Abilitati de Comunicare Interpersonala1

8/18/2019 Abilitati de Comunicare Interpersonala1

1/27

INTRODUCERE ÎN COMUNICAREA

INTERPERSONALĂ

CAPITOLUL 11: ABILITĂȚI DE COMUNICARE

INTERPERSONALĂ

Unitate de învățământ: Facultatea de Jurnalism și Științele

Comunicării, grupa 2 Jurnalism

Profesor Universitar: Podaru Dan

Studentă: Damaschin Silvia-Cristina


2/27

Abilități de comunicare interpersonală

Rezultatele învățării

După ce ați citit acest capitol, ar trebui să fiți capabil să:

Utilizați auto-dezvăluirea corespunzătoare pentru a vă exprima altora.

Recunoașteți comportamentul care solicită constant aprobarea celorlalți.

Gestionați puncte de vedere diferite, prin înțelegerea strategiilor de persuasiune,

putere, tehnici de luptă echitabile, prin abilitatea de a reacționa în mod corespunzător

la critică și ceri-ți scuze în mod corespunzător .

Îmbunătățiți abilitățile de conversație, demonstrând efectient abilitățile de ascultare, de

conversație nonverbale și oferind instrucțiuni de ghidare.

Utilizați strategii de sondare, faceți cereri și livrați vești proaste.

Accesați rezervorul propriu de creație.

În timp ce Abbey conducea la locul de muncă, se uita pe fereastr a laterală a mașinii

fiind în același timp amuzată și îngrozită să realizeze că omul de lângă ea care

conducea, fuma o țigară, vorbea la telefonul său mobil, avea un ziar învelit pe volan și

încerca să conducă prin trafic. Ea și-a amintit că a citit un articol de ziar în acea

dimineață despre pericolele de a vorbi la telefon în timp ce conduci. Când a ajuns la

muncă, ea a verificat ziarul și a găsit articolul. A spus: "Ca om care conduce o mașină

standard- sau manuală- știți că puteți conduce o mașină cu o singură mână, pentru că

aveți o mână pe schimbător . Dar, atunci când începeți să vorbiți, nu este importantă

suspendarea obiectivelor în sine, este planificarea conversației, care îndepărtează

resursele de la participarea la drum. Gândind înapoi la Abbey, ea nu a fost surprinsă de

fumatul/vorbitul la telefon/cititul ziarului, ci de șoferul care manevra atât de haotic.

Fiind un comunicator intrapersonal și interpersonal eficient, însușiți abilitățile și

înțelegerea procesului de comunicare. Sean și-a dat seama că trebuia să se încheie

relația cu colegul său de cameră, dar se întreba cum să facă acest lucru fără a fi

agresiv. Mama Terei s-a oprit la casa fiicei sale cu niște vești proaste, dar a fost

nesigur ă de modul în care să ofere informațiile. Felicia a încercat să-i dea fratelui său


3/27

direcții de coordonare pe drumul nesigur dinspre noul ei apartament. Aceste cazuri

specifice sunt doar câteva exemple care necesită strategii eficiente de comunicare

interpersonală.

Elementele esențiale ale interacțiunilor eficiente includ: angajament, egalitate,

încredere, respect și abilități de comunicare. Oamenii trebuie să câștige abilitățile de a

utiliza aceste elemente de la persoane importante pentru ei (de exemplu, părinți și

profesori). Din păcate, mulți oameni nu au posibilitatea de a învăța aceste abilități cu

orice grad ridicat de competență, deoarece majoritatea școlilor nu predau abilități

specifice de comunicare orală și non-verbală și multe familii nu modelează foarte

eficient aceste abilități. Așadar, iată oportunitatea de a vă dezvolta sau perfecționa

abilitățile pe măsură ce sunteți expus metodelor de a comunica despre dumneavoastră,

de a solicita aprobarea, gestiona oameni dificili, lupta echitabil, gestiona critica, de a

cere scuze, a da direcții, pune întrebări, face cereri, da vești proaste, folosi tehnologia

interpersonală și de a fi creativ.

Sinele și alții

Părerea pe care o aveți despre dumneavoastră, auto-conceptul, vă ghidează

comunicarea, deoarece determină ceea ce veți spune și cui veți spune. De exemplu,

dacă vă considerați un bun comunicator, este posibil să vă simțiți încrezători în

comunicare. Dar dacă vă etichetați ca "timid" sau "fricos", s-ar să vă fie dificil să vă

exprimați. În centrul acestui proces dinamic este premisa că, dacă nu vă acceptați pe

sine, probabil că nimeni altcineva n-o va face. Lipsa dumneavoastră de încredere este

preluată cu ușurință de către cei cu care interacționați.

Unii oameni se tem de apariția prea încrezătoare în sine și de dovada de a da

impresia de lăudăros. Încrederea și acceptarea de sine ca o persoană demnă nu

înseamnă neapărat laudă. Uneori trebuie să "spargeți gheața", pentru că nimeni

altcineva nu știe cum să dea tonul. Dumneavoastră vă cunoașteți mai bine decât o fac

alte persoane pentru că știți mai multe despre abilitățile și talentele pe care le dețineți.

Cât de mult vă placeți? Iubirea de sine înseamnă a vă accepta ca o persoană demnă

pentru că dumneavoastră alegeți să faceți asta. Puteți să ascultați părerile celorlalți și

să încercați să vă schimbați, dar pentru a fi un comunicator bun, trebuie să vă acceptați

ca o ființă umană viabilă. Preocuparea de sine nu vă permite, desigur, să îi răniți fizic,


4/27

sexual sau pshihologic pe ceilalți. Care sunt strategiile care vă ajută să vă consolidați

și să vă întăriți stima de sine?

Folosiți vorbirea cu sine pozitivă. Puteți să vă uitați în oglindă în fiecare zi și prin

vorbirea cu sine, spuneți ce persoană bună sunteți, cum vă atingeți obiectivele și cât de

mult vă place de dumneavoastră. Afirmațiile, declarațiile pozitive menite să ghideze

gândirea pozitivă, pot fi constructive.

MESAJE CARE TRANSMIT SINELE

Auto- dezvăluirea implică transmiterea de informații despre sine, inclusiv istoria

dumneavoastră precum și emoțiile și gândurile prezente. Asta poate îmbunătăți

intimitatea și raportul în comunicarea interpersonală, deoarece, atunci când oferiți

infor mații despre dumneavoastră, permiteți să vă fie "văzute". Acestă dezvăluire de

sine poate fi realizată prin mesaje verbale sau non-verbale.

Auto-dezvăluirea trebuie să fie adecvată. Cantitatea și tipul de prezentare, se vor

baza pe relația dintre persoanele implicate. Cel mai adânc nivel de auto-dezvăluire are

loc atunci când doi oameni se deschid în așa fel încât fiecare poate fi rănit de acțiunile

celuilalt.

Auto-dezvăluirea le permite celorlalți să vă înțeleagă precum și să vă ajute să vă

înțelegeți. Când vorbiți despre dumneavoastră, îi permiteți celeilalte persoane să vă

descopere. Pe măsură ce gândiți, vă organizați gândurile și vorbiți cu voce tare, puteți

da sens percepțiilor și experiențelor dumneavoastră. Una dintre activitățile în

psihoterapie este, de exemplu, de a face un client să vorbească despre el însuși, cu

scopul de a aduce înțelegerea de sine a gândurilor și sentimentelor acestuia. Intenția

este de a ajuta pacientul să învețe cine este cu adevărat. Această înțelegere deschide

porțile pentru dobândirea competențelor necesare pentru a face față persoanei reale sau

lumii percepute. Toate mesajele de comunicare sunt o expresie a sinelui. Pentru a fi un

comunicator interpersonal eficient, puteți lua măsuri pentru a vă asigura că mesajele

vă aparțin în mod clar . Aici sunt câteva aptitudini pe care le puteți aplica în

transmiterea de mesaje eficiente.

Utilizarea pronumelor personale – eu, al meu - pentru a indica faptul că dețineți

mesajul din perspectiva personală. Percepția proprie vă aparține și nu ar trebui să fie

exprimată ca un adevăr universal. Cu alte cuvinte, spunând "noi" sau "tu" deviază

obligația de la sine, vă oprește de la asumarea responsabilității și vă scapă de propriarăspundere. "Eu cred că liceul ar trebui să includă orientarea sexuală în codul său de


5/27

drepturi civile" ilustrează că este opinia dumneavoastră, că vă aparține. Spunând:

"Toată lumea crede că rugăciunea ar trebui să fie permisă în școlile publice," nu indică

calitatea de proprietar al propunerii.

Descrie ț i un comportament fără a judeca sau evalua. Stați departe de interpretări și

nu înfrumusețați adevărul. Spuneți exact ce ați văzut (de fapt), evitând ceea ce ați

simțit (emoție). Nu interpretați, nu atribuți un sens lucrurilor pe care nu le știți să fie

absolut adevărate. Nu înfrumusețați afirmând, "Beth părea foarte supărată și fața ei a

indicat că a avut o zi proastă. Apoi, ea și-a ieșit din fire pălmuindu-l pe Omar". Dacă

nu sunteți un savant de comunicare non-verbală și, poate nici atunci, nu știți cu

adevărat ce a indicat cu fața lui Beth și, dacă nu știți că ea a spus în mod specific că a

avut o "zi proastă", asta se află în afara zonei de raportare.

Descrie ț i realist și specific potențialele schimbări ale comportamentului care pot

îmbunătăți calitatea comunicării. Mai degrabă decât să spuneți: "Tu mereu întârzii și

faci asta doar ca să mă agraveze pe mine" spuneți " ultimele două dăți când ar fi

trebuit să ne întâlnim, tu ai întârziat mai mult de 10 minute. Venirea ta târzie mă face

să cred că sunt avantajos, așa că aș vrea să vii la timp data viitoare. "

Adaptați mesajul la cunoștințele și interesele celeilalte persoane. Asigurați-vă că

recunoșteți că este posibil să aveți informații care altora le lipsesc. Adresa-ți

întrebarea: "Ce mi-ar trebui să știu, pentru a înțelege ceea ce am explicat dacă nu știam

ce știu acum?" Aceste informații se referă toate detaliile necesare. De asemenea,

întrebați-vă dacă ceea ce vreți să vorbiți este în interesesul celeilalte persoane.

Descrie ț i-vă propriile sentimente. Utilizați-vă propria declarație, explicați idei din

perspectiva dumneavoastră, mai degrabă decât din perspectiva percepută de cealaltă

persoană. Explicați din perspectiva proprie, pe care cealaltă persoană nu o poate spune

este "greșită". Dumneavoastră știți cum vă simțiți și ce credeți. Aceasta este realitatea

dumneavoastră.

Utilizați mesajele non-verbale pentru a sprijini mesajele verbale. Contactul vizual

direct, o strângere de mână fermă, păstr area unei distanțe acceptabile față de cealaltă

persoană, le puteți adăuga la mesaje eficiente.

Asigurați-vă că mesajele non-verbale și verbale se potrivesc, astfel comunicarea este

credibilă. Mesajele dumneavoastră pot fi înțelese greșit dacă ceea ce facem nu

corespunde cu ceea ce spunem. Sarcasmul se bazează pe o lipsă de congruență între


6/27

verbal și non-verbal. Spuneți că aveși o mulțime de timp pentru a vorbi cu cineva, în

timp ce vă uitați la ceas, vă îndepărtați ușor de persoană etc.

Repetați mesajele importante prin diverse canale.

Mesajele sensibile și clare vă poate ajuta să creați relații pozitive cu familia si prietenii.

CĂUTAREA DE APROBARE

Cei mai mulți oameni doresc să fie plăcuți, sprijiniți și acceptați. Cu toate că oamenii

doresc acceptarea prietenilor și a altor persoane semnificative în viața lor,

comportamentele care solicita aprobarea poate lucra împotriva relațiilor eficiente. Adesea

indivizii caută aprobare pentru că doresc să le facă pe plac celorlalți, renunțând la propriile

dorințe și sentimente. Unii oameni sunt atât de controlați de alții -străini, rude, prieteni,sau angajatorii- încât par imobili. Astfel, ei se află într -un impas și în imposibilitatea de a

lua decizii pentru ei înșiși. Din păcate, acest comportament transformă destinul cuiva în al

altor persoane.

Dacă doriți să eliminați comportamentul de aprobare care este ca o necesitate majoră în

viața dumneavoastră, păstrați aceste orientări în minte:

Vorbiți. Dacă credeț

ică cineva încearcă să vă

controleze, spuneți acest lucru. De exemplu,

spuneți: "Cred că am dreptul de a merge, dacă am accepta responsabilitatea pentru faptele

mele.", în loc de "Nu-mi poți spune ce să fac."

Urmăriți-vă scopurile. Atunci când vă confruntați cu dezaprobare, întrebați-vă "Dacă ea

este de acord cu mine, aș fi mai bine?"

Acceptați-vă. Acceptați faptul că unii oameni nu vă vor înțelege niciodată și că acest lucru

este perfect acceptabil. Șansele sunt, dacă aveți idei unice, apărați-vă convingerile, și nu

permiteți altora să vă intimideze, veți nemulțumi unii oameni. Şi ce dacă? Nimeni nu este

plăcut de toată lumea! Asta nu înseamnă că ar trebui să vă îndepărtați în mod intenționat

de ceilalți, dar trebuie să vă accepte pe dumneavoastră și pe ideile dumneavoastră.

Aveț i încredere în dumneavoastră. Puteți refuza să susțineți sau să încercați să convingeți

pe cineva de corectitudinea poziției dumneavoastrp. Nu toată lumea va fi întotdeauna de

acord cu ceea ce spuneți, cum nici dumneavoastră nu credeți tot ceea ce altcineva spune

sau crede. Puteți adopta mantra, "Dacă nu mă plac pentru ceea ce cred sau spun, asta e


7/27

problema lor, nu a mea." Fiți conștienț de faptul că, cu această afirmație, vă asumați

responsabilitatea de a acce pta consecințele propriilor acțiuni.

Puteți urmări percepțiile bazate pe experiențele personale și valorile așa cum aveți

încredere în propriile sentimente.

Încetați să vă verificați ideile cu așteptările celorlalți. Sunteți capabil să vă analizați

singur deciziile, care se potrivesc nevoilor și așteptărilor.

Faceți diferența dintre sentimente și gânduri. Ceea ce simțiți este emoțional. Ceea ce

credeți este logic.

Nu vă mai cere ți scuze pentru convingerile dumneavoastră.

GESTIONAREA PUNCTELOR DE VEDERE DIFERITE

Fiecare individ este doar un individ. Cu toții avem puncte de vedere diferite, experiențe

de viață, nivele de cunoștințe și influențe din familie și cultură, care ne ajută fim cine

suntem și cum să gândim.

Câștigarea respectului

În relațiile cu alte persoane, aveți nevoie de câștigarea respectului, convingerea celorlalți

să facă ceva pentru dumneavoastră sau să fie de acord cu dumneavoastră. În acest scop,

trebuie să vă aplicați abilitățile de persuasiune pentru comunicarea interpersonală. Părinții

se bazează pe strategii de persuasiune pentru a obține respectul copiilor cu dorințele lor.

Același lucru este valabil și pentru profesori cu privire la studenți. Anumite strategii de

câștigare a respectului care s-au dovedit a lucra în mod eficient includ:

Acțiunea de a oferi în avans. În această situație, înainte de a solicita o acțiune, oferți cuivaceva ce el sau ea poate dori, în scopul de a-l convinge să acționeze așa cum doriți.

Anumite tipuri de acțiuni de dăruire în avans face viața mai ușoară, iar dacă acestea nu

sunt ilegale sau imorale, pot lăsa de dorit obținerea rezultatului final.

Îndrăgirea. Pentru a asista în actul interpersonal de persuasiune, încercați și puneți

celelalte persoane într -o stare de spirit receptivă fiind prietenos cu ei. De exemplu, oferind

ajutorul unui alt student cu un proiect de clasă el va fi înclinat să aibă sentimente pozitive


8/27

față de tine și s-ar putea, prin urmare, să îți fie deschisă propunere, că ea te va ajuta în

studierea pentru examenul final.

Promisiunea. În propunerea de asistență sau de conformitate cu punctul dumneavoastră de

vedere puteți face o promisiune. Un părinte poate promite o jucărie în cazul în care de șaseani se comportă bine la casa bunicii. Promisiunea unei recompense îi poate atrage pe

oameni să se conformeze.

Influențarea. Influențarea este atunci când includeți în propunerea dumneavoastră intenția

de a utiliza influența sau controlul asupra celeilalte persoane, dacă el sau ea nu se

conformează solicitării. De exemplu, când erai adolescent părinții tăi ți-au spus că, dacă

nu reușești să te întorci acasă după ora stingerii, va trebui să ai un motiv întemeiat.

Aceasta este o amenințare. Desigur, amenințarea ar fi avut succes numai dacă ai fi știut că

părinții tăi vor pune în aplicare cuvintele lor cu acțiuni. Nu amenința dacă ești dispus să

efectuezi acțiunea propusă și ai puterea de a face acest lucru.

Sentimentele proprii. O persoană poate include o declarație de vinovăție într -o propunere.

Un tată i-ar putea spune fiicei sale că având în vedere cât de greu lucrează pentru a ajuta la

plata pentru școlarizare, el se va simți rănit dacă ea nu primește note mari semestrul viitor.

Stima. Pentru că unul dintre nevoile noastre de bază este plăcerea, oamenii de multe ori

depun eforturi pentru sine, obțin recunoaștere personală ca parte a acestei nevoi de

satisfacție. Indicând faptul că există recunoașterea potențială sau lauda, ele pot influența

persoana de partea ta. De exemplu, în calitate de manager la o afacere puteți indica un

lucrător care ar putea fi un candidat pentru "Angajatul Lunii", inspirându-l să lucreze din

greu.

Datoria. Puteți decide să-i indicați unei persoane care vă este datoare cu o favoare pe care

cu un singur "îmi ești dator ", cu scopul de a vă satisface solicitarea. De exemplu, îi cereți

unui prieten să vă conducă la aeroport, puteți include observația că vă este dator de când i-

ați dat notele de la clasa de Psihologie când a ratat de clasa.

Desigur, aceste strategii se pot întoarce împotriva dumneavoastră dacă nu sunteți atent cu

privire la momentul și modul în care le utilizați. Trebuie să luați în considerare persoanele

implicate și scopul atunci când se decide care, dacă este cazul, a acestor strategii pe care

le veți folosi. În mod realist, oamenii ar putea lua în considerare oricare dintre acestetactici pentru a fi manipulat, astfel încât să fie gata pentru o respingere potențială. De


9/27

asemenea, trebuie înțeles că unii oameni, indiferent de bunavoință și intențiile tale, pur și

simplu nu sunt interesați de a fi de ajutor sau de cooperare.

Puterea

Puterea este abilitatea de a controla ceea ce se întâmplă - crearea lucrurilor pe care doriți

să se întâmple și blocarea lucrurilor pe care nu vreți să se întâmple. Prin putere puteți

alege pentru dumneavoastră sau puteți controla alegerile altora. Puterea este adesea

percepută ca fiind negativă. În sine, puterea nu este negativă. Modul în care puterea este

folosită se poate transforma într -un factor pozitiv sau negativ.

Percepția că puterea este rea poate proveni din mai multe cauze:

Oamenii pot abuza de putere. Puterea poate duce la câștigarea unei persoane în

defavoarea alteia.

Puterea contrazice credința că toți oamenii ar trebui să fie egali. În cazul în care o

persoană are mai multă putere, cealaltă persoană nu poate fi egală. În realitate, în foarte

puține relații participanții sunt egali în toate aspectele.

Puterea poate provoca pierderi. Depunerea de efort, timp sau finanțe, atunci când nu este

nimic de câștigat, pare o nebunie.

Potențialele probleme rezultă atunci când oamenii nu reușesc să-și exercite puterea. În

primul rând, oamenii care se simt lipsiți de putere de multe ori nu au capacitatea de a face

alegeri cu privire la relațiile lor, cum ar fi pentru a menține sau a termina. În al doilea

rând, oamenii neputincioși se pot simți că le lipsește capacitatea de a face alegeri și, prin

urmare, se stabilească pentru relații nesatisfăcătoare. In plus, persoanele care se simt

lipsite de putere într -o situație, de multe ori să ia în mod necorespunzător frustrările lor înalte situații.

Mulți dintre euro-americani sunt crescuți să creadă că ei au împuternicire, au un mare

control asupra vieții lor și chiar viețile altora, că ei sunt "stăpâni ai propriei lor soartă". Nu

numai că își doresc putere, ci cred că o merită, dar ei, de asemenea, nu doresc ca alte

persoane să aibă putere asupra lor sau asupra tuturor.

Această credință are o istorie lungă. În anii 1700, Războiul revoluționar a fost un

conflict de putere între britanicii care au dorit să păstreze controlul și coloniștii care au


10/27

vrut propria putere. Războiul civil a fost un conflict de eliminare a puterii unui grup peste

altul. Mișcarea pentru drepturile civile, atunci când negrii au utilizat boicoturi, marșuri,

precum și sistemul juridic pentru a modifica poziția puterii deținute de alții peste ei, este

încă o ilustrare a acțiunii, care poate avea ca rezultat schim barea puterii. Mișcarea pentru

drepturile femeilor și mișcarea de astăzi a drepturilor homosexualilor sunt și alte ilustrații

ale încercări de a oferi putere egală celor care au fost și sunt oprimați.

Dorința de a prelua propriul control, desigur, nu este proeminent în toate culturile. Cea

mai mare parte a lumii, este de părere că o sursă externă sau soarta- să fie "Dumnezeu",

"zei", "karma", sau "natura" -controlează viața lor. Mulți musulmani folosesc expresia

"este voia lui Allah", și mulți hinduși cred că evenimentele sunt karma lor care acționează.

În ambele cazuri, acești urmași nu se simt lipsiți de putere, ei percep misiunea lor nu estede a căuta putere. În general, mulți dintre acești oameni sunt de părere că legitimitatea

puterii este irelevantă.

Luptați corect

Cand vă aflați într -un dezechilibru de putere sau un dezacord, știți cum să gestionați

conflictul productiv? Învățând să luptați corect, aveți posibilitatea să lucrați spre o soluție

amiabilă la o problemă, soluționând conflictul. Mai important, lupta corectă respectăimportanța relațiilor . Acest tip de gestionare eficientă a conflictelor în căsătorie, de

exemplu, este esențială pentru o relație stabilă. În ciuda neînțelegerilor, trebuie să vă

protejați relația cu partenerul, colegii, copiii, părinții, și / sau prietenii. Unele strategii de

luptă corectă includ:

Obțineț i cât mai multe informații și adaptați-le la problema bazată pe aceste informații.

Faptele pot arăta că această cauză reală este diferită de cauza presupusă a conflictului.

Păstrați-vă argumente în timpul prezent. Nu vă certați despre ce s-a întâmplat în trecut;

trecutul nu poate fi schimbat.

Evitați o luptă care nu poate fi terminată. A începe o discuție stresantă nu funcționează

niciodată atunci când o persoană merge spr e ușă, e în drum spre locul de muncă sau atunci

când una sau ambele părți sunt extrem de obosit.

O luptă poate avea loc numai în cazul în care ambele părți participă. În cazul în care

conflictul merge prea departe, atunci un participant ar trebui să se oprească pur și simplu.


11/27

Durata unui argument constructiv este în mod normal, aproximativ de douăzeci de minute;

oamenii obosesc și intențiile lor rezonabile se opresc, după aceea. Atunci când

participanții încep să repete aceleași argumente, care n-au legătură cu problema, atunci

unul dintre participanți începe să atace fizic sau verbal cealaltă persoană, mai degrabă

decât a rezolva problema.

Asculta ț i-vă corpul. În cazul în care sunteți conștient de vocea dumneavoastră se aude

mai mai tare, mâinile fac pumni de luptă, ar trebui să vă controlați fizic sau să vă limitați

rolul la acela al unui ascultător pasiv pentru un timp.

Id entificați în mod realist de ce aveț i nevoie pentru a ieși din tranzacție. De multe ori

intrăm într -o situație de conflict fără a identifica obiectivele, ceea ce înseamnă că nu avem

nici o claritate a scopului și nici măcar nu știm dacă conflictul este terminat.

Gestionarea criticii

Critica este actul de a judeca ceva sau pe cineva. Puțini oameni se ocupă bine de critică.

Cei mai mulți vor încerca să nege sau să o respingă. Critica de multe ori declanșează

amintiri inter ne de a fi corectat de către părinți, profesori, antrenori sau clerici. Critica

poate vă face să vă simțiți inadecvat și inacceptat.

Pentru a face față criticii constructive, criticii care vizează că nu aveți nicio intenție de

răutate sau de răzbunare, fără a simți nevoia de a vă justifica , puteți încerca aceste

strategii:

Atunci când critica ț i, cauta- ți informații. Dacă cineva vă acuză de ceva, cere-ți detalii.

De exemplu, dacă un prieten spune că sunteți arogant și insultați alți oameni, cereți-i

exemple concrete care a determinat comentariul. Nu acceptați generalizări, cum ar fi

"acționezi întotdeauna în acest fel." Cereți cazuri specifice, exemple specifice.

Parafrazați ideile persoanei care face critica pentru a clarifica pentru amandoi.

Repetați acuzația și întrebați dacă asta este ceea ce el sau ea a spus cu adevărat. De

exemplu, "Ai spus că insult tot timpul. Ce vrei sa spui cu asta? Dă-mi un exemplu

specific, atunci când am făcut asta. "

Ascultați persoana și, în cazul în care critica pur și simplu, acceptați opinia lui sau a

ei. De exemplu, dacă sunteți acuzat că vă petreci prea mult timp studiind și nu socializați


12/27

suficient, și simțiți că acest lucru este adevărat, de ce nu sunteți de acord pur și simplu,

argumentând că aveți dreptul de a vă petrece timpul așa cum doriți? Sau spuneți: "Nu m-

am gândit la asta din această perspectivă," sau "E o perspectivă interesantă."

Amintiți-vă că nimeni nu are un glob de cristal pentru a vedea în viitor. Dorintele,

nevoile și obiectivele sunt în cele din urmă responsabilitatea dumneavoastră și puteți face

după cum doriți, atâta timp cât sunteți dispuși să acceptași consecințele. V-ați putea simți

justificat și sănătos cu atitudinea: "Eu sunt ceea ce sunt și voi fi în acest fel, indiferent de

ceea ce spui!"

Cereți-vă scuze

Ați încălcat vreodată o promisiune? Ați jignit pe cineva prin a fi sarcastic atunci când a

fost perceput ca fiind serioas și nu amuzant? Ați acționat vreodată ne potrivit față de

cineva care vă plăcea cu adevărat? În cazul în care răspunsul la oricare dintre aceste

întrebări este "da", ce ați făcut în legătură cu asta?

Cu toții am spus sau am făcut lucruri care au rănit sau jignit un prieten, o altă persoană

importantă sau chiar un străin. În cultura euro-americană, cheia pentru a te înțelege bine

cu oamenii este să ști când și cum să-ți ceri scuze. Scuza este o expresie serioasă de regret

pentru cuvinte sau fapte nepotrivite. Modul în care reacționăm jignind pe cineva are o

mare legătură cu trecutul nostru.

Scuzele nu sunt despre cine "a câștigat" sau care "pierdut". Amintiți-vă, relațiile nu sunt

lupte decât dacă sau cealaltă persoană alege să facă război. Mândria încăpățânată de multe

ori duce la o pierdere de prieteni și la confruntări fizice. "O scuză este un instrument

pentru a afirma supremația legăturii noastre cu ceilalți."

Uneori, chiar dacă vreți să vă cer eți scuze, s-ar putea să nu știți cum. De multe ori

oamenii răspund cu un simplu "scuze", care nu are nici un sens real pentru cealaltă

persoană.

O scuză față-în-față este adesea cea mai bună, deoarece vă puteți afișa sinceritatea. Acesta

poate fi o experiență umilitoare că trebuie să vedeți expresiile celeilalte persoane, să le

arătați pe ale dumneavoastră și, probabil, auziți un răspuns verbal și / sau non-verbal.

După cum a declarat un expert, dificultatea unei scuze față-în-față este utilă pentru că

"veți fi respectat de către persoana pe care o abordați precum și de dumneavoastră mai


13/27

mult, dacă sunteți capabil și dispus să vă arătați părerile de rău în acest mod. Zâmbete,

râsete, îmbrățișări, strângeri de mână și alte sentimente de apreciere și afecțiune sunt

beneficii adăugate pentru ambele părți, care sunt posibile atunci când vă cereți scuze în

acest fel! "

Aici sunt câteva abilități pentru a vă cere scuze eficient:

Asumați-vă responsabilitatea. Punctul de plecare este că orice scuze justifică o

schimbare de comportament, cum ar fi admiterea. Conștientizați că ați jignit pe cineva.

Este posibil să știți acest lucru imediat, reacția celuilalt poate lăsa să știți că ați făcut ceva

supărător, altcineva v-ar putea avertiza asupra situației sau puteți să realizezi singur într -

un moment ulterior. Indiferent de cum aflați, trebuie să recunoșteți că ați greșit și să

acceptați responsabilitatea pentru acțiunile dumneavoastră sau nu veți fi predispus să luați

măsuri.

Explicați. Recunoaște-ti faptul că acțiunile dumneavoastră au cauzat o problemă pentru

cealaltă persoană. În cazul în care puteți face acest lucru, și este necesar, să explicați de ce

ați acționat așa cum ați făcut-o. De exemplu, dacă ați fost supărat și ați spus ceva ce

regretați că ați spus, puteți afirma: "Am într -adevăr o zi proastă, iar ceea ce am spus că nu

a fost pentru tine. Îmi pare rău ". Pe de altă parte, mulți oameni au un interes scăzut în

scuze și, în schimb doresc să se concentreze pe modul în care își vor schimba

comportamentul în viitor. Pentru a satisface această nevoie s-ar putea adăuga, "voi încerca

să nu mă descarc pe tine data viitoare."

Arata ț i-vă regretul. Cealaltă persoană trebuie să vadă că sunteți conștient că ceea ce ați

făcut a fost greșit. Asta este, dacă dumneavoastră credeți că ați greșit, spuneți că vă pare

rău sau că vă este rușine cu o frază, cum ar fi "M-am simțit rău că am spus secretul tău. Tu

ai avut încredere în mine, eu ți-am trădat încrederea. Nu trebuia să fac asta. " Fără regr eteverbale și non-verbale sincere, scuza va suna fals și, poate chiar sarcastic, eventual,

provocând conflicte mai mari.”

Reparați daunele sau cel puțin încercați și diminuați durerea emoțională. Pentru a fi

completă, scuza ar trebui să încerce să corecteze prejudiciul. Dacă ați deteriorat

proprietatea cuiva, oferiți-vă să o repar ați. În cazul în care dauna este emoțională, puteți

întreba: "Îmi pare foarte rău. Ce pot face pentru tine? "Nu poate fi nimic concret pe care se

poate face, dar o ofertă de reparații este adesea crucială pentru a arăta sinceritatea. Puteți


14/27

urmări declarând ceva potrivit, cum ar fi, "Voi încerca să fiu mai atent în viitor. Între timp,

lasă-mă să-ți cumpăr o ceașcă de cafea. "

Utilizați sincronizarea bună. În cazul în care este posibil, cereți-vă scuze imediat pentru

lucruri mici. De exemplu, dacă vă loviți de cineva, spuneți imediat că vă pare rău. Dacă ați

făcut ceva mai grav, cu toate acestea, cum ar fi insultarea unui prieten la furie, poate aveți

nevoie de ceva timp să vă dați seama ce să spuneți.

Alege ț i un canal corespunzător. Car e este cea mai bună cale de a vă cere scuze?

Scrisorile, e-mail-urile, mesageria vocală, telefonul, scuzele față în față sunt canale de

mesaje care sunt disponibile. Primele trei sunt impersonale. Acestea pot fi mai ușoare, și

te salvează de la confruntarea în mod direct cu persoana, dar ele, de obicei, nu sunt la fel

de eficiente emoțional. R ecurgeți doar la ele în cazul în care nu există nicio modalitate de

a fi față în față. Dacă o persoană trăiește depar te, atunci nu poate exista nicio alegere.

Dacă este cazul, telefonul este, probabil, o alternativă mai bună decât o prezentare scrisă.

Cel puțin ascultarea tonul vocii tale poate fi un indiciu cu privire la onestitatea mesajului.

Dacă o faceți prin voice-mail, cel mai bine este să planificați exact ceea ce vreți să

spuneți, și păstrați-l între treizeci de secunde și un minut. Mesajele lungi își pierd

impactul.

Persoana care a fost nedreptățită poate respinge scuzele. Asta nu e problema

dumneavoastră. Dacă vă cereți scuze sincer e atunci vă îndepliniți obligația în relație. Ați

recunoscut ce ași făcut sau ați spus a fost greșit și ați făcut o acțiune pentru a permite

celeilalte persoane să știe că sunteți plin de resurse și dispus să rezolvați problema. Puteți

fi responsabil pentru acțiunile unei singure persoane, propriei persoane. Nu puteți face o

altă persoană să acționeze așa cum ați vrea să acționeze. Prin urmare, acceptarea scuzelor

este dincolo de controlul dumneavoastră.

Abilitățile conversaționale

Conversațiile, interacțiunile verbale între oameni, de obicei, încep cu discuții mici și apoi

se trece la împărțirea mai în profunzime. Discuția scurtă este un schimb de informații cu

cineva la un nivel de suprafață. Ea are loc la reuniuni informale, petreceri, baruri și

întâlniri. Informațiile schimb centre de biografie (informații personale care se spun despre

tine, cum ar fi numele, ocupația sau colegiul, orașul natal) sau de informații ușor mai

personale (hobby-uri, interese, planuri de viitor, cunoștințe). Puteți spune ceva pozitiv cu


15/27

privire la aspectul persoanei, cere sfaturi sau pune o întrebare. Dicuțiile scurte durează, de

obicei, timp de cincisprezece minute, după care începe conversația în profunzime. Dacă vă

aflați într -o situație de muncă discuția poate fi scurtă, deoarece în afaceri oamenii adesea

merg repede la punctul de interacțiune al acestora din cauza constrângerilor de timp și

protocolului corporativ.

Oamenilor le place, de obicei, să vorbească despre ei înșiși, despre percepțiile și

ex periențele lor și sunt stimulați prin diverse tehnici de comunicare. Acestea includ

întrebări, care sunt dispozitive puternice pentru construirea conversațiilor .

Întrebările încurajează oamenii să se deschidă prin conturarea lor. ( de exemplu, la ce

universitate mergi? Este importantă? ).

Întrebările vă ajută în descoperirea atitudinilor celorlalți (de exemplu, De ce ai ales să fii

specialist în comunicare?).

Întrebările păstrează subiectul conversației la îndemână. De fiecare dată când un răspuns

este irelevant, puneți o întrebare suplimentară pentru a obține mai multe informații despre

subiect (de exemplu, Credeți că viitoarea piață de locuri de muncă este pentru specialiști

în comunicare?).

Întrebările pot fi utilizate pentru a orienta conversația. O întrebare poate schimba

subiectul, obține mai multe informații sau întreține conversația. Întrebările vă ajută să

câștigați informații și să clarificați sensuri. Dacă persoana respectivă spune că nu este clar,

puteți cere definiții sau exemple sau puteți cere sursa sau baza de informații.

Pentru a utiliza cel mai eficient interogatoriul, începeți cu întrebări ușoare, scurte, iar după

fiecare întrebare așteptați un răspuns. Lăsa-ți partenerul să știe că îl ascultați prin oferirea

de feedback non-verbal, cum ar fi "Îhî" și "este interesant", în timp vă uitați la el.

Comunicarea nonverbală joacă un rol important în conversație. Dacă nu credeți acest

lucru, acordați atenție la expresiile faciale și posturile persoanei cu care vorbiți. Privirile

rapide în zare pot indica faptul că persoana este nerăbdătoare să plece și același lucru se

poate întâmpla și atunci când acea persoană se uită în mod repetat, la un ceas, se uită în

jurul camerei, trece de la un picior la altul sau începe să se îndepărteze de tine . În cazul în

care, cu toate acestea, per soana se apleacă, se uită la dumneavoastră cu atenție sau se

confruntă în mod direct cu dumneavoastră, atunci inter acțiunea este, probabil, pozitivă.


16/27

Una dintre cele mai mari probleme pentru persoanele care sunt nervoase în conversații

este să stea calme și nu să nu ofere mesaje negative, cum ar fi, "Cauzez probleme."

Perioadele de tăcere sunt în regulă. Alte sugestii specifice pentru continuitatea

conversației includ:

Atrageți-i atenția celeilalte persoane. Descoperiți-i interesele persoanei. Oamenii sunt de

obicei flatați de curiozitatea ta despre ele.

Ascultați cu atenție detaliile pentru a descoperi ce vă interesează pe amândoi.

Continuați cu ajutorul unor fraze cum ar fi: "Ce ai vrut să spui cu asta?", "Oh, trebuie să fi

fost interesant," sau "Pare că a fost dur cu tine."

Luați-o ușor. În general, stați departe de subiecte controversate la prima întâlnire. Dacăsimțiți nevoia să exprimați opinia, indicați-o cu o frază ușoară, cum ar fi, "Văd că privim

lucrurile în mod diferit" sau "E o opinie interesantă."

Evitați confruntarea nonverbal ă. Felul în care stați în timp ce vorbiți, poate avea un

impact asupra conversației. Cercetările arată că femeile euro-americane, de exemplu, tind

să stea față în față atunci când interacționează, în timp ce bărbații tind să stea unul lângă

altul. Statul față-în-față al bărbaților poate indica un conflict. În cazul în care sunteți un

bărbat și vă aliniați lângă un partener de conversație, urmăriți reacțiile sale faciale și

corporale. Dacă el pare nervos sau iritat, schimbați-vă alinierea corpului. Dacă sunteți o

femeie și doriți să creați o poziție primitoare pentru conversație cu o altă femeie, stați în

fața ei. Din nou, fiți conștienți de reacțiile partenerului și ajustați poziția dumneavoastră,

dacă este necesar. Același concept este valabil și stați prea aproape de o altă persoană sau

dacă atingeți persoana în timpul conversației. Să fiți conștienți de diferențele culturale în

cazul apropierii corpului și a atingerii.

Rețineți că unii oameni sunt greu de cunoscut și că există unii oameni care s-ar putea să

nu dorească să-i cunoaște-ți mai bine. Discuția scurtă la începutul unei conversații poate

oferi o oportunitate de a stabili dacă o relație dintre tine si noua cunoștință merită să

continue.

Fiți conștienți de faptul că și cultura influențează modul în care oamenii comunică. (De

notat este că, în această discuție, generalizările sunt prezentate cu privire la tendințele

diferitelor grupuri culturale. Acestea se bazează, ori de câte ori este posibil, pe rezultatelecercetărilor și observațiilor experților.)


17/27

În general, conversațiile euro-amer icane sunt concentrate, în special între bărbați, trecând

direct la subiect. În spatele acestui mod direct este presupunerea că un vorbitor ar trebui să

știe în mod explicit ideea sau informația pe care dorește să o transmită. Euro-americanii

educați tind să vorbească folosind gândirea analitică în care modele de gândire subliniază

analize și idei susținute cu fapte și exemple. Gândirea analitică disecă evenimente și

concepte legate în lanțuri care conduc ascultătorul de la ideea generală la concluzia într -un

mod secvențial. Gândirea analitică nu este motivare tipică procesului tuturor culturilor.

Gândirea în ansamblu (holistică), care se uită la imaginea de ansamblu în loc la disecția

evenimentelor sau conceptelor, este specifică în multe culturi din America de Sud, Asia,

Arabia, America Indiană, Africa și oameni descendenți ai acestor culturi. Povestirea și

utilizarea parabolelor este comună în gândirea holistică. Cu toate că poveștile pot fiinteresante, ei confundă uneori euro-americanii, pentru că poveștile nu reușesc să

răspundă la întrebări și rareori au concluzii directe și uneori nu se încadrează în definiția

de "declarații dovadă". O mare parte este lăsată receptorului pentru a o interpreta.

Spre deosebire de cei din alte culturi, euro-americanii tind să fie deschiși să se apropie de

străini, de multe ori încep conversații cu oameni noi, sunt receptivi față de străini de care

se apropie și le vorbesc despre problemele personale. Unele culturi sunt mai puțin

deschise la invadarea spatiului personal. Oamenii din unele culturi asiatice sunt mai

distanți față de străini, sunt mai reticenți să se apropie de ei și să răspundă mai puțin

favorabil la conversațiile inițiate de oamenii pe care nu îi cunosc și se simt uneori

inconfortabil când vorbesc despre ei înșiși. Același lucru se poate spune despre oamenii

din orașele mici din Statele Unite, unde noii veniți și străinii sunt, uneori, întâmpinați cu

suspiciune.

APTITUDINI CONVERSAȚIONALE DE ASCULTARE

Ascultarea este o parte esențială a conversațiilor. Oamenii care pot conversa cu persoane

necunoscute în mod eficient sunt ascultători buni. Pentru a fi un bun ascultător, învățați

cum să parafrazați ideile vorbitorului, repetați numele persoanei pe măsură ce le

introduceți, continuați să folosiți numele în timpul conversației, deoarece vă ajută să vă

amintiți și să o faceți pe cealaltă persoană să simtă că sunteți concentrat asupra ei. Vă veți

dori să mențineți contactul vizual și să ascultați pentru indica de ce subiecte este interesat

cealălalt conversant. Asigurați-vă că îi permiteți vorbitorului să-și termine de spus punctulde vedere înainte să răspunzi, deoarece întreruperile sunt considerate de unii ca fiind


18/27

foarte enervante, mai ales de cei din culturi precum Japonia și diferitele triburi indiene din

America. A pune întrebări este una dintre cele mai eficiente metode de deschidere și

amabilitate în conversații. Ascultați ce spune cealaltă persoană și puneți-i întrebări pentru

a intra mai adânc în subiect. Mai multe sugestii specifice ascultării în conversații includ

următoarele:

Ascultați preocupările celorlalți. Ambii oameni trebuie să aibe oportunitatea de a

participa. Deseori oamenii pun întrebări doar pentru a putea da propriile răspunsuri. Dacă

sunteți într -adevăr interesat de o conversație, aflați ce gândesc ceilalți și abordați ideile

lor. Nimic nu este mai rău decât un monolog personal care se axează pe „Eu” și „mie”.

Nu presupune ț i. Prea des presupunem un lucru și aflăm mai târziu că ne-am înșelat.

Pentru că fizic și oral primele impresii nu sunt întotdeauna corecte, oferiți-i celeilalte

persoane o șansă de a dovedi că este demn de conversație sau suficient de respingător

pentru a fi dat deoparte.

Înainte de a vorbi, întrebați-vă ce mesaj este necesar. Multor oameni nu le place să

participe la discuții mici, deoarece pare că nu oferă nicio posibilitate de discuție

aprofundată sau pentru că aflarea unor mici informații despre oameni de care ei nu sunt

interesați pare o pierdere de timp.

Oferirea instrucțiunilor

De multe ori ne regăsim oferindu-le altor oameni indicații. Oferirea indicațiilor include

instrucțiuni pentru îndeplinirea unei sarcini sau realizarea unui efect. În oferirea

indicațiilor, este înțelept să includeți toate detaliile necesare, să organizați ideile într -o

anumită ordine și să folosiți termeni care pot fi înțeleși în mod clar. Câteva sugestii pentru

oferirea indicațiilor includ:

Oferiți detalii specifice. De câte ori i-ați cerut cuiva instrucțiuni de ghidare și v-a fost

dată doar o descriere generală care a avut sens? Nu presupuneți că dacă dumneavoastră

știți ce vorbiți, cealaltă persoană știe, de asemenea. Specificațiile vă ajută dacă ofer ți

instrucțiuni de ghidare.

Adaptați-vă la nivelul de cunoștințe al ascultătorului. Ați incercat vreodată să asamblați

un dispozitiv electronic care a fost însoțit de instrucțiuni vagi de ghidare? Foarte des

instrucțiunile sunt scrise de experți care au proiectat elementul și presupuneți că înțeleg


19/27

mai bine decât dumneavoastră. Adapta-ți mesajul la nivelul educațional, experiențial și

lingvistic al ascultătorului. Nu vorbiți de sus oamenilor, dar recunoașteți că sarcina

importantă este înțelegerea, nu impresionarea prin vocabularul și cunoștințele

dumneavoastră. Un student a fost surprins spunându-i unui instructor de economie, „ De

ce nu predai Engleză acestei clase?”. El a predat în Engleză, Wngleza unui expert în

domeniu, nu Engleza unui student care nu are experiență în domeniul economiei.

Organiza ț i-vă ideile. Instrucțiunile sunt cel mai ușor de urmat atunci când e luată în

calcul o cronologie sau o ordine spațială. În ordine cronologică, indică pas cu pas

procedura spunând ce trebuie făcut prima oară, a doua, a treia și așa mai departe.

Organizarea cronologică este o metodă bună folosită când explici cum trebuie asamblat

sau operat ceva. Ordinea spațială se bazează pe imaginea vizuală care urmărește un ordinde cartografiere sau instrucțiuni de ghidare specifice de la un loc la altul.

Adaptați-vă la diferite stiluri de pregătire ce pot apărea. Dacă știți stilul de ascultare/

învățare al unei persoane, puteți ajusta instrucțiunile pentru a se potrivi cel mai bine

nevoilor sale. Pentru un gânditor la nivel mondial, ați putea desena o imagine. De

exemplu, gânditorii globali preferă imagini și instrucțiuni de ghidare orale cu repere

specifice, cum ar fi restaurante sau benzinării. Gânditorii liniari preferă hărți și instrucțiuni

de ghidare scrise.

Utilizați termeni ușor de înțeles. Dacă o persoană nu poate înțelege direcțiile, explicația

nu are nicio valoare. Perspectiva de a opera pe un calculator este de multe ori mai

frustrantă decât ar trebui să fie, deoarece, în multe cazuri, procedurile operaționale sunt

scrise mai degrabă într-un limbaj de calculator decât în limba engleză standard. Nu e de

mirare mulți oameni au fobie de calculator!

Cercetarea

Ați rămas într -o oră de clasă confuz de ceea ce a spus un profesor? Sau v-a dat cineva

instrucțiuni, dar nu v-ați dat seama ce să faci? Soluția se poate axa pe a adresarea

întrebărilor.

Scopul de cercetare este de a solicita informații necesare pentru asigurarea că mesajul

expeditorului este clar și fără zgomot. Investigația este esențială pentru comunicarea

ef icientă. De exemplu, dacă primiți instrucțiuni pentru a începe o nouă procedură la


20/27

muncă, veți dori să adresați întrebări formatorului care furnizează instrucțiunile. Dacă

sunteți reticent în a cere lămuriri de teamă că păreți neinformat, proba bil doar vă creați

mai multe probleme. Mai târziu, când sunteți solicitat pentru a efectua noua procedură, s-

ar putea să fiți incapabil să faceți acest lucru. Interacțiunea interogatoriului nu doar

clarifică, cu creează o implicare și o atenție mai mare în conversație. Amintiți-vă, că dacă

este important pentru dumneavoastră să știți, este important să întrebați.

Atunci când cercetați pentru informații, interogați într -un mod în care ascultătorul va ști

exact ce aveți nevoie. Adresarea unei întrebari specifice, bine formulate vă va rezolva

adesea dilema. Dacă nu puteți identifica ceea ce nu ințelegeți, recunoașteși faptul că de

obicei confuzia se bazează pe nevoia de repetare, definire sau clarificare.

Fie în școală, la locul de muncă, acasă sau când vorbiți cu prietenii, relațiile se vor

consolida prin punerea unor întrebări eficiente.

Solicitarea unei repetări vă poate ajuta să înțelegeți alți oameni. Uneori, în explicare

oamenii își afirmă ideile în așa fel încât sunt neclari. Confuzia poate fi cauzată de ordinea

ideilor în care au fost prezentate. De exemplu, o explicație cu privire la asamblarea unui

echipament care nu reușește să spună primul pas, al doilea pas și așa mai departe, probabil

va duce la incapabilitatea de a finaliza asamblarea. În acest caz puteți întreba: „ Îmi poți

spune exact ce ar trebui să fac prima oară, a doua oară și ce urmează apoi să fac?”.

Solicitarea unor definiții vă poate ajuta să evitați problemele asociate cu vocabularul

vag și prea dificil. Cerându-i cuiva să definească termenii lui sau ai ei, de multe ori

lămurește o neînțelegere. Terminologia este deseori o problemă între medici și pacienți

pentru că medicul folosește termeni medicali pentru a explica boala unui pacient. Mulți

profesioniști uită că persoana medie nu are multă experiență în acest subiect. O explicație

adecvată vocabularului unui neștiutor este necesară. Întreabă „Ce înseamnă (completațicuvântul)?”.

Solicitarea unei clarificări vă poate ajuta să înțelegeți semnificația unui mesaj. Uneori

informația de bază într -un mesaj de comunicare nu este de ajuns. Clarificarea poate fi

realizată prin utilizarea exemplelor, ilustrațiilor și analogiilor. În timp ce ascultați un curs,

veți realiza că primele câteva propoziții care se ocupă cu câte un nou concept spun ideea,

iar restul declarațiilor clarifică. Cu toate acestea, expeditorii uită uneori să dea exemple,

ilustrații sau analogii. Dacă ilustrațiile utilizate nu sunt clare, cereți altele noi


21/27

suplimentare. Solicitarea exemplelor este utilă mai ales dacă sunteți un ascultăor la nivel

global sau cursant pentru că aveți nevoie de exemple pentru a clarifica și a concretiza idei

abstracte.

Solicitarea informațiilor— cereți-i unei persoane să specifice natura exactă ainformațiilor de care aveți nevoie— trebuie inclusă o cerere într -un limbaj specific care

explică modul în care trebuie să se răspundă solicitării. Dacă îi spuneți bibliotecarei că vă

uitați de niște lucruri despre Mexic, ea nu va putea să vă ajute dacă nu îi dați detalii.

Căutați informații despre conexiunea Mexicului la gripa H1N1 (gripa porcină), în timpul

epidemiei 2009 sau politicile țării în ceea ce privește comerțul cu droguri? Oricare ar fi

interesul dumneavoastră, încercați să fiți cât mai explicit.

Dacă nu prezentați cererea în persoană, indicați modul în care doriți să primiți răspunsul-

prin telefon, e-mail, scrisoare, sau în persoană. În cazul în care informațiile trebuie să fie

primite până la un termen, asigurați-vă că a-ți specificat ora și data. Această informație

încheie comunicarea, astfel încât dumneavoastră și cealaltă persoană să înțelegeți ce se

dorește și modul în care va fi procesată solicitarea.

Oferirea veștilor rele

Oferirea veștilor rele este adesea dificilă, indiferent de cât de puternice sunt abilitățile de

comunicare interpersonală. Puțini oameni doresc să fie în poziția de a da vești proaste.

Când veștile proaste sunt comunicate slab, aceastea pot duce la confuzie, stres excesiv și

resentimente. Atunci când vestea proastă este comunicată în mod eficient, individul poate

fi capabil să înțeleagă și să accepte. Aceleași strategii pe care specialiștii în sănătate le

găsesc ca fiind benefice pot fi pozitive pentru toate comunicările interpersonale. Acestea

includ:

Furnizarea de informații complete sau a cât mai multor informații posibile.

Suportul familiei și prietenilor, deoarece mulți oameni primesc o veste proastă

mai bine atunci când există mai mult de o persoană care să explice problema sau

tragedia.

Grija de nevoile imediate ale persoanei.

Ascultă empatic, nu da sfaturi.

Nu diminua durerea sau pierderea celeilalte persoane, prin utilizarea declarațiilorbanale, cum ar fi "Totul va fi bine", "E în regulă, nu e chiar atât de rău" sau "Eu


22/27

știu cum te simți." Nu știți cum se simte altcineva numai dacă vă spune, apoi puteți

empatiza cu el, dar puteți simți la fel. Nu ați avut niciodată aceeași experiență, în

aceleași condiții.

Încurajați-l/ încurajați-o să își afișeze emoțiile. Acest lucru poate fi dificil pentru

euro-americanii de sex masculin, care de multe ori își controlează emoțiile sau

mulți asiatici, care au fost încurajați să nu își arate emoțiile în public.

Dumneavoastră — ca purtător de vești proaste— a ț i putea avea nevoie de ajutor

special sau de propr iul suport ca o modalitate ce vă ajută să vă controlaț i stresul.

(Unul dintre autorii acestei cărți este un consilier de criză, care are nevoie, uneori,

un orificiu de evacuare să-și exprime gândurile și sentimentele sale, după o

perioadă lungă de făcut intervenții.)

Creativitatea

Creativitatea este unul dintre cele mai active cuvinte ale noului mileniu. În

gândirea modernă, a fi creativ a fi evaluat, chiar dacă persoana creativă poate fi

uneori etichetată ca fiind excentrică, noncomformistă sau creatoare de probleme.

Noi apreciem de multe ori creativitatea, deoarece este abilitatea de a crea lucruri

care sunt noi și diferite și de a gândi în moduri neobișnuite. În cultura eur o-

americană, noul și neobișnuitul sunt ceea ce fac viața interesantă! În ciuda acestui

fapt, oamenii creativi pot fi etichetați negativ, deoarece forța de gândire în diferite

moduri, apropie tehnicile tipice de rezolvare a problemelor cu noi perspective și, în

general, scade securitatea conservatoare.

GÂNDIREA CREATIVĂ

Gândirea creativă caută alternative, idei și extinde abaterile de la ceea ce este

descoperit. Aceasta diferă de gândirea obișnuită, care se referă odată la o

alternativă sau idee și altă dată la construirea unui gând. Gândirea obișnuită, în

lumea occidentală, se realizează prin selectarea unui grup de soluții care au fost

încercate anterior și apoi prin îngustarea pe mai puține și mai puține idei

alternative.

Gânditorii obișnuiți sunt mai confortabili în crearea unui plan bine dezvoltat

pentru rezolvarea unei probleme, înțelegând modul de abordare al problemei

precum și efectuarea unei căutări ordonate pentru informații. Ei ignoră de multe ori


23/27

bănuielile, ideile sau acțiunile noi și preventive și evită să ia în considerare mai

multe alternative în același timp. Ei sunt mai siguri cu „gândirea în casetă”,

folosind soluții tradiționale. Oamenii precum contabilii, tehnicienii de calculatoare

și inginerii sunt de multe ori gânditori obișnuiți.

Creativitatea apelează la credința în propria persoană- credința că puteți face

ceea ce trebuie făcut prin extinderea modul în care priviți lucrurile în loc de

îngustarea concentrării. Creativitatea necesită, de asemenea, ca persoana creativă

să fie dispusă să încerce și să eșueze și să încer ce din nou în cazul în care " ieșitul

din comun "nu funcționează.

Creativitatea oferă multe beneficii care, potrivit celor care le folosesc, pot

contribui la calitatea soluțiilor și a relațiilor. Acestea includ:

Creativitatea este esențială dacă sperați să rezolvaț i problemele comune dificile

pe care abor dările convenționale nu le pot rezolva. Invențiile, cum ar fi agrafa,

ștergătoarele de parbriz, GPS-ul, aparatul cu raze X, becul și telefoanele sunt toate

exemple de elemente care au fost create din dorința de a crea ceva ce era nevoie,

dar nu au fost imaginate înainte.

Creativitatea vă poate îndepărta de la subiect . Când puteți prezice conținutul

unui dialog pe care tu și cel mai bun prieten îl veți avea, când mergeți într -o

direcție pe care o cunoașteți deja, unul care, deși e probabil confortabil, ar putea

duce la sentimente de nemulțumire și plictiseală. Este comun în cupluri, după

cunoașterea reciprocă pentru o lungă perioadă de timp, evitarea completă a

anumitor subiecte pentru că fiecare știe ce va spune și cum va reacționa celălalt.

Creativitatea oferă opțiuni. Creativitatea este importantă dacă sperați să

descoper iți alternative care sunt moduri diferite și unice de a face lucruri

potențiale.

Creativitatea poate ajuta relațiile. Știați că, una dintre cheile de succes în relații poate fi rezolvarea creativă a problemelor? Creativitatea este importantă, dacă

doriți să descoper iți noi modalități de rezolvare a problemelor pentru relațiile

dumneavoastră. Repetarea acelorași tipare, care nu au mers înainte, dar au devenit

obișnuite pentru că nu vă puteți gândi la alte abordări sau pentru că sunt sigure, ar

putea duce la stagnarea în relații sau relații de afaceri și pot fi periculoase. Una

dintre frazele preferate ale doctorului Phil McGraw în emisiunea sa de televiziune

sindicalizată este "Cum e munca pentru tine?" Ceea ce el indică este faptul că,dacă faceți ceva și nu funcționează, de ce faceți în continuare același lucru? În


24/27

cazul în care funcționează, atunci există motive pentru a continua această practică.

Dacă nu, rupe tiparul și creează unul nou.

ELIMINAREA OBSTACOLELOR PRIN CREATIVITATE

Copiii mici sunt în general creativi, probabil pentru că nimeni nu le-a spus încă să

„gândească logic”. Un copil poate gândi la metode unice de a ajunge la borcanul

de pe partea de sus a frigiderului, moduri inovative de a conecta diferite idei și

moduri poetice de a folosi limba. Ghiciți vârsta autorului acestui poem, care, după

ce a văzut un apus de soare, a declarat: "Mi-ar plăcea să merg la o plimbare pe raze

și la culcare în așternuturi făcute din nori". Era un copil de patru ani care a spus un

astfel de lucru unic și creativ.

Înainte de vârsta de patru ani, un copil petrece mai mult de jumătate din timp

visând, având sute de gânduri fără legătură între ele. De la aproximativ trei ani

până la cinci, un copil petrece jumătate din timp implicat în gândirea poetică,

făcând în mod intuitiv asociații și utilizând metafore și comparații. De la vârsta de

aproximativ patru până la vârsta de șase ani, un copil petrece jumătate din timp

inventând, folosind comparații poetice în practică, cum ar fi rotirea unui scaun și a

unui sertar pentru a urca la niște prăjituri dorite.

Este posibil să aveți probleme amintindu-vă de propriile acte de creație de când

erați copil din cauza obstacolelor pe care părinții și profesorii vi le-au pus în cale

în timp ce spuneau „nu fi creativ”. Cei mai mulți dintre noi am auzit și asta nu a

inclus "Nu face pe prostul"," Urmează regulile "și" Astă nu e modul corect de a

face acest lucru". Dar, în realitate, cum să acționezi, cum să gândești având reguli?

Copacii trebuie să fie de culoare maro și verde? De ce o pisică nu se poate numi

"Woof?" Și, de ce face fiecare membru al familiei trebuie să creadă aceleași

lucruri?

Obstacolele în calea creativității pot fi clasificate fie drept bariere culturale fie

drept bariere personale. Obstacolele culturale derivă din valorile și atitudinile pe

care o cultură le consideră importante. De exemplu, valoarea mare pe care cultura

euro-americană o plasează la individualitatea și concurența care ar trebui să

încurajeze asumarea riscurilor necesare pentru rezolvarea creativă a problemelor,

valoarea mare plasată pe logică și practică poate inhiba soluții care necesită

sentimente și imaginație. Mulți adulți învață că a fi altfel decât serios și fărăumor — cu excepția unor momente— este să riști să fii perceput ca frivol. Chiar


25/27

dacă mulți profesori pot spune că le plac studenții care sunt creativi, interesanți și

pozitivi, par într -adevăr să prefere studenții care sunt agreabili, conformiști și

ascultători.

Se pare că există trei obstacole personale în creativitate: (1) modalități obișnuite

de a face lucrurile, (2) credințe despre modul în care se fac lucrurile și (3) teama de

eșec. Oamenii tind să fie ghidați de obiceiurile lor. Obiceiurile reduc nevoia

naturală de a fi creativi.

Puțini oameni se simt confortabil schimbând modul lor obișnuit de a face

lucruri, iar unii oameni consideră că este dificil să facă schimbări în toate. Ce

obiceiuri determină interacțiunea dumneavoastră atunci când întâliți pe cineva

pentru prima oară?

Spuneți mereu aceleași lucruri în aceeași ordine, precum: „Bună, ce mai faci?”

și aștepți un răspuns de „ Bine”. Ce se întâmplă atunci când răspunsul la întrebarea

dumneavoastră este „ Tocmai am ieșit din spital”?

Ce se întâmplă dacă persoana bine-crescută în Franța încearcă să vă sărute pe

ambii obraji sau un tânăr din Japonia vă lovește în stomac, în timp ce încearcă să

plece? Cât de înrădăcinată este obiceiul de a vă întâlni cu oameni noi? Cât de

înrădăcinate sunt căile de abordare a problemelor sau de reacție la stres?

Nu toate obiceiurile sunt dăunătoare, desigur. Cele mai multe obiceiuri, în sine,

sunt utile, cum ar fi atunci când o sarcină este ușor de realizat sau de făcut foarte

des. Aceste sarcini nu necesită reflecție sau dezvoltarea unor "modalități noi și

îmbunătățite" pentru a le face. Cu toate acestea, nu toate sarcinile pot sau ar trebui

să fie realizate pe "pilot automat". Oamenii de multe ori cred că soluțiile și ideile

pot fi găsite într -un mod lejer, tipic de a privi lucrurile și de multe ori ei cad în

obiceiul de a presupune că o problemă are o singură soluție— mai ales după ce au

găsit-o pe ceea care cred ei că este soluția.

Primul pas în depășirea unui repertoriu limitat de acțiuni este de a recunoaște

obiceiurile, iar al doilea pas este despinderea de ele, dacă se dorește. Pentru a fi

creativ și a dezvolta noi idei, trebuie să vă opriți modurile obișnuite de

comportament și privire a lucrurilor . Și pentru a schimba răspunsurile tipice,

trebuie să respingeți răspunsurile confortabile, care asigură automat obiceiurile.

Un alt obstacol în creativitatea dumneavoastră pot fi convingerile tale despre

lume, despre modul în care "sunt" lucrurile. Cu toate că realitatea se bazează doar pe percepție, oamenii creează de obicei credințe despre lumea din jurul lor și apoi


26/27

nu reușesc să se gândească mai departe. Credința devine realitatea. Credeți că

numai bărbații și femeile ar trebui să fie într -o "căsătorie"? Sau, că numai bărbații

pot fi mecanici buni? Sau, că femeile ar trebui să stea acasă și să aibă grijă de

copii, deoarece bărbații nu se descurcă prea bine? Sau, că cei mici ar trebui să fie

crescuți numai în casele în care există doi părinți heterosexuali prezenți? Dacă

încurcați convingerile dumneavoastră cu realitatea, cum incepeți să răspundeți

cuplurilor de același sex care se alfă în relații de angajament, numărului de femei

care lucrează cu unelte, nnumărului de bărbați casnici sau numărului mare de copii

crescuți de un singur părinte? De unde aveți aceste convingeri? V-aț întrebat

vreodată dacă există alte puncte de vedere, care ar putea fi valabile? Urmați în mod

obișnuit convingerile părinților, ale unei organizații religioase,unui lider sau ale

mass-media, fără a le pune la îndoială?

Creativitatea necesită deschidere, dorința de a primi noi informații, perspective,

ipoteze, convingeri și opinii. Recunoașteți faptul că propriile dumneavoastră

convingeri sunt doar convingeri — nu realitate — și puteți începe să stimulați

creativitatea, să gândiți în moduri noi și interesante.

La rădăcina tuturor acestor motive de a evita schimbul de idei creative este frica

de eșec. A face ceva la fel iar și iar vă poate face să vă simțiți sigur, dar nu este un

motiv să continuați să faceți astfel.

Diviziunea analitică

Diviziunea analitică este luarea unei probleme complexe și fragmentarea în

componentele sale individuale, afișarea cât mai multor variante posibile pentru

fiecare componentă și apoi combinarea alternativelor pentru a crea noi variante.

Utilizând diviziunea analitică vă puteți spori creativitatea. Să presupunem că ați

vrut să vă îmbunătățiți întâlnirile cu personalul de la birou. Aceasta este o

problemă complexă, care poate fi divizată în mai multe probleme-cheie. O

problemă este când să aibă loc întâlnirea, o a doua este unde să aibă loc, a treia

este cine ar trebui să participe, iar a patra este ce să se discută.

Manipularea detaliilor

O altă abordare pentru creșterea creativității este manipularea detaliilor pe care le

observați despre un obiect. De exemplu, puteți schimba ceva prin extinderea,


27/27

micșorarea, împărțirea, rotirea, întinderea, întărirea, emolierea, aplatizarea,

stoarcerea, încâlzirea, reamenajarea, scurtarea și schimbarea acestora. Luați în

considerare faptul că multe elemente făcute pentru călătorii, cum ar fi un uscător

de păr, rezultă din aplicarea verbului a micșora.

Singura cale de a fi creativ este printr-un efort conștient. Cu cât puneți mai mult

deoparte asociațiile obișnuite și practicile de a face noi conexiuni, cu atât mai mare

este probabilitatea ca dumneavoastră să fiți creativ în alte aspecte ale vieții,

inclusiv în relațiile dumneavoastră.

Pot planifica!

Indiferent dacă acest curs este sau nu aproape terminat, va trebui să vă continuațimunca pentru a vă îmbunătăți comunicarea interpersonală, astfel încât să vă

dezvoltați pozitiv și constructiv relațiile de care veți avea nevoie în toate aspectele

vieții dumneavoastră. Acum este momentul să vă uitați în ansamblu peste

informațiile cursului— inclusiv peste informațiile acestui capitol— pentru a crea

un plan pe termen lung care poate face o diferență calității vieții dumneavoastră.

Puteți să lucrați pentru a crea cunoștințe, valori, atitudini și abilități de care aveți

nevoie pentru a fi un comunicator interpersonal eficient.

Documents

Abilitati de Comunicare Interpersonala1