ACII SOSII PE VREMURI

De Ion Pillat

Poezia ,,Acii sosii pe vremuri “ de Ion Pillat a aparut in volum pe,, Arges in sus “ aparut in 1923.

Traditionalismul este o miscare literara, manifestata in perioada intrebelica , ale carei principale trasatuyri ideologice sunt: valorificarea specificului national (istoria, natura si folclorul ) si ortodoxismul. Traditionalism valorifica mituriel autohtone, credintele stravechi si revalorizeaza elementarul , teluricul, filonul existentei rurale.

Poezia lui Ion Pillat apartine traditionalismului prin tema timpului trecator , respectarea prozodiei clasice , orientarea spre trecut (motivul amintirii, casa parinteasca) , descrierea cadrului natural si a trecutul legendar. Acestye caracteristici reflecta si vizunea despre lume a autorului.

Poezia este o meditatie nostalgica pe tema trecerii ireversibile a timpului asociata cu aceea a repetabilitaii destinului uman. Comunicarea poetica se realizeaza in doua registre : lirismul obiectiv , in evocarea iubirii de odinioara a bunicilor , cu elemte de narativitate si meditatie , si lirismul subiectiv , in comunicarea directa a trairilor si a sentimentelor eului liric , in meditatia asupra trecerii timpului.

Titlu fixeaza cadrul spatio-temporal ala iubirii , prin indici de spatiu (adverbul ,,acii”) si de timp ( locutiunea adverbial ,,pe vremuri”) , verbul al perfect simplu ,,sosii” marcand legatura dintre trecut si present.

Compositional , poezia cuprinde 19 distihuri si un vers final liber , avand rolul de lait motiv si sugerand indepartarea de modelul clasic. Relatiile de simetrie sunt date de cele doua planuri temporal, trecutul si prezentul, ce accentueaza ideea de repetabilitate a vietii si a iubirii. Intre cele doua se intercaleaza o secventa elegiaca , o meditatie pe tema timpului trecator.

Prima parte corespunde cu planul trecutului , evocarea iubirii bunicilor si este alcatuita din doua secvente poetice: in primele 3 distuhuri este decsris decorul povestii de dragoste , iar urmatoarele 7 cuprinde scenariul iubirii acestora.

Partea a doua , secvente elegiaca face legatura dintre trecut si present.

Partae a 3a suprinde, simetric, scenariul iubirii din present. Versul independent din final:,, de nunta sau de moarte, in turnul vechi din sat “ , incheie planul prezentului prin reluarea unei imagini simbolice din prima parte in care turnul si clopotul devin simboluri ale repetarii destinului .

Incipitul poeziie fixeaza, prin intermediul metaforei ,,casa amintirii “ , spatial rememorarii nostalgic a trecutului, un spatiu mitic. Versul ,,paianjeni zabrelira si poarta si zavor” sugereaza trecerea timpului, starea de parasire a casei parintesti. Urmeaza evocarea iubirii bunicilor dar spre deosebire de poezia romanticilor in care natura este eterna , in poezia lui Pillat natura devine solidara cu omul , fiind

marcata de smenele imbatranirii ca si fiinta umana:,,in drumul lor spre zare imbatranira plopii”. Intalnirea bunicilo, indragostitii de odinioara resprecta un ceremonial romantic :bunicul asteapta sosirea berlinei , din care coboara o tanara imbracata dupa moda timpului ,,in larga crinolina”.

Asociatiile livresti (poeziile lui Lamartine si cu Heliade Radulescu ) indica epoca si preferintele literare ale timpului evocat. Chiar daca isi imagineaza ca iubirea lor este vesnica , indragostitii sunt si ei afectati de trecerea iremediabila a timpului:,,de mult e mort bunicul , bunica e batrana..”.

Secventa elegiaca ilustreaza tema trecerii timpului , portretele fiind singurele care mai pastreaza imaginile de odinioara a indragostitilor:,, te recunosti in ele , dar nu si-n fata ta”.

In partea a 3a , este ilustrata povestea de iubire a tinerilor prin comparative cu aceea a bunicilor:,, ca ieri sosi bunica …si vii acuma tu”. Aceleasi gesture, miscari , elemente ale spatiului , aceeasi gratie a feminitatii se regasesc , peste ani, intr-o alta poveste de iubire , traita de alti protagonisti. Diferenta tine de moda vremii:iubita coboara din trasura , iar indragostitul ii recita poeme simboliste , fiind sugerata ideea ca gusturiel literale nu dispar , ci doar se completeaza:,, ca ti-am parut romnantic si, poate, symbolist”. Din potretul fizic al iubitei se retine doar detaliul spiritualizat , imaginea ochilor , in trecut ,,de pe ruzea” , acum ,,de ametist”.

Sursele expresivitatii si ale sugestiei se regasesc la toate nivelurile limbajului. La nivel lexico-semantic apar termeni din campul semantic al naturii ( codru, lanuri de secara, luna , lacul) si ai timpului (pe vremuri, acuma, de mult) .

La nivel morfosintactic timpurile verbale au rolul de a sugera planurile trecutului si ale prezentului: sosii, imbatranira, sari/te vezi, te recunosti.

La nivel stilistic , este utilizata ,mai ales metafora ,,casa amintiri” ,,ochii de peruzea”, ,,ochi de ametist”. Comparatia sustine paraleliemsul dintre trecut si present si ideea repetabilitatii existentei umane:,,ca ieri sosii bunica…si vii acuma tu”.

La nivel prosodic se observa prezenta distuhurilor si a versului liber, masura claisca de 13-14 silabe , rima imprecheata si ritmul iambic.

In opinia mea , poezia ,,Acii sosii pe vremuri” de Ion Pillat apartine literaturii traditionaliste prin compozitai d efactura clasica si prin abordarea unei tematici specifice:universul rural, nostalgia trecutului, trecerea implacabila a timpului, iubirea. Insa autorul depaseste modelul traditional prin asocierile livresti si prin avocarea universului rural si a trecutului din perspective unei constiinte moderne.