5 una-dou5 generatii de albine tinere fatti de m5t- cile de doi ani. Din observatiile au- torului mltcile de trei ani depun ou5 cel mult pinti la 15 septembrie, cele de doi ani pin5 la 25 septembrie, iar citeva din mtitcile tinere din ace1 an, igi prelungesc ouatul pin5 la 15-20 octombrie. De asemenea in prim5var5 mltcile tinere incep ouatul cu mult inaintea celor virstnice.

Pierderea crspacit8tii de oust a m5t- cii trebuie pus5 numai pe seama u- nor anumite accidente gi in special a unor boli cum este de exemplu no- semoza gi altele. Se ?tie c5 unele mtitci devin inapte dup5 o perioadti de intensti activitate gi anume atunci cind pe traiectul ovarian apar corpusculi petrificati care bareaz5 trecerea outilor. Acegtia se formeaz5 la fel ca gi calculii de la vezica biliar5 sau cea renal5 la om.

Uneori glandele anexe ale sperma- ticei degenereaz5, iar matca depune o u l nefecundate; de asemenea cele care au trecut printr-o perioad5 de frig intens chiar numai de scurtti duratl gi apoi au fost readuse la viatti, depun o u l nefecundate devenind trin- torite (arhenotoce). W. F y g atri- buie o asemenea schimbare in ovarele unei mltci prolifice intoxicatiei cu nectar sau polen, ori cind i se dau faguri cu celule prea mtirite. Ou5 nefecundate pot fi depuse de mtitcile clrora li s-au infundat oviductele

cu ocazia ejacularii spermei. Este suficient ca sperma s5 ia cont,act cu aerul de afar5, ca aceasta s5 se intti- reascti formfnd un dop, care nu poate fi scos decit cu o pensetl. Chiar o parte din organul de copulare a1 trin- torului ar putea r5mine uneori in vagin, oprind inceperea depunerii o- outilor. $i in aceastg ocazie o inter- ventie a stuparului, scotind cu o penset5 aceste resturi, redau coloniei o matc5 deplin fecundatg. M5tcile care se cresc tirziu in toamng, ramin uneori neimperecheate, iar in pri- mtivar5 incep $5 depunti ou5 de trin- tor.

Controlul ouatnlui. Apicultorul, cu drept clivint se poate indoi dac5 o matc5 s-a imperecheat sau nu. El va face in primul rind in astfel de oca- zii, proba existentei m5tcii in cuib, punind un fagure cu ou5 gi larve potri- vite ca virst5 in mijlocul cuibului, fagure pe care il verific5 peste 3-4 zile. Dacti albinele au pornit botci noi, va gti c5, or colonia ~ s t e orfang, or matca tin5r5 este inapt5 gi va pro- ceda apoi in consecin1,ti. ,De multe ori acest ajutor cu un fagure avind puiet tintir determin5 o matcti im- perecheat5 s5 inceap5 depunerile de o u l in cuib. fn astfel de situatie al- binele vor dubla atentiile lor fat5 de ea, crezind c5 puietul adus cu ramele din al t stup ii apartine. Hr5nind-o din belgug, determing fnceperea a- cestui mare act din viata ei. Contro- lul ouatului nu trebuie s5 se fac5 prea curind. Matca t i n l r l este inc5 fri- coasl, se sperie de orice zgomot gi chiar de lumina puternic5 a zilei cind se deschide stupul ; ea incepe sit alerge pe faguri, albinele, bgnuitoare la tot ce nu e normal in stup o iau drept strilinl, o prind fn ghem gi o sufoci, iar colonia rtimine orfang. De aceea cind se ?tie c5 fntr-un stup se aflti o

MATCA 3 1 MATCA

matc5 de curind imperecheat5, stu- parul va l b a s5 t r e a d cel putin 10 zile de la termenul gtiut gi abia va deschide stupul cu cele mai mari precautii. E l nu va da fum; va lu- cra f i r5 zgomot gi f5r5 a lovi rarnele qi nu va atinge gi nici freca albinele de pe o ram5 cu cele de pe rama ve- cin5. Apicultorul face controlul a- cesta f5r5 a c5uta matca; el se va mul- tumi sZi observe dac5 in cuib sint ou5 sau puiet tingr gi dac5 rezultatul este afirmativ, el inchide stupul cu aceeagi precautie. Pe mtisurg ce tim- pul trece, matca devine tot mai gre- oaie, rnai linigtitil in migcgri, mai putin impresionabill de ceea ce se petrece in juru-i. Albinele inconju- r5toare dirijeazg forma elipselor gi calea pe care o urmeaz5 matca in ouatul s5u. fn unele imprejurgri, apare evident c5 albinele constrfng chiar matca s5 depun5 ou5 acolo unde vor ele. De pild5 dac5 colonia vrea s5 roiasc5, albinele preggtesc botci pe mar inea fagurilor gi incon- f jurind matc ca intr-un cerc, ea depune ou5, cu sau f5r5 voie, in ele; Cn acest caz cregterea viitoarelor m5tci incepe - chiar din starea de ou.

Moartea miitcilor este cauzat5 de diferite situatii ce intervin in viata coloniei. Ea poate fi natural5 ori ac- cidental& Moartea naturald se da- toreate in mare m5sur5 bolilor, care obignuit atac5 albinele adulte. Hra- na mgtcilor f iind ins5 liiptigorul, bogat in proteine, aminoacizi, vita- mine etc. ele prezint5 o rezistent5 fat5 de aceste boli.

fn special nosemoza rgpune multe mitci in timpul iernii, dar mai ales primgvara dup5 inceputul ouatului.

0 boa15 caracteristicg mgtcilor ca- re duce totodeauna la un sfirgit letal este melanoza V.n., produs5 de pa- razitul Melanosella rnors apis.

Uneori moartea natural5 a m5tci- lor e o consecint5 a bgtrtnetei, adicg a epuiziirii ei fiziologice care pro- voac5 modificiiri functionale in apa- ratul s5u reproducgtor. Aceste tul- bur5ri duc indirect la un sflrgit letal, c5ci albinele, simtind neputinta ei de a mentine colonia la un nivel echilibrat, igi cresc o matc5 noug care va inl5tura pe cea b5trin5, epu- izat5 sau cu defecte. Dintre aceste afectiuni mention6m : e Obliterarea oviductelor care este

o tulburare in activitatea depunerii ou5lor datoritl faptului c5 in in- testinul posterior se acumuleaz5 con- cretii calcaroase care, ap5sind asu-

, pra oviductelor, le intrerupe total sau temporar functionarea.

Degenerarea spermatozoizilor din spermatic5 care s-ar datora unui vi- rus inc5 necunoscut.

Atrofia ovarelor este o consecint5 a unui dezechilibru neuroendocrin. Actiunea apare mai des dup5 o c5- 15torie cu avionul la mari inilltimi, sau cind micul grup de albine din colivia de expeditie n-a putut men- tine pentru matc5 temperatura nor- mal5. Ajuns5 la destinatie qi reani- mat5 apare acest defect; cite o dat5 el este de scurt5 durat5.

fn sfirgit gi rivalitateadintre m5tci duce tot la o moarte natural5 a celor mai sl5bite dintre ele, care sint rnai b5trine sau mai r5u intretinute.

Moartea accidentalli. Cind zborul nuptial a decurs far5 accidente, dar matca, neavind puncte suficiente de orientare puse pe stup gregegte la ina- poiere gi intr5 in alt stup vecin unde se afl5 o alt5 mat&, albinele nu o primesc, ci o ucid.

Albinele nu ucid niciodat5 matca decit prin comprimare; una sau mai multe o urmgresc, o imobilizeaz5 gi altele vin gi se string ghem tn jurul

ei, stringind-o cu putere pin5 o as- fixiaz5. Cind stuparul surprinde din timp c5 albinele s-au strins in jurul miitcii o mai poate salva, aruncind ghemuletul intr-o farfurie adinc5 pli- n5 cu ap5. Aceastl baie fortat5 e fo- lositoare rnai ales pentru c5 o spa15 de veninul cu care albinele strinse in ghemule;, au improgcat-o in inval- m5geal5.

lMoartea accidentald a rn6tcii se datoregte uneori chiar stuparului, care deschide stupul prea curind dup5 imperechere, f5cind zgomot sau dind fum; matca se sperie, fuge pe faguri, albinele se niipustesc asupra ei gi o ucid. Apicultorul trebuie s5 lase co- lonia in linigte cel putin 10 zile, pin5 matca incepe s l depunii ou8 gi numai apoi s5 cerceteze stupul dac5 e cazul s5 o facci.

La controlul stupului ea poate f i accidentat5, lovit5 sau chiar stri- vit5 o data cu ridicarea brusc5 a fa- gurelui; stuparul va proceda periodic la taierea tuturor f5guragilor gi cres- c5turilor de cear5 dintre ramele ve- cine, inainte de a le ridica pentru control, pentru evitarea accidentarii m5tcii.

Ea poate s5 disparii, cind stu- parul cercetind fagurii stupului, mat- ca alunec5 gi cade pe piimint, f5r5 s5 fie observat5. Pentru evitarea unei astfel de intimplgri, stuparul va cer- ceta totdeauna fagurii deasupra stu- pului deschis.

Accidente asem5n5toare pot s5 se intimple cind la cercetarea colo- niei fagurii sint rezemati de peretele exterior a1 stupului, unde matca s-ar refugia gi deci se pierde.

Dup5 fiecare control fiicut unei colonii, apicultorul va trece peste 10-15 minute prin fata stupului respectiv pentru a privi urdinisul. Dac5 observ5 o agitatie anormalci,

este dovada caracteristicii a pierderii m5tcii la control, sau chiar a mortii sale.

Matca se pierde cind la un con- trol facut cu neindeminare, ea zboar5 de pe fagurele aflat in mina stuparu- lui. Aceasta se intimpl5 mai ales cind el urm5regte sii prind5 matca tiniirg cu mina. Pentru a inl5tura pierderea, apicultorul st5 pe loc nemigcat, cu stupul deschis, iar matca in scurt timp se asazii printre albine, or se trage la urdinigul stupului s5u.

Cu ocazia transportului in stu- p5ritul pastoral, matca poate fi u- cis5 din cauza relei impachet5ri a cuibului.

De asemenea la prima vizit5 de prim5var5, cind coloniile abia au fost scoase din linigtea adiipostului, dac5 se deschide stupul inainte ca al- binele s5 fi f5cut zborul de curstare. este posibil ca matca, speriatti, sti fie ucis6 de albine. Numai dupii 2- 3 zile de activitate a coloniei, cind al- binele aduc pu!in polen, se poate face o vizit5 rnai amBnunj,it5.

Dac5 apicultorul tine matca prea mult timp int,re degete si ii transmite astfel mirosul miinii, sau folosegte la marcarea ei un lac aderent ce are un miros puternic, albinele nu-$ rnai recunosc matca pentru un mo- ment si o omoar5. De aceea in atari imprejurari este bine ca dup5 mar- care matca sii fie Enchis5 provizoriu intr-o colivie automat5 de introdu- cere, din care albinele singure o vor elibera, dup5 citeva ore. La urdinis se agaz5 pentru 1-2 zile vestibulul de control, V.n.

Accidente se intimpl5 adesea mgtcilor sosite in coliviile de expe- diere gi pe care unii apicultori nu ~ t i u cum trebuie sii le elibereze. Ei introduc matca in colonia orfan5 im- preunii cu albinele insotitoare, ceea

MIEREA 33 MATCA

ce este absolut contra oricgrei reguli de igien5 gi tehnic5. fn atari fmpre- jur5ri se deschide colivia de expe- diere la o fereastrl. Matca, ca gi al- binele insotitoare, vor iegi prin ridi- carea capacului pe geam, de unde ea poate fi prins5 ugor de apicultor in- tr-o colivie cu putin gerbet drept hra- nii, pin5 cind se va introduce in stup.

Pentru c5 vorbim aici de trans- portul mltcilor, amintim c5 uneori m5tcile transportate cu avionul . l a mari inGltimi, mor in timpul dru- mului datorit5 presiunii gi depresiu- nii aerului in propriile ei organe. Chiar dac5 unele nu mor, aceste c5- I5torii la inilltimi mari