Acord privind servicii de A planificare și bugetare și ... · Gary Reid (Specialist în Planificare Strategică) și a doamnei Corina Grigore (Ofițer de operațiuni) în numele

Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării pe criterii de performanță (P156889)

Livrabil nr. 5

Plan Strategic Instituțional 2018-2021 pentru Ministerul Mediului

Iulie 2018

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020

i

Acest raport este livrat în cadrul Acordului privind servicii de asistență tehnică

pentru consolidarea capacităţii de planificare şi bugetare şi sprijinirea bugetării

pe criterii de performanţă, încheiat între Secretariatul General al Guvernului şi

Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în data de 8 iunie

2016. Acesta corespunde Livrabilului nr. 5 din cadrul acordului menționat.

Declinarea responsabilităţii

Acest raport este un produs al Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi

Dezvoltare / Băncii Mondiale. Constatările, interpretările şi concluziile

exprimate în prezenta lucrare nu reflectă în mod necesar opiniile Directorilor

Executivi ai Băncii Mondiale sau ale guvernelor pe care le reprezintă. Banca

Mondială nu garantează acurateţea datelor incluse în acest document.

Raportul de faţă nu reprezintă în mod necesar poziţia Uniunii Europene sau a

Guvernului României.

Drepturi de autor

Materialul inclus în prezenta publicație este protejat de legea drepturilor de

autor. Copierea și/sau transmiterea fără permisiune a unor porțiuni sau a

conținutului integral al acestei lucrări poate constitui o încălcare a legislației în

vigoare.

Pentru a obține permisiunea de a fotocopia sau a retipări o parte din lucrare, vă

rugăm să transmiteți o cerere cu toate informațiile la oricare dintre cele două

instituții: (i) Secretariatul General al Guvernului (Piața Victoriei nr. 1, București,

România) sau (ii) Grupul Băncii Mondiale în România (Strada Vasile Lascăr nr.

31, etaj 6, Sector 2, București, România).

ii

Cuprins

Listă de acronime ....................................................................................................................... iv

Listă de figuri ............................................................................................................................. vi

Listă de tabele ............................................................................................................................ vi

Preambul .................................................................................................................................... 1

Rezumat executiv ........................................................................................................................ 3

I. Misiune, mandat și viziune........................................................................................................ 5

II. Obiective strategice, progame, măsuri și indicatori ................................................................... 7

Obiectivul Strategic 1: Protejarea și refacerea biodiversității, promovarea de servicii furnizate de către ecosisteme și utilizarea durabilă a componentelor biodiversității ...................................... 7

Programul 1.1: Managementul ariilor protejate, conservarea biodiversității, securitate biologică ....................................................................................................................................................... 10

Obiectivul Strategic 2: Managementul eficient al deșeurilor, siturilor contaminate, substanțelor periculoase și promovarea economiei circulare cu respectarea principiului dezvoltării durabile în vederea protejării sănătății umane și a mediului ..................................................................... 16

Programul 2.1: Îmbunătățirea procesului de elaborare și coordonare a politicii în domeniul managementului deșeurilor .......................................................................................................... 21

Programul 2.2: Protejarea sănătății umane și a mediului prin reglementarea măsurilor și acțiunilor privind gestionarea siturilor contaminate .................................................................... 23

Programul 2.3: Protejarea mediului și a sănătății umane prin reglementarea măsurilor privind gestionarea unitară substanțelor periculoase............................................................................... 26

Obiectivul Strategic 3: Dezvoltarea sistemului național de meteorologie .................................. 28

Programul 3.1: Programul național de meteorologie ................................................................... 30

Obiectivul Strategic 4: Îmbunătățirea evaluării și gestionării calității aerului, emisiilor atmosferice, zgomotului ambiant și a radioactivității mediului................................................. 35

Programul 4.1: Calitatea aerului și emisii atmosferice .................................................................. 40

Programul 4.2: Zgomot ambiant ................................................................................................... 43

Programul 4.3: Radioactivitatea mediului ..................................................................................... 44

Obiectivul Strategic 5: Prevenirea și controlul poluării industriale și managementul eficient al riscului de accidente industriale .............................................................................................. 46

Programul 5.1: Controlul poluării industriale ................................................................................ 50

Programul 5.2: Managementul accidentelor industriale .............................................................. 51

Obiectivul Strategic 6: Legislație orizontală și infrastructura pentru informații spațiale............. 53

Programul 6.1: Răspunderea de mediu ......................................................................................... 57

Programul 6.2: Aplicarea eficientă a legislației EIA/SEA ............................................................... 58

Programul 6.3: Infrastructura pentru Informații Spațiale ............................................................. 59

Obiectivul Strategic 7: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din activitățile economice în conformitate cu țintele UE și adaptarea la impactul schimbărilor climatice, atât cele curente, cât și cele viitoare ........................................................................ 61

Programul 7.1: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ...................................................... 64

iii

Obiectivul Strategic 8: Consolidarea capacității instituționale .................................................. 67

Program 8.1: Consolidarea capacității administrative de management și implementare a politicilor în domeniul protecției mediului .................................................................................... 71

III. Aranjamente privind implementarea, monitorizarea și evaluarea PSI ..................................... 74

IV. Resurse financiare ................................................................................................................ 77

Anexa 1a: Obiective și programe bugetare pentru perioada 2018-2021 ....................................... 79

Anexa 1b: Programe, măsuri și bugete aferente pentru perioada 2018-2021 ............................... 79

Anexa 2: Planul Strategic Instituțional (tabel rezumativ) ............................................................ 112

Anexa 3: Programe și Măsuri conexe, Indicatori de rezultat (tabel rezumativ) ............................ 125

Anexa 4: Profil Instituțional; Analiza mediului intern și extern ................................................... 179

iv

Listă de acronime

AM POS Mediu Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial Mediu ANANP Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate ANPM Agenția Națională pentru Protecția Mediului AP Arii protejate APM Agenția pentru Protecția Mediului AR5 Al Cincilea Raport Global de Evaluare CAgM Comisia pentru Agrometeorologie CANDU CANDU este un reactor nuclear cu Apă Grea sub Presiune CAS Comisia pentru Științele Atmosferei CBS Comisia pentru Sisteme de Bază CCI Comisia pentru Climatologie CE Comisia Europeană CIMO Comisia pentru Instrumente și Metode de Observații CITES CITES este Convenţia privind comerţul internaţional cu specii ale faunei şi florei

sălbatice pe cale de dispariţie. CLRTAP Convenţia din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi. CNCAN Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare CNCSIS Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior CNE Centrala Nuclearelectrica CO2 Dioxid de carbon COMM Comisia pentru Oceanografie și Meteorologie Marină CRESC Strategia națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe

emisii reduse de carbon DAISIE Inventarul Distribuţiei Speciilor Invazive din Europa ECMWF Centrul European pentru Prognoze de Vreme pe Durată Medie ECOMET Grup de interes economic, creat de serviciile meteorologice ale țărilor din Uniunea

Europeană, care se supune prevederilor acordurilor economice ale Comisiei Europene

EIA Procedura de evaluare a impactului asupra mediului EMAS Sistemul European de Management de Mediu şi de Audit al Uniunii Europene EMMA Programul European de alarmare meteoalarm ER Energie Regenerabila ETS Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul

Uniunii Europene EUMETNET Programul Operațional pentru Schimbul Informațiilor de la Radarele Meteorologice

din cadrul Serviciilor Meteorologice Europene EUMETSAT Organizația Europeană pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici EURATOM Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice EURDEP Platforma europeană de schimb de date radiologice GES Gaze cu efect de seră GMES Comisia Europeana - Supravegherea Globala a Mediului si Securitate GTS Sistemul global de telecomunicaţii meteorologice HG Hotărârea Guvernului IEEP Institutul European pentru Politici de Mediu IGSU Inspectoratul General pentru Situații de Urgență

v

INEGES Inventarul Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră INSPIRE Infrastructura de date spațiale în Europa IPCC Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice IT Tehnologia informației JASPERS JASPERS este un parteneriat de asistență tehnică între trei membri (Comisia

Europeană, BEI și BERD) MAI Ministerul Afacerilor Interne MFP Ministerul Finanțelor Publice MM Ministerul Mediului NATO Organizația Tratatului Atlanticului de Nord NH3 Amoniac Nox Oxizi de azot OMD Organizații de management al destinației OMM Organizația Meteorologica Mondiale OS Obiectiv Specific OUG Ordonanță de urgență PIB Produsul Intern Brut PM Plan de Management PM10 Particule in suspensie PM10 PM2,5 Particule in suspensie PM2,5 POIM Programul Operațional Infrastructură Mare PSI Plan Strategic Instituțional Ramsar Convenția Ramsar este un tratat interguvernamental asupra zonelor umede ca

habitat al păsărilor acvatice la nivel internațional. REACH Regulamentul 1907/2006 (CE) al Parlamentului European si al Consiliului din 18

decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, restricționarea si autorizarea substantelor chimice

RIM Raport de evaluare a impactului asupra mediului RNMCA Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului RNSRM Rețeaua Națională de Supraveghere a Radioactivității Mediului S.A. Societate pe acțiuni S.C. Societate comercială SCR Servicii de Asistență Tehnică SEA Evaluare de mediu (Strategic Environmental Assessment) SEVESO Directivă europeană care vizează prevenirea şi controlul accidentelor în industria

chimică SGG Secretariatul General al Guvernului SIM Modul de Identificare a Abonatului SMID Sistem de management integrat al deșeurilor SNSC Sistemul Național de Securitate Cibernetică SO2 Dioxid de sulf STS Serviciul de Telecomunicații Speciale UE Uniunea Europeană VPN Rețea privată virtuală

vi

Listă de figuri

Figura 1. Tratarea deșeurilor municipale .............................................................................................. 18

Figura 2. Rata de reciclare a deșeurilor municipale .............................................................................. 18

Figura 3. Ciclul de monitorizare pentru Planul Strategic al MM ........................................................... 75

Figura 4. Evoluția finanțării obiectivelor strategice în perioada 2018-2021 ......................................... 78

Figura 5. Ponderile finanțării obiectivelor strategice în totalul crediteleor bugetare aprobate prin Lege, în anul 2018 .................................................................................................................................. 78

Figura 6. Evoluția cheltuielilor finanțate de la bugetul de stat ........................................................... 180

Figura 7. Ponderea cheltuielilor finanțate din bugetul de stat în totalul bugetului de stat................ 181

Figura 8. Ponderea cheltuielilor totale (finanțate din bugetul de stat, venituri proprii, fonduri europene nerambursabile și împrumuturi) în Produsul Intern Brut (PIB) .......................................... 181

Listă de tabele

Tabelul 1. Obiectiv strategic 1: Defalcarea fondurilor pentru programele bugetare (mii Lei) ............. 10


Tabelul 3. Obiectiv strategic 3: Defalcarea fondurilor pentru programele bugetare (mii Lei ) ............. 30






Tabelul 9. Alocări financiare din partea UE pentru perioada de programare 2014-2020 .................... 77

Tabelul 10. Cheltuieli bugetare anuale pentru Planul Strategic Instituțional 2018-2021 ..................... 77

Tabelul 11. Indicatori economici și financiari ...................................................................................... 180

vii

Mulțumiri

Acest raport a fost realizat de echipa Băncii Mondiale a fost formată din Cătălin Păuna (Task Team Leader, Sr. Economist), Cesar Niculescu (Sr. Environmental Specialist), Adina Făgărășan, Mircea Tulea și Cosmin Buteică (experți ai Băncii Mondiale).

Raportul a primit comentarii din partea domnilor Costel Todor (expert al Băncii Mondiale), Gary Reid (Specialist în Planificare Strategică) și a doamnei Corina Grigore (Ofițer de operațiuni) în numele echipei de portofoliu, precum și îndrumare generală din partea doamnelor Lalita Moorty (Director de practică, Macro-economie și Management financiar) și Tatiana Proskuryakova (Director de țară pentru România). Echipa transmite mulțumiri și dnei Brigita Orzan (expertă a Băncii Mondiale) pentru sprijinul constant oferit.

Echipa dorește să mulțumească personalului Secretariatului General al Guvernului (SGG) pentru sprijinul și colaborarea excelentă asigurate pe durata elaborării acestui raport și în special secretarului de stat Oana-Elena Pintilei și directorului general Dragoș Negoiță, precum și consilierului Radu Iacob și echipei de proiect, care au furnizat recomandări utile și au realizat un management de proiect adecvat).

Echipa dorește, de asemenea, să mulțumească personalului Unității de Politici Publice și membrilor grupurilor de lucru de la Ministerul Mediului pentru sprijinul și excelenta colaborare în vederea redactării acestui document.

1

Preambul

Justificare

Secretariatul General al Guvernului (SGG) și Banca Mondială au încheiat un acord privind asistența tehnică în vederea consolidării capacității de planificare, bugetare și monitorizare de politici la centrul Guvernului, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) și ministerele de resort selectate. Cu scopul de a consolida eficiența cheltuielilor publice, asistența tehnică pune accentul pe i) consolidarea pe mai departe a procesului de dezvoltare a Planului Strategic Instituțional (PSI) existent, sub îndrumarea SGG; consolidarea capacității guvernului de a monitoriza actualizarea PSI și implementarea acestuia cu ajutorul unui instrument IT comun, dezvoltat cu sprijinul Băncii Mondiale; iii) dezvoltarea unui panou de bord central la nivelul SGG pentru a raporta implementarea priorităților PSI de nivel înalt ale ministerelor selectate.

Activitățile definite în cadrul asistenței derivă din analiza funcțională a administrației publice, care a arătat că sectorul public este afectat de o discrepanță între planificare și bugetare, ceea ce duce la un decalaj între resursele folosite și rezultate. Ca atare, guvernul a solicitat Băncii Mondiale să ajute la instituționalizarea unui proces de monitorizare a implementării de politici, cu roluri și responsabilități clare pentru SGG, MFP și ministerele de resort, folosind metodologiile, instrumentele și procesele dezvoltate în cadrul acestor servicii de asistență tehnică. Acesta va fi o parte integrală a reformelor promovate de către guvern în domeniul bugetării. Pornind de la obiectivul de a face procesul de planificare strategică obligatoriu pentru toate ministerele din România, SGG își propune ca PSI să devină un produs dezvoltat în mod regulat de către fiecare minister.

Fiind unul dintre ministerele de resort selectate, Ministerul Mediului s-a angajat în direcția unui program de reforme substanțiale, ce acoperă atât aspectele legate de politici, cât și de administrație publică. Consolidarea funcției de planificare strategică în sectorul mediului este o componentă importantă a acestei reforme.

Elaborarea unui Plan Strategic Instituțional pentru ciclul de bugetare 2017-2020 a avut loc într-un moment oportun al ciclului de politici 2014-2020. Procesul de revizuire și elaborare a unui PSI 2018-2021 este conform cu metodologia aplicată pentru elaborarea și revizuirea planului straetgic instituțional.

Metodologie

Pregătirea proiectului de PSI 2018-2021 al Ministerului Mediului a fost realizată, în mare parte, între ianuarie 2018 și aprilie 2018. Acest proces s-a bucurat de participarea largă, constantă și de substanță a tuturor membrilor managementului superior și personalului operațional al Ministerului Mediului, precum și al experților de înalt nivel ai SGG.

Banca Mondială a oferit sprijin tehnic pe parcursul întregului proces, Unitatea de Politici Publice având un rol de facilitare și mediere. Din dorința de a avea o abordare incluzivă, informativă și participativă, Banca Mondială a organizat o sesiune de formare pentru membrii grupurilor de lucru (inclusiv personalul care se ocupă de buget și de resurse umane) la data de 23 ianuarie 2018, pentru a-i ajuta să se familiarizeze cu principalele elemente privind actualizarea PSI.

2

Grupurile de lucru s-au întrunit atunci când a fost necesar, în perioada ianuarie 2018 – aprilie 2018. Produsul final va fi prezentat Comitetului de Coordonare, și se estimează că PSI va fi ulterior aprobat de către ministru.

MINISTRU

COMITET DE COORDONARE

GRUP DE COORDONARE TEHNICĂ

5 GRUPURI DE LUCRU TEMATICE

SECRETARI DE STAT

SECRETAR GENERAL

DIRECTORI GENERALI

UNITATEA DE POLITICI PUBLICE, CU SPRIJINUL

BĂNCII MONDIALE

3

Rezumat executiv

SGG s-a angajat în direcția eficientizării cheltuielilor publice. Prin elaborarea unui Plan Strategic Instituțional (PSI) pentru ciclul de bugetare 2017-2020 pentru treisprezece ministere de resort selectate, SGG vizează consolidarea capacității de bugetare, planificare și monitorizare a guvernului României.

PSI 2018-2021 reprezintă o revizuire a planului elaborat pentru perioada 2017-2020 și continuă obiectivele strategice aferente sectorului de mediu, ale priorităților instituționale urmărite de Ministerul Mediului; de asemenea, prezintă programe și măsuri clare (inclusiv bugete) care sunt necesare pentru a atinge aceste obiective pe termen mediu, și un cadru solid de evaluare a performanței, pentru a măsura progresul în urmărirea acestor ținte.

PSI este structurat pe cei 8 pilon strategici al sectorului de mediu, după cum urmează:

Obiectivul Strategic 1 – Protejarea și refacerea biodiversității, promovarea de servicii furnizate de către ecosisteme și utilizarea durabilă a componentelor biodiversității.

Acest obiectiv strategic se sprijină pe 1 programe

(i) Programul 1.1 - Managementul ariilor protejate și conservarea biodiversității.

Obiectivul Strategic 2 – Managementul eficient al deșeurilor, siturilor contaminate, substanțelor periculoase și promovarea economiei circulare cu respectarea principiului dezvoltării durabile în vederea protejării sănătății umane și a mediului.

Cele 3 programe principale ce sprijină acest obiectiv strategic sunt:

(i) Programul 2.1 - Îmbunătățirea procesului de elaborare și coordonare a politicii în domeniul managementului deșeurilor.

(ii) Programul 2.2 - Protejarea sănătății umane și a mediului prin reglementarea măsurilor și acțiunilor privind gestionarea siturilor contaminate.

(iii) Programul 2.3 - Protejarea mediului și a sănătății umane prin reglementarea măsurilor privind gestionarea unitară substantelor periculoase

Obiectivul Strategic 3 – Dezvoltarea sistemului național de meteorologie.

Acest obiectiv strategic se sprijină pe un program:

(i) Programul 3.1 - Programul național de meteorologie.

Obiectivul Strategic 4 – Îmbunătățirea evaluării și gestionării calității aerului, emisiilor atmosferice, zomotului ambiant și a radioactivității mediului.

Cele trei programe ce sprijină acest obiectiv strategic sunt:

(i) Programul 4.1 - Calitatea aerului și emisii atmosferice.

(ii) Programul 4.2 – Zgomot ambiant.

(iii) Programul 4.3 – Radioactivitatea mediului.

4

Obiectivul Strategic 5 – Prevenirea și controlul poluării industriale și managementul eficient al riscului de accidente industriale.

Acest obiectiv strategic se sprijină pe două programe:

(i) Programul 5.1 - Controlul poluării industriale.

(ii) Programul 5.2 – Managementul accidentelor industriale.

Obiectivul Strategic 6 – Legislație orizontală și infrastructura pentru informații spațiale.

Cele trei programe ce sprijină acest obiectiv strategic sunt:

(i) Programul 6.1 – Răspunderea de mediu.

(ii) Programul 6.2 – Aplicarea eficientă a legislației EIA/SEA.

(iii) Programul 6.3 – Infrastructura pentru informații spațiale.

Obiectivul Strategic 7 – Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din activitățile economice în conformitate cu țintele UE și adaptarea la impactul schimbărilor climatice, atât cele curente, cât și cele viitoare.

Acest obiectiv strategic se sprijină pe următorul program:

(i) Programul 7.1 - Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Obiectivul Strategic 8 – Consolidarea capacității instituționale.

Acest obiectiv strategic se sprijină pe un program:

(i) Programul 8.1 - Consolidarea capacității administrative de management și implementare a politicilor în domeniul protecției mediului.

5

I. Misiune, mandat și viziune

Misiunea si mandatul Ministerului Mediului (MM)

Misiunea Ministerul Mediului este de a proteja mediul si resursele naturale, cu scopul de a garanta

generatiei actuale si celor viitoare un mediu curat si sănătos, care sa asigure protejarea naturii,

cresterea calitatii vietii, in corelare cu o dezvoltare economică verde si competitivă, cu emisii reduse

de dioxid de carbon si eficienta din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Rolul principal al Ministerul Mediului este acela de reglementare si promovare a politicilor publice in

domeniul mediului si schimbărilor climatice. Ministerul Mediului realizează politica naţională în

domeniile mediului, îndeplinind rolul de autoritate de stat, de sinteză, coordonare şi control în aceste

domeniu, direct sau prin organisme tehnice specializate, autorităţi sau instituţii publice aflate în

subordinea, coordonarea sau sub autoritatea ministerului.

Conform legislatiei in vigoare, Ministerul Mediului este organizat si functioneaza ca organ de specialitate

al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului.

Misiunea ministerului nu poate fi atinsă fără a elabora și a implementa politici publice adecvate,

coerente și stabile, care să întrunească consensul cât mai multor părți interesate din domeniul protecției

mediului.

Ministerul Mediului trebuie să dezvolte și să implementeze politici publice în sectorul de mediu, în

cadrul delimitat de politicile europene. Acesta nu reprezintă un gest simplu, de adoptare pasivă a

politicilor europene; este, din contră, un proces activ, ce promovează propriile soluții ale României în

domeniu, care să corespundă nevoilor țării și care să fie agreate cu partenerii ministerului.

Sprijinirea domeniului protecției mediului în România este benefică pentru țară și pentru regiune.

Cuantificarea acestor beneficii arată că valoarea lor o depășește pe cea a costurilor pe termen scurt și

lung, ceea ce confirmă responsabilitatea de a elabora strategii și politici publice consistente și durabile.

Viziunea Ministerului Mediului

Sa fie o instituție transparentă, de incredere si responsabilă, să servească intereselor societății si sa

urmarească activ problematica protecției mediului in România, pe baza evoluțiilor europene si

globale. Ministerul Mediului acţionează pentru a proteja mediul şi resursele naturale, pentru a

garanta generaţiei actuale şi celor viitoare un mediu curat, în armonie cu dezvoltarea economică şi

progresul social.

Ministerul Mediului este principala instituție publică responsabilă pentru politicile privind protecția

mediului din Romania1.

1 Iar Ministerul Apelor și Pădurilor este principala instituție publică responsabilă pentru politicile privind protecția apelor și pădurilor.

6

MM își asumă această responsabilitate, cu respectarea celor mai înalte standarde de transparență,

răspundere și integritate, în colaborare cu alte instituții publice, sectorul privat și organizații ale

societății civile.

MM face eforturi pentru a-și consolida capacitatea de management și performanțele organizaționale, cu

scopul de a-și putea duce la îndeplinire responsabilitățile importante ce i-au fost încredințate de către

cetățenii României.

MM răspunde nevoilor cetățenilor. Este interesat de problemele și opiniile acestora și de dialogul cu

cetățenii și își evaluează în mod constant rezultatele acțiunilor întreprinse, pentru a-și ajusta activitățile

în funcție de cerințe.

7

II. Obiective strategice, progame, măsuri și indicatori

Obiectivul Strategic 1: Protejarea și refacerea biodiversității, promovarea de servicii furnizate de către ecosisteme și utilizarea durabilă a componentelor biodiversității

Structurile de administrare pentru parcurile naţionale şi naturale au fost create începând cu anul 2004. Din cele 29 de parcuri naţionale şi naturale, trei parcuri nu beneficiază de o astfel de structură (Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior, Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului, Parcul Natural Defileul Mureșului Superior). În ceea ce privește administrarea acestora, situația se prezintă în felul următor: RNP Romsilva - 22 de parcuri, Consiliul Judeţean Neamţ - 1 parc, Consiliul Judeţean Mehedinţi - 1 parc, Asociația Pescarilor Sportivi „Aqua Crisius,” - 1 parc, Asociația Parcul Natural Văcărești - 1 parc, pentru un număr de 3 parcuri (Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului, Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior și Parcul Natural Defileul Mureșului Superior) nefiind desemnat un administrator. Alături de acestea, la nivel naţional un număr de 320 de arii naturale protejate de mai mici dimensiuni (rezervaţii naturale, rezervaţii ştiinţifice, monumente ale naturii etc.) au fost atribuite în custodie conform procedurii specifice aprobată prin ordin de ministru. De menţionat este faptul că singura arie naturală protejată aflată în subordinea Ministerului Mediului şi finanţată de la bugetul de stat este Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. O atenţie deosebită este acordată protecţiei resurselor genetice din ariile naturale protejate şi în mod special celor strict protejate în conformitate cu prevederile OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare. Se impune în acest context dezvoltarea procedurilor de monitorizare a stării de conservare a speciilor precum şi aplicarea corespunzătoare la nivel naţional a procedurilor privind comerţul cu specii protejate CITES, în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) 338/97. Se impune aplicarea corespunzătoare a principiului precauţiei în procesul de autorizare a introducerii pe piaţă a organismelor modificate genetic şi respectiv în procesul de autorizare a laboratoarelor care au ca preocupări principale obţinerea de organisme modificate genetic. În acest fel este urmărită aplicarea corespunzătoare a prevederilor legislaţiei comunitare în vigoare precum şi a prevederilor Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Convenţia privind diversitatea biologică şi anume de protecţie a resurselor genetice naturale.

În aplicarea corespunzătoare a procedurilor de conservare a resurselor naturale este importantă alocarea de resurse bugetare pentru următoarele subiecte:

continuarea elaborării și adoptării planurilor de management (PM) pentru ariile naturale protejate (inclusiv cele situate în mediul marin) și pentru speciile de interes comunitar neacoperite de proiectele anterioare;

realizarea hărţilor de distribuţie a habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor sălbatice de interes conservativ realizate;

analiza coerenţei reţelei de arii naturale protejate, inclusiv a coridoarelor ecologice;

crearea şi implementarea sistemelor de monitorizare a ariilor naturale protejate;

8

plata compensaţiilor către utilizatorii de terenuri ce respectă condiţiile restrictive impuse de statutul de sit Natura 2000;

desemnarea de noi arii naturale protejate de importanţă internaţională (situri Ramsar, rezervaţii ale biosferei, situri ale patrimoniului mondial natural şi cultural);

armonizarea măsurilor de management ale ariilor protejate (AP) transfrontaliere cu cele ale țărilor vecine;

clasificarea tuturor peșterilor și stabilirea statutului legal, prin lege;

actualizarea anexelor referitoare la speciile de interes național din Ordonanța de urgență a Guvernului 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.49/2011, cu modificările ulterioare;

realizarea PNAC-urilor pentru speciile identificate ca fiind prioritare;

implementarea PNAC-urilor pentru 1 5 din speciile prioritare;

îmbunătățirea cadrului legal pentru respectarea tuturor prevederilor legale referitoare la conservarea biodiversității;

evaluarea și stabilirea valorii economice a componentelor biodiversității și a serviciilor oferite de ecosisteme;

elaborarea și adoptarea metodologiilor care să ia în considerare valoarea biodiversității în analizele cost/beneficiu din studiile de fezabilitate și planurile de afaceri (previzionat - 2016);

actualizarea anexelor I și II din Legea nr.5/2000 privind amenajarea teritoriului, secțiunea a III-a;

stabilirea unui mecanism de raportare sau/și a unei linii de supraveghere pentru taxonii sau speciile utilizate ca animale de companie cu cel mai mare potențial invaziv, pentru semnalizarea pătrunderii accidentale sau deliberate în sălbăticie;

- dezvoltarea de baze de date accesibile publicului cu informaţii referitoare la riscul asociat specii introduse intenţionat pentru diferite scopuri (previzionat 2020);

- Monitorizarea strictă a speciilor alohtone introduse pentru acvacultura și care se pot răzpândi și naturaliza în ecosistemele acvatice;

Implementarea planurilor pentru managementul căilor de pătrundere cu risc maxim;

- evaluarea riscurilor pe care speciile invazive le au asupra celor autohtone în vederea identificării și prioritizării operațiunilor de management a acestora;

- elaborarea indicatorilor pentru monitorizarea impactului speciilor invazive;

elaborarea metodelor/metodologiilor delimitare, control şi eradicare a speciilor invazive (previzionat 2020);

9

Obiectiv Strategic 1: Protejarea și refacerea biodiversității, promovarea de servicii furnizate de către ecosisteme și utilizarea durabilă a componentelor biodiversității

Program 1.1: Managementul ariilor protejate și conservarea biodiversității

Măsuri Program 1.1:Măsura 1.1.1. Continuarea elaborării şi adoptării planurilor de management (PM ) pentru ariile naturale protejate (inclusiv cele situate în mediul marin) și pentru speciile de interes comunitar neacoperite de proiectele anterioareMăsura 1.1.2: Realizarea hărţilor de distribuţie a habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor sălbatice de interes conservativ realizateMăsura 1.1.3: Analiza coerenţei reţelei de arii naturale protejate, inclusiv a coridoarelor ecologiceMăsura 1.1.4: Crearea şi implementarea sistemelor de monitorizare a ariilor naturale protejateMăsura 1.1.5. Plata compensaţiilor către utilizatorii de terenuri ce respectă condiţiile restrictive impuse de statutul de sit Natura 2000Măsura 1.1.6. Desemnarea de noi arii naturale protejate de importanţă internaţională (situri Ramsar, rezervaţii ale biosferei, situri ale patrimoniului mondial natural şi cultural)Măsura 1.1.7. Armonizarea măsurilor de management ale ariilor protejate (AP) transfrontaliere cu cele ale ţărilor vecineMăsura 1.1.8. Clasificarea tuturor peșterilor şi stabilirea statutului legal, prin legeMăsura 1.1.9. Actualizarea anexelor referitoare la speciile de interes naţional din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările ulterioareMăsura 1.1.10. Realizarea PNAC-urilor pentru speciile identificate ca fiind prioritareMăsura 1.1.11. Implementarea PNAC-urilor pentru 15 din speciile prioritareMăsura 1.1.12. Organizarea, funcționarea si infiintarea structurilor din subordinea ANANP Măsura 1.1.13. Îmbunătăţirea cadrului legal pentru respectarea tuturor prevederilor legale referitoare la conservarea biodiversităţiiMăsura 1.1.14. Evaluarea şi stabilirea valorii economice a componentelor biodiversităţii şi a serviciilor oferite de ecosistemeMăsura 1.1.15. Elaborarea şi adoptarea metodologiilor care să ia în considerare valoarea biodiversităţii în analizele cost/beneficiu din studiile de fezabilitate şi planurile de afaceriMăsura 1.1.16. Actualizarea anexelor I și II din Legea nr.5/2000 privind amenajarea teritoriului, secțiunea a III-aMăsura 1.1.17. Stabilirea unui mecanism de raportare sau/şi a unei linii de supraveghere pentru taxonii sau speciile utilizate ca animale de companie cu cel mai mare potențial invaziv, pentru semnalizarea pătrunderii accidentale sau deliberate în sălbăticieMăsura 1.1.18. Dezvoltarea de baze de date accesibile publicului cu informaţii referitoare la riscul asociat specii introduse intenţionat pentru diferite scopuriMăsura 1.1.19. Monitorizarea strictă a speciilor alohtone introduse pentru acvacultura și care se pot raspândi și naturaliza în ecosistemele acvaticeMăsura 1.1.20. Implementarea planurilor pentru managementul căilor de pătrundere cu risc maximMăsura 1.1.21. Evaluarea riscurilor pe care speciile invazive le au asupra celor autohtone în vederea identificării şi prioritizării opţiunilor de management a acestoraMăsura 1.1.22. Elaborarea indicatorilor pentru monitorizarea impactului speciilor invaziveMăsura 1.1.23. Elaborarea metodelor/metodologiilor de limitare, control şi eradicare a speciilor invazive

10

Resursele bugetare pentru implementarea măsurilor și atingerea rezultatelor și impacturilor pentru perioada 2018-2021 sunt de 116,818(000 Lei).

Tabelul 1. Obiectiv strategic 1: Defalcarea fondurilor pentru programele bugetare (mii Lei)

Programe bugetare pentru TOTAL mii Lei

Valoare/ani mii Lei

Obiectivul Strategic 1. Protejarea și refacerea biodiversității, promovarea de servicii furnizate de către ecosisteme și utilizarea durabilă a componentelor biodiversității

2018 2019 2020 2021

116.818 26.186 27.775 27.639 35.217

1.1. Managementul ariilor protejate și conservarea biodiversității

116.818 26.186 27.775 27.639 35.217

Programul 1.1: Managementul ariilor protejate, conservarea biodiversității, securitate biologică

Justificare

Protecţia, conservarea şi utilizarea durabilă a patrimoniului natural sunt obiective de interes public major şi totodată obiective fundamentale ale politicii pentru protecţia mediului şi ale strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă. Principala preocupare a programului este de a contribui la elaborarea politicilor şi strategiilor pentru conservarea resurselor naturale care cuprind resursele regenerabile şi neregenerabile respectiv resursele genetice ale biodiversităţii şi resursele neregenerabile ale solului şi subsolului. În această conjunctură, România ca stat membru al Uniunii Europene îşi aliniază propriul cadru legislativ la legislaţia comunitară de mediu, motiv pentru care până în prezent au fost transpuse o serie de acte comunitare şi au fost elaborate o serie de acte de reglementare pentru implementarea procedurilor specifice domeniului. Activităţile de elaborare de strategii sau de

• Suprafața ecosistemelor degradate refăcute (Unitate: ha / Valoare referință: -/ Țintă 2021: 1000)Impacturi

• Protejarea și refacerea biodiversității, promovarea de servicii furnizate decătre ecosisteme și utilizarea durabilă a componentelor biodiversității

• Indicator rezultat: stare de conservare menținută favorabilă pentru specii/habitate monitorizate (Valoare de referință: 43% / țintă 2021: 50 %)

• Indicator rezultat: planuri de management/set de măsuri de conservare/Planuri de acțiune aprobate (Valoare de referință: 250 / țintă 2021: in discutie)

Rezultate ale Programelor

11

implementare de proceduri foarte specifice nu pot fi realizate fără derularea corespunzătoare de proiecte finanţate de la bugetul de stat sau de la nivel comunitar sau de alte organisme internaţionale care prin propria strategie de finanţare au identificat deja aceste subiecte ca fiind deosebit de importante pentru a fi implementate în domeniul conservării resurselor naturale.

Obiective

Obiectiv propus: Protejarea și refacerea biodiversității, promovarea de servicii furnizate de către ecosisteme și utilizarea durabilă a componentelor biodiversității

o Indicator rezultat: stare de conservare menținută favorabilă pentru specii/habitate monitorizate (țintă 2020: 50%)

o Indicator rezultat: % de implementare al planurilor de management/set de măsuri de conservare/Planuri de acțiune aprobate.

Descriere

Programul 1.1 Managementul ariilor protejate și conservarea biodiversității vizează mai multe direcții principale:

Asigurarea unei stări de conservare favorabilă pentru speciile sălbatice protejate

Se urmărește înregistrarea unei creșteri cu 100 % a numărului evaluărilor de habitate (de la 16% la 33%) și o creștere cu 50 % a numărului evaluărilor de specii (de la 22% la 33.5%), efectuate conform Directivei Habitate, care indică o îmbunătățire a stării de conservare; să se înregistreze o creștere cu 50 % a numărului evaluărilor de specii (de la 52% la 78%) efectuate conform Directivei Păsări care indică o stare favorabilă sau îmbunătățită.

Dezvoltarea cadrului legislativ și instituțional

În domeniul conservării biodiversităţii şi utilizării durabile a componentelor sale cadrul legislativ este unul consolidat, însa mai există unele lacune la nivelul legislaţiei secundare şi unele inadvertenţe, neconcordanţe şi lacune în legislaţia sectorială.

Reglementarea de bază în domeniul conservării biodiversităţii o constituie Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările si completările ulterioare ce asigură transpunerea în totalitate a legislaţiei comunitare din domeniu, reprezentată de Directiva Consiliului nr. 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice modificată prin Directiva 2009/147/EEC (numită pe scurt Directiva „Păsări”) şi Directiva Consiliului nr. 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice (numită pe scurt Directiva „Habitate”). La aceasta se adaugă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

La nivel general, principala problemă legată de cadrul legislativ existent o constituie modificarea foarte frecventă a acestuia, în principal datorată faptului că procesul de adoptare a fost întotdeauna unul rapid, timpul alocat dezbaterilor fiind nesemnificativ, iar factorii interesaţi nu au fost în general informaţi şi conştientizaţi cu privire la importanţa şi necesitatea conservării biodiversităţii naţionale.

12

Modificările în regim de urgenţă au făcut ca în momentul de faţă să fie omise o serie de sancţiuni pentru nerespectarea unor prevederi legale deja stabilite.

Utilizarea durabilă a componentelor biodiversității

În lipsa unor reglementări specifice şi a cadrului instituţional adecvat pentru asigurarea unei stări de conservare favorabilă a speciilor strict protejate de interes comunitar şi naţional în afara ariilor naturale protejate, conservarea acestora se face în momentul de faţă efectiv doar în ariile naturale protejate, în afara acestora aplicarea prevederilor legale ce stabilesc măsurile generale de protecţie fiind destul de dificilă. Acest fapt determină şi lipsa unor Planuri de acţiune pentru conservarea speciilor protejate. Dintre toate speciile protejate până în prezent PACSP au fost realizate pentru: urs (Ursus arctos), lup (Canis lupus), pelicanul creţ (Pelecanus crispus), rața roșie (Aythya nyroca), cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus), acvila țipătoare mică (Aquila pomarina). În ceea ce privește coridoarele de migraţie pentru speciile strict protejate, acestea sunt încă insuficient identificate şi delimitate.

Amenajarea teritoriului

Ordonanță de Urgență pentru modificarea şi completarea Legii nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate.

Având în vedere prevederile anexei V din Regulamentul (UE) nr. 1089/2010 al Comisiei modificat prin Regulamentul (UE) 1312/2014 al Comisiei din 10 decembrie 2014 referitor la interoperabilitatea serviciilor de date spațiale, în scopul reglementării acestei situaţii este absolut necesară modificarea şi completarea legislaţiei în vigoare, prin corelarea prevederilor Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate, cu cele ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi legislaţia subsecventă, Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările ulterioare și Ordonanței nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România, republicată; luând în considerare Memorandumul din 12 februarie 2016 privind aprobarea planurilor de management pentru arii naturale protejate, condiţionalitate pentru finalizarea implementării proiectelor finanţate în cadrul Axei Prioritare 4 “Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia Naturii” a Programului Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013; în considerarea faptului că în lipsa reglementării limitelor ariilor naturale protejate, se generează riscuri în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene, acest lucru putând genera dezangajări de sume alocate României, acest fapt vizând interesul public și constituind situație de urgență și extraordinară a căror reglementare nu poate fi amânată; având în vedere că procesul de desemnare a ariilor naturale protejate este unul continuu, iar delimitarea acestora s-a făcut în conformitate cu prevederile Ghidului tehnic privind specificațiile tehnice ale datelor spațiale aferente temei Zone Protejate - D2.8.I.9, aprobate conform prevederilor Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informaţii spaţiale în Uniunea Europeană (INSPIRE) și prevederile din Regulamentului (UE) nr. 1089/2010 din 23 noiembrie 2010 de punere în aplicare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește interoperabilitatea seturilor și serviciilor de date spațiale; având în vedere că în absența actului normativ, beneficiarii proiectelor finațate în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare, Axa Prioritară 4 - Protecţia mediului prin măsuri de conservare a biodiversităţii, monitorizarea calităţii aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric, obiective specific 4.1 Creşterea gradului de protecţie şi conservare a biodiversităţii şi refacerea

13

ecosistemelor degradate nu pot implementa acțiunile propuse, fapt de natură să determine blocarea și/sau întârzierea efectivă a proiectelor și implicit să determine dezangajarea sumelor alocate anual.

Controlul speciilor invazive

Speciile alohtone reprezintă speciile introduse/răspândite, accidental sau intenţionat, din altă regiune geografică, ca urmare directă sau indirectă a activităţii umane, lipsind în mod natural dintr-o anumită regiune, cu o evoluţie istorică cunoscută într-o arie de răspândire naturală, alta decât zona de interes, care pot fi în competiţie, pot domina, pot avea un impact negativ asupra speciilor native, putând chiar să le înlocuiască.

Pentru a deveni invazivă, o specie alohtonă trebuie să se naturalizeze, adică odată pătrunsă pe teritoriul naţional în ecosisteme naturale reuşeşte să se reproducă şi prin creşterea efectivelor populaţionale în sistem concurenţial poate elimina anumite specii autohtone (native) şi poate produce diferite pagube economice. Nu reprezintă pericol de a deveni invazivi, indivizii care s-au aclimatizat (au reuşit să supravieţuiască în noile condiţii de biotop), dar care nu au capacitatea de a se reproduce pe cale naturală.

La nivel naţional nu există o evidenţă clară a numărului de specii alohtone, invazive, singura centralizare a datelor şi informaţiilor legate de acestea realizându-se in baza de date europeană Inventarul Distribuţiei Speciilor Invazive din Europa (Delivering Alien Invasive Species Inventories for Europe – DAISIE), de către cercetători, în mod benevol. Conform datelor din această bază de date numărul speciilor invazive pe diferite grupe taxonomice este următorul: (18 specii de fungi, 3 chromista, 2 specii de briofite, 275 specii de plante vasculare, 7 specii de aranee, 2 specii de artropode, 132 specii de insecte, 2 specii de păsări, 7 specii de mamifere şi 1 specie de reptile). În 2006 a fost elaborată lista celor mai invazive specii alohtone ce ameninţă biodiversitatea Europei. Ea cuprinde 165 de specii, cele mai multe fiind plante vasculare (39), peşti (20), crustacee (14) şi moluşte (13). Este necesară evaluarea numărului de specii cuprinse în această listă prezente în diferitele ecosisteme din România.

La nivel naţional au fost realizate o serie de programe de cercetare dintre care amintim Sistemul de Monitorizare şi Detectare Rapidă a Speciilor Invazive (Proiect CNCSIS 33379/2004) şi Identificarea plantelor străine invazive şi potenţial invazive din România şi evaluarea impactului asupra habitatelor naturale şi seminaturale în vederea iniţierii măsurilor de prevenire şi control (Proiect CNCSIS 1107/33379/2004). În 2007 existau pe teritoriul României un număr de 435 specii de plante dintre care 96 au fost introduse deliberat ca specii decorative (Anastasiu & al., 2004). Numărul este subestimat deoarece la nivel naţional nu s-a realizat un studiu exhaustiv.Deşi la nivel european Institutul European pentru Politici de Mediu (Institute for European Environmental Policy – IEEP) asigură suportul tehnic pentru Strategia Europeană în ceea ce priveşte speciile invazive, în raportul elaborat în august 2009 România nu şi-a actualizat datele, iar în tabelul legat de informaţiile despre evoluţia speciilor cu impact demonstrat (asupra mediului, social şi economic) lipsesc datele.

Nu există o strategie la nivel naţional pentru speciile invazive, iar în ceea ce priveşte deţinerea şi comercializarea speciilor cu caracter invaziv la nivel naţional nu există un cadru legislativ şi politici pentru a controla deţinerea şi comercializarea.

În România, cu puţine excepţii fenomenul de invazie a speciilor alohtone a fost de cele mai multe ori ignorat atât de comunitatea ştiinţifică în ansamblu, cât şi de factorii cu putere de decizie. În literatura de specialitate au fost menţionate sporadic unele specii noi apărute în biota autohtonă, dar aceste articole nu au fost urmate, decât în puţine cazuri, de studii ecologice ample care să arate cum s-a realizat aclimatizarea şi naturalizarea acestor specii.

14

În privinţa speciilor alohtone, legislaţia românească este încă la început. Există, totuşi bazele pentru includerea acestui fenomen într-un cadru legislativ adecvat, baze create prin ratificarea unor tratate sau acorduri internaţionale, dar şi prin unele reglementări interne. În anul 2009 a fost adoptat Ordinul ministrului mediului nr. 979/2009 privind introducerea de specii alohtone, intervenţiile asupra speciilor invazive, precum şi reintroducerea speciilor indigene prevăzute în anexele nr. 4A şi 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările ulterioare, pe teritoriul național.

Factori de succes

Realizarea țintelor asumate în conformitate cu Anexa 2 privind obiectivele strategice și programele.

Programul 1.1. este compus din următoarele măsuri, prin care se urmărește atingerea obiectivului propus:

15

Program 1.1: Managementul ariilor protejate și conservarea biodiversității

Măsura 1.1.1. Continuarea elaborării şi adoptării planurilor de management (PM ) pentru ariile naturale protejate (inclusiv cele situate în mediul marin) și pentru speciile de interes comunitar neacoperite de proiectele anterioare.

Măsura 1.1.2. Realizarea hărţilor de distribuţie a habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor sălbatice de interes conservativ realizate.

Măsura 1.1.3: Analiza coerenţei reţelei de arii naturale protejate, inclusiv a coridoarelor ecologice.

Măsura 1.1.4: Crearea şi implementarea sistemelor de monitorizare a ariilor naturale protejate.

Măsura 1.1.5. Plata compensaţiilor către utilizatorii de terenuri ce respectă condiţiile restrictive impuse de statutul de sit Natura 2000.

Măsura 1.1.6. Desemnarea de noi arii naturale protejate de importanţă internaţională (situri Ramsar, rezervaţii ale biosferei, situri ale patrimoniului mondial natural şi cultural)

Măsura 1.1.7. Armonizarea măsurilor de management ale ariilor protejate (AP) transfrontaliere cu cele ale ţărilor vecine

Măsura 1.1.8. Clasificarea tuturor peșterilor şi stabilirea statutului legal, prin lege

Măsura 1.1.9. Actualizarea anexelor referitoare la speciile de interes naţional din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările ulterioare

Măsura 1.1.10. Realizarea PNAC-urilor pentru speciile identificate ca fiind prioritare

Măsura 1.1.11. Implementarea PNAC-urilor pentru 15 din speciile prioritare

Măsura 1.1.12. Organizarea, funcționarea si infiintarea structurilor din subordinea ANANP

Măsura 1.1.13. Îmbunătăţirea cadrului legal pentru respectarea tuturor prevederilor legale referitoare la conservarea biodiversităţii

Măsura 1.1.14. Evaluarea şi stabilirea valorii economice a componentelor biodiversităţii şi a serviciilor oferite de ecosisteme

Măsura 1.1.15. Elaborarea şi adoptarea metodologiilor care să ia în considerare valoarea biodiversităţii în analizele cost/beneficiu din studiile de fezabilitate şi planurile de afaceri

Măsura 1.1.16. Actualizarea anexelor I și II din Legea nr.5/2000 privind amenajarea teritoriului, secțiunea a III-a

Măsura 1.1.17. Stabilirea unui mecanism de raportaresau/şi a unei linii de supraveghere pentru taxonii sau speciile utilizate ca animale de companie cu cel mai mare potențial invaziv, pentru semnalizarea pătrunderii accidentale sau deliberate în sălbăticie

Măsura 1.1.18. Dezvoltarea de baze de date accesibile publicului cu informaţii referitoare la riscul asociat specii introduse intenţionat pentru diferite scopuri

Măsura 1.1.19. Monitorizarea strictă a speciilor alohtone introduse pentru acvacultura și care se pot raspândi și naturaliza în ecosistemele acvatice

Măsura 1.1.20. Implementarea planurilor pentru managementul căilor de pătrundere cu risc maxim

Măsura 1.1.21. Evaluarea riscurilor pe care speciile invazive le au asupra celor autohtone în vederea identificării şi prioritizării opţiunilor de management a acestora

Măsura 1.1.22. Elaborarea indicatorilor pentru monitorizarea impactului speciilor invazive

Măsura 1.1.23. Elaborarea metodelor/metodologiilor de limitare, control şi eradicare a speciilor invazive

16

Obiectivul Strategic 2: Managementul eficient al deșeurilor, siturilor contaminate, substanțelor periculoase și promovarea economiei circulare cu respectarea principiului

dezvoltării durabile în vederea protejării sănătății umane și a mediului

Obiective și ținte la nivel național

Conform Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, este necesar ca România să atingă următoarele obiective:

până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa totală a cantităţilor de deşeuri, cum ar fi hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere şi, după caz, provenind din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din deşeurile menajere;

până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de umplere rambleiere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri nepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi demolări;

60% valorificare anuală a deşeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piaţa naţională;

din 01 ianuarie 2016 un obiectiv de colectare de 40%, din 01 ianuarie 2017 de 45% şi din 01 ianuarie 2021 de 65% deşeuri electrice şi electronice din total echipamente electrice şi electronice introduse pe piaţa naţională;

să colecteze separat biodeşeurile în vederea compostării şi fermentării acestora.

Politici și strategii

În anul 2013, Guvernul României a adoptat a doua Strategie Naţională de Gestionare a Deşeurilor 2014-2020 prin care îşi propune, următoarele direcţii de acţiune principale:

prioritizarea eforturilor în domeniul gestionării deşeurilor în linie cu ierarhia deşeurilor;

dezvoltarea de măsuri care să încurajeze prevenirea generării de deşeuri şi reutilizarea, promovând utilizarea durabilă a resurselor;

creşterea ratei de reciclare şi îmbunătăţirea calităţii materialelor reciclate, lucrând aproape cu sectorul de afaceri şi cu unităţile şi întreprinderile care valorifică deşeurile;

promovarea valorificării deşeurilor din ambalaje;

încurajarea producerii de energie din deşeuri pentru deşeurile care nu pot fi reciclate.

În ceea ce privește Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor acesta se află în curs de elaborare.

Generarea și gestionarea deşeurilor municipale

Cantitatea de deşeuri municipale generate - 4956075 tone în anul 2014;

La nivel național, colectarea deșeurilor municipale nu este generalizată, iar pentru populația care nu este deservită de servicii de salubritate se calculează utilizând următorii indici de generare: 0,9 kg/loc/zi pentru mediul urban și 0,4 kg/loc/zi pentru mediul rural.

Gradul de reciclare realizat pentru deşeurile municipale în anul 2014 – 13,07 %; valoarea a fost calculată prin însumarea cantităţilor reciclate pentru următoarele tipuri de deşeuri:

o deşeuri menajere şi asimilabile şi din servicii municipale colectate de operatorii de salubritate

17

o deşeuri menajere generate şi necolectate de operatorii de salubritate o deşeuri reciclabile provenite de la populaţie, colectate prin intermediul operatorilor

economici autorizaţi, alţii decât operatorii de salubritate (hârtie și carton, metale, plastic, sticla, lemn, biodegradabil, textile, DEEE, deşeuri de baterii şi acumulatori)

Eliminarea deșeurilor municipale se realizează exclusiv prin depozitare. Până în prezent, în România nu au fost puse în funcţiune instalaţii pentru incinerarea deşeurilor municipale.

In anul 2014, depozitarea deșeurilor municipale s-a realizat pe 34 depozite conforme și 25 depozite neconforme. La sfârşitul anului 2014, erau autorizate și în operare 34 de depozite conforme pentru deşeuri municipale, 133 instalaţii de sortare şi/sau transfer și 26 de instalaţii şi platforme pentru compostarea deşeurilor biodegradabile municipale.

Având în vedere faptul că cea mai mare parte a deșeurilor de ambalaje se regăsește în deșeurile menajere, atingerea obiectivului de valorificare de minim 50%, stabilit prin Directiva nr. 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, trebuie să se bazeze pe o evoluție foarte importantă a colectării selective a deșeurilor de ambalaje de la populație. Conform Planului de Implementare a directivei, România trebuie să implementeze etapizat un sistem de colectare separată/selectivă a deșeurilor de ambalaje.

Sisteme Integrate de Management a Deșeurilor

În scopul atingerii țintelor și alinierii tării noastre la o societate a reciclării, în România există, în diferite grade de finalizare, la nivelul județelor, Sisteme Integrate de Management al Deșeurilor (SMID). În momentul în care acestea for fi finalizate, va fi asigurată baza pentru implementarea politicilor și acțiunilor în domeniul managementul deșeurilor și, în mod firesc, gradul de colectare selectivă și de reciclare al deșeurilor va crește. Prin implementarea integrală a sistemelor de management al deșeurilor (SMID), finanțate din fonduri europene:

vor fi construite 18 depozite noi conforme, 3 depozite existente vor fi extinse vor fi închise 117 depozite neconforme existente. aproximativ 11.613.000 persoane vor beneficia de rezultatele acestor proiecte.

Uniunea Europeană intenționează reducerea utilizării depozitării pentru eliminarea deșeurilor, propunând un obiectiv de creștere a ponderii energiei Abordarea Uniunii Europene în ceea ce privește energia și clima din ultimii 10 ‐15 ani a fost direcționată spre reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, creșterea ponderii energiei regenerabile și reducerea dependenței de importurile de energie. Aceste trei obiective merg în paralel atunci când energia este recuperată din deșeuri. În prezent, România are o capacitate neglijabilă de a recupera energie din deșeuri comparativ cu procente de 35‐50% în stațiile de procesare a deșeurilor în energie din țări precum Olanda, Germania, Austria, Belgia, Danemarca și Suedia. Cu toate acestea, necesitatea de investiții noi/sporite în sectorul procesării deșeurilor în energie în vederea îndeplinirii obiectivelor directivelor privind depozitele deșeuri se va baza pe studii suplimentare.

18

Figura 1. Tratarea deșeurilor municipale

Figura 2. Rata de reciclare a deșeurilor municipale

Sursa: Eurostat

19

Obiectiv Strategic 2: Managementul eficient al deșeurilor, siturilor contaminate, substanțelor periculoase și promovarea economiei circulare cu respectarea principiului dezvoltării durabile în vederea protejării sănătății umane și a mediului

Program 2.1: Îmbunătățirea procesului de elaborare și

coordonare a politicii în domeniul managementului deșeurilor

Măsuri Program 2.1:

Măsura 2.1.1.1. Prevenirea generării deșeurilor și pregătirea pentru reutilizare

Măsura 2.1.1.2. Colectarea deseurilor in vederea asigurarii unui grad inalt de reciclare

Măsura 2.1.1.3. Reciclarea si alte actiuni de valorificare a deșeurilor

Măsura 2.1.1.4. Eliminarea finală în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea umană, cu un program strict de monitorizare a deşeurilor, pentru acele deşeuri care nu pot fi valorificate

Măsura 2.1.2.1. Clarificarea prevederilor legislative cu privire la obligaţiile de raportare

Măsura 2.1.2.2. Asigurarea actualizării aplicaţiilor software

Măsura 2.1.2.3. Asigurarea instruirii personalului în vederea validării corespunzătoare a datelor

Măsura 2.1.3.1. Achiziția de echipamente de laborator și de teren noi, care să le înlocuiască pe cele uzate fizic și moral din cadrul laboratoarelor ANPM și APM

Măsura 2.1.3.2. Instruirea personalului din cadrul laboratoarelor ANPM și APM pentru operarea echipamentelor și monitorizarea mediului

Măsura 2.1.3.3. Elaborarea de ghiduri și proceduri privind analiza, caracterizarea și încadrarea deșeurilor

Program 2.2: Protejarea sănătății umane și a mediului prin reglementarea măsurilor și

acțiunilor privind gestionarea siturilor contaminate


Măsura 2.2.1.1: Sprijin pentru dezvoltarea cadrului legislativ pentru gestionarea siturilor contaminate

Măsura 2.2.1.2: Realizarea de sesiuni de instruire și campanii de conștientizare pentru punerea în aplicare a metodologiilor privind investigarea, evaluarea și remedierea poluării solului și subsolului

Program 2.3: Protejarea mediului și a sănătății umane prin reglementarea măsurilor privind gestionarea

unitară substantelor periculoase


Măsura 2.3.1.1. Revizuirea / inbunătățirea cadrului legislativ

Măsura 2.3.1.2: Pregatirea expertilor din cadrul structurilor proprii, in coordonare sau subordonare pentru aplicarea practiva a prevederilor legislative in domeniul managementul chimicalelor

Măsura 2.3.1.3. Asigurarea reprezentarii ministerului si a Romaniei la Conventiile din domeniul chimicale pentru care exista stabilite sarcini si responsabilitati in ROF

Măsura 2.3.2.1. Coordonarea interinstitutionala a aplicarii prevederilor comunitare – grup de lucru interministerial pentru implementare, promovarea unei platforme pentru schimbul de informatii pe domeniu, activitatea de HD

Măsura 2.3.2.2. Coordonarea interinstitutionala a aplicarii prevederilor comunitare – grup de lucru interministerial pentru inspectie si control

Măsura 2.3.2.3. Preluarea celor mai bune practici din cadrul UE pentru domeniul chimicale

20

• Indicator de Impact 2.1: Deșeuri – Procentul de conformare cu angajamentele asumate lanivel național (Valoare referință 13.8% / Ținta 2021: 50%)

• până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% dinmasa totală a cantităţilor de deşeuri, cum ar fi hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind dindeşeurile menajere şi, după caz, provenind din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri dedeşeuri sunt similare deşeurilor care provin din deşeurile menajere;

• până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni devalorificare materială, inclusiv operaţiuni de umplere rambleiere care utilizează deşeuripentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeurinepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi demolări;

• 60% valorificare anuală a deşeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piaţanaţională;•din 01 ianuarie 2016 un obiectiv de colectare de 40%, din 01 ianuarie 2017 de 45% şi din 01

ianuarie 2021 de 65% deşeuri electrice şi electronice din total echipamente electrice şielectronice introduse pe piaţa naţională;

•reducerea cantității depozitate de biodeșeuri cu 35 % față de valoarea de referință (4,80mil. tone în 1995, țintă 2020: 35 %)

•conformarea depozitelor de deseuri conform Trataulul de Aderare (valori de referință, 20municipale, 39 industriale, țintă 100 % în 2020)

•Indicator impact 2.2: Situri contaminate – eliminarea suprafețelor contaminate până în 2050•Indicator impact 2.3: Substanțe periculoase – reducerea efectelor negative asupra mediului

si sanatatii umane prin managementul in conditii de siguranta a activitatilor de producere,comercializare si utilizare a substantelor periculoase (Tinte cf. programului stabilit de UE)

Impacturi

•Rezultat 2.1.2. Întărirea capacităţii de monitorizare a modului de îndeplinire a obligaţiilor stabiliteprin legislaţia specifică europeană şi naţională (inclusiv Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilorşi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor)• Indicator de Rezultat: îmbunătăţirea sistemelor de raportare a datelor şi informaţiilor (Valoarereferință 0 / Ținta 2021: 0)• Indicator de Rezultat: creşterea numărului de raportori şi a calităţii datelor (Valoare referință 0 / Ținta2021: 0)• Rezultat 2.1.3. Dezvoltarea și optimizarea laboratoarelor din cadrul ANPM și Agențiilor pentruProtecția Mediului (APM) teritoriale, în scopul efectuării de determinări specifice, respectivcaracterizarea și încadrarea deșeurilor.• Indicator de Rezultat: Gradul de adecvare a echipamentelor de laborator și de teren pentru activități deanaliză a deșeurilor în cadrul laboratoarelor ANPM și APM (Valoare referință 30 / Ținta 2021: 50)• Indicator de Rezultat: Gradul de instruire a personalului din cadrul laboratoarelor ANPM și APM pentruoperarea echipamentelor, monitorizarea mediului, respectiv caracterizarea și încadrarea deșeurilor(Valoare referință 65 / Ținta 2021: 90)• Indicator de Rezultat: Gradul de documentare prin ghiduri și proceduri a activității de analiză, respectivcaracterizare și încadrare a deșeurilor în cadrul laboratoarelor ANPM și APM (Valoare referință 75 / Ținta2021: 90)•Rezultat 2.2.1. Îmbunătățirea gestionării și evaluării siturilor contaminate în vederea reduceriisuprafetelor ocupate de situri contaminate• Indicator rezultat: întărirea capacității administrative a MM de a dezvolta și implementa politica degestionare a siturilor contaminate, prin dezvoltarea metodologiilor privind investigarea și evaluareapoluării și remedierea solului și subsolului, precum și documentelor necesare pentru punerea în aplicare aregulilor şi a surselor de finanţare stabilite/identificate pentru aplicarea principiului „poluatorulplăteşte”.•Indicator rezultat: numar situri investigate/numar de situri remediate (Valoare referință 0 / Ținta 2021:100%)• Rezultat 2.3.1. Îmbunătățirea gestionării și evaluării substantelor periculoase în vederea reduceriiefectelor asupra mediului si sanatatii umane• Indicator rezultat: cresterea efectivitatii masurilor de control si o mai buna aplicare a cadrului legislativ(% conformare in urma măsurilor de control) (Valoare referință 0 / Ținta 2021: 0)• Rezultat 2.3.2. Reducerea utilizarii substantelor periculoase si adoptarea de solutii alternativepentru utilizarea substantelor periculoase• Indicator rezultat: Efectivitatea masurilor de control si o mai buna aplicare a cadrului legislativ (Valoarereferință 0 / Ținta 2021: 0)• Indicator rezultat: Indicator de rezultat numar de substante/dosare conform Anexa XV la REACH, lacare a fost participare RO (Valoare referință 0 / Ținta 2021: 0)

Rezultate ale

Programelor

21

Țintele marcate cu albastru sunt orientative, pentru exemplificare, fiind necesare în această etapă pentru testarea aplicației informatice privind managementul strategic la nivelul instituțiilor din administratia publică centrală. Valorile vor fi stabilite de MM în etapele următoare ale proiectului.

Resursele bugetare pentru implementarea măsurilor și atingere rezultatelor și impacturilor pentru perioada 2018-2021 sunt de 307,675(000 Lei).



Valoare/ani mii Lei

Obiectivul Strategic 2. Managementul eficient al deșeurilor, siturilor contaminate, substanțelor periculoase și promovarea economiei circulare cu respectarea principiului dezvoltării durabile în vederea protejării sănătății umane și a mediului

2018 2019 2020 2021

307.675 76.375 75.157 77.009 79.134

2.1.

Îmbunătățirea procesului de elaborare și coordonare a politicii în domeniul managementului deșeurilor 187.258 46.562 45.927 46.880 47.888

2.2.

Protejarea sănătății umane și a mediului prin reglementarea măsurilor și acțiunilor privind gestionarea siturilor contaminate 5.105 1.246 1.221 1.286 1.352

2.3.

Protejarea mediului și a sănătății umane prin reglementarea măsurilor privind gestionarea unitară substantelor periculoase 115.312 28.567 28.008 28.843 29.894

Programul 2.1: Îmbunătățirea procesului de elaborare și coordonare a politicii în domeniul managementului deșeurilor

Justificare

Prevenirea generării deșeurilor și pregătirea pentru reutilizare duce la scăderea cantității de deșeuri eliminate, la conservarea resurselor naturale prin utilizarea redusă de materii prime, la reducerea impactului asupra mediului atât a activităților generatoare de deșeuri cât și a celor de gestionare a deșeurilor.

Colectarea separată a deșeurilor asigură un grad mai inalt de valorificare și reciclare, ducând la scăderea cantității de deșeuri eliminate, la conservarea resurselor naturale prin utilizarea redusă de materii prime, la reducerea impactului asupra mediului atât a activităților generatoare de deșeuri cât și a celor de gestionare a deșeurilor.

Reciclarea deșeurilor duce la scăderea cantității de deșeuri eliminate, la conservarea resurselor naturale prin utilizarea redusă de materii prime, la reducerea impactului asupra mediului atât a activităților generatoare de deșeuri cât și a celor de gestionare a deșeurilor.

22

Eliminarea finală în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea umană, cu un program strict de monitorizare a deşeurilor, pentru acele deşeuri care nu pot fi valorificate contribuie la reducerea impactului asupra mediului și protejarea sănătății populației.

De asemenea, întărirea capacităţii de monitorizare a modului de îndeplinire a obligaţiilor stabilite prin legislaţia specifică europeană şi naţională va contribui la îmbunătățirea procesului de elaborare și coordonare a politicii în domeniul managementului deșeurilor.

Obiective

În condițiile urmăririi îndeplinirii obiectivelor și țintelor ambițioase stabilte la nivel național, este necesar ca MM să întreprindă o serie de acțiuni menite în principal să consolideze cadrul legislativ, să promoveze dezvoltarea cercetării și dezvoltarea de parteneriate și să urmărească implementarea eficace a politicii la nivel național în domeniul managementul deșeurilor. Programul 2.1 urmărește îmbunătățirea procesului de elaborare și coordonare a politicii în domeniul managementului deșeurilor.

Indicator rezultat: Eficacitatea măsurilor de reglementare și control (%)

Descriere

Printre acțiunile vizate de program se numără: - Elaborarea de documente strategice în domeniul managementului deșeurilor, respectiv PNPGD.

Dezvoltarea cadrului metodologic pentru elaborarea Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor, constând în revizuirea / elaborarea metodologiei-cadru și etapizarea elaborării PJGD pe baza unei analize privind stadiul implementării / monitorizării / evaluării acestora;

- Elaborarea/modificarea de documente strategice și acte normative, privind: o Elaborarea de ghiduri de bune practici pentru autorităţile publice locale, ce vor viza

următoarele aspecte: prevenirea generării deșeurilor; gestionarea datelor și modul de introducere a datelor;

o Realizare de parteneriate cu ONG, factori interesați pentru realizarea de campanii de conștientizare;

o Controale tematice în domeniul colectării separate a deșeurilor; o Susținerea valorificării energetice a deșeurilor; o Susținerea și dezvoltarea acțiunilor privind compostarea individuală a biodeșeurilor; o Utilizarea instrumentelor economice pentru stimularea reciclării / valorificării

deșeurilor.

Programul complet include măsuri specifice pe fiecare palier din ierarhia deșeurilor, care sunt prezentate pe larg în anexă.

Factori de succes


23

Programul 2.2: Protejarea sănătății umane și a mediului prin reglementarea măsurilor și acțiunilor privind gestionarea siturilor contaminate

Justificare

Gestionarea siturilor contaminate poate conduce la minimizarea efectelor negative prin reducerea numărului de situri contaminate din România, contribuind astfel la protejarea sănătății umane și mediului de efectele contaminanților rezultați din activitățile antropice, cu respectarea principiilor privind dezvoltarea durabilă.

Remedierea siturilor contaminate este una dintre principalele componente ale dezvoltării durabile a comunităților la fiecare nivel administrativ. Ea poate sta la baza îmbunătățirii condițiilor de mediu, coeziunii sociale și creșterii economice. În acest sens, se are în vedere introducerea de reglementări funcționale privind prioritizarea remedierii terenurilor ce ar putea prezenta un risc inacceptabil pentru

Program 2.1: Îmbunătățirea procesului de elaborare și coordonare a politicii în domeniul managementului deșeurilor.

Măsura 2.1.1.1. Prevenirea generării deșeurilor și pregătirea pentru reutilizare.

Măsura 2.1.1.2. Colectarea deseurilor in vederea asigurarii unui grad inalt de reciclare.

Măsura 2.1.1.3: Reciclarea si alte actiuni de valorificare a deșeurilor.

Măsura 2.1.1.4: Eliminarea finală în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea umană, cu un program strict de monitorizare a deşeurilor, pentru acele deşeuri care nu pot fi valorificate.

Măsură 2.1.2.1. Clarificarea prevederilor legislative cu privire la obligaţiile de raportare

Măsură 2.1.2.2. Asigurarea actualizării aplicaţiilor software

Măsură 2.1.2.3. Asigurarea instruirii personalului în vederea validării corespunzătoare a datelor

Măsură 2.1.3.1. Achiziția de echipamente de laborator și de teren noi, care să le înlocuiască pe cele uzate fizic și moral din cadrul laboratoarelor ANPM și APM

Măsură 2.1.3.2. Instruirea personalului din cadrul laboratoarelor ANPM și APM pentru operarea echipamentelor și monitorizarea mediului.

Măsură 2.1.3.3. Elaborarea de ghiduri și proceduri privind analiza, caracterizarea și încadrarea deșeurilor.

24

sănătatea umană și mediu din cauza moștenirii contaminării ca urmare a activităților industriale trecute. Aceste terenuri pot fi în proprietate publică sau privată, încă în exploatare (activitate curentă) sau scoase din uz (activitate trecută), suspecte de a fi „contaminate”. De asemenea, domeniul siturilor contaminate este guvernat de principiul ”poluatorul plătește”. Ca urmare, rezultatul acestei metodologii este constituirea unor instrumente legislative, tehnice și economice în domeniul siturilor contaminate care să stabilească criteriile în baza cărora cineva trebuie să își asume responsabilitatea unor acțiuni de îndreptare/remediere privind contaminările, conform principiului „poluatorul plătește”. Realizarea acestor documente va asigura premisele pentru întărirea capacitații instituționale a structurilor responsabile din domeniul protecției mediului din România pentru punerea în aplicare a legislației în domeniul gestionării siturilor contaminate.

Obiective

Obiectiv Program: Protejarea sănătății umane și a mediului prin reglementarea măsurilor și acțiunilor privind gestionarea siturilor contaminate

Indicator rezultat: Eficacitatea măsurilor de reglementare și control (%)

În cadrul Programul Operațional ”Capacitate Administrativă” 2014-2020, a fost aprobată cererea de finanțare cu titlul“ Dezvoltarea capacității administrative a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor de a implementa politica în domeniul managementului deșeurilor și al siturilor contaminate – C.A.D.S.”, cod SIPOCA 21, proiect care își propune ca principal obiectiv întărirea capacității administrative a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor de a dezvolta și implementa politica de gestionare a deșeurilor și siturilor contaminate, prin elaborarea:

Metodologiei și conținutului raportului geologic de investigare și evaluare a poluării solului și subsolului, criteriile și indicatorii de evaluare a poluării mediului geologic;

Metodologiei de refacere a mediului geologic al siturilor contaminate, precum și a criteriilor clare de intervenție pentru acțiunile de remediere (criterii de prioritizare a intervenţiei asupra siturilor contaminate);

Metodologiei privind regulile şi sursele de finanţare stabilite/identificate pentru aplicarea principiului „poluatorul plăteşte”, dar și pentru stabilirea datei până la care statul este responsabil pentru poluarea solului, subsolului şi a apei subterane, pentru stabilirea procentului de acoperire de către stat a costurilor privind remedierea siturilor contaminate, respectiv pentru decontarea activităţilor de remediere a siturilor contaminate.

Realizarea acestor obiective va asigura dezvoltarea sistemelor și standardelor menite să optimizeze procesul decizional la nivelul MM privind politica în sectorul de situri contaminate. Gestionarea siturilor contaminate poate conduce la minimizarea efectelor negative prin reducerea numărului de situri contaminate din România, contribuind astfel la protejarea sănătății umane și mediului de efectele contaminanților rezultați din activitățile antropice, cu respectarea principiilor privind dezvoltarea durabilă.

Descriere

Documentele vor fi elaborate în cadrul Programul Operațional ”Capacitate Administrativă” 2014-2020, prin proiectul “Dezvoltarea capacității administrative a Ministerului Mediului de a implementa politica în domeniul managementului deșeurilor și al siturilor contaminate – C.A.D.S.”, cod SIPOCA 21. Acest proiect care își propune ca principal obiectiv întărirea capacității administrative a Ministerului Mediului de a dezvolta și implementa politica de gestionare a deșeurilor și siturilor contaminate, prin elaborarea

25

metodologiilor care vor conduce la atingerea obiectivelor strategice pe termen scurt, mediu și lung a procesului necesar pentru dezvoltarea pieței serviciilor cu impact pozitiv în domeniul investigării și remedierii siturilor contaminate.

Realizarea acestor metodologii în domeniul siturilor contaminate va sprijini și completa cadrul legislativ existent în acest domeniu constituind acte subsecvente de aplicare a legislației in vigoare și vor contribui la realizarea pe termen scurt, mediu și lung a procesului necesar pentru dezvoltarea pieței serviciilor cu impact pozitiv în domeniul investigării și remedierii siturilor contaminate, prin dezvoltarea și aplicarea celor mai bune tehnici disponibile pentru investigarea și remedierea siturilor contaminate. Necesitatea elaborării unor criterii clare de prioritizare (intervenție) pentru acțiunile de remediere, care să țină cont de condițiile tehnice și fizico-chimice concrete, vor sprijini autoritatea de reglementare competentă să poată lua decizia de introducere a amplasamentului contaminat într-o etapă de remediere.

Realizarea acestor metodologii va asigura premisele pentru întărirea capacitații instituționale a structurilor responsabile din domeniul protecției mediului din România pentru punerea în aplicare a legislației în domeniul gestionării siturilor contaminate.

Campaniile de conștientizare, informare și instruire vor conduce la dezvoltarea abilităților și cunoștințelor personalului din autoritățile și instituțiile publice centrale (inclusiv a factorilor de decizie la nivel politic), dar și a personalului din cadrul autorităților publice locale în domeniul situri contaminate.

Factori de succes

MM, prin implementarea proiectului, contribuie la creșterea gradului de responsabilizare a instituțiilor

publice din sistemul național de protecție a mediului fără a afecta dreptul generațiilor viitoare de a

beneficia de resursele economice, sociale și de mediu. Mai mult, activitatea de instruire are în vedere

organizarea campaniilor de conștientizare, informare și instruire cu privire la tematica siturilor

contaminate. Persoanele instruite vor putea utiliza abilitățile și cunoștințele dobândite prin intermediul

metodologiilor elaborate în cadrul acestui proiect atât la direcționarea, dirijarea și administrarea

eforturilor angajaților pentru a atinge obiectivele stabilite, cât și la abordarea problemelor de mediu în

complexitatea lor, la adoptarea unor politici integrate de soluționare a problemelor de mediu, sociale și

economice, la promovarea ecosistemelor sănătoase, la utilizarea eficientă a resurselor.

Program 2.2: Protejarea sănătății umane și a mediului prin reglementarea măsurilor și acțiunilor privind gestionarea siturilor contaminate

Măsura 2.2.1.1. Sprijin pentru dezvoltarea cadrului legislativ pentru gestionarea siturilor contaminate.

Măsura 2.2.1.2. Realizarea de sesiuni de instruire și campanii de conștientizare pentru punerea în aplicare a metodologiilor privind investigarea, evaluarea și remedierea poluării solului și subsolului.

26

Programul 2.3: Protejarea mediului și a sănătății umane prin reglementarea măsurilor privind gestionarea unitară substanțelor periculoase

Justificare

Programul propus urmărește realizarea atribuțiilor MM conform H.G. 19/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului și pentru modificarea unor acte normative, anume o relansare a cooperării interministeriale, o simplificare a cadrului legislativ, îmbunătățirea expertizei specialiștilor implicați în aceste activități.

Obiective

Protejarea mediului și a sănătății umane prin reglementarea măsurilor privind gestionarea unitară substantelor periculoase.

Indicator de rezultat: Eficacitatea măsurilor de reglementare și aplicare a cadrului legislativ

Descriere

Referitor la modificarea cadrului legislativ se vor urmări în principal:

modificarea Legii nr.360/2003privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase – implementarea prevederilor Regulamentelor UE pe domeniul chimicale;

modificarea HG nr.658/ 2007 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării Regulamentului (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului Uniunii Europene privind detergenţii – implementare regulament UE;

Modificarea Hotărârii Guvernului nr. 477/2009 privind stabilirea dispoziţiilor referitoare la sancţiunile aplicabile pentru încălcarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum şi a Directivei 76/769/CEE a Consiliului şi a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE şi 2000/21/CE ale Comisiei.

Prin intermediul Mecanismului financiar SEE 2014 au fost asigurate o prima pregatire specifică a personalului implicat în domeniu din cadrul instituțiilor din coordonarea/subordonarea MM, alte ministere pe domeniul muncă şi sănătate şi inspectie pe domeniile menționate.

Factori de succes

Bugetul alocat și mărirea numărului de experți în procedurile stabilite.

Comunicarea fluentă și eficientă între autorități în format electronic și nu numai. Schimbul de informații în mediu organizat în cadrul unei platforme desemnate (de exemplu, Forumul chimicalelor din România).

27

Program 2.3: Protejarea mediului și a sănătății umane prin reglementarea măsurilor privind gestionarea unitară substantelor periculoase.

Rezultat 2.3.1. Îmbunătățirea gestionării și evaluării substantelor periculoase în vederea reducerii efectelor asupra mediului si sanatatii umane

Măsura 2.3.1.1. Revizuirea / inbunătățirea cadrului legislativ

Măsura 2.3.1.2. Pregatirea expertilor din cadrul structurilor proprii, in coordonare sau subordonare pentru aplicarea practica a prevederilor legislative in domeniul managementul chimicalelor

Măsura 2.3.1.3. Promovarea de instrumente pentru luarea deciziei pe baza celor mai bune informatii

Măsura 2.3.1.4. Asigurarea reprezentarii ministerului si a Romaniei la Conventiile din domeniul chimicale pentru care exista stabilite sarcini si responsabilitati in ROF

Rezultat 2.3.2. Reducerea utilizării substanțelor periculoase și adoptarea de soluții alternative pentru utilizarea substanțelor periculoase

Măsura 2.3.2.1. Coordonarea interinstitutionala a aplicarii prevederilor comunitare – grup de lucru interministerial pentru implementare, promovarea unei platforme pentru schimbul de informatii pe domeniu, activitatea de HD

Măsura 2.3.2.2.Coordonarea interinstitutionala a aplicarii prevederilor comunitare – grup de lucru interministerial pentru inspectie si control

Măsura 2.3.2.3. Preluarea celor mai bune practici din cadrul UE (COM, CONS, ECHA) pentru domeniul chimicale

28

Obiectivul Strategic 3: Dezvoltarea sistemului național de meteorologie

Administraţia Naţională de Meteorologie, funcționează în baza Legii 139/2000 privind activitatea de meteorologie, cu modificările și completările ulterioare, fiind autoritatea tehnică națională în domeniul meteorologiei şi climatologiei, aflată sub autoritatea Ministerului Mediului.

În conformitate cu Legea 216/2004 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale de Meteorologie, cu modificările și completările ulterioare, Administraţia Naţională de Meteorologie desfăşoară activităţi de interes public naţional și activități de securitate națională, în concordanţă cu recomandările Organizaţiei Meteorologice Mondiale, având ca scop asigurarea protecţiei meteorologice a vieţii şi a bunurilor.

Administraţia Natională de Meteorologie este finanţată de la Bugetul de Stat pentru realizarea următoarelor activităţi de interes naţional:

Realizarea programului de observaţii si măsurători meteorologice la suprafată şi în altitudine;

Realizarea schimbului de informaţii meteorologice în timp real şi integrarea în sistemul international de veghe meteorologica;

Realizarea prognozelor şi avertizărilor meteorologice în vederea reducerii impactului fenomenelor meteorologice periculoase asupra populaţiei şi a mediului. Administraţia Naţională de Meteorologie desfăşoară de asemenea, conform art. 1 din Legea 216/2004, cu modificările și completările ulterioare, următoarele activitaţi cu specific pentru apărare si securitate naţională:

realizează studii şi cercetări privind identificarea şi evoluţia zonelor vulnerabile la diverse fenomene meteorologice severe, precum secetă, deşertificare, inundaţii şi altele asemenea, absolut necesare la elaborarea strategiei naţionale de prevenire şi diminuare a efectelor schimbărilor climatice;

identifică, monitorizează şi analizează situaţiile şi zonele în care este posibil să se intervină activ în atmosferă în vederea modificării regimului precipitaţiilor atmosferice;

elaborează prognoze ale câmpului de poluant în cazul unui accident chimic sau nuclear pentru asigurarea protecţiei populaţiei. Astfel, prin obiectul de activitate, Administrația Națională de Meteorologie asigură la nivel național și internațional următoarele:

supravegherea permanentă a mediului aerian prin observații și măsurători specifice privind parametri de stare și fenomenele asociate, precum și compoziția chimică a atmosferei;

elaborarea si difuzarea de avertizări în situația producerii de fenomene meteorologice periculoase, potențial provocatoare de pagube, în vederea reducerii și limitării impactului socio-economic al acestora la nivel național;

realizarea Fondului național de date meteorologice și administrarea băncii naționale de date meteorologice (în România sunt 20 de stații meteorologice cu șiruri de măsurători și observații zilnice de peste 100 de ani și 160 de stații cu măsurători și observații zilnice de peste 50 de ani);

realizarea de studii climatice și de monitorizare a climei în scopul identificării schimbărilor observate și scenarii de evoluție a climei;

realizarea schimbului internațional de date și infomații către organismele internaționale: Organizația Meteorologică Mondială, Organizația Europeană pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT) și Centrul European pentru Prognoze de Vreme pe Durată Medie (ECMWF), Programul Operațional pentru Schimbul Informațiilor de la Radarele Meteorologice din cadrul Serviciilor Meteorologice Europene (EUMETNET).

29

Obiectivul Strategic 3: Dezvoltarea sistemului național de meteorologie

Program 3.1:

Programul național de meteorologie


Măsura 3.1.1.1. Elaborarea de prognoze meteorologice

Măsura 3.1.1.2. Realizarea de observații și măsurători meteorologice in reteaua națională

Măsura 3.1.1.3. Elaborarea de avertizări de fenomene meteorologice periculoase

Măsura 3.1.1.4. Realizarea de prognoze agrometeorologice

Măsura 3.1.1.5. Asigurarea datelor meteorologice/climatologice suport în domeniul cercetării schimbărilor climatice

Măsura 3.1.1.6. Asigurarea schimburilor internaționale de date, în conformitate cu obligațiile asumate în cadrul OMM, EUMETSAT, ECMWF, EUMETNET și GMES

Măsura 3.1.1.7. Dezvoltarea de produse și servicii climatice în conformitate cu cadrul GFCS al OMM

Măsura 3.1.1.8. Diseminarea informațiilor meteorologice în vederea fundamentării deciziilor organizațiilor guvernamentale de la nivel central, regional și local privind managementul situațiilor în caz de producere a dezastrelor naturale

30


Tabelul 3. Obiectiv strategic 3: Defalcarea fondurilor pentru programele bugetare (mii Lei )


Valoare/ani mii Lei

Obiectivul Strategic 3 Dezvoltarea sistemului național de meteorologie

2018 2019 2020 2021

492.357 126.539 119.435 120.688 125.693

3.1. Programul național de meteorologie 492.357 126.539 119.435 120.688 125.693

Programul 3.1: Programul național de meteorologie

Justificare

Programul Meteorologic National cu finanțare de la Bugetul de Stat contribuie la:

Asigurarea veghei meteorologice – contribuind astfel la susținerea deciziilor organizațiilor guvernamentale de la nivel central (Preşedinţia României, Secretariatul General al Guvernului României, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Ministerul Mediului, Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Transporturilor, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, etc), regional și local (prefecturi, primării, etc) privind managementul situațiilor în caz de producere a dezastrelor naturale (secetă, inundații, alunecări de teren, etc).

• Gradul de realizare a programului meteorologic national (%) (Unitate: % /Valoare referință: nu este cazul / Țintă 2018: 100 / Țintă 2021: 100)Impacturi

• Rezultat 3.1.1. Realizarea programului național de meteorologie

• Indicator de rezultat: gradul de realizare a prognozelor meteorologice in 24 h(Unitate: % / Valoare referință: 86,75 / Țintă 2018: 86,76 / Țintă 2021: 86,76)

• Indicator de rezultat: Gradul de realizare a avertizarilor meteorologice in 24 h(Unitate: % / Valoare referință: 92,61 / Țintă 2018: 92,62 / Țintă 2021: 92,62)

• Indicator rezultat: Mesaje transmise/receptionate in sistemul mondial de veghe meteorologica (Unitate: Nr. / Valoare referință: 5.480.360 / Țintă 2018:5.490.000 / Țintă 2021: 5.550.000)

• Indicator rezultat: Observatii si masuratori meteorologice in reteaua nationala (Unitate: Nr. / Valoare referință: 23.939.855 / Țintă 2018: 23.940.000 / Țintă2021: 24.000.000)

• Indicator rezultat: Sinteze, cercetari si studii de fundamentare climatologica (Unitate: Nr. / Valoare referință: 60 / Țintă 2018: 61 / Țintă 2021: 62)


31

Realizarea schimbului internațional de date și integrarea în sistemul internațional de veghe meteorologică – prin datele și informațiile furnizate de Administrația Națională de Meteorologie, este asigurată îndeplinirea de către România a obligațiilor internaționale în calitate de stat membru cu drepturi depline în cadrul Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), al Organizației Europene pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT), al ECOMET, stat membru cooperant la ECMWF precum și participarea la realizarea obiectivelor de cercetare-dezvoltare din cadrul diverselor grupuri de lucru internaționale, în scopul îmbunătăţirii prognozei numerice a vremii. Totodată, Administrația Națională de Meteorologie asigură participarea la programul prioritar al Comisiei Europene - Supravegherea Globala a Mediului si Securitate (GMES) și furnizează în timp real, către Cartierul General NATO date meteorologice de pe teritoriul României.

Obiective

Obiectivul strategic este reprezentat de dezvoltarea sistemului național de meteorologie, conform Anexa 2, privind obiectivele strategice si programele.

Descriere

Programul Meteorologic National cu finanțare de la Bugetul de Stat constă în:

Asigurarea veghei meteorologice prin:

Exploatarea și întreținerea sistemului național de observații meteorologice;

Exploatarea și întreținerea sistemului național de prognoze și avertizări meteorologice;

Fundamentarea metodologică a activităților meteorologice operaționale;

Exploatarea și întreținerea sistemului național de comunicații și informatică.

Administrația Națională de Meteorologie furnizează organizațiilor guvernamentale de la nivel central, local și regional, informații legate de evoluția vremii (prognoze meteorologice la scară națională și regională), cât și atenționări/avertizări meteorologice pentru fenomene meteo periculoase (ploi torențiale generatoare de viituri rapide și inundații la scară regională și locală, valuri de frig și de caniculă, viscol, etc., precum și informări privind evoluția fenomenului de secetă în România la nivel național/regional) utilizate în scopul gestionării situațiilor de urgență sau pentru măsuri de prevenire și diminuare a efectelor pe termen scurt, mediu și lung.

Programul Meteorologic Național derulat de Administraţia Naţională de Meteorologie asigură de asemenea, datele suport în domeniul schimbărilor climatice și agrometeorologiei pentru Grupul tehnic de Lucru al Ministerului Mediului, conform obiectivelor Strategiei Naționale de Adaptare la Schimbările Climatice (2013-2020) în România (HG 529/2013) și a Programului privind schimbările climatice și o creștere economică verde, cu emisii reduse de carbon (2015), Strategia națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon (CRESC) și Planul naţional de acțiune 2016-2020 privind schimbările climatice.

În conformitate cu Regulamentul de organizare și funcționare al Comitetului Național pentru Combaterea Secetei, Degradării Terenului și Deșertificării din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Programul național de veghe meteorologică furnizează date meteorologice și agrometeorologice în scopul transmiterii de informații de specialitate necesare elaborării de măsuri pentru reducerea efectelor secetei pe termen scurt și mediu.

32

Realizarea schimbului internațional de date și integrarea în sistemul internațional de veghe meteorologică, prin:

îndeplinirea obligaţiilor internaţionale în calitate de stat membru cu drepturi depline, în conformitate cu Deciziunea Nr. 1041/ 3 iulie 1948 privind aderarea Romaniei la Conventiunea Organizatiei Mondiale Meteorologice (OMM):

o transmiterea gratuită în sistemul global de telecomunicaţii meteorologice (GTS) a observațiilor și măsurătorilor de la 23 de staţii meteorologice din România, precum și a datelor de aerosondaj de la stația meteorologică București-Băneasa. Participarea României la Convenția Organizației Meteorologice Mondiale (OMM) este obligatorie având în vedere necesitatea asigurării schimbului internațional de date și informații meteorologice efectuat între țările membre OMM, fără de care nu se poate realiza corespunzător activitatea de prognoză și avertizare meteorologică de către Serviciile Meteorologice Naționale;

o participarea la conferinţe tehnice privind intocmirea planului strategic al Regiunii a VI-a (Europa) a OMM;

o participarea experților din Administrația Națională de Meteorologie în Comisiile tehnice de specialitate ale OMM în scopul asigurării dezvoltării domeniului de activitate, după cum urmează:

- Comisia pentru Sisteme de Baza (CBS);

- Comisia pentru Instrumente si Metode de Observatii (CIMO);

- Comisia pentru Stiintele Atmosferei (CAS);

- Comisia pentru Agrometeorologie (CAgM);

- Comisia pentru Climatologie (CCI);

- Comisia pentru Oceanografie si Meteorologie Marina (COMM).

îndeplinirea sarcinilor în calitate de stat membru cu drepturi depline, in baza Legii 164/2010 pentru aderarea României la Convenția privind crearea unei Organizații Europene pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT) și în conformitate cu rezoluția Consiliului nr. EUM/C/67/09/Res privind aderarea României la Conventia EUMETSAT:

o Administrația Natională de Meteorologie are acces la toate produsele EUMETSAT care sunt folosite atât în activitățile operaționale de prognoza vremii și avertizarea fenomenelor meteo periculoase, agrometeorologie, cât și în elaborarea de studii și cercetări de climatologie, teledetecție și sisteme geografice informaționale etc.

o Utilizarea datelor satelitare este esențială pentru îmbunatățirea prognozelor meteorologice și agrometeorologice printr-o monitorizare superioară a sistemelor noroase, precum și realizarea de studii și cercetări privind impactul schimbării climei în România;

o De asemenea, datele și produsele satelitare permit monitorizarea zonelor potențial afectate de precipitațiile abundente generatoare de inundații, poluări atmosferice accidentale, secetă, incendii de pădure, toate acestea acestea fiind folosite la luarea deciziilor în situații de urgență generate de fenomenele meteo periculoase;

o Importanța datelor meteo satelitare este esentiala și pentru activitatea de asistență meteorologică aeronautică (civila si militară) având în vedere accesibilitatea lor in timp quasi-real și utilizarea acestora

33

în prognoza aeronautică, fără de care nu se pot desfășura în siguranță operațiunile de zbor în spațiul aerian al României și întreaga rută de zbor.

îndeplinirea sarcinilor în calitate de stat membru cooperant la ECMWF, în conformitate cu Legea 549/decembrie 2003 pentru ratificarea Acordului de cooperare dintre Romania si Centrul European de Prognoze Meteorologice pe Durata Medie (ECMWF):

o Administrația Natională de Meteorologie are acces la rezultatele modelelor numerice ECMWF utilizate în activitatea de prognoză și avertizare meteorologică din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie, precum și la realizarea de studii și cercetări privind impactul schimbărilor climatice în agricultură și alte sectoare economice (turism, energie, sănătate, etc).

o Pe baza prognozelor și avertizărilor de tip nowcasting elaborate cu ajutorul modelelelor numerice de la ECMWF se transmit informații foarte utile pentru gestionarea situațiilor de urgență provocate de fenomenele meteorologice sau hidrologice periculoase (precipitații abundente generatoare de viituri rapide și inundatii la scară regional și locală, valuri de căldur și frig, etc).

o Estimările meteorologice sezoniere furnizate de ECMWF se folosesc în realizarea estimărilor privind evoluția fenomenului de secetă pedologică la nivelul regiunilor de interes agricol din România, aceste informații fiind importante atât pentru factorii decizionali, cât și pentru fermieri în vederea reducerii efectelor asupra producției agricole.

alte obligații și angajamente internaționale

o Participarea la realizarea obiectivelor de cercetare-dezvoltare din consorţiile ALADIN şi COSMO, în scopul îmbunătăţirii prognozei numerice a vremii;

o Participarea cu date radar din reţeaua naţională în programul OPERA (OPErational Radar) din cadrul EUMETNET;

o Participarea cu avertizări meteorologice emise la nivel național în Programul European de alarmare EMMA (Meteoalarm) al EUMETNET;

o Participarea, de la 1 ianuarie 2008, in calitate de membru cu drepturi depline in cadrul ECOMET (grup de interes economic, creat de serviciile meteorologice ale tarilor din Uniunea Europeana, care se supune prevederilor acordurilor economice ale Comisiei Europene);

o Cooperarea in cadrul programului prioritar al Comisiei Europene denumit Supravegherea Globala a Mediului si Securitate (GMES);

o Cooperarea cu serviciile meteorologice din Austria, Franţa, Germania, Republica Cehă şi Ungaria;

o Furnizarea în timp real, la solicitarea primită de la Cartierul General NATO din Germania, a datelor meteorologice de pe teritoriul României.

Factori de succes


34

Program 3.1: Programul național de meteorologie

Rezultat 3.1.1. Realizarea programului național de meteorologie

Măsura 3.1.1.1. Elaborarea de prognoze meteorologice.

Măsura 3.1.1.2. Realizarea de observatii si masuratori meteorologice in reteaua nationala.

Măsura 3.1.1.3. Elaborarea de avertizari de fenomene meteorologice periculoase.

Măsura 3.1.1.4. Realizarea de prognoze agrometeorologice.

Măsura 3.1.1.5. Asigurarea datelor meteorologice/climatologice suport în domeniul cercetarii schimbărilor climatice, conform obiectivelor Strategiei Naționale privind Schimbările Climatice și creșterea economică bazata pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 și a Planului naţional de acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale privind Schimbările 2016-2020.

Măsura 3.1.1.6. Asigurarea schimburilor internationale de date, in conformitate cu obligațiile asumate in cadrul OMM, EUMETSAT, ECMWF, EUMETNET si GMES.

Măsura 3.1.1.7. Dezvoltarea de produse si servicii climatice in conformitate cu cadrul GFCS al OMM.

Măsura 3.1.1.8. Diseminarea informatiilor meteorologice in vederea fundamentarii deciziilor organizațiilor guvernamentale de la nivel central,regional și local privind managementul situațiilor în caz de producere a dezastrelor naturale sau pentru măsuri de prevenire și diminuare a efectelor pe termen scurt, mediu și lung.

35

Obiectivul Strategic 4: Îmbunătățirea evaluării și gestionării calității aerului, emisiilor atmosferice, zgomotului ambiant și a radioactivității mediului

a) Calitatea aerului

În România, calitatea aerului este reglementată, în prezent prin Legea 104/2011 privind calitatea aerului

înconjurător, cu modificările și completările ulterioare, care transpune prevederile Directivei

2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa și ale Directivei

2004/107/CE privind arseniul, cadmiul, nichelul și hidrocarburile policiclice aromatice în aerul

înconjurător. Prin Legea nr. 104/2011 au fost stabilite la nivel național: 13 aglomerări (definite ca zone

care reprezintă o conurbație cu o populaţie de peste 250.000 de locuitori sau, acolo unde populaţia este

mai mică decât sau egală cu 250.000 de locuitori, având o densitate a populaţiei pe km2 mai mare de

3.000 locuitori) și 41 zone de evaluare şi gestionare a calității aerului (respectiv delimitările

administrative ale județelor).

Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) a fost proiectată și echipată în perioada

2004-2009, respectând criteriile comune stabilite la nivel european, prevăzute de directivele europene

din domeniul calității aerului, în scopul asigurării monitorizării calității aerului înconjurător, în mod

unitar, pe întreg teritoriul țării. Reţeaua este formată din 143 de staţii de monitorizare, 41 de

laboratoare de analize şi 41 de centre de colectare şi prelucrare a datelor care funcţionează, la nivel de

judeţ şi al municipiului Bucureşti, în cadrul agenţiilor pentru protecţia mediului, precum şi cele două

structuri înfiinţate la nivel naţional, Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Calitatea Aerului şi

respectiv Centrul de Evaluare a Calităţii Aerului, care funcţionează în cadrul Agenţiei Naţionale pentru

Protecţia Mediului. Totodată, reţeaua integrează şi 110 panouri pentru afişarea datelor privind calitatea

aerului înconjurător în scopul informării publicului.

RNMCA este obiectiv de interes public național și se află în administrarea Ministerului Mediului.

Echipamentele care compun RNMCA sunt înscrise în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul

public al statului, sunt date în administrarea Ministerului Mediului și, prin contracte de comodat, sunt

date spre folosință către agențiile pentru protecția mediului.

Legislația în vigoare privind calitatea aerului, acolo unde se înregistrează depășiri ale valorilor limită,

impune elaborarea de planuri de calitate a aerului, iar conform prevederilor art. 21 și art. 22 din Legea

104/2011, responsabilitatea pentru elaborarea şi implementarea măsurilor incluse în plan revine

primarilor. Autoritățile locale trebuie să elaboreze planuri de calitate a aerului astfel încât perioada de

depășire să fie cât mai scurtă cu putință. Conform legislației în domeniul calității aerului înconjurător,

autoritatea de mediu este responsabilă cu evaluarea calității aerului, iar autoritățile administrației

publice (primării, consilii județene), precum și titularii de activitate sunt responsabili pentru elaborarea

şi implementarea măsurilor incluse în planul de calitate a aerului și/sau planul de menținere a calității

aerului. Datele de calitate a aerului constituie obligație de raportare la Comisia Europeană.

36

b) Emisii atmosferice

Monitorizarea evoluției emisiilor în vederea respectării angajamentelor de reducere a emisiilor stabilite

prin HG 1856/2005 si respectiv Legea 271/2003, se realizează prin elaborarea şi actualizarea anuală a

inventarelor naționale de emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot, compuși organici volatili, amoniac şi

particule în suspensie, precum şi a prognozelor naționale de emisii. Inventarele și prognozele de emisii

constituie obligație de raportare la Comisia Europeană si organismele internaționale.

c) Zgomot

Punerea în aplicare a directivei se realizează cu succes moderat dar organizarea implementării în viitor a

acesteia va necesita schimbări majore legislative din urmatoarele motive:

până la data de 31.12.2018 trebuie transpusă în legislația națională Directiva 2015/996/UE de stabilire a

unor metode comune de evaluare a zgomotului;

începând cu data de 01.01.2019 trebuie abrogată toată legislația națională care face referire la ghiduri

de realizare a zgomotulu și metode interimare de evaluare a zgomotului;

începând cu data de 01.01.2019 trebuie să asigurăm cadrul legislativ pentru implementarea directivei

2015/996/UE, prin elaborarea unor noi ghiduri.

De asemenea, la nivelul Ministerului Mediului trebuie achiziționat un software de cartare a zgomotului

care să conțină metodele comune de evaluare a zgomotului astfel încât acesta să poată fi utilizat inclusiv

la realizarea unor aspecte de detaliu în noile ghiduri care trebuie elaborate.

d) Radioactivitatea mediului

Ţară membră UE începând cu 01.01.2007, România a optat pentru producerea de energie electrică cu

ajutorul centralelor nucleare. Varianta aleasă a fost reactorul de tip CANDU – 6, de 700 MW. În prezent

sunt operaţionale reactoarele nr. 1 şi nr. 2, urmând a ca în viitor să devină operațional și reactorul nr. 3.

De asemenea ciclul combustibilului nuclear în România acoperă mai multe ramuri industriale, precum:

extracţia şi procesarea minereului de uraniu, fabricarea combustibilului nuclear, depozitarea deşeurilor

radioactive şi purificarea apei grele.

Totodată, în țara noastră există două institute de cercetare în domeniul nuclear, care au sau au avut

reactoare nucleare de cercetare: la Măgurele (aflat în proces de dezafectare) şi Colibaşi (operaţional).

Alături de activitatea specifică domeniului nuclear, la nivel național există și alte domenii de activitate

pentru care trebuie luat în considerare și riscul de contaminare a mediului și populației datorat

materialelor radioactive naturale îmbogăţite tehnologic, precum producerea de îngrăşăminte fosfatice,

încălzirea populației prin intermediul termocentralor care folosesc cărbune, prin extracția de gaze

naturale și petrol etc.

Atât ţările vecine, cât și cele mai îndepărtate, dețin și operează o serie de reactoare nucleare care, în

cazul unor eliberări de efluenţi gazoși și/sau lichizi, contaminaţi radioactiv, pot afecta teritoriul

României. Cele mai apropiate fiind centrala nuclearo – electrică de la Kozlodui - Bulgaria, amplasată la

graniţa cu România (jumătate din teritoriul cuprins în zona de influenţă a CNE Kozlodui aflându-se în

37

România) și centrala nuclearo – electrică de la Paks din Ungaria, ale căror deversări gazoase și/sau

lichide pot afecta direct și țara noastră.

De asemenea, trebuie ținut cont de faptul că depărtarea față de o centrală nuclearo-electrică care

suferă un accident nuclear nu înseamnă neapărat că norul de poluant nu poate atinge și teritoriul țării

noastre, cele mai recente exemple în acest sens fiind accidentul de la CNE Cernobîl din 1986, respectiv

CNE Fukushima-Daiichi din 2011. În ambele cazuri, condițiile meteo au favorizat dispersia poluanților

atmosferici în întreaga Emisferă Nordică.

Problemele de monitorizare a radioactivității mediului, precum și cele de avertizare/alarmare timpurie a

factorilor de decizie și a populației au căpătat o prioritate deosebită la nivel european și mondial și

implicit în România. Astfel, conform OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și

completările ulterioare, Legii nr. 111/1996 privind privind desfășurarea în siguranță, reglementarea,

autorizarea și controlul activităților nucleare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, OM

nr. 1978/2010 privind regulamentul de organizare și funcționare al Rețelei Naționale de Supraveghere a

Radioactivității Mediului și HG nr. 600/2014 privind aprobarea Strategiei naționale de securitate și

siguranță nucleară, RNSRM asigură monitorizarea radioactivității mediului pe teritoriul României, fiind

furnizorul național de date pe acest domeniu, atât în situații normale, cât și în situații de urgență.

38

Obiectivul Strategic 4: Îmbunătățirea evaluării și gestionării calității aerului, emisiilor atmosferice, zomotului ambiant și a radioactivității mediului

Program 4.1: Calitatea aerului și emisii atmosferice

Măsuri Program 4.1:Măsura 4.1.1.1. Asigurarea funcționării Rețelei naționale de monitorizare a calității aerului (RNMCA), inclusiv pentru extinderea rețelei prin dotarea cu stații fixe noiMăsura 4.1.1.2. Elaborarea și depunerea cererii de finanțare pentru Dezvoltarea Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) prin dotare cu echipamente de monitorizare a poluanților și instalarea lor în amplasamente noi și cu echipamente de monitorizare a unor poluanți noi pentru care până în acest moment nu există determinăriMăsura 4.1.2.1. Elaborarea documentație necesară pentru demararea procedurii de achiziție a serviciilor în scopul elaborării de studii privind modelarea dispersiei poluanților în atmosferăMăsura 4.1.3.1. Elaborarea și depunerea cererilor de finanțare pentru crearea unui sistem de prognoză a calității aerului pe baza datelor provenite din RNMCAMăsura 4.1.4.1. Elaborarea și depunerea cererii de finanțare pentru dezvoltarea unei baze de date în conformitate cu cerințele Directivei INSPIRE, privind inventarierea poluanților emiși în aerMăsura 4.1.5.1. Derularea Contractului nr. 84/19.12.2017 pentru prestarea de serviciil de achiziție a serviciilor în scopul elaborării de studii privind prognozelor naționale de emisii de poluanți atmosferici Măsura 4.1.6.1. Dotarea cu licenta anuale pentru utilizarea softului AQISv3.0, realizat de Institutul pentru Sănătate Publică şi Mediu din Olanda (RIVM)Măsura 4.1.6.2. Dezvoltarea unui instrument de raportare a datelor de calitatea aerului, planurilor și programelor și atingerea obiectivelor de mediu conform Deciziei 2011/850/EU- IPR care sa automatizeze fluxurile de date de la Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului catre Comisia EuropeanaMăsura 4.1.7.1. Achiziția de echipamente de laborator și de teren noi, care să le înlocuiască pe cele uzate fizic și moral din cadrul laboratoarelor ANPM și APMMăsura 4.1.7.2. Instruirea personalului din cadrul laboratoarelor ANPM și APM pentru operarea echipamentelor și monitorizarea mediuluiMăsura 4.1.7.3. Elaborarea de proceduri privind monitorizarea factorilor de mediu din aerul înconjurător și emisii în cadrul laboratoarelor ANPM și APMMăsura 4.1.8.1. Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea serviciilor de cercetare pentru elaborarea studiului privind reactualizarea Planului National de Implementare a prevederilor Conventiei privind poluantii organici persistenti, adoptata la Stockholm la 22 mai 2001.Măsura 4.1.9.1 Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea serviciilor de cercetare pentru calcularea bugetului național de azot, determinarea eficienței utilizării azotului și surplusurilor de azot, și stabilirea de măsuri pentru limitarea emisiilor de amoniacMasura 4.1.10.1. Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea studiului privind determinarea încărcărilor şi nivelurilor critice specifice ecosistemelor de la nivel național, conform prevederilor Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi (CLRTAP)Măsura 4.1.11.1. Transpunerea şi preluarea la termen în legislaţie naţională a legislaţiei UE Măsura 4.1.11.2. Crearea cadrului legislativ pentru aplicarea acordurilor internaţionale din domeniul calităţii aerului şi emisiilor atmosferice

Program 4.2: Zgomot ambiant


Măsura 4.2.1.1. Elaborarea documentație necesară pentru demararea procedurii de achiziție a serviciilor pentru dotarea cu software de cartare a zgomotului, inclusiv software GIS aferent

Măsura 4.2.1.2. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru elaborarea de ghiduri pentru realizarea hărților strategice de zgomot prin utilizare de software de cartare (evaluare) a zgomotului

Măsura 4.2.1.3. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru elaborarea de ghiduri pentru realizare prognoze de reducere a zgomotului în funcție de tipul de măsură propusă pentru reducerea zgomotului și de tipul sursei de zgomot

Program 4.3: Radioactivitatea mediului


Măsura 4.3.1.1. Pregătirea continuă a RNSRM pentru asigurarea răspunsului prompt în situații de urgență

Măsura 4.3.1.2. Îmbunătățirea continuă a securității cibernetice la nivelul RNSRM

39

• Număr de zone și aglomerări încadrate în regimul I și în regimul II de gestionare conform Legii nr.104/2011 privind calitateaaerului înconjurător, cu modificările ulterioare (Unitate: Nr / Valoare referință: 0 / Țintă 2018: 0 / Țintă 2021: 0)

• Număr de aglomerări, drumuri, căi ferate, aeroporturi și porturi pentru care se elaborează hărți strategice de zgomot și planuride acțiune pentru gestionarea zgomotului. (Unitate: Nr / Țintă 2018 / 2021: 20 aglomerări, 3326 Km de drumuri,. 482 Km de caiferate, 11 aeroporturi și 3 porturi)

• Număr de județe cu capacitate de avertizare/alarmare în timp real privind nivelul de radioactivitate al mediului (Unitate: Nr /Valoare referință: 0 / Țintă 2018: 0 / Țintă 2021: 0)

Impacturi

• Rezultat 4.1.1. Rețeaua națională de monitorizare a calității aerului (RNMCA) funcțională conform noilor cerințe din legislațiaeuropeană.

• Indicator rezultat: Gradul de monitorizare îmbunătățită a calității aerului la nivelul autorităților publice responsabile, inclusivprin extinderea rețelei prin dotarea cu noi stații fixe (Unitate: Nr / Valoare referință: 86 / Țintă 2018: 86 / Țintă 2021: 100)

• Rezultat 4.1.2. Studii privind dispersia poluanților în atmosferă, în scopul evaluării calității aerului în zonele și aglomerările dela nivel național

• Indicator rezultat: Gradul de realizare a reevaluarea încadrării zonelor și aglomerărilor în regimuri de evaluare a calitățiiaerului. (Unitate: % / Valoare referință: 0 / Țintă 2018: 0 / Țintă 2021: 0)

• Rezultat 4.1.3. Sistem de prognoză a calității aerului în vederea creșterii capacității de luare a deciziilor de către autoritățilepublice de mediu și pentru creșterea gradului de cunoaștere a nivelului calității aerului care se va realiza pe baza datelorprivind calitatea aerului din RNMCA

• Indicator rezultat: Gradul de realizare al prognozelor pe termen scurt și mediu (Unitate: % / Valoare referință: 0 / Țintă 2018:0 / Țintă 2021: 0)

• Rezultat 4.1.4. Bază de date privind inventarierea poluanților emiși în aer conformă cu cerințele Directivei INSPIRE

• Indicator rezultat: Gradul de integrare într-o singură bază națională de date, a informațiilor furnizate/colectate pe diferitecategorii de instalații și operatori economici (așa cum prevăd directivele specifice în vederea realizării raportărilor către CE)(Unitate: % / Valoare referință: 0 / Țintă 2018: 0 / Țintă 2021: 0)

• Rezultat 4.1.5. Monitorizarea respectării angajamentelor de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici stabilite prinDirectiva 2001/81/CE și Directiva 2016/2284/CE precum și prin Protocolul Gothenburg

• Indicator rezultat: Gradul de realizare a prognozelor naționale de emisii de poluanți atmosferici având ca an țintă, anul 2030 și pe cât posibil 2050 (Unitate: % / Valoare referință: - / Țintă 2018: 50 / Țintă 2021: 100)

• Rezultat 4.1.6. Monitorizarea respectării prevederilor referitoare la încadrarea în valorile-limită stabilite prin Directiva 2008/50/CE

• Indicator rezultat: Determinarea concentrațiilor medii zilnice pentru PM10 la stațiile de monitorizare a calității aerului (Unitate: Nr. / Valoare referință: 1 raport anual / Țintă 2018: 1 raport anual / Țintă 2021: 1 raport anual)

• Indicator rezultat: Determinarea concentrațiilor medii anuale pentru particule în suspensie (PM10) și dioxid de azot (NO2)(Unitate: Nr. / Valoare referință: 1 raport anual / Țintă 2018: 1 raport anual / Țintă 2021: 1 raport anual)

• Rezultat 4.1.7. Dezvoltarea și optimizarea laboratoarelor de protecție a mediului din cadrul ANPM și Agențiilor pentru Protecția Mediului (APM) teritoriale, în scopul efectuării și derulării de către acestea a programelor de monitorizare a calității aerului înconjurător la nivel teritorial, prin operarea echipamentelor, colectarea și validarea datelor privind calitatea aerului înconjurător.

• Indicator rezultat: Gradul de adecvare a echipamentelor de laborator și de teren pentru activități de monitorizare a factorilor de mediu din aerul înconjurător și emisii în cadrul laboratoarelor ANPM și APM (Unitate: % / Valoare referință: 30 / Țintă 2018: 30 / Țintă 2021: 50)

• Indicator rezultat: Gradul de instruire a personalului din cadrul laboratoarelor ANPM și APM pentru operarea echipamentelor și monitorizarea mediului (Unitate: % / Valoare referință: 65 / Țintă 2018: 65 / Țintă 2021: 90)

• Indicator rezultat: Gradul de documentare prin proceduri a activității de monitorizare a factorilor de mediu din aerul înconjurător și emisii în cadrul laboratoarelor ANPM și APM (Unitate: % / Valoare referință: 75 / Țintă 2018: 75 / Țintă 2021: 90)

• Rezultat 4.1.8. Identificarea și/sau reactualizarea principalelor măsuri și acțiuni care trebuie puse în aplicare pentru conformarea cu prevederile Convenției privind poluanții organici persistenți, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 și a Regulamentului (CE) nr. 850/2004 privind poluanții organici persistenți

• Indicator rezultat: Gradul de realizare al Planului Național de Implementare a prevederilor Convenției privind poluanții organici persistenți, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 și a Regulamentului (CE) nr. 850/2004 privind poluanții organici persistenț i și îndeplinirea obligațiilor de raportare (Unitate: % / Valoare referință: 0 / Țintă 2018: 0 / Țintă 2021: 0)

• Rezultat 4.1.9. Calcularea bugetului național de azot, determinarea eficienței utilizării azotului și surplusurilor de azot, și stabilirea de măsuri pentru limitarea emisiilor de amoniac

• Indicator rezultat: Gradul de realizare al bugetului național de azot și identificarea de măsuri pentru limitarea emisiilor de amoniac la nivel național (Unitate: % / Valoare referință: 0 / Țintă 2018: 0 / Țintă 2021: 0)

• Rezultat 4.1.10. Determinarea încărcărilor şi nivelurilor critice specifice ecosistemelor de la nivel național, conform prevederilor Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi (CLRTAP)

• Indicator rezultat: Gradul de determinare al încărcărilor şi nivelurilor critice specifice ecosistemelor de la nivel național, conform prevederilor Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi (CLRTAP) (Unitate: % / Valoare referință: 0 / Țintă 2018: 0 / Țintă 2021: 0)

• Rezultat 4.1.11. Crearea/actualizarea cadrului legislativ în domeniul calităţii aerului şi emisiilor atmosferice

• Indicator rezultat: Gradul de adoptare a actelor normative la termenele impuse (Unitate: % / Valoare referință: 0 / Țintă 2018:0 / Țintă 2021: 0)

• Rezultat 4.2.1. Îmbunătățirea gestionării și evaluării zgomotului ambiant

• Indicatori rezultat: Gradul de îmbunătățire a reglementării măsurilor de gestionare și evaluare a zgomotului (Unitate: % / Valoare referință: nu este cazul / Țintă 2018: 20 / Țintă 2021: 50)

• Rezultat 4.3.1. : Imbunătățirea capacității de monitorizare a Rețelei Naționale de Supraveghere a Radioactivității Mediului în situații normale și de accident nuclear sau urgență radiologică

• Indicatori rezultat: Circa 20 milioane de oameni (populația României) informați / avertizați / alarmați cu privire la nivelele radioactivității mediului ambient de pe teritoriul României (Unitate: Nr / Valoare referință: 4 / Țintă 2018: 4 / Țintă 2021: 10)

Rezultate ale

Programelor

40


Resursele bugetare pentru implementarea măsurilor și atingerea rezultatelor și impacturilor pentru perioada 2018-2021sunt de 184,672(000 Lei).



Valoare/ani mii Lei

Obiectivul Strategic 4. Îmbunătățirea evaluării și gestionării calității aerului, emisiilor atmosferice, zgomotului ambiant și a radioactivității mediului

2018 2019 2020 2021

184.672 45.887 45.665 46.259 46.860

4.1. Calitatea aerului și emisii atmosferice 141.089 35.058 34.889 35.342 35.800

4.2. Zgomot ambiant 39.132 9.743 9.711 9.796 9.882

4.3. Radioactivitatea mediului 4.452 1.086 1.065 1.122 1.179

Programul 4.1: Calitatea aerului și emisii atmosferice

Justificare

Conform art. 4, alin.(4) din Legea nr. 104/2011, Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) este obiectiv de interes public național, aflată în administrarea Ministerului Mediului. RNMCA include instrumentele de prelevare şi măsurare amplasate în punctele fixe şi echipamentele de laborator aferente acestora, precum şi echipamentele necesare colectării, prelucrării, transmiterii datelor şi informării publicului privind calitatea aerului înconjurător, pentru care trebuie asigurată funcționarea acestora și achiziționarea de echipamente noi prin măsurile aferente programului propus în PSI.

Conform art. 7 lit. f) din Legea nr. 104/2011, Ministerul Mediului organizează şi coordonează la nivel național evaluarea şi gestionarea calității aerului înconjurător, inclusiv prin asigurarea elaborării de studii privind dispersia poluanților în atmosferă, în scopul stabilirii regimurilor de evaluare, a regimurilor de gestionare şi contribuţiilor surselor naturale la depășirea valorilor-limită, prin urmare sunt necesare elaborarea de studii asigurate prin măsurile aferente programului propus în PSI.

De asemnea conform cerințelor art. 53 din Legea nr. 104/2011 este necesară dezvoltarea unui sistem de previzionare a calității aerului pe termen scurt și mediu în vederea creșterii capacității de luare a deciziilor de către autoritățile publice de mediu și pentru creșterea gradului de cunoaștere a nivelului calității aerului.

Îndeplinirea obiectivelor de mediu, cum ar fi standardele de calitate a aerului necesită punerea în aplicare a mai multor opţiuni stricte de reducere a emisiilor cu un impact economic mai mare. În acest context, raportul cost-eficenţă a măsurilor şi atingerea obiectivelor de mediu sunt criterii majore de evaluare a strategiilor de reducere. Elementele cheie în dezvoltarea oricărei strategii de reducere a

41

emisiilor sunt pe lângă aspectele de cost, disponibilitatea datelor fiabile şi coerente privind inventarele şi prognozele de emisii de poluanţi atmosferici.

Prognozele de emisii sunt importante pentru politica de mediu, atât pentru a evalua eficacitatea strategiilor de reducere cât şi pentru a determina respectarea în viitor a legislaţiei de mediu.

Se crează condiţiile îndeplinirii obligaţiilor de raportare asumate la nivel internaţional şi european şi o sursă de informaţii corecte necesare elaborării unor documente şi stabilirii unor măsuri strategice în vederea protecţiei mediului şi a sănătăţii umane împotriva efectelor dăunătoare ale poluării aerului.

Obiective

Îmbunătățirea reglementării si monitorizării realizării măsurilor pentru asigurarea îndeplinirii obiectivelor de calitate a aerului si a celor pentru limitarea si controlul emisiilor de poluanți atmosferici, precum și creșterea nivelului de evaluare și monitorizare a calității aerului la nivel național, avănd ca an tinta anul 2018, respectiv 2021.

Descriere

Prin măsurile aferente îndeplinirii obiectivului de program se urmăresc atingerea următoarelor rezultate:

Rețeaua națională de monitorizare a calității aerului (RNMCA) funcțională conform noilor cerințe din legislația europeană

Studii privind dispersia poluanților în atmosferă, în scopul evaluării calității aerului în zonele și aglomerările de la nivel național

Sistem de prognoză a calității aerului în vederea creșterii capacității de luare a deciziilor de către autoritățile publice de mediu și pentru creșterea gradului de cunoaștere a nivelului calității aerului care se va realiza pe baza datelor privind calitatea aerului din RNMCA

Bază de date privind inventarierea poluanților emiși în aer conformă cu cerințele Directivei INSPIRE

Monitorizarea respectării angajamentelor de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici stabilite prin Directiva 2001/81/CE și Directiva 2016/2284/CE precum și prin Protocolul Gothenburg

Monitorizarea respectării prevederilor referitoare la încadrarea în valorile-limită stabilite prin Directiva 2008/50/CE.

Factori de succes

Ministerul Mediului si Agenția Națională pentru Protecția Mediului prin realizarea măsurilor care conduc la îndeplinirea obiectivului de program.

Pentru îndeplinirea cu succes a programului este necesară asigurarea implementării proiectului finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), Axa Prioritară 4 - Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric - Obiectivului Specific (OS) 4.2 Creșterea nivelului de evaluare și monitorizare a calității aerului la nivel național si asigurarea realizarii de studii în domeniu.

42


Rezultat 4.1.1. Rețeaua națională de monitorizare a calității aerului (RNMCA) funcțională conform noilor cerințe din legislația europeană

Măsura 4.1.1.1.Asigurarea funcționării Rețelei naționale de monitorizare a calității aerului (RNMCA), inclusiv pentru extinderea rețelei prin dotarea cu stații fixe noi.

Măsura 4.1.1.2.Elaborarea și depunerea cererii de finanțare pentru Dezvoltarea Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) prin dotare cu echipamente de monitorizare a poluanților și instalarea lor în amplasamente noi și cu echipamente de monitorizare a unor poluanți noi pentru care până în acest moment nu există determinări

Rezultat 4.1.2.Studii privind dispersia poluanților în atmosferă, în scopul evaluării calității aerului în zonele și aglomerările de la nivel național

Măsura 4.1.2.1. Elaborarea documentație necesară pentru demararea procedurii de achiziție a serviciilor în scopul elaborării de studii privind modelarea dispersiei poluanților în atmosferă

Rezultat 4.1.3. Sistem de prognoză a calității aerului în vederea creșterii capacității de luare a deciziilor de către autoritățile publice de mediu și pentru creșterea gradului de cunoaștere a nivelului calității aerului care se va realiza pe baza datelor privind calitatea aerului din RNMCA

Măsura 4.1.3.1. Elaborarea și depunerea cererilor de finanțare pentru crearea unui sistem de prognoză a calității aerului pe baza datelor provenite din RNMCA

Rezultat 4.1.4. Bază de date privind inventarierea poluanților emiși în aer conformă cu cerințele Directivei INSPIRE

Măsura 4.1.4.1. Elaborarea și depunerea cererii de finanțare pentru dezvoltarea unei baze de date în conformitate cu cerințele Directivei INSPIRE, privind inventarierea poluanților emiși în aer.

Rezultat 4.1.5 Monitorizarea respectării angajamentelor de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici stabilite prin Directiva 2001/81/CE și Directiva 2016/2284/CE precum și prin Protocolul Gothenburg

Măsura 4.1.5.1. Derularea Contractului nr. 84/19.12.2017 pentru prestarea de serviciilor de achiziție a serviciilor în scopul elaborării de studii privind prognozelor naționale de emisii de poluanți atmosferici

Rezultat 1.1.6. Monitorizarea respectării prevederilor referitoare la încadrarea în valorile-limită stabilite prin Directiva 2008/50/CE

Măsura 4.1.6.1. Dotarea cu licenta anuale pentru utilizarea softului AQISv3.0, realizat de Institutul pentru Sănătate Publică şi Mediu din Olanda (RIVM).

Măsura 4.1.6.2. Dezvoltarea unui instrument de raportare a datelor de calitatea aerului, planurilor și programelor și atingerea obiectivelor de mediu conform Deciziei 2011/850/EU-IPR care sa automatizeze fluxurile de date de la Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului catre Comisia Europeana

Rezultat 4.1.7.1. Dezvoltarea și optimizarea laboratoarelor de protecție a mediului din cadrul ANPM și Agențiilor pentru Protecția Mediului (APM) teritoriale, în scopul efectuării și derulării de către acestea a programelor de monitorizare a calității aerului înconjurător la nivel teritorial.

Măsura 4.1.7.1. Achiziția de echipamente de laborator și de teren noi, care să le înlocuiască pe cele uzate fizic și moral din cadrul laboratoarelor ANPM și APM.

Măsura 4.1.7.2. Instruirea personalului din cadrul laboratoarelor ANPM și APM pentru operarea echipamentelor și monitorizarea mediului.

Măsura 4.1.7.3. Elaborarea de proceduri privind monitorizarea factorilor de mediu din aerul înconjurător și emisii în cadrul laboratoarelor ANPM și APM.

Rezultat 4.1.8.Identificarea și/sau reactualizarea principalelor măsuri și acțiuni care trebuie puse în aplicare pentru conformarea cu prevederile Convenției privind poluanții organici persistenți, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 și a Regulamentului (CE) nr. 850/2004 privind poluanții organici persistenți

Măsura 4.1.8.1. Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea serviciilor de cercetare pentru elaborarea studiului privind reactualizarea Planului National de Implementare a prevederilor Conventiei privind poluantii organici persistenti, adoptata la Stockholm la 22 mai 2001.

Rezultat 4.1.9. Calcularea bugetului național de azot, determinarea eficienței utilizării azotului și surplusurilor de azot, și stabilirea de măsuri pentru limitarea emisiilor de amoniac

Măsura 4.1.9.1.Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea serviciilor de cercetare pentrucalcularea bugetului național de azot, determinarea eficienței utilizării azotului și surplusurilor de azot, și stabilirea de măsuri pentru limitarea emisiilor de amoniac

Rezultat 4.1.10. Determinarea încărcărilor şi nivelurilor critice specifice ecosistemelor de la nivel național, conform prevederilor Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi (CLRTAP)

Masura 4.1.10.1.Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea studiului privind determinarea încărcărilor şi nivelurilor critice specifice ecosistemelor de la nivel național, conform prevederilor Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi (CLRTAP)

Rezultat 4.1.11.Crearea/actualizarea cadrului legislativ în domeniul calităţii aerului şi emisiilor atmosferice

Măsură 4.1.11.1.Transpunerea şi preluarea la termen în legislaţie naţională a legislaţiei UE

Măsura 4.1.11.2.Crearea cadrului legislativ pentru aplicarea acordurilor internaţionale din domeniul calităţii aerului şi emisiilor atmosferice

43

Programul 4.2: Zgomot ambiant

Justificare

Directiva 2002/49/CE privind evaluare și gestionarea zgomotului ambiant, transpusă în legislaţia naţională prin HG 321/2005 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant, republicată, cu modificările și completările ulterioare, stabilește cadrul general pentru punerea în aplicare a Directivei 2002/49/CE în România.

Odată cu transpunerea în legislația națională și a Dircetivei 2015/996/UE, va crește calitatea datelor rezultate ca urmare a rezultatelor hărților strategice e zgomot precum și gradul de comprabilitate a acestora la nivelul statelor membre UE, dar pregătirea noului cadru legislativ necesar punerii în aplicare a Directivei 2015/996/UE va necesita un efort tehnic și adminsitrativ din partea Ministerului Mediului pe o perioadă comprimată de timp în 2017-2018. Astfel, pentru a elimina obstacolele care pot conduce la o întărziere a aplicării directivei 2015/996/UE în România, la nivelul MM este necesar să:

să achiziționeze software de cartare zgomot care să conțină metode comune de evaluare a zgomotului;

să realizeze Ghiduri de realizare a hărților strategice de zgomot utilizând software de cartare (evaluare) a zgomotului;

să realizeze un model de evaluare conformitate a hărților strategice de zgomot cu prevederile directivei 2015/996/EU

Obiective

Îmbunătățirea reglementării măsurilor de gestionare și evaluare a zgomotului ambiant.

Descriere

Elaborarea documentaţiei pentru achiziționarea software de cartare zgomot și elaborarea ghidurilor de realizare a hărților strategice de zgomot utilizând software de cartare (evaluare) a zgomotului.

Etapele pentru realizarea programului propus sunt:

1. armonizarea lingvistică a termenilor tehnici care sunt în contradicție în versiunea în limba română față de versiune în limba engleză a Directivei 2015/996/EU;

2. achiziționarea software de cartare zgomot; 3. realizarea modelului de evaluare conformitate a hărților strategice de zgomot cu prevederile directivei

2015/996/EU; 4. elaborare Ghiduri de realizare a hărților strategice de zgomot utilizând software de cartare (evaluare) a

zgomotului. Factori de succes


44

Programul 4.3: Radioactivitatea mediului

Justificare

Asigurarea unei informări prompte și adecvate a factorilor de decizie naționali și internaționali (Comisia Europeană, Agenția Internațională de Energie Atomică), precum și a populației cu privire la radioactivitatea factorilor de mediu, permite autorităților competente luarea deciziilor optime, în timp util, contribuind totodată la asigurarea / garantarea unui mediu curat și a unui mod de viață sănătos pentru populația României.

Obiective

Dezvoltarea și optimizarea Rețelei Naționale de Supraveghere a Radioactivității Mediului în scopul susținerii răspunsului adecvat în situații de accident nuclear sau urgență radiologică, care are ca țintă finală protejarea populației expuse la radiații:

16,71% din populația României locuiește în județele cu risc crescut de contaminare în cazul unui accident nuclear la CNE Cernavoda sau CNE Kozlodui

100 % din populația României locuiește în zone care pot fi afectate de accidente nucleare transforntaliere (ex. accidentul de la CNE Cernobîl sau cel de la CNE Fukushima-Daiichi) și/ sau urgențe radiologice, inclusiv atacuri teroriste.

Descriere

Programul își propune asigurarea echipamentelor necesare operării RNSRM, a instruirii personalului din cadrul rețelei în vederea monitorizării radioactivității mediului în situații normale și de urgență, precum și conectarea sistemului informatic aferent RNSRM la Sistemul Național de Securitate Cibernetică (SNSC).

Program 4.2: Zgomot ambiant

Rezultat 4.2.1. Îmbunătățirea gestionării și evaluării zgomotului ambiant

Măsura 4.2.1.1. Elaborarea documentație necesară pentru demararea procedurii de achiziție a serviciilor pentru dotarea cu software de cartare a zgomotului, inclusiv software GIS aferent.

Măsura 4.2.1.2. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru elaborarea de ghiduri pentru realizarea hărților strategice de zgomot prin utilizare de software de cartare (evaluare) a zgomotului.

Măsura 4.2.1.3. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru elaborarea de ghiduri pentru realizare prognoze de reducere a zgomotului în funcție de tipul de măsură propusă pentru reducerea zgomotului și de tipul sursei de zgomot

45

În acest sens sunt necesare efectuarea următoareleor etape:

Modernizarea RNSRM prin reparare, up-gradare și achiziționare de echipamente noi, necesare monitorizării:

o up-grade / înlocuire hardware și software pentru stațiile automate;

o up-grade-ul sistemului de comunicații aferent stațiilor automate de monitorizare a radioactivității mediului (aer, apă) prin asigurarea unei comunicații prin VPN securizat, respectiv comunicație satelitare prin STS;

o up-grade / înlocuire hardware și software a sistemului de management a stațiilor automate de monitorizare;

o up-grade / înlocuire hardware și software pentru echipamentele de laborator și autolaborator;

o achiziția de echipamente de laborator și de teren noi, care să le înlocuiască pe cele uzate fizic și moral din cadrul RNSRM;

Extinderea RNSRM în alte locații, prin achiziționarea și amplasarea de stații automate de monitorizare a radioactivității mediului

Instruirea personalului din cadrul RNSRM pentru operarea echipamentelor și monitorizarea mediului

Elaborarea de proceduri privind monitorizarea radioactivității factorilor de mediu în cadrul RNSRM

conectarea sistemului informatic aferent RNSRM la Sistemul Național de Securitate Cibernetică (SNSC)

Factori de succes

Optimizarea calității informației publice pusă la dispoziție de către RNSRM prin afișarea în timp real a informațiilor privind radioactivitatea mediului

Creșterea securității sistemului – 110 rețele VPN securizat prin STS și rețele securizate de transmisii de date satelitare pentru stații automate de monitorizare (apă și aer)

Creșterea capacității administrative – 420 utilizatori instruiți

Creșterea interoperabilitatii sistemelor informatice – minum 10 servicii web de interoprabilitate cu următoarele sisteme: SIM, data.gov.ro, geportal.gov.ro, CNCAN, IGSU-MAI, MapN, EURDEP.

Optimizarea răspunsului la sitații de urgență - 38 laboratoare (1 laborator național de referință și 37 laboratoare locale) capabile să participe la monitorizarea radioactivității factorilor.

Program 4.3: Radioactivitatea mediului

Rezultat 4.3.1. Asigurarea echipamentelor necesare și a personalului instruit în vederea monitorizării radioactivității mediului în situații normale și de urgență

Măsura 4.3.1.1. Pregătirea continuă a RNSRM pentru asigurarea răspunsului prompt în situații de urgență

Măsura 4.3.1.2. Îmbunătățirea continuă a securității cibernetice la nivelul RNSRM

46

Obiectivul Strategic 5: Prevenirea și controlul poluării industriale și managementul eficient al riscului de accidente industriale

a) Emisii industriale

Directiva 2010/75/UE acordă autorităților competente pentru protecția mediului responsabile cu emiterea autorizației integrate de mediu suficientă flexibilitate în ceea ce privește stabilirea valorilor limită de emisie, însă valorile limită de emisie stabilite trebuie să garanteze că, în condiții normale de funcționare, emisiile nu depășesc nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile. În acest scop, autoritatea competentă pentru protecția mediului responsabilă cu emiterea autorizației integrate de mediu poate stabili valori limită de emisie care sunt diferite de nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile în ceea ce privește valorile, perioadele de timp și condițiile de referință aplicate, atât timp cât, prin rezultatele monitorizării emisiilor, se poate demonstra, că emisiile nu depășesc nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile.

Pentru a ţine cont, de anumite circumstanțe specifice în care aplicarea nivelurilor de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile ar conduce la costuri disproporţionat de mari faţă de beneficiile aduse mediului, autoritățile competente pentru protecția mediului responsabile cu emiterea autorizaţiei integrate de mediu, conform art. 15 alin. (5) din Legea nr. 278/2013 ar trebui să fie în măsură să stabilească valorile limită de emisie mai puțin stricte, care se abat de la nivelurile respective. Astfel de măsuri trebuie să fie pe deplin justificate și să se bazeze pe o evaluare care să țină seama de criterii suficiente, clare și bine definite. Valorile limită de emisie stabilite în Legea nr. 278/2013 nu trebuie să fie depășite, nu trebuie să se producă nicio poluare semnificativă și trebuie atins un nivel ridicat de protecție a mediului în întregul său.

În acest sens, la nivelul Statelor Membre este oportun să se elaboreze „politici și ghiduri”, măsuri de punere în aplicare a prevederilor Directivei 2010/75/UE, care vor contribui la argumentarea deciziilor de aplicare a derogărilor privind stabilirea valorilor limită de emisie în anumite circumstanțe.

b) Instrumente UE de performanță de mediu: EMAS și Eticheta UE Ecologică

In conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1221/2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la sistemul comunitar de management de mediu şi audit (EMAS) (denumit Regulamentul EMAS III) și ale Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 66/2010 privind eticheta UE ecologică, Statele Membre trebuie să asigure promovarea sistemului UE de management de mediu şi audit (EMAS), precum şi a sistemului de acordare a etichetei UE ecologice.

Abordarea credibilă şi riguroasă a îmbunătățirii performanței de mediu a organizațiilor prin participarea voluntară la EMAS se realizează prin implementarea la nivelul organizației a unui sistem de management de mediu operațional bazat pe performanta, transparența şi credibilitate, principii care pot fi realizate de orice tip de organizație din toate sectoarele de activitate, publice sau private.

Eticheta ecologică se acordă în baza unui set de criterii, care analizează impactul produsului sau al serviciului asupra mediului pe tot parcursul ciclului sau de viață. Prin aplicarea etichetei UE ecologice pe produse/servicii, operatorii economici vor putea oferi consumatorilor un indiciu fiabil pentru a identifica cu ușurință produsele cu o bunǎ performanţǎ ecologicǎ disponibile pe piaţǎ. Produsele etichetate ecologic pot avea un impact semnificativ în orientarea pieţei către o dezvoltare durabilă.

47

Pentru a preveni accidentele majore care ar putea rezulta din anumite activităţi industriale în care sunt implicate substanţe periculoase sau amestecuri ale acestoraşi de a limita consecinţele unor astfel de accidente, pentru sănătatea umană şi pentru mediu, printr-o abordare secvenţială a nivelului de control, respectiv cu cât cantitatea de substanţă este mai mare, cu atât regulile sunt mai stricte, operatorul are obligaţia să ia toate măsurile necesare, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare, pentru a preveni accidentele majore şi pentru a limita consecinţele acestora asupra sănătăţii umane şi asupra mediului.

Pentru a se asigura o mai bună protecție a zonelor rezidențiale, a zonelor de utilitate publică considerabilă și a mediului, inclusiv a zonelor de interes natural deosebit sau deosebit de vulnerabile, este necesar ca, în cadrul politicilor de amenajare a teritoriului sau în cadrul altor politici relevante puse în aplicare în statele membre, să se asigure distanțe adecvate între asemenea zone și amplasamente care prezintă astfel de pericole, iar, acolo unde sunt vizate amplasamente deja existente, să se pună în aplicare, dacă este necesar, măsuri tehnice suplimentare, astfel încât riscul pentru persoane sau pentru mediu să fie menținut la un nivel acceptabil. La luarea deciziilor ar trebui să se țină seama de suficiente informații despre riscuri și de recomandările tehnice privind aceste riscuri.

48

Obiectivul Strategic 5: Prevenirea și controlul poluării industriale și managementul eficient al riscului de accidente industriale

Program 5.1:

Controlul poluării industriale


Măsura 5.1.1.1. Actualizarea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru cel de-al doilea studiu privind orientări/ghiduri pentru implementarea unitară a legislației UE din domeniul emisiilor industriale IED

Măsura 5.1.2.1. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru organizare evenimente privind diseminarea la nivel național a etichetei UE ecologice pe diferite produse/servicii, respectiv a cerințelor sistemului UE de management de mediu si audit (EMAS)

Program 5.2:

Managementul accidentelor industriale


Măsura 5.2.1.1. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru realizarea de studii pentru elaborarea ghidurilor privind distanţele de securitate adecvate şi efectul domino şi ghid privind aplicarea Directivei Seveso III pentru sectorul deşeuri

49





Valoare/ani mii Lei

Obiectivul Strategic 5. Prevenirea și controlul poluării industriale și managementul eficient al riscului de accidente industriale

2018 2019 2020 2021

6.677 1.629 1.597 1.682 1.768

5.1. Controlul poluării industriale 4.452 1.086 1.065 1.122 1.179

5.2. Managementul accidentelor industriale 2.226 543 532 561 589

• Consolidarea capacității administrative a autorităților pentru protecțiamediului de reglementare a activităților din domeniul privind prevenirea șicontrolul poluării industriale și prevenirea accidentelor industriale majore.(Unitate: % / Valoare referință: 0 / Țintă 2018: 0 / Țintă 2021: 20)

Impacturi

• Rezultat 5.1.1. Gradul de realizare a îmbunătățirea capacitățiiadministrative a autorităților pentru protecția mediului și asigurareaimplementării eficiente a legislației UE în domeniul privind prevenirea şicontrolul integrat al poluării.

• Indicator rezultat: Elaborarea de studii privind orientări/ghiduri pentruimplementarea unitară a legislației UE din domeniul emisiilor industriale IED(Unitate: Nr. / Valoare referință: 0 / Țintă 2018: 2 / Țintă 2021: 2)

• Rezultat 5.1.2. Gradul de promovare a instrumentelor UE de performanțăde mediu în rândul organizațiilor, producătorilor si consumatorilor.

• Indicator rezultat: organizarea de campanii de informare si conștientizare.(Unitate: Nr. / Valoare referință: 0 / Țintă 2018: 2 / Țintă 2021: 4)

• Rezultat 5.2.1. Gradul de realizare a îmbunătățirii capacității administrativea autorităților pentru protecția mediului în domeniul SEVESO.

• Indicator rezultat: Ghid privind distanţele de securitate adecvate şi efectuldomino şi ghid privind aplicarea Directivei Seveso III pentru sectorul deşeuri(Unitate: Nr. / Valoare referință: 0 / Țintă 2018: 1 / Țintă 2021: 1)


50

Programul 5.1: Controlul poluării industriale

Justificare

Prin programului propus în PSI pentru domeniul privind controlul poluării se urmărește îmbunătățirea reglementărilor privind aplicarea unitară a măsurilor de prevenire şi control integrat al poluării, precum și promovarea instrumentelor UE privind performanța de mediu în rândul organizațiilor, producătorilor si consumatorilor.

Incurajarea participării voluntare a organizaţiilor la EMAS și Eticheta UE Ecologică reprezintă un element al strategiei pentru protecţia mediului la nivel european.

Obiective

Îmbunătățirea reglementărilor privind aplicarea unitară a măsurilor de prevenire şi control integrat al poluării și promovarea instrumentelor UE privind performanța de mediu în rândul organizațiilor, producătorilor si consumatorilor, având ca ani țintă anul 2018.

Descriere

Se estimează că rezultatele de program să contribuie la atingerea obiectivului programului din domeniul controlul poluării, concretizate prin realizarea de studii privind orientări/ghiduri pentru implementarea unitară a legislației UE din domeniul emisiilor industriale IED, precum si organizarea de campanii de promovare a instrumentelor UE de performanță de mediu.

Factori de succes


51

Programul 5.2: Managementul accidentelor industriale

Justificare

Prin programului propus în PSI pentru domeniul privind managementul accidentelor industriale se urmărește îmbunătățirea reglementărilor privind aplicarea unitară a măsurilor de prevenire a accidentelor majore care ar putea rezulta din anumite activităţi industriale în care sunt implicate substanţe periculoase sau amestecuri ale acestora, prin elaborarea de ghiduri. Scopul principal al elaborarii ghidurilor îl constituie o amenajare eficientă a teritoriului, armonizarea la nivelul întregului teritoriu a politicilor economice, sociale si de protecția mediului stabilite la nivel national şi local pentru asigurarea echilibrului în dezvoltarea diferitelor zone ale tãrii, urmãrindu-se cresterea coeziunii si eficienţei relatiilor economice şi sociale dintre acestea. Toate acestea trebuiesc privite în contextul prevenirii accidentele majore în care sunt implicate substanţe periculoase sau amestecuri ale acestora specificate în anexa I a Legii 59/2016, şi de limitare a consecinţelor unor astfel de accidente pentru sănătatea umană şi mediu.

Obiective

Îmbunătățirea reglementării măsurilor pentru prevenirea accidentelor majore în care sunt implicate substanțe periculoase, precum şi pentru limitarea consecințelor acestora asupra sănătății umane şi asupra mediului, prin realizarea de ghiduri necesare implementării unitare a legislației UE în domeniul SEVESO, având ca ani țintă de realizare anul 2018, respectiv 2021.

Program 5.1: Controlul poluării industriale

Rezultat:. 5.1.1. Gradul de realizare a îmbunătățirea capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului și asigurarea implementării eficiente a legislației UE în domeniul privind prevenirea şi controlul integrat al poluării

Măsura 5.1.1.1. Actualizarea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru cel de-al doilea studiu privind orientări/ghiduri pentru implementarea unitară a legislației UE din domeniul emisiilor industriale IED

Rezultat 5.1.2. Gradul de promovare a instrumentelor UE de performanță de mediu în rândul organizațiilor, producătorilor si consumatorilor

Măsura 5.1.2.1. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru organizare evenimente privind diseminarea la nivel național a etichetei UE ecologice pe diferite produse/servicii, respectiv a cerințelor sistemului UE de management de mediu si audit (EMAS).

52

Descriere

Se estimează că rezultatele de program să contribuie la atingerea obiectivului programului din domeniul privind managementul accidentelor industriale, concretizate prin realizarea de studii pentru elaborarea ghidurilor privind distanțele de securitate adecvate și efectul domino în contextul implementării eficientă a legislației UE din domeniul SEVESO III.

Factori de succes


Program 5.2: Managementul accidentelor industriale

Rezultat 5.2.1. Gradul de realizare a îmbunătățirii capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului în domeniul SEVESO

Măsura 5.2.1.1. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru realizarea de studii privind distanţele de securitate adecvate şi efectul domino şi ghid privind aplicarea Directivei Seveso III pentru sectorul deşeuri

53

Obiectivul Strategic 6: Legislație orizontală și infrastructura pentru informații spațiale

a) Răspunderea de mediu

Prevenirea şi repararea, în cea mai mare măsură posibilă, a prejudiciilor aduse mediului contribuie la realizarea obiectivelor şi la aplicarea principiilor politicii comunitare în domeniul mediului. Directiva 2004/35 a Parlamentului European şi Consiliului privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea şi repararea daunelor aduse mediului a fost transpusă de România prin OUG nr. 68 din 28 iunie 2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea nr. 19 din 2008, cu modificările şi completările ulterioare.. Prevenirea şi repararea prejudiciilor aduse mediului trebuie corelat pentru aplicare în conformitate cu principiul „poluatorul plăteşte” prevăzut de OUG nr. 195 din 2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare.

Principiul fundamental este cel potrivit căruia operatorul a cărui activitate a cauzat un prejudiciu asupra mediului sau o ameninţare iminentă de producere a unui asemenea prejudiciu trebuie să răspundă financiar. Astfel, operatorii sunt determinaţi să adopte măsuri şi să dezvolte practici menite să diminueze riscurile de producere a unor asemenea evenimente, astfel încât să se reducă expunerea la riscurile financiare asociate dezvoltării unor activităţi cu impact asupra mediului. Drept urmare este necesară dezvoltarea ofertei de instrumente financiare privind raspunderea de mediu.

b) Aplicarea legislației EIA/SEA

În contextul adoptării Acordului de Parteneriat între Comisia Europeană (CE) și România, și a îndeplinirii condiționalităților orizontale ex-ante, CE a evidențiat calitatea nesatisfăcătoare și lipsa abordării unitare a evaluării rapoartelor privind evaluarea impactului asupra mediului (RIM) din cadrul procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului (EIA) derulate de către Autoritățile Competente pentru Protecția Mediului.

Planul de acțiune anexă la Acordul de Parteneriat este proiectat pentru a răspunde la neîndeplinirea criteriului "Măsuri de formare profesională și difuzare de informații pentru personalul care participă la punerea în aplicare a directivelor privind EIA și SEA" a condiționalității ex-ante orizontale Legislația de mediu privind evaluarea impactului asupra mediului (Environmental Impact Assessment - EIA) și evaluarea strategică de mediu (Strategic Environmental Assessment - SEA) - Existența unor măsuri de aplicare eficace a legislației Uniunii din domeniul mediului referitoare la EIA și SEA.

Planul de acțiune privind condiționalitatea generală ex-ante EIA/SEA se află într-o etapă avansată de implementare, dar nu este finalizat, fiind nevoie de încheierea implementării celor două proiecte de asistență tehnică al căror obiectiv este formarea autorităților competente și implicate în punerea în aplicare a Directivelor EIA/SEA și elaborarea a 7 ghiduri privind implementarea legislației EIA.

c) Infrastructura pentru informații spațiale

Cu toate că au fost înregistrate progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a directivei până în prezent, niciunul dintre termenele prevăzute de aceasta nu au fost respectat. Legăturile dintre diferitele etape fac ca acest lucru să aibă un impact cumulativ, deoarece, chiar și în cazurile în care progresele înregistrate într-o etapă ulterioară sunt promițătoare, acestea vizează un număr de seturi de date spațiale mai scăzut decât cel preconizat.

54

Domeniul de aplicare al directivei include o gamă largă de date spațiale, care sunt gestionate de un număr mare de autorități publice de la nivel național, regional și local.

Politica naționala în domeniul datelor referitoare la schimbul de date este foarte variată și eterogene, continuând să avem probleme în acest domeniu. Politicile reflectă flexibilitatea amplă a abordărilor prevăzute în directivă, variind de la accesul și utilizarea libere și deschise, la recuperarea integrală a costurilor, la creșterea veniturilor și la diverse tipuri de parteneriate public-privat.

Toate seturile de date spațiale care se încadrează în cele 34 de teme de date spațiale ar fi trebuit să fie identificate, documentate și puse la dispoziție online prin intermediul serviciilor până în decembrie 2013.

În ceea ce privește furnizarea de date, datele cele mai relevante din punctul de vedere al mediului (în special datele care fac obiectul anexei III) nu sunt încă accesibile (termen-limită 2013). Din acest motiv, realizarea etapei de transformare a acestor date în date interoperabile (termen-limită 2020) este mult îngreunată.

Până în decembrie 2013, MM ar fi trebuit să dispună de servicii online pentru căutarea, vizualizarea și descărcarea tuturor seturilor de date spațiale documentate pe care le deține.

Accesibilitatea generală a seturilor de date spațiale prin servicii de vizualizare și de descărcare este foarte scăzută(1 singur set de date are serviciu de vizualizare și descărcare).

Transformarea datelor spațiale pentru a respecta modelele de date comune este cea mai dificilă sarcină, termenul de finalizare fiind până în 2020 astfel ca în prezent există 1 singur set de conform.

Alte motive pentru deficiențele de punere în aplicare:

întârzierile referitoare la transpunerea și crearea unei structuri de coordonare fară personalitate juridică.

criza economică și presiunea asupra bugetului național au avut, de asemenea, un impact asupra alocării investițiilor inițiale necesare (în domeniul dezvoltării infrastructurii informatice și al competențelor tehnice din administrații)

coordonarea, clarificarea și stabilirea priorităților insuficiente la nivel național între autoritățile relevante, în special între cele responsabile pentru datele privind mediul (de exemplu, identificarea seturilor de date minime necesare);

complexitatea tehnică a interoperabilității normelor și ghidurilor de punere în aplicare care impun aplicarea unor instrumente și competențe informatice adesea absente.

55

Obiectiv Strategic 6: Legislație orizontală și realizarea infrastructurii pentru informații spațiale

Program 6.1:

Răspunderea de mediu


Măsura 6.1.1.1. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru realizarea de studiului necesar identificarii formelor de garanţie financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea în domeniul mediului

Program 6.2:

Aplicarea eficientă a legislației EIA/SEA


Măsura 6.2.1.1. Formarea autorităților competente de mediu şi a celor implicate în punerea în aplicare a Directivelor EIA/SEA la toate nivelurile relevante, pe baza Strategiei și planului elaborate prin asistența JASPERS în anul 2013 și cu sprijinul Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT), în două cicluri (2014-2016 și 2017-2020) - proiectul ”Formarea profesională a personalului autorităților competente pentru protecția mediului privind evaluarea impactului asupra mediului și evaluarea de mediu pentru perioada 2014-2020”Măsura 6.2.1.2. Aprobarea ghidurilor EIA elaborate de JASPERS prin ordin de ministruMăsura 6.2.1.3. Elaborarea de noi ghiduri pentru aplicarea legislației EIA proiectul ”Elaborarea ghidurilor necesare îmbunătățirii capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului în scopul derulării unitare a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului (EGEIA)”, cod SIPOCA 19

Program 6.3: Infrastructura pentru

informații spațiale


Măsura 6.3.1.1. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii și produse pentru realizarea serviciilor și a seturilor de date spațiale, precum și a metadatelor aferente în conformitate cu normele de aplicare ale Directivei INSPIRE

56


Resursele bugetare pentru implementarea măsurilor și atingerea rezultatelor și impacturilor pentru perioada 2018-2021 sunt 105,685(000 Lei).



Valoare/ani mii Lei

Obiectivul Strategic 6 Legislație orizontală și realizarea infrastructurii pentru informații spațiale.

2018 2019 2020 2021

105.685 21.490 24.580 23.547 36.068

6.1. Răspunderea de mediu 2.226 543 532 561 589

6.2. Aplicarea eficientă a legislației EIA/SEA 101.234 20.404 23.515 22.425 34.890

6.3. Infrastructura pentru informații spațiale 2.226 543 532 561 589

•Legislație orizontală - Răspunderea de mediu; aplicarea unitară și eficientă alegislației EIA/SEA

•Număr de servicii și seturi de date spațiale realizate în conformitate cu normele de aplicare ale Directivei INSPIRE (Unitate: % / Valoare referință: 0 / Țintă 2018: 0 / Țintă 2021: 21)

Impacturi

• Rezultat 6.1.1. Elaborarea unui studiu privind identificarea formelor degaranţie financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumentefinanciare, privind răspunderea în domeniul mediului, inclusiv elaborareaMetodologiei de calcul a garanției financiare și revizuirea garanției.

• Indicator rezultat: Existenta formelor de garantie financiara si a Metodologieide calcul și revizuire a acesteia privind raspunderea de mediu.

• Rezultat 6.2.1. Îmbunătățirea capacității administrative a autoritățilorpentru protecția mediului prin implementarea eficientă a legislației UE dindomeniul mediului referitoare la EIA și SEA.

• Indicator rezultat: Persoane instruite din autorități pentru protecția mediului,Autorități de Management (AM), Organisme Intermediare (OI) (Unitate: Nr /Valoare referință: 0 / Țintă 2018: 401 / Țintă 2021: Total personal)

• Rezultat 6.3.1. Infrastructura ministerului mediului pentru informațiispațiale realizată în conformitate cu normele de aplicare ale DirectiveiINSPIRE

• Indicator rezultat: Servicii și seturi de date spațiale realizate în conformitatecu normele de aplicare ale Directivei INSPIRE (Unitate: % / Valoare referință: -/ Țintă 2018: 10 / Țintă 2021: 100)


57

Programul 6.1: Răspunderea de mediu

Justificare

Elaborarea studiului privind identificarea formelor de garanţie financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea în domeniul mediului, inclusiv elaborarea Metodologiei de calcul a garanției financiare și revizuirea garanției va contribui la respectarea cerințelor prevazute de art. 33 din OUG nr. 68 din 28 iunie 2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea nr. 19 din 2008, cu modificările şi completările ulterioare . Prevenirea şi repararea, în cea mai mare măsură posibilă, a prejudiciilor aduse mediului contribuie la realizarea obiectivelor şi la aplicarea principiilor politicii comunitare în domeniul mediului.

Obiective

Identificarea formelor de garanţie financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente financiare, în scopul garantării obligaţiilor operatorilor, prevăzute de O.U.G. nr. 68 din 28 iunie 2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului.

Descriere

Elaborarea documentației necesare derulării procedurii de achiziție publica, contractarea realizării studiului privind identificarea formelor de garanţie financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea în domeniul mediului, inclusiv elaborarea Metodologiei de calcul a garanției financiare și revizuirea garanției și urmărirea derulării acestuia.

Factori de succes

Realizarea Studiului privind identificarea formelor de garanţie financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea în domeniul mediului, inclusiv elaborarea Metodologiei de calcul a garanției financiare și revizuirea garanției va contribui la aplicarea legislației din domeniul protecției mediului cu privire la răspunderea de mediu.

Program 6.1: Răspunderea de mediu

Rezultat 6.1.1. Elaborarea unui studiu privind identificarea formelor de garanţie financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea în domeniul mediului, inclusiv elaborarea Metodologiei de calcul a garanției financiare și revizuirea garanției.

Măsura 6.1.1.1. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru realizarea de studiului necesar identificarii formelor de garanţie financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea în domeniul mediului.

58

Programul 6.2: Aplicarea eficientă a legislației EIA/SEA

Justificare

Programul contribuie la soluționarea problemelor semnalate anterior prin următoarele măsuri:

Măsura 1: Formarea autorităților competente de mediu şi a celor implicate în punerea în aplicare a Directivelor EIA/SEA;

Măsura 2: Aprobarea ghidurilor EIA elaborate de JASPERS prin ordin de ministru (acțiune finalizată în 2016)

Măsura 3: Elaborarea de noi ghiduri pentru aplicarea legislației EIA

Obiectiv

Aplicarea legislației EIA/SEA

Număr persoane instruite (etapa a II-a) din autorități pentru protecția mediului, Autorități de Management (AM), Organisme Intermediare (OI): 392

Ordinul MMAP nr. 1825/21.09.2016 publicat în Monitorul Oficial nr. 821/18.10.2016)

Elaborarea a 7 ghiduri EIA noi, instruirea a 135 de persoane din autorități de mediu, informare prin diseminare a 425 de persoane din alte autorități.

Descriere

Îmbunătățirea capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului prin implementarea eficientă a legislației UE din domeniul mediului referitoare la EIA și SEA se realizează printr-un pachet de 3 acțiuni care asigură îndeplinirea condiționalității ex-ante 6 din planul de acțiune anexă la Acordul de parteneriat Comisia Europeana-Romania:

Proiectul ”Formarea profesională a personalului autorităților competente pentru protecția mediului privind evaluarea impactului asupra mediului și evaluarea de mediu pentru perioada 2014-2020”, cod 3.1.011

Aprobarea ghidurilor EIA elaborate de JASPERS prin ordin de ministru (îndeplinit)

Proiectul ”Elaborarea ghidurilor necesare îmbunătățirii capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului în scopul derulării unitare a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului (EGEIA)”, cod SIPOCA 19

Factori de succes

Pentru îndeplinirea cu succes a programului, în ceea ce privește măsurile de aplicare eficace a legislației Uniunii din domeniul mediului referitoare la EIA și SEA, este necesară asigurarea implementării celor două proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile, cod 3.1.011 și cod SIPOCA 19. Pentru realizarea acțiunilor și îndeplinirea indicatorilor de program/proiect, este necesară urgentarea acțiunilor care conduc la realizarea în integralitate a planului de acțiune privind condiționalitatea generală ex-ante EIA/SEA.

59

Programul 6.3: Infrastructura pentru Informații Spațiale

Justificare

Directiva INSPIRE, transpusă în legisalţie naţională prin Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România, republicată, stabilește acțiuni de înlăturare a obstacolelor din calea partajării datelor spațiale între toate nivelurile de guvernare în interiorul statelor membre și între acestea.

Astfel, pentru a elimina obstacolele privind partajarea datelor spaţiale, MM, conform Hotărârii Guvernului nr. 579/2015 privind stabilirea responsabilităţilor specifice ale autorităţilor publice, precum şi a structurilor tehnice pentru realizarea temelor de date spaţiale şi aprobarea măsurilor necesare pentru punerea în comun a acestora, are obligaţia să:

să pună în aplicare servicii online interoperabile care să permită căutarea, vizualizarea și descărcarea datelor spațiale;

să organizeze și să publice treptat date spațiale în conformitate cu modelele de date comune pentru o mai mare interoperabilitate și o productivitate îmbunătățită.

Program 6.2: Aplicarea eficientă a legislației EIA/SEA

Rezultat 6.2.1. Îmbunătățirea capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului prin implementarea eficientă a legislației UE din domeniul mediului referitoare la EIA și SEA.

Măsura 6.2.1.1. Formarea autorităților competente de mediu şi a celor implicate în punerea în aplicare a Directivelor EIA/SEA la toate nivelurile relevante, pe baza Strategiei și planului elaborate prin asistența JASPERS în anul 2013 și cu sprijinul Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT), în două cicluri (2014-2016 și 2017-2020) - proiectul ”Formarea profesională a personalului autorităților competente pentru protecția mediului privind evaluarea impactului asupra mediului și evaluarea de mediu pentru perioada 2014-2020”

Măsura 6.2.1.2. Aprobarea ghidurilor EIA elaborate de JASPERS prin ordin de ministru

Măsura 6.2.1.3 Elaborarea de noi ghiduri pentru aplicarea legislației EIA

- proiectul ”Elaborarea ghidurilor necesare îmbunătățirii capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului în scopul derulării unitare a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului (EGEIA)”, cod SIPOCA 19

60

Obiective

Realizarea Infrastructurii ministerului mediului pentru informații spațiale realizată în conformitate cu

normele de aplicare ale Directivei INSPIRE, seturi de date spațiale și servicii interoperabile până în 2020.

Descriere

Elaborare documentaţie pentru achiziționarea echipamentelor informatice necesare în vederea realizării

arhitecturii pentru infrastructura de date spațiale, a realizării și stocării seturilor de date spațiale și a

aplicațiilor informatice care asigură funcționalitatea serviciilor facilitate de rețea și a serviciilor de date

spațiale, precum și asigurarea întreținerii acestora.

Etapele pentru realizarea programului propus sunt:

1. identificarea datelelor spațiale relevante pentru politicile de mediu și politicile și acțiunile care au un impact asupra mediului, în conformitate cu temele enumerate în anexele laOG nr.4/2010, republicată;

2. documentarea datelor spațiale, astfel încât acestea să poată fi accesate pe internet, împreună cu informații despre aspecte precum sursa lor, acoperirea geografică, calitatea și condițiile de utilizare, în conformitate cu specificațiile privind metadatele;

3. punerea în serviciilor online interoperabile care să permită căutarea, vizualizarea și descărcarea datelor spațiale, în conformitate cu specificațiile privind serviciile de rețea

4. organizarea și publicarea pâna în 2020 a datelor spațiale în conformitate cu modelele de date comune pentru o mai mare interoperabilitate și o productivitate îmbunătățită.

Factori de succes

MM, prin realizarea infrastructurii de date spațiale, contribuie la realizarea infrastructurii naționale

pentru informații spațiale și implicit la nivel european. Accesul mai eficient la informații va duce la

servicii de guvernare electronică mai ieftine și de mai bună calitate pentru cetățeni și autorități,

îmbunătățind astfel transparența prin utilizarea datelor privind mediul. Aceasta contribuie la crearea

unei baze de cunoștințe îmbunătățite pentru elaborarea de politici, luarea de decizii și punerea în

aplicare, reducerea costurilor și îmbunătățirea calității evaluărilor (de exemplu, în domeniul evaluărilor

impactului de mediu și al gestionării riscurilor).Totodată, se va realiza și o mai bună cooperare între

autoritățile publice și între diferite sectoare (de exemplu, amenajarea teritoriului, transportul,

agricultura și mediul), reducerea costurilor.

Program 6.3. Infrastructura pentru Informații Spațiale

Rezultat 6.3.1. Infrastructura Ministerului Mediului pentru informații spațiale realizată in conformitate cu normele de aplicare ale Directivei INSPIRE.

Măsura 6.3.1.1. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii și produse pentru realizarea serviciilor și a seturilor de date spațiale, precum și a metadatelor aferente în conformitate cu normele de aplicare ale Directivei INSPIRE.

61

Obiectivul Strategic 7: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din activitățile economice în conformitate cu țintele UE și adaptarea la impactul schimbărilor

climatice, atât cele curente, cât și cele viitoare

Schimbările climatice se manifestă în sine prin procese lente și evenimente extreme, de multe ori localizate, care pot afecta toate aspectele vieții oamenilor. Sprijinirea unei economii aflate în schimbare implică un nivel mai bun de pregătire, a societății. Prevenirea efectelor adverse într-un mod eficient ar putea să fie obținută printr-o comunicare îmbunătățită, printr-o alertă timpurie și prin diseminarea informațiilor. Trebuie să fie dezvoltate metode adecvate de comunicare, în mod continuu, pentru a asigura faptul că se interacţionează cu toți actorii relevanți într-un mod eficient. Un astfel de proces necesită îmbunătățirea capacității tuturor părților interesate de a trata aspectele legate de schimbările climatice și creșterea gradului de conștientizare la toate nivelurile administrative naționale și locale și ale sectorului privat. Un astfel de proces necesită de asemenea identificarea grupurilor vulnerabile și proiectarea mijloacelor de comunicare adecvată pentru gestionarea acestora.

Al cincilea raport al IPCC publicat în anul 2014 a scos în evidență influența factorului uman în modularea regimului climatic, punctând faptul că încălzirea accelerată a climatului este datorată îndeosebi creșterii concentrației gazelor cu efect de seră în atmosferă, generată de activitatea umană. Schimbările climatice recente au un impact pe scară largă asupra sistemelor naturale și umane. Perioada 1986-2005 a fost cu aproximativ 0,61°C mai caldă decât perioada 1850-1900. Încălzirea sistemului climatic este fără echivoc, iar din 1950, multe dintre schimbările observate sunt fără precedent a lungul deceniilor. Emisiile totale de gaze cu efect de seră au continuat să crească în perioada 1970-2010, cu creșteri absolute mai mari între 2000 și 2010, în ciuda unui număr tot mai mare de politici de atenuare a efectelor schimbărilor climatice. În anul 2010 emisiile totale de GES au ajuns la aproximativ 49 Gt de CO2 echivalent. Datorită efectelor secundare asociate schimbărilor climatice, apar o serie de riscuri: riscuri privind sănătatea și mijloacele de trai ale oamenilor, evenimentele meteorologice extreme, insecuritatea alimentară și apă, pierderea ecosistemelor și a biodi-versității. Raportul este prezentat ca o sinteză a celor mai noi date și metodologii în domeniu, fiind elaborat de către 259 autori proveniți din 39 de țări. De menționat este faptul că, față de raportul anterior elaborat în anul 2007, rezoluția modelelor climatice utilizate este mult mai bună, de 50 km, comparativ cu rezoluția grosieră utilizată în raportul din 2007 (110 km). Acest aspect determină o mai bună estimare a evoluției globale a climatului atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și lung. Al Cincilea Raport Global de Evaluare (AR5) publicat de IPCC oferă o actualizare a cunoştinţelor cu privire la aspectele ştiinţifice, tehnice şi socio-economice ale schimbărilor climatice. Raportul este compus din trei rapoarte ale grupului de lucru şi un raport de sinteză (SYR), care au fost adoptate şi aprobate până la sfârşitul lunii octombrie 2014, traducerea şi distribuirea lor fiind finalizate în luna martie 2015. Printre cele mai recente lucrări elaborate de Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC) se numără: Raportul special privind gestionarea riscului de catastrofe şi evenimente extreme în sensul adaptării la schimbările climatice şi Surse de energie regenerabilă şi diminuarea schimbărilor climatice.

Aşa cum rezultă din analizele realizate de Direcția Generală Schimbări Climatice a Comisiei Europene, evenimentele meteorologice extreme vor fi tot mai frecvente, cu intensitate crescută şi, prin urmare, va creşte riscul asociat al producerii unor daune semnificative. Evenimentele meteorologice şi hidrologice extreme, cum ar fi valurile de căldură, seceta şi inundaţiile devin tot mai frecvente sau mai intense.

62

La nivel european, adaptarea la schimbările climatice a fost deja integrată generalizat în legislaţia UE în sectoare precum apele maritime, silvicultură şi transport; şi în importante instrumente de politică, precum apele interioare, biodiversitatea , migraţia şi mobilitatea.

Sub imperiul unor fenomene naturale extreme înregistrate în România în primul deceniu al acestui secol (ex. inundaţii, secetă, temperaturi extreme și altele asemenea), Guvernul României a adoptat în 2008 Ghidul privind Adaptarea la Schimbările Climatice, pentru a spori gradul de conştientizare şi pentru a recomanda măsuri de adaptare la schimbările climatice în diverse sectoare.

Totodată, pentru îndeplinirea obiectivelor în materie de schimbări climatice, actuala Strategie este supusă unui triplu proces de extindere, consolidare ,și operaţionalizare ca urmare a necesității de reconsiderare a provocărilor actuale ale impactului schimbărilor climatice. În contextul extinderii provocărilor pentru mediu, România și-a asumat angajamentul tranziției la o creștere economică verde, bazată pe emisii reduse de carbon, care împreună cu măsurile de reducere a gazelor cu efect de seră și cu cele de adaptare la efectele schimbărilor climatice, au devenit o prioritate națională.

63

Obiectiv Strategic 7: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din activitățile economice în conformitate cu țintele UE și adaptarea la impactul schimbărilor climatice, atât cele curente, cât și cele viitoare

Program 7.1:

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră


Măsura 7.1.1. Consolidarea sistemului național de estimare și prognoză GES privind sectorul folosinței terenurilor și silvicultură

Măsura 7.1.2. Consolidarea capacităţii administrative în domeniul schimbărilor climatice la nivelul ANPM

Măsura 7.1.3. Remunerarea suficientă salarială a personalului din cadrul ANPM, cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu schimbărilor climatice

Măsura 7.1.4. Implementarea studiilor specifice subdomeniului INEGES al domeniului schimbări climatice

Măsura 7.1.5. Avizarea proiectului de Lege pentru stabilirea cadrului legal, instituțional și procedural necesar aplicării Deciziei nr. 406/2009/CE privind partajarea efortului statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, astfel încât să respecte angajamentele Comunității prin limitarea creșterii emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2020

Măsura 7.1.6. Avizarea proiectului de Hotărâre a Guvernului privind înfiinţarea Sistemului Naţional pentru raportarea politicilor şi măsurilor şi pentru raportarea prognozelor emisiilor şi reţinerilor de gaze cu efect de seră

64




Valoare/ani mii Lei

Obiectivul Strategic 7. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din activitățile economice în conformitate cu țintele UE și adaptarea la impactul schimbărilor climatice, atât cele curente, cât și cele viitoare

2018 2019 2020 2021

42.754 10.369 10.218 10.727 11.440

7.1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră 42.754 10.369 10.218 10.727 11.440

Programul 7.1: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Justificare

Politicile și planurile de acțiune naționale pentru reducerea emisiilor de GES reprezintă un element principal în limitarea efectelor schimbărilor climatice asupra mediului, economiei și societății.

Pentru România, o oportunitate majoră de a sprijini o evoluţie cu emisii reduse de dioxid de carbon și mai rezilientă la efectele schimbările climatice pentru economia sa este noua regulă legată de fondurile UE, care încurajează proiectele și investițiile compatibile cu politicile schimbărilor climatice.

Deoarece multe politici și măsuri referitoare la reducerea emisiilor GES implică unele costuri economice mai mari și necesită schimbarea numeroaselor aspecte legate de sistemele existente de producție și consum, există multe dificultăți în adoptarea obiectivelor de reducere reale. În același timp, există și avantaje economice majore pentru adoptarea imediată a acțiunilor necesare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru introducerea elementelor caracteristice unei economii cu un consum redus de carbon. Un aspect important, reducerea emisiilor GES, contribuie la îmbunătățirea calității

• Gradul de îndeplinire a obligațiilor asumate prin pachetul energie –schimbări climatice (%)

Impacturi

• Rezultat 7.1.1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

•Indicator rezultat 1: Nivelul emisiilor GES (ținta : reducerea cu 20% fatade 1990 în 2020) – valoare estimată pentru România in 2021;

•Indicator rezultat 2: Ponderea contributiei surselor ER în consumul final de energie (ținta 24% în 2020) - valoare estimată pentru România in 2021: 24%

•Indicator rezultat 3: Nivelul consumului de energie primară față de valoarea de referință (ținta : scădere cu 19 % în 2020) - valoare estimată pentru România in 2021: 19 %


65

aerului, a sănătății oamenilor, securității energetice și altele asemenea și oferă diferite oportunități legate de piețele energiei.

Accentul principal al strategiei de reducere a GES din următorii 5-10 ani ar trebui să fie pus pe eficiența energetică. Energia regenerabilă ar putea să joace un rol mai important pe termen lung, pe măsură ce costurile măsurilor de implementare scad și pe măsură ce sunt implementate şi acţiunile necesare pentru echilibrarea sistemului electroenergetic. Ar trebui observat că investițiile, odată implementate, vor aduce de asemenea beneficii pe termen mediu și lung, precum:

Crearea de locuri de muncă în economie;

Creșterea încasărilor la buget din taxe;

Scăderea balanței de cont curent prin reducerea importurilor de resurse de energie ca urmare a producerii de energie regenerabilă la un nivel superior; și

Reducerea așteptată a emisiilor GES are costuri dar care contribuie la o economie durabilă.

Obiective

o Indicator rezultat 1: Nivelul emisiilor GES (ținta : reducerea cu 20% fata de 1990 în 2020) – valoare estimată pentru România 16 %

o Indicator rezultat 2: Ponderea contributiei surselor ER în consumul final de energie

o (ținta 24% în 2020) - valoare estimată pentru România 24%

o Indicator rezultat 3: Nivelul consumului de energie primară față de valoarea de referință (ținta : scădere cu 19 % în 2020) - valoare estimată pentru România 19 %

Descriere

Programul include o serie de măsuri care includ:

Imbunătățirea capacității autorităților centrale și locale de mediu în vederea evaluării calității procesului de elaborare și implementare a planurilor de management a ariilor protejate, inclusiv în administrarea situațiilor cauzate de perturbări naturale și antropice.

Consolidarea capacităţii administrative în domeniul schimbărilor climatice la nivelul ANPM, precum si remunerarea suficientă salarială a personalului cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu.

Implementarea studiilor specifice subdomeniului INEGES al domeniului schimbări climatice.

Furnizarea de cunoștințe tehnice si de sprijin economic pentru noile instrumente pentru a stimula industria să reducă emisiile GES.

Cercetari pentru utilizarea proiecțiilor la scară regională și locală ale modelelor climatice globale, în copul furnizării unor evaluări mai localizate a efectelor climatice în diferite regiuni, permițând operatorilor instalațiilor de gestionare a deșeurilor să analizeze vulnerabilitatea activității lor la socurile climatice viitoare.

Realizarea de studii privind instrumentele economice în scopul evaluării gradului în care acestea susțin cu succes principiul “poluatorul plateste”.

Organizarea, la nivelul României, de conferințe/ programe de calificare privind „bunele practici” în strategiile de gestionare a deșeurilor adresate operatorilor sistemelor de gestionare a deșeurilor și funcționarilor din cadrul autorităților locale.

66

Factori de succes

Implicarea instituţiilor la toate nivelurile și a actorilor privați în activițățile de reducere a emisiilor GES, precum şi creşterea gradului de conştientizare în rândul reprezentanţilor acestor instituţii cu privire la efectele schimbărilor climatice şi responsabilitatea acestora în combaterea lor sunt de cea mai mare importanţă pentru succesul programului.

Măsuri

Program 7.1: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Rezultat 7.1.1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Măsura 7.1.1 Consolidarea sistemului național de estimare și prognoză GES privind sectorul folosinței terenurilor și silvicultură

Măsura 7.1.2. Consolidarea capacităţii administrative în domeniul schimbărilor climatice la nivelul ANPM.

Măsura 7.1.3. Remunerarea suficientă salarială a personalului din cadrul ANPM, cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu schimbărilor climatice

Măsura 7.1.4. Implementarea studiilor specifice subdomeniului INEGES al domeniului schimbări climatice


Măsura 7.1.6. Avizarea proiectului de Hotărâre a Guvernului privind înfiinţarea Sistemului Naţional pentru raportarea politicilor şi măsurilor şi pentru raportarea prognozelor emisiilor şi reţinerilor de gaze cu efect de seră

67

Obiectivul Strategic 8: Consolidarea capacității instituționale

Ministerul Mediului este organizat și funcționeză în baza HG nr. 19/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului și pentru modificarea unor acte normative. Rolul principal al Ministerul Mediului este de reglementare şi promovare a politicilor publice în domeniul mediului. Principalele probleme care trebuie rezolvate în vederea întăririi capacităţii instituţionale a MM sunt următoarele:

Dificultăţi în atragerea şi reţinerea personalului de valoare în minister din cauza insuficientei motivări (salariaţii nu se simt apreciaţi și stimulați în mod adecvat în activitatea complexă pe care o desfăşoară, fapt care se leagă în mod strâns de slaba motivare a muncii, respectiv cu cât aprecierea de care se bucură salariaţii este mai scăzută cu atât aceştia se simt mai puţin motivaţi; discrepanţe între salariile acordate în sistemul public, astfel încât de anumite facilităţi beneficiază doar o parte dintre angajaţii din instituţiile publice (tichete de masă, indemnizaţii de dispozitiv, alocaţii pentru hrană, stimulente, bufet de incintă, abonamente transport, etc.);

Salarizarea personalului este inegală la nivelul instituțiilor domeniului (MM și instituții afiliate): diferenţă mare de salarizare pentru acelaşi volum și complexitate a muncii);

Insuficiente programe de pregătire profesională a personalului MM și instituțiilor afiliate.

Domeniul de activitate al MM este foarte complex din punct de vedere al terminologiei de specialitate, de natura tehnică (terminologia diferă chiar de la sector la sector: apa, deşeuri, aer, etc). Volumul mare de activităţi derulate la nivel european şi internaţional presupune elaborarea majorităţii documentelor bilingv, ceea ce implică, uneori, sprijin autorizat prin încheierea de contracte cu firme de specialitate;

Personal insuficient la nivelul unor direcţii din minister; volumul de muncă este mare şi personalul este suprasolicitat (fiecare funcţionar fiind nevoit să rezolve mai multe probleme în acelaşi timp, cu termene foarte scurte);

Schimbările frecvente în cadrul MM și a instituțiilor afiliate (schimbari interne – separarea Ministerului Apelor și Pădurilor, sau externe – revenirea Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării –ARBDD în subordinea MM)

Termenele foarte scurte în care este necesară realizarea şi finalizarea unor documente, precum şi suprapunerea cu alte activităţi, conduce la necesitatea efectuării de ore suplimentare, în special pentru direcţii care centralizează date şi documente din toate direcţiile de specialitate ale MM.

Studiul Academiei Române2 relevă numărul relativ redus de programe bugetare care au primit finanțare prin Legea bugetului de stat (perioada 2004-2015). S-a constatat că la începutul perioadei analizate, la nivelul MM-MAP erau finanțate doar 2 programe bugetare. Treptat numărul acestora a crescut, ajungând la 6 programe în anii 2014 si 2015. Sumele alocate finanțării acestor progame au fost egale, de cele mai multe ori cu bugetul total al ministerului. Gradul de bugetare pe programe a înregistrat valori foarte ridicate, în cei mai mulți ani fiind egal cu 100%.

2 Studiul privind gradul de implementare a PSI și a bugetării pe programe, Academia Română, 2017. Date cumulate pentru MM și MAP.

68

Studiul Acamiei Române indică și faptul că bugetul de stat și-a crescut ponderea în finantarea MM-MAP de la 81,4% în anul 2004 la 98,2% în anul 2015, concomitent cu eliminarea creditelor exteme dintre sursele de finanțare, începând cu anul 2010. Fondurile exteme nerambursabile au finanțat circa 8,57% din bugetul MM-MAP în anii 2008 si 2009, însă au scăzut la doar 0,8% în anul 2015. Veniturile proprii au început să finanțeze o parte din activitatea MM_MAP începând cu anul 2010, însă ponderea lor în totalul bugetului ministerului este modestă, atingând valoarea maximă de 13% în anul 2013.

Gradul de realizare a bugetului definitiv aferent alocărilor de la bugetul de stat pentru MM MAP a fost ridicat la începutul perioadei analizate (2004-2015), cu un maxim de 99,6% în anul 2004, după care a avut tendința de scădere, valoarea sa oscilând, după anul 2009, în jurul pragului de 90% +- 5%. Reducerea nivelului acestui indicator se apreciază nefavorabil, semnificând existența unor rezerve pe linia utilizării eficiente a resurselor alocate.

69

Obiectiv Strategic 8: Consolidarea capacității instituționale

Program 8.1:

Consolidarea capacității administrative de management și implementare a politicilor în domeniul protecției mediului


Măsura 8.1.1.1. Amendarea procedurilor MM pentru a reflecta nevoile privind procesul de formulare de politici și nevoile de implementare a PSI

Măsura 8.1.1.2. Dezvoltarea infrastructurii informatice

Măsura 8.1.1.3. Sistem de evaluare a performanței operațional.

Măsura 8.1.1.4. Elaborarea de programe anuale și multi-anuale pentru toate categoriile de fonduri alocate

Măsura 8.1.1.5. Îmbunătățirea managementului resurselor umane și adaptarea la organizație; selectarea, angajarea și menținerea de personal specializat, conform nevoilor organizației

Măsura 8.1.1.6. Dezvoltarea de programe de instruire a personalului

Măsura 8.1.1.7. Informarea publicului cu privire la programele în domeniul protecției mediului

Măsura 8.1.2.1. Implementarea metodologiei de formulare si analiză de impact a de politicilor publice in domeniul protectiei mediului

Măsura 8.1.2.2. Operaționalizarea Planului Strategic Instituțional și imbunătățirea capacității de evaluare și planificare a politicilor de mediu prin utilizarea aplicației informatice pentru evaluarea progreselor înregistrate prin PSI

Măsura 8.1.2.3. Creșterea transparenței procesului decizional privind elaborarea de politici/inițierea de acte normative

Măsura 8.1.3.1. Dezvoltarea capacității MM de analiză, audit, control și management al riscului

Măsura 8.1.3.2. Atragerea și utilizarea de fonduri externe și extra-bugetare pentru cheltuieli administrative și dezvoltarea capactății instituționale

Măsura 8.1.3.3. Îmbunătățirea serviciilor furnizate de minister prin structurile sale

Măsura 8.1.3.4. Îmbunătățirea serviciilor furnizate de minister prin instituțiile afiliate

Măsura 8.1.4.1. Desemnarea persoanelor implicate și constituirea Grupurilor de Lucru

Măsura 8.1.4.2. Asigurarea participării la instuiri pentru persoanele ce vor fi implicate- cursuri de limbi străine, cunoașterea experienței țărilor ce au exercitat anterior Președinția consiliului EU

Măsura 8.1.4.3. Asigurarea participării și conducerii la Grupurile de Lucru

Măsura 8.1.4.4. Organizarea evenimentelor, reuniunilor interne și externe- aspectele logistice

70


• Încrederea (internă și externă) în instituțiile și acțiunile MM (Unitate: % /Valoare referință: n.a. / Țintă 2018: 60 / Țintă 2021: 60)

• Gradul de realizare a bugetului ministerului (Unitate: % / Valoare referință:0 / Țintă 2018: 0 / Țintă 2021: 0)

• Diferența între bugetul aprobat la 1 ianuarie și bugetul rectificat la 31 decembrie (Unitate: % / Valoare referință: 0 / Țintă 2018: 0 / Țintă 2021: 0)

Impacturi

• Rezultat 8.1.1: Stabilitate funcțională și structurală a MM și a instituțiilorafiliate înbunătățită

• Indicator rezultat: Nr. de schimbări anuale în structura funcțională (Unitate de măsură: nr. / Valoare de referință: max. 2 / Țintă 2018: max. 1 / Țintă 2021: max.1)

• % index angajați din sectorul public, angajați în MM și instituțiile afiliate (Unitate de măsură: % / Valoare de referință: 0.93 / Țintă 2018: 0.93 / Țintă 2021: 0.93)

• % plecări (transferuri, detașări, încetari ale raportului de serviciu) ale angajaților MM din totalul angajaților (Unitate: % / Valoare referință: 0 / Țintă 2018: 0 / Țintă 2021: 0)

• Rezultat 8.1.2: Creșterea capacității de formulare și implementare apoliticilor de mediu

• Indicator rezultat: Nr. de schimbări la nivel de capitole și rectificări negativeale bugetului de stat (Unitate: Nr./an / Valoare referință: 30 / Țintă 2018: 25/ Țintă 2021: 25)

• procent de inițiative legislative aprobate din totalul inițiativelor legislativeale MM/an (Unitate: % / Valoare referință: 0 / Țintă 2018: 0 / Țintă 2020: 0)

• Rezultat 8.1.3: Creșterea eficienței utilizării bugetului administrativ al MM

• Indicator rezultat: Procentul de cheltuieli operaționale din totalul bugetuluianual al MM (Unitate: % / Valoare referință: 20 / Țintă 2018: 17 / Țintă2021: 15)

• Indicator rezultat: Cheltuieli operaționale per angajat al MM (Unitate: Lei / Valoare referință: 113 / Țintă 2018: 135 / Țintă 2021: 139)

•Rezultat 8.1.4: Pregătirea si exercitarea Președintiei României la Consiliul Uniunii Europene în Semestrul 1 al anului 2019 pe domeniul specific de activitate al Ministerului Mediului

•Indicator rezultat:% personal MM care a participat la pregătirea și exercitarea Președintiei României la Consiliul Uniunii Europene

Rezultatele programelor

71




Valoare/ani mii Lei

Obiectivul Strategic 8 Consolidarea capacității instituționale

2018 2019 2020 2021

427.522 104.331 101.378 105.746 116.068

8.1. Consolidarea capacității administrative de management și implementare a politicilor în domeniul protecției mediului

427.522 104.331 101.378 105.746 116.068

Program 8.1: Consolidarea capacității administrative de management și implementare a politicilor în domeniul protecției mediului

Justificare

Programul își propune să contribuie la rezolvarea problemelor mai sus identificate printr-o serie de măsuri care vizează consolidarea capacității instituționale a MM și instituțiilor afiliate.

Obiectiv

Programul 8.1 vizează Consolidarea capacității administrative de management și implementare a politicilor în domeniul protecției mediului a MM și a instituțiilor afiliate.

Descriere

Programul 8.1 este dedicat MM și instituțiilor afiliate și include măsuri care vizează:

Îmbunătățirea stabilității funcționale și structurale a MM și a instituțiilor afiliate

Creșterea capacității de formulare și implementare a politicilor de mediu

Creșterea eficienței utilizării bugetului administrativ al MM

Rezultat 8.1.1 Stabilitate funcțională și structurală a MM și a instituțiilor afiliate îmbunătățită

Indicatori rezultat:

Nr. de schimbări anuale în structura funcțională

% index angajați din sectorul public, angajați în MM și instituțiile afiliate (valoare de referință =

2014)

Rezultat 8.1.2: Creșterea capaciății de formulare și implementare a politicilor de mediu

Indicator rezultat:

Nr. de schimbări la nivel de capitole și rectificări negative ale bugetului de stat

Rezultat 8.1.3: Creșterea eficienței utilizării bugetului administrativ al MM

72


Procentul de cheltuieli operaționale din totalul bugetului anual al MM

Indicator rezultat: Cheltuieli operaționale per angajat al MM

Rezultat 8.1.4: Pregătirea si exercitarea Președintiei României la Consiliul Uniunii Europene în Semestrul

1 al anului 2019 pe domeniul specific de activitate al Ministerului Mediului


% personal MM care a participat la pregătirea și exercitarea Președintiei României la

Consiliul Uniunii Europene Factori de succes

Succesul implementării programului depinde într-o măsură semnificativă de stabilitatea adminitrației în

ansamblu și la nivelul MM și de stadiul îndeplinirii reformelor la nivelul administrației publice centrale.

Implementarea de succes a programului va genera alături de alte beneficii îmbunătățirea procesului de

elaborare și urmărire a politicilor publice din domeniul protecției mediului și utilizarea mai eficace a

fondurilor de la bugetul de stat.

73


Rezultat 8.1.1. Stabilitate funcțională și structurală a MM și a instituțiilor afiliate îmbunătățită

Măsura 8.1.1.1. Amendarea procedurilor MM pentru a reflecta nevoile privind procesul de formulare de politici și nevoile de implementare a PSI.

Măsura 8.1.1.2. Dezvoltarea infrastructurii informatice.

Măsura 8.1.1.3. Sistem de evaluare a performanței operaționale

Măsura 8.1.1.4. Elaborarea de programe anuale și multi-anuale pentru toate categoriile de fonduri alocate.

Măsura 8.1.1.5. Îmbunătățirea managementului resurselor umane și adaptarea la organizație.

Măsura 8.1.1.6. Dezvoltarea si implementarea de programe de instruire a personalului.


Rezultat 8.1.2. Creșterea eficacității de formulare și implementare a politicilor de mediu.

Măsura 8.1.2.1. Implementarea metodologiei de formulare si analiză de impact a de politicilor publice in domeniul protectiei mediului.


Măsura 8.1.2.3. Creșterea transparenței procesului decizional privind elaborarea de politici/inițierea de acte normative ;raportarea în conformitate cu reglementările în vigoare.

Rezultat 8.1.3. Creșterea eficienței utilizării bugetului administrativ al MM.

Măsura 8.1.3.1. Dezvoltarea capacității MM de analiză, audit, control și management al riscului.

Măsura 8.1.3.2. Atragerea și utilizarea de fonduri externe și extra-bugetare pentru cheltuieli administrative și dezvoltarea capactății instituționale.

Măsura 8.1.3.3. Îmbunătățirea serviciilor furnizate de minister prin structurile sale.

Măsura 8.1.3.4. Îmbunătățireaserviciilor furnizate de minister prin instituțiile afiliate.

Rezultat 8.1.4. Pregătirea si exercitarea Președintiei României la Consiliul Uniunii Europene în Semestrul 1 al anului 2019 pe domeniul specific de activitate al Ministerului Mediului

Măsura 8.1.4.1. Desemnarea persoanelor implicate și constituirea Grupurilor de Lucru

Măsura 8.1.4.2. Asigurarea participării la instuiri pentru persoanele ce vor fi implicate-cursuri de limbi străine, cunoașterea experienței țărilor ce au exercitat anterior Președinția consiliului EU

Măsura 8.1.4.3. Asigurarea participării și conducerii la Grupurile de Lucru.

Măsura 8.1.4.4. Organizarea evenimentelor, reuniunilor interne și externe- aspectele logistice.

74

III. Aranjamente privind implementarea, monitorizarea și evaluarea PSI

Pentru a fi relevant, un plan strategic instituțional trebuie să fie corelat cu politicile prioritare și procesele de planificare financiară ale guvernului. Astfel, PSI al MM pentru 2018-2021 trebuie să includă prevederi pentru pregătirea cererii de buget din acest an, care va fi pregătită în 2018 pentru 2018-2021. Se observă că, deși bugetul include proiecții ale cheltuielilor pentru trei ani, oferă detalii legate de activități și cheltuieli doar pentru un an. Totuși, se anticipează că în timp se va acorda o mai mare atenție celui de-al doilea și celui de-al treilea an.

Responsabilitate: Implementarea planului strategic începe după aprobarea bugetului de stat în Parlament. Prin intermediul Unității de Politici Publice și cu ajutorul direcțiilor tehnice, MM va pregăti planurile operaționale anuale pentru implementarea PSI. Această activitate este extrem de importantă, întrucât permite managementului superior să identifice și să rezolve în avans eventualele provocări.

Cadrul de monitorizare și evaluare: Cadrul de monitorizare și evaluare este cuprins în Anexele 1 și 2; acesta prevede indicatori pentru diverse niveluri de planificare).

Colectarea și gestionarea datelor: A fost dezvoltat un sistem IT de planificare strategică și evaluare a performanțelor, urmând formatul structurii propuse a PSI. Aplicația va ilustra funcții cheie ale PSI. Aplicația IT este conectată cu SGG și MFP, iar progresul implementării PSI se poate urmări la toate nivelurile de execuție și management. Progresul față de indicatori poate fi urmărit de toate părțile interesate, inclusiv de către cetățeni, printr-o interfață disponibilă pentru publicul larg.

Raportare: Când se decide ce trebuie monitorizat și cu ce frecvență, este important să nu se supraaglomereze direcțiile operaționale ale MM. În general, calendarul de raportare variază în funcție de indicatorii de performanță. Astfel:

- Indicatorii de intrare și de proces/produs se vor măsura lunar, sau cel puțin trimestrial

- Indicatorii de rezultat imediat se vor măsura trimestrial

- Indicatorii de rezultat se vor măsura bi-anual

- Indicatorii de impact se vor urmări anual

Mai jos se află o diagramă a ciclului de monitorizare pentru PSI al MM.

75

Figura 3. Ciclul de monitorizare pentru Planul Strategic al MM

Este important ca progresele realizate în direcția îndeplinirii rezultatelor planificate, conform indicatorilor de performanță și țintelor stabilite, să fie raportate guvernului, parlamentului, părților interesate și publicului larg. Deși în prezent nu se întocmesc rapoarte de progres anuale, pe viitor va fi foarte important ca aceste rapoarte să fie redactate și făcute publice de MM.

Evaluare: MM nu a dezvoltat o abordare formală asupra evaluărilor ex-post a celorlalte programe și politici. În viitor, această activitate va oferi informații importante pentru a face schimbări în ceea ce privește livrarea programelor și a politicilor. Aceste schimbări nu vor afecta planul strategic în mod semnificativ.

Va fi de dorit să se consolideze evaluarea periodică a întregului portofoliu de programe pe care MM le gestionează și care sunt incluse în PSI.

Actualizarea PSI: Un exercițiu complet de planificare strategică va fi efectuat la fiecare patru ani. În intervalul respectiv, MM va pregăti o actualizare anuală, pentru a vedea dacă sunt necesare schimbări ale planului strategic. Această actualizare va presupune trei activități:

- Compararea rezultatelor anului anterior cu cele planificate; această comparație se va face pe baza țintelor stabilite în planurile strategice și operaționale;

- Efectuarea unei analize a mediului, pentru a vedea dacă trebuie operate schimbări semnificative la nivelul ipotezelor care stau la baza planului curent; și

- Adăugarea unui an în plus la plan.

IAN. APR. IUL. OCT.

ANALIZĂ ANUALĂ A REZULTATELOR:

TOȚI INDICATORII

ANALIZĂ TRIMESTRIALĂ: INDICATORI DE PROCES/

PRODUS ȘI INDICATORI

DE INTRARE


PRODUS ȘI INDICATORI DE

INTRARE



DE INTRARE



DE INTRARE

ANALIZĂ BI-ANUALĂ A REZULTATELOR: INDICATORI DE

REZULTAT IMEDIAT, PRODUS ȘI INTRARE

76

Asigurându-se că planul acoperă cel puțin trei ani după anul în care se face planificarea, planul strategic actualizat poate continua să reprezinte o bază pentru cererile de buget anuale care necesită, de asemenea, o proiecție pe trei ani. Cel mai adesea, viziunea, obiectivele strategice și obiectivele de program rămân neschimbate, cu excepția apariției unui eveniment major, precum o criză economică neprevăzută. Exercițiul de actualizare ar trebui finalizat până la finele lunii mai a fiecărui an, ceea ce ar lăsa timp pentru colectarea și analiza rezultatelor obținute în anul anterior.

An Stabilirea de noi ținte

2017 pentru 2021

2018 pentru 2022

2019 pentru 2023

77

IV. Resurse financiare

Planificarea strategică instituțională reprezintă un demers care, în mod necesar, se fundamentează pe trei piloni de bază: (i) politicile publice, incluzând obiectivele strategice, programele și măsurile prioritare, (ii) bugetarea pe programe și (iii) măsurarea performanței.

Implementarea politicilor publice și atingerea obiectivelor strategice la nivelele de performață dorite sunt condiționate de existența (alocarea bugetară) și disponibilizarea la timp a resursei financiare, cu precădere a celei având ca sursă bugetul de stat.

Este important de menționat că aderarea României la Uniunea Europeană a deschis calea și către resurse financiare suplimentare, a căror accesare și utilizare contribuie la viabilizarea planurilor strategice instituționale. In acest sens, pentru perioada de programare bugetară 2014-20120, României i s-au alocat fonduri europene de peste 32,7 miliarde Euro, prin intermediul programelor din tabelul de mai jos.

Tabelul 9. Alocări financiare din partea UE pentru perioada de programare 2014-2020

Sursa FEDR FC FSE

Politica Agricolă Comună (pilon II)

Fondul European

de Pescuit

Fondul European pentru Ajutorarea

Persoanelor Defavorizate

TOTAL

Alocări – mild. Euro 11,2 8,1 4,7 8,13 0,17 0,41 32,707

Chiar și în condițiile existenței acestui pachet de programe europene, asigurarea finanțării adecvate rămâne o permanentă provocare. Domeniului extrem de complex al mediului i s-au alocat prin Legea bugetară pentru anul 2018, circa 0,23% din totalul cheltuielilor de la bugetul de stat

In tabelul de mai jos sunt prezentate cheltuielile bugetare anuale pentru operaționalizarea Planului Strategic Instituțional pentru perioada 2018-2021, cu sursă de finanțare bugetul de stat.

Tabelul 10. Cheltuieli bugetare anuale pentru Planul Strategic Instituțional 2018-2021

Specificație 2018 2019 2020 2021

Cheltuiala bugetara totală, finanțată de la bugetul de stat – mii lei 412,807 405,806 413,298 452,249

Cu referire la evoluția creditelor bugetare cu finanțare de la bugetul de stat, anul 2019 marchează o scădere de 1,7% față de anul 2018. În anul 2020 se previzionează o creștere de numai 1,8% față de anul 2019, pentru ca in anul 2021 creșterea previzionată să fie semnificativă, de 9,4% față de anul 2020.

Atât pentru domeniile specifice de politici publice, cât și pentru urmărirea priorităților reformelor instituționale, bugetarea pe programe va asigura o mai consecventă, eficace, eficientă alocare a resurselor disponibile.

În graficul de mai jos este prezentată finanțarea celor opt obiective ale Planului Strategic Instituțional în perioada 2018 - 2021.

78

Figura 4. Evoluția finanțării obiectivelor strategice în perioada 2018-2021

Pentru anul 2018, ponderile finanțării obiectivelor strategice în totalul creditelor bugetare aprobate prin Lege, sunt prezentate în graficul următor.

Figura 5. Ponderile finanțării obiectivelor strategice în totalul crediteleor bugetare aprobate prin Lege, în anul 2018

O schiță a bugetului structurat pe (i) obiective strategice, (ii) programe dedicate atingerii fiecărui obiectiv strategic și (iii) măsuri individualizate în cadrul fiecărui program este prezentată în Anexa nr. 1.

0

20,000

40,000

60,000

80,000

100,000

120,000

140,000

Obiectivulstrategic

1

Obiectivulstrategic

2

Obiectivulstrategic

3

Obiectivulstrategic

4

Obiectivulstrategic

5

Obiectivulstrategic

6

Obiectivulstrategic

7

Obiectivulstrategic

8

Evoluția finanțării obiectivelor strategice în perioada 2018 -2021

2018 2019 2020 2021

Obiectivul strategic 1

6% Obiectivul strategic 2

19%


31%


11%


0%


5%


3%


25%

PONDERILE FINANȚĂRII OBIECTIVELOR STRATEGICE IN TOTALUL CREDITELOR BUGETARE DE STAT PENTRU ANUL 2018

79

Anexa 1a: Obiective și programe bugetare pentru perioada 2018-2021

Cod Obiectiv/program/masura TOTAL

(mii lei)

Credite bugetare totale (mii lei) Buget de stat (mii lei)

2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

BUGET TOTAL

1.684.160 412.807 405.806 413.298 452.249 1.464.784 369.309 354.894 365.058 375.523

1.

Protejarea și refacerea biodiversității, promovarea de servicii furnizate de către ecosisteme și utilizarea durabilă a componentelor biodiversității 116.818 26.186 27.775 27.639 35.217 62.494 15.375 15.179 15.704 16.235

1.1. Managementul ariilor protejate și conservarea biodiversității 116.818 26.186 27.775 27.639 35.217 62.494 15.375 15.179 15.704 16.235

2.

Managementul eficient al deșeurilor, siturilor contaminate, substanțelor periculoase și promovarea economiei circulare cu respectarea principiului dezvoltării durabile în vederea protejării sănătății umane și a mediului 307.675 76.375 75.157 77.009 79.134 304.062 75.656 74.319 76.215 77.871

2.1.

Îmbunătățirea procesului de elaborare și coordonare a politicii în domeniul managementului deșeurilor 187.258 46.562 45.927 46.880 47.888 186.017 46.315 45.640 46.607 47.455

2.2.

Protejarea sănătății umane și a mediului prin reglementarea măsurilor și acțiunilor privind gestionarea siturilor contaminate 5.105 1.246 1.221 1.286 1.352 5.105 1.246 1.221 1.286 1.352

2.3.

Protejarea mediului și a sănătății umane prin reglementarea măsurilor privind gestionarea unitară substantelor periculoase 115.312 28.567 28.008 28.843 29.894 112.940 28.095 27.458 28.322 29.065

3. Dezvoltarea sistemului național de meteorologie 492.357 126.539 119.435 120.688 125.693 469.395 122.130 114.065 115.600 117.600

80


(mii lei)


2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

3.1. Programul național de meteorologie 492.357 126.539 119.435 120.688 125.693 469.395 122.130 114.065 115.600 117.600

4.

Îmbunătățirea evaluării și gestionării calității aerului, emisiilor atmosferice, zgomotului ambiant și a radioactivității mediului 184.672 45.887 45.665 46.259 46.860 184.672 45.887 45.665 46.259 46.860

4.1. Calitatea aerului și emisii atmosferice 141.089 35.058 34.889 35.342 35.800 141.089 35.058 34.889 35.342 35.800

4.2. Zgomot ambiant 39.132 9.743 9.711 9.796 9.882 39.132 9.743 9.711 9.796 9.882

4.3. Radioactivitatea mediului 4.452 1.086 1.065 1.122 1.179 4.452 1.086 1.065 1.122 1.179

5.

Prevenirea și controlul poluării industriale și managementul eficient al riscului de accidente industriale 6.677 1.629 1.597 1.682 1.768 6.677 1.629 1.597 1.682 1.768

5.1. Controlul poluării industriale 4.452 1.086 1.065 1.122 1.179 4.452 1.086 1.065 1.122 1.179

5.2. Managementul accidentelor industriale 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

81


(mii lei)


2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

6. Legislație orizontală și realizarea infrastructurii pentru informații spațiale. 105.685 21.490 24.580 23.547 36.068 10.175 2.483 2.434 2.564 2.694

6.1. Răspunderea de mediu 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

6.2. Aplicarea eficientă a legislației EIA/SEA 101.234 20.404 23.515 22.425 34.890 5.723 1.396 1.369 1.442 1.516

6.3. Infrastructura pentru informații spațiale 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

7.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din activitățile economice în conformitate cu țintele UE și adaptarea la impactul schimbărilor climatice, atât cele curente, cât și cele viitoare 42.754 10.369 10.218 10.727 11.440 41.355 10.090 9.894 10.420 10.951

7.1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră 42.754 10.369 10.218 10.727 11.440 41.355 10.090 9.894 10.420 10.951

8. Consolidarea capacității instituționale 427.522 104.331 101.378 105.746 116.068 385.954 96.058 91.739 96.614 101.543

8.1.

Consolidarea capacității administrative de management și implementare a politicilor în domeniul protecției mediului 427.522 104.331 101.378 105.746 116.068 385.954 96.058 91.739 96.614 101.543

82


(mii lei)

Co-finantare de la bugetul de stat pentru proiecte FEN(mii lei)

Co-finantare de la bugetul UE (mii lei)

TOTAL 2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

BUGET TOTAL

1.684.160 32.906 6.525 7.637 7.236 11.509 186.470 36.973 43.275 41.004 65.217

1.

Protejarea și refacerea biodiversității, promovarea de servicii furnizate de către ecosisteme și utilizarea durabilă a componentelor biodiversității 116.818 8.149 1.622 1.889 1.790 2.847 46.175 9.189 10.706 10.144 16.135

1.1. Managementul ariilor protejate și conservarea biodiversității 116.818 8.149 1.622 1.889 1.790 2.847 46.175 9.189 10.706 10.144 16.135

2.

Managementul eficient al deșeurilor, siturilor contaminate, substanțelor periculoase și promovarea economiei circulare cu respectarea principiului dezvoltării durabile în vederea protejării sănătății umane și a mediului 307.675 542 108 126 119 189 3.072 611 712 675 1.073

2.1.

Îmbunătățirea procesului de elaborare și coordonare a politicii în domeniul managementului deșeurilor 187.258 186 37 43 41 65 1.055 210 245 232 369

2.2.

Protejarea sănătății umane și a mediului prin reglementarea măsurilor și acțiunilor privind gestionarea siturilor contaminate 5.105 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.3.

Protejarea mediului și a sănătății umane prin reglementarea măsurilor privind gestionarea unitară substantelor periculoase 115.312 356 71 83 78 124 2.017 401 468 443 705

3. Dezvoltarea sistemului național de meteorologie 492.357 3.444 661 806 763 1.214 19.517 3.748 4.565 4.325 6.879

3.1. Programul național de meteorologie 492.357 3.444 661 806 763 1.214 19.517 3.748 4.565 4.325 6.879

83


(mii lei)



TOTAL 2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

4.

Îmbunătățirea evaluării și gestionării calității aerului, emisiilor atmosferice, zgomotului ambiant și a radioactivității mediului 184.672 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1. Calitatea aerului și emisii atmosferice 141.089 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.2. Zgomot ambiant 39.132 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.3. Radioactivitatea mediului 4.452 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

5.

Prevenirea și controlul poluării industriale și managementul eficient al riscului de accidente industriale 6.677 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

5.1. Controlul poluării industriale 4.452 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

5.2. Managementul accidentelor industriale 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

6. Legislație orizontală și realizarea infrastructurii pentru informații spațiale. 105.685 14.327 2.851 3.322 3.147 5.006 81.184 16.156 18.824 17.836 28.368

84


(mii lei)



TOTAL 2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

6.1. Răspunderea de mediu 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

6.2. Aplicarea eficientă a legislației EIA/SEA 101.234 14.327 2.851 3.322 3.147 5.006 81.184 16.156 18.824 17.836 28.368

6.3. Infrastructura pentru informații spațiale 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

7.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din activitățile economice în conformitate cu țintele UE și adaptarea la impactul schimbărilor climatice, atât cele curente, cât și cele viitoare 42.754 210 42 49 46 73 1.189 237 276 261 415

7.1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră 42.754 210 42 49 46 73 1.189 237 276 261 415

8. Consolidarea capacității instituționale 427.522 6.235 1.241 1.446 1.370 2.179 35.333 7.032 8.193 7.763 12.346

8.1.

Consolidarea capacității administrative de management și implementare a politicilor în domeniul protecției mediului 427.522 6.235 1.241 1.446 1.370 2.179 35.333 7.032 8.193 7.763 12.346

85

Anexa 1b: Programe, măsuri și bugete aferente pentru perioada 2018-2021


(mii lei)


2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

BUGET TOTAL 1.684.160 412.807 405.806 413.298 452.249 1.464.784 369.309 354.894 365.058 375.523

1.

Protejarea și refacerea biodiversității, promovarea de servicii furnizate de către ecosisteme și utilizarea durabilă a componentelor biodiversității 116.818 26.186 27.775 27.639 35.217 62.494 15.375 15.179 15.704 16.235

1.1. Managementul ariilor protejate și conservarea biodiversității 116.818 26.186 27.775 27.639 35.217 62.494 15.375 15.179 15.704 16.235

1.1.1.

Continuarea elaborării şi adoptării planurilor de management (PM ) pentru ariile naturale protejate (inclusiv cele situate în mediul marin) și pentru speciile de interes comunitar neacoperite de proiectele anterioare 34.276 7.011 7.997 7.655 11.612 3.973 981 971 997 1.024

1.1.2.

Realizarea hărţilor de distribuţie a habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor sălbatice de interes conservativ realizate 13.405 2.858 3.158 3.070 4.320 3.973 981 971 997 1.024

1.1.3. Analiza coerenţei reţelei de arii naturale protejate, inclusiv a coridoarelor ecologice 3.560 880 872 893 914 3.560 880 872 893 914

1.1.4. Crearea şi implementarea sistemelor de monitorizare a ariilor naturale protejate 15.232 3.211 3.578 3.464 4.979 3.761 928 918 944 971

1.1.5.

Plata compensaţiilor către utilizatorii de terenuri ce respectă condiţiile restrictive impuse de statutul de sit Natura 2000 1.908 477 477 477 477 1.908 477 477 477 477

1.1.6.

Desemnarea de noi arii naturale protejate de importanţă internaţională (situri Ramsar, rezervaţii ale biosferei, situri ale patrimoniului mondial natural şi cultural) 3.348 827 819 840 861 3.348 827 819 840 861

1.1.7.

Armonizarea măsurilor de management ale ariilor protejate (AP) transfrontaliere cu cele ale ţărilor vecine 3.761 928 918 944 971 3.761 928 918 944 971

86


(mii lei)


2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

1.1.8. Clasificarea tuturor peșterilor şi stabilirea statutului legal, prin lege 3.761 928 918 944 971 3.761 928 918 944 971

1.1.9.

Actualizarea anexelor referitoare la speciile de interes naţional din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările ulterioare 6.878 1.548 1.641 1.629 2.060 3.761 928 918 944 971

1.1.10. Realizarea PNAC-urilor pentru speciile identificate ca fiind prioritare 3.761 928 918 944 971 3.761 928 918 944 971

1.1.11. Implementarea PNAC-urilor pentru 15 din speciile prioritare 3.761 928 918 944 971 3.761 928 918 944 971

1.1.12. Organizarea și funcționarea ANANP 1.696 424 424 424 424 1.696 424 424 424 424

1.1.13.

Îmbunătăţirea cadrului legal pentru respectarea tuturor prevederilor legale referitoare la conservarea biodiversităţii 2.065 504 494 520 547 2.065 504 494 520 547

1.1.14.

Evaluarea şi stabilirea valorii economice a componentelor biodiversităţii şi a serviciilor oferite de ecosisteme 2.065 504 494 520 547 2.065 504 494 520 547

1.1.15.

Elaborarea şi adoptarea metodologiilor care să ia în considerare valoarea biodiversităţii în analizele cost/beneficiu din studiile de fezabilitate şi planurile de afaceri (previzionat - 2016) 2.065 504 494 520 547 2.065 504 494 520 547

1.1.16.

Actualizarea anexelor I și II din Legea nr.5/2000 privind amenajarea teritoriului, secțiunea a III-a 2.065 504 494 520 547 2.065 504 494 520 547

1.1.17.

Stabilirea unui mecanism de raportaresau/şi a unei linii de supraveghere pentru taxonii sau speciile utilizate ca animale de companie cu cel mai mare potențial invaziv, pentru semnalizarea pătrunderii accidentale sau deliberate în sălbăticie 2.065 504 494 520 547 2.065 504 494 520 547

1.1.18.

Dezvoltarea de baze de date accesibile publicului cu informaţii referitoare la riscul asociat specii introduse intenţionat pentru 2.065 504 494 520 547 2.065 504 494 520 547

87


(mii lei)


2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

diferite scopuri (2016?)

1.1.19.

Monitorizarea strictă a speciilor alohtone introduse pentru acvacultura și care se pot raspândi și naturaliza în ecosistemele acvatice 2.065 504 494 520 547 2.065 504 494 520 547

1.1.20.

Implementarea planurilor pentru managementul căilor de pătrundere cu risc maxim 2.065 504 494 520 547 2.065 504 494 520 547

1.1.21.

Evaluarea riscurilor pe care speciile invazive le au asupra celor autohtone în vederea identificării şi prioritizării opţiunilor de management a acestora 1.652 403 395 416 437 1.652 403 395 416 437

1.1.22. . Elaborarea indicatorilor pentru monitorizarea impactului speciilor invazive 1.652 403 395 416 437 1.652 403 395 416 437

1.1.23.

Elaborarea metodelor/metodologiilor de limitare, control şi eradicare a speciilor invazive (2016) 1.652 403 395 416 437 1.652 403 395 416 437

2.

Managementul eficient al deșeurilor, siturilor contaminate, substanțelor periculoase și promovarea economiei circulare cu respectarea principiului dezvoltării durabile în vederea protejării sănătății umane și a mediului 307.675 76.375 75.157 77.009 79.134 304.062 75.656 74.319 76.215 77.871

2.1.

Îmbunătățirea procesului de elaborare și coordonare a politicii în domeniul managementului deșeurilor 187.258 46.562 45.927 46.880 47.888 186.017 46.315 45.640 46.607 47.455

2.1.1.1. Prevenirea generării deșeurilor și pregătirea pentru reutilizare 4.084 996 977 1.029 1.082 4.084 996 977 1.029 1.082

2.1.1.2 Colectarea deseurilor in vederea asigurarii unui grad inalt de reciclare 4.084 996 977 1.029 1.082 4.084 996 977 1.029 1.082

2.1.1.3. Reciclarea si alte actiuni de valorificare a deșeurilor 4.084 996 977 1.029 1.082 4.084 996 977 1.029 1.082

2.1.1.4.

Eliminarea finală în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea umană, cu un program strict de monitorizare a deşeurilor, pentru acele 98.135 24.483 23.916 24.592 25.144 98.135 24.483 23.916 24.592 25.144

88


(mii lei)


2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

deşeuri care nu pot fi valorificate

2.1.2.1. Clarificarea prevederilor legislative cu privire la obligaţiile de raportare 4.084 996 977 1.029 1.082 4.084 996 977 1.029 1.082

2.1.2.2. Asigurarea actualizării aplicaţiilor software 4.084 996 977 1.029 1.082 4.084 996 977 1.029 1.082

2.1.2.3. Asigurarea instruirii personalului în vederea validării corespunzătoare a datelor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.1.3.1.

Achiziția de echipamente de laborator și de teren noi, care să le înlocuiască pe cele uzate fizic și moral din cadrul laboratoarelor ANPM și APM. Justificare: Dezvoltarea capacităţii instituţionale a ANPM și APM în scopul asigurării unei informări prompte și adecvate a factorilor de decizie naționali, cu privire la compoziția deșeurilor, respectiv caracterizarea și încadrarea acestora. Acest fapt va permite autorităților competente luarea deciziilor optime, în timp util, contribuind totodată la asigurarea / garantarea unui mediu curat și a unui mod de viață sănătos pentru populația României. 33.696 8.361 8.401 8.386 8.547 32.454 8.114 8.114 8.114 8.114

2.1.3.2.

Instruirea personalului din cadrul laboratoarelor ANPM și APM pentru operarea echipamentelor și monitorizarea mediului. 32.454 8.114 8.114 8.114 8.114 32.454 8.114 8.114 8.114 8.114

2.1.3.3. Elaborarea de ghiduri și proceduri privind analiza, caracterizarea și încadrarea deșeurilor 2.553 623 611 643 676 2.553 623 611 643 676

2.2.

Protejarea sănătății umane și a mediului prin reglementarea măsurilor și acțiunilor privind gestionarea siturilor contaminate 5.105 1.246 1.221 1.286 1.352 5.105 1.246 1.221 1.286 1.352

2.2.1.1. Dezvoltarea cadrului legislativ pentru gestionarea siturilor contaminate 2.553 623 611 643 676 2.553 623 611 643 676

2.2.1.2.

Realizarea de sesiuni de instruire și campanii de conștientizare pentru punerea în aplicare a metodologiilor privind investigarea, evaluarea și 2.553 623 611 643 676 2.553 623 611 643 676

89


(mii lei)


2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

remedierea poluării solului și subsolului

2.3.

Protejarea mediului și a sănătății umane prin reglementarea măsurilor privind gestionarea unitară substantelor periculoase 115.312 28.567 28.008 28.843 29.894 112.940 28.095 27.458 28.322 29.065

2.3.1.1. Revizuirea / îmbunătățirea cadrului legislativ 2.553 623 611 643 676 2.553 623 611 643 676

2.3.1.2.

Pregatirea expertilor din cadrul structurilor proprii, in coordonare sau subordonare pentru aplicarea practiva a prevederilor legislative in domeniul managementul chimicalelor 2.553 623 611 643 676 2.553 623 611 643 676

2.3.1.3. Promovarea de instrumente pentru luarea deciziei pe baza celor mai bune informatii 2.553 623 611 643 676 2.553 623 611 643 676

2.3.1.4.

Asigurarea reprezentarii ministerului si a Romaniei la Conventiile din domeniul chimicale pentru care exista stabilite sarcini si responsabilitati in ROF 3.574 872 855 900 946 3.574 872 855 900 946

2.3.2.1.

Coordonarea interinstitutionala a aplicarii prevederilor comunitare – grup de lucru interministerial pentru implementare, promovarea unei platforme pentru schimbul de informatii pe domeniu, activitatea de HD 96.603 24.109 23.550 24.206 24.738 96.603 24.109 23.550 24.206 24.738

2.3.2.2.

Coordonarea interinstitutionala a aplicarii prevederilor comunitare – grup de lucru interministerial pentru inspectie si control 2.553 623 611 643 676 2.553 623 611 643 676

2.3.2.3. Preluarea celor mai bune practici din cadrul UE pentru domeniul chimicale 4.925 1.095 1.161 1.164 1.505 2.553 623 611 643 676

3. Dezvoltarea sistemului național de meteorologie 492.357 126.539 119.435 120.688 125.693 469.395 122.130 114.065 115.600 117.600

3.1. Programul național de meteorologie 492.357 126.539 119.435 120.688 125.693 469.395 122.130 114.065 115.600 117.600

3.1.1.1. Elaborarea de prognoze meteorologice 70.409 18.320 17.110 17.340 17.640 70.409 18.320 17.110 17.340 17.640

90


(mii lei)


2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

3.1.1.2. Realizarea de observații si măsurători meteorologice in rețeaua națională 70.409 18.320 17.110 17.340 17.640 70.409 18.320 17.110 17.340 17.640

3.1.1.3. Elaborarea de avertizări de fenomene meteorologice periculoase 93.371 22.729 22.480 22.428 25.733 70.409 18.320 17.110 17.340 17.640

3.1.1.4. Realizarea de prognoze agrometeorologice 70.409 18.320 17.110 17.340 17.640 70.409 18.320 17.110 17.340 17.640

3.1.1.5.

Asigurarea datelor meteorologice/climatologice suport în domeniul cercetarii schimbărilor climatice, conform obiectivelor Strategiei Naționale privind Schimbările Climatice și creșterea economică bazata pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 și a Planului naţional de acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale privind Schimbările Climatice și creșterea economică bazata pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 (HG 739/2016 46.940 12.213 11.407 11.560 11.760 46.940 12.213 11.407 11.560 11.760

3.1.1.6.

Asigurarea schimburilor internaționale de date, in conformitate cu obligațiile asumate in cadrul OMM, EUMETSAT, ECMWF, EUMETNET si GMES 46.940 12.213 11.407 11.560 11.760 46.940 12.213 11.407 11.560 11.760

3.1.1.7. Dezvoltarea de produse si servicii climatice in conformitate cu cadrul GFCS al OMM 46.940 12.213 11.407 11.560 11.760 46.940 12.213 11.407 11.560 11.760

3.1.1.8.

Diseminarea informatiilor meteorologice in vederea fundamentarii deciziilor organizațiilor guvernamentale de la nivel central, regional și local privind managementul situațiilor în caz de producere a dezastrelor naturale (ploi torențiale generatoare de viituri rapide și inundații la scară regională și locală, valuri de frig și de caniculă, viscol, seceta, etc) sau pentru măsuri de prevenire și diminuare a efectelor pe termen scurt, mediu și lung 46.940 12.213 11.407 11.560 11.760 46.940 12.213 11.407 11.560 11.760

4.

Îmbunătățirea evaluării și gestionării calității aerului, emisiilor atmosferice, zgomotului ambiant și a radioactivității mediului 184.672 45.887 45.665 46.259 46.860 184.672 45.887 45.665 46.259 46.860

91


(mii lei)


2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

4.1. Calitatea aerului și emisii atmosferice 141.089 35.058 34.889 35.342 35.800 141.089 35.058 34.889 35.342 35.800

4.1.1.1.

Asigurarea funcționării Rețelei naționale de monitorizare a calității aerului (RNMCA), inclusiv pentru extinderea rețelei prin dotarea cu stații fixe noi. 34.680 8.657 8.646 8.674 8.703 34.680 8.657 8.646 8.674 8.703

4.1.1.2.

Elaborarea și depunerea cererii de finanțare pentru Dezvoltarea Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) prin dotare cu echipamente de monitorizare a poluanților și instalarea lor în amplasamente noi și cu echipamente de monitorizare a unor poluanți noi pentru care până în acest moment nu există determinări 34.680 8.657 8.646 8.674 8.703 34.680 8.657 8.646 8.674 8.703

4.1.2.1.

Elaborarea documentație necesară pentru demararea procedurii de achiziție a serviciilor în scopul elaborării de studii privind modelarea dispersiei poluanților în atmosferă 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

4.1.3.1.

Elaborarea și depunerea cererilor de finanțare pentru crearea unui sistem de prognoză a calității aerului pe baza datelor provenite din RNMCA 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

4.1.4.1.

Elaborarea și depunerea cererii de finanțare pentru dezvoltarea unei baze de date în conformitate cu cerințele Directivei INSPIRE, privind inventarierea poluanților emiși în aer. 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

4.1.5.1.

Derularea Contractului nr. 84/19.12.2017 pentru prestarea de servicii în scopul elaborării de studii privind prognozelor naționale de emisii de poluanți atmosferici 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

4.1.6.1.

Dotarea cu licenta anuale pentru utilizarea softului AQISv3.0, realizat de Institutul pentru Sănătate Publică şi Mediu din Olanda (RIVM). 42.794 10.685 10.674 10.703 10.731 42.794 10.685 10.674 10.703 10.731

4.1.6.2.

Dezvoltarea unui instrument de raportare a datelor de calitatea aerului, planurilor și programelor și atingerea obiectivelor de mediu conform Deciziei 2011/850/EU- IPR care sa 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

92


(mii lei)


2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

automatizeze fluxurile de date de la Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului catre Comisia Europeana

4.1.7.1.

Achiziția de echipamente de laborator și de teren noi, care să le înlocuiască pe cele uzate fizic și moral din cadrul laboratoarelor ANPM și APM. 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

4.1.7.2.

Instruirea personalului din cadrul laboratoarelor ANPM și APM pentru operarea echipamentelor și monitorizarea mediului 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

4.1.7.3.

Elaborarea de proceduri privind monitorizarea factorilor de mediu din aerul înconjurător și emisii în cadrul laboratoarelor ANPM și APM 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

4.1.8.1.

Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea serviciilor de cercetare pentru elaborarea studiului privind reactualizarea Planului National de Implementare a prevederilor Conventiei privind poluantii organici persistenti, adoptata la Stockholm la 22 mai 2001 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

4.1.9.1.

Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea serviciilor de cercetare pentru calcularea bugetului național de azot, determinarea eficienței utilizării azotului și surplusurilor de azot, și stabilirea de măsuri pentru limitarea emisiilor de amoniac 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

4.1.10.1.

Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea studiului privind determinarea încărcărilor şi nivelurilor critice specifice ecosistemelor de la nivel național, conform prevederilor Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi (CLRTAP) 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

93


(mii lei)


2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

4.1.11.1. Transpunerea şi preluarea la termen în legislaţie naţională a legislaţiei UE 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

4.1.11.2.

Crearea cadrului legislativ pentru aplicarea acordurilor internaţionale din domeniul calităţii aerului şi emisiilor atmosferice 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

4.2. Zgomot ambiant 39.132 9.743 9.711 9.796 9.882 39.132 9.743 9.711 9.796 9.882

4.2.1.1.

Elaborarea documentație necesară pentru demararea procedurii de achiziție a serviciilor pentru dotarea cu software de cartare a zgomotului, inclusiv software GIS aferent. 34.680 8.657 8.646 8.674 8.703 34.680 8.657 8.646 8.674 8.703

4.2.1.2.

Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru elaborarea de ghiduri pentru realizarea hărților strategice de zgomot prin utilizare de software de cartare (evaluare) a zgomotului. 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

4.2.1.3.

Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru elaborarea de ghiduri pentru realizare prognoze de reducere a zgomotului în funcție de tipul de măsură propusă pentru reducerea zgomotului și de tipul sursei de zgomot 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

4.3. Radioactivitatea mediului 4.452 1.086 1.065 1.122 1.179 4.452 1.086 1.065 1.122 1.179

4.3.1.1. Pregătirea continuă a RNSRM pentru asigurarea răspunsului prompt în situații de urgență 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

4.3.1.2. Îmbunătățirea continuă a securității cibernetice la nivelul RNSRM5.1.1. 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

5.

Prevenirea și controlul poluării industriale și managementul eficient al riscului de accidente industriale 6.677 1.629 1.597 1.682 1.768 6.677 1.629 1.597 1.682 1.768

5.1. Controlul poluării industriale 4.452 1.086 1.065 1.122 1.179 4.452 1.086 1.065 1.122 1.179

94


(mii lei)


2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

5.1.1.1.

Actualizarea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru realizarea celui de-al doilea studiu privind orientări/ghiduri pentru implementarea unitară a legislației UE din domeniul emisiilor industriale IED 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

5.1.1.2.

Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru organizare evenimente privind diseminarea la nivel național a etichetei UE ecologice pe diferite produse/servicii, respectiv a cerințelor sistemului UE de management de mediu si audit (EMAS). 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

5.2. Managementul accidentelor industriale 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

5.2.1.1.

Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru realizarea de studii pentru elaborarea ghidurilor privind distanţele de securitate adecvate şi efectul domino şi ghid privind aplicarea Directivei Seveso III pentru sectorul deşeuri 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

6. Legislație orizontală și realizarea infrastructurii pentru informații spațiale. 105.685 21.490 24.580 23.547 36.068 10.175 2.483 2.434 2.564 2.694

6.1. Răspunderea de mediu 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

6.1.1.1.

Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru realizarea de studiului necesar identificarii formelor de garanţie financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea în domeniul mediului, inclusiv elaborarea Metodologiei de calcul a garanției financiare și revizuirea garanției, în conformitate cu cerințele prevăzute de Ordonanța de Guvern a 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

95


(mii lei)


2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

Guvernului nr. 68 din 28 iunie 2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea nr. 19/2008

6.2. Aplicarea eficientă a legislației EIA/SEA 101.234 20.404 23.515 22.425 34.890 5.723 1.396 1.369 1.442 1.516

6.2.1.1.

Formarea autorităților competente de mediu şi a celor implicate în punerea în aplicare a Directivelor EIA/SEA la toate nivelurile relevante, pe baza Strategiei și planului elaborate prin asistența JASPERS în anul 2013 și cu sprijinul Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT), în două cicluri (2014-2016 și 2017-2020) - proiectul ”Formarea profesională a personalului autorităților competente pentru protecția mediului privind evaluarea impactului asupra mediului și evaluarea de mediu pentru perioada 2014-2020” 6.894 1.472 1.615 1.586 2.221 2.226 543 532 561 589

6.2.1.2.

Aprobarea ghidurilor EIA elaborate de JASPERS prin ordin de ministru (Cele 7 ghiduri EIA elaborate de Jaspers au fost aprobate prin Ordinul MMAP nr. 1825/21.09.2016 care a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 821/18.10.2016) 1.272 310 304 320 337 1.272 310 304 320 337

6.2.1.3.

Elaborarea de noi ghiduri pentru aplicarea legislației EIA - proiectul ”Elaborarea ghidurilor necesare îmbunătățirii capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului în scopul derulării unitare a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului (EGEIA)”, cod SIPOCA 19 93.067 18.622 21.595 20.518 32.332 2.226 543 532 561 589

6.3. Infrastructura pentru informații spațiale 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

6.3.1.1. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii și 2.226 543 532 561 589 2.226 543 532 561 589

96


(mii lei)


2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

produse pentru realizarea serviciilor și a seturilor de date spațiale, precum și a metadatelor aferente în conformitate cu normele de aplicare ale Directivei INSPIRE.

7.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din activitățile economice în conformitate cu țintele UE și adaptarea la impactul schimbărilor climatice, atât cele curente, cât și cele viitoare 42.754 10.369 10.218 10.727 11.440 41.355 10.090 9.894 10.420 10.951

7.1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră 42.754 10.369 10.218 10.727 11.440 41.355 10.090 9.894 10.420 10.951

7.1.1.

Consolidarea sistemului național de estimare și prognoză GES privind sectorul folosinței terenurilor și silviculta 6.617 1.614 1.583 1.667 1.752 6.617 1.614 1.583 1.667 1.752

7.1.2. Consolidarea capacităţii administrative în domeniul schimbărilor climatice la nivelul ANPM 6.617 1.614 1.583 1.667 1.752 6.617 1.614 1.583 1.667 1.752

7.1.3.

Remunerarea suficientă salarială a personalului din cadrul ANPM, cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu schimbărilor climatice 6.617 1.614 1.583 1.667 1.752 6.617 1.614 1.583 1.667 1.752

7.1.4.

Implementarea studiilor specifice subdomeniului INEGES al domeniului schimbări climatice

8.016 1.893 1.907 1.974 2.241 6.617 1.614 1.583 1.667 1.752

7.1.5.

Avizarea proiectului de Lege pentru stabilirea cadrului legal, instituțional și procedural necesar aplicării Deciziei nr. 406/2009/CE privind partajarea efortului statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, astfel încât să respecte angajamentele Comunității prin limitarea creșterii emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2020 6.617 1.614 1.583 1.667 1.752 6.617 1.614 1.583 1.667 1.752

7.1.6.

Avizarea proiectului de Hotărâre a Guvernului privind înfiinţarea Sistemului Naţional pentru raportarea politicilor şi măsurilor şi pentru raportarea prognozelor emisiilor şi reţinerilor de gaze cu efect de seră. 8.271 2.018 1.979 2.084 2.190 8.271 2.018 1.979 2.084 2.190

97


(mii lei)


2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

8. Consolidarea capacității instituționale 427.522 104.331 101.378 105.746 116.068 385.954 96.058 91.739 96.614 101.543

8.1.

Consolidarea capacității administrative de management și implementare a politicilor în domeniul protecției mediului 427.522 104.331 101.378 105.746 116.068 385.954 96.058 91.739 96.614 101.543

8.1.1.1.

Amendarea procedurilor MM pentru a reflecta nevoile privind procesul de formulare de politici și nevoile de implementare a PSI 50.612 10.935 11.877 11.738 16.063 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077

8.1.1.2. Dezvoltarea infrastructurii informatice 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077

8.1.1.3. Sistem de evaluare a performanței operațional 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077

8.1.1.4. Elaborarea de programe anuale și multi-anuale pentru toate categoriile de fonduri alocate 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077

8.1.1.5

Îmbunătățirea managementului resurselor umane și adaptarea la organizație; selectarea, angajarea și menținerea de personal specializat, conform nevoilor organizației 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077

8.1.1.6 Dezvoltarea si implementarea de programe de instruire a personalului 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077

8.1.1.7. Informarea publicului cu privire la programele în domeniul protecției mediului 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077

8.1.2.1.

Implementarea metodologiei de formulare si analiză de impact a de politicilor publice in domeniul protectiei mediului 19.650 4.773 4.698 4.936 5.244 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077

8.1.2.2.

Operaționalizarea Planului Strategic Instituțional și imbunătățirea capacității de evaluare și planificare a politicilor de mediu prin utilizarea aplicației informatice pentru evaluarea progreselor înregistrate prin PSI 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077

8.1.2.3.

Creșterea transparenței procesului decizional privind elaborarea de politici/inițierea de acte normative;raportarea în conformitate cu reglementările în vigoare privind transparența 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077

98


(mii lei)


2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

8.1.3.1. Dezvoltarea capacității MM de analiză, audit, control și management al riscului 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077

8.1.3.2.

Atragerea și utilizarea de fonduri externe și extra-bugetare pentru cheltuieli administrative și dezvoltarea capactății instituționale 24.529 5.744 5.829 6.007 6.949 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077

8.1.3.3. Îmbunătățirea a serviciilor furnizate de minister prin structurile sale 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077

8.1.3.4. Îmbunătățirea a serviciilor furnizate de minister prin instituțiile afiliate 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077 19.173 4.678 4.587 4.831 5.077

8.1.4.1. Desemnarea persoanelor implicate și constituirea Grupurilor de Lucru 19.773 5.278 4.587 4.831 5.077 19.773 5.278 4.587 4.831 5.077

8.1.4.2

Asigurarea participării la instuiri pentru persoanele ce vor fi implicate- cursuri de limbi străine, cunoașterea experienței țărilor ce au exercitat anterior Președinția consiliului EU. 19.873 5.378 4.587 4.831 5.077 19.873 5.378 4.587 4.831 5.077

8.1.4.3. Asigurarea participării și conducerii la Grupurile de Lucru. 19.773 5.278 4.587 4.831 5.077 19.773 5.278 4.587 4.831 5.077

8.1.4.4. Organizarea evenimentelor, reuniunilor interne și externe- aspectele logistice. 62.414 15.489 14.757 15.436 16.733 58.118 14.634 13.761 14.492 15.231

99


(mii lei)



TOTAL 2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

BUGET TOTAL 1.684.160 32.906 6.525 7.637 7.236 11.509 186.470 36.973 43.275 41.004 65.217

1.

Protejarea și refacerea biodiversității, promovarea de servicii furnizate de către ecosisteme și utilizarea durabilă a componentelor biodiversității 116.818 8.149 1.622 1.889 1.790 2.847 46.175 9.189 10.706 10.144 16.135

1.1. Managementul ariilor protejate și conservarea biodiversității 116.818 8.149 1.622 1.889 1.790 2.847 46.175 9.189 10.706 10.144 16.135

1.1.1.

Continuarea elaborării şi adoptării planurilor de management (PM ) pentru ariile naturale protejate (inclusiv cele situate în mediul marin) și pentru speciile de interes comunitar neacoperite de proiectele anterioare 34.276 4.545 905 1.054 999 1.588 25.757 5.126 5.972 5.659 9.000

1.1.2.

Realizarea hărţilor de distribuţie a habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor sălbatice de interes conservativ realizate 13.405 1.415 282 328 311 494 8.018 1.596 1.859 1.761 2.802

1.1.3. Analiza coerenţei reţelei de arii naturale protejate, inclusiv a coridoarelor ecologice 3.560 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.4. Crearea şi implementarea sistemelor de monitorizare a ariilor naturale protejate 15.232 1.721 342 399 378 601 9.750 1.940 2.261 2.142 3.407

1.1.5.

Plata compensaţiilor către utilizatorii de terenuri ce respectă condiţiile restrictive impuse de statutul de sit Natura 2000 1.908 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.6.

Desemnarea de noi arii naturale protejate de importanţă internaţională (situri Ramsar, rezervaţii ale biosferei, situri ale patrimoniului mondial natural şi cultural) 3.348 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.7. Armonizarea măsurilor de management ale ariilor protejate (AP) transfrontaliere cu cele ale ţărilor vecine 3.761 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.8. Clasificarea tuturor peșterilor şi stabilirea statutului legal, prin lege 3.761 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.9.

Actualizarea anexelor referitoare la speciile de interes naţional din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările ulterioare 6.878 468 93 108 103 163 2.650 527 614 582 926

100


(mii lei)



TOTAL 2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

1.1.10. Realizarea PNAC-urilor pentru speciile identificate ca fiind prioritare 3.761 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.11. Implementarea PNAC-urilor pentru 15 din speciile prioritare 3.761 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.12. Organizarea și funcționarea ANANP 1.696 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.13.

Îmbunătăţirea cadrului legal pentru respectarea tuturor prevederilor legale referitoare la conservarea biodiversităţii 2.065 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.14.

Evaluarea şi stabilirea valorii economice a componentelor biodiversităţii şi a serviciilor oferite de ecosisteme 2.065 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.15.

Elaborarea şi adoptarea metodologiilor care să ia în considerare valoarea biodiversităţii în analizele cost/beneficiu din studiile de fezabilitate şi planurile de afaceri (previzionat - 2016) 2.065 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.16. Actualizarea anexelor I și II din Legea nr.5/2000 privind amenajarea teritoriului, secțiunea a III-a 2.065 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.17.

Stabilirea unui mecanism de raportaresau/şi a unei linii de supraveghere pentru taxonii sau speciile utilizate ca animale de companie cu cel mai mare potențial invaziv, pentru semnalizarea pătrunderii accidentale sau deliberate în sălbăticie 2.065 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.18.

Dezvoltarea de baze de date accesibile publicului cu informaţii referitoare la riscul asociat specii introduse intenţionat pentru diferite scopuri (2016?) 2.065 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.19.

Monitorizarea strictă a speciilor alohtone introduse pentru acvacultura și care se pot raspândi și naturaliza în ecosistemele acvatice 2.065 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.20. Implementarea planurilor pentru managementul căilor de pătrundere cu risc maxim 2.065 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.21.

Evaluarea riscurilor pe care speciile invazive le au asupra celor autohtone în vederea identificării şi prioritizării opţiunilor de management a acestora 1.652 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

101


(mii lei)



TOTAL 2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

1.1.22. . Elaborarea indicatorilor pentru monitorizarea impactului speciilor invazive 1.652 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

1.1.23. Elaborarea metodelor/metodologiilor de limitare, control şi eradicare a speciilor invazive (2016) 1.652 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.

Managementul eficient al deșeurilor, siturilor contaminate, substanțelor periculoase și promovarea economiei circulare cu respectarea principiului dezvoltării durabile în vederea protejării sănătății umane și a mediului 307.675 542 108 126 119 189 3.072 611 712 675 1.073

2.1. Îmbunătățirea procesului de elaborare și coordonare a politicii în domeniul managementului deșeurilor 187.258 186 37 43 41 65 1.055 210 245 232 369

2.1.1.1. Prevenirea generării deșeurilor și pregătirea pentru reutilizare 4.084 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.1.1.2 Colectarea deseurilor in vederea asigurarii unui grad inalt de reciclare 4.084 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.1.1.3. Reciclarea si alte actiuni de valorificare a deșeurilor 4.084 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.1.1.4.

Eliminarea finală în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea umană, cu un program strict de monitorizare a deşeurilor, pentru acele deşeuri care nu pot fi valorificate 98.135 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.1.2.1. Clarificarea prevederilor legislative cu privire la obligaţiile de raportare 4.084 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.1.2.2. Asigurarea actualizării aplicaţiilor software 4.084 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.1.2.3. Asigurarea instruirii personalului în vederea validării corespunzătoare a datelor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.1.3.1.

Achiziția de echipamente de laborator și de teren noi, care să le înlocuiască pe cele uzate fizic și moral din cadrul laboratoarelor ANPM și APM. Justificare: Dezvoltarea capacităţii instituţionale a ANPM și APM în scopul asigurării unei informări prompte și adecvate a factorilor de decizie naționali, cu privire la compoziția deșeurilor, respectiv caracterizarea 33.696 186 37 43 41 65 1.055 210 245 232 369

102


(mii lei)



TOTAL 2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

și încadrarea acestora. Acest fapt va permite autorităților competente luarea deciziilor optime, în timp util, contribuind totodată la asigurarea / garantarea unui mediu curat și a unui mod de viață sănătos pentru populația României.

2.1.3.2.

Instruirea personalului din cadrul laboratoarelor ANPM și APM pentru operarea echipamentelor și monitorizarea mediului. 32.454 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.1.3.3. Elaborarea de ghiduri și proceduri privind analiza, caracterizarea și încadrarea deșeurilor 2.553 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.2.

Protejarea sănătății umane și a mediului prin reglementarea măsurilor și acțiunilor privind gestionarea siturilor contaminate 5.105 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.2.1.1. Dezvoltarea cadrului legislativ pentru gestionarea siturilor contaminate 2.553 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.2.1.2.

Realizarea de sesiuni de instruire și campanii de conștientizare pentru punerea în aplicare a metodologiilor privind investigarea, evaluarea și remedierea poluării solului și subsolului 2.553 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.3.

Protejarea mediului și a sănătății umane prin reglementarea măsurilor privind gestionarea unitară substantelor periculoase 115.312 356 71 83 78 124 2.017 401 468 443 705

2.3.1.1. Revizuirea / îmbunătățirea cadrului legislativ 2.553 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.3.1.2.

Pregatirea expertilor din cadrul structurilor proprii, in coordonare sau subordonare pentru aplicarea practiva a prevederilor legislative in domeniul managementul chimicalelor 2.553 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.3.1.3. Promovarea de instrumente pentru luarea deciziei pe baza celor mai bune informatii 2.553 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.3.1.4.

Asigurarea reprezentarii ministerului si a Romaniei la Conventiile din domeniul chimicale pentru care exista stabilite sarcini si responsabilitati in ROF 3.574 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.3.2.1. Coordonarea interinstitutionala a aplicarii prevederilor comunitare – grup de lucru interministerial pentru 96.603 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

103


(mii lei)



TOTAL 2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

implementare, promovarea unei platforme pentru schimbul de informatii pe domeniu, activitatea de HD

2.3.2.2.

Coordonarea interinstitutionala a aplicarii prevederilor comunitare – grup de lucru interministerial pentru inspectie si control 2.553 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

2.3.2.3. Preluarea celor mai bune practici din cadrul UE pentru domeniul chimicale 4.925 356 71 83 78 124 2.017 401 468 443 705

3. Dezvoltarea sistemului național de meteorologie 492.357 3.444 661 806 763 1.214 19.517 3.748 4.565 4.325 6.879

3.1. Programul național de meteorologie 492.357 3.444 661 806 763 1.214 19.517 3.748 4.565 4.325 6.879

3.1.1.1. Elaborarea de prognoze meteorologice 70.409 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3.1.1.2. Realizarea de observații si măsurători meteorologice in rețeaua națională 70.409 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3.1.1.3. Elaborarea de avertizări de fenomene meteorologice periculoase 93.371 3.444 661 806 763 1.214 19.517 3.748 4.565 4.325 6.879

3.1.1.4. Realizarea de prognoze agrometeorologice 70.409 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3.1.1.5.

Asigurarea datelor meteorologice/climatologice suport în domeniul cercetarii schimbărilor climatice, conform obiectivelor Strategiei Naționale privind Schimbările Climatice și creșterea economică bazata pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 și a Planului naţional de acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale privind Schimbările Climatice și creșterea economică bazata pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 (HG 739/2016 46.940 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3.1.1.6.

Asigurarea schimburilor internaționale de date, in conformitate cu obligațiile asumate in cadrul OMM, EUMETSAT, ECMWF, EUMETNET si GMES 46.940 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

3.1.1.7. Dezvoltarea de produse si servicii climatice in conformitate cu cadrul GFCS al OMM 46.940 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

104


(mii lei)



TOTAL 2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

3.1.1.8.

Diseminarea informatiilor meteorologice in vederea fundamentarii deciziilor organizațiilor guvernamentale de la nivel central, regional și local privind managementul situațiilor în caz de producere a dezastrelor naturale (ploi torențiale generatoare de viituri rapide și inundații la scară regională și locală, valuri de frig și de caniculă, viscol, seceta, etc) sau pentru măsuri de prevenire și diminuare a efectelor pe termen scurt, mediu și lung 46.940 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.

Îmbunătățirea evaluării și gestionării calității aerului, emisiilor atmosferice, zgomotului ambiant și a radioactivității mediului 184.672 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1. Calitatea aerului și emisii atmosferice 141.089 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.1.1.

Asigurarea funcționării Rețelei naționale de monitorizare a calității aerului (RNMCA), inclusiv pentru extinderea rețelei prin dotarea cu stații fixe noi. 34.680 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.1.2.

Elaborarea și depunerea cererii de finanțare pentru Dezvoltarea Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) prin dotare cu echipamente de monitorizare a poluanților și instalarea lor în amplasamente noi și cu echipamente de monitorizare a unor poluanți noi pentru care până în acest moment nu există determinări 34.680 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.2.1.

Elaborarea documentație necesară pentru demararea procedurii de achiziție a serviciilor în scopul elaborării de studii privind modelarea dispersiei poluanților în atmosferă 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.3.1.

Elaborarea și depunerea cererilor de finanțare pentru crearea unui sistem de prognoză a calității aerului pe baza datelor provenite din RNMCA 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.4.1.

Elaborarea și depunerea cererii de finanțare pentru dezvoltarea unei baze de date în conformitate cu cerințele Directivei INSPIRE, privind inventarierea poluanților emiși în aer. 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

105


(mii lei)



TOTAL 2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

4.1.5.1.

Derularea Contractului nr. 84/19.12.2017 pentru prestarea de servicii în scopul elaborării de studii privind prognozelor naționale de emisii de poluanți atmosferici 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.6.1.

Dotarea cu licenta anuale pentru utilizarea softului AQISv3.0, realizat de Institutul pentru Sănătate Publică şi Mediu din Olanda (RIVM). 42.794 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.6.2.

Dezvoltarea unui instrument de raportare a datelor de calitatea aerului, planurilor și programelor și atingerea obiectivelor de mediu conform Deciziei 2011/850/EU- IPR care sa automatizeze fluxurile de date de la Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului catre Comisia Europeana 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.7.1.

Achiziția de echipamente de laborator și de teren noi, care să le înlocuiască pe cele uzate fizic și moral din cadrul laboratoarelor ANPM și APM. 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.7.2.

Instruirea personalului din cadrul laboratoarelor ANPM și APM pentru operarea echipamentelor și monitorizarea mediului 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.7.3.

Elaborarea de proceduri privind monitorizarea factorilor de mediu din aerul înconjurător și emisii în cadrul laboratoarelor ANPM și APM 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.8.1.

Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea serviciilor de cercetare pentru elaborarea studiului privind reactualizarea Planului National de Implementare a prevederilor Conventiei privind poluantii organici persistenti, adoptata la Stockholm la 22 mai 2001 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.9.1.

Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea serviciilor de cercetare pentru calcularea bugetului național de azot, determinarea eficienței utilizării azotului și surplusurilor de azot, și stabilirea de măsuri pentru limitarea emisiilor de amoniac 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.10.1.

Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea studiului privind determinarea încărcărilor şi nivelurilor critice specifice ecosistemelor de la nivel național, conform 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

106


(mii lei)



TOTAL 2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

prevederilor Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi (CLRTAP)

4.1.11.1. Transpunerea şi preluarea la termen în legislaţie naţională a legislaţiei UE 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.1.11.2.

Crearea cadrului legislativ pentru aplicarea acordurilor internaţionale din domeniul calităţii aerului şi emisiilor atmosferice 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.2. Zgomot ambiant 39.132 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.2.1.1.

Elaborarea documentație necesară pentru demararea procedurii de achiziție a serviciilor pentru dotarea cu software de cartare a zgomotului, inclusiv software GIS aferent. 34.680 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.2.1.2.

Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru elaborarea de ghiduri pentru realizarea hărților strategice de zgomot prin utilizare de software de cartare (evaluare) a zgomotului. 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.2.1.3.

Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru elaborarea de ghiduri pentru realizare prognoze de reducere a zgomotului în funcție de tipul de măsură propusă pentru reducerea zgomotului și de tipul sursei de zgomot 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.3. Radioactivitatea mediului 4.452 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.3.1.1. Pregătirea continuă a RNSRM pentru asigurarea răspunsului prompt în situații de urgență 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.3.1.2. Îmbunătățirea continuă a securității cibernetice la nivelul RNSRM5.1.1. 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

5.

Prevenirea și controlul poluării industriale și managementul eficient al riscului de accidente industriale 6.677 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

107


(mii lei)



TOTAL 2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

5.1. Controlul poluării industriale 4.452 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

5.1.1.1.

Actualizarea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru realizarea celui de-al doilea studiu privind orientări/ghiduri pentru implementarea unitară a legislației UE din domeniul emisiilor industriale IED 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

5.1.1.2.

Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru organizare evenimente privind diseminarea la nivel național a etichetei UE ecologice pe diferite produse/servicii, respectiv a cerințelor sistemului UE de management de mediu si audit (EMAS). 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

5.2. Managementul accidentelor industriale 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

5.2.1.1.

Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru realizarea de studii pentru elaborarea ghidurilor privind distanţele de securitate adecvate şi efectul domino şi ghid privind aplicarea Directivei Seveso III pentru sectorul deşeuri 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

6. Legislație orizontală și realizarea infrastructurii pentru informații spațiale. 105.685 14.327 2.851 3.322 3.147 5.006 81.184 16.156 18.824 17.836 28.368

6.1. Răspunderea de mediu 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

6.1.1.1.

Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru realizarea de studiului necesar identificarii formelor de garanţie financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea în domeniul mediului, inclusiv elaborarea Metodologiei de calcul a garanției financiare și revizuirea garanției, în conformitate cu cerințele prevăzute de Ordonanța de Guvern a Guvernului nr. 68 din 28 iunie 2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

108


(mii lei)



TOTAL 2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

Legea nr. 19/2008

6.2. Aplicarea eficientă a legislației EIA/SEA 101.234 14.327 2.851 3.322 3.147 5.006 81.184 16.156 18.824 17.836 28.368

6.2.1.1.

Formarea autorităților competente de mediu şi a celor implicate în punerea în aplicare a Directivelor EIA/SEA la toate nivelurile relevante, pe baza Strategiei și planului elaborate prin asistența JASPERS în anul 2013 și cu sprijinul Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT), în două cicluri (2014-2016 și 2017-2020) - proiectul ”Formarea profesională a personalului autorităților competente pentru protecția mediului privind evaluarea impactului asupra mediului și evaluarea de mediu pentru perioada 2014-2020” 6.894 700 139 162 154 245 3.968 790 920 872 1.387

6.2.1.2.

Aprobarea ghidurilor EIA elaborate de JASPERS prin ordin de ministru (Cele 7 ghiduri EIA elaborate de Jaspers au fost aprobate prin Ordinul MMAP nr. 1825/21.09.2016 care a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 821/18.10.2016) 1.272 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

6.2.1.3.

Elaborarea de noi ghiduri pentru aplicarea legislației EIA - proiectul ”Elaborarea ghidurilor necesare îmbunătățirii capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului în scopul derulării unitare a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului (EGEIA)”, cod SIPOCA 19 93.067 13.626 2.712 3.159 2.994 4.761 77.215 15.367 17.904 16.964 26.981

6.3. Infrastructura pentru informații spațiale 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

6.3.1.1.

Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii și produse pentru realizarea serviciilor și a seturilor de date spațiale, precum și a metadatelor aferente în conformitate cu normele de aplicare ale Directivei INSPIRE. 2.226 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

7.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din activitățile economice în conformitate cu țintele UE și adaptarea la impactul schimbărilor climatice, atât cele curente, cât și cele viitoare 42.754 210 42 49 46 73 1.189 237 276 261 415

109


(mii lei)



TOTAL 2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

7.1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră 42.754 210 42 49 46 73 1.189 237 276 261 415

7.1.1.

Consolidarea sistemului național de estimare și prognoză GES privind sectorul folosinței terenurilor și silviculta 6.617 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

7.1.2. Consolidarea capacităţii administrative în domeniul schimbărilor climatice la nivelul ANPM 6.617 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

7.1.3.

Remunerarea suficientă salarială a personalului din cadrul ANPM, cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu schimbărilor climatice 6.617 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

7.1.4.

Implementarea studiilor specifice subdomeniului INEGES al domeniului schimbări climatice

8.016 210 42 49 46 73 1.189 237 276 261 415

7.1.5.

Avizarea proiectului de Lege pentru stabilirea cadrului legal, instituțional și procedural necesar aplicării Deciziei nr. 406/2009/CE privind partajarea efortului statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, astfel încât să respecte angajamentele Comunității prin limitarea creșterii emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2020 6.617 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

7.1.6.

Avizarea proiectului de Hotărâre a Guvernului privind înfiinţarea Sistemului Naţional pentru raportarea politicilor şi măsurilor şi pentru raportarea prognozelor emisiilor şi reţinerilor de gaze cu efect de seră. 8.271 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8. Consolidarea capacității instituționale 427.522 6.235 1.241 1.446 1.370 2.179 35.333 7.032 8.193 7.763 12.346

8.1.

Consolidarea capacității administrative de management și implementare a politicilor în domeniul protecției mediului 427.522 6.235 1.241 1.446 1.370 2.179 35.333 7.032 8.193 7.763 12.346

8.1.1.1.

Amendarea procedurilor MM pentru a reflecta nevoile privind procesul de formulare de politici și nevoile de implementare a PSI 50.612 4.716 939 1.093 1.036 1.648 26.723 5.318 6.196 5.871 9.338

8.1.1.2. Dezvoltarea infrastructurii informatice 19.173 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

110


(mii lei)



TOTAL 2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

8.1.1.3. Sistem de evaluare a performanței operațional 19.173 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8.1.1.4. Elaborarea de programe anuale și multi-anuale pentru toate categoriile de fonduri alocate 19.173 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8.1.1.5

Îmbunătățirea managementului resurselor umane și adaptarea la organizație; selectarea, angajarea și menținerea de personal specializat, conform nevoilor organizației 19.173 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8.1.1.6 Dezvoltarea si implementarea de programe de instruire a personalului 19.173 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8.1.1.7. Informarea publicului cu privire la programele în domeniul protecției mediului 19.173 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8.1.2.1.

Implementarea metodologiei de formulare si analiză de impact a de politicilor publice in domeniul protectiei mediului 19.650 72 14 17 16 25 406 81 94 89 142

8.1.2.2.

Operaționalizarea Planului Strategic Instituțional și imbunătățirea capacității de evaluare și planificare a politicilor de mediu prin utilizarea aplicației informatice pentru evaluarea progreselor înregistrate prin PSI 19.173 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8.1.2.3.

Creșterea transparenței procesului decizional privind elaborarea de politici/inițierea de acte normative;raportarea în conformitate cu reglementările în vigoare privind transparența 19.173 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8.1.3.1. Dezvoltarea capacității MM de analiză, audit, control și management al riscului 19.173 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8.1.3.2.

Atragerea și utilizarea de fonduri externe și extra-bugetare pentru cheltuieli administrative și dezvoltarea capactății instituționale 24.529 803 160 186 177 281 4.553 906 1.056 1.000 1.591

8.1.3.3. Îmbunătățirea a serviciilor furnizate de minister prin structurile sale 19.173 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8.1.3.4. Îmbunătățirea a serviciilor furnizate de minister prin instituțiile afiliate 19.173 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8.1.4.1. Desemnarea persoanelor implicate și constituirea Grupurilor de Lucru 19.773 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

111


(mii lei)



TOTAL 2018 2019 2020 2021 TOTAL 2018 2019 2020 2021

8.1.4.2

Asigurarea participării la instuiri pentru persoanele ce vor fi implicate- cursuri de limbi străine, cunoașterea experienței țărilor ce au exercitat anterior Președinția consiliului EU. 19.873 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8.1.4.3. Asigurarea participării și conducerii la Grupurile de Lucru. 19.773 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8.1.4.4. Organizarea evenimentelor, reuniunilor interne și externe- aspectele logistice. 62.414 644 128 149 142 225 3.652 727 847 802 1.276

112

Anexa 2: Planul Strategic Instituțional (tabel rezumativ)

Descrierea obiectivelor și indicatorilor Unitate Valoare de referință

Țintă 2018 Țintă 2021

Obiectiv Strategic Nr. 1: Protejarea și refacerea biodiversității, promovarea de servicii furnizate de către ecosisteme și utilizarea durabilă a componentelor biodiversității

Indicator de Impact: suprafața ecosistemelor degradate refăcute ha 0 0 1000

Programul 1.1: Managementul ariilor protejate și conservarea biodiversității

Protejarea și refacerea biodiversității, promovarea de servicii furnizate de către ecosisteme și utilizarea durabilă a componentelor biodiversității

Indicator de Rezultat: stare de conservare menținută favorabilă pentru specii/habitate monitorizate Indicator de Rezultat: planuri de management/set de măsuri de conservare/Planuri de acțiune aprobate

%

Nr.

43

250

- -

50

în discuție

Obiectiv Strategic Nr. 2: Managementul eficient al deșeurilor, siturilor contaminate, substanțelor periculoase și promovarea economiei circulare cu respectarea principiului dezvoltării durabile în vederea protejării sănătății umane și a mediului

Indicator de Impact: Deșeuri – Procentul de conformare cu angajamentele asumate la nivel național

• până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa totală a cantităţilor de deşeuri, cum ar fi hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere şi, după caz, provenind din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din deşeurile menajere;

• până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de umplere rambleiere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantităţilor de

% 13.8% 13.8% 50%

113



deşeuri nepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi demolări; • 60% valorificare anuală a deşeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe

piaţa naţională; • din 01 ianuarie 2016 un obiectiv de colectare de 40%, din 01 ianuarie 2017 de

45% şi din 01 ianuarie 2021 de 65% deşeuri electrice şi electronice din total echipamente electrice şi electronice introduse pe piaţa naţională;

• reducerea cantității depozitate de biodeșeuri cu 35 % față de valoarea de referință (4,80 mil. tone în 1995, țintă 2020: 35 %)

• conformarea depozitelor de deseuri conform Trataulul de Aderare (valori de referință, 20 municipale, 39 industriale, țintă 100 % în 2020)

Indicator de Impact: Situri contaminate – eliminarea suprafețelor contaminate până în 2050 %/ha 0

va fi stabilita in exercitiul

urmator in functie de

numarul de proiecte depuse in cadrul POIM

2014-2020

va fi stabilita in exercitiul urmator

in functie de numarul de

proiecte depuse in cadrul POIM

2014-2020

Indicator de Impact: Substanțe periculoase – reducerea efectelor negative asupra mediului si sanatatii umane prin managementul in conditii de siguranta a activitatilor de producere, comercializare si utilizare a substantelor periculoase

Modificarea anexelor XIV si XVII la REACH,

modificarea anexei VI la CLP -Nr restrictii si

identificari SVHC

Anexele asa cum sunt la

acest moment

Conform program stabilit

de UE

Conform program stabilit de UE

Program nr. 2.1: Îmbunătățirea procesului de elaborare și coordonare a politicii în domeniul managementului deșeurilor

Rezultat 2.1.2. Întărirea capacităţii de monitorizare a modului de îndeplinire a obligaţiilor stabilite prin legislaţia specifică europeană şi naţională (inclusiv Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor)

Indicator de Rezultat: îmbunătăţirea sistemelor de raportare a datelor şi informaţiilor % 0 0 0

Indicator de Rezultat: creşterea numărului de raportori şi a calităţii datelor nr. - 0 0

114



Rezultat 2.1.3. Dezvoltarea și optimizarea laboratoarelor din cadrul ANPM și Agențiilor pentru Protecția Mediului (APM) teritoriale, în scopul efectuării de determinări specifice, respectiv caracterizarea și încadrarea deșeurilor.

Indicator de Rezultat: Gradul de adecvare a echipamentelor de laborator și de teren pentru activități de analiză a deșeurilor în cadrul laboratoarelor ANPM și APM

% echipamente sub 10 ani din totalul echipamentelor

30 30 50

Indicator de Rezultat: Gradul de instruire a personalului din cadrul laboratoarelor ANPM și APM pentru operarea echipamentelor, monitorizarea mediului, respectiv caracterizarea și încadrarea deșeurilor

% personal instruit din total

personalului 65 65 90

Indicator de Rezultat: Gradul de documentare prin ghiduri și proceduri a activității de analiză, respectiv caracterizare și încadrare a deșeurilor în cadrul laboratoarelor ANPM și APM

% ghiduri și proceduri documentate,

metode validate din totalul metodelor

utilizate

75 75 90

Program 2.2: Protejarea sănătății umane și a mediului prin reglementarea măsurilor și acțiunilor privind gestionarea siturilor contaminate

Rezultat 2.2.1. Îmbunătățirea gestionării și evaluării siturilor contaminate în vederea reducerii suprafetelor ocupate de situri contaminate

Indicator de rezultat: întărirea capacității administrative a MM de a dezvolta și implementa politica de gestionare a siturilor contaminate, prin dezvoltarea metodologiilor privind investigarea și evaluarea poluării și remedierea solului și subsolului, precum și documentelor necesare pentru punerea în aplicare a regulilor şi a surselor de finanţare stabilite/identificate pentru aplicarea principiului „poluatorul plăteşte”.

% acte normative adoptate

0 0

100 % (OM privind

investigarea siturilor

contaminate, OM privind remedierea

siturilor contaminate)

Indicator de rezultat: Eficacitatea măsurilor de reglementare și control % personal instruit

din total personalului

De stabilit in exercitiul urmator

De stabilit in exercitiul

urmator


Program 2.3: Protejarea mediului și a sănătății umane prin reglementarea măsurilor privind

115



gestionarea unitară substantelor periculoase.

Rezultat 2.3.1.: îmbunătățirea gestionării și evaluării substantelor periculoase în vederea reducerii efectelor asupra mediului si sanatatii umane

Indicator de rezultat: cresterea efectivitatii masurilor de control si o mai buna aplicare a cadrului legislativ (% conformare in urma măsurilor de control)

Nr. de inspectii De stabilit in

exercitiul urmator

0 0

Rezultat 2.3.2: reducerea utilizarii substantelor periculoase si adoptarea de solutii alternative pentru utilizarea substantelor periculoase

Indicator de Rezultat: Efectivitatea masurilor de control si o mai buna aplicare a cadrului legislativ

Nr. rapoarte de control specifice


0 0

Indicator de Rezultat: % de substante/dosare conform Anexa XV la REACH, la care a fost participare RO din total

Nr. participari/opinii

dezvoltate RO 0 0 0

Obiectiv Strategic Nr. 3: Dezvoltarea sistemului național de meteorologie

Indicator de Impact: Gradul de realizare a programului meteorologic național

% Nu este cazul 100 100

Programul 3.1: Programul național de meteorologie

Rezultat 3.1.1. Realizarea programului național de meteorologie

Indicator de Rezultat: Gradul de realizare a prognozelor meteorologice in 24 h Indicator de Rezultat: Gradul de realizare a avertizărilor meteorologice in 24 h Indicator de Rezultat: Mesaje transmise/recepționate în sistemul mondial de veghe meteorologica Indicator de Rezultat: Observații și măsurători meteorologice in rețeaua națională

%

%

Nr.

Nr.

86,75

92,61

5.480.360

23.939.855

86,76

92,62

5.490.000

23.940.000

86,76

92,62

5.550.000

24.000.000

116



Indicator de Rezultat: Sinteze, cercetări și studii de fundamentare climatologică

Nr.

60

61

62

Obiectivul Strategic Nr. 4: Îmbunătățirea evaluării și gestionării calității aerului, emisiilor atmosferice, zgomotului ambiant și a radioactivității mediului

Indicator de Impact: Număr de zone și aglomerări încadrate în regimul I și în regimul II de gestionare conform Legii nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările ulterioare Notă: în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (1) din Legea nr. 104/2011 în ariile din zonele şi aglomerările clasificate în regim de gestionare I se elaborează planuri de calitate a aerului pentru a se atinge valorile-limită corespunzătoare sau, respectiv, valorile-țintă iar conform prevederilor art. 22 responsabilitatea privind elaborarea planurilor de calitatea aerului revine primarilor. Prin planul de calitate a aerului se stabilește setul de măsuri cuantificabile din punctul de vedere al eficienței lor, pe care titularul/titularii de activitate trebuie să le ia, astfel încât să fie atinse valorile-limită sau valorile-țintă, astfel cum sunt ele stabilite în anexa nr. 3 la lege

Nr.

OM nr. 1206/2015

pentru aprobarea listelor cu unitățile

administrativ-teritoriale

întocmite în urma

încadrării în regimuri de gestionare a

ariilor din zonele şi

aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la

Legea nr. 104/2011

privind calitatea aerului

înconjurător

0 0

Indicator de Impact: Număr de aglomerări, drumuri, căi ferate, aeroporturi și porturi pentru care se elaborează hărți strategice de zgomot și planuri de acțiune pentru gestionarea zgomotului

Nr. 20 aglomerări,

3326 Km de drumuri, 482

20 aglomerări, 3326 Km de

drumuri,. 482

117



Notă:responsabilitatea realizării hărților strategice de zgomot și planurilor de acțiune pentru gestionarea zgomotului revine autorităților publice locale, CNAIR SA, CFR SA, Compania de Aeroporturi București, C.N. "Administrația Porturilor Maritime" S.A. Constanța, Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați

Km de cai ferate, 11

aeroporturi și 3 porturi

Km de cai ferate, 11

aeroporturi și 3 porturi

Indicator de Impact: Număr de județe cu capacitate de avertizare/alarmare în timp real privind nivelul de radioactivitate al mediului

Nr. 0 0 0


Rezultat 4.1.1: Rețeaua națională de monitorizare a calității aerului (RNMCA) funcțională conform noilor cerințe din legislația europeană.

Indicator de Rezultat: Gradul de monitorizare îmbunătățită a calității aerului la nivelul autorităților publice responsabile, inclusiv prin extinderea rețelei prin dotarea cu noi stații fixe

Nr stații de monitorizare a calității aerului

funcționale pentru toti indicatorii/Nr.

total stații de monitorizare a

calității aerului (%)

86 stații de monitorizare



Rezultat 4.1.2: Studii privind dispersia poluanților în atmosferă, în scopul evaluării calității aerului în zonele și aglomerările de la nivel național

Indicator de Rezultat: Gradul de realizare a reevaluării încadrării zonelor și aglomerărilor în regimuri de evaluare a calității aerului.

% 0 0 0


Indicator de Rezultat: Gradul de realizare al prognozelor pe termen scurt și mediu % 0 0 0


118



Indicator de Rezultat: Gradul de integrare într-o singură bază națională de date, a informațiilor furnizate/colectate pe diferite categorii de instalații și operatori economici (așa cum prevăd directivele specifice în vederea realizării raportărilor către CE)

% 0 0 0

Rezultat 4.1.5. Monitorizarea respectării angajamentelor de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici stabilite prin Directiva 2001/81/CE și Directiva 2016/2284/CE precum și prin Protocolul Gothenburg

Indicator de Rezultat: Gradul de realizare a prognozelor naționale de emisii de poluanți atmosferici având ca an țintă, anul 2030 și pe cât posibil 2050

% - 50 100


Indicator de Rezultat: Determinarea concentrațiilor medii zilnice pentru PM10 la stațiile de monitorizare a calității aerului

1 raport anual 1 raport

anual 1 raport anual 1 raport anual

Indicator de Rezultat: Determinarea concentrațiilor medii anuale pentru particule în suspensie (PM10) și dioxid de azot (NO2)

1 raport anual 1 raport

anual 1 raport anual 1 raport anual

Rezultat 4.1.7. Dezvoltarea și optimizarea laboratoarelor de protecție a mediului din cadrul ANPM și Agențiilor pentru Protecția Mediului (APM) teritoriale, în scopul efectuării și derulării de către acestea a programelor de monitorizare a calității aerului înconjurător la nivel teritorial, prin operarea echipamentelor, colectarea și validarea datelor privind calitatea aerului înconjurător.

Indicator de Rezultat: Gradul de adecvare a echipamentelor de laborator și de teren pentru activități de monitorizare a factorilor de mediu din aerul înconjurător și emisii în cadrul laboratoarelor ANPM și APM

% echipamente sub 10 ani din total echipamente

30 30 50

Indicator de Rezultat: Gradul de instruire a personalului din cadrul laboratoarelor ANPM și APM pentru operarea echipamentelor și monitorizarea mediului

% personal instruit din total personalului

65 65 90

Indicator de Rezultat: Gradul de documentare prin proceduri a activității de monitorizare a factorilor de mediu din aerul înconjurător și emisii în cadrul laboratoarelor ANPM și APM

% determinări documentate

75 75 90

119



Rezultat 4.1.8. Identificarea și/sau reactualizarea principalelor măsuri și acțiuni care trebuie puse în aplicare pentru conformarea cu prevederile Convenției privind poluanții organici persistenți, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 și a Regulamentului (CE) nr. 850/2004 privind poluanții organici persistenți

Indicator de Rezultat: Gradul de realizare al Planului Național de Implementare a prevederilor Convenției privind poluanții organici persistenți, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 și a Regulamentului (CE) nr. 850/2004 privind poluanții organici persistenți și îndeplinirea obligațiilor de raportare

% 0 0 0


Indicator de Rezultat: Gradul de realizare al bugetului național de azot și identificarea de măsuri pentru limitarea emisiilor de amoniac la nivel național

% 0 0 0

Indicator de Rezultat: Dezvoltarea unui set de măsuri pentru limitarea emisiilor de amoniac la nivel național.


Indicator de Rezultat: Gradul de determinare al încărcărilor şi nivelurilor critice specifice ecosistemelor de la nivel național, conform prevederilor Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi (CLRTAP)

% 0 0 0

Rezultat 4.1.11. Crearea/actualizarea cadrului legislativ în domeniul calităţii aerului şi emisiilor atmosferice

Indicator de Rezultat: Gradul de adoptare a actelor normative la termenele impuse 0 0 0

Programul 4.2: Zgomot ambiant


Indicator de Rezultat: Gradul de îmbunătățire a reglementării măsurilor de gestionare % Nu este cazul 20 50

120



și evaluare a zgomotului

Programul 4.3: Radioactivitatea mediului

Rezultat 4.3.1. Îmbunătățirea capacității de monitorizare a Rețelei Naționale de Supraveghere a Radioactivității Mediului în situații normale și de accident nuclear sau urgență radiologică

Indicator de Rezultat: Circa 20 milioane de oameni (populația României) informați / avertizați / alarmați cu privire la nivelele radioactivității mediului ambient de pe teritoriul României

Nr. indicatori vizualizati on-line pe site-ul ANPM

4 4 10

Obiectivul Strategic Nr. 5: Prevenirea și controlul poluării industriale și managementul eficient al riscului de accidente industriale.

Indicator de Impact: Consolidarea capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului de reglementare a activităților din domeniul privind prevenirea și controlul poluării industriale și prevenirea accidentelor industriale majore Notă: Conform prevederilor art.. 14 alin. (3) din OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006 funcționarea fără autorizație integrată de mediu este interzisă pentru activitățile supuse legislației privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, iar potrivit prevederilor art. 6 alin. (1) din OM 818/2013 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizației integrate de mediu autoritatea competentă pentru protecția mediului căreia îi revine responsabilitatea emiterii autorizației integrate de mediu este autoritatea județeană pentru protecția mediului.

% APM care au aplicat ghidurile

dezvoltate pentru implementarea

unitară a legislației UE

0 0 20%

Programul 5.1: Controlul poluării industriale

Rezultat 5.1.1. Gradul de realizare a îmbunătățirea capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului și asigurarea implementării eficiente a legislației UE în domeniul privind prevenirea şi controlul integrat al poluării

Indicator de Rezultat: Studii privind orientări/ghiduri pentru implementarea unitară a legislației UE din domeniul emisiilor industriale IED

Nr. buc 0 2

Rezultat 5.1.2 Gradul de promovare a instrumentelor UE de performanță de mediu în rândul organizațiilor, producătorilor si consumatorilor

121



Indicator de Rezultat: Campanii de informare si conștientizare Nr. evenimente/an 0 2 4

Program 5.2: Managementul accidentelor industriale


Indicator de Rezultat: Ghid privind distanţele de securitate adecvate şi efectul domino şi ghid privind aplicarea Directivei Seveso III pentru sectorul deşeuri.

Nr. 0 1 1

Obiectivul Strategic Nr. 6: Legislație orizontală și realizarea infrastructurii pentru informații spațiale.

Indicator de Impact: Legislație orizontală - Răspunderea de mediu; aplicarea unitară și eficientă a legislației EIA/SEA

Indicator de Impact: Număr de servicii și seturi de date spațiale realizate în conformitate cu normele de aplicare ale Directivei INSPIRE

Nr. 0 0

21 de seturi de date spațiale cu

metadate aferente, 21

servicii de vizualizare și 21

servicii descărcare

Program 6.1. Răspunderea de mediu

Rezultat 6.1.1. Elaborarea unui studiu privind identificarea formelor de garanție financiară și a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea în domeniul mediului, inclusiv elaborarea Metodologiei de calcul a garanției financiare și revizuirea garanției.

Indicator de Rezultat: Existenta formelor de garanție financiara si a Metodologiei de calcul și revizuire a acesteia privind răspunderea de mediu.

Program 6.2. Aplicarea eficientă a legislației EIA/SEA

122



Rezultat 6.2.1. Îmbunătățirea capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului prin implementarea eficientă a legislației UE din domeniul mediului referitoare la EIA și SEA.

Indicator de Rezultat: Persoane instruite din autorități pentru protecția mediului, Autorități de Management (AM), Organisme Intermediare (OI).

Nr. Pers. Instruite 0 Etapa 1-401

2017 Etapa 2 -392

Tot personalul implicat în

reglementări

Program 6.3. Infrastructura pentru informații spațiale

Rezultat 6.3.1. Infrastructura Ministerului Mediului pentru informații spațiale realizată in conformitate cu normele de aplicare ale Directivei INSPIRE

Indicator de Rezultat: Servicii și seturi de date spațiale realizate în conformitate cu normele de aplicare ale Directivei INSPIRE

% - 10 100%

Obiectivul Strategic Nr. 7: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din activitățile economice în conformitate cu țintele UE și adaptarea la impactul schimbărilor climatice, atât cele curente, cât și cele viitoare.

Indicator de Impact: Gradul de îndeplinire a obligațiilor asumate prin pachetul energie – schimbări climatice3

% - - 100

Program 7.1: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră4

Rezultat 7.1.1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Indicator de Rezultat: Nivelul emisiilor GES (ținta : reducerea cu 20% fata de 1990 în 2020 – valoare estimată pentru România 19 % față de 2005)

% 1990

Evoluția emisiilor față

de 2005: Pt.2017- 46,19%; Pt.2018

19% (față de 2005)

3 Ministerul Mediului urmărește îndeplinirea la nivel național a indicatorilor și țintelor asumate la nivel național, conform competențelor sale, având o slabă capacitate de coordonare. Realizarea efectivă a țintelor asumate de România depinde de o gamă largă de instituții de stat și private 4 idem

123



45,81%

Indicator de Rezultat: Ponderea contributiei surselor ER în consumul final de energie (ținta 24%)

% - Ministerul Energiei

24%?

Indicator de Rezultat: Nivelul consumului de energie primară față de valoarea de referință (ținta : scădere cu 19 %)

% 1990

Autoritatea Naţională de

Reglementare în Domeniul

Energie ANRE

19%

Obiectivul strategic Nr. 8: Consolidarea capacității instituționale

Indicator de Impact: Încrederea (internă și externă) în instituțiile și acțiunile MM Indicator de Impact: Gradul de realizare a bugetului ministerului Indicator de Impact: Diferența între bugetul aprobat la 1 ianuarie și bugetul rectificat la 31 decembrie

% n.a. 60 60


Rezultat 8.1.1: Stabilitate funcțională și structurală a MM și a instituțiilor afiliate îmbunătățită

Indicator de Rezultat: Nr. de schimbări anuale în structura funcțională Nr./an Max. 2 Max. 1 Max. 1

Indicator de Rezultat: % index angajați din sectorul public, angajați în MM și instituțiile afiliate

% 0.93% 0.93% 0.93%

Indicator de Rezultat: % plecări (transferuri, detașări, încetari ale raportului de serviciu) ale angajaților MM din totalul angajaților

%

Rezultat 8.1.2: Creșterea capacității de formulare și implementare a politicilor de mediu

Indicator de Rezultat: Nr. de schimbări la nivel de capitole și rectificări negative ale Nr./an 30/an 25/an 25/an

124



bugetului de stat

Indicator de Rezultat: procent de inițiative legislative aprobate din totalul inițiativelor legislative ale MM/an

%

Rezultat 8.1.3: Creșterea eficienței utilizării bugetului administrativ al MM

Indicator de Rezultat: Procentul de cheltuieli operaționale din totalul bugetului anual al MM

% 20 17 (2018) 15

Indicator de Rezultat: Cheltuieli operaționale per angajat al MM RON 113 135 (2018) 139

Rezultat 8.1.4. Pregătirea si exercitarea Președintiei României la Consiliul Uniunii Europene în Semestrul 1 al anului 2019 pe domeniul specific de activitate al Ministerului Mediului.

Indicator de Rezultat: % personal MM care a participat la pregătirea și exercitarea Președintiei României la Consiliul Uniunii Europene

% 0 N/A N/A

125

Anexa 3: Programe și Măsuri conexe, Indicatori de rezultat (tabel rezumativ)


Măsuri

Indicator de realizare imediată (outputs)

/Unitate/Valori țintă (Valoare de referință)

Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Program 1.1 Managementul ariilor protejate și conservarea biodiversității

Asigurarea coerenței și a managementului eficient al rețelei naționale de arii naturale protejate

Măsura 1.1.1. Continuarea elaborării şi adoptării planurilor de management (PM ) pentru ariile naturale protejate (inclusiv cele situate în mediul marin) și pentru speciile de interes comunitar neacoperite de proiectele anterioare.

nr. PM aprobate (250) 250 300 350 400

Măsura 1.1.2. Realizarea hărţilor de distribuţie a habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor sălbatice de interes conservativ realizate.

Nr. habitatelor naturale şi ale speciilor

sălbatice de interes conservativ

pentru care s-au realizat hărţile de distribuţie

- - - -

Măsura 1.1.3. Analiza coerenţei reţelei de arii naturale protejate, inclusiv a coridoarelor ecologice

aprobarea metodologiei stabilirea metodol

ogiei n.a n.a.

aplicarea metodol

ogiei

Măsura 1.1.4. Crearea şi implementarea sistemelor de monitorizare a ariilor naturale protejate

Măsura 1.1.5. Plata compensaţiilor către utilizatorii de terenuri ce respectă condiţiile restrictive impuse de statutul de sit Natura 2000

% plătit utilizatorilor de terenuri din suma totală

0 0 0 0

126

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Măsura 1.1.6. Desemnarea de noi arii naturale protejate de importanţă internaţională (situri Ramsar, rezervaţii ale biosferei, situri ale patrimoniului mondial natural şi cultural)

Nr. noi arii de importanță

internațională de semnate (620)

620 620 620 623

Măsura 1.1.7. Armonizarea măsurilor de management ale ariilor protejate (AP) transfrontaliere cu cele ale ţărilor vecine

Nr. AP pentru care se stabilesc măsuri

comune de management (3)

3 3 3 4

Măsura 1.1.8. Clasificarea tuturor peșterilor şi stabilirea statutului legal, prin lege Nr. peșteri

încadrate/reîncadrate în clase de protecție (138)

138 138 150 200

Asigurarea unei stări de conservare favorabilă pentru speciile sălbatice protejate

Măsura 1.1.9. Actualizarea anexelor referitoare la speciile de interes naţional din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările ulterioare

Nr. Anexe actualizate (2) 2 2 2 2

Măsura 1.1.10. Realizarea PNAC-urilor pentru speciile identificate ca fiind prioritare Nr. planuri de acţiune (6) 6 6 6 8

Măsura 1.1.11. Implementarea PNAC-urilor pentru 15 din speciile prioritare Nr. planuri

Implementate (6) 6 6 6 8

Îmbunătățirea cadrului legislativ și instituțional

Măsura 1.1.12. Organizarea, funcționarea si infiintarea structurilor din subordinea ANANP

HG 997/2016 privind înființarea ANANP

aprobat și HG pusă în aplicare

-ANANP funcțională

n.a n.a n.a. ANANP

funcțională

Măsura 1.1.13. Îmbunătăţirea cadrului legal pentru respectarea tuturor prevederilor legale referitoare la conservarea biodiversităţii

Nr. acte normative (10) 10 10 10 10

127

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Utilizarea durabilă a componentelor biodiversității

Măsura 1.1.14. Evaluarea şi stabilirea valorii economice a componentelor biodiversităţii şi a serviciilor oferite de ecosisteme

% Componente biodiversitate pentru

care s-au făcut estimările valorice (0)

0 0 50 100

Măsura 1.1.15. Elaborarea şi adoptarea metodologiilor care să ia în considerare valoarea biodiversităţii în analizele cost/beneficiu din studiile de fezabilitate şi planurile de afaceri (previzionat - 2018)

Nr. metodologii aprobate

- - - -

Amenajarea teritoriului

Măsura 1.1.16. Actualizarea anexelor I și II din Legea nr.5/2000 privind amenajarea teritoriului, secțiunea a III-a

Emitere HG (lege actuală 5/2000)

n.a. n.a. n.a. realizat

Controlul speciilor invazive

Măsura 1.1.17. Stabilirea unui mecanism de raportaresau/şi a unei linii de supraveghere pentru taxonii sau speciile utilizate ca animale de companie cu cel mai mare potențial invaziv, pentru semnalizarea pătrunderii accidentale sau deliberate în sălbăticie

Mecanism funcțional implementat

n.a. n.a. n.a.

Mecanism

funcțional

implementat

Măsura 1.1.18. Dezvoltarea de baze de date accesibile publicului cu informaţii referitoare la riscul asociat specii introduse intenţionat pentru diferite scopuri (2020)

Realizat n.a. n.a. n.a. Realizat

Măsura 1.1.19. Monitorizarea strictă a speciilor alohtone introduse pentru acvacultura și care se pot raspândi și naturaliza în ecosistemele acvatice

Nr. specii și locații monitorizate

- - - -

Măsura 1.1.20. Implementarea planurilor pentru managementul căilor de pătrundere cu risc maxim

Nr. de planuri aplicate

- - - -

Măsura 1.1.21. Evaluarea riscurilor pe care speciile invazive le au asupra celor autohtone în vederea identificării şi prioritizării opţiunilor de management a acestora

Realizat/nerealizat - - - -

128

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Măsura 1.1.22. Elaborarea indicatorilor pentru monitorizarea impactului speciilor invazive Nr.indicatori

stabiliţi - - - -

Măsura 1.1.23. Elaborarea metodelor/metodologiilor de limitare, control şi eradicare a speciilor invazive (2020)

Nr. metodologii elaborate

n.a. n.a. n.a. Realizat

Program 2.1 Îmbunătățirea procesului de elaborare și coordonare a politicii în domeniul managementului deșeurilor

Rezultat 2.1.1.

Măsura 2.1.1.1. Prevenirea generării deșeurilor și pregătirea pentru reutilizare Justificare: prevenirea generării deșeurilor și pregătirea pentru reutilizare duce la scăderea cantității de deșeuri eliminate, la conservarea resurselor naturale prin utilizarea redusă de materii prime, la reducerea impactului asupra mediului atât a activităților generatoare de deșeuri cât și a celor de gestionare a deșeurilor. Descriere: Elaborarea de documente strategice în domeniul managementului deșeurilor, respectiv PNPGD. Dezvoltarea cadrului metodologic pentru elaborarea Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor, constând în revizuirea / elaborarea metodologiei-cadru și etapizarea elaborării PJGD pe baza unei analize privind stadiul implementării/ monitorizării/ evaluării acestora. Elaborarea/modificare de acte normative:

- Elaborarea de ghiduri de bune practici pentru autorităţile publice locale vor viza următoarele aspecte: prevenirea generării deșeurilor; gestionarea datelor și modul de introducere a datelor;

- Realizare de parteneriate cu ONG, factori intresati pentru realizarea de campanii de constientizare -

- Parteneriat cu M Invatamanului pentru includera in curicula scolara a unor teme specifice

- Sustinerea si dezvoltarea actiunilor privind compostarea individuala a biodeseurilor

Raportarea la cadrul strategic si politicile publice existente: Strategia națională pentru

Nr. Parteneriate

Nr. Campanii

Nr. Compostoare individuale utilizate in

gospodarii

Nr. Acte normativive adoptate

0

0

0

0

0

1

0

0

2

3

0

0

3

4

0

0

129

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Gestionarea deșeurilor și Actele normative ce transpun Aquis-ul comunitar în domeniul gestionării deșeurilor. Sursa/sursele de finanțare: POCA

Măsura 2.1.1.2. Colectarea deseurilor in vederea asigurarii unui grad inalt de reciclare Justificare: colectarea separată a deșeurilor asigură un grad mai inalt de valorificare și reciclare, ducând la scăderea cantității de deșeuri eliminate, la conservarea resurselor naturale prin utilizarea redusă de materii prime, la reducerea impactului asupra mediului atât a activităților generatoare de deșeuri cât și a celor de gestionare a deșeurilor. Descriere: Elaborarea de documente strategice în domeniul managementului deșeurilor, respectiv a PNGD

- Dezvoltarea cadrului metodologic pentru elaborarea Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor, constând în revizuirea / elaborarea metodologiei-cadru și etapizarea elaborării PJGD pe baza unei analize privind stadiul implementării/ monitorizării/ evaluării acestora

- Elaborarea/modificare de acte normative - Elaborarea de ghiduri de bune practici pentru autorităţile publice locale vor viza

următoarele aspecte: colectarea deșeurilor; gestionarea datelor și modul de introducere a datelor;

- Controale tematice in domeniul colectarii separate a deseurilor - Realizare de parteneriate cu ONG, factori intresati pentru realizarea) de campanii

de constientizare - - "Sustinerea /Extinderea sistemelor de colectare separată a deșeurilor reciclabile

din deșeurile municipale (hârtie/carton, plastic/metal și sticlă)" Raportarea la cadrul strategic si politicile publice existente: Strategia națională pentru Gestionarea deșeurilor și actele normative ce transpun Aquis-ul comunitar în domeniul gestionării deșeurilor Sursa/sursele de finanțare: POCA

Nr. sisteme de colectare separată

Nr. controale efectuate

% măsuri implemenate de factorii responsabili

0

12

60

0

12

70

0

12

70

0

12

100

Măsura 2.1.1.3. Reciclarea si alte actiuni de valorificare a deșeurilor Nr. proiecte finantate

0

0

0

0

130

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Justificare: reciclarea deșeurilor duce la scăderea cantității de deșeuri eliminate, la conservarea resurselor naturale prin utilizarea redusă de materii prime, la reducerea impactului asupra mediului atât a activităților generatoare de deșeuri cât și a celor de gestionare a deșeurilor.

- Elaborarea de documente strategice în domeniul managementului deșeurilor, respectiv a PNGD

- Dezvoltarea cadrului metodologic pentru elaborarea Planurilor Județene de Gestionare a Deșeurilor, constând în revizuirea / elaborarea metodologiei-cadru și etapizarea elaborării PJGD pe baza unei analize privind stadiul implementării/ monitorizării/ evaluării acestora


următoarele aspecte: reciclarea deșeurilor; gestionarea datelor și modul de introducere a datelor;

- Controale tematice in domeniul reciclării/ valorificării deșeurilor - Utilizarea instrumentelor economice pentru stimularea reciclarii/ valorificarii

desurilor - Sustinerea valorificarii energetice a deseurilor

Raportarea la cadrul strategic si politicile publice existente: Strategia națională pentru gestionarea deșeurilor și actele normative ce transpun Aquis-ul comunitar în domeniul gestionării deșeurilor Sursa/sursele de finanțare: POCA

Nr. instrumente implementate


% masuri implemenate de factorii responsabili

Cantitate de deseuri

procesata in instalatiile de coincinerare (kg)

0

12

5 -

0

12

10 -

0

12

20 -

0

12

30 -

Măsura 2.1.1.4. Eliminarea finală în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea umană, cu un program strict de monitorizare a deşeurilor, pentru acele deşeuri care nu pot fi valorificate Justificare: Eliminarea finală în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea umană, cu un program strict de monitorizare a deşeurilor, pentru acele deşeuri care nu pot fi valorificate contribuie la reducerea impactului asupra mediului și protejarea sănătății populației.

Nr. statii de tratare in functiune

Capacitate de tratare

(kg)


0

0

12

5

0

0

12

10

0

0

12

20

0

0

12

50

131

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Descriere: - Elaborarea de documente strategice în domeniul managementului deșeurilor,

respectiv a PNGD - Dezvoltarea cadrului metodologic pentru elaborarea Planurilor Județene de

Gestionare a Deșeurilor, constând în revizuirea / elaborarea metodologiei-cadru și etapizarea elaborării PJGD pe baza unei analize privind stadiul implementării/ monitorizării/ evaluării acestora


următoarele aspecte: eliminarea deșeurilor; gestionarea datelor și modul de introducere a datelor;

- Controale tematice in domeniul recilclarii/ valorificarii deseurilor - Utilizarea instrumentelor economice pentru a descuraja eliminarea deșeurilor - Utilizarea capacitătilor de tratare

Raportarea la cadrul strategic si politicile publice existente: Strategia națională pentru gestionarea deșeurilor și actele normative ce transpun Aquis-ul comunitar în domeniul gestionării deșeurilor Sursa/sursele de finanțare: POCA

% masuri implemenate de factorii responsabili

Nr. instrumente implementate

n.a

n.a.

n.a.

1

Rezultat 2.1.2. Întărirea capacităţii de monitorizare a modului de îndeplinire a obligaţiilor stabilite prin legislaţia specifică europeană şi naţională (inclusiv Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor)

Măsură 2.1.2.1. Clarificarea prevederilor legislative cu privire la obligaţiile de raportare 0 0 0 1

Măsură 2.1.2.2. Asigurarea actualizării aplicaţiilor software 0 0 10 20

Măsură 2.1.2.3. Asigurarea instruirii personalului în vederea validării corespunzătoare a datelor

0 0 50 100

Rezultat 2.1.3. Dezvoltarea și optimizarea laboratoarelor din cadrul ANPM și Agențiilor pentru Protecția Mediului (APM) teritoriale, în scopul efectuării de determinări

132

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

specifice, respectiv caracterizarea și încadrarea deșeurilor.

Măsura 2.1.3.1. Achiziția de echipamente de laborator și de teren noi, care să le înlocuiască pe cele uzate fizic și moral din cadrul laboratoarelor ANPM și APM. Justificare: Dezvoltarea capacităţii instituţionale a ANPM și APM în scopul asigurării unei informări prompte și adecvate a factorilor de decizie naționali, cu privire la compoziția deșeurilor, respectiv caracterizarea și încadrarea acestora. Acest fapt va permite autorităților competente luarea deciziilor optime, în timp util, contribuind totodată la asigurarea / garantarea unui mediu curat și a unui mod de viață sănătos pentru populația României. Descriere: Măsurile preconizate vor conduce la asigurarea funcționalității în parametri optimi a echipamentelor din cadrul laboratoarelor de mediu național și teritoriale, a instruirii personalului din aceste laboratoare. În acest sens pentru modernizarea laboratoarelor din cadrul ANPM și APM sunt necesare următoarele categorii de activități: - achiziția de servicii de mentenanță (service corectiv și service preventiv), respectiv de up-grade al echipamentelor existente necesare prelevării, pregătirii și analizei probelor de deșeuri; - achiziția de servicii de etalonare externă și/sau verificare metrologică; - achiziția de echipamente de laborator și de teren noi, care să le înlocuiască pe cele uzate fizic și moral; - reabilitare/modernizarea laboratoarelor pentru desfășurarea activității în condiții optime; - achiziția de servicii de instruire a personalului din cadrul laboratoarelor ANPM și APM pentru operarea echipamentelor, validarea metodelor de analiză, estimarea bugetului de incertitudine a metodelor de analiză, monitorizarea mediului, respectiv caracterizarea și încadrarea deșeurilor; - achiziția de servicii de consultanță pentru elaborarea unui ghid privind caracterizarea și încadrarea deșeurilor; - elaborarea de proceduri privind analiza deșeurilor. Surse de finantare: buget de stat și Administrația Fondului pentru Mediu (venituri proprii)

133

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Propunere de alocare financiara: 55.000.000 lei fără TVA


Măsura 2.1.3.3. Elaborarea de ghiduri și proceduri privind analiza, caracterizarea și încadrarea deșeurilor.

Program 2.2 Protejarea sănătății umane și a mediului prin reglementarea măsurilor și acțiunilor privind gestionarea siturilor contaminate

Rezultat 2.2.1. Îmbunătățirea gestionării și evaluării siturilor contaminate în vederea reducerii suprafetelor ocupate de situri contaminate

Măsura 2.2.1.1. Dezvoltarea cadrului legislativ pentru gestionarea siturilor contaminate Completarea şi clarificarea cadrului legislativ privind gestionarea siturilor contaminate:

- Proiect de Lege privind gestionarea siturilor potențial contaminate și contaminate - Metodologia privind conținutul raportului de investigare și evaluare a poluării

solului și subsolului, a criteriilor și indicatorilor de evaluare a poluării siturilor contaminate

- Metodologia de remediere a siturilor contaminate, precum și a criteriilor clare de intervenție pentru acțiunile de remediere (criterii de prioritizare a intervenției asupra siturilor contaminate)

- Metodologia privind aplicarea principiului „poluatorul plătește” pentru domeniul siturilor contaminate

Justificare: Realizarea acestor metodologii în domeniul siturilor contaminate va sprijini și completa cadrul legislativ existent în acest domeniu constituind acte subsecvente de aplicare a legislației in vigoare și vor contribui la realizarea pe termen scurt, mediu și lung a procesului necesar pentru dezvoltarea pieței serviciilor cu impact pozitiv în domeniul investigării și remedierii siturilor contaminate, prin dezvoltarea și aplicarea celor mai bune tehnici disponibile pentru investigarea și remedierea siturilor contaminate. Necesitatea elaborării unor criterii clare de prioritizare (intervenție) pentru acțiunile de remediere,

Nr. Acte normative elaborate/adoptate

(1 Lege si 3 Ordine de Ministru pentru

aprobarea celor 3 metodologii)

0 Realizat Realizat Adoptat

134

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

care să țină cont de condițiile tehnice și fizico-chimice concrete, vor sprijini autoritatea de reglementare competentă să poată lua decizia de introducere a amplasamentului contaminat într-o etapă de remediere. Realizarea acestor metodologii va asigura premisele pentru întărirea capacitații instituționale a structurilor responsabile din domeniul protecției mediului din România pentru punerea în aplicare a legislației în domeniul gestionării siturilor contaminate Aceste documente vor fi elaborate în cadrul Programul Operațional ”Capacitate Administrativă” 2014-2020, prin proiectul “Dezvoltarea capacității administrative a Ministerului Mediului de a implementa politica în domeniul managementului deșeurilor și al siturilor contaminate – C.A.D.S.”, cod SIPOCA 21. Acest proiect care își propune ca principal obiectiv întărirea capacității administrative a Ministerului Mediului de a dezvolta și implementa politica de gestionare a deșeurilor și siturilor contaminate, prin elaborarea metodologiilor care vor conduce la atingerea obiectivelor strategice pe termen scurt, mediu și lung a procesului necesar pentru dezvoltarea pieței serviciilor cu impact pozitiv în domeniul investigării și remedierii siturilor contaminate. Totodată, aceste documente vor contribui la întărirea capacității instituționale în vederea remedierii siturilor contaminate în vederea protejării sănătăţii umane și mediului prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM), Axa Prioritară 4 - Protecţia mediului prin măsuri de conservare a biodiversităţii, monitorizarea calităţii aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric (stabilite prin Acordul de Parteneriat propus de România pentru perioada de programare 2014-2020) Sursa/sursele de finanțare: Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA)

Măsura 2.2.2 Realizarea de sesiuni de instruire și campanii de conștientizare pentru punerea în aplicare a metodologiilor privind investigarea, evaluarea și remedierea poluării solului și subsolului Justificare: Campaniile de conștientizare, informare și instruire vor conduce la dezvoltarea abilităților și cunoștințelor personalului din autoritățile și instituțiile publice centrale (inclusiv a factorilor de decizie la nivel politic), dar și a personalului din cadrul autorităților publice locale în domeniul situri contaminate.

Nr. personal instruit (0) Nr. personal instruit (0) Nr. personal instruit în

campaniile de constientizare (0)

(reprezentanți ai CJ, APL/ADI responsabile cu elaborarea PJGD,

0 0 0

0 0 0

0 0 0

24* 75*

151*

135

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Grup țintă: Personalul de conducere și de execuție din cadrul MM și ANPM -24 de persoane; Personalul de conducere și de execuție din APM responsabile cu monitorizarea și evaluarea PJGD, precum și cu managementul siturilor contaminat-75 persoane * (conform sectiunii 6.4 din cererea de finantare a proiectului POCA numărul personalul instruit include situri si deseuri) Rezultat: Personal instruit prin campaniile de conștientizare și instruire pentru punerea în aplicare a metodologiilor privind investigarea, evaluarea și remedierea poluării solului și subsolului, precum si pentru aplicarea principiului „poluatorul plătește” pentru domeniul siturilor contaminate Sursa/sursele de finanțare: Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA) Cofinanțare bugetat stat (situri contaminate și deșeuri) 2.256 970,78 Lei

gestionarea domeniului siturilor contaminate și

implementarea serviciilor publice în sectorul deșeurilor)

Nr. personal instruit în

campaniile de constientizare(reprezentanți ai MMAP, ANPM

și APM-uri)

0

0

0

99*

Program 2.3: Protejarea mediului și a sănătății umane prin reglementarea măsurilor privind gestionarea unitară a substantelor periculoase

Rezultat 2.3.1. Îmbunătățirea gestionării și evaluării substantelor periculoase în vederea reducerii efectelor asupra mediului si sanatatii umane

Măsura 2.3.1.1. revizuirea / îmbunătățirea cadrului legislativ Descriere: organizare grup de lucru pentru elaborarea noului act normativ care va inlocui aceasta lege, elaborarea primului draft, consultarea publica, preluarea comentariilor, lansarea celui de al doilea draft , consultarea publica, asumarea de catre autoritati, lansarea in avizare interinstitutionala.

Revizuirea legii 360/2003

HG 477/2009 HG F-GASES –

implementarea Regulamentului nr. 517

din 2014 privind anumite gaze

fluorurate cu efect de seră (F-GASES) şi a

regulamentelor sale subsidiare

Grupuri de lucru activate

Elaborare

propunere

2 acte normati

ve promov

ate

Eficiență aplicare

Măsura 2.3.1.2. pregatirea expertilor din cadrul structurilor proprii, in coordonare sau Numar de experți care

136

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

subordonare pentru aplicarea practiva a prevederilor legislative in domeniul managementul chimicalelor. Justificare: contribuie la luarea deciziilor in baza cunostintelor necesare (argumentarea modului in care contribuie la atingerea obiectivului) Descriere: este posibil sa se realizeze prin noul mecanism financiar SEE 2014-2020, prin parteneriat cu Norvegia, dar este posibil si prin trimiterea functionarilor la specializari pe domeniul strict al ecotoxicologiei si comportamentului in mediu, precum si pe domeniul aplicarii si implementarii actelor normative

au urmat cursuri specifice pe domeniile specificate din cadrul

ministerului si a institutiilor in

coordonare sau subordonare

Măsura 2.3.1.3. promovarea de instrumente pentru luarea deciziei pe baza celor mai bune informatii

Nr. ghiduri, studii 1 studiu mercur

Studiu mercur

Standarde conform REACH



Măsura 2.3.1.4. asigurarea reprezentarii ministerului si a Romaniei la Conventiile din domeniul chimicale pentru care exista stabilite sarcini si responsabilitati in ROF

Numar de reuniuni la care se participă

conform programarilor internationale

COP 8 Roterdam

COP ozon

martie COP 1

Minamata mercur

Ian – febr regionale Intersesio

nal 2 martie

COP 9 Roterdam

SAICM intersesio

nale, reuniuni

regionale OEWG Ozon

ICCM 5

Rezultat 2.3.2. Reducerea utilizarii substantelor periculoase si adoptarea de solutii alternative pentru utilizarea substantelor periculoase

Măsura 2.3.2.1 - coordonarea interinstitutionala a aplicarii prevederilor comunitare – grup de lucru interministerial pentru implementare, promovarea unei platforme pentru schimbul de informatii pe domeniu, activitatea de HD

Exista grup de lucru Reactivarea acestuia

Va promova modificarea Legii 360/2003

Raportari finalizate

2 reuniuni

2 2 2

Măsura 2.3.2.2 - coordonarea interinstitutionala a aplicarii prevederilor comunitare – Grupul exista 2 4 4 4

137

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

grup de lucru interministerial pentru inspectie si control Va promova modificarea HG 477/2009

reuniuni

Măsura 2.3.2.3 – preluarea celor mai bune practici din cadrul UE pentru domeniul chimicale

Nr. Reuniuni la care RO a participat

Participarea la formele de schimb de informatii promovate prin cadrul legislativ comunitar –

comitete REACH, CARACAL, comitetele

ECHA , MB

Conform planificăril

or

Conform planificăr

ilor

Conform planificăr

ilor

Conform planificăril

or

Program 3.1 Programul național de meteorologie

Măsura 3.1.1.1. Elaborarea de prognoze meteorologice Justificare: Furnizarea de informații legate de evoluția vremii (prognoze meteorologice la scară națională și regională). Descriere: Receptionarea, validarea si procesarea primara a datelor meteorologice din flux rapid; Utilizarea datelor meteorologice in analiza si interpretarea conceptuala a episoadelor de vreme; Prognoza operativa a difuziei si a transportului poluantilor in atmosfera la scara locala si regionala; Adaptarea statistica si verificarea prognozelor meteorologice; Utilizarea operationala si dezvoltarea modelului ALADIN pentru elaborarea prognozei numerice a vremii la mezoscara; Dezvoltarea, adaptarea si exploatarea operationala pentru Romania a modelului nehidrostatic de prognoza numerica a vremii la scara fina COSMO; Modelarea dinamico-statistica a evolutiei sistemului climatic si perfectionarea prognozei anomaliilor climatice regionale cu anticipatie mare; Estimari prognostice pe baza analizei rezultatelor modelului cuplat ocean-atmosfera de la ECMWF. Raportarea la cadrul strategic și politicile publice existente: Legea nr. 139/2000 privind activitatea de meteorologie, cu modificările și completările ulterioare; Legea nr. 216/2004 privind înființarea Administrației Naționale de Meteorologie, cu modificările și

Număr de prognoze meteorologice

17.655 17.660 17.670 17.680 17.690

138

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

completările ulterioare. Sursa/sursele de finanțare: buget de stat Propunere de alocare financiară multianuală: estimari anuale 2018 – 8.600.000 lei, 2019– 8.707.000 lei, 2020 – 9.948.000 lei, 2021 – 9.195.000 lei.

Măsura 3.1.1.2: Realizarea de observații si măsurători meteorologice in rețeaua națională Justificare: Monitorizarea situației meteorologice la nivel național. Descriere: Efectuarea observatiilor meteorologice in reteaua de statii meteorologice, agrometeorologice, nivologice, aerologice, radiometrice, de radare meteorologice si satelitare; Coordonarea retelei meteorologice nationale, elaborarea de documentatii de specialitate, coduri si ghiduri meteorologice conform cu recomandarile OMM si cerintele nationale; Asigurarea verificarii si intretinerii metrologice a mijloacelor de masurare la sol a parametrilor meteorologici din reteaua meteorologica nationala; Monitoringul climatic la diferite scari spatio-temporale, validarea bazei de date climatologice; Monitorizarea stratului de zapada si evaluarea riscului de producere a avalanselor; Produse satelitare utile in activitatea de meteorologiesi si elaborarea de indici de risc pentru incendii de padure; Reconstituirea metadatelor istorice pentru fundamentarea studiilor si cercetarilor climatologice. Raportarea la cadrul strategic și politicile publice existente: Legea nr. 139/2000 privind activitatea de meteorologie, cu modificările și completările ulterioare; Legea nr. 216/2004 privind înființarea Administrației Naționale de Meteorologie, cu modificările și completările ulterioare. Sursa/sursele de finanțare: buget de stat Propunere de alocare financiară multianuală: estimari anuale 2018 – 33.434.000 lei, 2019– 33.850.000 lei, 2020 – 34.788.000 lei, 2021 – 35.753.000 lei.

Număr de observatii si masuratori in reteaua

națională 23.939.855

23.940.0

00

23.960.000

23.980.000

24.000.0

00

Măsura 3.1.1.3: Elaborarea de avertizări de fenomene meteorologice periculoase Justificare: Avertizari meteorologice pentru fenomene meteo periculoase, potențial provocatoare de pagube, în vederea reducerii și limitării impactului socio-economic al acestora la nivel național

Gradul de realizare a avertizarilor

meteorologice in 24 h (%)

86,75 %

86,76

86,76

86,76

86,76 %

139

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Descriere: Coordonarea activitatii operationale de prognoza a vremii (prognoze si avertizari) pentru gestionarea situatiilor de vreme severa in Romania; Adaptarea algoritmilor radar WSR-98D pentru identificarea conditiilor de vreme severa in Romania Raportarea la cadrul strategic și politicile publice existente: Legea nr. 139/2000 privind activitatea de meteorologie, cu modificările și completările ulterioare; Legea nr. 216/2004 privind înființarea Administrației Naționale de Meteorologie, cu modificările și completările ulterioare. Sursa/sursele de finanțare: buget de stat Propunere de alocare financiară multianuală: estimari anuale 2018 – 881.000 lei, 2019– 892.000 lei, 2020 – 917.000 lei, 2021 – 942.000 lei.

Măsura 3.1.1.4: Realizarea de prognoze agrometeorologice Justificare: Reducerea efectelor secetei pe termen scurt si mediu Descriere: Activitatile agrometeorologice operationale privind analiza dinamicii parametrilor meteorologici cu impact asupra agriculturii Raportarea la cadrul strategic și politicile publice existente: Legea nr. 139/2000 privind activitatea de meteorologie, cu modificările și completările ulterioare; Legea nr. 216/2004 privind înființarea Administrației Naționale de Meteorologie, cu modificările și completările ulterioare. Sursa/sursele de finanțare: buget de stat Propunere de alocare financiară multianuală: estimari anuale 2018 – 991.000 lei, 2019– 1.003.000 lei, 2020 – 1.031.000 lei, 2021 – 1.059.000 lei.

Numar de prognoze agrometeorologice

938 940 950 960 970

Măsura 3.1.1.5: Asigurarea datelor meteorologice/climatologice suport în domeniul cercetarii schimbărilor climatice, conform obiectivelor Strategiei Naționale privind Schimbările Climatice și creșterea economică bazata pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 și a Planului naţional de acțiune pentru implementarea Strategiei Naționale privind Schimbările Climatice și creșterea economică bazata pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 (HG 739/2016) Justificare: Asigurarea datelor suport în domeniul schimbărilor climatice și

Nr. Sinteze, cercetari si studii de fundamentare

climatologica 60

61 62 62 62

140

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

agrometeorologiei Descriere: Date meteorologice și agrometeorologice furnizate prin Programul național de veghe meteorologică în scopul transmiterii de informații de specialitate necesare elaborării de măsuri pentru reducerea efectelor secetei pe termen scurt și mediu. Raportarea la cadrul strategic și politicile publice existente: Legea nr. 139/2000 privind activitatea de meteorologie, cu modificările și completările ulterioare; Legea nr. 216/2004 privind înființarea Administrației Naționale de Meteorologie, cu modificările și completările ulterioare. Sursa/sursele de finanțare: buget de stat Propunere de alocare financiară multianuală: estimari anuale 2018 – 1.831.000 lei, 2019– 1.854.000 lei, 2020 – 1.906.000 lei, 2021 – 1.959.000 lei.

Măsura 3.1.1.6: Asigurarea schimburilor internaționale de date, in conformitate cu obligațiile asumate in cadrul OMM, EUMETSAT, ECMWF, EUMETNET si GMES Justificare: Asigurarea schimbului internațional de date și informații meteorologice efectuat între țările membre OMM, fără de care nu se poate realiza corespunzător activitatea de prognoză și avertizare meteorologică de către Serviciile Meteorologice Naționale Descriere: Cooperarea în activitatile comisiilor tehnice, în organismele OMM precum si în cadrul programelor operative si de cercetare prevazute în conventii, acorduri si protocoale nationale si internationale; Realizarea schimbului internațional de date și informații către organismele internaționale. Raportarea la cadrul strategic și politicile publice existente: Legea nr. 139/2000 privind activitatea de meteorologie, cu modificările și completările ulterioare; Legea nr. 216/2004 privind înființarea Administrației Naționale de Meteorologie, cu modificările și completările ulterioare. Sursa/sursele de finanțare: buget de stat Propunere de alocare financiară multianuală: estimari anuale 2017 – 2018 – 8.488.000 lei, 2019– 8.594.000 lei, 2020 – 8.832.000 lei, 2021 – 9.076.000 lei.

Nr. Mesaje transmise/receptionate in sistemul mondial de

comunicatii meteorologice

5.480.360

5.490.000

5.510.000

5.530.000

5.550.00

0

141

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Măsura 3.1.1.7: Dezvoltarea de produse si servicii climatice in conformitate cu cadrul GFCS al OMM Justificare: Identificarea raspunsului regional al sistemelor fizice, ecosistemelor și sistemelor socio-economice, la scara României, la semnalul global al schimbării climatice, din perspectiva adaptării; Estimarea prognostică cu anticipaţie mare a evoluției statisticii fenomenelor climatice, la scara României. Descriere: Proiecția semnalului global al schimbării climatice la nivelul regiunilor din România, impactul asupra proceselor hidrologice, agrometeorologice și dinamicii ecosistemelor, pentru fundamentarea proiectarii de produse și servicii climatice care să servească adaptării sistemelor socio-economice la această schimbare majoră. Elaborarea și testarea de metodologii de predicție climatică sezonieră, interanuală și decenală pentru fundamentarea serviciilor climatice de estimare prognostică a evoluției statisticii fenomenelor climatice (de tipul secetelor, valurilor de căldură și inundațiilor) la scara României. Raportarea la cadrul strategic și politicile publice existente: Legea nr. 139/2000 privind activitatea de meteorologie, cu modificările și completările ulterioare; Legea nr. 216/2004 privind înființarea Administrației Naționale de Meteorologie, cu modificările și completările ulterioare. Sursa/sursele de finanțare: buget de stat Propunere de alocare financiară multianuală: estimari anuale 2018 – 683.000 lei, 2019– 692.000 lei, 2020 – 711.000 lei, 2021 – 730.000 lei.

Nr. produse specializate in

domeniul meteorologiei, climatologiei,

agrometeorologiei, poluarii aerului si a

variabilitatii climatice 166

166 168 169 170

Măsura 3.1.1.8: Diseminarea informatiilor meteorologice in vederea fundamentarii deciziilor organizațiilor guvernamentale de la nivel central, regional și local privind managementul situațiilor în caz de producere a dezastrelor naturale (ploi torențiale generatoare de viituri rapide și inundații la scară regională și locală, valuri de frig și de caniculă, viscol, seceta, etc) sau pentru măsuri de prevenire și diminuare a efectelor pe termen scurt, mediu și lung Justificare: Susținerea deciziilor organizațiilor guvernamentale de la nivel central regional și local privind managementul situațiilor în caz de producere a dezastrelor naturale.

Nr. Sinteze, cercetari si studii de fundamentare

climatologica 60

61 62 62 62

142

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Descriere: Furnizare informații legate de evoluția vremii (prognoze meteorologice la scară națională și regională), atenționări/avertizări meteorologice pentru fenomene meteo periculoase (ploi torențiale generatoare de viituri rapide și inundații la scară regională și locală, valuri de frig și de caniculă, viscol, etc., precum și informări privind evoluția fenomenului de secetă în România la nivel național/regional) utilizate în scopul gestionării situațiilor de urgență sau pentru măsuri de prevenire și diminuare a efectelor pe termen scurt, mediu și lung. Raportarea la cadrul strategic și politicile publice existente: Legea nr. 139/2000 privind activitatea de meteorologie, cu modificările și completările ulterioare; Legea nr. 216/2004 privind înființarea Administrației Naționale de Meteorologie, cu modificările și completările ulterioare. Sursa/sursele de finanțare: buget de stat Propunere de alocare financiară multianuală: estimari anuale 2018 – 552.000 lei, 2019 – 558.000 lei, 2020 – 573.000 lei, 2021 – 590.000 lei.

Program 4.1 Calitatea aerului și emisii atmosferice

Rezultat 4.1.1 Rețeaua națională de monitorizare a calității aerului (RNMCA) funcțională conform noilor cerințe din legislația europeană

Măsura 4.1.1.1. Asigurarea funcționării Rețelei naționale de monitorizare a calității aerului (RNMCA), inclusiv pentru extinderea rețelei prin dotarea cu stații fixe noi. Justificare: Conform art. 4, alin.(4) din Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) este obiectiv de interes public național, aflată în administrarea autorității publice centrale pentru protecţia mediului. RNMCA include instrumentele de prelevare şi măsurare amplasate în punctele fixe şi echipamentele de laborator aferente acestora, precum şi echipamentele necesare colectării, prelucrării, transmiterii datelor şi informării publicului privind calitatea aerului înconjurător; Descriere: elaborarea documentației necesare derulării procedurii de achiziție publica, contractarea realizării serviciilor necesare pentru asigurarea funcționării RNMCA, si

Nr. de stații de monitorizare a calității aerului operaționale

pentru toți indicatorii / Nr. Din stațiile de

monitorizare a calității aerului (%)

10 20 30 50

143

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

furnizării de echipamente si urmărirea derulării acestora. Raportare la cadrul strategic și politicile publice: Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător Sursele de finanțare: Buget AFM până în 2020, ca măsura ,,suport,, Propunere de alocare financiară: 100.000 mil lei

Măsura 4.1.1.2. Elaborarea și depunerea cererii de finanțare pentru Dezvoltarea Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) prin dotare cu echipamente de monitorizare a poluanților și instalarea lor în amplasamente noi și cu echipamente de monitorizare a unor poluanți noi pentru care până în acest moment nu există determinări Justificare: Conform art. 4, alin.(4) din Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) este obiectiv de interes public național, aflată în administrarea autorității publice centrale pentru protecţia mediului. RNMCA include instrumentele de prelevare şi măsurare amplasate în punctele fixe şi echipamentele de laborator aferente acestora, precum şi echipamentele necesare colectării, prelucrării, transmiterii datelor şi informării publicului privind calitatea aerului înconjurător; Descriere: completarea si depunerea cererii de finanțare conform ghidului solicitantului elaborat de Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) pentru MM ca solicitant identificat prin program ca solicitant unic pentru obținerea de finanțare nerambursabilă pentru proiecte privind evaluarea și monitorizarea calității aerului din cadrul Axei Prioritare 4 Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric, Obiectivului Specific (OS) 4.2 Creșterea nivelului de evaluare și monitorizare a calității aerului la nivel național. Raportare la cadrul strategic și politicile publice: Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător Sursele de finanțare: 85% Fondul European de Dezvoltare Regională, 15% contribuția beneficiarului (buget de stat)

144

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Buget limită contractare (euro) - 18.352.942 euro (total pentru rezultatele 4.1.1+4.1.3+4.1.4) Contribuție MM – 3.058.824 euro

Rezultat 4.1.2.: Studii privind dispersia poluanților în atmosferă, în scopul evaluării calității aerului în zonele și aglomerările de la nivel național

Măsura 4.1.2.1. Elaborarea documentație necesară pentru demararea procedurii de achiziție a serviciilor în scopul elaborării de studii privind modelarea dispersiei poluanților în atmosferă Justificare: Conform art. 7 lit. f) din Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, MM organizează şi coordonează la nivel național evaluarea şi gestionarea calității aerului înconjurător, inclusiv prin asigurarea elaborării de studii privind dispersia poluanților în atmosferă, în scopul stabilirii regimurilor de evaluare, a regimurilor de gestionare şi contribuţiilor surselor naturale la depășirea valorilor-limită; Descriere: elaborarea documentației necesare derulării procedurii de achiziție publica pentru elaborarea de studii privind dispersia poluanților în atmosferă, în scopul evaluării calității aerului în zonele și aglomerările de la nivel național, contractarea realizării serviciilor necesare Raportare la cadrul strategic și politicile publice: Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător Sursele de finanțare: Buget AFM până în 2018, ca măsura ,,suport,, Propunere de alocare financiară: 3.850.000 lei

Documentație elaborată n.a. n.a. n.a. Realizat


Măsura 4.1.3.1. Elaborarea și depunerea cererilor de finanțare pentru crearea unui sistem de prognoză a calității aerului pe baza datelor provenite din RNMCA

Cerere de finanțare aprobată

n.a. n.a. n.a Realizat

145

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Justificare: Conform cerințelor art. 53 din Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, este necesară dezvoltarea unui sistem de previzionare a calității aerului pe termen scurt și mediu în vederea creșterii capacității de luare a deciziilor de către autoritățile publice de mediu și pentru creșterea gradului de cunoaștere a nivelului calității aerului; Descriere: completarea si transmiterea cererii de finanțare conform ghidului solicitantului elaborat de Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) pentru MM ca solicitant identificat prin program ca solicitant unic pentru obținerea de finanțare nerambursabilă pentru proiecte privind evaluarea și monitorizarea calității aerului din cadrul Axei Prioritare 4 Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric, Obiectivului Specific (OS) 4.2 Creșterea nivelului de evaluare și monitorizare a calității aerului la nivel național. Raportare la cadrul strategic și politicile publice: Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător Sursele de finanțare: 85% Fondul European de Dezvoltare Regională,

15% contribuția beneficiarului (buget de stat) Buget limită contractare (euro) - 18.352.942 euro / Contribuție MM – 3.058.824 euro


Măsura 4.1.4.1. Elaborarea și depunerea cererii de finanțare pentru dezvoltarea unei baze de date în conformitate cu cerințele Directivei INSPIRE, privind inventarierea poluanților emiși în aer. Justificare: Directiva INSPIRE (http://inspire.jrc.ec.europa.eu/index.cfm) 2007/2/CE, transpusă în legislația națională prin Ordonanţa Guvernului 4/2010 privind Instituirea Infrastructurii Naţionale pentru informații spaţiale (INIS) republicată, are scopul de a crea o infrastructură de date spaţiale a UE. Aceasta va permite partajarea informaţiilor spaţiale

Cerere de finanțare aprobată

n.a. n.a. n.a Realizat

http://inspire.jrc.ec.europa.eu/index.cfm

146

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

de mediu printre organizaţiile din sectorul public şi va facilita accesul publicului la informațiile spaţiale din Europa. Directiva se referă la 34 de teme de date spaţiale, necesare pentru aplicaţii de mediu, care impun crearea unei baze de date unice interactivă în format INSPIRE (o singură bază de date inventarul activităților și inventarul emisiilor de poluanți în aer, realizate, fiecare în parte pe diferite categorii de instalații și operatori economici așa cum prevăd directivele specifice în vederea realizării raportărilor către CE . Descriere: completarea si transmiterea cererii de finanțare conform ghidului solicitantului elaborat de Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) pentru MM ca solicitant identificat prin program ca solicitant unic pentru obținerea de finanțare nerambursabilă pentru proiecte privind evaluarea și monitorizarea calității aerului din cadrul Axei Prioritare 4 Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității, monitorizarea calității aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric, Obiectivul Specific (OS) 4.2 Creșterea nivelului de evaluare și monitorizare a calității aerului la nivel național. Raportare la cadrul strategic și politicile publice: Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător Ordonanţa Guvernului 4/2010 privind Instituirea Infrastructurii Naţionale pentru informații spaţiale (INIS) republicată Sursele de finanțare: 85% Fondul European de Dezvoltare Regională, 15% contribuția beneficiarului (buget de stat)

Buget limită contractare (euro) - 18.352.942 euro (total pentru rezultatele 4.1.1+4.1.3+4.1.4) / Contribuție MM – 3.058.824 euro

Rezultat 4.1.5 Monitorizarea respectării angajamentelor de reducere a emisiilor de poluanți atmosferici stabilite prin Directiva 2001/81/CE și Directiva 2016/2284/CE precum și prin Protocolul Gothenburg

Măsura 4.1.5.1. Derularea Contractului nr. 84/19.12.2017 pentru prestarea de servicii în Documentație elaborată n.a. n.a. n.a Realizat

147

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

scopul elaborării de studii privind prognozelor naționale de emisii de poluanți atmosferici Justificare: Considerând riscurile asupra sănătății umane și mediului, la nivel internațional și respectiv european s-a urmărit cu prioritate reducerea emisiilor de poluanți atmosferici cu efect de acidifiere şi eutrofizare şi a celor care contribuie la formarea ozonului troposferic. In acest scop, la nivel internațional a fost adoptat la Gothenburg, Protocolul din 1999 la Convenția din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi (denumită CLRTAP) referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, (denumit Protocolul Gothenburg), iar în anul 2001, la nivel european a fost adoptată Directiva nr. 2001/81/CE privind plafoanele naționale de emisie pentru anumiți poluanți atmosferici (denumită Directiva NEC), transpusă la nivel național prin Hotărârea Guvernului nr. 1856/2005 privind plafoanele naționale de emisii pentru anumiți poluanți atmosferici. Aceste reglementări stabilesc pentru fiecare Parte/Stat Membru (inclusiv pentru România) plafoane naționale de emisie (cantitatea maximă dintr-o substanță care poate fi emisă la nivel național în decursul unui an calendaristic, exprimată în kt emisii de poluant/an) pentru dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), amoniac (NH3) şi compuși organici volatili (COV), având ca an țintă-anul 2010 La nivelul Comisiei Europene are loc procesul de revizuire a politicii UE în domeniul calităţii aerului. Astfel, în data de 14 decembrie 2016 a fost adoptata Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE),care trebuie transpusa pana la 1 iulie 2018. In anul 2012 a fost adoptat la nivel internațional Protocolul Gothenburg revizuit, prin care s-au extins obiectivele stabilite pentru anul 2010, cu stabilirea pentru fiecare Parte, de angajamente naționale de reducere suplimentară a emisiilor de SO2, NOx, NH3 şi COV (exprimate ca % de reducere a emisiilor față de nivelul emisiilor aferent unui an de referință, considerat anul 2005), având ca an țintă-anul 2020 şi introducerea de

148

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

angajamente de reducere a emisiilor şi pentru pulberi (exprimate ca PM 2,5), având în vedere efectul dăunător asupra sănătății umane şi mediului a poluării aerului cu pulberilor fine. Descriere: Derularea Contractului nr. 84/19.12.2017 pentru prestarea de servicii studii privind prognozele naționale de emisii, contractarea realizării serviciilor necesare. Raportare la cadrul strategic și politicile publice: Legea nr. 271/2003 pentru ratificarea protocoalelor Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999. Legea nr. 263/2017 pentru acceptarea amendamentelor adoptate prin deciziile 2012/1 şi 2012/2 cu ocazia celei de-a treizecea reuniuni a Organismului Executiv, la Geneva la 30 aprilie-4 mai 2012, la Protocolul Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, adoptat la Gothenburg la 1 decembrie 1999, şi pentru acceptarea amendamentelor adoptate prin deciziile 2012/5 şi 2012/6 cu ocazia celei de-a treizeci şi una reuniuni a Organismului Executiv, la Geneva la 11 - 13 decembrie 2012, la Protocolul Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, referitor la metalele grele, adoptat la Aarhus la 24 iunie 1998 Sursele de finanțare: Buget AFM până în 2018, ca măsura ,,suport,, Propunere de alocare financiară: 450.000,00 lei


Măsura 4.1.6.1. Dotarea cu licenta anuale pentru utilizarea softului AQISv3.0, realizat de Institutul pentru Sănătate Publică şi Mediu din Olanda (RIVM). Justificare: Îndeplinirea obligației de raportare conform Deciziei 2011/850/EC, achiziţionarea licenței – cu condiția nesuprapunerii investiției în bugetul de investiții ANPM și beneficiar juridic fiind ANPM, organul juridic care are obligația de raportare.

- 1 licență anuală 1 licență anuală

1 licență anuală

1 licență anuală

1 licență anuală

149

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Pe baza rezultatelor evaluării calității aerului înconjurător, în fiecare zonă sau aglomerare se delimitează arii care sunt clasificate în regimuri de gestionare. Ariile în care nivelurile de poluanți sunt mai mari sau egale decât valorile-limită sau valorile-țintă pentru poluanții reglementați de Legea 104/2011 sunt clasificate în regimul de gestionare I. Pentru acestea este necesară elaborarea Planurilor de calitate a aerului, în vederea încadrării în valorile-limită/valorile-țintă prevăzute. Pentru particule în suspensie (PM10) legea prevede valoare-limită zilnică și număr maxim de depășiri ale acesteia într-un an calendaristic și valoare-limită anuală iar pentru dioxid de azot (NO2) legea prevede valoare-limită orară și număr maxim de depășiri ale acesteia într-un an calendaristic și valoare-limită anuală. Planurile de calitate a aerului elaborate trebuie să cuprindă măsurile potrivite astfel încât perioada de depășire a valorilor-limită să fie cât mai scurtă cu putință. Efectele aplicării măsurilor prin care se reduce nivelul poluanților sunt monitorizate la stațiile de monitorizare a calității aerului. Informațiile privind planurile de calitate a aerului sunt raportate conform prevederilor Deciziei 2011/850/CE privind schimbul reciproc de informații și raportarea privind calitatea aerului înconjurător. Descriere: Elaborarea documentației necesară derulării pentru demararea procedurii de achiziție publică privind dotarea cu licență anuale pentru utilizarea softului AQISv3.0 Raportare la cadrul strategic și politicile publice: Legea nr. 104 privind calitatea aerului înconjurător și Decizia 2011/850/CE Sursa de finanțare: Buget ANPM Propunere de alocare financiară: 34 000 lei fără TVA

Măsura 4.1.6.2.: Dezvoltarea unui instrument de raportare a datelor de calitatea aerului, planurilor și programelor și atingerea obiectivelor de mediu conform Deciziei 2011/850/EU- IPR care sa automatizeze fluxurile de date de la Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului catre Comisia Europeana Justificare: În prezent, România este singura ţară din Uniunea Europeană care nu are un sistem propriu ce poate asigura transferul automat de date din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului (cerință obligatorie de transmitere de date up-to-date) respectiv prelucrarea lor în noul format de raportare conform Deciziei 2011/850/EU; în

- Realizare Trimestru III 2018

150

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

anul 2018 se va utiliza o versiune actualizată a unui instrument software (AQIS), achiziţionat de la Institutul de Sănătate Publică din Olanda – RIVM (prin măsura 4.1.6.1.). Acest instrument de raportare a fost dezvoltat de RIVM în cadrul unui proiect al Comisiei Europene, iar anul 2018 este ultimul în care se mai poate utiliza acest software. Cu ajutorul acestuia, se pot încarca doar manual datele provenite de la Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului şi ulterior prelucrate în formatul .xml şi shapefile solicitat prin 2011/850/EU. Descriere: Elaborarea documentaţiei necesară derulării pentru demararea procedurii de achiziţie publică privind dezvoltarea unui instrument de raportare a datelor de calitatea aerului, planurilor și programelor și atingerea obiectivelor de mediu conform Deciziei 2011/850/EU- IPR Raportare la cadrul strategic şi politicile publice: Legea nr. 104 privind calitatea aerului înconjurător şi Decizia 2011/850/CE Sursa de finanţare: Buget ANPM Propunere de alocare financiară: 276.000 lei

Rezultat 4.1.7. Dezvoltarea și optimizarea laboratoarelor de protecție a mediului din cadrul ANPM și Agențiilor pentru Protecția Mediului (APM) teritoriale, în scopul efectuării și derulării de către acestea a programelor de monitorizare a calității aerului înconjurător la nivel teritorial, prin operarea echipamentelor, colectarea și validarea datelor privind calitatea aerului înconjurător.

Măsura 4.1.7.1. Achiziția de echipamente de laborator și de teren noi, care să le înlocuiască pe cele uzate fizic și moral din cadrul laboratoarelor ANPM și APM.

Gradul de adecvare a echipamentelor de

laborator și de teren pentru activități de monitorizare a

factorilor de mediu din aerul înconjurător și emisii

în cadrul laboratoarelor ANPM și APM (%

echipamente sub 10 ani din totalul echipamentelor)

30 35 40 50

151

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021


Gradul de instruire a personalului din cadrul laboratoarelor ANPM și APM pentru operarea

echipamentelor și monitorizarea mediului (% personal instruit din totalul

personalului) % personal instruit din

totalul de personal

65 70 80 90

Măsura 4.1.7.3. Elaborarea de proceduri privind monitorizarea factorilor de mediu din aerul înconjurător și emisii în cadrul laboratoarelor ANPM și APM.

Gradul de documentare prin proceduri a activității

de monitorizarea factorilor de mediu din aerul

înconjurător și emisii în cadrul laboratoarelor

ANPM și APM (% determinări documentate, metode validate din total

metode utilizate)

75 75 80 90

Justificare Măsuri 4.1.7.1./4.1.7.2./4.1.7.3. Asigurarea unei informări prompte și adecvate a factorilor de decizie naționali și internaționali (Comisia Europeană), precum și a populației cu privire la calitatea aerului înconjurător se poate realiza numai în condițiile existenței unor laboratoare cu capabilități ridicate de a furniza date și rezultate credibile ca o primă condiție pentru caracterizarea stării medilui. Acest fapt va permite autorităților competente luarea deciziilor optime, în timp util, contribuind totodată la asigurarea / garantarea unui mediu curat și a unui mod de viață sănătos pentru populația României. Descriere: Măsurile preconizate vor conduce la asigurarea funcționalității în parametri optimi a echipamentelor din cadrul laboratoarelor ANPM și APM, a instruirii personalului din aceste laboratoare, în vederea monitorizării aerului înconjurător. În acest sens pentru modernizarea laboratoarelor din cadrul ANPM și APM sunt necesare următoarele categorii de activități:

152

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

- achiziția de servicii de mentenanță (service corectiv și service preventiv), respectiv de up-grade al echipamentelor existente necesare monitorizării; - achiziția de servicii de etalonare externă și/sau verificare metrologică; - achiziția de echipamente de laborator și de teren noi, care să le înlocuiască pe cele uzate fizic și moral din cadrul laboratoarelor teritoriale; - reabilitare/modernizarea laboratoarelor pentru desfășurarea activității în condiții optime; - achiziția de servicii de instruire a personalului din cadrul laboratoarelor ANPM și APM pentru operarea echipamentelor, validarea metodelor de analiză, estimarea bugetului de incertitudine a metodelor de analiză, monitorizarea mediului; - achiziția de servicii de consultanță pentru elaborarea de proceduri privind monitorizarea factorilor de mediu din aerul înconjurător și emisii în cadrul laboratoarelor APM. Surse de finantare: bugetul de stat Propunere de alocare financiară: 78.000.000 lei fără TVA

Rezultat 4.1.8. Identificarea și/sau reactualizarea principalelor măsuri și acțiuni care trebuie puse în aplicare pentru conformarea cu prevederile Convenției privind poluanții organici persistenți, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 și a Regulamentului (CE) nr. 850/2004 privind poluanții organici persistenți.

Măsura 4.1.8.1.: Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea serviciilor de cercetare pentru elaborarea studiului privind reactualizarea Planului National de Implementare a prevederilor Conventiei privind poluantii organici persistenti, adoptata la Stockholm la 22 mai 2001. Justificare: Lucrarea se înscrie în obiectivele prioritare ce decurg din obligaţiile asumate prin prevederile Legii nr. 261/2004 pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 (denumită în continuare Convenția de la Stockholm). În vederea respectării prevederilor art. 7 al Convenţiei de la Stockholm privind poluanţii

Plan de implementare

realizat

153

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

organici persistenţi, care mentionează obligativitatea elaborării şi implementării unui plan pentru punerea în aplicare a obligaţiilor stabilite în Convenţia de la Stockholm, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a elaborat și înaintat Secretariatului Convenției, în anul 2006, primul Plan Naţional de Implementare (PNI) privind poluanţii organici persistenţi în România (proiect GEF/UNIDO). În anul 2012 Planul Național de Implementare a fost reactualizat și înaintat Secretariatului, ca urmare a adoptării unor amendamente la Anexele A, B și C ale Convenției în cadrul celei de-a patra și respectiv, celei de a cincea reuniuni a Conferinței Părților la Convenție, care s-au desfășurat în anii 2009 și 2011 la Geneva, în Elveția. La cea de-a șasea și respectiv, la cea de-a șaptea reuniune a Conferinţei Părţilor la Convenţie, care au avut loc în anii 2013 și 2015, la Geneva, în Elveţia, au fost adoptate amendamentele aduse anexelor A şi C ale Convenţiei. În concordanţă cu prevederile art. 22 al Convenţiei amendamentele aduse Convenţiei intră în vigoare la un an de la data comunicării de către depozitar (Secretarul General al Naţiunilor Unite) a adoptării amendamentelor. Astfel, amendamentele adoptate în anul 2013 intră în vigoare în anul 2014 (exceptând Părțile care au optat pentru amânarea intrării în vigoare – inclusiv România în acest caz), iar amendamentele adoptate în anul 2015 intră în vigoare în anul 2016 (exceptând Părțile care au optat pentru amânarea intrării în vigoare). Decizia SC-1/12: Planurile Naţionale de Implementare a Conferinţei Părţilor la Convenţia de la Stockholm menţionează faptul că, în cazul unor factori externi, respectiv modificări ale obligaţiilor care rezultă din amendamentele aduse Convenţiei sau anexelor acesteia, inclusiv adăugarea de noi substanţe în anexele A, B şi C, se impune reactualizarea/revizuirea Planului Naţional de Implementare în termen de 2 ani de la data intrării în vigoare a amendamentelor. Descriere: Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea serviciilor de cercetare pentru elaborarea studiului privind reactualizarea Planului National de Implementare a prevederilor Conventiei privind poluantii organici persistenti, adoptata la Stockholm la 22 mai 2001

154

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Raportare la cadrul strategic şi politicile publice: Legea nr. 261/2004 pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001 Legea nr. 227/2010 pentru ratificarea amendamentelor la anexele A, B şi C la Convenţia privind poluanţii organici persistenţi, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001, adoptate prin deciziile SC-4/10, SC-4/11, SC-4/12, SC-4/13, SC-4/14, SC-4/15, SC-4/16, SC-4/17 şi SC-4/18 cu ocazia celei de-a patra reuniuni a Conferinţei părţilor, care a avut loc la Geneva, 4 - 8 mai 2009 Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 28/2013 privind publicarea Deciziei SC-5/3: Listarea endosulfanului tehnic şi a izomerilor aferenţi acestuia Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 815/2016 privind publicarea Deciziei SC-6/13: Listarea hexabromociclododecanului, a Deciziei SC-7/12: Listarea hexaclorbutadienei, a Deciziei SC-7/13: Listarea pentaclorofenolului, a sărurilor şi a esterilor acestuia şi a Deciziei SC-7/14: Listarea naftalinelor policlorurate Hotărârea Guvernului nr. 1497 din 19 noiembrie 2008 privind aprobarea Planului naţional de implementare a prevederilor Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001, aferent perioadei 2008 – 2029, cu modificările și completările ulterioare Sursele de finanţare: Buget AFM până în 2018 (cu propunere legislativă în curs de adoptare pentru prelungirea până în anul 2020), ca măsura ,,suport,, Propunere de alocare financiară: 600.000,00 lei


Măsuri 4.1.9.1.: Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea serviciilor de cercetare pentru calcularea bugetului național de azot, determinarea eficienței utilizării azotului și surplusurilor de azot, și stabilirea de măsuri pentru limitarea emisiilor de amoniac Justificare: România a ratificat Convenţia asupra poluării atmosferice transfrontiere pe

1 buget național de azot

1 set de măsuri pentru limitarea emisiilor de

155

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, prin Legea nr. 8/1991. Convenția asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi (denumită CLRTAP) are opt protocoale, dintre care România a ratificat prin Legea nr. 271/2003 trei protocoale: -Protocolul privind poluanții organici persistenți (POPs); -Protocolul privind metalele grele, şi -Protocolul referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, denumit Protocolul Gothenburg. În conformitate cu prevederile art. 2 ale Protocolului Gothenburg, în vederea respectării angajamentului de reducere a emisiilor de amoniac stabilit în Anexa II a protocolului, Părțile la Protocol trebuie să controleze și să reducă emisiile de amoniac rezultate din activitățile antropice, emisii care pot determina efecte adverse asupra sănătății umane și a mediului. Potrivit prevederilor art. 6 lit. a) și b) din Protocolul Gothenburg, Părțile trebuie să adopte strategii, politici și programe, pe baza unor criterii științifice și economice solide, pentru a facilita implementarea obligațiilor prevăzute în protocol. Studiul propus stă la baza identificării și fundamentării din punct de vedere științific și economic a punctelor de intervenție și a măsurilor eficiente de reducere a emisiilor de amoniac pentru a fi incluse în cadrul programului național de control a poluării aerului necesar a fi elaborat de către România în cadrul Planului de Acțiuni pentru Aer Curat, adoptat la Batumi, în Georgia, în iunie 2016, precum și pentru identificarea viitoarelor măsuri care vor fi considerate în implementarea Directivei (UE) nr. 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE. Descriere: Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea serviciilor de cercetare pentru calcularea bugetului național de azot și stabilirea de măsuri pentru limitarea emisiilor de amoniac Raportare la cadrul strategic şi politicile publice:

amoniac la nivel național

156

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Legea nr. 271/2003 pentru ratificarea protocoalelor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999, Legea nr. 263/2017 pentru acceptarea amendamentelor adoptate prin deciziile 2012/1 şi 2012/2 cu ocazia celei de-a treizecea reuniuni a Organismului Executiv, la Geneva la 30 aprilie-4 mai 2012, la Protocolul Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, adoptat la Gothenburg la 1 decembrie 1999, şi pentru acceptarea amendamentelor adoptate prin deciziile 2012/5 şi 2012/6 cu ocazia celei de-a treizeci şi una reuniuni a Organismului Executiv, la Geneva la 11 - 13 decembrie 2012, la Protocolul Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, referitor la metalele grele, adoptat la Aarhus la 24 iunie 1998 Directiva (UE) nr. 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE (în curs de transpunere în legislația națională) Sursele de finanţare: Buget AFM până în 2018 (cu propunere legislativă în curs de adoptare pentru prelungirea până în anul 2020), ca măsura ,,suport,, Propunere de alocare financiară: 350.000,00 lei


Masură 4.1.10.1.: Elaborarea documentației necesare pentru demararea procedurii de achiziție pentru realizarea studiului privind determinarea încărcărilor şi nivelurilor critice specifice ecosistemelor de la nivel național, conform prevederilor Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi (CLRTAP) Justificare:

157

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Considerând efectele dăunătoare ale emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot, amoniac şi compuși organici volatili asupra sănătății umane şi asupra ecosistemelor naturale, materialelor şi culturilor agricole datorită efectului de acidifiere şi eutrofizare sau formării ozonului troposferic, ca rezultat al transportului atmosferic pe distanţe lungi, la nivel internațional s-a încheiat Protocolul Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi (CLRTAP) referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, adoptat la Gothenburg în anul 1999 (denumit Protocolul Gothenburg), ratificat de România prin Legea nr. 271/2003. Protocolul Gothenburg este completat la nivel UE cu prevederile Directivei nr. 2001/81/CE privind plafoanele naționale de emisie pentru anumiți poluanți atmosferici (denumită Directiva NEC), transpusă în legislația națională prin Hotărârea Guvernului nr. 1856/2005., precum și ale Directivei (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE (denumită noua Directivă NEC). Obiectivul Protocolului Gothenburg şi al Directivelor NEC urmăresc ca, pe termen lung şi, ţinând seama de progresele cunoaşterii stiinţifice, să se limiteze emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot, amoniac, compuşi organici volatili şi particule în suspensie astfel încât să se asigure că depunerile şi concentraţiile în aer ale acestor poluanţi nu depăşesc încărcările şi nivelurile critice, stabilite pentru elementele sensibile de mediu. Nivelurile şi încărcările critice sunt definite ca fiind cel mai înalt nivel al concentrațiilor, respectiv al depunerilor pentru un anumit poluant despre care, pe baza cunoştinţelor actuale, se presupune că nu produce efecte adverse pe termen lung asupra unui ecosistem dat. România în calitate de Parte la Protocolul Gothenburg şi Stat Membru are obligația de a raporta date și informații privind monitorizarea poluării atmosferice asupra ecosistemelor în funcție de condițiile specifice naționale. Raportare la cadrul strategic şi politicile publice: Legea nr. 271/2003 pentru ratificarea protocoalelor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999,

158

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Legea nr. 263/2017 pentru acceptarea amendamentelor adoptate prin deciziile 2012/1 şi 2012/2 cu ocazia celei de-a treizecea reuniuni a Organismului Executiv, la Geneva la 30 aprilie-4 mai 2012, la Protocolul Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, adoptat la Gothenburg la 1 decembrie 1999, şi pentru acceptarea amendamentelor adoptate prin deciziile 2012/5 şi 2012/6 cu ocazia celei de-a treizeci şi una reuniuni a Organismului Executiv, la Geneva la 11 - 13 decembrie 2012, la Protocolul Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, referitor la metalele grele, adoptat la Aarhus la 24 iunie 1998 Directiva (UE) nr. 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE (în curs de transpunere în legislația națională) Sursele de finanțare: Buget AFM până în 2018 (cu propunere legislativă în curs de adoptare pentru prelungirea până în anul 2020), ca măsura ,,suport,, Propunere de alocare financiară: 2.350.000 lei.

Rezultat 4.1.11. Crearea/actualizarea cadrului legislativ în domeniul calităţii aerului şi emisiilor atmosferice

Măsura 4.1.11.1.: Transpunerea şi preluarea la termen în legislaţie naţională a legislaţiei UE Justificare: Conform Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, Titlul I Cap.2, Sectiunea 1, art.288, Statele Membre ale Uniunii au obligaţia de a transpune şi de a prelua în legislaţie naţională actele juridice ale Uniunii Europene Surse de finanţare: bugetul de stat – resursa bugetară alocată salarizării personalului angajat din cadrul DGEICP

Nr. acte normative transpuse la

termen Nr. acte normative

de modificare a legislaţiei existente

Măsura 4.1.11.2.: Crearea cadrului legislativ pentru aplicarea acordurilor internaţionale din domeniul calităţii aerului şi emisiilor atmosferice

Nr. acte normative de ratificare/

159

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Justificare: Legea nr. 590/2003 privind tratatele, cu modificările şi completările ulterioare si Deciziile Comisiei/ Consiliului UE de aderare la acordurile internaţionale din domeniul privind poluarea atmosferică Surse de finanţare: bugetul de stat – resursa bugetară alocată salarizării personalului angajat din cadrul DGEICP

acceptare/aderare la acordurile

internaţionale la care UE si implicit

România este Parte.

Program 4.2 ZGOMOT AMBIANT


Măsura 4.2.1.1. Elaborarea documentație necesară pentru demararea procedurii de achiziție a serviciilor pentru dotarea cu software de cartare a zgomotului, inclusiv software GIS aferent. Justificare: În anul 2015 a intrat în vigoare Directiva 2015/996/EU care adoptă metode comune de evaluare a zgomotului care trebuie utilizate de toate statele membre ale UE începând cu 31.12.2018. Aceste metode comune, după 31.12.2018, trebuie să se regăsească în orice software de cartare a zgomotului consacrat de pe piață (deziderat încă nerealizat), în caz contrar nu se vor putea realiza hărțile strategice de zgomot în anul 2022 iar statele membre UE nu vor putea pregăti punerea în aplicare a prevederilor Directivei 2015/996/EU. Achiziționarea la nivelul Minsiterului Mediului (MM) a unui software de cartare a zgomotului, inclusiv software GIS aferent, care să poată utiliza metodele comune de evaluare a zgomotului adoptate prin Directiva 2015/996/EU și asigurarea unei instruiri pentru utilizarea acestuia, este necesară pentru ca la nivelul MM să existe tehnica de calcul necesare și pregătirea necesară pentru a se putea urmării implementarea acestei directive care conține metode de calcul deosebit de laborioase. Descriere: elaborarea documentației necesare derulării procedurii de achiziție publica pentru achiziționarea la nivelul Ministerului Mediului (MM) a unui software de cartare a zgomotului, inclusiv software GIS aferent, care să poată utiliza metodele comune de evaluare a zgomotului adoptate prin Directiva 2015/996/EU și asigurarea unei instruiri

Software de cartare (evaluare) a zgomotului

și instruire 0 bucăți

0 0 0 1 bucată

160

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

pentru utilizarea acestuia Raportare la cadrul strategic și politicile publice: HG 321/2005 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant și Directiva 2015/996/EU care trebuie transpusă în legislația națională până la data de 31.12.2018. Sursele de finanțare: Buget MM în anul 2018, ca măsura ,,suport,, Propunere de alocare financiară: 225.000,00 lei fără TVA

Măsura 4.2.1.2. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru elaborarea de ghiduri pentru realizarea hărților strategice de zgomot prin utilizare de software de cartare (evaluare) a zgomotului. Justificare: În anul 2015 a intrat în vigoare Directiva 2015/996/EU care adoptă metode comune de evaluare a zgomotului care trebuie utilizate de toate statele membre ale UE începând cu 31.12.2018. Aceste metode comune sunt deosebit de laborioase, iar aplicarea lor necesită realizarea unor ghiduri care să asigure orientările necesare în vederea elaborării hărților strategice de zgomot cu aceste metode comune. Achiziționarea la nivelul Minsiterului Mediului (MM) a unor servicii de realizare a unor astfel de ghiduri, este necesară pentru ca la nivelul MM să se poată adopta prin acte normative respectivele ghiduri asigurându-se astfel că la nivel național, hărțile strategice de gomot se vor realiza în conformitate cu metodele de evaluare comune și că acest lucru se va putea verifica. Descriere: elaborarea documentației necesare derulării procedurii de achiziție publica pentru elaborarea de ghiduri pentru realizarea hărților strategice de zgomot prin utilizare de software de cartare (evaluare) a zgomotului. Raportare la cadrul strategic și politicile publice HG 321/2005 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant și Directiva 2015/996/EU care trebuie transpusă în legislația națională până la data de 31.12.2018. Sursele de finanțare: Buget MM în perioada 2019-2020, ca măsura ,,suport,, Propunere de alocare financiară: 760.000,00 lei fără TVA

Ghduri de realizare a hărților strategice de

zgomot utilizând software de cartare

(evaluare) a zgomotului și armonizarea lingvistică a termenilor tehnici care

sunt în contradicție în versiunea în limba

română față de versiune în limba engleză a

Directivei 2015/996/EU ; 0 buc

Model de evaluare

conformitate a hărților strategice de zgomot cu

prevederile directivei (UE) 2015/996.

0 buc

0

0

0

0

0

0

1 buc

1 buc

161

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Măsura 4.2.1.3. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru elaborarea de ghiduri pentru realizare prognoze de reducere a zgomotului în funcție de tipul de măsură propusă pentru reducerea zgomotului și de tipul sursei de zgomot Justificare: În anul 2015 a intrat în vigoare Directiva 2015/996/EU care adoptă metode comune de evaluare a zgomotului care trebuie utilizate de toate statele membre ale UE începând cu 31.12.2018. Aceste metode comune sunt deosebit de laborioase, iar aplicarea lor necesită realizarea unor ghiduri care să asigure orientările necesare în vederea utilizării acestora atunci când se adoptă măsuri de reducere și gestionare a zgomotului în cadrul planurilor de acțiune, măsuri care pot fi predeterminate prin prognoze specifice, aplicate fiecărei surse de zgomot în parte în funcție de tipul de măsură propusă. Achiziționarea la nivelul Minsiterului Mediului (MM) a unor servicii de realizare a unor astfel de ghiduri, este necesară pentru ca la nivelul MM să se poată adopta prin acte normative respectivele ghiduri asigurându-se astfel că la nivel național, planurile de acțiune se vor realiza în conformitate cu prevederile Directivei 2002/49/CE și ale Directivei 2015/996/EU. Descriere: elaborarea documentației necesare derulării procedurii de achiziție publica pentru elaborarea ghiduri pentru elaborare prognoze de reducere a zgomotului în funcție de tipul de măsură propusă pentru reducerea zgomotului și de tipul sursei de zgomot Raportare la cadrul strategic și politicile publice HG 321/2005 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant și Directiva 2015/996/EU care trebuie transpusă în legislația națională până la data de 31.12.2018. Sursele de finanțare: Buget MM în perioada 2019-2020, ca măsura ,,suport,, Propunere de alocare financiară: 600.000,00 lei fara TVA

Scenarii privind reducerea zgomotului utilizând software de cartare (evaluare) a

zgomotului; 0 buc

0 0 0 1 buc

Program 4.3 Radioactivitatea mediului

Rezultat 4.3.1. Asigurarea echipamentelor necesare și a personalului instruit în vederea monitorizării radioactivității mediului în situații normale și de urgență

162

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Măsura 4.3.1.1. Pregătirea continuă a RNSRM pentru asigurarea răspunsului prompt în situații de urgență Justificare: In contextul socio-economic și geo-polictic actual, riscul expunerii populației la radiații este cu atât mai mare cu radioactivitatea își găsește nu doar aplicații militare, ci din ce în ce mai multe aplicații pașnice. Monitorizarea radioactivității mediului ambiant în scopul protecției populației este o obligație a fiecărui stat membru UE. Descriere:

- Achiziția de servicii de audit tehnic cu privire la necesitățile de modernizare ale RNSRM

- Achizitia de servicii de mentenanță pentru stațiile automate - Achiziția de servicii de mentenață pentru echipamentele din cadrul laboratoarelor - Achiziția de sercicii de etalonare externă și/sau verificare metrologică pentru

echipamentele din cadrul RNSRM (atat stații automate, cât și echipamente de laborator/teren)

- Up-gradul stațiilor automate și a Centrului national de coodonare a rețelei - Up-gradul echipamentelor de laborator - Înlocuirea echipamentelor uzate fizic și moral, care nu mai îndeplinesc cerințele

tehnice ale RNSRM - Instruirea personalului din cadrul RNSRPM pentru asigurarea răspunsului la

urgență, în contextul modernizării RNSRM - Elaborarea de procedrurilor în concordanță cu dotarea RNSRM

Raportarea la cadrul strategic si politicile publice existente: Moniorizarea radioactivității mediului este o obligație de țară, asumată de România prin semnarea Tratatului EURATOM și aderarea la UE.

Tratatul EURATOM

OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare

Legea nr. 111/1999 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările și

I1 – Raport privind situația tehnică a RNSRM

și propuneri de modernizare

I2 - % echipamente

reparate

I3 - % echipamente noi achiziționate

I4 - % de personal

instruit

1 buc

30

5

65

n.a.

80

10

75

n.a.

90

35

85

1 buc

95

20

95

163

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

completările ulterioare

OM nr. 1978/2010 privind regulamentul de organizare și funcționare al Rețelei Naționale de Supraveghere a Radioactivității Mediului

HG nr. 600/2014 privind aprobarea Strategiei naționale de securitate și siguranță nucleară

Sursa/sursele de finanțare (buget stat, fonduri externe; in cazul FEN, inclusiv indicarea PO, măsurii, etc.): bugetul de stat și AFM (venituri proprii) Propunere de alocare financiară multianuală: 25.400.000 euro fără TVA.

Măsuri 4.3.1.2. Îmbunătățirea continuă a securității cibernetice la nivelul RNSRM Justificare: Având în vedere faptul că RNSRM este furnizorul național de date privind radioactivitatea mediului, atât în situații normale, cât și în situații de urgență, asigurarea corectitudinii datelor transmise către autorități și public este absolut necesară. Protecția RNSRM împotriva atacurilor cibernetice are ca rezultate protecția populației și implicit a mediului. Descriere:

- Conectarea RNSRM la Sistemul Național de Securitate Cibernetică (SNSC) Raportarea la cadrul strategic si politicile publice existente: Moniorizarea radioactivității mediului este o obligație de tară, asumată de România prin semnarea Tratatului EURATOM și aderarea la UE. (Tratatul EURATOM / OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare / Legea nr. 111/1999 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările și completările ulterioare / OM nr. 1978/2010 privind regulamentul de organizare și funcționare al Rețelei Naționale de Supraveghere a Radioactivității Mediului / HG nr. 600/2014 privind aprobarea Strategiei naționale de securitate și siguranță nucleară) Sursa/sursele de finanțare (buget stat, fonduri externe; in cazul FEN, inclusiv indicarea PO, măsurii, etc.): bugetul de stat și AFM (venituri proprii) Propunere de alocare financiară multianuală (estimări anuale pentru 2018, 2019, 2020, 2021) 100.000 euro fără TVA

I1 - conectarea sistemului informatic

aferent RNSRM la Sistemul Național de

Securitate Cibernetică (SNSC)

n.a. 1 n.a. n.a.

164

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Program 5.1 Controlul poluării industriale

Rezultat: 5.1.1 Gradul de realizare a îmbunătățirea capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului și asigurarea implementării eficiente a legislației UE în domeniul privind prevenirea şi controlul integrat al poluării

Măsura 5.1.1.1. Actualizarea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru realizarea celui de-al doilea studiu privind orientări/ghiduri pentru implementarea unitară a legislației UE din domeniul emisiilor industriale IED Justificare: Statele Membre trebuie să elaboreze „politici sau ghiduri”, măsuri de punere în aplicare a prevederilor Directivei IED, care vor contribui la argumentarea deciziilor de aplicare a anumitor prevederi a legislației UE Descriere: elaborarea documentației necesare derulării procedurii de achiziție publica, contractarea realizării studiilor si urmărirea derulării acestora. Raportare la cadrul strategic și politicile publice: Legea 278/2013 privind emisiile industriale Sursele de finanțare: Buget AFM până în 2018, (cu propunere legislativă în curs de adoptare pentru prelungirea până în anul 2020) ca măsura ,,support,, Propunere de alocare financiară: 450.000,00 lei (din care valoarea de 150.000 lei pentru anul 2018 )

Nr. studii 0

0 0 0 2

Rezultat 5.1.2 Gradul de promovare a instrumentelor UE de performanță de mediu în rândul organizațiilor, producătorilor si consumatorilor

Măsura 5.1.2.1. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru organizare evenimente privind diseminarea la nivel național a etichetei UE ecologice pe diferite produse/servicii, respectiv a cerințelor sistemului UE de management de mediu si audit (EMAS). Justificare: In conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1221/2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la sistemul comunitar de management de mediu şi audit (EMAS) (denumit Regulamentul EMAS III) și

Nr. evenimente organizate si persoane

instruite

6 eveniment / min 30 pers

4 evenim

ent / min 30

pers

4 evenim

ent / min 30

pers

6 eveniment / min 30 pers

165

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

ale Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 66/2010 privind eticheta UE ecologică, Statele Membre trebuie să asigure promovarea sistemului UE de management de mediu şi audit (EMAS), precum şi a sistemului de acordare a etichetei UE ecologice. Descriere: elaborarea documentației necesare derulării procedurii de achiziție publica, contractarea realizării studiilor si urmărirea derulării acestora. Raportare la cadrul strategic și politicile publice: Hotărârea Guvernului nr. 57/2011 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.221/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu şi audit (EMAS) Hotărârea Guvernului nr. 661/2011 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării la nivel național a Regulamentului (CE) nr. 66/2010 al Parlamentului European si al Consiliului privind eticheta UE ecologică, Sursele de finanțare: Buget AFM până în 2018, ca măsura ,,support,, (cu propunere

legislativă în curs de adoptare pentru prelungirea până în anul 2020) Propunere de alocare financiară: 400.000 lei (2018)

Program 5.2 Managementul accidentelor industriale


Măsura 5.2.1.1. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru realizarea de studii pentru elaborarea ghidurilor privind distanţele de securitate adecvate şi efectul domino şi ghid privind aplicarea Directivei Seveso III pentru sectorul deşeuri. Justificare: În contextul implementării eficiente a legislaţiei UE din domeniul Directivei 2012/18/UE - SEVESO III, transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, este necesară realizarea de studii pentru elaborarea ghidurilor privind

-Ghid privind distanţele de securitate adecvate şi

efectul domino în contextul aplicării

Directivei Seveso III

- Ghid privind modul de abordare în aplicarea Directivei Seveso III

n.a.

n.a.

n.a.

n.a.

n.a.

n.a.

Realizat

Realizat

166

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

distanţele de securitate adecvate şi efectul domino.şi aplicarea directivei în domeniul deşeurilor. În cadrul politicilor de amenajare a teritoriului şi urbanism stabilirea distanţelor de securitate adecvate şi indentificarea corectă a amplasamentelor din grupul domino contribuie la o mai bună protecţie a zonelor rezidenţiale, a zonelor de utilitate publică şi a mediului, inclusiv a zonelor de interes natural.De asemenea pentru a se permite luarea măsurilor necesare în vedrea preveniri și a reducerii riscului de accidente majore trebuie să avem o imagine exactă asupra cantităţilor/ capacităţilor de substanţe chimice periculoase, amestecuri şi chiar deşeuri care trebuie luate în considerare pentru aplicarea articolelor relevante ale directive UE. Descriere: elaborarea documentației necesare derulării procedurii de achiziție publica, contractarea realizării studiilor si urmărirea derulării acestora. Raportare la cadrul strategic și politicile publice: Legea 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase Sursele de finanțare: buget MM Valoare 800.000 lei fără TVA Propunere de alocare financiară: 2018-2019: 400.000 lei / 2019-2020 -400.000lei

pentru sectorul deşeuri

Program 6.1. Răspunderea de mediu

Rezultat 6.1.1. Elaborarea unui studiu privind identificarea formelor de garanţie financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea în domeniul mediului, inclusiv elaborarea Metodologiei de calcul a garanției financiare și revizuirea garanției

Masura 6.1.1.1. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii pentru realizarea de studiului necesar identificarii formelor de garanţie financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea în domeniul mediului, inclusiv elaborarea Metodologiei de calcul a garanției financiare și revizuirea garanției, în conformitate cu cerințele prevăzute de Ordonanța de Guvern a Guvernului nr. 68 din 28 iunie 2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea

Studiu privind identificarea formelor de

garanţie financiară şi a măsurilor necesare

dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea în

domeniul mediului,

0 0 0 1 buc

167

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

nr. 19/2008 Justificare: Potrivit cerintelor art. 33 din OUG nr. 68/2007 este necesară definirea formelor de garanţie financiară, inclusiv pentru cazurile de insolvenţă, şi măsurile pentru dezvoltarea ofertei de instrumente financiare privind răspunderea în domeniul mediului, care să permită operatorilor utilizarea acestora în scopul garantării obligaţiilor ce le revin conform actului normative Descriere: elaborarea documentației necesare derulării procedurii de achiziție publica, contractarea realizării studiului si urmărirea derulării acestuia Raportare la cadrul strategic și politicile publice: Ordonanța de Guvern a Guvernului nr. 68 din 28 iunie 2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea nr. 19/2008 Sursa de finanțare: buget MM Propunere de alocare financiară: 1.000.000 lei fără TVA- 2017

inclusiv elaborarea Metodologiei de calcul a

garanției financiare și revizuirea garanției

Program 6.2. Aplicarea eficientă a legislației EIA/SEA

Rezultat 6.2.1. Îmbunătățirea capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului prin implementarea eficientă a legislației UE din domeniul mediului referitoare la EIA și SEA

Măsura 6.2.1.1. Formarea autorităților competente de mediu şi a celor implicate în punerea în aplicare a Directivelor EIA/SEA la toate nivelurile relevante, pe baza Strategiei și planului elaborate prin asistența JASPERS în anul 2013 și cu sprijinul Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT), în două cicluri (2014-2016 și 2017-2020) - proiectul ”Formarea profesională a personalului autorităților competente pentru protecția mediului privind evaluarea impactului asupra mediului și evaluarea de mediu pentru perioada 2014-2020” Justificare: instruirea personalului autoritatilor implicate in aplicarea prevederilor Directivelor EIA si SEA conduce la imbunătățirea capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului prin implementarea eficientă a legislației UE din domeniu, în vederea accesării și implementării proiectelor din cadrul programelor operaționale cu

Nr. Persoane instruite din autorități pentru protecția mediului,

Autorități de Management (AM),

Organisme Intermediare (OI) 401

392 n.a. n.a. n.a.

168

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

finanțare din fonduri europene la nivelul României pentru perioada de programare 2014– 2020 Descriere: derularea unei sesiuni de instruire initiala sustinuta de JASPERS pentru nucleul experților din autoritățile de mediu în aplicarea legislației europene privind evaluarea impactului asupra mediului și evaluarea de mediu constituit în prima etapă a proiectului, derularea a 13 sesiuni de instrure regionale pentru un nr. total de 356 persoane si 2 reuniuni de lucru, initiala si finala, pentru formatorii care asigura instruirea. Raportarea la cadrul strategic si politicile publice existente: Acordul de parteneriat Comisia Europeana-Romania,si planul de acțiune aferent, aprobat de către Guvernul României prin Memorandumul 3680/19.03.2014. Sursa/sursele de finanțare: fonduri europene prin Programul Operational Asistenta Tehnica -84,695% si buget de stat -15,305%. Propunere de alocare financiară multianuală: Estimare pentru anul 2016 – 376.000 lei Estimare pentru anul 2017 – 2.005.000 lei

Măsura 6.2.1.2. Aprobarea ghidurilor EIA elaborate de JASPERS prin ordin de ministru (Cele 7 ghiduri EIA elaborate de Jaspers au fost aprobate prin Ordinul MMAP nr. 1825/21.09.2016 care a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 821/18.10.2016)

Ghiduri EIA aprobate (realizat)

n.a. n.a. n.a. n.a.

Măsura 6.2.1.3. Elaborarea de noi ghiduri pentru aplicarea legislației EIA - proiectul ”Elaborarea ghidurilor necesare îmbunătățirii capacității administrative a autorităților pentru protecția mediului în scopul derulării unitare a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului (EGEIA)”, cod SIPOCA 19 Justificare: noile ghiduri EIA vor fi utilizate de autoritățile de mediu și alte autorități implicate în procedurile EIA pentru aplicarea unitară și eficientă a legislației europene Descriere: principalele activități derulate în cadrul proiectului sunt: elaborarea a 7 ghiduri EIA noi, instruirea a 135 de persoane din autorități de mediu, informare prin diseminare a 425 de persoane din alte autorități. Raportarea la cadrul strategic si politicile publice existente: Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020; Planul de acțiune anexă la Acordul de Parteneriat

a) Autorități și instituții publice centrale

sprijinite pentru a realiza studii, analize și evaluări

ex ante a impactului pentru fundamentarea

politicilor publice - (studiu)

b) Nr. Metode,

instrumente, proceduri dezvoltate de

autoritățile publice

1 buc

n.a.

n.a.

n.a.

169

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

CE-România; Legislația EIA: Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului; HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului; Ordin nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului; Ordin comun MMP/MADR/MAI/MDRT nr. 135/84/76/1284 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului pentru proiecte publice și private. Sursa/sursele de finanțare: FSE prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, buget stat Propunere de alocare financiară multianuală: Bugetul total al proiectului: 4.341.991,95 lei (3.648.662,68 lei din FSE; 693.329,27 lei cofinanțare MM) a) pentru anul 2017, valoarea estimată totală este de 3.735 mii lei; cofinanțarea de la buget este 3.735 x 15,98% = 597 mii lei c) pentru anul 2018, valoarea estimată totală este de 218 mii lei; cofinanțarea de la buget este 218 x 15,98% = 35 mii lei

centrale pentru a sprijini dezvoltarea la nivel local

– (ghiduri)

c) Nr. Participanți la activități de formare

c.1 – Nr. personal instruit din autorități de

mediu

c.2 – Nr. personal informat prin sesiuni de

diseminare

7

135

425

n.a.

n.a.

n.a.

n.a.

n.a.

n.a.

n.a.

n.a.

n.a.

Program 6.3 Infrastructura pentru Informații Spațiale

Rezultat 6.3.1. Infrastructura Ministerului Mediului pentru informații spațiale realizată în conformitate cu normele de aplicare ale Directivei INSPIRE.

Măsura 6.3.1.1. Întocmirea documentației necesare pentru derularea procedurii de achiziție de servicii și produse pentru realizarea serviciilor și a seturilor de date spațiale, precum și a metadatelor aferente în conformitate cu normele de aplicare ale Directivei INSPIRE. Justificare: Directiva INSPIRE, transpusă în legisalţie naţională prin Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România, republicată, stabilește acțiuni de înlăturare a obstacolelor din calea partajării datelor spațiale între toate nivelurile de guvernare în interiorul statelor membre și între acestea.

a) Servicii de cautare, vizualizare și descarcare

realizate (%)

b) Seturi de date spațiale interoperabile aferente

anexelor 1 și 3 din OG nr. 4/2010, republicată (%)

0

0

0

0

0

0

100%

100%

170

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Astfel, pentru a elimina obstacolele privind partajarea datelor spaţiale, MM, conform Hotărârii Guvernului nr. 579/2015 privind stabilirea responsabilităţilor specifice ale autorităţilor publice, precum şi a structurilor tehnice pentru realizarea temelor de date spaţiale şi aprobarea măsurilor necesare pentru punerea în comun a acestora, are obligaţia să: (1) să pună în aplicare servicii online interoperabile care să permită căutarea,

vizualizarea și descărcarea datelor spațiale; (2) să organizeze și să publice treptat date spațiale în conformitate cu modelele de date

comune pentru o mai mare interoperabilitate și o productivitate îmbunătățită. Descriere: Elaborare documentaţie pentru achiziționarea echipamentelor informatice necesare în vederea realizării arhitecturii pentru infrastructura de date spațiale, a realizării și stocării seturilor de date spațiale și a aplicațiilor informatice care asigură funcționalitatea serviciilor facilitate de rețea și a serviciilor de date spațiale, precum și asigurarea întreținerii acestora. Raportare la cadrul strategic și politicile publice: Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România, republicată; Hotărârea Guvernului nr. 579/2015 privind stabilirea responsabilităţilor specifice ale autorităţilor publice, precum şi a structurilor tehnice pentru realizarea temelor de date spaţiale şi aprobarea măsurilor necesare pentru punerea în comun a acestora şi Hotărârea Guvernului nr. 38/2016 privind aprobarea Planului de activităţi pentru realizarea şi actualizarea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România. Sursa/sursele de finanțare: buget MM Propunere de alocare financiară multianuală: a) 2018-2019 valoare estimată fără TVA 1,500,000.00 lei b) 2019-2021 valoare estimată fără TVA 1,500,000.00 lei

Program 7.1: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

Măsura 7.1.1. Consolidarea sistemului național de estimare și prognoză GES privind -Rezultatele IFN ciclul 1

disponibile public n.a. n.a. n.a. Realizat

171

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

sectorul folosinței terenurilor și silviculta -Un sistem național

funcțional de monitorizare,

inventariere și prognoză a emisiilor de GES și q

stocării carbonului pentru păduri, respectiv

inventarul sectorului folosinței terenurilor și

silviculturii - LULUCF

Măsura 7.1.2. Consolidarea capacităţii administrative în domeniul schimbărilor climatice la nivelul ANPM Justificare SNEEGES - Evaluarea capacităţii instituţionale, structurale şi umane şi, subsecvent, creşterea numărului de persoane care administrează SNEEGES şi INEGES creează premizele îndeplinirii optime a obligaţiilor la nivel internaţional şi european asumate de România în domeniu. Capacitatea existentă la momentul curent este insuficientă, România nefiind în măsură să implementeze în acord cu cerinţele asociate obligaţiile privind SNEEGES şi INEGES, incluzându-le, spre exemplu, pe cele asociate Sectorului Folosinţa Terenurilor, Schimbarea Folosinţei Terenurilor şi Silvicultură (LULUCF) al INEGES. Riscurile ataşate cuprind:

- re-pierderea eligibilităţii României în a accesa mecanismele flexibile sub Protocolul de la Kyoto;

- declanşarea împotriva României a procedurii de încălcare a dreptului Uniunii Europene (procedura de „infringement”).

EU-ETS

SNEEGES - indicator de rezultat (Număr de persoane dedicat administrarii SNEEGES şi INEGES).

- Valoare de referinta (8 persoane la momentul

curent 23.05.2017)

EU-ETS - indicator de rezultat (Număr de persoane

dedicat administrarii EU-ETS).

- valoare de referinta (6 persoane la momentul

curent 23.05.2017)

16 pers.

12 pers.

16 pers.

12 pers.

16 pers.

12 pers.

16 pers.

12 pers.

172

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Evaluarea și cresterea capacităţii instituţionale în ce privește administrarea Schemei EU ETS creează premizele îndeplinirii în condiții corespunzătoare a obligaţiilor care revin României la nivel european și mai ales pentru implementarea legislației UE în condițiile de calitate specifice cerute tuturor Statelor Membre, pentru a se asigura o monitorizare și raportare corespunzătoare a emisiilor de GES la nivelul României cât și alocarea certificatelor de emisii de GES pentru activitățile acoperite de schemă. RUEGES Evaluarea și creșterea capacității instituționale în ceea ce privește administrarea și operarea structurii bazei de date prin intermediul RUEGES, creează premizele îndeplinirii în condiții corespunzătoare administrării registrului, pentru asigurarea funcționării acestuia, conform specificațiilor tehnice și legislative, la nivel european și internațional Descriere Activităţile parte a măsurii de evaluare a capacitatii institutionale cuprind: - evaluarea completă, minuţioasă şi riguroasă a capacităţii instituţionale, structurale şi umane în domeniu şi furnizarea de recomandări calitative şi cantitative privind structura instituţională, substructurile şi numărul de persoane necesare îndeplinirii în mod optim a obiectivelor asociate domeniului schimbări climatice - administrarea SNEEGES şi INEGES, EU-ETS şi RUEGES, în mod asociat şi cu referenţierea punctuală a obligaţiilor la nivel international, european şi national asumate de către România; - actualizarea numarului de personal, care administrează SNEEGES şi INEGES, EU-ETS şi RUEGES in functie de rezultatele evaluarii mentioante mai sus . Finanţarea evaluării capacităţii institutionale menţionată anterior poate fi făcută din mai multe surse, incluzând şi bugetul de stat. Creşterea numărului de persoane administrând SNEEGES şi INEGES, EU-ETS şi RUEGES este necesar a fi finanţată din bugetul de stat. Propunere de alocare financiară multianuală Propunerile de finanţare multianuală pot fi elaborate ulterior, astfel:

RUEGES - indicator de rezultat (Număr de persoane dedicat administrarii

RUEGES). - valoare de referinta (4 persoane la momentul

curent 23.05.2017)

6 pers.

6 pers.

6 pers.

6 pers.

173

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

- în cazul evaluării capacităţii institutionale, în mod coroborat cu alte necesităţi de analiză; - în mod asociat creşterii numărului de personal, după identificarea necesarului adiţional.

Măsura 7.1.3. Remunerarea suficientă salarială a personalului din cadrul ANPM, cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu schimbărilor climatice Justificare Având în vedere că domeniul schimbărilor climatice este unul specific, unde expertiza tehnică necesară pentru a răspunde cerinţelor europene în ce priveşte calitatea procesul de implementare nu poate fi obţinută într-un timp scurt, remunerarea salarială corespunzătoare a personalului cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul şi creşterea continua a capacităţii şi expertizei sunt relevante pentru mentinerea in cadrul autoritatii competente a personalului instruit si calificat asociat cu administrarea domeniului în conformitate cu cerințele legislative europene si internationale. Personal instruit, calificat, cu expertiză şi exerciţiu semnificativ a părăsit echipa autorităţii competente urmare a remunerării financiare insuficiente, punându-se astfel în pericol îndeplinirea obiectivelor specifice. Riscurile ataşate cuprind: - re-pierderea eligibilităţii României în a accesa mecanismele flexibile sub Protocolul de la Kyoto; - imposibilitatea participării operatorilor aflaţi sub incidenţa schemei EU ETS la mecanismul european de tranzacţionare a emisiilor de CO2, imposibilitatea respectării obligaţiilor care le revin sub schemă sub aspectul monitorizării şi raportării emisiilor conform cerinţelor europene şi îndeplinirea condiţiilor de calitate în ce priveşte procesul de implementare de către autoritatea de mediu; - declanşarea procedurii de încălcare a dreptului Uniunii Europene „infringement” împotriva României. Descriere Activitatea asociată măsurii este cea de implementare de majorări salariale astfel încât să fie atins un nivel satisfăcător de motivare salarială. Remunerarea suficientă salarială a personalului cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu se constituie ca premiză a păstrării

- indicator de rezultat ( Nivel adiţional salarial

pentru persoanele administrând SNEEGES şi

INEGES, EU-ETS, RUEGES.

- Valoare de referinta (salariul existent la momentul curent

(23.05.2017) la nivelul echipei ANPM

administrând SNEEGES şi INEGES, EU-ETS,

RUEGES..

Pentru coerenta cu nivelul de salarizare aplicat la institutiile centrale,

este necesara

retribuirea personalului ANPM la nivelul de salarizare aplicabil in autoritatea

centrala pentru

protectia mediului

Pentru coerenta cu nivelul

de salarizare aplicat la institutiile centrale,

este necesara retribuire

a personalului ANPM la nivelul

de salarizare aplicabil in autoritatea centrala

pentru protectia mediului

Pentru coerenta cu nivelul

de salarizare aplicat la institutiile centrale,

este necesara retribuire

a personalului ANPM la nivelul

de salarizare aplicabil in autoritatea centrala

pentru protectia mediului

Pentru coerenta cu nivelul de salarizare aplicat la institutiile centrale,

este necesara

retribuirea personalului ANPM la nivelul de salarizare aplicabil in autoritatea

centrala pentru

protectia mediului

174

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

şi creşterii capacităţii umane şi expertizei în administrarea SNEEGES şi INEGES, EU-ETS şi RUEGES. Finanţarea măsurii se va face în legătură cu bugetul de stat.

Măsura 7.1.4. Implementarea studiilor specifice subdomeniului INEGES al domeniului schimbări climatice Justificare În contextul mai multor secţiuni din INEGES, nu există disponibile date şi informaţii naţionale, existând necesitatea ca acestea să fie elaborate de către entităţi specializate, cu expertiză şi exerciţiu în domeniu. Lipsa acestora echivalează cu neîndeplinirea obligaţiilor asumate de România la nivel internaţional şi european. Riscurile ataşate cuprind: - re-pierderea eligibilităţii României în a accesa mecanismele flexibile sub Protocolul de la Kyoto; - declanşarea împotriva României a procedurii de încălcare a dreptului Uniunii Europene (procedura de „infringement”). Descriere - Pentru anul 2018 este planificată implementarea studiului asociat Sectorului Agricultură al INEGES „Cercetări privind determinarea valorilor naţionale asociate paramentrilor relevanţi Sectorului Agricultură al Inventarului Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră în conformitate cu metodologia IPCC 2006”. - Pentru anul 2018 este planificată implementarea studiului asociat Sectorului Folosinţa terenurilor, schimbarea folosinţei terenurilor şi silvicultură (LULUCF) al INEGES “Studiu privind administrarea Sectorului Folosinţa terenurilor, schimbarea folosinţei terenurilor şi silvicultură al INEGES (CRF Sector 4) în acord cu obligaţiile sub Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice şi cu cele sub Protocolul de la Kyoto”. Propunerea de finanţare multianuală constituie subiectul Hotărârii de Guvern nr. 616/2015 privind aprobarea finanţării din bugetul Fondului pentru mediu a acţiunilor multianuale necesare programului „Colectarea, prelucrarea şi crearea de mecanisme şi instrumente de promovare a datelor şi informaţiilor necesare întocmirii rapoartelor către

- Indicatori de rezultat (Număr de studii

asociate SNEEGES şi INEGES.

-indicator de referinta (niciun studiu

implementat în cursul anul 2016 si 2017)

2 studii 2 studii Neaplic

abil Neaplica

bil

175

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Comisia Europeană, Agenţia Europeană de Mediu şi Secretariatele Convenţiilor internaţionale din domeniul protecţiei mediului"; Finanţarea măsurii se va face din bugetul Administraţiei Fondului pentru Mediu.


Măsura 7.1.6. Avizarea proiectului de Hotărâre a Guvernului privind înfiinţarea Sistemului Naţional pentru raportarea politicilor şi măsurilor şi pentru raportarea prognozelor emisiilor şi reţinerilor de gaze cu efect de seră.

Program 8.1. Consolidarea capacității administrative de management și implementare a politicilor în domeniul protecției mediului

Rezultat 8.1.1. Stabilitatea funcțională și structurală a MM și a instituțiilor afiliate îmbunătățită

Măsura 8.1.1.1. Amendarea procedurilor MM pentru a reflecta nevoile privind procesul de formulare de politici și nevoile de implementare a PSI

ROF modificat (DA/NU) - - - DA

Măsura 8.1.1.2. Dezvoltarea infrastructurii informatice

% of proceduri și procese computerizate

la nivelul MM

% angajați care folosesc programe informatice în

domeniul protecției mediului

0

0

0

0

5

20

10

25

Măsura 8.1.1.3. Sistem de evaluare a performanței operațional

176

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

Măsura 8.1.1.4. Elaborarea de programe anuale și multi-anuale pentru toate categoriile de fonduri alocate

% (gradul de) conformitate cu

programarea bugetară anuală - 100 %

100 % 100 % 100 % 100 %

Măsura 8.1.1.5. Îmbunătățirea managementului resurselor umane și adaptarea la organizație; selectarea, angajarea și menținerea de personal specializat, conform nevoilor organizației

% rotație personal în cadrul ministerului și

instituțiilor afiliate

% angajați din totalul de posturi

20 -

20 -

20 -

10

100

Măsura 8.1.1.6. Dezvoltarea si implementarea de programe de instruire a personalului

% realizare a planului anual de instruire

% personal certificat din

total personal instruit

100%

100%

100%

100%

100%

100%

100%

100%


Nr. de evenimente și campanii de informare

realizate 10 10 12 12

Rezultat 8.1.2. Capacitate crescută de formulare și implementare a politicilor de mediu

Măsura 8.1.2.1. Implementarea metodologiei de formulare si analiză de impact a de politicilor publice in domeniul protectiei mediului

% documente de polici publice în concordanță cu procedura aprobată

de minister

100% 100% 100% 100%


Măsura 8.1.2.3. Creșterea transparenței procesului decizional privind elaborarea de politici/inițierea de acte normative;raportarea în conformitate cu reglementările în

% concordanței cu procedurile legale (nr. de

100%

100%

100%

100%

177

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

vigoare privind transparența neconcordanțe)

Rapoarte publicate cf. Legii 544/2001

Rapoarte publicate cf.

Legii 52/2003

Average turnaround time to respond to

Freedom of Information requests

Rapoarte sectoriale publicate (online)

1

1

Tbd

1

1

Tbd

1

1

Tbd

1

1

Tbd

Rezultat 8.1.3. Eficiență crescută a utilizării bugetului administrativ al MM

Măsura 8.1.3.1. Dezvoltarea capacității MM de analiză, audit, control și management al riscului

% planuri de monitorizare conforme

100% 100% 100% 100%

Măsura 8.1.3.2. Atragerea și utilizarea de fonduri externe și extra-bugetare pentru cheltuieli administrative și dezvoltarea capactății instituționale

% fonduri utilizate /fonduri alocate anual

% fonduri utilizate pentru dezvoltarea

capacității instituționale din fonduri externe și

extra-bugetare

95%

0.62%

95%

0.67%

95%

0.70%

95%

0.75%

Măsura 8.1.3.3. Îmbunătățirea a serviciilor furnizate de minister prin structurile sale % planul operațional

implementat 90 % 90% 90% 100%

Măsura 8.1.3.4. Îmbunătățirea a serviciilor furnizate de minister prin instituțiile afiliate % planul operațional 90% 95% 95% 100%

178

Măsuri



Țintă 2018

Țintă 2019

Țintă 2020

Țintă 2021

implementat

Rezultat 8.1.4. Pregătirea si exercitarea Președintiei României la Consiliul Uniunii Europene în Semestrul 1 al anului 2019 pe domeniul specific de activitate al Ministerului Mediului.

Măsura 8.1.4.1. Desemnarea persoanelor implicate și constituirea Grupurilor de Lucru Peronalul Grupurilor de

Lucru desemnat în timp util realizat N/A N/A N/A

Măsura 8.1.4.2. Asigurarea participării la instuiri pentru persoanele ce vor fi implicate- cursuri de limbi străine, cunoașterea experienței țărilor ce au exercitat anterior Președinția consiliului EU.

% personal instruit (din total membri ai

Grupurilor de Lucru) N/A 100 % N/A N/A

Măsura 8.1.4.3. Asigurarea participării și conducerii la Grupurile de Lucru.

% personal (din total membri ai Grupurilor de lucru) care au participat

la evenimente

N/A 100 % N/A N/A

Măsura 8.1.4.4. Organizarea evenimentelor, reuniunilor interne și externe- aspectele logistice.

% aspecte logistice acoperite cu succes

N/A 95 % N/A N/A

179

Anexa 4: Profil Instituțional; Analiza mediului intern și extern

Profil instituțional Ministerul Mediului elaborează politica naţională privind managementul de mediu, elaborează strategia şi reglementările specifice pentru elaborarea şi armonizarea acestor activităţi în cadrul politicii generale guvernamentale. Are responsabilitatea de coordonare a implementării strategiei guvernului în domeniul său de competenţă, şi serveşte în calitate de autoritate de inspecţie şi control în aceste domenii. Procedează astfel prin intermediul unui număr de domenii funcţionale: strategie; reglementare şi avizare; reprezentare; autoritatea statului; administrare; precum şi managementul creditelor externe; şi monitorizarea, inspecţia şi controlul.

Pentru aceste atribuţii, MM este organizat şi operează în conformitate cu prevederile HG României Nr. 19/2017, privind organizarea şi funcţionarea MM. Structura ministerului (organigrama detaliată este prezentată în Anexa 4) este alcătuită din: (i) cabinetul Ministrului; (ii) un Secretar General care gestionează administraţia sectorului; (iii) trei Secretari de Stat pentru Mediu (SSM) care coordonează politica şi monitorizează implementarea în domeniile lor respective, în numele Ministrului; (iv) șase direcţii/ unităţi cu atribuţii administrative și de reprezentare care acoperă buget şi finanţe; investiții, achiziţii publice și logistică; comunicare, transparență și IT; juridic și relația cu Parlamentul; resurse umane şi tehnologia informaţiei; protecția informațiilor clasificate şi (v) patru direcţii tehnice cu atribuţii în ceea ce priveşte: evaluarea impactului controlul şi poluării; managementul deşeurilor, siturilor contaminate şi al substanţelor periculoase; economie verde, shimbări climatice și dezvoltare durabilă; și biodiversitate; o direcție de afaceri europene și relații internaționale; o direcție de accesare fonduri externe.

MM are un număr maxim de 290 de posturi aprobate pe ştatul de funcţii (exclusiv demnitarii şi posturile aferente Cabinetul Ministrului). Unitățile afiliate MM (în subordine/sub autoritate/în coordonare) sunt prezentate în Anexa 4.

Secțiunea următoare prezintă evoluția cheltuielilor bugetare aferente domeniilor protecției mediului și meteorologiei, ocazionate prin bugetul Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor în perioada 2014-2016.

Având în vedere că, începând cu anul 2017, Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor a fost reorganizat în două ministere distincte : Ministerul Mediului si Ministerul Apelor și Pădurilor, pentru asigurarea comparabilității datelor și realizarea analizei s-a procedat la separarea cheltuielilor bugetare între cele două ministere nou înființate, în conformitate cu execuțiile bugetare ale anilor 2014 și 2015 și preliminările acestora pentru anul 2016.

Ca urmare atât a unor modificări în organizarea și funcționarea ministerului (divizare sau comasare a unor funcțiuni, structuri organizatorice si bugete), cât și în modul de gestionare a instrumentelor structurale (preluate la Ministerul Fondurilor Europene), bugetul Ministerului Mediului, a înregistrat majorări sau diminuări consistente de la un an la altul.

Pe un orizont de analiză de șase ani, programele bugetare, așa cum au fost aprobate prin anexele la legile anuale ale bugetului de stat, au fost limitate ca număr (in general patru – cinci, după caz), in concordanță cu funcțiunile îndeplinite de minister și clasificația bugetară aprobată prin Ordinul ministrului Finanțelor publice.

Deși bugetele aprobate s-au situat sub necesarul optim de finanțare, datorită în special influenței unor factori exogeni (momentele suplimentării sau disponibilizării resurselor, prelungirea unor proceduri de achiziție, etc) nivelul execuției bugetare s-a situat în general sub nivelul de 90%.

180

Astfel, in anul 2012 execuția bugetară a atins nivelul de 90 % din bugetului de stat, pentru ca în anul 2013 acesta să scadă la 87,8%. Este însă de notat faptul că în acest ultim an, bugetul inițial de 2.084,3 mil lei a fost suplimentat la 2.195, 2 mil lei.

Bugetul anului 2014 a înregistrat o majorare semnificativă, situându-se la nivelul de 2.364,4 mil lei, iar ca urmare a rectificărilor bugetare, disponibilizărilor si suplimentarilor s-a ajuns, la un buget final de an 2.522, 5 mil lei. In aceste condiții bugetul de stat a fost executat în proporție 89.8%.

Anul 2015 a marcat un maxim al creditelor bugetare aprobate prin legea bugetului de stat, ajungând inițial la valoarea de 2.826,8 mil lei, pentru ca ulterior, ca urmare a aplicării prevederilor OUG 85/2014 pentru aprobarea unor masuri de eficientizare a sistemului de gestionare a instrumentelor structurale, Ministerul Fondurilor Europenele să preia creditele bugetare și structurile administrative specializate, ajungându-și la un buget de 1.918,3 mil lei la sfârșitul anului. Execuția bugetara s-a ridicat și în aceste condiții la 89,6%

Anul 2016 a marcat reorganizarea ministerului si desprinderea Ministerului Apelor si Pădurilor cu impact direct asupra programelor bugetare și a bugetului in sine. Astfel bugetul inițial de 759,9 mil lei a fost redus la 478,2 mil lei, executându-se în proporție de 83%.

Față de execuția anului 2016, bugetul ministerului a crescut cu 18% ajungând la nivelul de 471,2 mil lei.

Următorii indicatori financiari au fost considerați relevanți pentru prezentarea evoluției cheltuielilor ocazionate prin bugetul Ministerului Mediului Apelor Pădurilor în vederea finanțării domeniului protecției mediului și meteorologiei:

cheltuieli finanțate de la bugetul de stat;

ponderea cheltuielilor (domeniului specific) finanțate de la bugetul de stat din totalul cheltuielilor bugetului de stat;

ponderea cheltuielilor totale (finanțate de la bugetul de stat, fonduri UE, venituri proprii, împrumuturi, etc.) în Produsul Intern Brut.

In tabelul de mai jos sunt prezentați principalii indicatori economici și financiari utilizați în analiză. Datele sunt preluate din raportările financiare anuale ale Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2017.

Tabelul 11. Indicatori economici și financiari

Specificație Realizat 2014

-mii lei-

Realizat 2015

-mii lei-

Prelim. 2016

-mii lei-

PIB 667.600.000 712.800.000 746.000.000

Buget de stat-cheltuieli totale 115.615.900 125.215.800 130.083.100

Cheltuieli finanțate de la bugetul de stat 2.027.635 368.795 349.690

Ch eltuieli totale MM 3.638.4 3 2.734.648 852.212

După cum se remarcă din graficul de mai jos, în perioada de analiză, cheltuielile finanțate de la bugetul de stat au înregistrat o evoluție constant descrescătoare.

181

2,027,635

368,795 349,690

0

500,000

1,000,000

1,500,000

2,000,000

2,500,000

Realizat 2014 Realizat 2015 Preliminat 2016

Cheltuieli finanțate de la bugetul de stat (mii lei)

1.75%

0.29% 0.27%

0.00%

0.20%

0.40%

0.60%

0.80%

1.00%

1.20%

1.40%

1.60%

1.80%

2.00%


Ponderea cheltuielilor finanțate de la bugetul de stat in totalul bugetului de stat

0.55%

0.38%

0.11%

0.00%

0.10%

0.20%

0.30%

0.40%

0.50%

0.60%


Ponderea cheltuielilor totale in PIB

Figura 6. Evoluția cheltuielilor finanțate de la bugetul de stat In anul 2015 cheltuielile finanțate de la bugetul de stat au scăzut la un nivel reprezentând 18.2% din cel înregistrat în anul anterior. Scăderea cuantumului cheltuielilor bugetare finanțate de la bugetul de stat a continuat și în 2016, an în care nivelul acestui indicator a fost redus cu 5,2% față de anul 2015. Evoluția descrescătoare a cheltuielilor bugetare finanțate de la bugetul de stat se datorează în exclusivitate scăderii alocărilor destinate proiectelor cu finanțare europeană neramburabilă. Incepând cu luna Ianuarie 2015 AM POS Mediu a fost integrată Ministerului Fondurilor Europene.

Figura 7. Ponderea cheltuielilor finanțate din bugetul de stat în totalul bugetului de stat

Pentru evidențierea efortului financiar al bugetului de stat pentru susținerea domeniului, exclusiv prin bugetul Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor, prezentăm mai jos ponderea cheltuielilor finanțate de la bugetul de stat în totalul bugetului de stat. Si în acest caz, indicatorul înregistrează o tendință constant descrescătoare. În anul 2015 cheltuielile finanțate de la bugetul de stat pentru protecția mediului și meteorologi au reprezentat 1,75% din totalul cheltuielilor bugetului de stat, pentru ca în anul 2015 să reprezinte 0,29% si 0,27% in anul 2017.

Figura 8. Ponderea cheltuielilor totale (finanțate din bugetul de stat, venituri proprii, fonduri europene nerambursabile și împrumuturi) în Produsul Intern Brut (PIB)

În graficul alăturat se poate observa evoluția constant descrescătoare a ponderii cheltuielilor totale (finanțate din bugetul de stat, venituri proprii, fonduri europene nerambursabile și împrumuturi) în Produsul Intern Brut (PIB).

În anul 2015 cheltuielile finanțate de la bugetul de stat pentru protecția mediului și meteorologiei au reprezentat 0,55% din PIB, pentru ca în anul 2015 acestea să reprezinte 0,38% si 0,11% in anul 2017.

182

Structura organizatorică a Ministerului Mediului

183

Unităţi care funcţionează în subordinea Ministerului Mediului

I. Instituţii publice cu personalitate juridică finanţate integral din bugetul de stat :

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

o Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului este instituţia de specialitate a administraţiei publice centrale, aflată în subordinea Ministerului Mediului cu competenţe în implementarea politicilor şi legislaţiei din domeniul protecţiei mediului, conform Hotărârii de Guvern nr. 459, din 2005 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului. Rolul ANPM este acela de implementare a legislaţiei specifice rezultată din acquis-ul comunitar de mediu, în scopul asigurării unui mediu sănătos, în armonie cu dezvoltarea economică și cu progresul social. Atribuțiile exercitate de ANPM, pentru realizarea acestui deziderat, vizează: planificarea strategică de mediu; monitorizarea factorilor de mediu; autorizarea activităților cu impact asupra mediului; implementarea legislației și politicilor de mediu la nivel național, regional și local; raportări către Agenția Europeană de Mediu, pe următoarele domenii: calitatea aerului, schimbări climatice, arii protejate, contaminarea solului, apă. Responsabilitatile ANPM includ: asigurarea suportului tehnic pentru fundamentarea actelor cu caracter normativ, a strategiilor si politicilor sectoriale de mediu armonizate cu acquis-ul comunitar si bazate pe conceptul de dezvoltare durabila; implementarea legislatiei din domeniul protectiei mediului; coordonarea activitatilor de implementare a strategiilor si politicilor de mediu la nivel national, regional si local; reprezentarea in domeniul protectiei mediului in relatiile interne si externe, conform mandatului acordat de catre Ministerului Mediului; autorizarea activitatilor cu impact potential asupra mediului si asigurarea conformarii cu prevederile legale; asigurarea functionarii laboratoarelor nationale de referinta pentru aer, deseuri, zgomot si vibratii, precum si pentru radioactivitate; coordonarea realizarii planurilor de actiune sectoriale si a planului national de actiune pentru protectia mediului.

Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"

o Odatã cu declararea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (1990) (ARBDD) a fost înfiinţatã şi instituţia pentru administrarea patrimoniului natural din domeniul public de interes naţional al Rezervaţiei, precum şi pentru refacerea şi protecţia unităţilor fizico-geografice de pe teritoriul RBDD - Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD). ARBDD reprezintă o instituţie publicã în subordinea Ministerului Mediului, rolurile sale fiind de a evalua starea ecologică a patrimoniului natural, prin organizarea cercetării ştiinţifice, de a elabora strategia de conservare şi, după aprobarea acesteia de către Consiliul Ştiinţific al Administraţiei Rezervaţiei, de a asigura măsurile necesare pentru conservarea şi protecţia biodiversităţii. Aşadar, ARBDD stabileşte şi aplică măsurile de reconstrucţie ecologică a ecosistemelor deltaice şi dispune măsurile legale corespunzătoare pentru protecţia, ameliorarea şi refacerea stării de calitate a mediului, acolo unde a fost deteriorat.

Garda Naţională de Mediu

o Garda Națională de Mediu este o instituţie publică şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, finanţată integral de la bugetul de stat, în subordinea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. Garda Națională de Mediu este responsabilă de asigurarea controlului implementării profesioniste, uniforme şi integrate a politicii Guvernului de aplicare a legislaţiei naţionale armonizate cu cea comunitară în domeniul protecţiei

184

mediului. Pentru identificarea ameninţărilor şi riscurilor la adresa securităţii ecologice, Garda Națională de Mediu dezvoltă cooperarea transfrontalieră la toate nivelurile, în scopul adoptării măsurilor comune privind prevenirea şi diminuarea impactului în cazul accidentelor majore şi al situaţiilor excepţionale, precum şi informarea şi atragerea publicului în rezolvarea problemelor ce ţin de ameninţările securităţii ecologice. Garda Națională de Mediu cooperează cu instituţii cu atribuţii similare din alte state, pe baza tratatelor/protocoalelor încheiate, precum şi cu organisme din cadrul UE în cauzele de interes comun sau în ceea ce priveşte derularea proiectelor şi programelor internaţionale; totodată, Garda Națională de Mediu participă împreună cu celelalte autorităţi ale statului, după caz, la educarea populaţiei pentru o protecţie activă şi responsabilă a mediului, desfăşoară activităţi de informare, de consiliere şi educare a cetăţenilor, editează publicaţii de specialitate în domeniul protecţiei mediului.

Nota : Numărul maxim de posturi finanţate de la bugetul de stat pentru instituţiile publice cu personalitate juridică este de 2.905, din care:

Garda Naţională de Mediu - 809 de posturi;

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi instituţiile din subordine - 1.925 de posturi;

Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" - 171 de posturi.

II. Instituţii publice cu personalitate juridică finanţate din venituri proprii şi subvenţii de la bugetul de stat :

Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate

o Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, denumită în continuare ANANP, este instituţie publică cu personalitate juridică, finanţată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat şi funcţionează în subordinea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. ANANP are următoarele atribuţii specifice: propune proiectul de plan strategic de acţiune privind managementul reţelei de arii naturale protejate conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului care se aprobă prin ordin al acestuia; propune metodologia de monitorizare privind implementarea planului strategic de acţiune privind managementul reţelei naţionale de arii naturale protejate conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului care se aprobă prin ordin al acestuia; încheie contracte de administrare/custodie cu structurile de administrare special constituite/custozii ariilor naturale protejate, în conformitate cu prevederile legii; evaluează eficacitatea şi eficienţa modului de administrare/custodie a ariilor naturale protejate pe baza criteriilor de performanţă stabilite potrivit prevederilor art. 2 lit. d) din Legea nr. 95/2016; participă împreună cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului la elaborarea procedurii-cadru privind întocmirea şi monitorizarea planurilor de management pentru ariile naturale protejate, precum şi a metodologiei de evaluare şi aprobare a acestora; elaborează ghiduri de bună practică şi proceduri în domeniul de competenţă pentru administratori şi custozi; completează şi actualizează bazele de date privind reţeaua naţională de arii naturale protejate, regiunile biogeografice, arealul de distribuţie a speciilor şi habitatelor protejate, la solicitarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, apelor şi pădurilor; asigură accesul publicului la informaţii generale de interes public privind ariile naturale protejate, ecosistemele protejate şi serviciile oferite de acestea, speciile şi habitatele protejate, în condiţiile legii; completează şi actualizează baza de date naţională cu privire la starea de conservare a

185

habitatelor şi speciilor de interes comunitar şi naţional în scopul obţinerii de rapoarte privitoare la această stare.

III. Instituţii publice cu personalitate juridică

o Unităţi de management al proiectului (UMP) o Unităţi de implementare a proiectului (UIP)

Unităţi care funcţionează sub autoritatea Ministerului Mediului

Administraţia Naţională de Meteorologie

o Administratia Natională de Meteorologie are statut de regie, se organizează si functionează pe bază de gestiune economică si autonomie financiară, sub autoritatea Ministerului Mediului. Administratia Natională de Meteorologie reprezintă autoritatea tehnică națională în domeniul său de competență, ce vizează cunoașterea, monitorizarea și anticiparea proceselor atmosferice și fenomenelor asociate; totodată, ANM este abilitată, în exercitarea atribuțiilor sale, să propună Ministerului Mediului reglementări tehnice în domeniul său de competență.

Unităţi care funcţionează în coordonarea Ministerului Mediului

Unităţi finanţate din venituri proprii: Administraţia Fondului pentru Mediu

o Administraţia Fondului pentru Mediu este principala instituţie care asigură suportul financiar pentru realizarea proiectelor şi programelor pentru protecţia mediului, constituită conform principiilor europene „poluatorul plăteşte” şi„responsabilitatea producătorului”. Administraţia Fondului pentru Mediu funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în coordonarea Ministerului Mediului.

186

Analiza mediului extern si intern Analiza SWOT

PUNCTE TARI (STRENGTHS) PUNCTE SLABE (WEAKNESSES)

• Ca stat membru UE, în România, strategia şi standardele de performanţă ale domeniului de gestionare a mediului sunt clar definite de acquis-ul de mediu al UE.

• Autoritatea centrală pentru protecția mediului este o structură instituţională care acoperă corespunzător toate domeniile, pornind de la elaboarea politicilor până la implementare şi control.

• Adoptarea unei legislaţii naționale care transpune corespunzător aquis-ul comunitar în domeniul mediului.

• Nivelul general corespunzător de calificare și profesionalismul personalului instituției, disponibilitatea pentru program prelungit, adaptabilitate și atitudine pro-activă.

• Colaborarea bună dintre MM, în general, și instituțiile afiliate.

• Gradul crescut de transparență și de deschidere față de mass-media și societatea civilă (furnizare de informații, consultări publice etc.).

• Colaborarea cu numeroși parteneri interni și externi (alte ministere, agenții, structuri asociative ale APL, ONG-uri etc.).

• Existența unor strategii aprobate în domeniul protectiei mediului pentru orizontul 2020

• Reprezentarea teritorială a instituțiilor afiliate MM.

• Realizarea de către MMP în mod frecvent de parteneriate în scopul popularizării activităţilor/proiectelor/ politicilor proprii

• Derularea de programe cu o largă susţinere din partea populaţiei, de exemplu: „casa verde”, Programul „Rabla”, etc.

• Existenţa de programme de finanţare şi subvenţii disponibile pentru proiecte care

• Capacitatea administrativă şi tehnică, precum şi resursele financiare dedicate domeniului protecției mediului rămân insuficiente.

• Schimbările frecvente ale managementului de vârf (miniștrii, secretari de stat).

• Cadru instituțional insuficient pentru a permite o capacitate eficientă de coordonare cu alte ministere şi organisme administrative locale pentru implementarea politicilor de mediu în politicile sectoriale (ex. schimbările climatice, alte domenii transversale).

• Absența unui rol instituțional definit (ca AM sau OI) al MM în managementul fondurilor europene generează disfuncționalități la nivelul urmăririi implementării politicilor de mediu care implică utilizarea de fonduri structurale UE.

• Personal de execuție insuficient în raport cu volumul de muncă în creștere și a activitățile tot mai complexe (grad de încărcare de peste 100% la majoritatea direcțiilor, serviciilor și compartimentelor); diferențe cu privire la gradul de încărcare și performanță între angajații din aceeași direcție / serviciul / compartiment.

• Calitatea muncii - influenţată de stres, volumul mare de muncă şi lipsa de motivare.

• Existența unor posturi neocupate din cele prevăzute în organigramă.

• Nivelul de salarizare/stimulare mai redus comparativ cu cel al MM, la nivelul unor instituții afiliate (ex. ANPM) îngreunează atragerea și menținerea specialiștilor din domeniu.

• Diferențele mari de salarizare dintre diferitele structuri ale MMAP și între angajați cu nivel similar de pregătire, experiență și

187

adresează problematica de mediu;

responsabilitate.

• Numărul mare de raportări de informații în interiorul și exteriorul organizației și dificultăți în a asigura un mod de lucru sinergic între diferite structuri interne ale MM, atât la nivel strategic, cât și operațional (de ex. probleme în elaborarea unor documente comune).

• Funcționarea deficitară a sistemului informatic integrat, a celui de arhivă electronică, de acces pe bază de semnătură electronică, a poștei electronice, dificultăți în a monitoriza on-line circuitul unor documente în interiorul instituției, deficit de personal IT.

• Subfinanțarea și finanțarea intermitentă a programelor de investiții cu finanțare de la bugetul de stat, care conduce la întârzieri în implementare, lipsă de predictibilitate, probleme de cash-flow etc.

• Lipsa unor criterii clare și stabile de prioritizare a proiectelor finanțate din fonduri de la bugetul de stat.

• Comunicare slabă la nivel intrainstituţional, formalizare excesivă.

• Durata foarte mare de avizare a documentelor la diferite niveluri decizionale (până la managementul de vârf pentru unele documente uzuale), circuitul intern lent al documentelor în format tipărit

• Autonomie financiară foarte limitată a direcțiilor, serviciilor și compartimentelor din structura MM.

OPORTUNITĂŢI (OPPORTUNITIES) RISCURI (THREATS)

• Susţinerea la nivel global a politicilor de mediu.

• Cadrul de politici UE privind clima si energie in perioada 2020-2030 și mai departe până la orizontul 2050, ce cuprinde obiective de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera si de utilizare sporita a energiei din surse regenerabile, promovand ceşterea durabila şi combaterea schimbărilor climatice.

• Creşterea alocărilor finaciare pentru

• Cheltuieli mari de investiţii necesare pentru respectarea legislaţiei de mediu, precum şi insuficiența structurilor administrative şi a competenţelor conexe.

• Provocarea structurală drept consecinţă a faptului că mediul reprezintă o problematică transversală.

• Respectarea standardelor UE şi a cerinţelor de raportare asociate acestora implică jucători diferiţi de stat şi care nu sunt de stat (de

188

politicile de mediu prin fonduri europene.

• Gradul ridicat de coordonare a policilor de mediu la nivel european.

• Creşterea gradului de conştientizare în rândul publicului cu privire la problematica de mediu.

• Crearea unor instrumente fiscale pentru susţinerea şi promovarea măsurilor de mediu.

• Atenţia sporită a mass-media cu privire la aspectele de mediu, facilitând astfel comunicarea şi implementarea politicilor MM.

• Existența unui plan de acțiuni pentru implementarea etapizată a managementului calității în sectorul public precum și de simplificare a procedurilor administrative aplicabile cetățenilor.

• O legătură mai strânsă între politicile publice şi bugetarea pe programe.

• Colaborarea la nivel administrativ cu intituţiile europene - participarea la diferite grupuri de lucru, conferinţe, seminarii de la nivelul Comisiei Europene, Consiliului Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale.

• Posibilitatea implementării corespunzătoare a sistemului planificării strategice şi a bugetării pe programe la nivel guvernamental.

• Implicarea activă a organizaţiilor non-guvernamentale şi a sectorului privat în activităţi din domeniul mediului.

exemplu, agenţii guvernamentale, municipalităţi, utilităţi, industrie). Aceasta are implicaţii legate de costurile bugetare şi costurile de oportunitate semnificative, inclusiv legate de absorbţia fondurilor structurale UE.

• Neadoptarea la nivelul tuturor politicilor a principiilor privind dezvoltarea durabilă şi protecţia mediului.

• Insuficienţa datelor și a dialogului instituțional care să permită elaborarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea unor strategii cu impact naţional-regional/local corelate între ele.

• Lipsa de viziune privind protecția mediului și dezvoltarea durabilă pe termen lung a planurilor şi a deciziilor de la nivel local.

• Exploatarea excesivă şi intr-un mod ineficient a resurselor naturale.

• Întârzieri în circuitul extern de adoptare a actelor normative.

• Aplicarea insuficientă a noilor tehnologii care protejează mediul.

189

Context și analiza situației actuale pe fiecare domeniu de activitate al MM

MANAGEMENTUL ARIILOR PROTEJATE, CONSERVAREA BIODIVERSITĂȚII, SECURITATE BIOLOGICĂ

Ministerul Mediului acţionează pentru a proteja mediul şi resursele naturale, printre domeniile de competență numărându-se și managementul ariilor naturale protejate, conservarea biodiversității și securitatea biologică.

Conceptul de biodiversitate sau diversitate biologică a fost definit pentru prima dată în contextul adoptării unui nou instrument internaţional de mediu, în cadrul Summit-ului Pământului UNCED din 1992 de la Rio de Janeiro. Acesta semnifică diversitatea vieţii de pe pământ şi implică patru nivele de abordare: diversitatea ecosistemelor, diversitatea speciilor, diversitatea genetică şi diversitatea etnoculturală. Reprezentând condiţia primordială a existenţei civilizaţiei umane, biodiversitatea asigură sistemul suport al vieţii şi al dezvoltării sistemelor socio-economice. În cadrul ecosistemelor naturale şi seminaturale există stabilite conexiuni intra – şi interspecifice prin care se realizează schimburile materiale, energetice şi informaţionale ce asigură productivitatea, adaptabilitatea şi rezilienţa acestora. Aceste interconexiuni sunt extrem de complexe, fiind greu de estimat importanţa fiecărei specii în funcţionarea acestor sisteme şi care pot fi consecinţele diminuării efectivelor acestora sau a dispariţiei, pentru asigurarea supravieţuirii pe termen lung a sistemelor ecologice, principalul furnizor al resurselor de care depinde dezvoltarea şi bunăstarea umană. De aceea, menţinerea biodiversităţii este esenţială pentru asigurarea supravieţuirii oricăror forme de viaţă, inclusiv a oamenilor.

Legislaţia României are ca bază Constituţia, care este legea fundamentală, cu forţa juridică cea mai mare, constituind un izvor şi pentru dreptul mediului. Ca obligaţii corelative a drepturilor legate de protecţia mediului, Constituţia prevede obligaţia statului de a asigura exploatarea resurselor naturale în concordanţă cu interesul naţional, refacerea şi conservarea mediului încojurător şi menţinerea echilibrului ecologic.

Convenţia privind diversitatea biologică, ratificată prin Legea nr. 58/1994, porneşte de la recunoaşterea valorii intrinseci a diversităţii biologice la toate cele patru nivele de abordare (diversitatea sistemelor ecologice, diversitatea speciilor şi a ierarhiei taxonomice, diversitatea genetică a speciilor şi diversitatea etnoculturală a populaţiilor speciei umane), precum şi a valorilor economice, genetice, sociale, ştiinţifice, educaţionale, culturale, recreative şi estetice ale acesteia. Fiind o convenţie cadru, CBD stabileşte doar măsurile generale de conservare şi utilizare durabilă, pentru implementarea acestor prevederi fiind necesară elaborarea de strategii, planuri sau programe naţionale sau adaptarea celor deja existente, alături de integrarea conservării şi utilizării durabile a diversităţii biologice în planurile, programele şi politicile sectoriale sau intersectoriale pertinente.

Pentru asigurarea măsurilor speciale de protecţie şi conservare „in situ” a bunurilor patrimoniului natural a fost instituit un regim diferenţiat de protecţie, conservare şi utilizare, potrivit următoarelor categorii de arii naturale protejate:

a) de interes naţional, desemnate pe baza criteriilor IUCN:

o rezervaţii ştiinţifice – 32;

o parcuri naţionale – 13;

o monumente ale naturii – 160;

o rezervaţii naturale – 723;

o parcuri naturale – 16.

190

b) de interes comunitar sau situri Natura 2000: situri de importanţă comunitară, arii speciale de conservare, arii de protecţie specială avifaunistică, desemnate conform obligaţiilor comunitare:

o arii de protecţie specială avifaunistică – 171;

o situri de importanţă comunitară – 442, acceptate de către CE şi care urmează a fi desemnate ca arii speciale de conservare.

c) de interes internaţional:

o rezervaţii ale biosferei, desemnate pe baza criteriilor stabilite de Comitetul MAB/UNESCO – 3: Delta Dunării (1991), Retezat (1979), Pietrosul Rodnei (1979);

o zone umede de importanţă internaţională, desemnate pe baza criteriilor stabilite de Secretariatul Convenţiei de la Ramsar – 19: Delta Dunării (1991), Balta Mică a Brăilei (2001), Lunca Mureşului (2006), Complexul Piscicol Dumbrăviţa (2006), Lacul Techirghiol (2006), Parcul Natural Porțile de Fier (2011), Parcul Natural Comana (2011), Tinovul Poiana Stampei (2011), Confluenţa Olt-Dunăre (2012), Bistreţ (2012), Iezeru-Călăraşi (2012) şi Suhaia (2012), Blahniţa (2013), Confluenţa Jiu-Dunăre (2013), Ostroavele Dunării-Bugeac-Iortmac (2013), Canaralele de la Hârşova (2013), Calafat-Ciuperceni-Dunăre (2013), Braţul Borcea (2013), Dunărea Veche-Braţul Măcin (2013);

o situri ale patrimoniului mondial natural şi cultural, desemnate pe baza criteriilor stabilite de Convenţia de la Paris – 1: Delta Dunării (1991);

o geoparcuri, statut atribuit conform reglementărilor stabilite de UNESCO şi de Carta Reţelei Europene a Geoparcurilor – 2: Geoparcul Dinozaurilor-Tara Hategului si Geoparcul Platoul Mehedinti.

d) de interes judeţean sau local: stabilite numai pe domeniul public/ privat al unităţilor adminstrativ-teritoriale, după caz, conform art. 5 alin. (1) lit. a) – c) din OUG 57/2007. Acestea includ zone cu valori semnificative şi reprezentative la nivel local sau judeţean.

Managementul ariilor naturale protejate se realizează diferenţiat, în funcţie de categoria în care au fost încadrate. Măsurile prevăzute în planurile de management ale ariilor naturale protejate se elaborează astfel încât să ţină cont de exigenţele economice, sociale şi culturale, precum şi de particularităţile regionale şi locale ale zonei, prioritate având însă obiectivele care au dus la constituirea ariei naturale protejate.

Administrarea rezervaţiilor biosferei, a parcurilor naţionale, a parcurilor naturale, şi, după caz, a geoparcurilor, a siturilor de importanţă comunitară, a ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică se realizează de către structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridică.

Rezervaţiile ştiinţifice, rezervaţiille naturale, monumentele naturii şi, după caz, geoparcurile, siturile de importanţă comunitară, ariile speciale de conservare şi ariile de protecţie specială avifaunistică, care nu necesită sau care nu au structuri de administrare special constituite, se administrează prin preluare în custodie. O situaţie aparte o reprezintă Rezervaţia Biosferei Delta Dunării care are o administraţie specială stabilită prin Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" , cu modificările și completările ulterioare şi care se află în subordinea directă a autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.

Biotehnologia modernă este un domeniu relativ nou la nivel global şi a fost promovată de rezultatele semnificative înregistrate în special în ultimii zece ani de cercetare fundamentală şi aplicativă.

191

În termeni largi, biotehnologia modernă are ca obiect de studiu modificarea genetică, respectiv organismele modificate genetic. Biosecuritatea este reprezentată de un spectru larg de măsuri (politici de biosecuritate, regim de reglementări, măsuri ştiinţifice şi tehnice) aplicate într-un cadru organizat, necesar minimalizării riscurilor potenţiale pe care biotehnologia modernă le poate aduce asupra echilibrului natural al mediului înconjurător şi sănătaţii umane. Domeniul biosecurităţii este indisolubil legat de cercetarea fundamentală şi aplicativă, impunându-se orientarea rapidă şi eficientă a politicii de cercetare spre dezvoltarea capacităţilor de cercetare în domeniul biotehnologiilor moderne (resurse umane, management performant, alocare de fonduri, sprijinirea prin programe guvernamentale).

În ceea ce privește securitatea biologică, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană s-a realizat armonizarea completă a sistemului legislativ corespunzător cadrului instituţional din domeniul biosecurităţii. România a ratificat, de asemenea, Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea prin Legea 59/2003. În prezent principalul act legislativ este reprezentat de OUG nr. 43/2007 privind introducerea deliberată în mediu şi pe piaţă a organismelor modificate genetic, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 247/2009, care are ca obiectiv asigurarea cadrului legislativ și instituțional astfel ca activitățile cu OMG să se desfășoare cu respectarea principiului precauției, pentru asigurarea protecției sănătății umane și a mediului.

DEȘEURI, SITURI CONTAMINATE ȘI SUBSTANȚE PERICULOASE

Legislația națională din domeniul gestionării deșeurilor este în concordanță și transpune integral Aquis-ul comunitar din domeniul gestionării deșeurilor, iar România prin semnarea Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană, și-a asumat și implementarea direcțiilor de acțiune în ceea ce privește gestionarea deșeurilor printre care:

reducerea treptată a cantității de deșeuri municipale ajunsă la depozitare precum și închiderea depozitelor de deșeuri neconforme (perioadă de tranziție până la 16 iulie 2017);

reciclarea şi valorificarea deșeurilor municipale și a fluxurilor de deşeuri (deşeuri de ambalaje, vehicule scoase din uz, deșeuri de baterii, deşeuri din echipamente electrice şi electronice etc.).

Prin legislația specifică sunt stabilite obligațiile și responsabilitățile tuturor factorilor implicați din acest domeniu, precum și țintele stabilite pe fiecare categorie de deșeuri în parte.

În anul 2013, Guvernul României a adoptat a treia Strategie Naţională de Gestionare a Deşeurilor 2014-2020, aprobată prin HG nr. 870 din 06/11/2013 prin care îşi propune, printre altele, următoarele direcţii de acţiune principale:



creşterea ratei de reciclare şi îmbunătăţirea calităţii materialelor reciclate, lucrând aproape cu sectorul de afaceri şi cu unităţile şi întreprinderile care valorifică deşeurile; promovarea valorificării deşeurilor din ambalaje;

încurajarea producerii de energie din deşeuri pentru deşeurile care nu pot fi reciclate;

implementarea conceptului de ”analiză a ciclului de viaţă” în politica/ de gestiune a deşeurilor.

Responsabilitatea factorilor implicați în ceea ce privește gestionarea deșeurilor în România este împărțită astfel:

192

a) Politica în ceea ce privește domeniul gestionării deșeurilor revine Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, ca autoritate publică centrală pentru protecția mediului care are, următoarele atribuții și competențe:

realizează politica la nivel naţional cu rolul de autoritate de stat, de sinteză, coordonare, monitorizare, inspecţie şi control.

asigură îndeplinirea condiţionalităţilor ex-ante şi respectarea planurilor de măsuri asumate pentru îndeplinirea acestora, pentru sectorul deșeuri, în acord cu angajamentele asumate prin Acordul de parteneriat 2014 - 2020 şi Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014 - 2020.

elaborează, actualizează şi coordonează aplicarea Strategiei Naţionale şi a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor;

coordonează şi supraveghează respectarea prevederilor legale privind prevenirea generării şi gestionării deşeurilor, în colaborare cu celelalte autorităţi competente, potrivit legii.

b) Conform principiului Poluatorul plătește coroborat cu principiul Responsabilitatea extinsă a producătorului, responsabilitatea în ceea ce privește gestionarea deșeurilor revine producătorului de deșeuri.

c) Pentru gestionarea deșeurilor municipale (colectare, transport, reciclare, depozitare), conform Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor dar și Legii nr. 101/2006 Legea serviciului de salubrizare a localităților, responsabilitatea revine autorităților publice locale. Acestea îşi pot realiza aceste atribuţii fie direct (prin serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale), fie indirect (prin delegarea acestei responsabilităţi pe bază de contract, către firme specializate și autorizate pentru desfăşurarea serviciilor de salubritate).

Creșterea gradului de reciclare depinde însă foarte mult de:

implementarea sistemului de colectare selectivă la nivel național;

evoluţia gradului de conectare la serviciul de salubritate;

implementarea Sistemelor de Management Integrat al Deșeurilor la nivelul tuturor județelor;

demararea unor acțiuni concrete și susținute de conștientizare a populației asupra necesității de a selecta la sursă, cu toate avantajele economice, sociale și de mediu care decurg de aici.

Stimularea colectării selective și a creșterii gradului de reciclare poate fi realizată prin implementarea unor instrumente economice de stimulare, atât la nivelul cetățenilor cât și al operatorilor economici. Identificarea acestor instrumente economice va fi realizată, printr-un proiect derulat cu experți ai COM. Punerea în aplicare a acestora, alături de măsurile și acțiunile ce vor fi cuprinse în Planul Național de Gestionare a Deșeurilor și în Planul Național de Prevenire a Generării Deșeurilor precum și de implementarea Sistemelor de Management Integrat al Deșeurilor în fiecare județ, va conduce în mod real la stimularea proceselor de colectare selectivă și reciclare.

Obiective și ținte la nivel național

Conform Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, este necesar ca România să atingă următoarele obiective:

• până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa totală a cantităţilor de deşeuri, cum ar fi hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din deşeurile menajere

193

şi, după caz, provenind din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor care provin din deşeurile menajere;

• până în anul 2020, un nivel de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială, inclusiv operaţiuni de umplere rambleiere care utilizează deşeuri pentru a înlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri nepericuloase provenite din activităţi de construcţie şi demolări;

• 60% valorificare anuală a deşeurilor de ambalaje din total ambalaje introduse pe piaţa naţională;

• din 01 ianuarie 2016 un obiectiv de colectare de 40%, din 01 ianuarie 2017 de 45% şi din 01 ianuarie 2021 de 65% deşeuri electrice şi electronice din total echipamente electrice şi electronice introduse pe piaţa naţională;

• să colecteze separat biodeşeurile în vederea compostării şi fermentării acestora.

Politici și strategii

În anul 2013, Guvernul României a adoptat a doua Strategie Naţională de Gestionare a Deşeurilor 2014-2020 prin care îşi propune, următoarele direcţii de acţiune principale:



creşterea ratei de reciclare şi îmbunătăţirea calităţii materialelor reciclate, lucrând aproape cu sectorul de afaceri şi cu unităţile şi întreprinderile care valorifică deşeurile;

promovarea valorificării deşeurilor din ambalaje;

încurajarea producerii de energie din deşeuri pentru deşeurile care nu pot fi reciclate;

În ceea ce privește Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor acesta se află în curs de elaborare.

Generarea și gestionarea deşeurilor municipale

Cantitatea de deşeuri municipale generate - 4956075 tone în anul 2014;

La nivel național, colectarea deșeurilor municipale nu este generalizată, iar pentru populația care nu este deservită de servicii de salubritate se calculează utilizând următorii indici de generare: 0,9 kg/loc/zi pentru mediul urban și 0,4 kg/loc/zi pentru mediul rural.

Gradul de reciclare realizat pentru deşeurile municipale în anul 2014 – 13,07 %; valoarea a fost calculată prin însumarea cantităţilor reciclate pentru următoarele tipuri de deşeuri:

deşeuri menajere şi asimilabile şi din servicii municipale colectate de operatorii de salubritate

deşeuri menajere generate şi necolectate de operatorii de salubritate

deşeuri reciclabile provenite de la populaţie, colectate prin intermediul operatorilor economici autorizaţi, alţii decât operatorii de salubritate (hârtie și carton, metale, plastic, sticla, lemn, biodegradabil, textile, DEEE, deşeuri de baterii şi acumulatori)

Eliminarea deșeurilor municipale se realizează exclusiv prin depozitare. Până în prezent, în România nu au fost puse în funcţiune instalaţii pentru incinerarea deşeurilor municipale.

194

In anul 2014, depozitarea deșeurilor municipale s-a realizat pe 34 depozite conforme și 25 depozite neconforme. La sfârşitul anului 2014, erau autorizate și în operare 34 de depozite conforme pentru deşeuri municipale, 133 instalaţii de sortare şi/sau transfer și 26 de instalaţii şi platforme pentru compostarea deşeurilor biodegradabile municipale.

Având în vedere faptul că cea mai mare parte a deșeurilor de ambalaje se regăsește în deșeurile menajere, atingerea obiectivului de valorificare de minim 50%, stabilit prin Directiva nr. 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, trebuie să se bazeze pe o evoluție foarte importantă a colectării selective a deșeurilor de ambalaje de la populație. Conform Planului de Implementare a directivei, România trebuie să implementeze etapizat un sistem de colectare separată/selectivă a deșeurilor de ambalaje.

Sisteme Integrate de Management a Deșeurilor

În scopul atingerii țintelor și alinierii tării noastre la o societate a reciclării, în România există, în diferite grade de finalizare, la nivelul județelor, Sisteme Integrate de Management al Deșeurilor (SMID). În momentul în care acestea for fi finalizate, va fi asigurată baza pentru implementarea politicilor și acțiunilor în domeniul managementul deșeurilor și, în mod firesc, gradul de colectare selectivă și de reciclare al deșeurilor va crește. Prin implementarea integrală a sistemelor de management al deșeurilor (SMID), finanțate din fonduri europene:

vor fi construite 18 depozite noi conforme,

3 depozite existente vor fi extinse

vor fi închise 117 depozite neconforme existente.

aproximativ 11.613.000 persoane vor beneficia de rezultatele acestor proiecte

În vederea atingerii țintelor, MM își propune următoarele obiective:

Elaborarea/modificarea actelor normative din domeniul gestionării ambalajelor și deșeurilor de ambalaje, DEEE, construcții și demolări, baterii și acumulatori, legea cadru 211/2011

Aplicarea de instrumente financiare

Responsabilizarea producătorului pentru fluxurile specifice de deșeuri (în special pentru ambalaje, DEEE, vehicule scoase din uz și acumulatori și baterii).

În scopul

Prevenirii generării deşeurilor și pregătirii pentru reutilizare

Colectării separate a deșeurilor

Reciclării şi valorificării

Eliminării finale în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea umană, cu un program strict de monitorizare a deşeurilor, pentru acele deşeuri care nu pot fi valorificate.

În 2013, în România s-a înregistrat o scădere a generării de deșeuri municipale față de 2012. Aceasta rămâne mult mai mică decât media UE (254 kg/an/locuitor în comparație cu circa 481 kg)[2], însă creșterea consumului va conduce, probabil, și la creșterea cantității de deșeuri generate. Pentru prevenirea creșterii cantităților de deșeuri generate este necesară aplicarea unor măsuri cum ar fi:

aplicarea a principiului „pay as you throw” („plătește cât arunci”);

https://outlook.office.com/owa/projection.aspx#x__ftn2

195

aplicarea deplină a principiului „poluatorul plătește”;

implementarea deplină a schemelor de Responsabilitate Extinsă a Producătorului;

determinarea consumatorilor să își modifice cererea privind produsele (orientarea către produse verzi) și să abordeze un mod de viață din care să rezulte cantități reduse de deșeuri;

reducerea risipei alimentare;

creșterea duratei de viață a produselor prin sprijinirea implementării proiectării ecologice atât pentru produse cât și pentru ambalaje etc

creșterea tarifelor/taxelor pentru depozitarea finală

campanii de conștientizare și informare a cetățenilor privitoare la importanța colectării selective, asigurarea facilităților pentru acest tip de colectare (tomberoane, pubele, saci individuali etc.)

Ca o concluzie colectarea selectivă trebuie să devină o obișnuință pentru fiecare cetățean al României iar respectarea principiului ”poluatorul plătește” să fie corect aplicată.

METEOROLOGIE

Obiectul principal de activitate al Administraţiei Naţionale de Meteorologie îl constituie activitatea de meteorologie şi climatologie necesară dezvoltării durabile a României şi integrarea acestei activităţi în sistemul de convenţii şi relaţii internaţionale.

In ansamblul său, misiunea Administrației Naționale de Meteorologie de a asigura protecția vieții și a bunurilor implică o abordare specializată din punct de vedere al strategiei de marketing și anume stabilirea de măsuri specifice privind strategia de dezvoltare a infrastructurii tehnice, strategia de dezvoltare a resurselor umane si de formare profesională și nu în ultimul rând, strategia de dezvoltare a produselor/serviciilor de meteorologie.

Prin activitatea sa specifică, Administratia Nationala de Meteorologie contribuie la susținerea deciziilor privind managementul situațiilor de urgență în condițiile producerii unor fenomene meteo periculoase, iar această responsabilitate majoră implică un proces decizional continuu de dezvoltare și implemementare.

CALITATEA AERULUI, EMISII ATMOSFERICE, ZGOMOT AMBIANT ȘI RADIOACTIVITATEA MEDIULUI

a) Calitatea aerului

Monitorizarea calității aerului înconjurător este una dintre obligațiile asumate de România prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană și se realizează în conformitate cu prevederile Legii nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările și completările ulterioare. Scopul acestei legi este protejarea sănătăţii umane şi a mediului ca întreg prin reglementarea măsurilor destinate menţinerii calităţii aerului înconjurător acolo unde aceasta corespunde obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurător şi îmbunătăţirea acesteia în celelalte cazuri.

Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA), obiectiv de interes public național aflată în administrarea Ministerului Mediului, a fost proiectată pe baza criteriilor comune stabilite la nivel european, prevăzute de directivele europene din domeniul calității aerului, în scopul asigurării monitorizării calității aerului înconjurător, în mod unitar, pe întreg teritoriul țării.

Poluanții atmosferici care sunt luați în considerare în evaluarea aerului înconjurător, cuprinși în Anexa 1 a Legii nr. 104/2011 sunt: dioxidul de sulf, dioxidul de azot, oxizii de azot, particulele în suspensie (PM10

196

și PM2,5) plumb, benzen, monoxid de carbon, ozon, arsen, cadmiu, nichel, hidrocarburi aromatice policiclice/benzo(a)piren și mercur.

La art. 5 din Legea nr. 104/2011 sunt prevăzute autoritățile și instituțiile publice cu atribuții și responsabilități în domeniu, în scopul evaluării şi gestionării calităţii aerului înconjurător, în mod unitar, pe întreg teritoriul României, precum şi pentru informarea populaţiei şi a organismelor europene şi internaţionale privind calitatea aerului înconjurător.

b) Emisii atmosferice

Considerând riscurile asupra sănătății umane și mediului, la nivel internațional și respectiv european s-a urmărit cu prioritate reducerea emisiilor de poluanți atmosferici cu efect de acidifiere şi eutrofizare şi a celor care contribuie la formarea ozonului troposferic. In acest scop, la nivel internațional a fost adoptat la Gothenburg, Protocolul din 1999 la Convenția din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi (denumită CLRTAP) referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, (denumit Protocolul Gothenburg), iar în anul 2001, la nivel european a fost adoptată Directiva nr. 2001/81/CE privind plafoanele naționale de emisie pentru anumiți poluanți atmosferici (denumită Directiva NEC), transpusă la nivel național prin Hotărârea Guvernului nr. 1856/2005 privind plafoanele naționale de emisii pentru anumiți poluanți atmosferici.

Aceste reglementări stabilesc pentru fiecare Parte/Stat Membru (inclusiv pentru România) plafoane naționale de emisie (cantitatea maximă dintr-o substanță care poate fi emisă la nivel național în decursul unui an calendaristic, exprimată în kt emisii de poluant/an) pentru dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), amoniac (NH3) şi compuși organici volatili (COV), având ca an țintă-anul 2010. In anul 2012 a fost adoptat la nivel internațional Protocolul Gothenburg revizuit, prin care s-au extins obiectivele stabilite pentru anul 2010, cu stabilirea pentru fiecare Parte, de angajamente naționale de reducere suplimentară a emisiilor de SO2, NOx, NH3 şi COV (exprimate ca % de reducere a emisiilor față de nivelul emisiilor aferent unui an de referință, considerat anul 2005), având ca an țintă-anul 2020 şi introducerea de angajamente de reducere a emisiilor şi pentru pulberi (exprimate ca PM 2,5), având în vedere efectul dăunător asupra sănătății umane şi mediului a poluării aerului cu pulberilor fine.

La nivelul Comisiei Europene are loc procesul de revizuire a politicii UE în domeniul calităţii aerului. Astfel, în data de 14 decembrie 2016 a fost adoptată Directiva (UE) 2016/2284 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE),care trebuie transpusa pana la 1 iulie 2018.

c) Zgomot

Zgomotul, deși reprezintă al doilea factor de poluare in Uniunea Europeană după calitatea aerului, nu reprezintă un domeniu în care să existe un istoric îndelungat de acțiuni concrete de gestionare la nivelul UE cum e cazul domeniului calității aerului, fiind reglementat la nivelul UE deabia în anul 2002 când a fost adoptată Directiva 2002/49/CE privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant, care a avut primul an de implementare 2007.

Astfel implementarea acestei directive la nivelul UE are un istoric de 10 ani, în care în special s-au concretizat acțiuni de evaluare a zgomotului prin realizara hărților strategice de zgomot pentru aglomerări, drumuri principale, căi ferate principale și aeroporturi mari și de gestionare a zgomotului prin elaborarea Planurilor de acțiune realizate în baza hărților strategice de zgomot.

Totuși, directiva a fost implementată de fiecre stat membru UE utilizând metodele proprii de evaluare existente în legislația națională a acestora sau metodele interimare de evaluare în cazul statelor membre

197

care nu aveau stabilite în legislația națională propriile metode de evaluare, aspect care a condus la o variație destul de importantă a comparabilității datelor rezultate din prisma diferențelor existente între metodele de evaluare utilizate.

Începând cu 01.01.2019 toate statele membru UE trebuie să realizeze evaluarea zgomotului utilizând numai metodele comune de evaluare stabilite prin Directiva 2015/996/UE de stabilire a unor metode comune de evaluare a zgomotului, abordare care va permite o comparabilitate ridicată a datelor rezultate din realizarea hărților strategice de zgomot de statele membre UE.

d) Radioactivitatea mediului

Odată cu descoperitea radioactivității, ca proprietate a elementelor chimice, acesteia i s-au găsit o multitudine de întrebuințări, plecând de la industria militară și ajungând în toate ramurile industriale civile, precum: industria energetică, construcții, medicină, alimentația, iluminat, îngrășăminte chimice, artă și multe altele. Utilizarea radionuclizilor în cadrul unor echipamente de uz caznic sau industrial nu mai reprezintă o noutate. Problema adusă însă de această răspândire largă a utilizării radionuclizilor în viața de zi cu zi a populației este apariția riscului inevitabil de contaminare a mediului și implicit a omului, care se suprapune peste cea introdusă în incidentele/accidentele nucleare.

Conform art. 35 și 36 din Tratatul EURATOM, la care România a aderat, respectiv art. 47 din OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare, art. 37 din Legea nr. 111/1999 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, România, respectiv Ministerului Mediului, organizează și asigură monitorizarea radioactivității mediului la nivel național, prin intermediul Rețelei Naționale de Supraveghere a Radioactivității Mediului (RNSRM).

CONTROLUL POLUĂRII INDUSTRIALE

a) Emisii industriale

În prezent, la nivelul Uniunii Europene, cadrul legal pentru domeniul privind emisiile industriale este asigurat prin Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale. Scopul Directivei 2010/75/UE se înscrie în cadrul iniţiativei privind „o mai bună reglementare” (better regulation), inclusă în programul permanent al Comisiei Europene de simplificare a legislaţiei, care să asigure îmbunătăţirea punerii în aplicare şi controlul aplicării legislaţiei de către autorităţile competente de la nivelul statelor membre, în vederea atingerii unui nivel ridicat de protecţie a mediului, considerat în întregul său.

b) Instrumente UE de performanță de mediu

În contextul Dezvoltării Durabile, protecţia mediului a devenit parte integrantă a managementului organizaţiilor. Astfel, la nivel european s-a adoptat noul Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1221/2009 privind participarea voluntară a organizaţiilor la sistemul comunitar de management de mediu şi audit-EMAS şi de aborgare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 şi a Deciziilor nr. 2001/681/CE şi nr. 2006/193/CE ale Comisiei (denumit Regulamentul EMAS III), precum şi noul Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 66/2010 privind eticheta UE ecologică.

Obiectivul sistemului EMAS şi al sistemului privind etichetarea ecologică, ca instrumente importante ale Planului de acţiune privind consumul şi producţia durabile şi politica industrială durabilă a UE, constă în promovarea îmbunătăţirii continue a performanţelor de mediu ale organizaţiilor, a produselor/serviciilor. Aceste instrumente reprezintă un model (pentru organizații) care conduce la optimizarea proceselor de producţie, reducerea impactului asupra mediului şi utilizarea eficientă a resurselor.

198

În prezent, la nivelul Uniunii Europene domeniul privind managementul accidentelor industriale este reglementat prin Directiva 2012/18/UE privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase, de modificare şi ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE denumită Directiva Seveso III, care a fost transpusă în legislația națională prin Legea nr. 59/2016. Directiva stabilește norme pentru prevenirea accidentelor majore care implică substanțe periculoase și pentru limitarea consecințelor acestora asupra sănătății umane și asupra mediului, în vederea asigurării unui nivel ridicat de protecție pe întreg teritoriul Uniunii, într-o manieră consecventă și eficace.

LEGISLAȚIE ORIZONTALĂ ȘI INFRASTRUCTURA PENTRU INFORMAȚII SPAȚIALE

a) Răspunderea de mediu

Problematica definirii unor forme de garanţie este una complexă. La nivelul Uniunii Europene nu există vreo recomandare sau obligaţie legală, modalitatea de implementare a Directivei 2004/35 CE fiind lăsată la latitudinea fiecărui stat membru. Potrivit cerințelor art. 33 din OUG nr. 68 din 28 iunie 2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea nr.19 din 2008, cu modificările şi completările ulterioare există cerința de a definii formele de garanţie financiară, inclusiv pentru cazurile de insolvenţă, şi măsurile pentru dezvoltarea ofertei de instrumente financiare privind răspunderea în domeniul mediului, care să permită operatorilor utilizarea acestora în scopul garantării obligaţiilor ce le revin conform actului normativ. Prin actul normativ menționat, România a transpus prevederile Directivei 2004/35 a Parlamentului European şi Consiliului privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea şi repararea daunelor aduse mediului. Ministerul Mediului urmează să inițieze o nouă procedură de achiziție de servicii de cercetare pentru realizarea unui Studiu privind identificarea formelor de garanţie financiară şi a măsurilor necesare dezvoltării ofertei de instrumente financiare, privind răspunderea în domeniul mediului, inclusiv elaborarea Metodologiei de calcul a garanției financiare și revizuirea acesteia. In contextul actual la nivelul UE există în derulare un proiect (Irlanda și Scoția) ale cărui rezultate vor fi diseminate Statelor Membre.

b) Aplicarea legislației EIA/SEA

MM este beneficiarul a două proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile, respectiv Programul Operational Asistenta Tehnica 2014-2020 și Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020 de consolidare a capacității instituționale a MM în domeniul aplicării legislației EIA/SEA; Sesiuni de instruire: participanți la sesiunile de formare profesională/instruire/diseminare: Autorități de mediu (Ministerul Mediului, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, 42 de Agenții pentru Protecția Mediului, Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării); Autorități de Management și Organisme Intermediare aferente; Primării-prin Direcțiile Urbanism și Amenajarea Teritoriului, Inspectoratul Național de Sănătate Publică, Direcții de sănătate publică, inspectorate județene pentru situații de urgență și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Administrația Națională ”Apele Române” și administrații bazinale de apă; consultanți/elaboratori ai rapoartelor privind impactul asupra mediului; autoritățile administrației publice locale (potențiali titulari/beneficiari de proiecte), respectiv: consilii județene, primării de municipii și sectoare ale capitalei - prin direcțiile cu atribuții de realizare de investiții; administratori ai ariilor naturale protejate/custozi ai ariilor naturale protejate de interes naţional/internaţional.

c) Infrastructura pentru informații spațiale

Problemele de mediu nu se opresc la frontiere. De cele mai multe ori, soluționarea acestora necesită cooperarea dintre țări, care dă rezultate mai bune atunci când este ușor să se facă schimb de date la

199

nivel transfrontalier și între organizații. Există beneficii legate de eficacitatea și eficiența colectării și a schimbului de date în legătură cu o anumită locație (date spațiale).

Directiva 2007/2/CE de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (Directiva INSPIRE) sprijină aplicarea politicilor bazate pe cunoaștere și monitorizarea activităților care au un impact asupra mediului. Ea stabilește acțiuni de înlăturare a obstacolelor din calea partajării datelor spațiale între toate nivelurile de guvernare în interiorul statelor membre și între acestea.

Înainte de 2007, datele spațiale erau dificil de găsit online la nivel național și la nivelul UE, de cele mai multe ori fiind prost documentate . Acestea au fost adesea păstrate în formate incompatibile, astfel încât combinarea unor seturi de date spațiale diferite era dificil de realizat. Numeroase autorități publice nu dispuneau de servicii online care să le ofere cetățenilor posibilitatea de a căuta, accesa, utiliza și face schimb de date spațiale (în interiorul țărilor și la nivel transfrontalier). În consecință, nu exista nicio infrastructură de date spațiale la nivelul UE și nici național, ceea ce înseamnă că datele nu erau corelate.

Rolul MM și al Direcției Generale Evaluare Impact și Controlul Poluării – conform HG Nr. 19/2017 din 12 ianuarie 2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi pentru modificarea unor acte normative

Rolul MM – conform HG 579/2015 privind stabilirea responsabilităţilor specifice ale autorităţilor publice, precum şi a structurilor tehnice pentru realizarea temelor de date spaţiale şi aprobarea măsurilor necesare pentru punerea în comun a acestora.

SCHIMBĂRI CLIMATICE

Ministerul Mediului elaborează politica la nivel național în domeniul schimbărilor climatice și coordonează la nivel național acțiunile în domeniu, conform HG nr. 739/2016 privind aprobarea strategiei naționale privind Shimbările Climatice și o creștere economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 si a planului național de actiune pentru implementarea strategiei naționale privind Schimbările Climatice și o creștere economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2026-2020.

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului are următoarele responsabilităţii privind domeniul schimbărilor climatice: asigură gestionarea și operarea Registrului Unic European al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră aflat sub juridisdicția statului român, conform prevederilor legale naționale, europene și ale reglementărilor internaționale în vigoare;; administrează sistemul naţional pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră rezultate din surse sau din reţinerea prin sechestrare a dioxidului de carbon, reglementate prin Protocolul de la Kyoto (SNEEGES); asigură realizarea anuală a Inventarului Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale în vigoare în domeniul SNEEGHG, pe care îl supune aprobării autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului în vederea transmiterii acestuia la Secretariatul Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (UNFCCC), la Comisia Europeană, precum şi la Agenţia Europeană de Mediu; participă la implementarea schemei europene de comercializarea a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (schema EU ETS), sub coordonarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, în condiţiile legii;

ANPM coordonează de asemenea activităţi relevante dezvoltate la nivel regional şi local de Agenţiile Regionale şi Locale de Protecţie a Mediului.

Autorităţile regionale şi locale, în special municipalităţile, joacă un rol important în implementarea acţiunilor şi măsurilor locale atât pentru reducerea intensităţii carbonului în economie, cât şi pentru

200

adaptarea la efectele negative ale schimbărilor climatice. De asemenea acestea joacă, un rol vital în domenii, precum planificarea urbană, inclusiv construcţiile de locuinţe, utilizarea terenurilor, furnizarea apei, sistemele de energie şi transport, infrastructură şi servicii de urgenţă şi vor trebui pe viitor sa implementeze Strategia naţională a României privind schimbările climatice. De asemenea, autorităţile locale au un rol important în pregătirea propunerilor de proiecte de tip JI.

Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) gestionează bugetele pentru proiecte de reducere a emisiilor de GHG şi proiecte cu beneficii de mediu.

Inventarul Naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră (INEGES), cuprinde date statistice, prin care se realizeaza estimarea, verificarea şi raportarea anuala a emisiilor antropice de gaze cu efect de sera la Secretariatul Convenţiei, Comisia Europeană si Agenţia Europeană de Mediu. Asigurarea informatiilor necesare elaborării inventarului naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră sunt reglementate prin HG nr. 1.570/2007 (M. Of. nr. 26/14.01.2008) privind înfiintarea Sistemului Naţional pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră (SNEEGES) rezultate din surse sau din reţinerea prin sechestrare a dioxidului de carbon, reglementate prin Protocolul de la Kyoto, cu modificările și completările ulterioare.

SNEEGES este administrat de Agenția Națională pentru Protecția Mediului în calitate de autoritatea competentă care asigură estimarea, verificarea si raportarea anuala a emisiilor antropice de gaze cu efect de sera la Secretariatul Conventiei, Comisia Europeana si Agentia Europeana de Mediu cu respectarea cerințelor definite in „Liniile directoare IPCC privind elaborarea inventarelor nationale de GHG, revizuite in 2006”, respectiv de transparență, consistență, comparabilitate, caracter complet si acuratețe.

Lista actelor normative relevante pentru Ministerul Mediului Lista actelor normative relevante pentru domeniul biodiversitate

OUG nr.195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări si completări prin Legea nr. 265/2006.

Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – secţiunea a III-a – zone protejate;

OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr. 5/1991 pentru aderarea României la Convenţia asupra zonelor umede, de importanţa internaţională, în special ca habitat al pasărilor acvatice;

Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992;

Legea nr. 59/2003 pentru ratificarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Convenţia privind diversitatea biologică (semnată la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro), adoptat la Montreal la 29 ianuarie 2000;

Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna la 19 septembrie 1979;

Legea nr. 69/1994 pentru aderarea României la Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de fauna şi flora pe cale de dispariţie, adoptată la Washington la 3 martie 1973;

Legea nr. 13/1998 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979;

201

Legea nr. 91/2000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea cetaceelor din Marea Neagră, Marea Mediterană şi din zona contiguă a Atlanticului, adoptat la Monaco la 24 noiembrie 1996;

Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

Legea grădinilor zoologice şi acvariilor publice nr. 191/2002;

Legea 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării”

HG nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone;

Ordinul nr. 255/2007 privind unele măsuri pentru aplicarea Regulamentului Uniunii Europene privind comerţul cu specii sălbatice de faună şi floră.

Ordinul nr. 2227/2016 pentru constituirea și funcționarea Comisiei Patrimoniului Speologic

HG nr. 1266/2000 privind transmiterea Lacului Techirghiol și a plajelor aferente, proprietate publică a statului, din administrarea Ministerului Sănătății în administrarea Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului

HG nr. 230/2003 privind delimitarea rezervațiilor biosferei, a parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora.

Ordinul nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naționale şi naturale, din punct de vedere al necesității de conservare a diversității biologice.

Ordinul 604/2005 pentru aprobarea clasificării peșterilor şi sectoarelor de peșteri – arii naturale protejate.

HG nr. 1.581/2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.

HG nr. 1.586/2006 privind încadrarea unor arii naturale protejate în categoria de zone umede de importanță internațională.

HG nr. 1.143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate. (M Of. nr. 739/31.10.2007)

HG nr. 1066/2010 privind instituirea regimului de arie naturală protejată asupra unor zone din Rezervația Biosferei "Delta Dunării" și încadrarea acestora în categoria rezervațiilor științifice

Ordinul nr. 1433/2017 privind modificarea și completarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de către administratorii/custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documentațiilor și eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul și filmatul în scop comercial, aprobată prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3.836/2012

Lege nr. 137/2010 pentru ratificarea Protocolului privind conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice și a diversității peisajelor, adoptat și semnat la București la 19 iunie 2008, la Convenția-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai 2003

Ordin nr. 1.710/2007 privind aprobarea documentaţiei necesare în vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes naţional

Ordin nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România cu modificări și completări prin O.M. nr. 2387/2011;.

Ordin nr. 207/2006 privind aprobarea conținutului Formularului Standard Natura 2000 şi manualului de completare al acestuia.

Ordin nr. 1338 / 2008 privind procedura de emitere a avizului Natura 2000

Ordin nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar

H. G. nr. 971/2011 pentru modificarea și completarea H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România.

Ordinul nr. 338/2013 privind aprobarea unor regulamente pentru situri de importanță comunitară şi/sau arii naturale protejate de interes național;

http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/Legea%20137-2010.docx



202

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică;

Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului, din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice;

Lista actelor normative relevante pentru domeniul managementului deșeurilor

HG nr. 870 din 06/11/2013 privind Strategia națională de gestionare a deșeurilor 2014 -2020

HG nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor; cu modificările şi completările ulterioare;

Ordinul nr. 1364/MMGA/ 2006/ 1499/MIE/2006 pentru aprobarea planurilor regionale de gestiune a deşeurilor;

HG nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, modificată şi completată prin HG nr. 1313/2006;

HG 856 /2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;

HG nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor, modificată şi completată prin HG nr. 268/2005;

HG 448/2005privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice; privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje;

HG nr. 621/2005privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje modificată şi completată prin HG 1872/2006;

HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;

HG nr. 895/2006 pentru aplicarea de la data aderării României la Uniunea Europeană a Regulamentului Consiliului nr. 259/93/CEE privind supravegherea şi controlul transporturilor de deşeuri în, înspre şi dinspre Comunitatea Europeană, adoptat la 1 februarie 1993;

Lista actelor normative relevante pentru domeniul situri contaminate

Legislație secundară aplicabilă domeniului situri contaminate:

Directiva 2004/35/CE privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea şi repararea daunelor aduse mediului;

Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei;

Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman;

Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind protecţia apelor subterane împotriva poluării şi a deteriorării;

Directiva 2006/11/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 15 februarie 2006 privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase deversate în mediul acvatic al Comunităţii;

Legislaţia naţională:

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale;

Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;

HG nr.683/2015 pentru aprobarea Strategiei Naţionale şi a Planului Naţional pentru Gestionarea Siturilor Contaminate din România

203

Hotărârea Guvernului nr. 1.408/2007 privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului;

Hotărârea Guvernului nr. 1.403/2007 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate;

Hotărârea Guvernului nr. 53/2009 pentru aprobarea Planului naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării, cu modificările şi completările ulterioare;

Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 184/1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanţurilor de mediu;

Ordinul ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului.

Lista actelor normative relevante pentru domeniul – managementul substantelor periculoase

Ordonanţa de Urgenţã a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare aprobată prin Legea nr.265/2006, cu modificări și completări;

Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum şi a Directivei 76/769/CEE a Consiliului şi a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE şi 2000/21/CE ale Comisiei, cu modificările și completările ulterioare;

Legea 349/2007 privind reorganizarea cadrului instituţional în domeniul managementului substanţelor chimice;Legea nr. 249/2011 pentru modificarea articolului 4 din Legea nr. 349/2007 privind reorganizarea cadrului instituţional în domeniul managementului substanţelor;Ordonanța de urgență nr.60 din 12/06/2013 pentru completarea art. 4 alin.(1) din Legea nr. 349/2007 privind reorganizarea cadrului instituţional în domeniul managementului substanţelor chimice; Legea nr. 326/2013 (MO nr. 752/04.12.2013) pentru aprobarea OUG 6O;

HG 477 /2009 privind stabilirea dispoziţiilor referitoare la sancţiunile aplicabile pentru încălcarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum şi a Directivei 76/769/CEE a Consiliului şi a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE şi 2000/21/CE ale Comisiei;

OM MApN nr. M.108/2013 (MO nr. 683/06.11.2013) pentru aprobarea Normelor metodologice privind acordarea exceptărilor prevăzute la art. 2 alin. (3) din Regulamentul (CE) nr. 1.907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1.488/94 al Comisiei, precum şi a Directivei 76/769/CEE a Consiliului şi a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE şi 2000/21/CE ale Comisiei;

Regulamentul (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului privind detergenţii;

Regulamentul Comisiei (CE) nr. 907/2006 ce amendează Regulamentul (CE) nr.648/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului pentru detergenţi privind adaptarea Anexelor III şi VII;

Regulamentul (CE) nr. 1336/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 648/2004 în vederea adaptării acestuia la Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi amestecurilor

204

Regulamentul Comisiei (CE) nr. 551/2009 al Comisiei de modificare a Regulamentului (CE) nr.648/2004 Al Parlamentului European şi al Consiliului privind detergenţii în scopul adaptării anexelor V şi VI (derogarea privind agenţii tensioactivi)

Regulamentul (CE) nr. 259/2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 648/2004 în ceea ce privește utilizarea fosfaților și a altor compuși ai fosforului în detergenții de rufe destinați consumatorilor și în detergenții pentru mașini automate de spălat vase destinați consumatorilor

Hotărârea Guvernului nr. 658/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării Regulamentului (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului Uniunii Europene privind detergenţii;

Convenţia privind protecţia stratului de ozon, adoptată la Viena la 22 martie 1985, şi Protocolul privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la Montreal la 16 septembrie 1987, şi ale Amendamentului la Protocolul de la Montreal, adoptat la Londra la 27-29 iunie 1990;

Regulamentul (CE) nr. 1005/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului privind substanțele care diminuează stratul de ozon;

Legea nr. 84/1993 pentru aderarea României la Convenţia privind protecţia stratului de ozon, adoptată la Viena la 22 martie 1985, şi la Protocolul privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la Montreal la 16 septembrie 1987, şi pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la cea de-a doua reuniune a părţilor, de la Londra, din 27 - 29 iunie 1990;

Ordonanţa Guvernului nr. 9/2011 privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.005/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind substanţele care diminuează stratul de ozon şi de abrogare a Ordonanţei Guvernului nr. 89/1999 privind regimul comercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon;

Regulamentul (CE) nr. 517/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră;

Regulamentul nr. 1102/2008 privind interzicerea exporturilor de mercur metalic de la nivel UE și depozitarea acestuia în condiții de siguranță pentru sănătatea umană și pentru mediu și a Strategiei Europene privind mercurul;

Hotărârea nr. 654/2012 privind stabilirea măsurilor necesare pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1.102/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2008 privind interzicerea exporturilor de mercur metalic şi de anumiţi compuşi şi amestecuri de mercur şi depozitarea în condiţii de siguranţă a mercurului metalic;

Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a Directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (Regulamentul CLP);

HG nr. 398/2010 privind unele măsuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a Directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006;

OUG nr. 122/2010 - Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului privind stabilirea sancţiunilor aplicabile pentru încălcarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a Directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006.

205

Hotărârea Guvernului nr. 63/2002 privind aprobarea Principiilor de bună practică de laborator, precum şi inspecţia şi verificarea respectării acestora în cazul testărilor efectuate asupra substanţelor chimice

Hotărârea Guvernului nr. 266/2006 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 63/2002 privind aprobarea Principiilor de bună practică de laborator, precum şi inspecţia şi verificarea respectării acestora în cazul testărilor efectuate asupra substanţelor chimice

Hotărârea Guvernului nr. 448/2007 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 63/2002 din 24 ianuarie 2002 privind aprobarea Principiilor de bună practică de laborator, precum şi inspecţia şi verificarea respectării acestora în cazul testărilor efectuate asupra substanţelor chimice

Lista actelor normative relevante pentru domeniul meteorologie

Legea nr. 216/2004 privind înființarea Administrației Naționale de Meteorologie, cu modificările și completările ulterioare;

HG nr. 1405/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Administraţiei Naţionale de Meteorologie, cu modificările și completările ulterioare;

Legea nr. 139/2000 privind activitatea de meteorologie, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Lista actelor normative relevante pentru domeniul: calitatea aerului

Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările și completările ulterioare

HOTĂRÂRE Nr. 257 din 15 aprilie 2015 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de calitate a aerului, a planurilor de acțiune pe termen scurt şi a planurilor de menținere a calității aerului

ORDIN Nr. 1206/2015 din 11 august 2015 pentru aprobarea listelor cu unitățile administrativ-teritoriale întocmite în urma încadrării în regimuri de gestionare a ariilor din zonele şi aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător

ORDIN 36/2016 privind aprobarea listelor cu unitățile administrativ - teritoriale întocmite în urma încadrării în regimurile de evaluare a ariilor din zonele şi aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 din Legea nr.104/2011 privind calitatea aerului înconjurător

Legea nr. 8/25.01.1991 pentru ratificarea Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979

Legea nr. 271/2003 pentru ratificarea protocoalelor Convenţiei asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979, adoptate la Aarhus la 24 iunie 1998 şi la Gothenburg la 1 decembrie 1999

HG nr. 1856/2005 privind plafoanele naţionale pentru anumiţi poluanţi atmosferici, MOf. nr. 3/11.01.2006.

Ordonanța Guvernului 4/2010 privind Instituirea Infrastructurii Naționale pentru informații spaţiale (INIS), republicată.

Lista actelor normative relevante pentru domeniul: radioactivitatea mediului

Tratatul EURATOM

OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificările și completările ulterioare

Legea nr. 111/1999 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările și completările ulterioare

OM nr. 1978/2010 privind regulamentul de organizare și funcționare al Rețelei Naționale de Supraveghere a Radioactivității Mediului

HG nr. 600/2014 privind aprobarea Strategiei naționale de securitate și siguranță nucleară

206

Lista actelor normative relevante pentru domeniul – zgomot ambiant

Legislație comunitară

Directiva 2002/49/CE privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant;

Directiva 2015/996/UE de stabilire a unor metode comune de evaluare a zgomotului.

Legislație națională

HG nr. 321/2005 privind evaluarea și gestionarea zgomotului ambiant, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

OM 831/1461 din 2008 al ministrului mediului şi dezvoltării durabile şi al ministrului sănătăţii publice privind infiinţarea comisiilor tehnice regionale pentru verificarea criteriilor utilizate la elaborarea planurilor de actiune şi analizarea acestora, precum şi pentru aprobarea componenţei şi a regulamentului de organizare şi funcţionare ale acestora;

OM 152/558/1119/532-2008 pentru aprobarea Ghidului privind adoptarea valorilor limită şi a modului de aplicare a acestora atunci când se elaborează planurile de acţiune, pentru indicatorii Lzsn şi Lnoapte în cazul zgomotului produs de traficul rutier pe drumurile principale şi în aglomerări, traficul feroviar pe căile ferate principale şi în aglomerări, traficul aerian pe aeroporturile mari şi/sau urbane şi pentru zgomotul produs în zonele de aglomerări unde se desfaşoară activităţi industriale prevazute în anexa nr. 1 la O.U.G nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/2006;

OM al ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1.258/2005 pentru stabilirea unităţilor responsabile cu elaborarea hărţilor de zgomot pentru căile ferate, drumurile şi aeroporturile aflate în administrarea lor, a hărţilor strategice de zgomot şi a planurilor de acţiune aferente acestora, din domeniul propriu de activitate, precum şi limitele de competenţă ale acestora, cu modificările și completările ulterioare;

OM 830/2007 pentru aprobarea Ghidului privind realizarea, analizarea şi evaluarea hărţilor strategice de zgomot;

OM 678 / 1344 / 915 / 1397 din 2006 pentru aprobarea Ghidului privind metodele interimare de calcul a indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităţile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor;

OM 673/2013 prvind înființarea comisiilor înființate în vederea analizării şi evaluării hărţilor strategice de zgomot și a rapoartelor aferente.

Lista actelor normative relevante pentru domeniul – controlul poluarii industriale

Legea nr. 278/20143 privind emisiile industriale

Hotărârea Guvernului nr. 57/2011 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.221/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu şi audit (EMAS)

Hotărârea Guvernului nr. 661/2011 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea aplicării la nivel național a Regulamentului (CE) nr. 66/2010 al Parlamentului European si al Consiliului privind eticheta UE ecologică,

http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2012-02-24_ordin831din2008.pdf

http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/M.Of_nr_0531_20080715.pdf

http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2012-02-24_M.Of_nr_864bis_2007.pdf

http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/0730bis.pdf

207

Lista actelor normative relevante pentru domeniul – managementul accidentelor industriale

Legea nr. 59/2016 din 11 aprilie 2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase.

Lista actelor normative relevante pentru domeniul - legislatie orizontala

Directiva 2004/35 a Parlamentului European şi Consiliului privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea şi repararea daunelor aduse mediului;

Ordonanța de Guvern a Guvernului nr. 68 din 28 iunie 2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului, aprobată prin Legea nr. 19/2008;

OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului cu modificări, aprobată prin Legea nr. 265/2006 cu modificările și completările ulterioare;

Strategia pentru Consolidarea Administrației Publice 2014-2020 (SCAP);

Acordul de parteneriat Comisia Europeana-Romania și planul de acțiune aferent, aprobat de către Guvernul României prin Memorandumul 3680/19.03.2014;

Directiva EIA 2014/52/UE de modificare a Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului;

OM 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului.

Lista actelor normative relevante pentru domeniul - infrastructura Ministerului Mediului pentru informații spațiale

Legislație comunitară

Directiva 2007/2/CE de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (Directiva INSPIRE)

Regulamentul (CE) nr. 1.205/2008 al Comisiei din 3 decembrie 2008 de punere în aplicare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte metadatele, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 326 din 4 decembrie 2008;

Rectificare la Regulamentul (CE) nr. 1.205/2008 al Comisiei din 3 decembrie 2008 de punere în aplicare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte metadatele, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 328 din 15 decembrie 2009.

Regulamentul (CE) nr. 1.089/2010 al Comisiei din 29 martie 2010 de punere în aplicare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte interoperabilitatea seturilor şi serviciilor de date spaţiale, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 323 din 8 decembrie 2010;

Regulamentul (CE) nr. 102/2011 al Comisiei din 4 februarie 2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.089/2010 de punere în aplicare a Directivei 2007/2/CE, a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte interoperabilitatea seturilor şi serviciilor de date spaţiale, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 31 din 5 februarie 2011;

Regulamentul (UE) nr. 1.253/2013 al Comisiei din 21 octombrie 2013 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.089/2010 de punere în aplicare a Directivei 2007/2/CE în ceea ce priveşte interoperabilitatea seturilor şi serviciilor de date spaţiale, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 331 din 10 decembrie 2013;

Regulamentul (UE) nr. 1.312/2014 al Comisiei din 10 decembrie 2014 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.089/2010 de punere în aplicare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European şi a

208

Consiliului în ceea ce priveşte interoperabilitatea serviciilor de date spaţiale, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 354 din 11 decembrie 2014.

Regulamentul (CE) nr. 976/2009 al Comisiei din 19 octombrie 2009 de aplicare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte serviciile de reţea, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 274 din 20 octombrie 2009;

Regulamentul (CE) nr. 1.088/2010 al Comisiei din 23 noiembrie 2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 976/2009 în ceea ce priveşte serviciile de descărcare şi serviciile de transformare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 323 din 8 decembrie 2010;

Regulamentul (UE) nr. 1.311/2014 al Comisiei din 10 decembrie 2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 976/2009 în ceea ce priveşte definiţia unui element de metadate INSPIRE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 354 din 11 decembrie 2014.

Regulamentul (UE) nr. 268/2010 al Comisiei din 29 martie 2010 de implementare a Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte accesul instituţiilor şi organismelor comunitare, în condiţii armonizate, la seturile şi serviciile de date spaţiale ale statelor membre, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 83 din 30 martie 2010.

Legislație națională

Ordonanţa Guvernului nr. 4/2010 privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România, republicată;

Hotărârea Guvernului nr. 579/2015 privind stabilirea responsabilităţilor specifice ale autorităţilor publice, precum şi a structurilor tehnice pentru realizarea temelor de date spaţiale şi aprobarea măsurilor necesare pentru punerea în comun a acestora

Hotărârea Guvernului nr. 38/2016 privind aprobarea Planului de activităţi pentru realizarea şi actualizarea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România.

Lista actelor normative relevante pentru domeniul schimbărilor climatice

Legea nr. 24/1994 pentru ratificarea Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992;

Legea nr. 3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997 ;

HG nr. 645/2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale a României privind schimbările climatice (2005-2007);

HG nr. 1877/2005 pentru aprobarea Planului Naţional de Acţiune în domeniul schimbărilor climatice;

HG nr. 658/2006 privind reorganizarea Comisiei Naţionale privind Schimbările Climatice;

HG nr. 780/2006 privind înfiinţarea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune Directiva 2003/87/EC si Directiva 2004/101/EC;

Regulamentul UE 389/2013 de creare a registrului Uniunii în conformitate cu Directiva 2003/87/CE și cu Deciziile nr. 280/2004/CE și Decizia nr. 406/2009/CE;

Regulament UE 1123/2013 privind determinarea dreptului la credite internaționale în temeiul Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2016/2132 A COMISIEI din 5 decembrie 2016 privind emisiile de gaz cu efect de seră pentru fiecare stat membru aferente anului 2013 prevăzute în Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului.

209

OM nr. 1008/2006 pentru aprobarea competenţelor şi procedurii de emitere şi revizuire a autorizaţiei privind emisiile de gaze cu efect de seră;

OM nr. 1175/2006 pentru aprobarea Ghidului privind monitorizarea si raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră;

Regulamentul (UE) nr. 601/2012 privind monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu Directiva 2003/87/ CE;

Regulamentul nr. 600/2012 privind verificarea rapoartelor de emisii de gaze cu efect de seră şi a rapoartelor privind datele tonă-kilometru şi acreditarea verificatorilor în conformitate cu Directiva 2003/87/CE;

Ghiduri elaborate de Comisia Europeană pentru aplicarea Regulamentului (UE) nr. 601/2012 și a Regulamentului (UE) nr. 600/2012;

Directiva 2003/87/CE de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de sera in cadrul Comunitații si de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, modificată și completată de Directiva 2009/29/CE;

Decizia (UE) 278/2011 de stabilire, pentru intreaga Uniune, a normelor tranzitorii privind alocarea armonizata si cu titlu gratuit a cotelor de emisii in temeiul articolului 10a din Directiva 2003/87/CE;

Ghidurile elaborate de Comisia Europeană pentru aplicarea Deciziei (UE) 278/2011 de stabilire, pentru intreaga Uniune, a normelor tranzitorii privind alocarea armonizata si cu titlu gratuit a cotelor de emisii in temeiul articolului 10a din Directiva 2003/87/CE.

HG nr. 739/2016 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 şi a Planului naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale privind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020.

Ordinul nr. 3420/2012 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizației privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru perioada 2013-2020.

Ordinul nr. 659/2013 pentru modificarea Procedurii de emitere a autorizației privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru perioada 2013-2020, aprobată prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 3.420/2012.

Regulamentul (CE) nr. 517/2014 al Parlamentului European și al Consiliului privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră;

OM nr. 1122/2006 pentru aprobarea Ghidului privind utilizarea mecanismului implementare în comun (JI) pe baza Modului II (articolul 6 al Protocolului de la Kyoto);

OM nr. 85/2007 pentru aprobarea Metodologiei privind elaborarea Planului naţional de alocare;

OM nr. 1474/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea şi operarea registrului naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră;

OM nr. 1897/2007 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru perioada 2008-2012;

HG nr. 1570/2007 privind înfiinţatrea Sistemului naţional pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră rezultate din surse sau din reţinerea prin sechestrare a dioxidului de carbon, reglementate prin Protocolul de la Kyoto, cu modificările și completările ulterioare;

Regulamentul nr. 525/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, privind un mecanism de monitorizare și de raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră, denumit în continuare GES, precum și de raportare, la nivel național și al Uniunii, a altor informații relevante pentru schimbările climatice și de abrogare a Deciziei nr. 280/2004/CE;

HG nr. 60/2008 pentru aprobarea Planului naţional de alocare privind certificatele de emisii de gaze cu efect de seră pentru perioadele 2007 şi 2008-2012;

210

H.G. nr. 811/2014 pentru aprobarea mecanismului de alocare anuală finală cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru perioada a treia a schemei de comercializare aferente instalaţiilor staţionare;

OM nr. 297/2008 privind aprobarea Procedurii naţionale privind utilizarea mecanismului JI pe baza modulului I;

OM nr. 1170/2008 pentru aprobarea Ghidului privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice – GASC;

Ordinul nr. 1376/2008 privind aprobarea procedurii de raportare a Inventarului Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră (INEGES), precum şi a modalităţii de răspuns la observaţiile şi întrebările survenite în urma procesului de revizuire a INEGES;

Ordinul nr. 1474/2008 privind aprobarea procedurii privind procesarea, arhivarea şi stocarea datelor specifice Inventarului Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră (INEGES);

Ordin 1442/2014 privind aprobarea Procedurii referitoare la selectarea metodelor de estimare si a

factorilor de emisie necesari estimarii nivelului emisiilor de gaze cu efect de sera.

Ordinul Ministerului Mediului nr. 1602/2014 - aprobarea Planului cu privire la asigurarea şi controlul calităţii (QA/QC) Inventarului naţional al emisiilor de gaze cu efect de seră.

OM nr. 254/2009 pentru aprobarea Metodologiei privind alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră din Rezerva pentru instalaţiile nou-intrate pentru perioada 2008-2012;

OM nr. 89/2012 pentru aprobarea Metodologiei privind alocarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră din Rezerva pentru instalaţiile nou-intrate, pentru instalaţiile nou-intrate, pentru instalaţiile cu modificări semnificative de capacitate şi pentru instalaţiile care îşi încetează parţial sau total funcţionarea (închideri) pentru perioada 2013 – 2020;

OUG nr. 29/2010 privind valorificarea surplusului de unităţi ale cantităţii atribuite României prin Protocolul de la Kyoto;

Hotărâre nr. 432/2010 privind iniţierea şi dezvoltarea schemelor de investiţii verzi;

OM nr. 1224/2010 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 297/2008 privind aprobarea procedurii naţionale privind utilizarea mecanismului „Implementare în comun (JI)” pe baza Modului I, în conformitate cu prevederile Articolului 6 al Protocolului de la Kyoto;

OM nr. 1294/2010 privind aprobarea cuantumului tarifelor pentru verificarea şi aprobarea planului de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră şi a planului de monitorizare a datelor tonă-kilometru pentru activităţi de aviaţie.

HG nr. 739/2016 privind aprobarea strategiei naționale privind SC și o creștere economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 si a planului național de actiune pentru implementarea strategiei naționale privind SC și o creștere economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020.

Lista actelor normative relevante pentru domeniul dezvoltarea capacității instituționale

HG nr. 20/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului;

Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

Legea nr. 500/2002, privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare;

Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1792/2002, pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice;

Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 522/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv cu modificările şi completările ulterioare;

Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, republicată;

211

Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, planul de conturi pentru instituţiile publice;

Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1753/2004 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi pasiv cu modificările şi completările ulterioare;

Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită al Funcţionarilor Publici;

O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii;

HG nr. 1860/2006 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţii şi instituţiile publice pe perioada delegării in altă localitate precum şi în cadrul localităţii;

HG nr. 518/1995 privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis in străinătate cu modificările şi completările ulterioare;

HG nr. 2002/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind constituirea şi utilizarea fondurilor destinate stimulării personalului din aparatul propriu al MMGA şi din unităţile subordonate acestuia;

HG nr. 1210/2003 privind organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină şi a comisiilor paritare din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice;

HG nr. 1209/2003 privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici;

HG nr. 432/2004 privind dosarul profesional al funcţionarilor publici;

Legea nr. 233/2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor;

Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public;

Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică;

Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998;

HG nr. 878/2005 privind accesul publicului la informaţia privind mediul;

Lege nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public;

Lege nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică;

HG nr. 878/2005 privind accesul publicului la informaţia privind mediul.

212

Proiecte de acte normative propuse în Planul Anual de Lucru al Guvernului de către Ministerul Mediului pentru anul 2018

Nr. crt.

Proiectul de act normativ prevăzut în PALG Data estimată pentru înaintare în ședința

Guvernului

1. Hotărâre a Guvernului privind gestionarea deșeurilor provenite din activitățile de construcție și desființări de contrucții

Iunie

2.

Hotărâre a Guvernului privind înfiinţarea Sistemului Naţional pentru raportarea politicilor şi măsurilor şi pentru raportarea prognozelor emisiilor antropice de la surse și a eliminării de către absorbanți a gazelor cu efect de seră

Noiembrie

3. Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Planului Național pentru Achiziții Publice Verzi

Noiembrie

4. Lege privind gestionarea siturilor potențial contaminate și contaminate

Iunie

5.

Lege pentru stabilirea cadrului legal, instituțional și procedural necesar aplicării Deciziei nr. 406/2009/CE privind partajarea efortului statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, astfel încât să respecte angajamentele Comunității prin limitarea creșterii emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2020

Iulie

6. Lege privind limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanți proveniți de la instalații medii de ardere

Adoptată – 29.03.2018

7. Lege privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului

Aprilie

8. Lege privind reducerea emisiilor nationale de anumiti poluanti atmosferici

Aprilie

9. Lege privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiant Aprilie

10.

Lege pentru ratificarea Protocolului Nagoya privind accesul la resursele genetice şi împărţirea corectă şi echitabilă a beneficiilor care rezultă din utilizarea acestora (ABS), adoptat la Nagoya la 29 octombrie 2010, la Convenţia privind diversitatea biologică (semnată la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro), semnat de către România la 20 septembrie 2011 la New York

Septembrie

11.

Lege pentru ratificarea Protocolului privind transportul durabil adoptat la Mikulov la 24 septembrie 2014 și semnat de Guvernul României la 24 septembrie 2014, la Convenția-cadru privind protecția și dezvoltarea durabilă a Carpaților, adoptată la Kiev la 22 mai 2003

Octombrie

213

214

Competența face diferența!

Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă, cofinanțat de Uniunea Europeană din Fondul Social European

Competence makes a difference!

Project selected under the Administrative Capacity Operational Programme, co-financed by the European Union from the European Social Fund

Documents

Acord privind servicii de A planificare și bugetare și ... · Gary Reid (Specialist în Planificare Strategică) și a doamnei Corina Grigore (Ofițer de operațiuni) în numele