ACADEMIA ROMANA si

ROMANIA in

AREA EUROPEANA A CERCETARII

Fondatorii Societatii Literare Romane (viitoarea Academie Romana)

• 7 membri din vechiul regat: Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Vasile Urechia-Alexandrescu, Ion Heliade Rădulescu, August Treboniu Laurian, C.A. Rosetti şi Ion C. Massim, la care s-au adăugat în 1867 Titu Maiorescu şi Nicolae Ionescu;

• • 3 din Transilvania: Timotei Cipariu, Gavriil Munteanu şi George Bariţiu;

• 3 din Basarabia: Alexandru Haşdeu, Constantin Stamate şi Ioan Străjescu;

• 2 din Bucovina: Alexandru Hurmuzaki şi Ambrosiu Dimitrovici (înlocuit apoi de Ioan Sbiera);

• 2 din Maramures:Iosif Hodos, Al. Roman

• 2 din Banat: Alexandru Mocioni şi Vincenţiu Babeş;

• 2 din Macedonia: Ioan D. Caragiani şi Dimitrie Cozacovici.

• In 1867 sunt numiti membri fondatori Titu Maiorescu si Nicolae Ionescu, in locul demisionarilor C.A. Rosetti si D. Cosacovici.

Fondatorii Societatii Academice Romane

La propunerea lui C.A. Rosetti, Locotenenţa Domnească a aprobatla 1 aprilie 1866 regulamentul pentru formarea Societăţii Literare Române.

Scopul: • stabilirea ortografiei limbii române • redactarea unei gramatici• redactarea unui dicţionar.

Regulamentul prevedea formarea societăţii la Bucureşti şi numirea membrilor de către Ministerul Instrucţiunii şi Cultelor

Prima şedinţă a avut loc la 1/13 august 1867.

Sosirea la Bucureşti membrilor fondatori, veniti din toate regiunile pentru prima şedinţa, a fost un adevărat eveniment.

În prima şedinţă s-a fost adoptat numele de Societatea Academică Română.

Primul preşedinte al Societăţii Academice Române a fost Ion Heliade Rădulescu (până la 1 august 1870).

In 1879, Legea din 29 martie, declara Societatea Academica “Institut National” sub denumirea de ACADEMIA ROMANA

C.A. Rosetti

Intampinarea membrilor Societatii Literare la intrarea in Bucuresti, la 1 august 1867

ACADEMIA ROMANA ASTAZI

• Societate savanta – for de consacrare

• Actor important in cercetarea romaneasca (66 institute)

• Consultant pentru autoritati(programele ESEN, Strategia dezvoltarii Durabile a Romaniei, etc.)

• For de dezbatere si opinie in probleme de importanta nationala– Declaraţia Academiei Române în legătură cu aşa-zisa „limbă moldovenească”– Punctul de vedere al Academiei Române privind Proiectul de HG: „Fortifierea universală a făinurilor albe cu

fier şi acid folic” – Forum - Roşia Montana – Dezbatere - Dezvoltarea rurală– Dezbaterea despre demografie

CERCETAREA ROMÂNEASCĂ

UNDE ESTE ACADEMIA ROMANA ?

ARTICOLE INDEXATE ISI 2002-2006

ARTICOLE INDEXATE ISI 2002-2006

Articole %

1. Universităţi de stat 7513 53.502. Institute Naţionale de Cercetare-Dezvoltare 2875 20.473. Academia Română 2336 16.634. Societăţi comerciale 464 3.305. Instituţii medicale 339 2.416. Alte instituţii publice 309 2.207. Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice 60 0.438. Universităţi private 54 0.389. ONG-uri 50 0.3610. Învăţământ preniversitar 42 0.3011. Altele 1 0.0112. Persoane fizice 1 0.01

Total 14044 100% 

ARTICOLE INDEXATE ISI 2002-2006

Articole %

1 Institutul de Chimie Macromoleculară 634  26.02 Institutul de Chimie Fizică I.G. Murgulescu 511  21.03 Institutul de Matematică Simion Stoilow 394  16.24 Institutul de Chimie Organică 241  9.95 Institutul de Chimie Timişoara 225  9.36 Institutul de Statistică Matematică şi Matematică Aplicată 55  2.37 Centrul de Cercetări Tehnice Fundamentale şi Avansate Timişoara 42  1.78 Institutul Astronomic 41  1.79 Institutul de Biologie şi Patologie Celulară 40  1.610 Institutul de Biochimie 35  1.4

ARTICOLE INDEXATE ISI 2002-2006

Articole %

16 Academia Română (generic) Bucureşti 15  0.6217 Institutul de Matematică Octav Mayer Iaşi 13  0.5318 Institutul de Virusologie Ştefan S. Nicolau 12  0.4919 Institutul de Speologie Emil Racoviţă Cluj Napoca 10  0.4120 Institutul de Speologie Emil Racoviţă Bucuresti 9 

0.3721 Institutul Astronomic Cluj 8 

0.3322 Institutul de Mecanica Solidelor Bucureşti 8  0.3323 Institutul de Geografie Bucureşti 5  0.2124 Institutul de Arheologie Vasile Pârvan Bucureşti 4  0.1625 Academia Română (generic) Timişoara 3  0.12

ARTICOLE INDEXATE ISI 2002-2006

26 Institutul de Etnografie şi Folclor Bucureşti 3  0.1227 Laboratorul de Fiziologie Experimentală şi Aplicată Iaşi 3  0.1228 Centrul de Cercetări Antropologice 2  0.0829 Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii 2  0.0830 Institutul de Cercetări pentru Inteligenţa Artificială 2  0.0831 Institutul de Cercetări Socio-Umane Cluj 2  0.0832 Academia Română (generic) Cluj 1  0.0433 Academia Română (generic) Iaşi 1  0.0434 Institutul de Economie Agrară 1  0.0435 Institutul de Economie Mondială 1  0.0436 Institutul de Istorie George Bariţiu Cluj 1  0.0437 Institutul de Istorie N. Iorga Bucureşti 1  0.0438 Institutul de Lingvistică Bucureşti 1  0.04 

Total  2431  100 

Articole indexate ISI în 2005 Număr contributie

articoleprocentuală

• 1. Universităţi de stat 1659 53.59• 2. Institute Naţionale de

Cercetare-Dezvoltare 622 20.09• 3. Academia Română 489 15.79• 4. Societăţi comerciale 115 3.71• 5. Instituţii medicale 79 2.55• 6. Alte instituţii publice 70 2.26• 7. Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice 20 0.65• 8. Universităţi private 17 0.55• 9. ONG-uri 14 0.45• 10. Învăţământ preuniversitar 10 0.32• 11. Persoane fizice 1 0.03

• Total 3096 100 

ACADEMIA ROMANA – ACTOR IMPORTANT IN CERCETAREA ROMANEASCA

Contribuţia diverselor categorii de instituţii la articolele ştiinţifice cu autori din România indexate de ISI în 2005

Sursa: ISI Web of Science, www.isinet.com

Universităţi de stat 53.55%

Institute Naţionale de Cercetare-

Dezvoltare 19.98%

Academia Română 15.95%

Societăţi comerciale

3.71%

Instituţii medicale 2.55% Alte instituţii

publice 2.26%

ARTICOLE INDEXATE ISI 2006

1 Institutul de Chimie Macromoleculară Petru Poni 139  26.632 Institutul de Chimie Fizică 115  22.033 Institutul de Matematică Simion Stoilow 81  15.524 Institutul de Chimie Organică 58  11.115 Institutul de Chimie Timişoara 39  7.476 Institutul de Statistică Matematică şi Matematică Aplicată Gh. Mihoc 12  2.307 Institutul Astronomic Bucureşti 10  1.928 Institutul de Biochimie 10  1.929 Institutul de Informatică Teoretică Iaşi 7  1.3410 Institutul de Biologie 6  1.1511 Centrul de Cercetări Tehnice Fundamentale şi AvansateTimişoara 5  0.9612 Institutul de Biologie şi Patologie Celulară 5  0.9613 Institutul de Geodinamică 5  0.9614 Institutul de Matematică Octav Mayer Iaşi 5  0.9615 Institutul de Calcul Numeric Cluj Napoca 4  0.7716 Academia Română (generic)Bucureşti 3  0.57

ARTICOLE INDEXATE ISI 2006

17 Centrul de Studii Avansate în Fizică Bucureşti 3  0.5718 Institutul de Mecanica Solidelor 3  0.5719 Institutul de Speologie Emil Racoviţă Bucureşti 3  0.5720 Centrul de Cercetări Antropologice Bucureşti 2  0.3821 Institutul Astronomic Cluj 1  0.1922 Institutul de Arheologie Bucureşti 1  0.1923 Institutul de Economie Agrară 1  0.1924 Institutul de Economie Mondială 1  0.1925 Institutul de Etnografie şi Folclor Bucureşti 1  0.1926 Institutul de Virusologie Ştefan S. Nicolau Bucureşti 1  0.1927 Laboratorul de Fiziologie Experimentală şi Aplicată Iaşi 1  0.19 

Total  522  100 

ROLUL ACADEMIILOR

• Rolul academiilor in societate este un subiect de interes intens in prezent, mult dezbatut in organismele interacademice internationale, in academiile nationale si in opinia publica

• Se pare ca importanta rolului consultativ al oamenilor de stiinta, incluzand si Academiile, este apreciata si recunoscuta fara rezerve in tarile avansate si din ce in ce mai mult in toate tarile.

ACADEMIA IN SOCIETATE

1. Academiile sunt utile: Academiile concentreaza cunostere si expertiza la cel mai inalt nivel, fiindca membrii lor sunt alesi pe baza de merit. Ele pot oferi consultanta competenta, de inalta calitate.

2. Academiile sunt necesare:Academiile sunt independente de interese politice si sunt institutii permanente, membrii lor fiind alesi pe viata si nu sunt dependenti de nici un termen. Ca atare, Academiile pot ofer consultanta objectiva, bazata pe argumente stiintifice solide.

(Yves Queres)

Academiile pot si trebuie sa actioneze in doua moduri:

- La cererea factorilor de decizie (politica) (parlamente, guverne, presedinti)

daca se bucura de suficient prestigiu, recunoastere sau autoritate in tarile lor.

- Din proprie initiativa, cand identifica probleme care trebuiesc supuse atentiei factorilor de decizie sau publicului larg.

(Este altceva daca opiniile sau consultanta Academiilor este acceptata sau nu, dar este de datoria lor sa actioneze).

Au loc frecvent dezbateri si conferinte pe aceasta tema.

Example recente (2008):- Conferinta internationala “The role of

Academies of Science as advisors to their governments,” Amsterdam,Ianuarie 2008.

- Conferinta internationala “The Science and Technology in Society Forum, 5th annual meeting”, Kyoto, 5-7 Octombrie 5-7, 2008.

KYOTO 2008

• Sedinte plenare cu urmatoarele teme:

• Probleme critice ale omenirii si dezvoltarea stiintei si tehnologiei• Cum este afectata omenirea de tehnologia informatiei si

comunicatiilor• Stiinta si tehnologia in serviciul sanatatii• Biocombustibilii si efectul lor potential asupra productiei de alimente

si asupra mediului• Rolul stiintei si tehnologiei in secolul 21• Intoarcerea la armonia cu natura: ce putem face?

• Foarte interesante dezbateri: – Dialogul intre leaderii politici si oamenii de stiinta– Lumini si umbre ale stiintei si tehnologiei.

Kyoto 2008 - Sesiuni tematice (selectie)

• Schimbarile climatice: Impactul socio-economic si de securitate• Armonia cu natura: alternativa energiei nucleare• Armonia cu natura: managementul resurselor de apa

• Bolile infectioase• Dezvoltari noi in era genomului• Organismele modificate genetic pentru alimentatie, imbracaminte si combustibili

• Materialele noi: ce pot face ele pentru o societate durabila• Ce poate face tehnologia informatiei si comunicatiilor pentru educatie?• Ce poate face tehnologia informatiei si comunicatiilor pentru sanatate?

• Educatia stiintifica si inginereasca• Rolul universitatilor: ce fel de universitati sunt necesare pentru secolul 21?

• Colaborarea internationala in stiinta si tehnologie• Colaborarea in cercetare intre tarile avansate si tarile in curs de dezvoltare• “Brain drain, brain gain” si circulatia specialistilor

• Colaborarea intre universitati, institute de cercetare si industrie• Interfata si dialogul intre stiintele umaniste si stiintele naturii• Rolul mass media in stiinta si tehnologie

9-12 Octombrie, Podgprica, Montenegro, Conferinta internationala Role of National Science Academies in the 21st Century

Sesiuni tematice, expuneri:

• Academia si societatea (chairman M. Djurovic, Montenegro); -Promovarea rolului academiilor de stiinte Academiile, parteneriate internationale si interdisciplinaritate Rolul academiilor nationale de stiinte in societatea moderna Academiile nationale si strategiile nationale pentru stiinte si arte Rolul academiilor nationale de stiinte in secolul 21 Statul si comunitatea academica: modelul rusesc Evolutii recente in academiile de stiinte in tarile post-sovietice

• Academia si integritatea etica (chairman P. Kratochvil, Repiblica Ceha)Stiinta si etica in academieAcademia si integritatea Academia si integritatea – Cazul Slovaciei

• Academia si consilierea politica (chairman I. Haiduc, Romania). Academia in societate Nevoia de consiliere politica si cerintele activitatii de consiliereSchimbarea tendintelor globale care impun noi obligatii si angajamente Academia ca garant al obiectivitatii, impartialitatii si excelentei in consilierea politica

Conferinta Internationala “Science, Technology and Innovation for Sustainable Development in the Islamic World. The Politicians and Scientists Rapprochment”

25-28 august: Kazan, Tatartstan (Federatia Rusa)

Sesiunea Role and Functions of Academies of Sciences

• - Do We Need Academies of Sciences in the 21st Century? (Yves Quéré, Paris),

• - Science Academies as Advisors to the Governments: The US Experience (M. Clegg, US NAS)

Adunarea Generala ALLEA, Madrid 16-18 Aprilie 2008

• “Traim intr-o societate care depinde masiv de stiinta si tehnologie, dar in care bputina lume stie ceva despre stiinta si tehnologie” (Carl Sagan).

• “Academiile sunt cetati ale cunoasterii, ele reprezinta independenta de gandire, genereaza idei noi, are rol de consilier in societate asupra problemelor complicate ale naturii, tehnologiei si societatii”. (A. Engelbrecht, presedinte ALLEA)

In aceste conditii nu numarul publicatiilor conteaza ci calitatea cercetarii. Cercetarea trebuie nu numai sa contribuie la inovare si dezvoltare economica ci si sa raspunda la problemele societatii, hazardelor naturale si schimbarilor climatice, sa contribuie la imbunatatirea sanatatii si a educatiei oamenilor.

• Sesiuni tematice: – Istorie, cultura si mediu; – Contributia stiintelor sociale si umaniste la Aria Europeana a Cercetarii; – Potentialul de cercetare al oamenilor de stiinta seniori (in varsta)

• Se remarca discutiile legate de participarea in viata stiintifica si cercetare a oamenilor de stiinta in varsta (dupa pensionare) care pot sa suplineasca deficitul de cercetatori in unele domenii si tari, deficit care se pare ca se ava accentua in viitorul apropiat.

– Stiinta si etica