ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

ACCIZELE - DRUMUL CĂTRE

BORCANUL CU MIERE

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: Lector univ. dr. Marcel Vulpoi

ABSOLVENT: Ştefan L. Ioan Cristian

BUCUREŞTI2012

CUPRINS

INTRODUCERE........................................................................................................................................3

1. PREZENTARE TEORETICĂ...............................................................................................................4

1.1 Scurt istoric.............................................................................................................................4

1.2 Definirea accizelor şi sfera de aplicare a accizelor armonizate..........................................5

1.3 Exigibilitatea accizelor...........................................................................................................6

1.4 Regimul suspensiv şi antrepozitul fiscal...............................................................................8

1.5 Documente specifice accizelor...............................................................................................9

1.6 Plata şi scutirea de la plată a accizelor...............................................................................11

1.7 Marcarea produselor accizabile................................................................................................14

1.8 Accizele pentru carburanţi......................................................................................................16

2. MASTER CHEM OIL- SOCIETATE SPECIALIZATĂ ÎN COMERCIALIZAREA PRODUSELOR PETROLIERE.............................................................................................................................................................18

2.1 Descrierea societăṭii....................................................................................................................18

2.2 Organizarea şi evoluṭia societăṭii comerciale Master Chem Oil............................................19

2.3 Competitori.................................................................................................................................21

2.4. Analiza principalilor indicatori economico-financiari...........................................................23

3.STUDIU DE CAZ: BORCANUL CU MIERE ŞI CELE MAI FRECVENTE MECANISME DE EVAZIUNE ÎN DOMENIUL PETROLIER........................................................................................................................28

3.1 Prea cald, prea rece....................................................................................................................28

3.2. Societăţile de tip „fantomă”, conducătorii din umbră......................................................28

3.3. Companiile OffShore............................................................................................................33

CONCLUZII............................................................................................................................................35

BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................................36

ANEXE...................................................................................................................................................37

2

INTRODUCERE

Am ales această temă întrucât consider că nivelul de trai al unei ţări este direct afectat

de taxele colectate de către stat. În acest sens am ales abordarea modului de colectare al

taxelor pentru accize precum şi evaziunea din acest domeniu. Lucrarea doreşte a răspunde

unor întrebări cum ar fi:

Ce sunt accizele?

Încasează statul mai puţini bani decât ar trebui?

Ce se întâmplă de fapt cu banii de care ar trebui să beneficieze statul român?

Cum se poate maximiza profitul aferent comerţului cu produse petroliere?

3

1. PREZENTARE TEORETICĂ

1.1 Scurt istoric

În România accizele, la fel ca şi impozitul pe cifra de afaceri, au fost desfiinţate prin

reforma fiscală din 1953, impozitele indirecte fiind considerate incompatibile cu noua

orânduire. În fapt, în locul acestora s-a introdus impozitul pe circulaţia mărfurilor, care a

funcţionat, decenii la rând, ca o taxă de consumaţie universală, pană la înlocuirea lui, în 1993,

cu taxa asupra valorii adăugate.

Accizele au fost reintroduse în România în decembrie 1991, la început pentru 15 grupe

de produse considerate de lux sau dăunătoare sănătăţii, cu cote între 25% şi 60%, pentru ca

apoi pentru alcool şi tutun cotele să ajungă la 200% şi chiar la 300%. Noua lor reglementare a

avut loc prin Legea nr. 42/1993. Aceasta păstra nivelul de aşezare ad-valorem, calculul

făcandu-se prin aplicarea, unor cote procentuale asupra bazei de impozitare. Cotele stabilite

prin noua Lege nr. 22/1997 erau de numai 3% la alcool (exclusiv alcoolul etilic de sinteză) şi

6% la motorină, urcând la 200% la coniac şi bere ambalată în cutii metalice şi la 300% la

whisky, gin, rom, rachiu din trestie de zahăr, ţigarete şi produse din tutun de calitate

superioară.

Sistemul ad-valorem era favorabil evaziunii prin subevaluarea bazei de impozitare şi

de aceea începând cu 1 ianuarie 1998 el a fost înlocuit, la principalele produse accizabile

(alcool, băuturi alcoolice, ţigarete, produse petroliere şi cafea) cu calculul accizelor pe baza

unor sume fixe stabilite pe unitate de măsură şi exprimate, de data aceasta în E.C.U. Intenţia

era aceea de a evita indexarea periodică a accizelor datorită inflaţiei, dar fluctuaţia periodică a

cursului leu/Euro a făcut necesară actualizarea permanentă a preţurilor. Legea permitea,

pentru evitarea dublei impozitări în cazul procesării alcoolului şi cafelei să se deducă din

accizele datorate pentru produsele finale, accizele aferente materiilor prime încorporate prin

prelucrare. Cu toate acestea, evaziunea a continuat, astfel că începand cu data de 1 ianuarie

1999, printr-o ordonanţă de urgenţă, se revine la aşezarea accizelor in lei/U.M. pentru alcool,

băuturi alcoolice, vinuri şi produse pe bază de vin, bere, produse din tutun şi cafea, cu

obligaţia actualizării trimestriale, prin ordin al ministrului finanţelor, a nivelului accizelor

stabilite în lei, in funcţie de evoluţia ratei inflaţiei şi a cursului de schimb valutar. De

asemenea, pentru a se limita evaziunea fiscală şi pentru a uşura controlul asupra modului de

calcul, a sumelor datorate, in cazul alcoolului etilic alimentar, accizele se calculau şi se

datorau o singură dată de către agentul economic producător sau importator.

Regimul accizelor este reglementat în prezent prin Codul Fiscal.

4

1.2 Definirea accizelor şi sfera de aplicare a accizelor armonizate

Acciza este o taxă suportată de consumatori, una din formele cele mai răspândite ale

impozitelor indirecte, care se include în preţul de vânzare al unor mărfuri determinate. Este o

taxă specială de consumaţie care se aplică produselor din ţară şi din import, suportată de

consumatori.

Acciza constituie o importantă sursă a veniturilor bugetare. Teoria economică

recomandă aplicarea accizelor asupra bunurilor cu cerere inelastică. În aceste condiţii,

creşterea bunurilor impozitate prin accize nu determină reduceri semnificative ale consumului

acestor bunuri, astfel încât veniturile bugetare din accize sunt relativ stabile. 1

Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datorează bugetului de stat

pentru următoarele produse provenite din producţia interna sau din import:

a. Alcoolul etilic alimentar, băuturile alcoolice şi alte produse destinate industriei

alimentare sau consumului care conţin alcool alimentar;

b. Produsele din tutun: tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în ţigarete,

rulourile de tutun destinate fumatului ca atare şi care nu sunt ţigări sau ţigări de foi;

c. Produsele petroliere: carburanţi auto, benzină, benzină fară plumb, motorină,

benzină distilată dacă nu este livrată altor agenti economici pentru procesare,

combustibili de tip „M” (motorină de calitate inferioara) si „P” (petrol lampant),

uleiuri pentru motoare auto, aditivi preparaţi pentru benzină, vaseline si parafine.

Produsele menṭionate sunt supuse accizelor în momentul producerii lor pe teritoriul

comunitar sau la momentul importului lor în acest teritoriu.2

1 http://www.contabilizat.ro/dictionar_economic_si_financiar~termen-acciza.html, 20.01.2012

2 Cod Fiscal, Titlul VII, Capitol 1

5

1.3 Exigibilitatea accizelor

Pentru orice produs accizabil, acciza devine exigibilă la data când produsul este

eliberat pentru consum în România. Eliberarea pentru consum reprezintă:

a) ieşirea produselor accizabile, inclusiv neregulamentară, dintr-un regim suspensiv de

accize;

b) deţinerea de produse accizabile în afara unui regim suspensiv de accize pentru care

accizele nu au fost colectate;

c) producerea de produse accizabile, inclusiv neregulamentară, în afara unui regim

suspensiv de accize;

d) importul de produse accizabile, chiar şi neregulamentar, cu excepţia cazului în care

produsele accizabile sunt plasate, imediat după import, în regim suspensiv de accize;

e) utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal altfel decât ca

materie primă.

Eliberare pentru consum se consideră şi deţinerea în scopuri comerciale de către un

comerciant de produse accizabile, care au fost eliberate în consum în alt stat membru sau au

fost importate în alt stat membru şi pentru care accizele nu au fost percepute în România.

Momentul eliberării pentru consum este:

a) momentul primirii produselor accizabile de către destinatarul înregistrat;

b) momentul primirii produselor accizabile de către beneficiarul scutirii

c) momentul primirii produselor accizabile la locul de livrare directă.

Nu se consideră eliberare pentru consum mişcarea produselor accizabile din

antrepozitul fiscal către:

a) un alt antrepozit fiscal în România sau în alt stat membru;

b) un destinatar înregistrat din alt stat membru;

c) un teritoriu din afara teritoriului comunitar.

d) distrugerea totală sau pierderea iremediabilă a produselor accizabile aflate sub

regim suspensiv de accize, dintr-o cauză ce ţine de natura produselor, ca urmare a unui caz

fortuit ori de forţă majoră sau ca o consecinţă a autorizării de către autoritatea competentă, nu

este considerată eliberare pentru consum.

Produsele sunt considerate distruse total sau pierdute iremediabil atunci când devin

inutilizabile ca produse accizabile. Distrugerea totală sau pierderea iremediabilă a produselor

accizabile trebuie dovedită autorităţii competente.

6

În cazul unui produs accizabil care are dreptul de a fi scutit de accize, utilizarea în

orice scop care nu este în conformitate cu scutirea este considerată eliberare pentru consum.

În cazul unui produs energetic, pentru care accizele nu au fost anterior exigibile,

eliberare pentru consum se consideră atunci când produsul energetic este oferit spre vânzare

ori este utilizat drept combustibil pentru motor sau combustibil pentru încălzire.

În cazul unui produs accizabil, pentru care acciza nu a fost anterior exigibilă, se

consideră eliberare pentru consum atunci când produsul accizabil este depozitat într-un

antrepozit fiscal pentru care s-a revocat ori s-a anulat autorizaţia. Acciza devine exigibilă la

data la care decizia de revocare a autorizaţiei de antrepozit fiscal produce efectele ori la data

comunicării deciziei de anulare a autorizaţiei de antrepozit fiscal, pentru produsele accizabile

ce pot fi eliberate pentru consum.

În cazul unui produs accizabil, pentru care acciza nu a fost anterior exigibilă, se

consideră eliberare pentru consum atunci când produsul accizabil este depozitat într-un

antrepozit fiscal pentru care autorizaţia a expirat şi nu a fost emisă o nouă autorizaţie.

Eliberare pentru consum se consideră şi deţinerea în scopuri comerciale de către un

comerciant de produse accizabile, care au fost eliberate în consum în alt stat membru sau au

fost importate în alt stat membru si pentru care accizele nu au fost percepute în România.

In cazul pierderilor sau lipsurilor, acciza pentru un produs accizabil devine exigibilă la

data când se constată o pierdere sau o lipsa a produsului accizabil. Această prevedere nu se

aplică si plata accizei nu se datorează dacă pierderea sau lipsa intervine în perioada în care

produsul accizabil se afla intr-un regim suspensiv şi sunt îndeplinite oricare dintre

următoarele condiţii:

Produsul nu este disponibil pentru a fi folosit în România datorită vărsării,

spargerii, incendierii, inundaţiilor sau altor cauze de forţă majoră, dar numai în

situaţia în care autorităţilor fiscale competente li se prezintă dovezi

satisfăcătoare cu privire la evenimentul respectiv, împreună cu informaţia

privind cantitatea de produs care nu este disponibilă pentru a fi folosită în

România;

Produsul nu este disponibil pentru a fi folosit in România datorită evaporării

sau altor cauze care reprezintă rezultatul natural al producerii, deţinerii sau

deplasării produsului, dar numai în situaţia în care cantitatea de produs care nu

este disponibilă pentru a fi folosită in România nu depaseste limitele prevazute

în norme.

7

În cazul unui produs accizabil, care are dreptul de a fi scutit de accize, acciza devine

exigibila la data la care produsul este utilizat in orice scop care nu este in conformitate cu

scutirea.

Accizele se calculează în cota şi rata de schimb în vigoare, la momentul în care acciza

devine exigibilă. Pentru băuturile alcoolice şi produsele din tutun retrase de pe piaţă, dacă

starea şi vechimea acestora le face improprii consumului, accizele platite pot fi restituite.3

1.4 Regimul suspensiv şi antrepozitul fiscal

Regimul suspensiv este regimul fiscal conform căruia plata accizelor este suspendată

pe perioada producerii, transformării, deţinerii şi deplasării produselor.

Antrepozitul fiscal este locul aflat sub controlul autorităţii fiscale competente, unde

produsele accizabile sunt produse, transformate, deţinute, primite sau expediate în regim

suspensiv. Este interzisă producerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal,

precum şi deţinerea unui produs accizabil, dacă acciza pentru acel produs nu a fost platită.

Aceste prevederi nu se aplică pentru berea, vinurile şi băuturile fermentate( altele decât bere si

vinuri) produse in gospodăriile individuale pentru consumul propriu.4

Un antrepozit fiscal poate funcţiona numai pe baza autorizaţiei valabile, emisă de

autoritatea competentă prin Comisia instituită la nivelul Ministerului Finanţelor Publice

pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate.

În vederea obţinerii autorizaţiei, pentru ca un loc să funcţioneze ca antrepozit fiscal,

persoana care intenţionează să fie antrepozitar autorizat pentru acel loc trebuie să depună o

cerere la autoritatea competentă. Cererea trebuie să conţină informaţii şi să fie însoţită de

documente cu privire la:

o amplasarea şi natura locului;

o tipurile şi cantitatea de produse accizabile estimate a fi produse şi/sau

depozitate în decursul unui an;

o lista produselor accizabile care urmează a fi achiziţionate în regim

suspensiv de accize în vederea utilizării ca materie primă în cadrul

activităţii de producţie de produse accizabile;

3 Cod Fiscal, Titlul VII

4 VASILE RĂILEANU, ADRIANA SOFIA RĂILEANU, Abordari contabile şi fiscale privind impozitele şi taxele, Bucureşti, 2009, Editura Economică

8

o identitatea şi alte informaţii cu privire la persoana care urmează să-şi

desfăşoare activitatea ca antrepozitar autorizat;

o organizarea administrativă, fluxurile operaţionale, randamentul utilajelor şi

instalaţiilor şi alte date relevante pentru colectarea şi determinarea

accizelor, prevăzute într-un manual de procedură;

o capacitatea maximă de producţie a instalaţiilor şi utilajelor în 24 de ore,

declarată pe propria răspundere de persoana fizică sau de administratorul

persoanei juridice care intenţionează să fie antrepozitar autorizat.

Autoritatea competentă eliberează autorizaţia de antrepozit fiscal pentru un loc numai

dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

   a) locul urmează a fi folosit pentru producerea, transformarea, deţinerea, primirea

şi/sau expedierea produselor accizabile în regim suspensiv de accizeş

  b) locul este amplasat, construit şi echipat astfel încât să nu permită scoaterea

produselor accizabile din acest loc fără plata accizelor;

c) locul nu va fi folosit pentru vânzarea cu amănuntul a produselor accizabile;

   d) în cazul unei persoane fizice care urmează să-şi desfăşoare activitatea ca

antrepozitar autorizat, aceasta să nu fi fost condamnată în mod definitiv pentru

infracţiunea de abuz de încredere, fals, uz de fals, înşelăciune, delapidare, mărturie

mincinoasă, dare ori luare de mită în România sau în oricare dintre statele străine în

care aceasta a avut domiciliul/rezidenţa în ultimii 5 ani;

e) în cazul unei persoane juridice care urmează să-şi desfăşoare activitatea ca

antrepozitar autorizat, administratorii acestor persoane juridice să nu fi fost

condamnaţi în mod definitiv pentru infracţiunea de abuz de încredere, fals, uz de fals,

înşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare ori luare de mită în România sau în

oricare dintre statele străine în care aceasta a avut domiciliul/rezidenţa în ultimii 5 ani;

f) persoana care urmează să îşi desfăşoare activitatea ca antrepozitar autorizat să nu

înregistreze obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor

administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

1.5 Documente specifice accizelor

Pentru produsele accizabile, altele decât cele marcate, care sunt transportate sau

deţinute în afara antrepozitului fiscal sau a unui antrepozit vamal, originea trebuie sa fie

dovedita folosindu-se un document care va fi stabilit prin norme. Documentul nu poate fi mai

vechi de 5 zile. Această prevedere nu este aplicabilă pentru produsele accizabile transportate

9

sau deţinute de către alte persoane decât comercianţii, in masura in care aceste produse sunt

ambalate în pachete destinate vânzării cu amănuntul.

Toate transporturile de produse accizabile sunt însotite de un document5, astfel:

a) mişcarea produselor accizabile în regim suspensiv este însoţită de documentul

administrativ de însoţire;

b) mişcarea produselor accizabile eliberate pentru consum este însoţită de factură

ce va reflecta cuantumul accizei;

c) transportul de produse accizabile, când acciza a fost platită, este însoţit de

factură sau aviz de însoţire, precum şi de documentul de însoţire simplificat, după

caz.6

Deplasarea intracomunitară de produse accizabile este considerată ca având loc în

regim suspensiv de accize doar dacă este acoperită de un document administrativ electronic

procesat.

Expeditorul din România înaintează un proiect de document administrativ electronic la

autorităţile competente, prin intermediul sistemului informatizat.

Autorităţile competente prevazute efectuează o verificare electronică a datelor din

proiectul de document administrativ electronic, iar în cazul în care:

a) datele nu sunt corecte, expeditorul este informat fără întârziere;

b) datele sunt corecte, autoritatea competentă atribuie documentului un cod de

referinţă administrativ unic şi îl comunică expeditorului.

Atunci când expeditorul este din România, acesta furnizează persoanei care însoteste

produsele accizabile un exemplar tipărit al documentului administrativ electronic.

Atunci când produsele accizabile sunt deplasate în regim suspensiv de accize de la un

expeditor din alt stat membru la un destinatar din România, deplasarea produselor este însoţită

de un exemplar tipărit al documentului administrativ electronic sau de orice alt document

comercial care menţionează codul de referinţă administrativ unic, identificabil în mod clar.

Documentele trebuie să poată fi prezentate autorităţilor competente oricând sunt

solicitate, pe întreaga durată a deplasării în regim suspensiv de accize.

În cursul deplasării în regim suspensiv de accize, expeditorul poate modifica

destinaţia, prin intermediul sistemului informatizat, si poate indica o noua destinaţie, care

trebuie sa fie una dintre destinaţiile: un alt antrepozit fiscal, un destinatar înregistrat.

5 Conform OUG 109/2009 documentul administrativ de însoṭire este înlocuit din iunie 2010 cu documentul administrativ electronic.6 http://www.contzilla.ro/2009/01/accizele, 04.03.2012

10

În cazul deplasării intracomunitare a produselor energetice în regim suspensiv de

accize, pe cale maritimă sau pe căi navigabile interioare, catre un destinatar care nu este

cunoscut cu siguranta în momentul în care expeditorul înaintează proiectul de document

administrativ electronic prevazut, autoritatea competentă poate autoriza ca expeditorul să nu

includă în documentul în cauză datele privind destinatarul, în condiţiile prevazute în normele

metodologice.

Imediat ce datele privind destinatarul sunt cunoscute şi cel târziu la momentul

încheierii deplasării, expeditorul transmite datele sale autorităţilor competente.7

1.6 Plata şi scutirea de la plată a accizelor

Accizele sunt venituri la bugetul de stat. Termenul de plată a accizelor este până la

data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care acciza devine exigibilă.

Orice plătitor de accize poartă răspunderea pentru calcularea corectă şi plata la

termenul legal a accizelor către bugetul de stat si pentru depunerea la termenul legal a

declaraţiilor de accize la autoritatea fiscală competentă.

Lunar, până la data de 15 a lunii, pentru luna precedentă, antrepozitarii autorizaţi

pentru producţie sunt obligaţi să depună la autoritatea fiscală competentă o situaţie, care să

conţină informaţii cu privire la stocul de materii prime şi produse finite la începutul lunii,

achiziţiile de materii prime la sfârşitul lunii de raportare şi cantitatea de produse livrate.

Înregistrarea în contabilitate:

Exemplul 1:

Agentul economic produce o cantitate de 10 tone benzina auto (fara plumb).

Q(cantitate) = 10 tone

X (Curs de schimb leu/euro) = 4,3lei/euro

Y(acciza specifica euro/tona) = 467 euro/tona

Acciza datorata = Q * X * Y = 10 tone * 4,3 lei * 467 euro = 20.081 lei

Formula contabilă:

20.081 lei 635 = 446 20.081 lei

Plata la bugetul de stat:

20.081 lei 446 = 5121 20.081 lei

7 Cod Fiscal, ART. 206^31

11

Exemplul 2:

Agentul economic produce o cantitate de 500.000 tigarete. Pretul maxim de vanzare cu

amanuntul: 11,8lei.

Total acciza = A1 + A2, în care:

A1 = acciza specifică A2 = acciza ad valorem

A1 = K1 x R x Q1 , unde:

K1 = acciza specifică

R = cursul de schimb leu/euro

Q1 = cantitatea exprimată în unităţi de 1.000 buc. ţigarete

A2 = K2 x PA x Q2

K2 = acciza ad valorem

PA = preţul maxim de vânzare cu amănuntul

Q2 = numărul de pachete de ţigarete aferente lui Q1

A1 = 51,49 Euro x 4,3 Lei/Euro X 500 unitati = 110703,5 Lei

A2 = 21% x 11,8 lei x 25000 = 61950 lei

Total acciză datorată A1 + A2 = 104275 +64900 = 169175 lei

Acciza minima : 74 euro/ 1000 tigarete x 4,3lei/euro = 159100

Acciza datorata > acciza minima – se va inregistra acciza datorata

Înregistrare acciză datorată:

169.175 lei 635 = 446 169.175 lei

Plata la bugetul de stat:

169.175 lei 446 = 5121 169175 lei

Exemplul 3:

Agentul economic importă 100 tone motorină din Rusia(via Republica Moldova), la

preţul de 700 Euro/tonă, transport cale ferată echivalent lei 50.000lei. La intrarea în ţară

datorită ecartamentelor căilor ferate diferite se înregistrează un cost de 30.000 lei pentru

mutarea cisternelor.

Acciza datorată : 358 Euro x 100 tone x 4,3lei/ Euro = 153940 lei

Cost achizitie: 100 tone x 700 euro/ tona + 153940 lei + 50.000 + 30.000 = 534940 lei

TVA platit in vama: 24 % x 534940 = 128385,6 lei

12

Exemplul 4:

Agentul economic are o capacitate de producţie de 250.000 hectolitri de bere. În cursul

lunii mai 2011 produce 500 butoaie de bere a 300 litri fiecare. Berea are o concentraţie

alcoolică de 5,6% si 3 grade Plato. Cursul de schimb 4,3lei/euro.

Acciza = Nr. Grade Plato x Acciza unitară x nr. Hectolitri x curs de schimb

= 3 x 0,748 x 1500 x 4,3 = 15093 lei

635: Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

446: Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

446: Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

5121: Conturi curente la banci in lei

Scutiri generale: produsele accizabile sunt scutite de la plata accizelor atunci când

sunt destinate pentru:

Livrarea în contextul relaţiilor consulare sau diplomatice;

Organizaţiile internaţionale, recunoscute ca atare de către autorităţile publice ale

României şi membrii acestor organizaţii

Forţele armate aparţinând oricărui stat parte la Tratatul Atlanticului de Nord (NATO)

Accizele nu se aplică pentru importul de produse accizabile aflate în bagajul

calatorilor şi al altor persoane fizice, cu domiciliul in România sau în străinătate, în

limitele şi în conformitate cu cerinţele prevăzute de norme.

Pentru produse energetice şi energie electrică:

1. căldura rezultată şi produsele cu codurile NC 4401 şi 4402;

2. următoarele utilizări de produse energetice şi energie electrică:

a) produsele energetice utilizate în alte scopuri decât în calitate de

combustibil pentru motor sau combustibil pentru încălzire;

b) utilizarea duală a produselor energetice. Un produs energetic este utilizat

dual atunci când este folosit atât în calitate de combustibil pentru încălzire,

cât şi în alte scopuri decât pentru motor sau pentru încălzire. Utilizarea

produselor energetice pentru reducerea chimică şi în procesele electrolitic şi

metalurgic se consideră a fi utilizare duală;

13

c) energia electrică utilizată în principal în scopul reducerii chimice şi în

procesele electrolitice şi metalurgice;

d) energia electrică, atunci când reprezintă mai mult de 50% din costul unui

produs;

e) procesele mineralogice, potrivit prevederilor din normele metodologice.

Alte scutiri:

Produse exportate direct de operatorii economici producători sau prin operatorii

economici care îşi desfăşoară activitatea pe baza de comision;

Produse aflate în regimuri vamale suspensive;

Orice produs importat, provenit din donaţii sau finanţat direct din imprumuturi

nerambursabile, precum şi din programe de cooperare ştiinţifică şi tehnică, acordat

instituţiilor de învătământ, sănătate şi cultură, ministerelor, altor organe ale

administraţiei publice, structurilor patronale şi sindicale reprezentative la nivel

naţional, asociaţiilor şi fundaţiilor de uilitate publică, de către guverne străine,

organisme internaţionale şi organizaţii nonprofit şi de caritate;

Produsele livrate la rezerva de stat şi la rezerva de mobilizare, pe perioada în care au

acest regim;

Alcoolul etilic, dacă este complet denaturat sau dacă este folosit pentru obţinerea

oţetului, medicamentelor, aromelor alimentare sau în scop medical;

Tutunul prelucrat pentru efectuarea de teste ştiinţifice;

Combustibilii pentru aeronave, altele decât aviaţia turistică în scop privat;

Combustibilii pentru navigaţia în apele comunitare;

Energia electrică folosită în scopul producţiei energiei electrice;

Energia electrică provenită din surse regenerabile de energie;

1.7 Marcarea produselor accizabile

Responsabilitatea marcării produselor accizabile (prin timbre sau banderole) revine

antrepozitarilor autorizaţi, destinatarilor înregistraţi, expeditorilor înregistraţi sau

importatorilor autorizaţi. Autorizaţia de antrepozit fiscal sau de destinatar înregistrat atestă şi

dreptul de marcare a produselor supuse acestui regim.

14

Dreptul de marcare a produselor supuse acestui regim revine importatorului de astfel

de produse din țări terțe, în baza autorizației emise de Comisie în vederea realizării acestor

achiziții.

În vederea realizării achizițiilor de produse din tutun prelucrat din alte state membre,

timbrele procurate de destinatarii înregistrați se expediază pe adresa antrepozitului fiscal de

producție care urmează să le aplice pe produse.

În vederea realizării achizițiilor de băuturi alcoolice supuse marcării din alte state

membre, banderolele procurate de destinatarii înregistrați se expediază pe adresa

antrepozitului fiscal de producție sau a unui antrepozit fiscal desemnat de către acesta, care

urmează să le aplice pe produse.

În vederea realizării achizițiilor de băuturi alcoolice supuse marcării din alte state

membre pentru care antrepozitul fiscal expeditor nu aplică banderole, banderolele procurate

de destinatarii înregistrați se aplică de către aceștia în locurile autorizate pentru primirea

produselor în regim suspensiv de accize. În această situație, banderolele se aplică înainte de

comercializarea băuturilor alcoolice pe teritoriul României, dar nu mai târziu de data de 25 a

lunii următoare celei în care accizele au devenit exigibile.

În vederea realizării importurilor de produse supuse marcării, timbrele sau

banderolele, după caz, procurate de importatori se expediază pe adresa producătorului extern

care urmează să le aplice pe produse.

În vederea realizării importurilor de băuturi alcoolice supuse marcării pentru care

furnizorul extern nu aplică banderole, banderolele procurate de importatori se aplică de către

aceștia în antrepozite vamale, antrepozite libere sau zone libere.

În cazul importurilor de produse accizabile supuse marcării, expedierea marcajelor

către producătorii externi se face numai ca bagaj neînsoțit, cu depunerea în vamă a

documentului vamal de export temporar. Documentul vamal de export temporar trebuie să fie

însoțit de:

a) documentul de transport internațional, din care să rezulte că destinatarul este

producătorul mărfurilor ce urmează a fi importate;

b) o copie a contractului încheiat între importator și producătorul extern sau

reprezentantul acestuia;

c) o copie a autorizației de importator.

Cu ocazia importului, odată cu documentul vamal de import, se depune un document

vamal de reimport, pentru marcajele aplicate, în vederea încheierii regimului acordat la

scoaterea temporară din țară a acestora.8

8 Cod Fiscal Art. 206\ 62 – Norme metodologice15

16

1.8 Accizele pentru carburanţi

Livrarea produselor energetice din antrepozitele fiscale se efectuează numai în

momentul în care furnizorul deţine documentul de plată care să ateste virarea la bugetul de

stat a valorii accizelor aferente cantităţii ce urmează a fi facturată cumpărătorului.

Ordinele de plată pentru Trezoreria Statului care atestă virarea la bugetul de stat a

valorii accizelor aferente cantităţii ce urmează a fi facturată, deţinute de către furnizori,

trebuie să fie confirmate prin ştampila şi semnătura autorizată a unităţii bancare care a debitat

contul plătitorului cu suma respectivă şi copie de pe extrasul de cont.

Accizele aferente produselor energetice livrate din antrepozitele fiscale se achită de

către furnizori sau de către cumpărători în contul corespunzător de venituri al bugetului de

stat, deschis la unităţile Trezoreriei Statului în raza cărora îşi au sediul furnizorii.

Livrarea de produse energetice se face numai pe bază de comandă depusă de

cumpărător. Pe baza comenzii depuse de cumpărător, furnizorii emit cumpărătorilor o factură

pro forma (cod 14-4-10/aA), în care vor fi menţionate: denumirea produsului, cantitatea,

valoarea accizei datorate, precum şi informaţii cu privire la denumirea şi codul de identificare

fiscală al antrepozitarului autorizat, în numele căruia se efectuează plata accizelor, precum şi

cele privind unitatea Trezoreriei Statului în raza căreia acesta îşi are sediul.

În cazul în care cantităţile livrate se determină prin cântărire, se solicită comenzi

exprimate în tone. Pentru transformarea în litri la temperatura de +15 grade C se vor utiliza

densităţile aferente temperaturii de +15 grade C.

În cazul în care livrările se fac în vase calibrate şi/sau cantităţile se determină prin

metoda volum-densitate, se solicită comenzi exprimate în litri, care să corespundă cu

capacitatea din documentul de calibrare.

Cantitatea din comandă, exprimată în litri la temperatura efectivă, se va corecta cu

densitatea la temperatura de +15 grade C, rezultând cantitatea exprimată în litri la temperatura

de +15 grade C. Valoarea accizei datorate de cumpărător conform facturii pro forma va fi

cantitatea exprimată în litri la temperatura de +15 grade C, înmulţită cu acciza pe litru.

La livrarea efectivă se recalculează acciza conform procedeului de mai sus, iar valoarea

obţinută va fi evidenţiată distinct.

Pentru celelalte tipuri de produse energetice calculul valorii accizei datorate se face pe

baza densităţilor înscrise în registrul de densităţi în momentul întocmirii facturii pro forma,

recalculate la temperatura de +15 grade C, după cum urmează:

17

- acciza (euro/tonă): 1.000 x acciza (euro/kg) x densitatea la +15 grade C (kg/litru) =

acciza (euro/litru);

- cantitatea în kg: densitatea la +15 grade C = cantitatea în litri la +15 grade C;

- valoarea accizei = cantitatea în litri la +15 grade C x acciza (euro/litru).

Eventualele diferenţe între valoarea accizelor virate la bugetul de stat conform facturii

pro formă şi valoarea accizelor aferente cantităţilor de produse energetice efectiv livrate de

furnizori, conform facturii fiscale, determinate de variaţia de densitate, se vor regulariza cu

ocazia depunerii declaraţiei lunare privind obligaţiile de plată la bugetul de stat.

Unităţile Trezoreriei Statului vor elibera zilnic, la solicitarea antrepozitarilor autorizaţi,

copii ale extraselor contului de venituri al bugetului de stat în care au fost evidenţiate accizele

virate în numele acestora.

Fig. 1. Componenṭa preṭului pentru carburanṭi9

9 http://www.untrr.ro/pret-motorina/fara-petrol-sigur-nu-putem-nca-de-ce-in-romania-cre-te-pretul-la-carburant-fara-explicatii-pentru-ca-se-poate.html, 10.01.2012

18

Din ce se compune prețul benzinei în România?

o Taxele incluse în benzină de la 1 Ianuarie 2011:• 467 €/tona - acciza;• 125 €/tona - taxa de drum;• 10 €/tona - taxa de solidaritate (câte un cent/litru - motivul este acoperirea prejudiciului creat în urma falimentului Bancorex);• 370 €/tonă - preţul producătorului.

Astfel rezultă următorul preţ pe tonă de benzină:467 + 125 + 10 + 370 = 972 €/tona (taxe si accize)

Se adaugă TVA de 24%, adică 233.28 €Totalul este de 1205.28 €/tonă adică un litru de benzina este 1,2053 €.Producatorul încaseaza 370 €/tonăStatul încasează 835.28 €/tonăDacă s-ar renunţa la toate taxele şi am plăti cum este normal doar preţul

producătorului + TVA, atunci am plăti pentru benzină 0.4588 €/litru în loc de 1.2053 €/litru; la cursul din 05.01.2012 de 1€ = 4.3398 lei î nseamnă că preţul benzinei ar trebui sa fie 1.9911 RON/litru în loc de 6.57 RON/litru.10

2. MASTER CHEM OIL- SOCIETATE SPECIALIZATĂ ÎN COMERCIALIZAREA PRODUSELOR PETROLIERE

2.1 Descrierea societăṭii

MASTER CHEM OIL este o organizaţie independentă internaţională de

tranzacţionare a produselor petroliere si petrochimice. Grupul de firme a început operaţiunile

în 2001, ca urmare a liberalizării pieţei petroliere româneşti. În prezent, Master Chem Oil

dezvoltă afacerile internaţionale şi interne prin cele trei entităţi situate în Malta (din 2007),

România (din 2001) şi Elveţia (din 2009).

Activitatea iniţială (realizata de Master Chem Oil SRL - prima entitate a Grupului) a

fost bazata pe importul în România al produselor rafinate pe piaţa locală pentru care exista o

cerere substanţială şi durabilă care trebuia acoperită, iar pe de altă parte de exportul

produselor ale producătorilor români livrate pe piaţa internaţională. În prezent, persoana

juridica romana reprezinta hub-ul logistic, administrativ şi operaţional al Grupului. În ceea ce

priveşte tranzacţionarea, Master Chem Oil SRL dezvoltă vânzări şi activităţi de marketing

legate de distribuţie pe piaţa internă de mărfuri, importate de Master Chem Oil Ltd. şi stocate

în Oil Terminal Constanţa.

10 http://www.amosnews.ro/din-ce-se-compune-pretul-benzinei-romania-2012-01-09, 20.04.2012

19

2.2 Organizarea şi evoluṭia societăṭii comerciale Master Chem Oil

Master Chem Oil Ltd Malta, a fost înfiinṭat în 2007 şi este în prezent centrul principal de

tranzactionare al activităţilor comerciale internaţionale. Master Chem Oil Ltd. este braţul de

comercializare al grupului, care reprezintă în prezent centrul principal de administrare al

tuturor produselor petrochimice (produse petroliere, produse chimice organice de bază,

produse macromoleculare, produse chimice anorganice de bază), tranzacţionate pe piaţa

internaţională , importuri / exporturi în / din România, precum şi privind eco-pieţe din Europa,

Asia, Orientul Mijlociu şi zona Golfului.

Master Chem Oil SA, cu sediul la Geneva, Elveţia este în prezent responsabil cu

operatiunile internationale financiar-bancare şi de coordonare a tuturor activităţilor

(negocierea, încheierea, punerea în aplicare, utilizarea şi monitorizarea) referitoare la liniile

de finanţare acordate grupului de către principalele instituţii de finanţare europene. Locul de

amplasare elveţian va începe în viitorul apropiat tranzactionarea portofoliul propriu de

produse chimice şi petrochimice pentru a beneficia de o expunere mai buna a vanzarilor si

deschidere spre cele mai importante pieţe de distribuţie europene.

Strategia companiei

Compania utilizează următoarele puncte-cheie în activitatea de zi cu zi:

- Consolidarea poziţiei actuale pe piaţa specifică de produse chimice industriale şi

petrochimice prin:

competenta;

calitate ridicata a produselor comercializate şi a serviciilor complementare

de tranzacţionare;

viziune strategică cu privire la tendinţele pieţei internaţionale şi a

creativităţii în afaceri;

recunoaşterea numelui Master Chem Oil pe piaţa de comerţ internaţional

ca vector de bonitate şi profesionalism.

- Maximizarea valorii de afacerilor tranzacţionate de companie;

- Continua expansiunea pe piata la nivel mondial într-o manieră flexibilă, dar în condiţii

de siguranţă;

- Diversificarea portofoliului de clienti, oferind aceleaşi standarde înalte de calitate de

afaceri MCO şi căutarea parteneriatelor pe termen lung;

- Dezvoltarea unei societăţi comerciale selectiv şi puternic asupra mediului de afaceri

regional (MED zona),cu profitabilitate durabilă şi eficienta.

- Deschiderea de noi pieţe in Orientul Mijlociu şi zona Golfului, Asia, America.

20

Activitatea de tranzactionare

Volumul activităţii de tranzacţionare înregistrate de Master Chem Oil Ltd., în ultimii

patru ani a înregistrat o tendinţă de creştere datorită mai multor factori:

- condiţiile favorabile de piaţă eficientă

- gestionare prudenta orientată spre profitabilitate în conformitate cu factorii de risc

controlabili referitori la afacerile cu petrol.

- sprijinul băncilor care au aprobat societăţii finanţari tot mai mari de la un an la altul,

ca dovadă a credibilităţii şi performanţei Master Chem Oil.

Fig 2. Evoluṭia tranzacṭiilor în perioada 2007-2010

2007 2008 2009 20100

50000100000150000200000250000300000350000400000450000500000

32760

174680

402930

443007

Evoluṭia tranzacṭiilor (milioane tone)

Fig 3. Structura vânzărilor Master Chem Oil

18%

1%3%

15%

17%

23%

7%

6%

11%

Structura Vânzărilor 2007-2010Cocs Gaz Natural PygasToluen Naphtha MotorinaBenzina Light Naphtha Combustibil Lichid

21

Master Chem Oil detine o echipa care se ocupă cu angajamentele, funcţionarea şi

monitorizarea tuturor operaţiunilor tranzacţionate urmarind incheierea unui contract de

cumpărare / vânzare de către comercianţii de specialitate. Departamentul de operaţiuni

internationale si interne este de altfel responsabil pentru documentare, aspectele logistice,

depozitare, administrare, şi de asigurare in acest domeniu.

Expertiza personalului acopera mai multe domenii:

- Piaţa românească referitoare la importuri şi exporturi, care implică logistici locale şi

entităţi, atât private (inspectori, transportatorii, charter-partide, etc), precum şi de stat (Oil

Terminal Constanta, Societatea Căilor Ferate Române, Autoritatea Nationala a Vamilor).

- Pieţele internaţionale, incluzand documentaţia foarte complexa legata de operaţiuni de

tranzacţionare, atât în legătură cu finanţarea băncilor şi alte terţe părţi (de exemplu,

proprietarii navelor inchiriate de către Master Chem Oil)

Facilitătile de stocare:

OIL TERMINAL CONSTANTA, ROMÂNIA – din 2006 pentru:

- Motorină, Pacură, Naphtha

VOPAK TERMINAL BOTLEK, OLANDA – din 2008 pentru:

- Benzină

SOLVENTAS, Turcia - din 2010 pentru:

- Naphtha

2.3 Competitori

Principalii concurenţi, din segmentul retail sunt Petrom, Rompetrol, LukOil, MOL, Rafo

Oneşti, AGIP.

Petrom

„Bine ai venit!” îţi spune cel mai mare producător de petrol şi gaze din Europa de Sud-

Est. Cu activităţi în domenile: Explorare şi Producţie, Rafinare, Marketing, Gaze naturale si

energie, Petrom are rezerve dovedite de petrol şi de gaz de 854 mil. bep, o capacitate maximă

de rafinare de 8 milioane tone metrice pe an, aproximativ 540 benzinării în România şi 270 în

Moldova, Bulgaria şi Serbia. În 2009, cifra de afaceri a companiei a fost de 3,029 mil. Euro

iar EBITDA a fost de 696 mil. Euro. După privatizarea companiei în 2004, Petrom a

înregistrat rezultate pozitive.

LukOil

22

LUKOIL este cea mai mare companie petrolieră din Rusia din punct de vedere al

rezervelor, producţiei şi rafinării ţiţeiului, asigurând cca. 20% din producţia de ţiţei autohtonă

(79,8 milioane tone), iar la nivel global reprezintă aproximativ 2% din producţia totală

mondială. Compania petrolieră LUKOIL este prima companie privată din Federaţia Rusă

care a deschis drumul investiţiilor în România prin achiziţia pachetului de acţiuni la rafinăria

"Petrotel" din Ploieşti, una dintre cele mai vechi rafinării din România, în anul 1998.

Odată cu redeschiderea rafinăriei Petrotel în 2004, LukOil devine un competitor de temut

pe piaţa petrolieră din România. Sub brandul LukOil, în tara noastra funcţionează 250 - 300

de staţii de distribuţie. În 2005 a avut un venit net de 6.443 mil. USD, venitul net din vânzari

a fost de 55.774 mil. USD; vânzările totale au fost de 123,2 mil. tone ţiţei şi produse

petroliere, din care vânzările de ţiţei au fost de 45,8 mil. tone. A înregistrat o cotă de piaţă de

25%. (sursa: www.lukoil.ro)

Rompetrol

Grupul Rompetrol NV. este o companie petroliera multinationala, cu sediul în

Amsterdam, Olanda, desfasurându-si activitatea în 13 tari si cu majoritatea activelor si

operatiunilor în Franta, România, Spania si Sud-Estul Europei. Grupul Rompetrol este

implicat în activitati de rafinare, marketing si trading, dar si în operatiuni aditionale -

explorare si productie, servicii petroliere, transport, etc.

Opereaza la nivel national prin: 7 depozite en-gross în Navodari, Bucuresti, Brasov,

Vatra Dornei, simleul Silvaniei, Arad, Craiova si 250 de statii, proprii si în franciza.

Toate aceste sisteme au la baza posibilitatea platii la termen pe baza unui card de credit,

precum si monitorizarea consumului de carburanti si sunt îmbunatatite în functie de alegerea

clientului.

Rafo

Compania se află intr-o perioadă mai dificil din cauza datoriilor mari înregistrate la

bugetul de stat de către rafinăria Rafo. Aceasta rafinărie a fost proiectată şi pusă în funcţiune

în perioada 1956-1957 pentru prelucrarea ţiţeiului nesulfuros extras din bazinele petrolifere

din România.

În prezent RAFO operează la nivel national 291 de staţii de distribuţie carburanţi (dintre

care 33 proprii şi 258 afiliate). Dezvoltarea retelei de statii de distributie a început din partea

de vest a tarii si continua, urmând sa acopere întreg teritoriul national. Programul

"Alimenteaza de la sursa" implica un efort investitional de aproximativ 300 de milioane de

euro si prevede dezvoltarea în urmatorii cinci ani a unei retele de aproximativ 400 de statii.

Pe canalul de distributie en-detail, RAFO se axeaza pe dezvoltarea numarului de statii

proprii în locatii cu un vad comercial atractiv, pe fidelizarea actualilor parteneri (benzinarii

23

particulare) si atragerea de colaboratori noi. Statiile de distributie vor permite acoperirea

principalelor localitati si trasee rutiere, oferind produsele RAFO consumatorilor finali pe

întreg teritoriul national.

2.4. Analiza principalilor indicatori economico-financiari

1.Analiza ratelor de structură ale activului

Specificatie 2007(lei)

Structura%

2008(lei)

Structura%

2009(lei)

Structura%

2010(lei)

Structura%

Imobilizari necorporale

1612 0,01 2008 0,18 3230 0,04

Imobilizari corporale

5920483 82 6608489 58,85 7546114 71,1 7561991 72,79

Imobilizari financiare

7053 0,98 7053 0,06 21120 0,2 22554 0,21

Active imobilizate 5927536 82,0098

6617154 58,92 7569242 71,48 7587775 73,04

Cheltuieli in avans si alte active curente

174340 2,41 83179 0,74 56642 0,53 46652 0,44

Creante totale 1181230 16,38 720623 6,41 2704454 24,7 2707771 26,06

Disponibilitati 84934 1,17 180869 1,61 87656 0,82 27787 0,26

Active circulante 1283437 17,79 4611565 41,08 3046824 28,42 2800550 26,96

TOTAL ACTIV 7210973 100 11228719 100 10616066 100 10388325 100

20072008

20092010

0

1000000

2000000

3000000

4000000

5000000

6000000

7000000

8000000

Active imobilizate Active circulante

Concluzii:

24

· Rata activelor imobilizate = Active imobilizate/ Active totale măsoară gradul de

investire a capitalului fix. Nivelul ei este crescut datorita ponderii mari a dotarilor tehnice,

echipamente, utilaje. Rata activelor imobilizate creste in 2010 la 73,04 % fata de 71,48 % in

2009 datorita achizitionarii de imobilizări necorporale si corporale.

· Rata imobilizarilor necorporale =Imobilizari necorporale/ Active totale are un nivel

neglijabil.

· Rata imobilizarilor financiare =Imobilizari financiare/ Active totale, nivelul acestei

rate este de asemenea neglijabil.

- Rata activelor circulante =Active circulante/ Active totale exprimă ponderea in

totalul activului a capitalului circulant, astfel că în 2010 faţă de 2009 rata activelor circulante

scade cu 1,75%.

2. Analiza ratelor de structură ale pasivului

Ratele de structură ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a întreprinderii

prin punerea in evidenţă a unor aspecte privind stabilitatea si autonomia financiară a acesteia.

Elemente 2007 2008 2009 2010Capital social 200 200 200 400Capital propriu 1.058.980 696.166 3.425.544 3.431.122Datorii total 6.326.333 10.615.732 7.247.064 7.003.855Pasiv total 7.210.973 11.228.719 10.616.066 10.388.325

Rata stabilitãţii financiare

0,23 0,12 0,36 0,35

Rata autonomiei globale

0,14 0,06 0,32 0,33

Rata datoriilor totale

0,88 0,94 0,68 0,67

3. Analiza lichidităṭii societăṭii

indicatorul lichidităṭii curente (indicatorul capitalului circulant)

Lc = Active curente

Datorii curente¿

¿

Elemente 2007 2008 2009 2010Active curente 1.283.437 4.611.565 3.046.824 2.800.550Datorii curente 5.673.735 9.942.246 6.799.748 6.710.682Lichiditate curentã

0,22 0,46 0,44 0,42

Deoarece valoarea recomandata acceptabila este in jurul valorii de 2, societatea nu poate face fata obligatiilor sale pe termen scurt.

25

indicatorul lichidităṭii imediate ( indicatorul test acid)

Li = Act ive curente−Stocuri

Datorii curente

Elemente 2007 2008 2009 2010Active curente 1.283.437 4.611.565 3.046.824 2.800.550Stocuri 17.273 3.710.073 254.714 64.992Datorii curente 5.673.735 9.942.246 6.799.748 6.710.682Lichiditate imediata 0,22 0,1 0,41 0,41

Întrucât intervalul de siguranţa este ântre 0,8 si 1 societatea nu îşi poate onora datoriile curente în cazul unei crize majore, presupunând că stocurile deţinute de aceasta nu au nici o valoare.

viteza de rotatie a activelor imobilizate

Vri = Cifra deafaceri

Active imobilizate

Elemente 2007 2008 2009 2010Cifra de afaceri 18.374.438 3.170.987 10.417.007 3.724.532Active imobilizate

5.927.536 6.617.154 7.569.242 7.587.775

Viteza de rotaţie

3,1 0,48 1,37 0,49

Astfel, este evaluata eficacitatea managementului prin examinarea cifrei de afaceri generate de o anumită cantitate de active imobilozate şi se constată o scădere a vitezei de rotaţie în 2010 faţă de 2009 datorită scăderii cifrei de afaceri cu 6 692 475 lei în 2010 faţă de 2009.

viteza de rotaţie a activelor totale

Vrat = Cifrade afaceri

Active totale

Elemente 2007 2008 2009 2010Cifra de afaceri 18.374.438 3.170.987 10.417.007 3.724.532Active totale 7.210.973 11.228.719 10.616.066 10.388.325Viteza de rotaţie

2,54 0,28 0,98 0,36

26

Master Chem Oil are o capacitate foarte mare de vânzare dar datorită unui timp foarte mare pentru încasarea creanţelor nu îşi poate eficientiza activitatea.

4. Indicatori de profitabilitate

Indicatori de profitabilitate

2007 2008 2009 2010

Marja de profit brut (%)

7,9383 1,5871 -10,2798 5,7775

Marja de profit net(%) 6,5006 1,1469 -11,2469 2,7341

Rentabilitatea capitalului propriu înainte de impozitare

27,6068 27,5373 -53,1775 6,3580

Rentabilitatea capitalului propriu după impozitare

22,6071 19,8996 -58,1805 3,0088

Fig. 4 Evoluţia Cifrei de Afaceri în perioada 2007-2010

2007 2008 2009 201002468

101214161820

18.37

3.17

10.42

3.72

Evoluţia Cifrei de Afaceri

Evolutia Cifrei de Afaceri

Graficul prezinta evolutia cifrei de afaceri pentru compania MASTER CHEM OIL

SRL in perioada 2007 – 2010. În momentul intrării pe piaţă în 2007 are loc o creştere

spectaculoasă a vânzărilor ce duce cifra de afaceri pâmă la valoarea de 18,37 milioane lei. În

următorii ani datorită situaţiei economice la nivel global nefavorabile cifra de afaceri

fluctuează astfel: în 2008 – 3,17 milioane lei, 2009 – 10,42 milioane lei, iar în 2010 3,72

milioane lei.

Fig. 5 Evoluţia Profitului Brut

27

2007 2008 2009 2010-1

-0.5

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

0.29

-0.33

3.23

0.22

Evolutia profitului brut (milioane lei)

Evolutia profitului brut (mil-ioane lei)

Graficul prezinta evolutia profitului brut pentru compania MASTER CHEM OIL SRL

in perioada 2007 - 2010. Putem observa modificarea profitului în cei patru ani de la 0,29

milioane lei in 2007, pierdere de 0,33 milioane lei în 2008, profit de 3,23 milioane lei în 2009

şi 0,22 milioane lei în 2010.

3.STUDIU DE CAZ: BORCANUL CU MIERE ŞI CELE MAI

FRECVENTE MECANISME DE EVAZIUNE ÎN DOMENIUL

PETROLIER

3.1 Prea cald, prea rece

Cea mai simpla metodă de la sustragerea plăţii accizei este ca produsul să fie

transportat la o temperatură mai mică de 15˚C (cea prevazuta în Codul Fiscal). Spre exemplu

densitatea benzinei fără plumb la această temperatură este de 0,76kg/litru iar acciza/0,76kg =

acciza/litru. În conditiile micşorării temperaturii, fluidul devine mai dens astfel că la o

temperatura de 8˚C densitatea benzinei fără plumb este de 0,98 kg/ litru. 28

Plata accizei/litru la eliberarea pentru consum a 1000 litri:

Cost: 400 euro

Acciza: 359,59 euro

TVA: 182,3

Total: 941,89 Euro

Taxe către stat: 549,89 Euro

De fapt ar fi fost comercializaţi 1283litri benzină fără plumb în condiţiile de

temperatură conforme Codului Fiscal.

Cost: 513 Euro

Acciza: 462 Euro

TVA: 234 Euro

Total: 1209 Euro

Taxe către stat: 696 Euro

Diferenţa între cele două sume este de aproximativ 146 euro/ 1000litri, la un curs de

4lei/ euro, bugetul de stat ar fi prejudiciat cu 584 lei/1000 litri.

3.2. Societăţile de tip „fantomă”, conducătorii din umbră

Alte mecanisme de evaziune vizează în principal constituirea de societăţi ‚fantomă’ şi

folosirea antrepozitelor fiscale pentru evitarea plăţii accizelor, a plăţii TVA-ului şi a

impozitului pe profit. În continuare sunt prezentate două cazuri, cel al antrepozitului fiscal

Texas Grup Oil şi D.G. Petrol.

Societatea (antrepozit fiscal) Texas Grup Oil şi o serie de societăţi „fantomă” au fost

folosite ca paravan contabil pentru a vinde la benzinării motorină Euro 5 fără plata accizelor.

În acelaşi scop, gruparea ar fi făcut operaţii fictive cu petrotex, un produs finit pentru care

acciza este mult mai mică decât la motorină. Astfel, sub pretextul fabricării unui produs finit

(petrotex) pentru care acciza este mult mai mică, aceştia au achiziţionat în mod legal motorină

tip Euro 5 în regim suspensiv de accize. Concomitent, au evidenţiat în contabilitatea firmei în

mod fictiv achiziţia de la firme „fantomă” a unei alte materii prime (păcură neconformă)

necesare fabricării aşa – zisului produs finit. În continuare, pe baza unor falsuri, în

contabilitatea SC Texas Group s-au înregistrat vânzări de petrotex către firme „fantomă”.

Însă, în realitate, motorina tip Euro 5 a fost comercializată fără plata accizelor către

societăţi comerciale care deţin staţii de carburanţi.”

29

ADMINISTRATORUL CU DOUĂ CLASE PRIMARE

„O cisternă plină de motorină a fost confiscată în septembrie 2009. Transportul este

oprit în urma unui control încrucişat făcut de echipe de vameşi din Sibiu şi din Ialomiţa. Era

doar unul din mai multe transporturi ilegale de carburanţi. Ancheta înaintează şi este preluată

de Direcţia Antifraudă a Poliţiei Ialomiţa, care începe să verifice şi activitatea unui depozit de

combustibili din Slobozia al unei alte societăţi din Ilfov.”11

Poliţiştii încep să audieze mai mulţi şoferi angajaţi ai unor firme de transport,

implicate în traficul de carburanţi. Printre cei audiaţi sunt şi şoferii unei companii de transport

din Oradea. Firma orădeană este controlată chiar de Merai Katalin, cumnata lui Racz. Ancheta

este preluată apoi de procurori, iar abia la începutul acestui an încep să cadă şi primele capete.

Principala victimă este administratorul firmei Texas Grup Oyl, Florin Ciocoi, arestat pentru că

s-ar fi sustras urmăririi penale. El este prins în Botoşani. Arestaţi iniţial de procurori, foştii

patroni au încercat să arunce toată răspunderea pe umerii lui Ciocoi, deşi pregătirea lui şcolară

(doar două clase primare) nu-l recomanda pentru astfel de operaţiuni. Procurorii susţin că unul

dintre foştii asociaţi ai firmei Texas, Costel Iordache (care ar fi controlat informal afacerea în

continuare), i-ar fi instruit pe angajaţi să arunce toată vina pe umerii administratorului Ciocoi.

În ciuda acuzaţiilor procurorilor, experţii desemnaţi să verifice actele contabile susţin că din

activitatea cu produsul, minune „Petrotex" compania Texas nu ar fi prejudiciat bugetul

statului. Dar concluziile lor sunt contradictorii. Mandatul celor doi experţi desemnaţi de

instanţă a fost să verifice activitatea firmei doar pe lunile iulie şi august 2010. Firma Texas

susţine că păcura pentru producerea „Petrotex" era adusă din import de la firma bulgărească

Zlatan Oil Eood. Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră - Centrul comun de contact

româno-bulgar arată, într-o adresă oficială, că firma bulgărească nu a avut nici un fel de

activitate şi nu există activităţi de comerţ intracomunitar. Ca urmare, logic, nu avea cum să

aibă nici relaţii comerciale cu firma Texas.

Cu toate acestea, firma bulgărească figurează în contabilitatea companiei româneşti că ar

fi emis mai multe facturi pentru o cantitate de aproape 4 milioane kilograme de păcură, dar

experţii contabili nu au putut găsi înregistrările contabile legate de furnizorul bulgar. Extrasul

de cont al firmei bulgăreşti de la o sucursală bancară din Constanţa arată, în mod surprinzător,

încasări de peste 6,2 milioane de lei de la firma Texas, bani care ar fi fost plătiţi chiar pentru

achiziţii de păcură în perioada aprilie-noiembrie 2010.

Fig. 6 Modelul de evaziune conceput de omul de afaceri Peter Racz.

11 http://www.ziare.com/bucuresti/afaceri/boschetarii-din-ungaria-paravan-pentru-mafia-petrolului-romanesc-2614842, 14.02.2012

30

DG PETROL

„Comisarii Gărzii Financiare au înaintat un dosar de evaziune fiscală de 22 de

milioane de lei Departamentului Naţional Anticorupţie (DNA) în care este implicat unul

dintre jucătorii medii de pe piaţa carburanţilor, DG Petrol deţinută de omul de afaceri Dan

Igniska. Compania este bănuită că face parte dintr-un grup infracţional care a constituit lanţuri

comerciale fictive cu scopul fraudării Bugetului de stat.

Reţeaua identificată până acum de comisarii Gărzii Financiare are ca principal furnizor

de combustibil DG Petrol, în jurul căreia s-a format o întreagă reţea de firme-fantomă care

cumpără combustibil şi îl vând mai departe, aplicând măsuri simplificate prevăzute de Codul

Fiscal pentru firmele aflate în insolvenţă, adică nu mai înscriu TVA pe facturi,

neînregistrându-l şi neplătindu-l la buget. ,,Prejudiciul total produs Bugetului de stat prin

neplata TVA este în sumă de 22,5 milioane de lei. Metodele de prejudiciere constau în

31

prezentarea de date ireale sau incomplete în vederea creării în mod artificial a stării de

insolvenţă, introducerea scriptică pe circuitul comercial a unor societăţi comerciale de tip

«fantoma» sub preţul de vânzare al primului furnizor – în scopul diminuării bazei de calcul a

TVA, ascunderea beneficiarilor reali ai produselor comercializate”, se arată în dosarul înaintat

de Garda Financiară către DNA şi DIICOT.

,,Având în vedere faptele prezentate şi legăturile de interdependenţă dintre societăţile

comerciale care figurează pe lanţul DG Petrol (în calitate de furnizor) – societăţi comerciale

aflate în stare de insolvenţă – societăţi comerciale de tip fantomă – societăţi comerciale

utilizatori finali ai produselor petroliere, rezultă nerespectarea prevederilor Legii 571/2003

republicată – Codul Fiscal – precum şi ale HG nr. 44 – Norme metodologice de aplicare a

Codului Fiscal” susţin reprezentanţii Gărzii Financiare.

Comisarii Gărzii Financiare au descoperit nu mai puţin de şase filiere care plecau de la

furnizorul DG Petrol şi care aveau interpuse cel puţin o firmă-fantomă care făcea pierdut

TVA.

Să luăm cazul filierei DG Petrol – Vlase Impex – Dorefan Construct. Potrivit datelor

Gărzii Financiare, Vlase Impex cumpără în perioada 16.06-13.07.2009 în scop de revânzare

de la DG Petrol motorină euro 5 cu 4% biodiesel în cantitate totală de 3.662.723 de litri, în

valoare de 10.244.673 de lei (fără TVA). Vlase Impex a comercializat motorină către Dorefan

Construct, Vlase Distribution şi Antarctica Distribution. La momentul acestor tranzacţii,

Vlase Impex se afla în insolvenţă, toate livrările fiind în regim de taxare inversă. ,,Considerăm

că administrtatorul judiciar, ETC Cons IPURL, ar fi trebuit să observe faptul că tranzacţiile

comerciale derulate de Vlase Impex nu au o justificare economică, având în vedere adaosul

comercial practicat de 0%, situaţie care nu are cum să conducă la redresarea comercială a

societăţii”, afirmă reprezentanţii Gărzii Financiare.”

Comisarii nu au găsit în contabilitatea firmei Vlase Impex vreun document care să

consemneze astfel de achiziţii. Partea şi mai interesantă intervine odată cu declaraţia

administratorului firmei, care le-a spus comisarilor Gărzii Financiare, nici mai mult nici mai

puţin, că toată afacerea era dirijată de reprezentanţii DG Petrol.

O altă filieră în care, culmea, afaceriştii cu petrol declară că s-au cunoscut pe internet

este cea formată din DG Petrol – Highline Distribution – Total Industry – Trading Fuel –

Inescom SRL. Reţeta este aceeaşi: Highline Distribution aflată în insolvenţă cumpără, în

perioada 03.06.-31.08.2009, 1.235.336 de litri în valoare de 3.422.882 de lei de la DG Petrol,

cu un preţ mediu de 2,77 lei/litru. Mai departe, motorina este vândută la un preţ mediu de 2,73

lei/litru către Total Industry Proiect. Culmea este că administratorul şi patronul Highline

32

Distribution, spune că s-a cunoscut cu reprezentantul celui căruia i-a vândut mai bine de un

milion de litri de combustibil pe site-ul de internet, iar contractul l-au semnat prin poştă.

Restul de 235.083 de litri de combustibil au fost vânduţi mai departe către Trading

Fuel, firmă care la rândul ei a vândut mai departe aceeaşi cantitate către Inescom Invest,

tocmai societatea care solicitase deschiderea procedurii de insolvenţă pentru Highline

Distribution.

Fig. 7 Modelul de evaziune conceput de gruparea DG Petrol

3.3. Companiile OffShore

Presupunând că societatea X, antrepozit fiscal deţine în stoc cantitatea de 3500 tone

motorină tip euro 5 pentru care nu are documente justificative. Pentru a le obtine primeşte de

la o companie de tip offshore din Seychelle o factură de 2450000 euro pentru 3500 tone

motorină tip Euro 5 ca import. Presupunem ca va comercializa mai departe cantitatea de

motorină la acelaşi pret. În Seychelle companiile offshore de obicei sunt de două tipuri: IBC

(International Business Company), companii nerezidente şi care nu au acces la tratatele

internaţionale, nu trebuiesc înaintate rapoarte către stat şi datele despre directori sau acţionari

sunt confidenţiale si SLC (Special License Company), companii care sunt rezidente, au acces

la tratatele internaţionale şi plătesc anual un impozit pe profit de 4,25%.

33

Ce s-a intamplat de fapt? Importul s-a realizat fictiv fără a intra în ţară cantitatea

respectivă de motorină. La nivel de profit antrepozitul fiscal din România îşi va putea

înregistra cheltuieli deductibile în valoare de 2450000 euro şi îşi va putea reduce impozitul pe

profit cu 16% * 2450000 euro = 392.000. Nu se ştie provenienţa motorinei şi costul plătit de

societate pentru motorina provenită cel mai probabil din sustrageri din conducte sau ieşiri

neautorizate din alte antrepozite. Preţul pe piaţa neagră pentru astfel de combustibil este 1-

1,5lei-litru. Astfel că suma probabilă plătita pentru acesta este de 6 910 000 lei.

Nivelul profitului realizat şi cel declarat:

Profit realizat: 9 800 000 – 6 910 000 = 2 890 000 lei

Profit declarat: 0

Un alt exemplu în care sunt implicate companiile de tip offshore sunt cele de

revânzare a produselor şi diminuarea impozitului pe profit.

Societatea antrepozit fiscal achiziţionează de la un alt antrepozit din Uniunea

Europeana (ex. Austria) 1000 tone benzină fără plumb la preţul de 500 euro/tonă. În România

revinde benzina cu preţul de 700euro/tonă. Impozitul pe profit datorat este de 16%*200000

euro = 32000euro. În acest circuit intervine compania offshore care refacturează produsul

către societatea antrepozit fiscal din România la pretul de 670 euro/tonă. În acest caz

impozitul datorat statului este de 30000 * 16% = 4800 euro. Diferenţa este de 27200 euro de

care statul român ar fi putut beneficia.

Fig. 8 Modelul tranzacţionării produselor prin intermediul companiilor de tip

OffShore.

34

În tabelul următor se observă maximizarea profitului cu ajutorul unei companii de tip

OffShore.

An Cost

mărfuri

Preţ de

vânzare

Cost

companie

OffShore

Profit realizat fără

ajutorul companiilor

OffShore

Profit realizat cu

ajutorul companiilor

OffShore

I 500000 1000000 10000 500000-(500000x16%)=

42000 0

50000 -10000+

10000(100000 -90000*)

x16% = 474000

II 500000 1000000 4000 420000 480000

*900000 este preţul înscris pe factură de către compania offshore.

CONCLUZII

35

Modul în care este calculată acciza la combustil ar trebui să fie raportată la cantitate,

respectiv tonă la temperatura de 8 grade celsius. Pentru cisterne sistemul de racire/încălzire

consumă in medie 7 litri/100km pentru o temperatură de 15 grade celsius, 10 litri/100km

pentru o temperatură de 8 grade celsius şi 18 litri/100km pentru o temperatură de 4 grade

celsius. Astfel putem deduce că pentru o distanţă de transport de 500 kilometri costul

transportului va fi mai mare cu aproximativ 400 lei ceea ce ar descuraja plata accizei la 1000

litri şi transporul în condiţii de densitate mai mare.

Măsurile de autorizare a antrepozitelor fiscale sunt foarte permisive şi sunt de părere

că acestea oferă foarte multe posibilităţi de prejudiciere a statului. Pot fi câteva soluţii pentru

diminuarea evaziunii din acest domeniu:

1. Asupra antrepozitelor sa fie facute controale şi inventare cel putin o data la două

luni. Astfel se reduc achiziţiile, producţiile şi vânzările fictive de produse

accizabile.

2. Antrepozitele să fie conduse de către organele competente ale statului.

3. Reducerea nivelului accizelor pentru a încuraja înregistrările oneste şi plata la timp

a taxelor datorate către bugetul de stat. Astfel vânzatorii nu vor mai avea interesul

pentru câştiguri mari din tranzacţiile ilegale cu produse accizabile.

4. Cumpărarea în scop de revânzare a produselor accizabile să fie facută numai din

antrepozit iar plata accizei să fie făcută de către cumpărător direct la bugetul

statului.

La vânzarea în România sau export, caracteristicele produsului să fie verificate astfel

încât să nu existe diferenţe între produsul facturat şi cel livrat (ex. Vânzare păcură

neconformă, livrare motorină euro 5).

Companiile OffShore sau Triunghiul Bermudelor? Asemenea misteriosului triunghi,

activităţile desfăsurate cu şi între companiile OffShore nu pot fi limitate, în schimb se pot

constitui taxe suplimentare în ceea ce priveste tranzacţiile de cumparare de la aceste societăţi.

Propunerea ar fi de a achita o taxă suplimentară de 2% aplicata valoarea de facturare pentru a

compensa eventuala evitare a plăţii impozitului pe profit în România.

BIBLIOGRAFIE

36

1.VASILE RĂILEANU, ADRIANA-SOFIA RĂILEANU, Abordări contabile şi fiscale privind impozitele şi taxele, Bucureşti, 2009, Editura Economică

2. http://fincont.net/codul-fiscal/actualizari/titlul-7-actualizat-in-02-Februarie-2012-28/

3. www.contzilla.ro

4. http://codfiscal.money.ro/anexa-nr-1-la-titlul-vii-accize-si-alte-taxe-speciale/

5. http://www.ziarultimpul.ro/articole/2011/03/mecanismul-pas-cu-pas-evaziunea-vine-prin-antrepozite-fiscale-infiin%C8%9Bate-in-baza-unor-falsuri/

6. http://www.juridice.ro/157826/grup-organizat-evaziune-fiscala-cu-benzina-prejudiciu-de-16-milioane-eur-cercetari.html

7. http://www.romanialibera.ro/exclusiv-rl/investigatii/grafic-cum-s-a-dezvoltat-reteaua-racz-227419-pagina1.html#top_articol

8. http://www.ziare.com/bucuresti/afaceri/boschetarii-din-ungaria-paravan-pentru-mafia-petrolului-romanesc-2614842

9. http://www.seychellesoffshore.com/seychelles-ibc-company.php

10. http://www.newspad.ro/DG-Petrol-prinsa-intr-o-evaziune-de-22-mil-lei,330955.html

11. http://www.doingbusiness.ro/financiar/raport/1360055/master-chem-oil-srl

12. http://www.masterchemoil.com

13. Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004

ANEXE

37

Anexa 1 – Nivelul Accizelor

Denumirea produsului sau a grupei de produse

U.M.

Acciza (echivalent) euro/U.M. 1 ianuarie 2007

Acciza (echivalent) euro/U.M.1 iulie 2007

Acciza (echivalent) euro/U.M.2008

Acciza (echivalent) euro/U.M.2009

Acciza (echivalent) euro/U.M.2010

Acciza (echivalent) euro/U.M.1 aprilie 2009

Acciza (echivalent) euro/U.M.1 septembrie 2009

Acciza (echivalent) euro/U.M.2010

Benzina cu plumb

tona 547,00 547,00 547,00 547,00 547,00 547,00 547,00 547,00

1.000 litri

421,19 421,19 421,19 421,19 421,19 421,19 - 421,19

Benzina fara plumb

tona 425,06 425,06 425,06 436,00 452,000 436,00 436,00 452,00

1.000 litri

327,29 327,29 327,29 335,72 348,040 335,72 335,72 348,04

Motorina tona 307,59 307,59 325,00 336,00 347,00 336,00 336,00 347,00

1.000 litri

259,91 259,91 274,625 283,92 293,215 283,92 283,92 293,215

Pacura 1000 kg

- -

- utilizata in scop comercial

13,00 13,00 13,70 14,40 15,00 14,40 14,40 15,00

- utilizata in scop necomercial

13,00 13,00 14,00 15,00 15,00 15,00 15,00 15,00

Gaz petrolier lichefiat

1000 kg - -

- utilizat drept combustibil pentru motor

128,26 128,26 128,26 128,26 128,26 128,26 128,26 128,26

- utilizat drept combustibil pentru incalzire

113,50 113,50 113,50 113,50 113,50 113,50 113,50 113,50

- utilizat in consum casnic

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Gaz natural GJ - -

- utilizat drept combustibil pentru motor

2,60 2,60 2,60 2,60 2,60 2,60 2,60 2,60

- utilizat drept combustibil pentru incalzire

- -

- in scop comercial

0,17 0,17 0,17 0,17 0,17 0,17 0,17 0,17

- in scop necomercial

0,17 0,17 0,22 0,27 0,32 0,27 0,27 0,32

Petrol lampant (kerosen)

- -

- utilizat drept combustibil pentru motor

tona469,89 469,89 469,89 469,89 469,89 469,89 469,89 469,89

1000 litri

375,91 375,91 375,91 375,91 375,91 375,91 375,91 375,91

- utilizat drept combustibil pentru incalzire

tona

469,89 469,89 469,89 469,89 469,89 469,89 469,89 469,89

1000 litri

375,91 375,91 375,91 375,91 375,91 375,91 375,91 375,91

Carbune si cocs

GJ- -

38

- utilizat in scopuri comerciale

0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15 0,15

- utilizat in scopuri necomerciale

0,30 0,30 0,30 0,30 0,30 0,30 0,30 0,30

Nivelul accizelor pentru produse petroliere

*1)Nivelul accizelor va fi mentinut in conditiile mentinerii actualelor nivele minime prevazute in directivele comunitare in domeniu. Pentru produsele din grupa tutunului prelucrat acciza intra in vigoare la data de 1 iulie a fiecarui an, in conformitate cu angajamentele asumate de Romania in procesul de negociere cu Uniunea Europeana a Capitolului 10 «Impozitarea»*2) Prin gaze petroliere lichefiate utilizate in consum casnic se intelege gazele petroliere lichefiate, distribuite in butelii tip aragaz. Buteliile tip aragaz sunt acele butelii cu o de pana la maximum 12,5 kg.*3) Petrolul lampant utilizat drept combustibil de persoanele fizice nu se accizeaza.

39