1

STUDIU PRIVIND EVALUAREA STĂRII DE DISCIPLINĂ DIN ŞCOLI

Judeţul Satu Mare

2006

2

I.OBIECTIVUL CERCETĂRII:

Ca urmare a creşterii cazurilor de devianţă juvenilă prezentate de către mass-media în ultima perioadă, precum şi a solicitării MEC de a se realiza o evaluare a stării de disciplină din şcoli, Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică Satu Mare a realizat prezentul studiu în perioada decembrie 2005-februarie 2006. În acest scop, o echipă formată din consilieri şcolari a elaborat un chestionar destinat elevilor şi unul destinat cadrelor didactice pentru identificarea formelor de violenţă specifice fiecărei şcoli, a cauzelor, a măsurilor care s-au luat, a contextului şi a frecvenţei cu care se aplică acestea.(vezi anexele) Rezultatele acestui studiu vor sta la baza elaborării şi implementării unui plan de măsuri adecvat. II.EŞANTIONAREA: La acest studiu au participat: a) 960 elevi din ciclul gimnazial 2261 elevi din ciclul liceal Total: 3221 elevi b) 294 cadre didactice ce predau la ciclul gimnazial 520 cadre didactice ce predau la ciclul liceal Total: 814 cadre didactice

Subiecţii au provenit din şcolile unde există consilieri şcolari, utilizându-se următorul procedeu: a V-a A, a VI-a B, a VII-a C, a VIII-a D (la şcoli generale) a IX-a A, a X-a B, a XI-a C, a XII-a D, I A SAM, II B SAM, III C SAM (la licee teoretice şi grupuri şcolare)

S-a ales acest eşantion astfel încât fiecare consilier şcolar să poată realiza studii pentru şcoala în care lucrează, rezultatele obţinute urmând a fi prezentate în Consiliile profesorale, la şedinţele cu părinţii şi în cadrul orelor de dirigenţie. III.METODOLOGIA:

Instrumentele utilizate pentru a întreprinde studiul de faţă au fost chestionarele de identificare a formelor de violenţă şcolară (pentru elevi şi cadre didactice).

Aceste chestionare au cuprins 7 itemi, care au vizat următoarele aspecte: • gradul de disciplină din şcoală • formele de violenţă specifice • cauzele adoptării unor comportamente agresive • măsurile care s-au luat pentru reducerea violenţei şcolare (tipuri de măsuri, frecvenţa şi consecinţele aplicării acestora) Elevii şi profesorii au completat chestionarul în mod individual. Decizia de a participa la acest studiu a fost la latitudinea lor, nu au existat condiţionări legate de completarea chestionarului.

3

IV.REZULTATELE: 1.STAREA DE DISCIPLINĂ: În ceea ce priveşte starea de disciplină din şcoli, aprecierile făcute de elevi şi cadre didactice se situează astfel: Itemi Elevi

gimnaziu Elevi liceu Total elevi Cadre

didactice gimnaziu

Cadre didactice liceu

Total cadre didactice

1 a 91 261 352 24 55 79 1 b 356 1366 1722 167 299 4661 c 390 256 646 72 118 1901 d 88 255 343 18 27 45 1 e 35 123 158 13 21 34 Tabel 1. Frecvenţa răspunsurilor privind starea de disciplină din şcoli

În procente, situaţia stă în felul următor:

9.73

57.24

23.34

5.52 4.17f.bunabunamediesatisfacatoarenesatisfatoare

10.92

53.46

20.05

10.64 4.93f.bunabunamediesatisfacatoarenesatisfatoare

Total elevi Total cadre didactice

Analizând comparativ rezultatele, se constată că percepţia este asemănătoare la elevi şi profesori la aprecierea cu “foarte bună”,”bun㔺i “medie”. Deosebiri (mai mult de 5 procente) apar la categoria “satisfăcătoare”. Diferenţe se înregistrează şi în ceea ce privesc răspunsurile elevilor din cele două cicluri- gimnazial şi liceal- la nivelele “bun”şi “mediu” .

Între motivele care au generat aceste deosebiri relevante la întrebarea privind aprecierea gradului de disciplină din şcoli, putem considera:

-criza juvenilă care are ca moment de declanşare perioada corespunzătoare vârstei de 13-14 ani, care aduce cu sine nesupunere la reguli, nelinişte, conflicte interpersonale multiple

-dezvoltarea la vârsta adolescenţei a unui sentiment mai puternic de apartenenţă la grup şi în consecinţă de protecţie a propriei imagini

-sarcini şcolare complexe şi cu grad mare de diversitate venite din partea unor cadre didactice cu stiluri diferite, la trecerea din ciclul primar în ciclul gimnazial, prelungind uneori prea mult perioada de adaptare 2.FORME DE VIOLENŢĂ: Referitor la formele de violenţă specifice fiecărei şcoli, în aprecierile făcute de elevi şi profesori apar din nou diferenţe mari, după cum reiese din următorul tabel:

4

Item Elevi

gimnaziu Elevi liceu Total elevi

Nr.răspunsuri Clasament Nr.răspunsuri Clasament Nr.răspunsuri Clasament 2 a 758 1 1516 1 2274 1 2 b 163 5 464 5 627 5 2 c 507 2 715 4 1222 2 2 d 118 7 120 9 238 9 2 e 98 9 104 10 202 10 2 f 108 8 69 11 177 11 2 g 121 6 320 6 441 6 2 h 68 12 104 10 172 12 2 i 272 3 761 3 1033 4 2 j 234 4 944 2 1178 3 2 k 83 11 170 8 253 8 2 l 96 10 224 7 320 7

Tabel 2a. Ierarhia formelor de violenţă din perspectiva elevilor

Item Profesori Gimnaziu

Profesori liceu

Total profesori

Nr.răspunsuri Clasament Nr.răspunsuri Clasament Nr.răspunsuri Clasament 2 266 1 366 2 632 1 2 52 6 41 9 93 8 2 151 3 183 4 334 3 2 3 11 3 13 6 13 2 4 10 9 11 13 11 2 104 4 132 5 236 5 2 5 9 84 6 89 9 2 1 12 20 10 21 10 2 36 7 72 8 108 6 2 24 8 77 7 101 7 2 96 5 187 3 283 4 2 215 2 369 1 584 2

2 m 0 13 7 12 7 12 2 n 0 13 3 13 3 14

Tabel 2b. Ierarhia formelor de violenţă din perspectiva elevilor

Dacă “violenţa verbală din partea elevilor” este văzută unanim ca fiind forma cea mai frecventă de violenţă, percepţie relativ contradictorie apare în ierarhizările celor două categorii de subiecţi- elevi şi profesori- în următoarele situaţii: -violenţă fizică din partea cadrelor didactice -abuz emoţional din partea colegilor sau a cadrelor didactice emoţional -lipsă de supraveghere din partea părinţilor -lipsă de înţelegere din partea cadrelor didactice

Elevii consideră că printre cele mai mari ameninţări la care sunt expuşi ei în şcoli sunt “abuzul emoţional din partea elevilor şi a cadrelor didactice” şi “lipsa de înţelegere din partea cadrelor didactice”. În schimb, profesorii consideră ca ameninţări la adresa elevilor din şcoală „lipsa de înţelegere şi nesupravegherea din partea părinţilor”. Motivaţia acestei discrepanţe este

5

destul de simplă: elevii şi cadrele didactice văd fiecare din perspectiva propriei poziţii în şcoală, dar şi a diferenţelor majore de înţelegere între cele două categorii de subiecţi privind responsabilităţile pe care le au în mediul şcolar.

Elevii tind să se considere ameninţaţi mai degrabă de atitudinea cadrelor didactice decât de a părinţilor. Profesorii învinovăţesc însă părinţii copiilor de lipsă de implicare în educaţie, ceea ce are ca şi consecinţă, din punctul lor de vedere, creşterea violenţei în rândul copiilor.

Studiind şi aspectul violenţei verbale din partea cadrelor didactice asupra elevilor, se observă de asemenea deosebiri, copiii considerând că aceasta se manifestă cu frecvenţă mai mare decât exprimă cadrele didactice (7,72% din totalul elevilor faţă de 2,7% din al cadrelor didactice).

Dacă elevii apreciază că se manifestă încă în şcolile sătmărene violenţă fizică din partea cadrelor didactice, sunt doar 13 profesori din totalul de 814 care menţionează acest lucru. Din activităţile de consiliere individuală şi colectivă pe care psihologii şi pedagogii le desfăşoară cu elevii, s-a constatat că aprecierile făcute de elevi în acest sens sunt mai aproape de realitate. 3. CAUZE CARE GENEREAZĂ PROBLEME DE COMPORTAMENT: “Educaţia deficitară din familie” şi “nesupravegherea din partea părinţilor” reprezintă sursele principale care generează probleme de comportament, sunt de părere elevii şi profesorii de la gimnaziu. La vârsta pubertăţii, când personalitatea copilului este încă în formare, familia are influenţe educative care pot aduce modificări vizibile în conduita elevului în şcoală şi în afara ei. În general, până la sfârşitul clasei a VIII-a, familia reuşeşte într-o mare măsură să-şi exercite controlul asupra comportamentului şi rezultatelor şcolare ale copilului. După această perioadă, datorită manifestării nevoii de independenţă tot mai accentuate a copilului, familia încearcă satisfacerea acestei trebuinţe şi de aceea pierde de multe ori contactul cu rezultatele lui şcolare şi relaţiile cu anturajul. Datorită capacităţii relativ reduse de prelucrare obiectivă a unor informaţii din realitatea înconjurătoare de către puberi, se poate observa din tabelele de mai jos că atât ei cât şi profesorii lor consideră că o cauză importantă a manifestării violenţei o reprezintă expunerea îndelungată şi necenzurată la sursele mass-media (în principal fiind vizate televizorul şi internetul).

La întrebarea privind identificarea cauzelor care generează probleme de comportament, s-a conturat următoarea ierarhie a răspunsurilor elevilor:

Poziţie Elevi gimnaziu Elevi liceu 1 Educaţia deficitară primită în familie Teribilismul caracteristic vârstei 2 Influenţa mass-media

Nesupravegherea elevilor de către părinţiTeribilism

Probleme în familie

3 Probleme în familie Educaţia deficitară primită în familie 4 Prea multă libertate acordată elevilor

Lipsă de înţelegere din partea cadrelor didactice Conflicte între elevi

Aplicarea discriminatorie a Regulamentului de ordine interioară (ROI)

5 Nesupravegherea elevilor de către profesori

Nesupravegherea elevilor de către părinţi

6

6 Anturaj Discriminare rasială

Dezinteres al cadrelor didactice faţă de problemele elevilor

7 Consumul de alcool Exemplul negativ oferit de unele cadre didactice 8 Lipsa de comunicare părinţi-copii Regulament de ordine interioară ineficient 9 Lipsa de comunicare profesori-elevi

Dezinteres al elevilor pentru şcoală Perspective restrânse pentru elevi

10 Program de lucru prea încărcat Influenţa mass-media

Tabel 3. Cauze care generează agresivitate, identificate de elevi

Profesorii au dat următoarele răspunsuri:

P Poziţie

Profesori gimnaziu Profesori liceu

1 Educaţie deficitară primită în familie Dezinteres al elevilor pentru şcoală Perspective restrânse pentru elevi

2 Nesupravegherea copiilor de către părinţi Nesupraveghere copiilor de către părinţi 3 Influenţa mass-media Educaţie deficitară în familie

Probleme în familie 4 Dezinteresul părinţilor Nerespectarea ROI 5 Anturajul

Probleme în familie Influenţa mass-media

6 Lipsa de comunicare părinţi-copii Programa şcolară încărcată

Nesupravegherea elevilor de către profesori

7 Exemplul negativ oferit de unele cadre didactice

Anturajul

8 Trăsături negative de temperament şi caracter Comunicarea deficitară şcoală- familie 9 Comunicare deficitară şcoală-familie

Dezinteres al copiilor pentru şcoală

10 Lipsa unui sistem eficient de sancţionare a elevilor Integrarea copiilor cu CES în învăţământul de masă

Tabel 4. Cauze care generează agresivitate, identificate de cadrele didactice Problemele din familie (conflicte interpersonale, lipsă de comunicare părinţi-copii, violenţă fizică, lipsuri materiale, şomaj al părinţilor) sunt şi ele percepute ca şi cauze directe ale apariţiei unor tulburări de comportament. Lipsa de înţelegere din partea cadrelor didactice, exemplul negativ oferit de unii dascăli, motivaţia scăzută a elevilor pentru învăţare, programul de şcoală încărcat, sunt factori des menţionaţi ca stând la baza apariţiei violenţei în mediul şcolar. Este recunoscut faptul că o cunoaştere temeinică a copiilor şi o abordare diferenţiată a acestora din partea profesorilor sunt condiţii ce pot determina progrese în activitatea şcolară a elevilor. Analizând răspunsurile de la ciclul liceal se constată o legătură strânsă între dezinteresul elevilor pentru şcoală şi perspectivele restrânse ale acestora pe plan social. Lipsa unei orientări şcolare şi profesionale eficienteşi extinse- cu accent pe resursele pozitive ale elevilor- generează insecuritate şi nelinişte în rândul lor, punct de plecare în manifestări negative de comportament în timpul orelor sau chiar absenţe nemotivate de la ore. Un regulament de ordine interioară neproductiv sau aplicat discriminatoriu induce dezorientare privind normele morale, frustrare, transformându-se dintr-un mijloc de disciplinare într-unul de dezorganizare.

7

4.FRECVENŢA LUĂRII MĂSURILOR DE DISCIPLINARE:

Legat de studierea frecvenţei cu care se iau măsuri de disciplinare a elevilor, răspunsurile se prezintă astfel:

Item Cadre did. gimnaziu

Poziţie Cadre did. liceu

Poziţie Total Poziţie

Frecvent 64,96% 1 52,11% 1 56,75% 1 Uneori 31,29% 2 38,84% 2 36,11% 2 Rar 3,75% 3 9,05% 3 7,14% 3

Tabel 5. Frecvenţa răspunsurilor profesorilor privind ritmul în care se iau măsuri de disciplinare Din tabel se remarcă prezenţa în răspunsurile cadrelor didactice a itemului “frecvent” într-o pondere ridicată – 57,75% privind ritmul în care se iau măsuri de disciplinare, dar şi o diferenţă de 19,9 % faţă de opinia elevilor (vezi tabelul 6). Totodată există o concordanţă între cadrele didactice din gimnaziu şi din liceu privind ritmul în care se iau măsurile de disciplinare.

Item Elevi din gimnaziu

Poziţie Elevi din liceu

Poziţie Total Poziţie

a 32,51% 2 38,69% 2 36,85% 2 b 45,93% 1 41,48% 1 42,81% 1 c 21,56% 3 19,83% 3 20,34% 3 Tabel 6. Frecvenţa răspunsurilor elevilor privind ritmul în care se iau măsuri de disciplinare Grafic, situaţia se prezintă astfel:

total elevi

36.85

42.81

20.34

frecvent uneori rar

Series1

total profesori 56.75

36.11

7.14

frecvent uneori rar

Series1

Conform tabelului , copiii consideră că ritmul în care se iau măsuri de disciplinare privind elevii cu probleme comportamentale este în general bun. Acest aspect este de apreciat în condiţiile în care aplicarea Regulamentului şcolar presupune şi adoptarea unor măsuri restrictive asupra elevilor care încalcă normele de disciplină.

8

În ambele nivele de şcolarizare elevii sunt însă mai nemulţumiţi de frecvenţa adoptării unor măsuri – elevii din gimnaziu cu 17,81 % şi cei din liceu cu 10,78 % - decât profesorii lor. Acest lucru îşi găseşte explicaţia în faptul că- spre deosebire de celelalte metode de sancţionare- o mustrare verbală poate să nu fie totdeauna înţeleasă de către şcolari ca o măsură dezaprobatoare, ci ca fiind integrată în comunicarea de zi cu zi profesor-elev. 5.IERARHIZAREA MĂSURILOR DE SANCŢIONARE:

Un alt aspect abordat este cel al ierarhizării măsurilor de sancţionare care se iau în şcoli.

Item Cadre did. gimnaziu poziţie

Cadre did. liceu poziţie

Total cadre did. poziţie

Elevi gimnaziu poziţie

Elevi liceu poziţie

Total elevi poziţie

5 a 6 5 5 5 5 5 5 b 1 1 1 2 1 2 5 c 4 3 3 3 3 3 5 d 2 2 2 1 2 1 5 e 3 4 4 4 4 4 5 f 5 6 6 6 6 6

Tabel 7. Frecvenţa răspunsurilor cadrelor didactice şi elevilor privind variantele măsurilor de disciplinare Sub aspectul procentelor, situaţia este următoarea:

0

20

40

60

80

100

Serie1

Serie1 8,23 81,32 54,42 70,14 33,16 4,54

5a 5b 5c 5d 5e 5f0

1020

30

4050

60

Serie1

Serie1 9,77 49,02 45,29 53,86 22,47 3,13

5a 5b 5c 5d 5e 5f

Profesori Elevi

Opinia comună a cadrelor didactice este că cea mai frecventă măsură de disciplinare este mustrarea verbală, aplicată cu 13,79 % mai accentuat la gimnaziu. Este de dorit ca în momentul în care un elev este în situaţia de a fi sancţionat să se recurgă întâi la această metodă, neadoptându-se din start măsurile extreme. psihopedagogii susţin ideea conform căreia copiii greşesc, au dreptul să o facă, ei învaţă foarte mult la această vârstă din încercări şi erori. Adultul – cadru didactic sau părinte- are rolul de a-l determina pe elev nu să nu greşească, ci să nu repete greşeala .

Pe poziţia a doua se află scăderea mediei la purtare.Pe poziţia trei la gimnaziu se află măsura aducerii elevului în faţa Consiliului profesorilor, care este mai frecventă cu 11,44 % faţă de liceu. Ar fi de dorit ca scăderea mediei la purtare- o măsură care poate avea consecinţe negative asupra viitorului copilului, consecinţă pe care el nu o conştientizează aproape niciodată în acel moment, să se facă după ce s-au epuizat alte mijloace de constrângere a elevului. Din păcate, sunt dese situaţiile în care profesorul ameninţă de prea multe ori elevul cu adoptarea

9

acestei măsuri pe care ulterior n-o duce la îndeplinire,astfel încât ajunge să-şi piardă tocmai din efectul scontat . Unele cadre didactice nu realizează rezultatul negativ asupra elevului al unei atitudini fluctuante, mai ales nefinalizarea unei acţiuni educative.

Părerea elevilor din gimnaziu privind cea mai frecventă măsură uzitată prezintă o abatere de 29,51% faţă de opinia profesorilor lor, la elevi fiind pe poziţia 1- scăderea mediei de purtare. În schimb elevii din liceu sunt de acord cu profesorii lor, dar cu un procent scăzut cu 25,92%.

În opinia profesorilor din liceu pedepsele corporale se aplică în 12,88 % din cazuri. Acest aspect întăreşte opinia elevilor privind menţinerea unor forme de violenţă fizică din partea cadrelor didactice asupra lor.

Privind varianta de răspuns 5/f – alte măsuri – totalul arată prezenţa redusă a altor măsuri de disciplinare.Totuşi, printre măsurile enumerate se regăsesc: a) identificate de cadrele didactice: -invitarea părinţilor la şcoală

-consilierea elevului la Cabinetul de asistenţă psihopedagogică -apel la Caietul de disciplină al clasei -antrenarea elevilor în diferite activităţi extraşcolare

b) identificate de elevi: -consilierea lor, discuţii cu ei -notarea abaterilor disciplinare în Caietul de disciplină al clasei -exmatricularea elevilor pe 2-3 zile -chemarea părinţilor la şcoală -scoaterea elevilor cu tulburări de comportament în faţa Careului de disciplină -implicarea elevilor în activităţi gospodăreşti în folosul şcolii -studiu individual prelungit în biblioteca şcolii Analizându-se comparativ răspunsurile profesorilor cu ale elevilor, se constată şi păreri

comune, ceea ce poate fi benefic pentru adoptarea la nivelul şcolilor a acelor măsuri care să fie acceptate de ambele părţi şi să fie eficiente.

Măsura utilizării Caietului de disciplină al clasei este productivă deoarece permite monitorizarea reală a abaterilor şi sancţionarea lor imediată, evitându-se ajungerea în situaţii de criză. Este însă necesară corelarea utilizării Caietului de disciplină al clasei cu un sistem de întărire pozitivă (mai precis anularea / înjumătăţirea punctelor acumulate în cazul în care elevul nu mai săvârşeşte abateri disciplinare pe o perioada determinată ) . Adoptarea acestei măsuri ajută elevul să nu fie evaluat după abaterile de disciplină, ci după nivelul cunoştinţelor pe care le-a dobândit. Condiţia de bază a eficienţei acestei metode este unitate şi consecvenţă în completarea caietului de către toate cadrele didactice .

Venirea părinţilor la şcoală – măsură sugerată de ambele categorii de subiecţi- aduce îmbunătăţiri în comportamentul copiilor în perioada de dinaintea vizitei, ceea ce poate determina modificări pozitive în conduita elevilor în timp, dacă există concordanţă de cerinţe şcoală-familie. Implicarea elevilor în activităţi în beneficiul comunităţii şcolare – măsură frecvent discutată , dar nepusă corect în aplicare sau nefinalizată, este o soluţie bună pentru responsabilizarea elevilor, cu condiţia ca ea să fie pusă în practică după orele de curs.

Este de menţionat faptul că alternativele la măsurile disciplinare sunt frecvent percepute în contradicţie de către profesori. Exemple în acest sens ar fi: implicare în activităţi extraşcolare versus interzicerea participării la astfel de acţiuni, monitorizarea mai atentă a progreselor / regreselor copilului versus transferul la altă şcoală / exmatricularea din şcoală. Acest lucru se explică prin aceea că , din păcate, mulţi dascăli apelează încă la metode neproductive şi în detrimentul evoluţiei pozitive a copilului, frânând astfel şi evoluţia învăţământului.

10

Din perspectiva psihologilor şi pedagogilor este îmbucurător că printre măsurile enumerate atât de profesori cât şi de elevi se regăseşte necesitatea consilierii psihologice a copiilor, determinând în acest mod creşterea importanţei muncii lor în şcoli.

6. REACŢIA ELEVILOR :

Reacţia la măsurile care se iau asupra elevilor în condiţiile săvârşirii abaterilor disciplinare reiese din următoarele răspunsuri:

a) opiniile elevilor : Gimnaziu Liceu PoP Poziţie

Elevi sancţionaţi Ceilalţi elevi Elevi sancţionaţi Ceilalţi elevi

1 Agresivitate verbală Mulţumire Agresivitate verbală Mulţumire 2 Regret, acceptare Amuzament Regret, acceptare Indiferenţă 3 Indiferenţă Indiferenţă Indiferenţă Solidaritate cu

elevii sancţionaţi 4 Negare, neasumarea

vinei Evitare Negare Blamarea

comportamentului colegilor

5 Solidaritate cu elevii sancţionaţi

Corectare Etichetarea celui pedepsit

6 Reclamaţii 7 Frică, ruşine

Tabel 8. Enumerarea măsurilor de sancţionare, din perspectiva elevilor

b) opiniile cadrelor didactice :

Gimnaziu Liceu Poziţie Elevi sancţionaţi Ceilalţi elevi Elevi sancţionaţi Ceilalţi elevi 1 Indiferenţă Mulţumire Indiferenţă Mulţumire 2 Regret, acceptare Amuzament Regret, acceptare Indiferenţă 3 Agresivitate verbală Indiferenţă Agresivitate verbală Blamarea

comportamentului colegilor

4 Corectare Solidaritate cu elevii sancţionaţi

Corectare

5 Frică, ruşine Tabel 9. Enumerarea măsurilor de sancţionare, din perspectiva profesorilor S-a solicitat ambelor categorii de subiecţi să enumere reacţiile elevilor atât din perspectiva celor sancţionaţi, cât şi a colegilor de clasă. Scopul a fost dublu, de a se constata: a)impactul pe care îl are asupra unui colectiv de elevi impunerea unei măsuri coercitive şi b) în ce fel se manifestă solidaritatea celorlalţi elevi cu cei pedepsiţi. Interpretând comparativ datele înregistrate în tabelele de mai sus, am putut constata cu surprindere similaritatea în răspunsuri la elevii şi cadrele didactice din cele două cicluri de învăţământ. Cu mici excepţii, ierarhia aprecierilor este relativ identică.

Relevant este că la toţi subiecţii chestionaţi pe prima poziţie privind reacţia elevilor sancţionaţi se situează una negativă- agresivitate verbală / indiferenţă, imediat urmată de una pozitivă- la toţi regret, acceptare.

11

Se observă că 75% dintre cei care au participat la anchetă,elevi şi profesori, sunt de părere că în urma aplicării unei sancţiuni apare în final şi corectarea comportamentului deviant, ceea ce este şi de dorit.

Solidaritatea celorlalţi elevi cu cei sancţionaţi nu este decât la o singură categorie- elevii de liceu- pe poziţia doi, fiind astfel posibilă eliminarea contaminării şi a extinderii abaterilor de comportament în rândul elevilor. Asta cu atât mai mult cu cât în răspunsurile cadrelor didactice acest aspect nu este perceput ca îngrijorător.

7. MĂSURI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A STĂRII DE DISCIPLINĂ ÎN ŞCOLI: La ultima întrebare, cea privind enumerarea unor măsuri de îmbunătăţire a stării

de disciplină în şcoli, s-au formulat următoarele păreri: a) răspunsuri ale profesorilor :

-preocuparea elevilor în pauze cu alte activităţi: muzică , scaune pe holuri pentru discuţii

-supraveghere mai atentă a elevilor în timpul pauzelor -exmatricularea elevilor pe 2-3 zile -eliminarea favoritismelor faţă de unii elevi -prezenţa poliţiştilor de proximitate în apropierea şcolilor -consilierea elevilor cu probleme -amendă dată elevilor -gândirea procesului instructiv-educativ dintr-o altă perspectivă -instalarea de camere video pe coridoare -antrenarea elevilor în diferite activităţi extraşcolare

b) răspunsuri ale elevilor:

-implicarea elevilor în activităţi gospodăreşti în folosul şcolii -notarea abaterilor disciplinare în Caietul de disciplină al clasei -consilieri psihologice ale elevilor -eliminarea elevilor pe o perioadă determinată -notarea elevilor în funcţie de nivelul cunoştinţelor şi nu după frecvenţa abaterilor

disciplinare -studiu individual prelungit în biblioteca şcolii -instalarea de camere video pe coridoare -eliminarea elevilor pe o perioadă determinată

Interpretând răspunsurile se poate constata că unele propuneri se regăsesc şi la

enumerarea măsurilor adoptate deja în unele şcoli. Ideea conceperii procesului instructiv-educativ dintr-o altă perspectivă este o metodă

menţionată în termeni prea generali, dar poate fi totodată o încercare, un semnal de alarmă pentru o revitalizare a demersurilor didactice, cu accent mai mare pe aspectul formativ.

“Eliminarea favoritismelor faţă de unii elevi” (la profesori ) şi “notarea elevilor în funcţie de nivelul cunoştinţelor şi nu după frecvenţa abaterilor disciplinare” (la elevi) pot fi un punct de plecare în reevaluarea relaţiei profesor-elev, centrarea pe nevoile acestuia din urmă şi respectarea particularităţilor lui individuale.

Un aspect important ce reiese din analiza răspunsurilor este cel referitor la “instalarea de camere video pe coridoare”, ceea ce ar avea ca şi consecinţă o monitorizare mai strictă a

12

abaterilor disciplinare, dar şi o securizare mai mare a elevilor în spaţiul şcolar. Desigur, această metodă nu exclude însă importanţa profesorilor de serviciu.

Deşi psihopedagogii susţin ca o metodă de terapie ocupaţională aplicată elevilor ascultarea muzicii în pauză, aceasta se practică din păcate încă în puţine şcoli din judeţ, neluându-se în seamă rolul ei psihologic. Totuşi, se află printre metodele enumerate de cadrele didactice, existând astfel posibilitatea extinderii ei.

V. CONCLUZII ŞI PROPUNERI: Cercetătorii în domeniul educaţiei au constatat că violenţa este, din punct de vedere statistic, cea mai frecventă conduită de devianţă şcolară. Mass- media, cercetările şi statisticile oficiale raportează o creştere spectaculoasă a fenomenului în ultimele trei decenii în mai multe ţări ale lumii. Din păcate, dacă în fazele de început ale educaţiei şcolare predomina violenţa profesorului asupra elevilor, tot mai mult în prezent se deplasează violenţa dinspre elevi spre profesori şi dinspre elevi spre elevi. Având în vedere statisticile îngrijorătoare din alte ţări, dar mai ales creşterea numărului de cazuri mediatizate în România, considerăm că este absolut necesară intensificarea preocupărilor noastre de studiere a acestui fenomen. În paralel cu chestionarul aplicat elevilor şi cadrelor didactice din şcoli, am solicitat consilierilor şcolari, ca, împreună cu managerul şcolii unde lucrează , să stabilească:

• riscurile la care sunt expuşi elevii în şcoală şi în afara ei • tipurile de violenţă la care sunt expuşi elevii / profesorii • cauzele ce determină manifestări agresive • măsuri de combatere a violenţei în şcoală

În ceea ce privesc riscurile la care sunt expuşi elevii s-au enumerat: -violenţă verbală, fizică şi emoţională -violenţă relavată prea insistent de media, ca efect de inedit informaţional -eşecul şcolar şi lipsa interesului şcolii şi familiei pentru preîntâmpinarea lui -consumul de alcool, tutun, droguri ilicite, substanţe excitante ale sistemului nervos -existenţa unor baruri / cluburi în vecinătatea şcolii, fără reglementări restrictive -sedentarismul (prin acumularea de energie ) -alimentaţia necorespunzătoare / subalimentaţia -stresul la care sunt supuşi (prin supraîncărcare sau prin relaţionare defectuoasă profesor-elev) -interes scăzut din partea profesorilor pentru aspectul formativ -deficit educativ în familie (relaţii conflictuale, greşeli ale părinţilor) -presiunea grupului de prieteni -lipsă de informare pe tematică sexuală / relaţii sexuale neprotejate -autopercepţia negativă a multor elevi

Tipurile de violenţă se regăsesc la întrebarea anterioară. Ceea ce e relevant în răspunsurile date este că persistă încă în învăţământ metode învechite de sancţionare a elevilor, de genul: stat la colţ în genunchi sau cu mâinile sus, lovitul cu arătătorul peste mâini, trasul de păr,etc.

O extindere o înregistrează şi situaţiile de agresiune verbală a profesorilor, agresiuni venite din partea elevilor.

La elevi se manifestă din nefericire tot mai mult şi autoagresivitatea, modele negative fiind preluate mai ales prin intermediul mass-media.

Consilierii şcolari au constatat că de prea multe ori se neglijează latura particularităţilor individuale ale elevilor. Identic sunt abordaţi un elev ce manifestă siguranţă de sine în

13

interrelaţionare, stimă de sine crescută cu unul care se depreciază constant sau are parte de relaţii conflictuale în mediul familial. Este redus încă numărul profesorilor diriginţi care au preocupări în a cunoaşte şi înţelege fiecare elev în parte.

Cauzele ce determină manifestări agresive identificate de managerii de şcoli

împreună cu profesorii consilieri sunt: -carenţe în proiectarea unor activităţi şcolare şi extraşcolare eficiente -lipsa unor programe de prevenţie axate pe devianţă juvenilă şi pe comportamente de

risc -efectul expunerii îndelungate şi neprotejate la mijloacele mass-media -lipsa unor măsuri concrete de combatere a violenţei sau neaplicarea lor constantă -elevii sunt în mod natural dinamici, expansivi, au tendinţa de a explora, de a se mişca,

de a manipula- iar şcoala le cere elevilor să fie liniştiţi, silenţioşi, ascultători -elemente psihopatologice (capacităţi intelectuale reduse, tulburări masive de atenţie,

hiperkinezie, episoade depresive, tulburări afective, tulburări anxioase, labilitate emoţională ) -nivelul scăzut de pregătire şcolară a elevilor, absenteismul, repetenţia -programul şcolar încărcat -regim de viaţă dezorganizat -ierarhizarea care se face încă în învăţământul românesc, care conduce la o devalorizare

a celor care au eşecuri şcolare, la etichetare, marginalizare şi excludere; uniformizarea elevilor, fără a se pune accent pe identificarea potenţialului lor de intelectual, motivaţional şi aptitudinal; erori de atitudine şi relaţionare cu copilul

-comunicare ineficientă profesor-elev, părinte-elev şi lipsa de afecţiune din partea adultului

-colaborarea precară între şcoală şi familie; dezacord între educaţia şcolară şi cea familială

-nesupravegherea elevilor în mediul şcolar şi în cel familial -dorinţa agresorilor de valorizare, de a obţine un statut, de a atrage atenţia -intervenţiile inadecvate ale unor profesori în cazul unor conflicte între elevi (dacă în

urma unei astfel de intervenţii unul dintre elevi se simte defavorizat, el poate reacţiona prin conduite violente)

-adoptarea unor modele negative de comportament -lipsa unor perspective sociale favorabile -teribilismul specific vârstei / stimă de sine scăzută

-consum de alcool şi substanţe psihotrope -lipsa cabinetelor de consiliere din unele şcoli -influenţa şi presiunea grupului

În urma prelucrării şi interpretării datelor, am structurat propunerile de combatere a violenţei în şcoli pe următoarele direcţii:

a) pentru managerii de şcoli: monitorizarea strictă a absenteismului şi a cazurilor de copii cu CES desfăşurarea de campanii de prevenţie la nivelul şcolii centrate pe devianţă juvenilă şi

comportamente de risc- consum de alcool, droguri ilicite, trafic de fiinţe umane, SIDA elaborarea unui Regulamentului de ordine interioară (ROI) care să cuprindă un sistem concret de

reguli, sancţiuni şi recompense- corelarea lui cu existenţa unui caiet de disciplină la nivelul fiecărei clase unde să se înregistreze constant şi unitar abaterile disciplinare ale elevilor semnarea unui angajament de către elevi şi eventual părinţi / tutori legali privind respectarea ROI monitorizarea aplicării ROI de către cadrele didactice intensificarea supravegherii elevilor în pauze supravegherea permanentă a persoanelor care intră în unitatea şcolară- prin legitimare

14

aplicarea de măsuri punitive (amenzi- pentru copiii agresori / părinţii copiilor agresori) elaborarea orarului şcolii în raport cu interesele copiilor colaborarea şcolii cu instituţii şi ONG-uri care sprijină copilul- Direcţia Judeţeană de Protecţie a

Copilului, Poliţia de Proximitate, Agenţia Judeţeană Antidrog, Direcţia de Sănătate Publică, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă, Organizaţia Caritas, Fundaţia Română pentru Copil, Comunitate şi Familie, etc –în vederea acordării de ajutor copiilor cu diferite probleme (de exemplu: randament şcolar scăzut, boli fizice/ psihice, inadaptare, probleme sociale, abuz fizic, verbal, emoţional, sexual, orientare şcolară şi profesională, programe de prevenţie) colaborarea cu psihopedagogul şcolii înfiinţarea de cabinete de consiliere în şcoală (acolo unde nu există)

b) pentru învăţători şi diriginţi: preocupări pentru o autoformare profesională centrată pe nevoile copilului preocupări reale în a cunoaşte elevii, în a contura profilul lor psihologic, în a îmbunătăţi

relaţionarea cu ei organizarea în cadrul orelor de dirigenţie / educaţie civică la ciclul primar a unor activităţi care să

vizeze: dezvoltarea abilităţilor de comunicare eficientă şi asertivă, rezolvarea situaţiilor conflictuale, auto şi intercunoaşterea, optimizarea personală, acceptarea şi sprijinirea elevilor cu nevoi speciale, etc. aplicarea cu stricteţe a ROI interes pentru petrecerea timpului liber al elevilor; organizarea unor activităţi extraşcolare

eficiente din punct de vedere informativ şi formativ implicarea elevilor în acţiuni de voluntariat colaborarea permanentă cu psihologul şcolii şi desfăşurarea de acţiuni comune cu acesta instruirea părinţilor prin organizarea unor şedinţe interactive , la care să se dezbată problemele

reale ale elevilor din clasă precum şi teme de interes general pentru părinţi (exemple: problemele specifice vârstei, dificultăţi de învăţare, disfuncţii în relaţionare şi în adaptare, etc.)

c) pentru consilierii şcolari: identificarea victimelor agresiunilor şi încadrarea acestora în programe specifice de consiliere identificarea agresorilor şi dezvoltarea la aceştia a abilităţilor de autocontrol în stări de furie,

irascibilitate, frustrare identificarea elevilor cu nivel intelectual scăzut, cu motivaţie şcolară diminuată, cu dificultăţi de

concentare a atenţiei, de adaptare şi relaţionare, emotivitate accentuată, traume psihice, probleme sociale, etc. şi consilierea individuală sau în grup a acestora organizarea şi coordonarea unor acţiuni de prevenţie eficiente colaborarea permanentă cu învăţătorii şi diriginţii şi participarea la acţiuni comune cu aceştia desfăşurarea unor programe de informare şi formare a cadrelor didactice pe problematica

principiilor psihopedagogiei moderne participarea activă la şedinţele cu părinţii implicarea elevilor în activităţi de voluntariat derularea de activităţi comune cu specialişti din instituţii şi ONG-uri ce pot sprijini copiii

Coordonator CJAPP, Sînziana Cristea

15

ANEXE

16

Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică Satu Mare

CHESTIONAR DESTINAT CADRELOR DIDACTICE În vederea realizării unei investigaţii psihosociologice privind starea de disciplină din şcolile judeţului Satu Mare, vă rugăm să răspundeţi la următoarele întrebări: 1. Cum este starea de disciplină în şcoala dumneavoastră? a) Foarte bună __ b) Bună __ c) Medie __ d) Satisfăcătoare __ e) Nesatisfăcătoare __ 2. La ce ameninţări sunt expuşi elevii din şcoala dumneavoastră? (alegeţi toate variantele pe care le consideraţi potrivite ) a) Violenţă verbală din partea elevilor __ b) Violenţă verbală din partea cadrelor didactice __ c) Violenţă fizică din partea elevilor __ d) Violenţă fizică din partea cadrelor didactice __ e) Violenţă sexuală __ f) Violenţă de orice tip din partea mass-media __ g) Consum de alcool __ h) Consum de droguri interzise __ i) Abuz emoţional din partea elevilor şi a unor cadre didactice __ j) Lipsă de înţelegere din partea cadrelor didactice __ k) Lipsă de înţelegere din partea părinţilor __ l) Nesupraveghere din partea părinţilor __ m) Tentative de suicid __ n) Prostituţie __ 3. Care credeţi că sunt cauzele problemelor de comportament ?(enumeraţi cauze) 4. În ce ritm se iau măsuri de disciplinare a elevilor cu probleme de comportament ? a) Frecvent __ b) Uneori __ c) Rar __ 5. În general, ce măsuri se iau ? a) Pedepse corporale __ b) Mustrare verbală __ c) Mustrare scrisă / avertisment __ d) Scăderea mediei la purtare __ e) Aducerea elevului în faţa Consiliului profesorilor clasei __ f) Alte măsuri _____________________________________________________________ 6. Care este reacţia elevilor la măsurile care se iau ? (enumeraţi reacţii) 7. Ce măsuri de îmbunătăţire a stării de disciplină din şcoală propuneţi? (enumeraţi măsuri)

17

Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică Satu Mare

CHESTIONAR DESTINAT ELEVILOR

ESTE MOMENTUL SĂ FACI CEVA PENTRU ŞCOALA TA ! De aceea, te rugăm să răspunzi sincer şi cu responsabilitate- fără a te consulta cu colegii şi fără a-ţi scrie numele- la următoarele întrebări :

8. Cum este starea de disciplină în şcoala ta ? (alege varianta pe care o consideri potrivită ) a) Foarte bună __ b) Bună __ c) Medie __ d) Satisfăcătoare __ e) Nesatisfăcătoare __ 9. La ce ameninţări sunt expuşi elevii din şcoala ta ? (alege toate variantele pe care le consideri

potrivite ) o) Violenţă verbală din partea elevilor __ p) Violenţă verbală din partea cadrelor didactice __ q) Violenţă fizică din partea elevilor __ r) Violenţă fizică din partea cadrelor didactice __ s) Violenţă sexuală (materiale pornografice, gesturi cu conotaţie sexuală, hărţuire sexuală) __ t) Violenţă de orice tip din partea mass-media __ u) Consum de alcool __ v) Consum de droguri interzise __ w) Abuz emoţional din partea colegilor sau a cadrelor didactice (intimidări, etichetări,

ameniţări,etc.) __ x) Lipsă de înţelegere din partea cadrelor didactice __ y) Lipsă de înţelegere din partea părinţilor __ z) Nesupraveghere din partea părinţilor __ 10. Care crezi că sunt cauzele problemelor de comportament la şcoala în care înveţi ? (enumeră

cauze) 11. În ce ritm se iau măsuri de disciplinare a elevilor cu probleme de comportament ? (alege

varianta pe care o consideri potrivitã) d) Frecvent __ e) Uneori __ f) Rar __ 12. În general, ce măsuri se iau ? g) Pedepse corporale __ h) Mustrare verbală __ i) Mustrare scrisă / avertisment __ j) Scăderea mediei la purtare __ k) Aducerea elevului în faţa Consiliului profesorilor clasei __ l) Alte măsuri _______________________________________________________________ 13. Care este reacţia elevilor la măsurile care se iau ? (enumeră reacţii)

-a elevilor sancţionaţi -a celorlalţi elevi

14. Ce măsuri de îmbunătăţire a stării de disciplină din şcoala ta propui tu ? (enumeră măsuri)

18