Acord privind servicii de planificare și bugetare și ... · PSI 2018-2021 se întemeiază pe obiectivele strategice ale sectorului fiscal-bugetar, pe prioritățile și scopurile

Acord privind servicii de Asistență tehnică pentru consolidarea capacității de planificare și bugetare și sprijinirea introducerii bugetării pe criterii de performanță (P156889)

Livrabil nr. 5

Plan Strategic Instituțional 2018-2021 pentru Ministerul Finanțelor Publice și pentru instituțiile subordonate

Iulie 2018

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020

i

Acest raport este livrat în cadrul Acordului privind servicii de asistență tehnică

pentru consolidarea capacităţii de planificare şi bugetare şi sprijinirea bugetării pe

criterii de performanţă, încheiat între Secretariatul General al Guvernului şi Banca

Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în data de 8 iunie 2016. Acesta

corespunde Livrabilului nr. 5 din cadrul acordului menționat.

Declinarea responsabilităţii

Acest raport este un produs al Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi

Dezvoltare / Băncii Mondiale. Constatările, interpretările şi concluziile exprimate în

prezenta lucrare nu reflectă în mod necesar opiniile Directorilor Executivi ai Băncii

Mondiale sau ale guvernelor pe care le reprezintă. Banca Mondială nu garantează

acurateţea datelor incluse în acest document.

Raportul de faţă nu reprezintă în mod necesar poziţia Uniunii Europene sau a

Guvernului României.

Drepturi de autor

Materialul inclus în prezenta publicație este protejat de legea drepturilor de autor.

Copierea și/sau transmiterea fără permisiune a unor porțiuni sau a conținutului

integral al acestei lucrări poate constitui o încălcare a legislației în vigoare.

Pentru a obține permisiunea de a fotocopia sau a retipări o parte din lucrare, vă

rugăm să transmiteți o cerere cu toate informațiile la oricare dintre cele două

instituții: (i) Secretariatul General al Guvernului (Piața Victoriei nr. 1, București,

România) sau (ii) Grupul Băncii Mondiale în România (Strada Vasile Lascăr nr. 31,

etaj 6, Sector 2, București, România).

ii

Listă de acronime

ANAF Agenția Națională de Administrare Fiscală

ANAP Agenția Națională pentru Achiziții Publice

SGG Secretariatul General al Guvernului

DG Direcție generală

UE Uniunea Europeană

PIB Produs intern brut

PSI Plan strategic instituțional

TI Tehnologia informației

MFP Ministerul Finanțelor Publice

OTM Obiectiv bugetar pe termen mediu

DPPMAN Direcția de politici publice și monitorizare acte normative

CCR Curtea de Conturi din România

TVA Taxa pe valoarea adăugată

iii

Cuprins

Preambul ............................................................................................................................................ 1

Rezumat executiv................................................................................................................................ 3

I. Context ............................................................................................................................................ 4

II. Misiune. Viziune. Principii. Mandat.................................................................................................. 6

III. Obiective Strategice, Programe, Măsuri și Indicatori........................................................................ 8

OBIECTIV STRATEGIC 1: CONSOLIDAREA MANAGEMENTULUI FISCAL ȘI BUGETAR .............................................................8

Programul 1.1: Politica fiscal-bugetară ............................................................................................... 17

Programul 1.2: Managementul datoriei publice .................................................................................. 21

Programul 1.3: Politica în domeniul achiziţiilor publice ....................................................................... 23

OBIECTIV STRATEGIC 2: ADMINISTRAREA PERFORMANTĂ A VENITURILOR PUBLICE ....................................................... 25

Programul 2.1: Administrarea veniturilor publice................................................................................ 28

OBIECTIV STRATEGIC 3: CONSOLIDAREA CADRULUI INSTITUȚIONAL ............................................................................ 30

Programul 3.1: Management și administrare ...................................................................................... 33

Programul 3.2: Sisteme informatice bugetare, financiare și fiscale .................................................... 35

IV. Aranjamente privind implementarea, monitorizarea și evaluarea PSI ............................................ 44

V. Resurse financiare ......................................................................................................................... 46

Anexa 1: Programe bugetare 2018-2021 ............................................................................................ 48

Anexa 2: Planul Strategic Instituțional (tabel rezumativ) .................................................................... 49

Anexa 3: Programe și măsuri conexe, indicatori de realizare imediată (outputs) (tabel rezumativ) ...... 53

Anexa 4. Profil instituțional ............................................................................................................... 92

Anexa 5. Proiecte de acte normative propuse de Ministerul Finanţelor Publice pentru anul 2018 ....... 97

iv

Listă de figuri

Figura 1. Obiectivul strategic 1: Structura pe programe și măsuri .............................................................. 16

Figura 2. Obiectivul strategic 1: Impacturi și rezultate; indicatori ............................................................... 17





Figura 7. Ciclul de monitorizare pentru PSI al MFP ...................................................................................... 45

Listă de tabele

Tabelul 1. Indicatori macroeconomici ai construcției bugetare 2018 ............................................................4

Tabelul 2. Soldul bugetului general consolidat (% PIB) ................................................................................ 11

Tabelul 3. Obiectiv strategic 1: Defalcarea pe programe bugetare a finanțării (mii lei) ............................. 17

Tabelul 4. Ţintele indicative asociate indicatorilor ...................................................................................... 22



Tabelul 7. Resurse financiare pentru operaționalizarea PSI 2018-2021 (mil lei) ......................................... 46

Tabelul 8. Finanțarea pe ani a obiectivelor strategice (mil lei) .................................................................... 46

Tabelul 9. Niveluri de personal MFP (aparat propriu), între 2013-2017 ..................................................... 93

Tabelul 10. Structura de personal a MFP (aparat propriu), 2013-2017 ....................................................... 93

Tabelul 11. Structura de personal a MFP (aparat propriu) pe grupe de vârstă, 2013-2017........................ 94

Tabelul 12. Bugetul alocat MFP în perioada 2015-2017 (mii lei) ................................................................. 94

Listă de grafice

Graficul 1. Randamentele titlurilor de stat pe piața primară ...................................................................... 12

Graficul 2. Datoria guvernamentală brută conform metodologiei UE ........................................................ 14

Graficul 3. Datoria guvernamentală conform metodologiei UE .................................................................. 14

Graficul 4. Structura veniturilor fiscale ........................................................................................................ 25

Graficul 5. Defalcarea resurselor financiare estimate, pe ani și pe obiective strategice (mii lei, 2018-2021) ..................................................................................................................................................................... 47

v

Mulțumiri

Acest raport a fost elaborat de o echipă condusă de Cătălin Păuna (TTL, Economist Principal) și formată din Costel Todor și Mircea Tulea (experți ai Băncii Mondiale) și George Moldoveanu (Asistent program). Raportul a primit comentarii din partea dnei Corina Grigore (Operations Officer), precum şi îndrumare generală a dnei Tatiana Proskuryakova (Director de țară pentru România) şi a echipei de portofoliu din România cu supervizarea doamnei Lalita Moorty (Practice Manager, Macro Economics and Financial Management).

Echipa dorește să mulțumească personalului Secretariatului General al Guvernului (SGG) pentru sprijinul și colaborarea excelentă asigurate pe durata elaborării acestui raport, în special d-nei Oana-Elena Pintilei - secretar de stat și d-lui Dragoș Negoiță – director general, precum și d-lui Radu Iacob – consilier și echipei de proiect, care au furnizat recomandări utile și au realizat un management de proiect adecvat.

De asemenea, echipa dorește să mulțumească Ministerului Finanțelor Publice pentru excelenta colaborare, membrilor grupului de lucru ai Planului Strategic Instituțional, coordonat procedural de către Mihaela Grigorescu, manager public în cadrul Direcţiei de politici publice şi monitorizare acte normative.

1

Preambul

Fundament

Secretariatul General al Guvernului (SGG) a încheiat cu Banca Mondială un accord de servicii de asistență tehnică pentru a consolida capacitatea de planificare, bugetare și monitorizare a politicilor în punctul central al Guvernului, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) și ministerele de resort selectate. Pentru îmbunătățirea eficienței cheltuielilor publice, serviciile de asistență tehnică rambursabile se concentrează asupra i) continuării consolidării proceselor existente de dezvoltare a Planului strategic instituțional (PSI) sub îndrumarea Secretariatului General al Guvernului (SGG); ii) construirii capacității intra-guvernamentale de a monitoriza actualizările și implementarea PSI cu ajutorul unui instrument IT comun, dezvoltat cu sprijin din partea Băncii și iii) dezvoltării unui tablou central în cadrul SGG pentru raportare cu privire la implementarea priorităților majore PSI ale ministerelor selectate.

Activitățile definite ale acestor servicii de asistență tehnică rezultă din analizele funcționale ale administrației publice, care au evidențiat faptul că sectorul public suferă de o lipsă de legătură între planificare și bugetare, ceea ce duce la conexiuni slabe între resursele utilizate și rezultate. Prin urmare, guvernul a solicitat Băncii să ajute la instituționalizarea unui proces pentru monitorizarea implementării politicilor, cu roluri și responsabilități clare pentru SGG, MFP și ministerele de resort, prin folosirea metodologiilor, instrumentelor și proceselor dezvoltate conform acestor servicii de asistență tehnică. Aceasta va face parte integrantă din reformele bugetare promovate de guvern. Având scopul de a face procesul de planificare strategică obligatoriu pentru fiecare minister din România, SGG dorește ca PSI să devină un produs elaborat anual de fiecare minister.

Ca minister de resort selectat, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) s-a angajat să desfășoare un program amplu de reformă, care să acopere atât politicile, cât și capacitatea administrativă. Consolidarea funcției de planificare strategică în sectorul fiscal-bugetar reprezintă o componentă importantă a acestei reforme.

PSI pentru ciclul bugetar 2018-2021 continuă ciclul de politici fiscal-bugetare 2017-2020 adoptate de Guvern și incluse în Planul Strategic Instituțional elaborat pentru această perioadă, iar MFP are ca responsabilitate principală echilibrarea așteptărilor privind cheltuirea resurselor bugetare cu posibilitățile financiare ale României.

Metodologie

Elaborarea proiectului PSI 2018-2021 a MFP a avut loc în perioada martie – mai 2018. Procesul s-a bucurat de un angajament vast, stabil și substanțial din partea întregului personal relevant de management și operațional din MFP.

Procesul de planificare strategică 2018-2021 din MFP a fost supravegheat de Comisia de monitorizare a Ministerului Finanţelor Publice, alcătuită din directorii generali/directorii din minister şi din reprezentanţi ai instituţiilor subordonate și coordonată de secretarul general al MFP. Comisia are ca atribuţie analiza şi avizarea proiectului Planului strategic instituţional.

Comisia de monitorizare a Ministerului Finanţelor Publice a fost înfiinţată în temeiul Ordinului ministrului finanţelor publice nr.2396/2016, prin reorganizarea Comisiei de monitorizare,

2

coordonare şi îndrumare metodologică a dezvoltării sitemului de control intern/managerial al Ministerului Finanţelor Publice.

Direcția de politici publice și monitorizare acte normative a MFP a asigurat coordonarea tehnică și a servit ca secretariat al Comisiei de monitorizare.

Banca Mondială a asigurat suport tehnic pe durata întregului proces, cu Direcția de politici publice și monitorizare acte normative a MFP funcționând ca principalul intermediar și mediator.

3

Rezumat executiv

SGG se angajează să îmbunătățească eficiența cheltuielii publice. Prin stabilirea unui PSI pentru ciclul de bugetare 2018-2021 în MFP și cele 13 ministere de resort selectate, SGG urmărește să consolideze capacitatea de bugetare, planificare și monitorizare a guvernului României1.

PSI 2018-2021 se întemeiază pe obiectivele strategice ale sectorului fiscal-bugetar, pe prioritățile și scopurile instituționale asumate de MFP; de asemenea, oferă programe și măsuri clare (inclusiv bugete) necesare pentru atingerea acestor scopuri pe termen mediu, ca și un cadru solid de evaluare a performanței pentru a estima progresul în raport cu aceste obiective.

PSI este organizat pe trei piloni strategici pentru sectorul fiscal-bugetar, după cum urmează:

➢ Obiectivul strategic 1: Consolidarea managementului fiscal și bugetar - vizează stabilirea unui cadru de principii şi reguli pe baza căruia Guvernul să asigure implementarea politicilor fiscal-bugetare care să conducă la o bună gestiune financiară a resurselor.

Cele trei (3) programe principale ce sprijină acest obiectiv strategic sunt:

Programul 1.1 - Politica fiscal-bugetară; Programul 1.2 - Managementul datoriei publice; Programul 1.3 - Politica în domeniul achiziţiilor publice.

➢ Obiectivul strategic 2: Administrarea performantă a veniturilor publice - vizează creşterea veniturilor bugetare, rezultat al reducerii evaziunii fiscale și al îmbunătățirii conformării fiscale, al echității și eficienței administrării fiscale.

Obiectivul strategic este bazat pe Programul 2.1 - Administrarea veniturilor publice.

➢ Obiectivul strategic 3: Consolidarea cadrului instituțional - urmărește consolidarea capacității Ministerului Finanțelor Publice de a-și îndeplini funcțiile de politici publice și reglementare în mod eficient și eficace.

Două (2) programe susţin implementarea acestui obiectiv strategic, respectiv:

Programul 3.1 - Management și administrație;

Programul 3.2 - Sisteme informatice bugetare, financiare și fiscale.

O descriere a obiectivelor strategice și a impacturilor așteptate, a programelor și rezultatelor așteptate și a măsurilor cu rezultatele lor planificate, corelată cu resursele financiare și distribuția acestora pe durata perioadei de implementare 2018-2021 reprezintă corpul PSI prezentat mai jos.

1 Proiectul a fost inițiat și dezvoltat în anul 2016 de către Cancelaria Primului-ministru (CPM), reorganizată în anul 2017 sub coordonarea SGG.

4

I. Context

Dezvoltarea socio-economică a României este determinată de politicile publice adoptate de Guvern, precum și de resursele de care dispun aceste politici publice în procesul de implementare. Justificarea elaborării unui PSI 2018-2021 al MFP şi al instituţiilor subordonate are în vedere operaționalizarea politicilor publice. Expunem contextul avut în vedere în considerarea acestei operaționalizări.

Guvernul a elaborat o nouă Strategie fiscal-bugetară în care sunt prezentate obiectivele bugetului pe anul 2018 și proiecțiile cadrului macroeconomic pentru perioada 2019-20202.

Cadrul macroeconomic a luat în considerare: (i) impactul pozitiv al măsurilor prevăzute în Programul de guvernare asupra mediului de afaceri și asupra puterii de cumpărare a populației; (ii) evoluțiile pozitive în plan economic din anul 2017; (iii) redresarea creșterii economice în UE; (iv) incertitudinile privind contextul global.

Expansiunea economică a României s-a menţinut şi în anul 2017 (creştere de 6,9%), baza acesteia fiind creată în principal de consumul privat, susţinut de reducerea impozitelor indirecte şi de majorarea salariilor în ambele sectoare, public şi privat3. România a înregistrat în ultimii ani progrese considerabile în direcţia reducerii dezechilibrelor macroeconomice, care împreună cu politicile monetare şi reformele structurale implementate sau în curs de implementare, au contribuit la menţinerea stabilităţii macroeconomice şi financiare.

Evoluția estimată pentru anul 2018 a principalilor indicatori macroeconomici și bugetari este următoarea:

Tabelul 1. Indicatori macroeconomici ai construcției bugetare 2018

Sursa: Strategia fiscal-bugetară 2018-2020

2 http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/SFB2018_2020_29nov2017.pdf 3 Prognoza de iarnă a Comisiei Europene.

PRINCIPALII INDICATORI MACROECONOMICI - SINTEZĂ

Indicatori Anul 2018

PIB - milioane lei 907.852

Creştere economică % 5,5

Inflaţia medie anuală % 3,1

Curs mediu lei/euro 4,55

Venituri BGC - milioane lei 287.522

Ponderea veniturilor totale în PIB 31,7

Cheltuieli BGC - milioane lei 314.481

Ponderea cheltuielilor totale în PIB 34,6

Deficit - milioane lei -26.960

Deficit - pondere în PIB -2,97

Şomeri (număr total persoane) 351.000

Câştig salarial mediu net lei lunar 2.614

5

Strategia economică pe termen mediu a Guvernului este orientată către promovarea competitivităţii şi ocupării forţei de muncă, continuarea implementării reformelor structurale, îmbunătățirea atragerii fondurilor europene, consolidarea finanţelor publice începând cu anul 2019 şi a stabilităţii financiare.

În perioada 2018 – 2020, în planul politicilor economice, Guvernul are ca obiectiv principal consolidarea și menținerea unei creșteri economice inteligente, sustenabile și incluzive, de natură a furniza premisele consolidării unui stat puternic, proactiv și a unei societăți echilibrate, cu o clasă de mijloc extinsă. Acest obiectiv va fi atins prin:

• Stimularea, continuarea, consolidarea și menținerea unei creșteri economice inteligente, sustenabile și incluzive, de natură a furniza premisele consolidării unui stat puternic, proactiv și a unei societăți echilibrate, pentru a mări încrederea investitorilor în economia românească;

• Alocarea unor sume importante pentru susținerea investițiilor publice prin prioritizarea investițiilor publice semnificative pentru asigurarea infrastructurii şi serviciilor, pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii, cu efect multiplicator şi aport direct la formarea brută de capital fix;

• Crearea unei politici fiscale predictibile pentru susținerea mediului de afaceri și stimularea investițiilor în sectoarele cu valoare adaugată ridicată, simplificarea fiscalității și fluidizarea proceselor interne, pentru a crea premisa unei creșteri economice sustenabile;

• Măsuri adoptate de Guvern privind stimularea consumului prin adoptarea unor măsuri salariale, sociale pentru asigurarea protecției sociale și securității sociale pentru persoane vârstnice, pensionari și categoriile cele mai vulnerabile.

• Dezvoltarea şi diversificarea instrumentelor de management ale datoriei publice;

• Îmbunătățirea, aplicarea și consolidarea guvernanței bugetare, creșterea transparenței bugetare și eficientizarea cheltuielilor publice.

6

II. Misiune. Viziune. Principii. Mandat

Misiunea

MFP şi instituţiile subordonate sprijină Guvernul în demersul său de promovare a unor politici economice coerente și sustenabile, de impulsionare a creșterii economice și a creării de locuri de muncă, de intensificare a investiţiilor precum şi de promovare a eficienței și a transparenței administrării veniturilor și cheltuielilor publice în concordanţă cu Programul de guvernare.

Viziunea

MFP şi instituţiile subordonate își propun să fie recunoscute ca instituții de încredere, transparente, orientate către rezultate, care se concentrează pe oferirea unui management economic şi financiar de calitate și pe îmbunătățirea responsabilizării.

Principiile4

• coerenţa, stabilitatea şi predictibilitatea în domeniul finanţelor publice pe termen mediu;

• armonizarea cadrului legislativ cu reglementările Uniunii Europene (UE);

• întărirea autorităţii instituţiei;

• perfecţionarea managementului fondurilor publice;

• transparenţa activităţii în toate domeniile sale de activitate, inclusiv cel bugetar; http://www.mfinante.ro/pagina.html?pagina=domenii&categoriebunuri=echipa http://www.transparenta-bugetara.gov.ro/transparenta-bugetara/index.htm

• colaborarea cu partenerii sociali;

• asigurarea unui mediu de afaceri concurenţial şi predictibil.

Mandatul5

MFP îndeplineşte următoarele funcţii:

• de strategie, prin care se asigură, în conformitate cu politica financiară a Guvernului şi cu normele UE, elaborarea strategiei în domeniile de activitate specifice ministerului: fiscal, bugetar, contabilitate publică, reglementări contabile, datorie publică, audit public intern, managementul investiţiilor publice, domenii reglementate specific;

• de reglementare şi sinteză, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ şi instituţional necesar pentru realizarea obiectivelor strategice în domeniul finanţelor publice;

• de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului român şi al Guvernului României, reprezentarea pe plan intern şi extern în domeniul său de activitate şi în limitele stabilite prin actele normative în vigoare;

4 Art.2 alin.(3) din Hotărârea Guvernului nr.34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice, cu modificările şi completările ulterioare; 5 Art.2 alin.(2) din Hotărârea Guvernului nr.34/2009.

http://www.mfinante.ro/pagina.html?pagina=domenii&categoriebunuri=echipa

http://www.transparenta-bugetara.gov.ro/transparenta-bugetara/index.htm

7

• de concepţie bugetară şi fiscală;

• de administrare a veniturilor statului;

• de administrare a resurselor derulate prin Trezoreria Statului;

• de administrare a datoriei publice;

• de implementare a prevederilor Tratatului de aderare a României la UE pentru domeniul financiar şi fiscal;

• de administrare financiară a fondurilor PHARE, ISPA şi SAPARD, Facilitatea de tranziţie, a instrumentelor structurale şi a instrumentului de asistenţă pentru preaderare, pentru perioada de programare 2007 - 2013, a fondului european de dezvoltare regională, fondului social european, fondului de coeziune, fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, pentru perioada de programare 2014 - 2020, acordate de UE, inclusiv a asistenţei financiare acordate de statele membre ale Asociaţiei Europene a Liberului Schimb prin Mecanismul financiar al Spaţiului Economic European şi Mecanismul financiar norvegian;

• de monitorizare împreună cu celelalte ministere/autorităţi competente potrivit legii a asistenţei tehnice oferite acestora de instituţiile financiare internaţionale şi băncile guvernamentale de dezvoltare/cooperare internaţională;

• de coordonare a relaţiilor bugetare cu UE, precum şi a contactelor cu structurile comunitare, din punct de vedere administrativ, în acest domeniu;

• de coordonare şi reglementare a controlului financiar preventiv cu privire la utilizarea fondurilor publice şi administrarea patrimoniului public;

• de organizare şi exercitare a auditului intern în entităţile publice, inclusiv în MFP;

• de evidenţă a bunurilor ce constituie domeniul public al statului;

• de combatere a evaziunii fiscale, exercitată prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) şi unităţile subordonate;

• de control al aplicării unitare şi respectării reglementărilor legale în domeniul său de activitate, precum şi al funcţionării instituţiilor care îşi desfăşoară activitatea în subordinea sau sub autoritatea sa;

• de autoritate cu competenţe în domeniul politicii şi legislaţiei vamale, coordonare, îndrumare şi control în acest domeniu;

• de suport, respectiv de management al resurselor umane, financiare şi materiale, de susţinere a activităţilor specifice prin intermediul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor, de consultanţă juridică, precum şi de promovare a unui cadru de lucru comunicaţional;

• de elaborare, de promovare şi de implementare a politicii în domeniul achiziţiilor publice, de stabilire şi implementare a sistemului de verificare şi control al aplicării unitare a dispoziţiilor legale şi procedurale în domeniul achiziţiilor publice, precum şi de monitorizare a funcţionării eficiente a sistemului de achiziţii publice, exercitate prin Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP);

• de autoritate cu atribuţii în evaluarea încadrării măsurilor susceptibile de a constitui ajutor de stat în politicile economico-bugetare şi financiare ale statului român;

• de administrare a schemelor de ajutor de stat al căror furnizor este desemnat conform prevederilor legale în vigoare;

• de implementare a politicilor de eficientizare a managementului investiţiilor publice;

• de evaluare a oportunităţii implementării proiectelor de investiţii publice ca parteneriate între sectorul public şi unul sau mai mulţi parteneri privaţi, în vederea transmiterii spre aprobare Guvernului;

• de autoritate de audit pentru Mecanismul financiar SEE, Mecanismul financiar norvegian şi Programul de cooperare elveţiano-român, conform regulamentelor proprii aferente fiecărui mecanism.

8

III. Obiective strategice, programe, măsuri și indicatori

Obiectiv strategic 1: Consolidarea managementului fiscal și bugetar

vizează stabilirea unui cadru de principii şi reguli pe baza căruia Guvernul să asigure implementarea politicilor fiscal-bugetare care să conducă la o bună gestiune financiară a

resurselor.

Managementul fiscal și bugetar în România a progresat în perioada scursă de la aderarea la Uniunea Europeană. În același timp, provocările unei economii dinamice și în creștere corelate cu o administrație, în care procesul elaborării de politici publice reclamă o analiză de impact detaliată și determină o clară abordare sustenabilă a componentelor acestora, necesită consolidarea managementului fiscal-bugetar.

Acest obiectiv strategic este structurat pe următoarele domenii grupate în programe:

1.1. Politica fiscal-bugetară:

Conform Programului de guvernare 2017-2020 aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.53/2017 pentru acordarea încrederii Guvernului, modelul economic pe care Guvernul îl aplică începând cu 2017 este unul care vizează îmbunătățirea mediului de afaceri din România, precum și creșterea bunăstării tuturor românilor. Acest model economic este constituit din măsuri ce se pot aplica economiei românești, implementate cu succes în unele state precum Polonia, Danemarca, Franța, Germania, Marea Britanie sau SUA, dar și din măsuri noi a căror adoptare va duce la conturarea României ca statul din UE cu cea mai mică povară fiscală.

Astfel, Strategia fiscal-bugetară 2018-2020 prevede pe termen mediu:

În domeniul impozitelor directe - instituirea unui impozit suplimentar pe profitul obținut din domeniul resurselor naturale. Astfel, în ceea ce priveşte impozitarea profitului, o restabilire a echităţii o reprezintă impozitarea suplimentară cu cel puţin 20% a profiturilor obţinute din extracţia de resurse naturale şi neprelucrate în România (măsura a fost realizată prin Legea nr.73/2018 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale)

În domeniul impozitului pe venit:

• eliminarea impozitării venitului şi pentru medici; • eliminarea impozitului pe dividende; • reintroducerea impozitului pe venitul global (IVG). În cadrul acestui impozit veniturile mai mici

de 2.000 lei/lună vor fi scutite şi se vor introduce mai multe deduceri care să încurajeze economisirea, investiţiile şi creşterea standardelor de sănătate şi educaţie pentru populaţie.

În domeniul impozitului pe veniturile nerezidenților:

• continuarea demersurilor privind ratificarea de către partea română a Convenției multilaterale pentru implementarea în cadrul tratatelor fiscale a măsurilor legate de prevenirea erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor.

9

În domeniul impozitelor și taxelor locale:

• scutirea de la plata impozitului pe mijloacele de transport pentru tractoarele, utilajele agricole și alte mijloace de transport agricole care, prin construcție, sunt destinate utilizării în agricultură și sunt folosite efectiv în domeniul agricol.

• scutirea de la plata impozitului pe teren pentru terenurile arabile lucrate și dublarea impozitului pe teren pentru terenurile arabile nelucrate timp de doi ani consecutiv.

În domeniul TVA:

• continuarea perfecționării legislației pentru a corespunde criteriilor de armonizare cu legislația comunitară, prin transpunerea în legislația națională a măsurilor adoptate la nivel european în domeniul TVA;

• îmbunătățirea legislației privind TVA în funcție de fenomenele evazioniste, în vederea contracarării acestora.

În domeniul accizelor:

• creșterea graduală, conform calendarului aprobat, a nivelului accizelor pentru unele produse din tutun prelucrat, precum: țigarete, tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în țigarete și alte tutunuri de fumat.

• continuarea perfecționării legislației pentru a corespunde criteriilor de armonizare cu legislația comunitară, prin transpunerea în legislația națională a măsurilor adoptate la nivel european în domeniul accizelor;

• îmbunătățirea legislației privind accizele în funcție de fenomenele evazioniste, în vederea contracarării acestora.

În anul 2018 au fost implementate măsuri noi în ceea ce privește cadrul fiscal aferent impozitelor directe și contribuțiilor de asigurări sociale. O modificare importantă este reducerea cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură anunțată anterior prin Programul de guvernare. În ceea ce privește contribuțiile de asigurări sociale, sarcina fiscală aferentă angajatului a fost transferată angajatorului cu scopul de a asigura o mai bună colectare a veniturilor la bugetele de asigurări sociale și reechilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat. În acest sens cotele contribuțiilor sociale obligatorii au fost diminuate cu 2 puncte procentuale de la 39,25% la 37,25%. Transferul contribuțiilor în sarcina angajatului a fost precedată de creșterea salariilor din sectorul bugetar cu 25% astfel încât venitul net să nu fie influențat de acest transfer.

De asemenea, au fost adoptate o serie de măsuri care să asigure o mai bună colectare și venituri bugetare suplimentare. În vederea îmbunătățirii colectării veniturilor din TVA a fost implementat mecanismul plății defalcate a TVA-ului, opțional începând cu luna octombrie 2017 și obligatoriu din 2018 pentru firmele aflate în insolvență și pentru cele cu datorii la plata TVA-ului. Venituri suplimentare vor fi obținute și ca urmare a creșterii accizelor pentru combustibili care a avut loc în două etape în 2017 (din 15 septembrie și respectiv 1 octombrie 2017).

O altă măsură implementată începând cu 1 ianuarie 2018, prin derogare de la prevederile art.43 alin.(3) din Legea nr.411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a fost reducerea transferurilor către pilonul II de pensii de la o cotă de 5,1% la 3.75%, măsura care va aduce venituri suplimentare la bugetul de asigurări sociale de stat. Această măsură măsura este legată de transferul contribuțiilor sociale de la

10

angajator la angajat, măsură care antrenează creșterea salariului brut, contribuţia nominală fiind păstrată la valoarea din anul 2017.

Proiecţia veniturilor bugetului general consolidat pe perioada 2018-2020 s-a realizat pe baza indicatorilor macroeconomici pentru orizontul de referinţă, precum şi a reglementărilor existente în prezent în domeniul fiscal.

Pe termen mediu, pe fondul revigorării economice, veniturile bugetare se vor înscrie pe un trend ascendent în valoare nominală, dar și ca procent în PIB. Astfel, în anul 2018 veniturile bugetare în termeni nominali sunt estimate la 287,5 miliarde lei (31,7% din PIB), în creștere în valoare nominală pe orizontul de referință, ajungând în anul 2020 la 336,1 miliarde lei (32% din PIB), respectiv o creştere nominală de 48,6 miliarde lei faţă de anul 2018.

Cele mai mari ponderi în totalul veniturilor bugetare în anul 2018 le înregistrează contribuțiile sociale cu 10,1%, urmate de TVA cu 6,8%, accize 3,3%, impozit pe salarii și venit cu 2,3% din PIB.

Politica de cheltuieli prevede pe termen mediu:

• asigurarea unui nivel sustenabil pentru cheltuielile cu salariile şi pensiile în sectorul public;

• orientarea resurselor disponibile către investiţii publice de antrenare în domeniile: infrastructură, agricultură şi dezvoltarea rurală, energia şi tehnologia avansată;

• reorientarea cheltuielilor de investiţii publice în vederea realizării unei treceri treptate de la investiţiile finanţate integral din surse naţionale la investiţii cofinanţate din fonduri europene;

• accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene pentru îmbunătăţirea ratei de absorbţie;

• continuarea finanţării schemelor de ajutor de stat şi în perioada 2018-2020, pentru a contribui la crearea de noi locuri de muncă, realizarea de investiţii care utilizează tehnologii noi, obţinerea de produse, servicii, tehnologii inovative, cu efecte asupra creşterii economice şi asigurării stabilităţii macroeconomice.

Cheltuielile bugetare estimate pentru anul 2018 sunt în sumă de 314,5 miliarde lei, în creștere cu 32,7 miliarde lei față de anul 2017, în anul 2020 acestea ajung la 356,0 miliarde lei, respectiv 33,8% din PIB, înregistrând o tendință de scădere ca pondere în PIB pe orizontul de referință datorită necesitătii de reducere a deficitului bugetar.

Cea mai mare creștere pe orizontul de referință o înregistrează cheltuielile cu asistența socială datorită măsurilor adoptate pe linia punctului de pensie, a majorării indemnizației sociale pentru pensionari.

Cheltuielile de personal înregistrează o majorare în anul 2018 pe fondul aplicarii Legii cadru privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, insă pe orizontul de referință se înregistrează o traiectorie descendentă.

Bunurile și serviciile înregistreaza o tendință de reducere pe orizontul de referință, în timp ce cheltuielile cu datoria publică inregistrează o stabilizare pe perioada 2019-2020.

Cheltuielile cu investițiile înregistrează creșteri ale valorilor nominale pe orizontul de referinţă ajungând la 5,07% din PIB în anul 2020, față de 4,2% în anul 2018.

11

Planificarea bugetară pe termen mediu. Atât deficitul cash, cât și ESA sunt planificate pentru anul 2018 cu încadrarea în limita solicitată de Tratatul privind Funcționarea UE, respectiv 3% din PIB, ajustarea semnificativă a deficitului bugetar fiind planificată a începe în anul 2019, când soldul ESA se va îmbunătății cu peste 0,5%, ritm care va fi susținut și pentru anul 2020.

Tabelul 2. Soldul bugetului general consolidat (% PIB)

2017

Realizat

2018

Estimări

2019

Estimări

2020

Estimări

2021

Estimări

Sold metodologie ESA -2,91 -2,95 -2,38 -1,82 -1,45

Sold structural -2,9 -3,3 -2,8 -2,4 -2,0

Sursa: Ministerul Finanțelor Publice

România şi-a refăcut în condiţii sustenabile potenţialul de creştere, puternic afectat de criza economico-finaciară, dinamica PIB potenţial revenind la valori de peste 5% anual începând din 2018. În intervalul 2018-2021, produsul intern brut potenţial va creşte cu un ritm mediu anual de 5,3%.

1.2. Managementul datoriei publice:

Programul asigură gestionarea optimă a fondurilor și a datoriei publice în vederea acoperirii necesarului de finanțare pe termen scurt și pe termen lung, precum și contabilizarea eficientă a tranzacțiilor. În acest sens, MFP administrează datoria publică guvernamentală internă și externă, contribuie la dezvoltarea piețelor financiare naționale și menține o relație trainică cu investitorii.

Datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, s-a situat la sfârșitul anului 2017 la un nivel de 35,0% din PIB, net inferior plafonului de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht. La sfârșitul lunii februarie 2018, datoria guvernamentală a fost de 35,7% din PIB, din care datoria internă a reprezentat 17,7% din PIB, iar datoria externă a fost de 18,0% din PIB.

În anul 2017 finanțarea internă a fost realizată în conformitate cu planul de finanțare anunțat la începutul anului prin organizarea de licitații regulate de titluri de stat cu maturități cuprinse între 6 luni și 15 ani (scadență reziduală de 10 ani). Volumul mediu lunar al titlurilor de stat emise s-a situat în medie la circa 3,5 miliarde lei, fiind mai ridicat în lunile iunie și iulie, când rambursările de titluri de stat au fost în valoare de circa 8-9 miliarde lei.

În acest context, în primele nouă luni ale anului 2017, randamentele titlurilor de stat românești au urmat un trend descendent, ulterior înregistrând o serie de creșteri în special pe segmentul maturităților medii și scurte, urmare a restrângerii condițiilor de lichiditate din piața internă dar și a creșterii așteptărilor inflaționiste.

Deținerile nerezidenților în titlurile de stat emise pe piața internă au rămas relativ stabile pe parcursul anului la circa 16-17%.

12

Graficul 1. Randamentele titlurilor de stat pe piața primară

Sursa: Ministerul Finanțelor Publice

În anul 2017 a fost creat cadrul legal și procedural aferent noului Program TEZAUR/CENTENAR pentru segmentul persoanelor fizice care preferă un instrument clasic de economisire oferit de stat, de tipul celui care a fost distribuit în trecut (în perioada 2000 - 2005), în cadrul căruia vor fi emise titluri de stat destinate populației în formă dematerializată, prin intermediul unităților operative ale Trezoreriei Statului. În prezent, se intenționează extinderea rețelei de distribuție a acestor instrumente la bănci şi alte entități interesate. MFP va continua strategia privind emisiunile de titluri de stat pentru populație, urmărind diversificării bazei de investitori în titlurile de stat și utilizarea unor rețele cât mai largi de distribuire a instrumentelor de economisire destinate populației.

În ceea ce privește finanțarea externă, aceasta s-a realizat, în principal, prin intermediul a două tranzacții de euroobligațiuni, după cum urmează:

• în data de 19 aprilie 2017, a fost atrasă suma de 1,75 miliarde EUR printr-o emisiune de euroobligațiuni în două transe, din care 1 miliard EUR cu scadența de 10 ani (randament 2,411%, cupon de 2,375%) și EUR 750 milioane prin redeschiderea scadenței 2035 (randament de 3,55%, cupon de 3,875%).

• în data de 10 octombrie 2017, a fost redeschisă emisiunea de euroobligațiuni cu maturitate de 10 ani lansată în aprilie 2017, fiind atrasă suma de 1 miliard EUR, la cel mai scăzut randament obținut de România pentru această scadență, de 2,114%, volumul acumulat pe această serie atingând 2 miliarde EUR.

În anul 2018, necesarul brut de finanțare se situează la aproximativ 75 miliarde lei, volumul total al împrumuturilor care urmează să fie atrase de MFP de pe piețele interne și externe fiind determinate de un nivel al deficitului bugetar estimat la 2,95% din PIB (ESA) și de un nivel al datoriei care urmează să fie refinanțat în 2018 în valoare de 47 miliarde RON.

Ținând cont de obiectivul de reducere a riscului valutar și de dezvoltare a pieței interne a titlurilor de stat, deficitul bugetar va fi finanțat în proporție de cca 75% de pe piața internă și în completare de pe piața externă.

0.65

0.79

1.46

3.38

3.68

2.714.05

4.53 4.12

0.65

2.38

3.11

3.56

3.56

4.3 4.184.56 4.75

0.76

0.841.36 1.97

1.822.47

3.13 3.22

3.63

0

1

2

3

4

5

6

6M 12M 2y 3Y 4Y 5Y 7Y 10Y 15y

31.12.2017 23.04.2018 31.12.2016

13

Volumul indicativ al titlurilor de stat anunțate pentru anul 2018, care urmează a fi emise pe piața internă este de aprox. 48-50 miliarde de lei, în timp ce suma care va fi mobilizată de pe piața externă este de aproximativ 4,5-5,0 miliarde EUR prin emisiuni de euroobligațiuni în cadrul programului MTN și prin împrumuturi de la instituții financiare internaționale (IFI).

Până la 23 aprilie 2018, MFP a atras peste 13,6 miliarde RON de pe piața internă și 2 miliarde de euro de pe piețele externe în valoare totală de aproximativ 23,0 miliarde RON, ceea ce echivalează cu un grad de realizare a planului de finanțare în procent de 30,7%.

Emisiunea de euroobligațiuni în două tranșe de 12 și 20 de ani în valoare totală de 2 miliarde EUR realizată pe piețele externe în data de 8 februarie a demonstrat încă o dată încrederea piețelor în perspectivele economice ale României, obținându-se costuri foarte avantajoase în procesul de finanțare: pentru maturitatea de 12 ani s-a obținut un randament de 2,585%, iar pentru maturitatea de 20 ani un randament de 3,45%.

De asemenea, pentru diversificarea bazei de investitori și extinderea maturității medii rămase a datoriei publice guvernamentale MFP intenționează să realizeze operațiuni de răscumpărare anticipată, fiind vizate în principal euroobligațiunile în USD lansate în trecut cu cupoane mari și care ar putea fi preschimbate cu euroobligațiuni noi in USD cu maturități lungi și cupoane mai reduse.

Pentru îmbunătățirea managementului datoriei publice și evitarea presiunilor sezoniere în asigurarea surselor de finanțare a deficitului bugetar și de refinanțare a datoriei publice guvernamentale, în vederea reducerii riscului de refinanțare și de lichiditate MFP a avut în vedere menținerea rezervei financiare (buffer) în valută la dispoziția Trezoreriei Statului, în valoare echivalentă acoperirii necesităților de finanțare a deficitului bugetar și refinanțării datoriei publice pentru cca 4 luni.

În vederea introducerii instrumentelor financiare derivate (swap valutar și swap pe rată de dobândă), MFP, prin Direcția generală de trezorerie și datorie publică beneficiază de asistenţă tehnică din partea Trezoreriei Băncii Mondiale, în cadrul proiectului cu tema “Dezvoltarea capacității de administrare a datoriei publice guvernamentale prin utilizarea instrumentelor financiare derivate” cod SIPOCA 10. Proiectul este finanțat din Fondul Social European în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020 și se află în perioada finală de implementare.

Pe fondul creșterii economice medii și a unor deficite calculate conform metodologiei UE de până la 3% din PIB, în perioada 2018 - 2021, estimăm că ponderea datoriei guvernamentale brute nu va depăși 38% din PIB, după cum rezultă din graficul de mai jos.

14

Graficul 2. Datoria guvernamentală brută conform metodologiei UE

Sursă: Ministerul Finanțelor Publice

Dacă se au în vedere activele financiare lichide6, nivelul datoriei guvernamentale nete (reprezentând datoria guvernamentală brută minus activele financiare lichide) în perioada de analiză nu va depăși 29,0% din PIB.

Graficul 3. Datoria guvernamentală conform metodologiei UE

Sursă: Ministerul Finanțelor Publice

6Activele financiare se refera la următoarele instrumente: AF1 – aur și DST, AF2 – depozite și numerar, AF3- titluri de valoare, altele decât acțiuni consolidate la valoarea de piață, AF5 – acțiuni și alte participații la capital, daca sunt cotate la bursă, inclusiv acțiunile fondurilor mutuale.

15

1.3. Politica în domeniul achiziţiilor publice:

Programul asigură formularea la nivel de concepție, promovarea şi implementarea politicii în domeniul achizițiilor publice, stabilirea și implementarea sistemului de verificare și control al aplicării unitare a dispozițiilor legale și procedurale în domeniul achizițiilor publice, precum și monitorizarea funcționării eficiente a sistemului de achiziții publice.

În România, reforma sistemului naţional de achiziţii publice a fost agreată cu reprezentanţii Comisiei Europene în urma adoptării Acordului de Parteneriat pentru perioada de programare 2014-2020. România a negociat în 2014 și a acceptat în urma discuțiilor cu Comisia Europeană 36 de condiționalități ex-ante (măsuri de pregătire a legislației/ instituțiilor pentru o bună utilizare a fondurilor europene), printre care şi condiţionalitatea ex-ante orizontală G4 - Existența unor măsuri de aplicare eficace a dreptului Uniunii din domeniul achizițiilor publice în ceea ce privește fondurile ESI (fondurile structurale şi de investiţii europene). Pentru îndeplinirea acestei condiţionalităţi, Guvernul României a adoptat Strategia naţională în domeniul Achiziţiilor Publice (SNAP), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 901/2015. Conform prevederilor art.2 din H.G. 901/2015, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP), este responsabilă de implementarea SNAP.

În proporţie de 80% măsurile din SNAP au fost implementate în perioada 2015 - 2017, o parte dintre acestea fiind în curs de implementare, inclusiv prin proiectul cu finanţare europeană „Creșterea capacității administrative a ANAP și a instituțiilor publice responsabile pentru implementarea Strategiei naționale în domeniul achiziții publice”, SIPOCA 45, care urmează a se finaliza până în anul 2020.

Progresul realizat până în prezent a condus la decizia Comisiei Europene de ridicare a condiționalității ex-ante în domeniul achizițiilor publice, decizie comunicată autorităților române în cursul lunii martie a.c., prin adresa ARES(2018) 489815 – 19.03.2018.Totodată, subliniem că în contextul implementării SNAP, pachetul legislativ în domeniul achizițiilor publice adoptat în mai 2016, transpune noile Directive Europene în materie.

Pentru a continua reforma începută în anul 2015, în urma experienţei dobândite, la nivelul ANAP au fost stabilite o serie de măsuri care să conducă la îmbunătăţirea constantă a funcţionării sistemului de achiziţii publice.

De asemenea, România în calitate de Stat Membru al Uniunii Europene, are obligația să se alinieze la modificările ”acquis-lui” Comunitar în domeniul achiziţiilor publice şi să implementeze politicile promovate prin Strategia Uniuni Europene în domeniul achiziţiilor publice.

Profesionalizarea, care face obiectul ultimei recomandări a Comisiei Europene în domeniu, reprezintă unul dintre cele cinci obiective specifice din SNAP, respectiv dezvoltarea unei evoluții profesionale în sistem pentru personalul responsabil cu achizițiile publice. Astfel, la nivelul ANAP s-a decis elaborarea unui document de politică publică privind profesionalizarea în domeniul achiziţiilor publice.

Elaborarea acestui document a fost inițiată în 2017, finalizarea și aprobarea acestuia fiind planificată pentru anul 2018, implementarea măsurilor urmând să înceapă din anul 2019.

Structura obiectivului strategic 1 include trei (3) programe și cincisprezece (15) măsuri ce corespund rezultatelor așteptate, exprimate prin indicatori.

16

Obiectivul strategic 1: Consolidarea managementului fiscal și bugetar

Programul 1.1. Politica fiscal-bugetară

Măsurile Programului 1.1

M1.1.1.1. Elaborarea Strategiei fiscal-bugetare

M1.1.1.2.Elaborarea legilor bugetare anuale şi a legilor de rectificare;

M.1.1.1.3. Dezvoltarea sistemului bugetării pe programe;

M1.1.1.4. Planificarea și implementarea rezultatelor analizelor de cheltuieli;

M.1.1.2.1.Analiza și evaluarea proiectelor de investiții publice semnificative noi;

M.1.1.2.2.Analiza listelor proiectelor de investiții publice semnificative prioritizate;

M.1.1.2.3.Monitorizarea stadiului de implementare a proiectelor de investiții publice semnificative;

M.1.1.2.4.Dezvoltarea capacităților de a gestiona parteneriatele public private (PPP);

M.1.1.2.5.Exercițiu pilot aflat în derulare în colaborare cu Ministerul Transporturilor pentru testarea criteriilor și mecanismelor de raționalizare a Programului de Investiții Publice, propuse de Banca Mondială.

Programul 1.2. Managementuldatoriei publice


M1.2.1. Contractarea datoriei publice guvernamentale;

M1.2.2. Limitarea riscurilor asociate portofoliului datoriei publice guvernamentale;

M1.2.3. Monitorizarea datoriei publice guvernamentale.

Programul 1.3. Politica în domeniul achiziţiilor publice


M1.3.1. Creşterea capacităţii administrative a ANAP și a instituțiilor publice responsabile pentru implementarea Strategiei naționale în domeniul achiziții publice (POCA)

M1.3.2. Dezvoltarea unei evoluţii profesionale a personalului implicat în domeniul achiziţiilor publice

M1.3.3.Elaborarea şi aprobarea documentelor de politică publică privind achiziţiile strategice.

Figura 1. Obiectivul strategic 1: Structura pe programe și măsuri

17

Obiectivul strategic 1 vizează impacturi pe termen lung asupra sectorului fiscal-bugetar și se bazează pe rezultate generate de programe, așa cum sunt ele prezentate în continuare:

Figura 2. Obiectivul strategic 1: Impacturi și rezultate; indicatori

Resursele din bugetul de stat estimate a fi necesare pentru implementarea măsurilor și atingerea rezultatelor și impacturilor pentru perioada 2018-2021 sunt de 1.414.311 mii lei.

Tabelul 3. Obiectiv strategic 1: Defalcarea pe programe bugetare a finanțării (mii lei)

Buget pe programe pentru Obiectivul strategic 1: Consolidarea managementului fiscal și bugetar

TOTAL mii lei

Valoare/ani mii Lei

2018 2019 2020 2021

1.414.311 337.113 350.554 376.800 349.845

P 1.1 Politica fiscal-bugetară 1.081.612 246.939 260.427 300.919 273.327

P 1.2 Managementul datoriei publice

113.032 24.502 28.131 29.881 30.518

P 1.3 Politica în domeniul achiziţiilor publice 219.667 65.672 61.995 46.000 46.000

Programul 1.1: Politica fiscal-bugetară

Justificare: Procesul bugetar este clar și bine organizat, însă are nevoie de mai mult accent pus pe politici și rezultate. Cadrul pentru elaborarea și execuția bugetului anual este definit clar în Legea finanțelor publice, precum și într-o serie de reglementări subsecvente. Elaborarea, aprobarea și implementarea bugetului anual se bazează pe cadrul de cheltuieli pe

• menținerea deficitului bugetar in limitele agreate cu CE: Țintă anuală 2021 - 1,45% metodologie ESA;

• nivelul datoriei publice guvernamentale: Țintă anuală 2021<40% din PIB

Impacturi

• 1.1. Proces bugetar mai transparent, bazat pe dovezi (să aibă labază politici publice) și orientat către rezultate Nr.ministere/total care aplică bugetarea pe programe 23

• Analize de cheltuieli realizate și implementarea masuriloraprobate în rapoartele finale monitorizată (minimum 2rapoarte de analiză a cheltuielilor publice/an)

• Procese de management al investițiilor publice (selecție,evaluare independentă, prioritizare bugetare și achiziție)îmbunătăţite: Depășirile medii de buget/timp în implementareaproiectelor de investiții max 5% față de 10% actuala referință

• 1.2. Administrare prudenta a datoriei publice guvernamentale• Finanțarea necesităților la nivel guvernamental asigurata• 1.3. Sistem de achiziţii publice funcţional şi performant

Rezultateleprogramelor

18

termen mediu, care oferă un cadru orientativ pe trei ani. Cu toate acestea devierile bugetului anual de la cadrul de cheltuieli pe termen mediu sunt endemice. Calendarul bugetului anual este stabilit în Legea finanțelor publice, dar există abateri frecvente de la acesta. Rectificările bugetare determină reducerea treptată a decalajului dintre programul bugetar anual aprobat și execuție, însă în continuare pot fi aduse îmbunătățiri procesului bugetar. În momentul de față planificarea și prioritizarea politicilor, pe de o parte, și bugetarea, de cealaltă parte, sunt procese deconectate, ceea ce afectează calitatea rezultatelor obținute. Introducerea limitelor de cheltuieli nu a contribuit la schimbări fundamentale în ceea ce privește o abordare strategică a planificării bugetului.

De multe ori solicitările de buget ale ministerelor de linie nu sunt fundamentate corespunzător și nu includ o separare clară a finanțării de bază, necesară pentru a continua politicile existente (pe baza estimărilor viitoare din anul anterior) și a noilor iniţiative de finanțare. De asemenea, adesea, solicitările iniţiale de buget nu respectă limitele de cheltuieli aprobate de Guvern şi transmise de MFP pe baza anvelopei de resurse disponibile. Această practică conduce la negocieri între MFP și ministerele de linie cu privire la nivelurile de finanțare, îngreunând procesul de elaborare a bugetului.

Procesul bugetar suferă, de asemenea, din cauza deciziilor de politici luate ad hoc, care au implicații bugetare. Ca urmare a acestui lucru există măsuri care afectează spațiul fiscal pe termen mediu. Totodată, hotărâri cu implicații bugetare semnificative sunt luate fără a fi aliniate la documentele strategice.

Deși de-a lungul timpului calitatea s-a îmbunătățit, Strategia fiscal-bugetară (SFB) încă nu face o legătură clară între prioritățile de politici și alocările bugetare.

Prin urmare, îmbunătățirea calității cheltuielilor publice necesită consolidarea elementelor procesului de bugetare. Guvernul intenţionează ca pe termen mediu să introducă bugetarea pe programe, scopul principal fiind acela de a prioritiza mai bine cheltuielile și de a responsabiliza mai mult ministerele de linie astfel încât cheltuielile publice să devină mai eficiente și mai eficace. Motorul acestei schimbări va fi MFP, cu sprijin din partea SGG. În momentul de față cele două instituţii lucrează la finalizarea noii metodologii de bugetare pe programe.

Eficientizarea cheltuielilor bugetare

Pornind de la considerentul sumelor semnificative alocate de la bugetul de stat, s-a decis efectuarea unor analize pilot de cheltuieli în domeniile transporturi, sănătate, educaţie. Pentru sectorul transporturi, a fost elaborat un raport iniţial încă din octombrie 2016, fiind identificate zone de ineficienţă a cheltuielilor publice (investiţiile publice, subvenţiile, mentenanţa, opţiuni concrete de economisire) şi măsuri de eficientizare. Analiza în domeniul transporturilor va continua cu elaborarea raportului final.

În continuare, la 10 mai 2017, a fost constituit Comitetul interministerial de analiză şi

eficientizare a cheltuielilor publice (Decizia nr.397/2017 a prim-ministrului), o structură

condusă de prim-ministru (preşedinte) şi ministrul finanţelor publice (vice-preşedinte), ce are

ca obiectiv susţinerea la nivel politic a activităţii specifice analizelor de eficientizare a

cheltuielilor publice.

19

Pentru domeniile sănătate şi educaţie, MFP (Direcţia de analiză şi eficientizare a cheltuielilor

publice) a elaborat în cursul anului 2017 analize diagnostic, termeni de referinţă şi fişe de

măsuri (măsuri care au fost discutate cu reprezentanţi ai MS, CNAS şi MEN). Până la sfârşitul

anului 2018 se vor întocmi rapoarte finale pentru domeniile sănătate și educație, în care se

vor prezenta măsuri de eficientizare a activităţii pentru domeniile analizate, care să conducă

la posibile modalităţi de realizare de economii şi/sau la o mai bună eficientizare a fondurilor

publice. Rapoartele vor fi supuse aprobării Comitetului Interministerial, care va decide

măsurile care vor fi implementate în perioada următoare.

Managementul investițiilor publice

Competitivitatea și performanțele economice ale României suferă din cauza stării proaste în care se află infrastructura. Calitatea infrastructurii este cu mult în urma altor state din UE, chiar și a celor cu cheltuieli de capital mai mici, ceea ce denotă puncte slabe în calitatea sistemului de management al investițiilor publice din România.

Bunele practici internaționale sprijină ideea că îmbunătățirea managementului investițiilor publice poate genera rezultate semnificative. Un studiu al FMI din anul 2015, Making Public Investment More Efficient, (http://www.imf.org/external/pp/longres.aspx?id=4959) a identificat că aproximativ 30% din posibilele beneficii ale investițiilor publice, exprimate în funcție de diverși indicatori ai calității și accesului la infrastructură, se pierd din cauza ineficiențelor din procesele investiționale. În țările cu cele mai eficiente sisteme de management al investițiilor publice, fiecare dolar cheltuit pe investiții în infrastructura publică are un impact mult mai mare asupra creșterii economice decât în cele cu sisteme mai puțin eficiente (FMI, 2015).

Îmbunătățirea managementului investițiilor publice reprezintă o prioritate pentru Guvern, pentru a susține și crește investițiile în infrastructură, acestea fiind motoarele creșterii economice, dezvoltării regionale și îmbunătățirii serviciilor publice. Inițiativele anterioare ale Guvernului, pentru a crește calitatea și eficiența alocărilor bugetare pentru investițiile publice au inclus și crearea Unității de ,evaluare a investițiilor publice în cadrul MFP (O.U.G. nr.88/2013). Prin activitățile curente, UEIP contribuie la:

i) îmbunătățirea procesului de evaluare și prioritizare a proiectelor de investiții publice semnificative;

ii) analiza modului în care ordonatorii principali de credite asigură respectarea prevederilor legale cu privire la alocarea resurselor bugetare pentru proiectele de investiții publice semnificative prioritizate;

iii) consolidarea procesului de monitorizare a modului de implementare a proiectelor de investiții publice, de către ordonatorii de credite.

Pentru detalierea aplicării prevederilor O.U.G. nr.88/2013, în anul 2014 au fost elaborate și aprobate normele metodologice privind prioritizarea proiectelor de investiții publice prin H.G. nr.225/2014.

Ulterior, în cursul anului 2016, în vederea urmăririi și eficientizării cheltuielilor publice în contextul atragerii de finanțare și expertiză privată în implementarea unor astfel de proiecte, a fost înființată Direcția generală managementul cheltuielilor și investițiilor publice din care face parte în prezent și Unitatea de evaluare a investițiilor publice.

http://www.imf.org/external/pp/longres.aspx?id=4959

20

În scopul întăririi legăturii între procesul de prioritizare a proiectelor de investiții publice semnificative și procesul bugetar, a fost introdusă o reglementare în O.U.G. nr.88/2013, care stabilește modul de repartizare, de către ordonatorii principali de credite, a resurselor bugetare în procesul de elaborare a proiectului de buget pentru anul următor celui în care s-au aprobat rezultatele prioritizării.

Cu toate că s-au înregistrat progrese semnificative în domeniul managementului investiţiilor publice, este necesară îmbunătățirea cadrului legislativ și de reglementare în domeniul managementului investițiilor publice. În urma analizelor efectuate ca urmare a proiectului „Îmbunătățirea managementului investițiilor publice”, implementat în perioada 2014-2015, (al cărui beneficiar a fost MFP prin Unitatea de evaluare a investiţiilor publice, alături de Direcţia generală de programare bugetară prin Direcţia de programare a investiţiilor publice) au fost identificate cinci aspecte cheie, care ar trebui îmbunătățite:

• capacitatea tehnică de evaluare a proiectelor, cu instrumente corespunzătoare;

• evaluarea și analiza strategică a propunerilor de proiecte, din perspectiva relevanței, încă din fază timpurie;

• prioritizarea finanțărilor de la buget și în asigurarea unei finanțări adecvate pentru proiectele în derulare;

• activitățile privind managementul de proiect și prin îmbunătățirea sistemului de monitorizare a stadiului de implementare a proiectelor de investiții publice, fapt ce ar conduce la întărirea sistemului decizional;

• sprijinirea activităților sistemului de management al investiţiilor publice, prin consolidarea funcției de supraveghere și management din MFP; dezvoltarea unor instrumente informatice corespunzătoare.

În scopul îmbunătățirii sistemului de monitorizare a stadiului de implementare a proiectelor de investiţii publice, în luna mai 2018 au fost aprobate modificări şi completări ale Hotărârii Guvernului nr.225/2014 privind prioritizarea proiectelor de investiţii publice, prin care s-a stabilit elaborarea şi aprobarea prin ordin al ministrului finanţelor publice a conținutului cadru privind raportările pe care ordonatorii principali de credite trebuie să le elaboreze şi transmită trimestrial către MFP (Unitatea de evaluare a investiţiilor publice).

Obiectivele programului: Programul 1.1 își propune:

(1.1.1) Asigurarea unui proces bugetar mai transparent, bazat pe dovezi (să aibă la bază politici publice) și orientat către rezultate: Nr. ministere/total care aplică bugetarea pe programe 23 faţă de 1 (actuala referinţă)

(1.1.2) Îmbunătățirea proceselor de management al investițiilor publice (selecție, evaluare independentă, prioritizare bugetare și achiziție): Depășirile medii de buget/timp în implementarea proiectelor de investiții max 5% față de 10% actuala referință.

Descriere: Programul își propune alocarea eficientă, eficace și corespunzătoare a fondurilor publice, pentru a rezolva prioritățile de politici publice ale Guvernului, și prin cheltuirea eficientă și responsabilă a resurselor publice. Programul își propune să promoveze investițiile publice (prin intermediul PPP) în infrastructură și în servicii publice, dar și să sporească eficiența și eficacitatea managementului investițiilor publice, oferind sprijin tehnic pentru planificarea cheltuielilor de capital, evaluarea și prioritizarea proiectelor, selecția și bugetarea proiectelor de investiții publice. Programul își propune să introducă bugetarea pe programe,

21

pentru a asigura prioritizarea cheltuielilor și orientarea spre rezultate. În plus, programul asigură și monitorizarea utilizării resurselor publice de către ordonatorii principali de credite. Totodată, programul vizează programarea și implementarea unor analize cuprinzătoare ale cheltuielilor, ale căror constatări vor ajuta procesele ulterioare de planificare şi elaborare a bugetului.

Măsuri: Măsurile care vor contribui la atingerea rezultatelor programului sunt prezentate în continuare. Bugetele alocate sunt redate in Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3:

(1.1.1) Asigurarea unui proces bugetar mai transparent, bazat pe dovezi (să aibă la bază politici publice) și orientat către rezultate

1 - Elaborarea Strategiei fiscal-bugetare

2 - Elaborarea legilor bugetare anuale şi legilor de rectificare

3 - Dezvoltarea sistemului bugetării pe programe

4 - Planificarea şi implementarea rezultatelor analizelor de cheltuieli

(1.1.2) Îmbunătățirea proceselor de management al investițiilor publice semnificative (evaluare independentă, selecție, prioritizare, bugetare și achiziție)

1 - Analiza și evaluarea proiectelor de investiții publice semnificative noi

2 - Analiza listelor proiectelor de investiții publice semnificative prioritizate

3 - Monitorizarea stadiului de implementare a proiectelor de investiții publice semnificative

4 - Dezvoltarea capacităților de a gestiona parteneriatele public private (PPP)

5 - Exerciţiu pilot, în colaborare cu Ministerului Transporturilor, pentru testarea criteriilor și mecanismelor de raționalizare a Programului de Investiții Publice propuse de Banca Mondială

Programul 1.2: Managementul datoriei publice

Justificare: Obiectivele, indicatorii şi ţintele aferente programului „Managementul datoriei publice” sunt cele din Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2017-2019 (în vigoare la data elaborării PSI 2018-2021).

Obiectivele programului: Programul 1.2 îşi propune:

Asigurarea unei administrări prudente a datoriei și asigurarea finanțării necesităților de finanțare la nivel guvernamental.

Obiectivele şi ţintele indicative ale indicatorilor asociaţi precizate în cuprinsul Strategiei de administrare a datoriei publice guvernamentale pe termen mediu sunt următoarele:

• Asigurarea necesarului de finanțare al administrației publice centrale și a obligațiilor de plată, pe fondul minimizării costurilor pe termen mediu și lung;

22

• Limitarea riscurilor asociate portofoliului datoriei publice guvernamentale, și

• Dezvoltarea pieței interne a titlurilor de stat.

Tabelul 4. Ţintele indicative asociate indicatorilor

Expunerea la risc

Indicator Ţinte indicative pentru perioada 2017-2019 şi valoarea în luna ianuarie 2018

Riscul valutar Ponderea datoriei în moneda naţională din total datorie (% din total)

Ponderea datoriei denominate în EURO în total datorie în valută (% din total)

45% (minim) - 60% (ian.2018 – 45,7%) 80% (minim) - 95% (ian.2018 – 84,4%)

Riscul de refinanţare

Ponderea datoriei scadente în termen de 1 an (% din total)

Ponderea datoriei în monedă naţională scadentă în termen de 1 an (% din total)

Maturitatea medie rămasă pentru total datorie (ani)

Maturitatea medie rămasă pentru datoria în moneda naţională (ani)

10% - 20% (maxim) (ian.2018 – 12%) 20% - 30% (maxim) (ian.2018 – 12%) 5,5 ani (minim)– 7,0 ani (ian.2018 – 5,8 ani)

3,5 ani (minim) - 5,0 ani (ian.2018 – 3,9 ani)

Riscul ratei dobânzii

Ponderea datoriei care îşi modifică rata dobânzii într-un an (% din total)

Ponderea datoriei în lei care îşi modifică rata dobânzii într-un an (% din total)

Perioada medie până la următoarea modificare a ratei dobânzii pentru datoria totală (ani)

Perioada medie până la următoarea modificare a ratei dobânzii pentru datoria în moneda naţională (ani)

10% - 20% (maxim) (ian.2018 – 14%) 20% - 30% (maxim) (ian.2018 – 9%) 5,5 ani (minim) – 7,0 ani (ian.2018 – 5,8 ani) 3,5 ani (minim) – 5,0 ani (ian.2018 – 3,9 ani)

Descriere: Programul își propune să gestioneze nevoile de finanțare pe termen mediu și lung ale Guvernului și, în acest sens, gestionează datoria publică guvernamentală internă și externă, unul din obiectivele prevazute de Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale pe termen mediu fiind dezvoltarea pieței interne a titlurilor de stat, prin măsuri privind creșterea eficienței, a lichidității, precum și a transparenței și predictibilității acestei piețe.

Măsuri: Măsurile care vor contribui la atingerea obiectivelor programului sunt prezentate în continuare. Bugetele alocate sunt redate în Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3:

23

(1.2) Asigurarea unei administrări prudente a datoriei și asigurarea finanțării necesităților de finațare la nivel guvernamental

1 - Contractarea datoriei publice guvernamentale

2 - Limitarea riscurilor asociate portofoliului datoriei publice guvernamentale

3 - Monitorizarea datoriei publice guvernamentale

Programul 1.3: Politica în domeniul achiziţiilor publice

Justificare: Adoptarea noului pachet legislativ în domeniul achiziţiilor publice a dus la creşterea gradului de complexitate în derularea achiziţiilor publice şi, implicit, la necesitatea dezvoltării cunoștiințelor și abilităților personalului cu atribuții în domeniu. Cu toate că noua legislaţie oferă oportunitatea derulării achiziţiilor publice strategice care pot avea impact pozitiv asupra calităţii vieţii cetăţenilor și a cheltuirii eficiente a fondurilor publice, cea mai des utilizată procedură este cea simplificată, iar cele mai rar utilizate proceduri (în medie 13% din cazuri) sunt dialogul competitiv, parteneriatul pentru inovare şi concursul de soluţii.

În anul 2016, cererea de oferte/procedura simplificată a reprezentat 65,21% din procedurile de atribuire a contractelor de achiziţii publice iniţiate în SEAP, iar licitaţia deschisă 33,55% din proceduri . În anul 2017 procedura simplificată a avut o pondere de 68,43 % raportat la numărul procedurilor de atribuie a contractelor de achiziţii publice iniţiate în SEAP, iar licitaţia deschisă a avut o pondere de 30,73%.

Din 13.916 proceduri finalizate prin atribuire contract/încheierea unui acord-cadru în anul 2016 , în 95% din proceduri a fost utilizat criteriul de atribuire „preţul cel mai scăzut”, iar în anul 2017 dintr-un număr total de 19.923 proceduri de achiziție publică finalizate prin atribuirea unui contract/încheierea unui acord-cadru, în 92.25% din proceduri a fost utilizat criteriul de atribuire „preţul cel mai scăzut”. Din aceste date rezultă că autorităţile/entităţile contractante nu valorifică potenţialul strategic al achiziţiilor publice de produse, servicii sau lucrări.

Experţii din cadrul ANAP au răspuns în anul 2017, prin intermediul portalului Helpdesk, la un număr 6 537 de întrebări, faţă de anul 2016 când au răspuns unui număr de 5 242 de întrebări, iar în 2015 unui număr de 2 259. De aici rezultă că, în urma modificărilor legislative în domeniul achiziţiilor publice, s-a dublat numărul solicitărilor primite prin portalul Helpdesk. Mai mult, activitatea de acordare a consilierii metodologice în scris a crescut semnificativ, respectiv cu aproximativ 65% faţă de anul 2015.

Compartimentele de achiziţii publice se confruntă cu un volum ridicat de muncă, cu numărul redus de personal (în 57,71% din cazuri există un singur angajat) şi cu dificultăţi întâmpinate în angajarea de personal specializat având în vedere riscurile ridicate ale profesiei, complexitatea activităţilor şi nivelul redus de instruire (în prezent formarea în acest domeniu se realizează prin intermediul unor cursuri de scurtă durată şi fără a avea o programă unitară) . De asemenea, autoritățile contractante se confruntă cu o fluctuație relativ mare a personalului, având în vedere că, potrivit datelor obținute de ANAP, vechimea la nivelul

24

compartimentului de achiziții este în majoritatea cazurilor (56,01%) în medie de 2 ani şi 6 luni, iar în ultimii 3 ani, în 84,63% din cazuri, o persoană a plecat din cadrul compartimentului.

Obiectivele programului: Programul 1.3 își propune:

Îmbunătăţirea funcţionării sistemului de achiziţii publice din România.

Descriere: Programul își propune să asigure funcţionarea eficientă a sistemului de achiziţii publice din România, prin continuarea reformei demarate odată cu adoptarea Strategiei Naţionale în domeniul achiziţiilor publice în anul 2015. De asemenea, programul are în vedere alinierea la direcţiile de acţiune stabilite la nivelul Uniuni Europene prin Strategia în domeniul achiziţiilor publice.

Măsuri: Măsurile care vor contribui la atingerea obiectivelor programului sunt prezentate în continuare. Bugetele alocate sunt redate în Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferenți măsurilor sunt prezentate în Anexa 3:

(1.3.) Îmbunătăţirea funcţionării sistemului de achiziţii publice din România

1. Creșterea capacității administrative a ANAP și a instituțiilor publice responsabile pentru implementarea SNAP (proiect POCA)

1.1. Consolidarea cunoștințelor pentru asigurarea unei abordări unitare la nivelul personalului implicat în sistemul de achiziții publice

1.2. Dezvoltarea funcției de control ex-ante

1.3. Înfiinţarea UCA

1.4.Monitorizarea şi supervizarea sistemului de achiziţii publice

2. Dezvoltarea unei evoluții profesionale a personalului implicat în domeniul achizițiilor publice

2.1.Elaborarea şi aprobarea Planului privind profesionalizarea în domeniul

achiziţiilor publice 2019-2023

3. Elaborarea şi aprobarea documentelor de politică publică privind achiziţiile strategice (achiziţii inovatoare, achiziţii verzi, achiziţii responsabile social)

3.1. Demararea activităţii de identificare şi colectare a informaţiilor necesare fundamentării documentelor de politică publică

3.2. Elaborarea variantelor de politici

3.3. Aprobarea documentelor de politică publică

25

Obiectiv strategic 2: Administrarea performantă a veniturilor publice

vizează creşterea veniturilor bugetare, rezultat al reducerii evaziunii fiscale și a îmbunătățirii conformării fiscale, a echității și eficienței administrării fiscale.

ANAF asigură administrarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor venituri bugetare date prin lege în competenţa sa, aplicarea politicii şi reglementărilor în domeniul vamal şi exercitarea atribuţiilor de autoritate vamală, precum şi controlul operativ şi inopinat privind prevenirea, descoperirea şi combaterea oricăror acte şi fapte care au ca efect evaziunea fiscală şi frauda fiscală şi vamală, precum a altor fapte date prin lege în competenţa sa.

Veniturile colectate de ANAF în anul 2017 reprezintă aproximativ 26% din PIB. Impozitele indirecte (TVA, accize etc.) reprezintă cca. 10 % din PIB, restul de 16% fiind reprezentate de impozitele directe (impozit pe profit, impozit pe venit şi contribuţiile sociale).

Graficul 4. Structura veniturilor fiscale

Obiectivul strategic este susținut de documentele programatice ale ANAF a cărei misiune este

de a colecta și a gestiona eficace și eficient impozitele, taxele, contribuțiile sociale și alte sume

datorate, pentru a asigura resursele necesare finanțării cheltuielilor publice, să aplice

politicile și reglementările în domeniul fiscal și vamal. Totodată, ANAF trebuie să efectueze

controlul vamal la frontierele ce reprezintă frontiere externe ale Uniunii Europene, să

protejeze interesele financiare, de securitate și siguranță ale Uniunii Europene și ale

cetățenilor săi.

Structura obiectivului strategic 2 include un (1) program și șaisprezece (16) măsuri ce

corespund rezultatelor așteptate.

26


Obiectivul strategic 2: Administrarea performantă a veniturilor publice

Programul 2.1: Administrarea veniturilor publice

Măsurile Programului 2.1:

M2.1.1.1. Procesarea declarațiilor fiscale și plăți

M2.1.1.2. Executare silită

M2.1.1.3.Serviciul de îndrumare și asistență a contribuabililor

M2.1.1.4. Consolidarea activității de soluționare a contestațiilor

M2.1.1.5. Promovarea transparenței în administrația fiscală

M2.1.1.6. Implementarea managementului riscurilor la neconformare

M2.1.1.7. Introducerea unui nou concept de servicii pentru contribuabili

M2.1.1.8. Reducerea complexității cadrului administrativ și încurajarea declarațiilor electronice

M2.1.1.9. Flexibilizarea modalității de poprire pe conturi

M2.1.1.10. Elaborarea și implementarea strategiei de recuperare a arieratelor fiscale

M2.1.2.1.Controale fiscale, din care controale în domeniul comerțului on-line

M2.1.2.2. Supraveghere și control vamal în domeniul luptei împotriva traficului ilegal pentru a proteja teritoriul vamal național și comunitar

M2.1.2.3. Îmbunătățirea cadrului metodologic și procedural necesar diminuării subdeclarării impozitelor taxelor și contribuțiilor

M2.1.2.4. Extinderea competenței de verificare a situației fiscale personale

M2.1.3.1. Consolidarea biroului pentru contribuabilii mari

M2.1.3.2. Îmbunătățirea guvernanței și consolidarea eficienței în colectare (în special, TVA și CAS)

27

Obiectivul strategic 2 prevede impacturi pe termen lung în sectorul fiscal-bugetar și se bazează pe rezultate generate de programe, așa cum sunt prezentate mai jos:


Resursele bugetare estimate necesare pentru implementarea măsurilor și atingerea rezultatelor și impacturilor pentru perioada 2018-2021 sunt de 10.236.470 mii lei.


Buget pe programe pentru

Obiectivul strategic 2:

Administrarea performantă a

veniturilor publice

TOTAL

mii Ron

Valoare/ani

mii Lei

2018 2019 2020 2021

10.036.470 2.389.918 2.438.781 2.542.076 2.665.695

P 2.1 Administrarea

veniturilor publice 10.036.470 2.389.918 2.438.781 2.542.076 2.665.695

•Volum veniturii administrate de ANAF în anul 2017, 214.963,8 mil lei, realizatanual vs planificat 100,3% Țintă 2021 - 100% ;

•Ponderea veniturilor fiscale în PIB inclusiv contribuțiile sociale (impact): Volumvenituri fiscale 25,2%

•Satisfacţia contribuabililor privind calitatea serviciilor furnizate de ANAF: Realizat in anul 2017 46%; Țintă 2021 - 50%

Impacturi

•(2.1.1) Creșterea eficienței colectării și a conformării voluntare: Gradul deconformare voluntară la declarare la 95,57% de la 95,34% (valoare referințăactuală); Gradul de conformare voluntară la plata obligațiilor fiscale la 85,44%de la 84,03% (valoare referință actuală); Gradul de colectare al arieratelorrecuperabile la 69,4 % de la 66,9% (valoare referință actuală)

•(2.1.2) Reducerea evaziunii fiscale și a fraudei fiscale; Decalajul fiscal: ANAF îșidezvoltă capacitatea de analiză și măsurare a decalajelor fiscale. Primele datevor fi publicate începând cu anul 2019.

•(2.1.3) Creșterea eficienței colectării: Gradul de realizare a veniturilor fiscaleprogramate la 100,3 % realizat în anul 2017 , de la 99,8% (valoare referință2016); Timp mediu necesar pentru pregătirea, declararea și plata obligațiilorfiscale de la 168 la 163 ore/an.

Rezultatele programelor

28

Programul 2.1: Administrarea veniturilor publice

Justificare: Comparând sumele pe care statul le colectează din taxe cu cele pe care ar trebui să le colecteze teoretic, în temeiul reglementărilor în vigoare, apare un „decalaj fiscal”. În 2013 decalajul de TVA a fost de 39 procente. Administrația fiscală utilizează o serie de proceduri interne, care încă necesită prezența la ghișeu a contribuabililor, mijloacele electronice de comunicare fiind într-o continuă dezvoltare. Administrarea eficace a marilor contribuabili este critică pentru colectarea impozitelor și pentru climatul investițional. Companiile mari reprezintă provocări speciale pentru orice administrație fiscală. În România, ca și în alte state, majoritatea marilor contribuabili își îndeplinesc obligațiile de bază, de raportare și plată a impozitelor la timp. Însă anumite companii mari adoptă forme sofisticate de neconformare – care implică activități internaționale, tranzacții între părți asociate și aranjamente financiare structurate – care pot avea implicații semnificative asupra veniturilor și pot contribui considerabil la decalajul fiscal general.

Sistemul de management al riscurilor folosit de autoritățile fiscale trebuie consolidat printr-un mai mare accent pus pe schimbul de date și analize cu terți (bănci, registre ale activelor, vamă, poliție etc.).

Obiective: Programul 2.1 urmărește atingerea următoarelor obiective:

(2.1.1) Creșterea eficienței colectării și a conformării voluntare:

Gradul de conformare voluntară la declarare la 95,57 % de la 95,34% (valoare referință actuală);

Gradul de conformare voluntară la plata obligațiilor fiscale la 85,44 % de la 84,03% (valoare referință actuală);

Gradul de colectare al arieratelor recuperabile la 69,4% de la 66,9% ( valoare referință actuală

(2.1.2) Reducerea evaziunii fiscale și a fraudei fiscale

ANAF își dezvoltă capacitatea de analiză și măsurare a decalajelor fiscale. Primele date vor fi publicate începând cu anul 2019.

(2.1.3) Creșterea eficienței administrării fiscale și vamale:

Gradul de realizare a veniturilor fiscale programate la 100,3% realizat în anul 2017, de la 99,8% % (valoare referință 2016); Timp mediu necesar pentru pregătirea, declararea și plata obligațiilor fiscale la 163 ore/an de la 168 ore/an

Descriere: Programul își propune să asigure implementarea politicilor şi legislaţiei fiscale şi vamale, precum şi eficiența și eficacitatea managementului, colectării și controlului veniturilor la bugetul general consolidat.

Factori de succes: Multe dintre progresele din administrarea fiscală depind de disponibilitatea unor sisteme informatice de ultimă generație. Implementarea unor astfel de sisteme va conduce la: îmbunătățirea eficacității sistemului de management al riscurilor de neconformare; dezvoltarea serviciilor de asistență pentru contribuabili; și îmbunătățirea sistemului de comunicare cu contribuabilii.

29

Măsuri: măsurile principale care vor contribui la atingerea obiectivelor programului sunt prezentate în continuare. Bugetele alocate sunt redate în Anexa 1, iar țintele indicatorilor aferenți măsurilor sunt prezentate în Anexa 3:

(2.1.1) Creșterea eficienței colectării și a conformării voluntare

1 - Procesarea declarațiilor fiscale și plăți

2 - Executare silită

3 - Serviciul de îndrumare și asistență a contribuabililor

4 - Consolidarea activității de soluționare a contestațiilor

5 - Promovarea transparenței în administrația fiscală

6 - Implementarea managementului riscurilor la neconformare

7 - Introducerea unui nou concept de servicii pentru contribuabili

8 - Reducerea complexității cadrului administrativ și încurajarea declarațiilor

electronice

9 - Flexibilizarea modalității de poprire pe conturi

10 - Elaborarea și implementarea strategiei de recuperare a arieratelor fiscale


1 - Controale fiscale, din care controale în domeniul comerțului on-line

2 - Supraveghere și control vamal în domeniul luptei împotriva traficului ilegal pentru

a proteja teritoriul vamal național și comunitar

3 - Îmbunătățirea cadrului metodologic și procedural necesar diminuării

subdeclarării impozitelor taxelor și contribuțiilor

4 - Extinderea competenței de verificare a situației fiscale personale

(2.1.3) Creșterea eficienței administrării fiscale și vamale

1 - Consolidarea biroului pentru contribuabilii mari

2 - Îmbunătățirea guvernanței și consolidarea eficienței în colectare (în special, TVA

și CAS)

30

Obiectiv strategic 3: Consolidarea cadrului instituțional

vizează consolidarea capacității MFP

de a-și îndeplini funcțiile în mod eficient și eficace.

Prin mandatul său, MFP este una dintre instituțiile publice cele mai importante pentru îndeplinirea obiectivelor de creștere economică a României și pentru atingerea țintei de integrare în UE. Beneficiarii direcți și indirecți ai rezultatelor politicilor și acțiunilor MFP reprezintă populația României, dar și mediul economic. În acest sens, MFP trebuie să întrunească standarde înalte de răspundere și capacitate instituțională.

Reforma instituțională – urmărirea unei căi clare și predictibile compatibile cu viziunea asupra sectorului fiscal-bugetar și cu obiectivele strategice – ar trebui să fie cel puțin la fel de importantă precum definirea adecvată a obiectivelor programelor sectoriale sau stabilirea adecvată a măsurilor ce susțin implementrea acestora. În viitor, România are nevoie de o administrație fiscal-bugetară, bazată pe cunoaștere și informații, axată pe sprijinirea sectorului fiscal-bugetar pentru a face față reformelor publice, dar și pentru a fi sustenabil și predictibil. Acest obiectiv poate fi realizat printr-un leadership puternic pentru urmărirea obiectivelor sectoriale, pentru a asigura managementul eficient al politicilor și programelor și pentru a furniza servicii mai bune contribuabililor și angajaților din administrația publică, implicați în elaborarea de politici publice, precum și în utilizarea resurselor bugetare.

Prioritățile determinate de aceste provocări instituționale se referă la: (i) optimizarea procesului de formulare și coordonare, inclusiv inter-sectorială, a politicilor publice/a strategiilor; (ii) consolidarea instituțională și facilitarea fluxului de resurse, de informații și de date în cadrul întregii administrații; (iii) eficientizarea informării și consilierii cetățenilor și organizațiilor interesate de sectorul fiscal-bugetar; iv) utilizarea efectivă și eficientă a resurselor financiare interne (naționale) și externe (UE și internaționale) pentru sectorul fiscal-bugetar și pentru dezvoltarea administrației; și v) dezvoltarea și utilizarea optimă a sistemelor informaționale ale sectorului fiscal-bugetar de către toți actorii interesați, contributori sau utilizatori la sistemul fiscal-bugetar.

Acest obiectiv strategic se bazează pe Programul 3.1 și Programul 3.2 și își propune să creeze o administrație fiscal-bugetară calibrată la nevoile de funcționare, bazată pe cunoaștere și informații pentru: (i) a-și îndeplini mai eficient funcția sa strategică (prin mecanisme mai bune pentru formularea cadrului de politici) și (ii) a livra politici de sector și servicii mai eficiente către beneficiari (prin intermediul unui cadru instituțional îmbunătățit). Programele acestui obiectiv strategic se sprijină pe măsuri pentru îmbunătățirea capacității administrative de management și implementare a politicilor sectoriale cu scopul de a obține o performanță funcțională mai bună a ministerului și a structurilor subordonate ministerului. Printre acestea se numără (i) îmbunătățirea rolurilor, procedurilor și mecanismelor funcționale pentru stabilirea strategiei sectorului fiscal-bugetar al României; (ii) dezvoltarea resursele umane; (iii) soluţionarea problemelor legate de accesul la datele și informațiile sectoriale; (iv) rezolvarea problemelor legate de lipsa unor instrumente de evaluare a performanței pentru sector și personal; (v) îmbunătățirea coordonării cu alte instituții guvernamentale care gestionează un portofoliu cu impact asupra performanței sectorului fiscal-bugetar.

Structura obiectivului strategic 3 include 2 programe și treizeci şi opt (38) de măsuri corespunzătoare rezultatelor așteptate.

31

Obiectivul strategic 3: Consolidarea cadrului instituțional

Programul 3.1. Management și administrare

Măsurile Programului 3.1.

M3.1.1.1. Revizuirea responsabilităților organizaționale și a procedurilor conexe, pentru a permite o formulare îmbunătățită a strategiei și o implementare ușoară a PSIM3.1.1.2. Promovarea dezvoltării organizaționaleM3.1.1.3. Dezvoltarea infrastructurii de TIC pentru procesele interne ale MFPM3.1.1.4. Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizațieiM3.1.1.5. Formare și perfecționare profesională, învățare și expertiză pentru personalul specializat al ministeruluiM3.1.1.6. Sistemul de evaluare a performanței MFP M3.1.1.7. Elaborarea programelor bugetare anuale și multi-anuale pentru utilizarea eficientă a fondurilor interne și externe alocateM3.1.1.8. Modernizarea si conservarea infrastructurii MFP M3.1.1.9. Transparența în procesul decizional și formularea politicilor publice și a cadrului legalM3.1.1.10. Informarea beneficiarilor politicilor publice M3.1.2.1.Operaționalizarea analizelor de impact ale politicilor publice MFP M3.1.2.2. Consultarea cu cetățenii și părțile interesate implicate în sectorul fiscal-bugetar, pentru formularea și publicarea de politici publiceM3.1.2.3. Colaborarea inter-instituțională și schimbul de experiență cu organizațiile naționale și internaționale relevanteM3.1.3.1. Dezvoltarea capacității de analiză, audit, control și management al risculuiM3.1.3.2. Atragerea și utilizarea fondurilor pentru dezvoltarea capacității administrative și instituționaleM3.1.3.3. Funcționarea eficace și eficientă a serviciilor furnizate de către minister

Programul 3.2. Sisteme informatice bugetare, financiare și fiscale

Măsurile Programului 3.2.

M3.2.1.1. Mentenanța actualei infrastructuri ITM3.2.1.2 Dezvoltarea platformelor tehnologice și de comunicațiiM3.2.1.3. Îmbunătățirea mecanismelor de corelare a business-ului cu IT-ul pentru managementul cheltuielilor publiceM3.2.1.4. Îmbunătățirea funcției de IT din MFPM3.2.1.5. Implementarea noilor tehnologiiM3.2.1.6. Suport pentru utilizatori,training specializat pentru utilizarea aplicațiilor TIC ale MFP destinate sectorului fiscal-bugetarM3.2.2.1. Elaborarea și aprobarea Strategiei IT&C în MFPM3.2.2.2. Dezvoltarea Sistemului de Management al Investițiilor PubliceM3.2.2.3. Optimizarea sistemului informatic de elaborare a bugetuluiM3.2.2.4. Dezvoltarea unui sistem de management al veniturilor M3.2.2.5. Dezvoltarea “Patrimven”M3.2.2.6. Extinderea utilităţii şi utilizării serviciului "Spaţiul privat virtual"(SPV)M3.2.2.7. Furnizarea către cetățeni a informaţiilor privind obligaţiile fiscale şi nefiscale colectate și consolidate la nivel național în ImpTaxM3.2.2.8. Crearea şi operaţionalizarea identităţii fiscale electronice a persoanei fizice (CUIF)M3.2.2.9.Standardizarea sistemelor de colectare a datelor pe bază de formulare electronice utilizate în relația cu cetățeanulM3.2.2.10. Constituirea și publicarea registrului electronic al impozitelor, taxelor locale și altor contribuțiiM3.2.2.11. Dezvoltarea sistemului schimb reciproc de date cu statele membre UE și OECDM3.2.2.12. Dezvoltarea „Sistemului de înregistrarea și monitorizarea aparatelor de marcat electronice fiscale” (SIMAMEF)M3.2.2.13. Implementarea sistemelor IT vamaleM3.2.2.14. Dezvoltarea „Sistemului informatic de popriri bancare” (SIPoB)M3.2.2.15. Dezvoltarea „Sistemului de înregistrat facturile” (eFACT)M3.2.2.16. Abordarea independentă a problemei noului Centru de Date Primar al ANAFM3.2.2.17. Crearea unei platforme/unui sistem de raportare electronica a situaţiilor periodice transmise de beneficiarii de împrumuturi/garanții conform legii datoriei publice


32

Obiectivul strategic 3 prevede impacturi pe termen lung cu privire la administrația fiscal-bugetară și se bazează pe rezultate generate de programe, așa cum sunt prezentate mai jos:


Resursele bugetare estimate a fi necesare pentru implementarea măsurilor asociate obiectivului strategic 3 și atingerea rezultatelor și impacturilor pentru perioada 2018-2021 sunt de 8.732.470 mii lei.7


Buget pe programe pentru Obiectivul strategic 3: Consolidarea cadrului instituțional

TOTAL mii lei

Valoare/ani mii Lei

2018 2019 2020 2021

8.732.485 1.834.394 1.829.722 1.990.292 3.078.07

6

P 3.1.

Management și administrare

8.488.252 1.823.591 1.745.883 1.894.051 3.024.72

6

P 3.2 Sisteme informatice bugetare, financiare și fiscale

244.233 10.803 83.839 96.241 53.350

7 Sunt incluse si despagubirile conform titlurilor de plata emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform Legii 165/2013 si Legii 164/2014.

• Gradul de încredere în instituția și acțiunile MFP: Tintă 2021: 90%

• Rata de absorbție a fondurilor dedicate dezvoltării sectorului fiscal-bugetar: Tintă 2021: 70%

•Procentul de procese și proceduri computerizate la nivel de sector fiscal bugetar: Țintă 2021: 50%

Impacturi

•(3.1.1) Îmbunătățirea și stabilitatea structurală și funcțională a MFPși a instituțiilor aflate în subordinea acestuia: Număr modificărianuale în structura funcțională, până la max 4;

•(3.1.2) Creșterea eficacității proceselor de elaborare, evaluare șiimplementare a politicilor de către MFP; gradul de conformare alproceselor de elaborare de politici cu cerinţele legislative 100% nr.procese conforme din total/an;

•(3.1.3) Creșterea eficienței bugetului operațional al MFP: Procentcheltuieli operaționale din bugetul total anual al MFP, de până la 60%(valoare de referință). Cheltuieli per angajat al MFP (ANAF) până laRON/pers 95.000 lei de la 90.000 lei/pers (valoare de referință).

•(3.2.1) Menținerea/ îmbunătățirea actualului sistem de informațiifinanciare; Disponibilitatea sistemelor financiare (down time) 24/7;

•(3.2.2) Dezvoltarea hub-ului sectorului fiscal-bugetar la nivelnațional; gradul de integrare a sistemelor informationale bugetar,financiar și fiscal 50%

Rezultatele

programelor

33

Programul 3.1: Management și administrare

Justificare: Implementarea cu succes a planului strategic depinde de capacitatea MFP de a-și îndeplini funcțiile ce îi revin și de a livra serviciile asociate acestora în mod eficient și eficace. Capacitățile existente, inclusiv structuri și proceduri, dar și resursele umane și financiare disponibile, trebuie re-evaluate periodic pentru a verifica dacă în continuare corespund nevoilor de activitate ale ministerului.

Programul 3.1 susține măsurile de îmbunătățire a capacității administrative de management și implementare a politicilor sectoriale pentru atingerea optimului funcțional al ministerului și a structurilor subordonate acestuia în implementarea PSI. Îndeplinirea cu succes a acestuia se va reflecta în stabilitatea administrației, în politicile publice sectoriale elaborate și implementate cu succes, în volumul și calitatea utilizării fondurilor bugetare naționale și europene.

Obținerea acestor rezultate va fi posibilă dacă în cadrul procesului de implementare a măsurilor, beneficiarii și actorii implicați vor solicita și colabora, iar decidenții și specialiștii administrației vor acționa consecvent, pentru: i) scăderea frecvenței modificărilor de structură funcțională; ii) reducerea fluctuației personalului de specialitate și a deprofesionalizării; iii) elaborarea de politici publice coerente în baza unor proceduri bine definite şi informate în mod adecvat de date statistice, analize şi prognoze; iv) utilizarea metodelor participative și consultative la elaborarea de politici publice; v) facilitarea accesului la informație, informarea și consultarea beneficiarilor direcți ai politicilor publice sectoriale; vi) deschidere spre parteneriate și colaborări la nivel local, național, european și internațional; vii) informatizarea fluxurilor de date, informatții și documente; viii) utilizarea legală și eficientă a bugetului operațional al ministerului; și ix) procese și instrumente de monitorizare și evaluare periodică, de revizuire a implementării măsurilor planului strategic instituțional și publicarea rezultatelor.

Obiectivele programului: Programul 3.1 ar trebui să ducă la o performanță mai bună a MFP și a instituţiilor subordonate și își propune să atingă până în anul 2021 următoarele obiective:

(3.1.1) Îmbunătățirea și stabilitatea structurală și funcțională a MFP și a instituțiilor aflate în subordinea acestuia: Număr modificări anuale în structura organizatorică, până la max 4;

(3.1.2) Creșterea eficacității proceselor de elaborare, evaluare și implementare a politicilor de către MFP; gradul de conformare al proceselor de elaborare de politici cu cerinţele legislative, 100% nr. procese conforme din total/an;

(3.1.3) Creșterea eficienței bugetului MFP: Procent cheltuieli operaționale din bugetul total anual al MFP, de până la 60 % (valoare de referință).Cheltuieli per angajat al MFP (ANAF) până la 95.000 RON/pers de la 90.000 RON/pers (valoare de referință).

Descriere: Programul își propune să asigure un leadership eficace, management strategic și suport administrativ pentru MFP, prin rafinarea continuă a strategiei și a structurii organizaționale, în conformitate cu legislația aplicabilă și cu bunele practici. Programul este responsabil și cu asigurarea unui serviciu de consultanță juridică, care să asigure coerența și consecvența cadrului de reglementare, și care să îi permită ministerului să își execute mandatul eficient, în limitele legii. Programul își mai propune și să asigure un management eficient și eficace al resurselor umane, inclusiv planificarea și managementul forței de muncă,

34

dar și recrutarea, transferul și instruirea personalului, în funcție de nevoile din activitatea MFP. În același timp prin implementarea măsurilor se urmărește să se asigure o fundamendare și planificare bugetară în vederea respectării principiilor unei bune gestiuni financiare, ale unui management financiar sănătos, în special ale economiei şi eficienţei cheltuielilor

Legături: Acest program oferă servicii suport pentru toate celelalte programe.

Măsuri: Principalele măsuri care vor contribui la atingerea obiectivelor programului sunt prezentate în continuare. Bugetele alocate sunt redate in Anexa 1, iar și țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3:

(3.1.1) Cu scopul îmbunătățirii stabilității structurale și funcționale a MFP și a instituțiilor sale subordonate

Măsuri dedicate modernizării instituționale, creșterii eficienței, îmbunătățirii proceselor și procedurilor instituționale

1 - Revizuirea responsabilităților organizaționale și a procedurilor conexe, pentru a permite o formulare îmbunătățită a strategiei și o implementare ușoară a PSI

2 - Promovarea dezvoltării organizaționale

3 - Dezvoltarea infrastructurii de TIC pentru procesele interne ale MFP

Măsuri orientate către personalul specializat al MFP

4 - Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizației

5 - Formare și perfecționare profesională, învățare și expertiză pentru personalul specializat al ministerului

Măsuri orientate către evaluarea performanței și managementul financiar

6 - Sistemul de evaluare a performanței MFP

7 - Elaborarea programelor bugetare anuale și multi-anuale pentru utilizareaeficientă a fondurilor interne și externe alocate

8 - Modernizarea și conservarea infrastructurii MFP

Măsuri orientate către transparență și acces liber la informații de interes public și comunicare/coordonare cu părțile interesate de politica sectorială

9 - Transparența în procesul decizional și formularea politicilor publice și a cadrului legal

10 - Informarea beneficiarilor politicilor publice

(3.1.2) Creșterea eficacității proceselor de elaborare, evaluare și implementare a politicilor de către MFP și instituțiile subordonate

35

1 - Operaționalizarea analizelor de impact ale politicilor publice MFP și a buclelor de feedback ale elaborării de politici

2 - Consultarea cu cetățenii și părțile interesate implicate în sectorul fiscal-bugetar, pentru formularea și publicarea de politici publice

3 - Colaborarea inter-instituțională și schimbul de experiență cu organizațiile naționale și internaționale relevante

(3.1.3) Creșterea eficienței utilizării bugetului operațional al MFP și instituțiile subordonate

1 - Dezvoltarea capacității de analiză, audit, control și management al riscului

2 - Atragerea și utilizarea fondurilor pentru dezvoltarea capacității administrative și instituționale

3 - Funcționarea eficace și eficientă a serviciilor furnizate de către minister

Programul 3.2: Sisteme informatice bugetare, financiare și fiscale

Justificare: Managementul informațiilor financiare la nivelul statului are un caracter transversal, la nivelul întregii administrații publice din România. Eficacitatea, eficiența și responsabilizarea pentru fiecare dintre procesele de elaborare și management al bugetului, de administrare a veniturilor statului și de raportare financiară precum și centralizarea și uitlizarea informațiilor bugetare și financiare la nivelul statului nu pot fi asigurate altfel decât prin folosirea sistemelor TIC moderne. Atingerea obiectivelor programelor cuprinse în acest PSI și implicit atingerea obiectivelor PSI depind într-o mare măsură de disponibilitatea și funcționarea la nivelul întregii organizații a MFP a unui sistem informatic de ultimă generație care să deservească toate procesele menţionate mai sus şi să răspundă nevoii de informaţii a tuturor părţilor implicate în derularea acestor procese: MFP și instituțiile sale subordonate, celelalte instituţii publice din administraţia publică centrală şi locală, alte instituţii ale statului, societăţi comerciale, organizaţii, cetăţeni. Dezvoltarea sistemului informatic trebuie să aibă în vedere inclusiv faptul că tot în sfera de cuprindere financiar-fiscală apar și funcțiile pe care MFP le exercită prin instituția sa subordonată privind reglementarea și controlul achizițiilor publice.

Sistemul informatic al MFP este unic în România atât din punct de vedere al complexităţii şi specificităţii aplicaţiilor, cât şi al numărului de entități ale administrației publice și entități private deservite, precum și al întinderii teritoriale. Abordarea pe care MFP a avut-o de la bun început (din anii 90) și a menținut-o în anii care au urmat, în ceea ce priveşte dezvoltarea sistemului informatic al MFP, a fost orientarea pe procese şi nu pe structuri organizatorice, care sunt mult mai instabile decât procesele. Atât la realizarea inițială cât și în dezvoltarea ulterioară a sistemului informatic s-a avut în vedere faptul că procesele de elaborare și management al bugetului, de administrare a veniturilor statului și de raportare financiară reprezintă procese continue, integrate.

Numărul de aplicații informatice, volumul de date, numărul de entități deservite și numărul de utilizatori interni și externi a crescut permanent, crescând implicit și volumul de muncă

36

depusă, precum și necesarul de resurse pentru dezvoltarea și administrarea sistemului informatic. Se află în curs de realizare şi implementare un număr din ce în ce mai mare de proiecte de dezvoltare a sistemului informatic, proiecte de importanţă majoră şi cu termene limită de finalizare, impuse de cerinţe UE, Banca Mondială, FMI, acte normative, cerinţe de eficientizare a activităţilor direcţiilor MFP, cerinţe de îmbunătăţire a serviciilor oferite contribuabililor etc.

Dezvoltarea în continuare a sistemului informatic al MFP a fost determinată pe de o parte de necesităţile identificate în cadrul instituţiei de a eficientiza prin informatizare procesele și activităţile proprii, iar pe de altă parte de necesitatea de a crea un ”hub” al finanţelor publice la nivel naţional (centru de servicii și date financiar-fiscale al administrației publice), care să colecteze, gestioneze şi să pună la dispoziţia tuturor factorilor interesaţi (din interior – direcţiile MFP şi ale instituţiilor subordonate, din exterior - instituţii publice din administraţia publică centrală şi locală, alte instituţii ale statului, instituţii externe, societăţi comerciale, organizaţii, cetăţeni) informaţii fiabile, coerente și actuale de natură financiară, patrimonială sau în legătură cu bani publici.

Sistemul informatic al MFP așa cum a fost dezvoltat inițial, a dispus de o arhitectură unică, omogenă, de ultimă generație. Extinderile și dezvoltările ulterioare (efectuate pas cu pas, în măsura fondurilor disponibile) au luat în considerație aplicarea noilor tehnologii existente pe piața TIC la momentul respectiv, dar fără a se abate de la principiile inițiale privind abordarea pe procese și arhitectura unică și omogenă. Cu toate acestea sau poate tocmai de aceea, infrastructura unică a sistemului informatic are avantajul major că poate fi folosită ”la cerere” de către aplicațiile care au mai multă nevoie de resurse la un moment dat.

De altfel, dezvoltarea tehnologică a dat posibilitatea utilizării arhitecturii omogene pe partiții virtuale, astfel încât puterea de calcul se poate diviza mult mai precis și dinamic, obținându-se economii importante. Sistemele cu alocare statică de resurse conduc la un excedent de capacitate (tehnologic normal), care, adunat pentru diverse subsisteme din producție, aveau însemnătate. Implementarea unei arhitecturi virtuale permite diminuarea vizibilă a excedentului de capacitate. Tocmai prin eliberarea de capacitate prin reorganizarea arhitecturii s-au putut realiza unele proiecte care la momentul începerii aveau zero resurse alocate (Exemple: Declarația D112, DeDoc, Spațiu Privat Virtual, PatrimVen etc.).

În paralel cu extinderea sistemului informatic au fost luate măsuri şi au fost asigurate resurse financiare în măsura fondurilor disponibile pentru asigurarea funcţionării acestuia: întreţinere, upgrade-uri şi update-uri infrastructură hardware şi software, implementare soluţii de back-up, de acţionare în caz de dezastru.

Costurile cu gestionarea sistemului informatic din toate punctele de vedere: administrare, estimare resurse pentru întreținere și dezvoltare în continuare, cu toată complexitatea acestuia sunt cu siguranță mai mici și mai ușor de controlat decât în cazul unor arhitecturi multiple, neomogene și eventual greu sau deloc integrabile.

Deşi iniţial, începând cu anii 90, odată cu reorganizarea finanțelor publice din România, structura de management TIC la nivelul MFP era unică, într-o primă etapă la nivel de ordonator secundar de credite în subordinea MFP, apoi din 2000 la nivel de direcție generală în cadrul aparatului central MFP, începând din 2007 managementul TIC a fost divizat în două structuri distincte, aparținând de două instituții publice diferite: Direcţia Generală a Tehnologiei

37

Informaţiei care aparţine de MFP şi Direcţia Generală de Tehnologia Informaţiei care aparţine aparatului central de ANAF.

Divizarea Direcției generale a tehnologiei informației în compartimente distincte, în cadrul unor instituții distincte, dar dezvoltând și gestionând în comun același sistem informatic de mare complexitate s-a dovedit de-a lungul timpului, în nenumărate rânduri, un factor perturbator. Eficiența generală a activităților, din toate punctele de vedere: strategic și procedural, funcțional (informatizarea proceselor celor două instituții), utilizarea resurselor umane, gestionarea resurselor tehnologice a fost nesatisfăcătoare, activitatea în domeniul TIC desfăşurată la nivelul aparatului central MFP și al instituțiilor subordonate neputând fii separată.

Cauzele principale care au împiedicat o administrare mai riguroasă a resurselor financiare alocate dezvoltării domeniului TIC, precum și optimizarea și diversificarea serviciilor adresate cetățenilor și mediului de afaceri, multe dintre ele reprezentând probleme sistemice și care au afectat permanent eficiența activităților TIC și a sistemului informatic în general, sunt următoarele:

• priorități diferite ale MFP și instituțiilor din subordine privind dezvoltarea în domeniul TIC;

• slabă capacitate de negociere a MFP în raport cu celelalte autorități ale statului, cauzată de slaba reprezentativitate a MFP în definirea serviciilor moderne de e-guvernare și e-administrație, din cauza fragmentării obiectivelor instituțiilor subordinate;

• dispersarea resurselor utilizate pentru dezvoltarea și operarea TIC (umane și materiale) întrucât lipsește vederea de ansamblu asupra priorităților din domeniul TIC la nivelul întregii organizații, precum și asupra resurselor disponibile sau necesare spre a fi alocate;

• dificultăți în negocierile privind menținerea în stare de funcționare a sistemelor achiziționate înainte de divizarea structurii TIC a MFP;

• dificultăți în absorbția de fonduri europene din cauza lipsei unei strategii unitare;

• întârzierea foarte mare a implementării Proiectului de Modernizare a Administrației Fiscale din România (RAMP) gestionat doar la nivelul ANAF, dar cu efecte negative asupra întregului sistem informatic al MFP și, implicit, asupra proceselor administrative din cadrul acestuia;

• activitățile din aria tehnologiei informației și comunicațiilor se supun, în paralel, celor două sisteme de control intern managerial (SCIM) distincte, neunitare și necorelate din MFP și ANAF;

• lipsa unei politici unitare de securitate a MFP și instituțiilor subordinate.

Pe fondul acesta, o serie de acte normative, reglementări naționale și internaționale, inițiative guvernamentale apărute în 2016-2017, precum și creșterea frecvenței și diversificarea evenimentelor negative generate de atacurile informatice în anul 2017 au condus la situația extraordinară descrisă în continuare:

• România este doar furnizor de informații pentru partenerii SUA și OECD în domeniul veniturilor din dobânzi obținute de persoanele fizice. Dat fiind faptul că România nu îndeplinește standardele de securitate impuse, nu beneficiază de informații de la parteneri;

• Sistemul informatic al MFP-ANAF nu poate furniza în prezent toate condițiile necesare pentru asigurarea continuității guvernării și serviciilor guvernamentale critice, în conformitate cu deciziile adoptate la Summit-ul NATO de la Varșovia-2016. MFP îi revin

38

funcții esențiale, care trebuie tratate cu prioritate în cadrul Planului național de continuitate în cazul unor situații de urgență, ca urmare a dezastrelor, acțiunilor asociate actelor de terorism, a manifestării războiului hibrid și a conflictelor armate pe teritoriul național;

• Creșterea frecvenței și diversificarea evenimentelor negative generate de atacurile informatice pot genera pierderi importante pentru sistemul financiar-fiscal gestionat de către MFP și trebuie luate măsuri pentru contracararea acestora prin unificarea managementului acestor situații, astfel încât răspunsul la astfel de atacuri să fie unitar și rapid. Situația deosebită rezidă din însăși situația creată prin atacurile informatice care au blocat diferite sisteme dintr-o arie variată de domenii, atacuri bazate pe resurse de tehnologia informației și comunicațiilor moderne. Or, în acest caz autoritățile și instituțiile publice trebuie să țină pasul în același ritm prin crearea de programe și proceduri care să împiedice afectarea sistemelor proprii;

• Politica IT neunitară la nivelul MFP și al unităților din subordine, în condițiile în care nu sunt asigurate serviciile necesare de mentenanță, suport tehnic, licențiere, up-grade-uri pentru sistemul informatic aflat în exploatare, au condus la probleme în funcționarea sistemului. Trebuie luate măsuri pentru asigurarea resurselor de stocare și procesare necesare și pentru îndepărtarea oricăror riscuri de securitate informatică;

• În prezent România lucrează la modificarea legilor infrastructurilor critice, pentru conformarea la cerințele NATO. Trebuie luate urgent măsuri de tratare unitară a menținerii și dezvoltării sistemului informatic al MFP pentru a răspunde cerințelor NATO și modificărilor legislative privind infrastructurile critice. Segmentarea actuală a sistemului împiedică acest lucru.

Consecința negativă a neadoptării măsurilor propuse este aceea a expunerii la riscuri din ce în ce mai mari a întregului sistem din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor cu consecințe incomensurabile în cazul afectării acestuia (pierderea datelor despre contribuabili, imposibilitatea efectuării de plăți prin trezoreria statului etc.), interesul public fiind afectat în mod vădit.

O serie de necesități presante au impus măsuri rapide de unificare a managementului și tratarea unitară a domeniului TIC la nivelul întregii organizații:

• platforme tehnologice TIC învechite și insuficiente pentru majoritatea funcțiilor sistemului informatic și totodată o experiență nefericită de neutilizare a fondurilor alocate pentru modernizare (spații tehnologice neadaptate pentru a găzdui noi platforme TIC, lipsa planului de înlocuire a vechilor platforme cu soluții tehnologice coerente, lipsa întreținerii platformelor utilizate, achiziții tehnologice insulare);

• proiecte majore de interes național care întârzie să fie realizate: comunicarea automata a instituirii și ridicării popririlor pe conturile bancare, colectarea automată a datelor din casele de marcat, gestiunea datelor financiare ale instituțiilor publice, plățile electronice în Trezorerie; centralizarea administrării fiscale pentru persoanele juridice;

• acțiuni punctuale necesare realizării Planului de acțiuni de debirocratizare și simplificare asumat de România sunt întârziate din lipsa capacității sistemului informatic;

• resurse umane insuficiente pentru realizarea proiectelor majore de interes naţional;

39

• resurse umane insuficiente pentru operarea platformelor tehnologice actuale de interes naţional;

• resurse umane insuficient pregătite pentru migrarea de la tehnologii TIC actuale la noi tehnologii.

Necesitatea reunificării tuturor activităților din aria tehnologiei informației și comunicațiilor pentru domeniul financiar-fiscal într-o singură structură la nivelul ordonatorului principal de credite a fost susținută, pe lângă cauzele deja menționate, de următoarele argumente:

- complexitatea sistemului informatic şi specificitatea aplicaţiilor informatice incluse în acesta (sute de aplicații, sute de puncte de prezență);

- numărul de entități ale administrației publice și de entități private deservite;

- întinderea teritorială;

- numărul în creștere de proiecte majore de dezvoltare a sistemului informatic şi cu termene limită de finalizare, impuse de cerinţe UE, Banca Mondială, FMI, acte normative, cerinţe de eficientizare a activităţilor compartimentelor MFP și structurilor din subordine, cerinţe de îmbunătăţire a serviciilor oferite cetățenilor și mediului de afaceri etc.

Ca urmare, prin O.U.G. nr.77/2017, aprobată cu modificări prin Legea nr.99/2018, s-a decis înființarea Centrul Național pentru Informații Financiare (CNIF), ca direcție generală în cadrul MFP prin reorganizarea Direcției generale a tehnologiei informației și preluarea activității în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor, precum și a numărului de posturi și personalului aferent acestei activități de la aparatul central al ANAF, de la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, de la ANAP și de la Comisia Națională de Prognoză.

Prin înființarea CNIF s-a avut în vedere:

o tratarea unitară și eficientă a domeniului TIC la nivelul întregii organizații a MFP din punctul de vedere al:

- aplicării principiilor guvernanței TIC privind coordonarea bazată pe o viziune strategică unitară la nivelul întregii organizații și alinierea acesteia cu obiectivele de ansamblu ale organizației și nu pe proiecte segregate;

- asigurării calității serviciilor TIC furnizate utilizatorilor proprii, celorlalte instituții publice, mediului de afaceri și cetățenilor;

- aplicării sistematice a politicilor și procedurilor din cadrul sistemului de control intern/managerial;

- abordării unitare a proceselor de elaborare și execuție bugetară și de administrare a veniturilor, precum și cele de prognoza economică și reglementarea și controlul achizițiilor publice, desfășurate la nivelul MFP și al instituțiilor din subordine;

- utilizării eficiente a resurselor financiare, materiale și umane;

- utilizării comune a datelor și procedurilor;

- realizării managementului unitar și coerent al riscurilor;

- realizării evaluării stimulative a performanțelor.

o asigurarea continuității activității curente și a proiectelor aflate în implementare la nivelul MFP și a unităților subordonate, sub coordonare TIC unică:

40

Se vor putea realiza etapizat, în termene prestabilite, cel puțin următoarele:

- menținerea în stare de funcționare a actualei infrastructuri TIC

- dezvoltarea platformelor tehnologice și de comunicații - retehnologizare

- finalizarea centralizării și optimizarea sistemului informatic;

- desemnarea și tratarea sistemului informatic al MFP ca infrastructură critică națională;

- Trebuie luate în considerare rolul și atribuțiile MFP în implementarea măsurilor cuprinse în Planul integrat pentru simplificarea procedurilor administrative aplicabile cetățenilor, dar și mediul de afaceri, pentru perioada 2015-2020 (denumit în continuare Planul integrat – versiune a). Planul integrat urmărește îndeplinirea, pentru segmentul cetățeni, a criteriului „Acțiuni integrate de simplificare și raționalizare a procedurilor administrative” aferent condiționalității ex-ante, subcriteriul „Existența unor acțiuni integrate de simplificare și raționalizare a procedurilor administrative, inclusiv soluții de e-guvernare”. Acest Plan integrat contribuie la atingerea obiectivelor asumate prin Strategia pentru consolidarea administrației publice 2014-2020 (SCAP 2014-2020) și a fost elaborat în cadrul Grupului de lucru tematic „Debirocratizare și simplificare” și aprobat de Comitetul naţional pentru coordonarea implementării Strategiei pentru consolidarea administraţiei publice 2014-2020 (CNCISCAP). Ministerul finanțelor publice este responsabil direct pentru îndeplinirea a 6 dintre măsurile incluse și participă împreună cu alte insitușii responsabile la implementarea altor măsuri, având în vedere rolul său în în elaborarea politicilor economice la nivelul statului și rolul de principal colector și furnizor de informații financiar-fiscale:

▪ extinderea utilității și utilizării serviciului "Spațiul privat virtual" – SPV către celelalte instituții publice ale administrației centrale și locale; ▪ furnizarea către cetățeni a informațiilor privind bunurile impozabile luate în calcul la stabilirea obligațiilor fiscale ale acestora, colectate și consolidate la nivel național în PATRIMVEN; ▪ furnizarea către cetățeni a informațiilor privind obligațiile fiscale și nefiscale colectate și consolidate la nivel național în IMPTAX; ▪ crearea și operaționalizarea identității fiscale electronice a persoanei fizice, pentru interacțiunea cu statul în vederea beneficierii de servicii electronice asociate sistemelor financiar, fiscal și de asigurări sociale; ▪ standardizarea sistemelor de colectare a datelor pe bază de formulare electronice utilizate în relația cu cetățeanul; ▪ constituirea și publicarea registrului electronic al impozitelor, taxelor locale și altor contribuții;

- Trebuie asigurată respectarea angajamentelor luate de către România în ceea ce privește schimbul de date fiscale și vamale cu partenerii săi, Statele Membre ale UE, sau state din OECD. Pentru aceasta ANAF trebuie să continue dezvoltarea programelor de interoperabilitate fiscale și vamale, dintre care amintim aici EMCS, AEOI, FATCA, implementarea sistemelor IT vamale ce au ca bază legală Codul vamal al Uniunii aprobat prin Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 octombrie 2013 şi crearea unui mediu electronic (informatizat, ”paperless”) pentru vamă şi comerţ etc.;

41

- Alte inițiative ale ANAF în direcția întăririi luptei împotriva evaziunii fraudei fiscale, necesită sisteme informatice puternice: Sistem de înregistrarea și monitorizarea aparatelor de marcat electronice fiscale (SIMAMEF), Sistem de înregistrat facturile (eFACT) sau Sistem informatic de popriri bancare (SIPoB). Respectivele sisteme presupun platforme puternice de calcul și de stocare, cât și o expertiză tehnică pentru definirea celor mai potrivite arhitecturi și dimensionări care nu este disponibilă în Direcția Generală de Tehnologia Informației (DGTI) din ANAF în prezent;

- Dezvoltările programate pentru viitor nu se pot face dacă nu se rezolvă problema Centrului de Date Primar, care funcționează într-o clădire care nu mai are capacitatea necesară să primească noi echipamente. Este nevoie de construirea unui nou Centru de Date, la standardele actuale de securitate și dotare, care să primească echipamentele ce vor susține implementarea noilor sisteme și să aibă și capacitatea necesară pentru creșterea puterii de calcul și de stocare pentru următorii 5-10 ani;

- Orientarea pe servicii de tehnologia informației și comunicațiilor pe care noua structură organizatorică le va oferi atât intern, pentru Ministerul Finanțelor Publice și instituțiile sale subordonate (dezvoltare, administrare și întreținere sistem informatic) cât și extern, celorlalte instituții din administrația publică, societăților comerciale, cetățenilor etc.;

- migrarea la o arhitectura centralizată a sistemului informatic al Trezoreriei statului, cu accent pe diversificarea serviciilor oferite clienților;

- migrare sistem informatic de construcție a bugetului de stat, oferirea de noi servicii TIC tuturor instituțiilor publice implicate, servicii din sfera construcției și urmării realizării bugetului ;

- Coordonarea cu celelalte instituții publice din cadrul administrației publice din punctul de vedere al dezvoltării serviciilor publice pe care administrația publică le oferă în mediul electronic către cetățeni și mediul de afaceri – definirea CNIF ca nod financiar pentru administrația publică centrală și locală.

o o mai vizibilă plasare a informaticii în miezul deciziilor strategice, conform rolului decisiv pe care îl are aceasta în zilele noastre: O implicare mai puternică a analiștilor CNIF împreună cu direcțiile de specialitate din MFP și instituțiile subordonate în activitatea de definire a cerințelor pentru noi sisteme, încă de la enunțarea acestora, vor conduce la decizii ale managementului pertinente și argumentate pe toate palierele de realizare a unei politici publice.

Obiectivele programului:. Programul urmărește atingerea până în 2021 a următoarelor rezultate:

(3.2.1) Menținerea/ îmbunătățirea funcționării sistemului informaţional bugetar, financiar și fiscal; Disponibilitatea sistemelor financiare (down time) 24/7;

(3.2.2) Dezvoltarea hub-ului finanţelor publice la nivel naţional: gradul de integrare a sistemelor informaţionale bugetar, financiar și fiscal va fie 50%;

Descriere: Scopul programului este să ofere soluții TIC corespunzătoare, care să sprijine funcțiile de management al finanțelor publice realizate de întreaga organizației a MFP. În acest sens, prin implementarea acestui program se are în vedere asigurarea funcționării sistemului informatic al MFP, unitar și integrat, pentru a răspunde cerințelor beneficiarilor săi interni –

42

MFP și instituții subordonate și externi, dar și extinderea acestuia prin dezvoltarea unor noi sisteme, necesare în urma modificării nevoilor de activitate și/sau a dezvoltărilor tehnologice pe plan mondial. Programul 3.2 își propune să asigure că alinierea sistemului informatic al MFP cu cerințele pentru elaborarea și gestionarea bugetului statului și pentru administrarea veniturilor statului, pentru colectarea, centralizarea și utilizarea informațiilor bugetare și financiare la nivelul statului, pentru asigurarea interoperabilității cu celelalte instituții ala administrației publice, precum și cu cerințele pentru alinierea la noile tehnologii

Legături: Acest program oferă servicii suport pentru toate celelalte programe.

Factori de succes: Atingerea obiectivelor de program depinde de modul în care strategia TIC le va trata în ansamblu și de măsurile care vor fi luate pentru asigurarea unui management TIC eficient la nivelul structurii ministerului finanțelor publice și pentru îmbunătățirea funcției TIC atât din punct de vedere calitativ – creșterea performanței specialiștilor TIC, cât și din punct de vedere cantitativ / creșterea numărului de specialiști în toate domeniile TIC necesare.

Implementarea cu succes a acestui program depinde și de o comunicare și o colaborare eficace între CNIF și direcțiile funcționale din MFP și instituțiile subordonate. Mai exact, acestea din urmă trebuie să definească și să comunice clar și detaliat ce cerințe au pentru dezvoltarea de noi sisteme, ajustarea/extinderea unui sistem și, în general, necesitățile privind suportul TIC. Ar trebui evitate modificările frecvente ale specificațiilor pentru cerințele unui nou sistem.

O importanță deosebită în succesul acestui program îl reprezintă măsurile pentru asigurarea funcționării sistemului informatic la capacitatea necesară îndeplinirii cerințelor utilizatorilor interni și externi, atât măsuri legate de mentenanța acestuia, inclusiv măsuri pentru a achiziționa la timp seviciile și produsele necesare, în acord cu necesitățile identificate împreună cu direcțiile funcționale, cât și măsuri pentru dezvoltarea în continuare. Nu poate fi vorba de succes fără armonioasa împletire a factorilor tehnologici cu cei umani și procedurali. Succesul este asigurat de o bună formare a personalului care este utilizator final al sistemului implementat, cât și de raționalizarea și implementarea unor noi procese de lucru. O continuare a demersului început cu definirea de nivel înalt a Arhitecturii de Întreprindere este de natură să formalizeze mai bine această abordare.

Dezvoltarea, extinderea și optimizarea aplicațiilor informatice care permit colectarea, prelucrarea și punerea la dispoziția utilizatorilor interni și externi a datelor de natură financiară, patrimonială etc. de la nivelul întregii administrații publice vor asigura dezvoltarea hubului finanțelor publice.

Măsuri: Principalele măsuri care vor contribui la atingerea obiectivelor programului sunt evidențiate mai jos prezentate în continuare. Bugetele alocate sunt redate in Anexa 1, iar și țintele indicatorilor aferente măsurilor sunt prezentate în Anexa 3:

43

(3.2.1) Menținerea/ îmbunătățirea funcționării sistemului informaţional bugetar, financiar și fiscal

1 - Mentenanța actualei infrastructuri IT

2 - Dezvoltarea platformelor tehnologice și de comunicații

3 - Îmbunătățirea mecanismelor de corelare a business-ului cu IT-ul pentru PEM

4 - Îmbunătățirea funcției de IT din MFP

5 - Implementarea noilor tehnologii

6 - Suport pentru utilizatori,training specializat pentru utilizarea aplicațiilor TIC ale MFP destinate sectorului fiscal-bugetar

(3.2.2) Dezvoltarea hub-ului finanţelor publice la nivel naţional

1 - Elaborarea și aprobarea Strategiei privind tehnologia informației și comunicațiilor în MFP

2 - Dezvoltarea Sistemului de Management al Investițiilor Publice

3 - Optimizarea sistemului informatic de elaborare a bugetului

4 - Dezvoltarea unui sistem de management al veniturilor

5 - Dezvoltarea “Patrimven”

6 - Extinderea utilităţii şi utilizării serviciului "Spaţiul privat virtual"(SPV)

7 - Furnizarea către cetățeni a informaţiilor privind obligaţiile fiscale şi nefiscale colectate și consolidate la nivel național în ImpTax

8 - Crearea şi operaţionalizarea identităţii fiscale electronice a persoanei fizice (CUIF)

9 - Standardizarea sistemelor de colectare a datelor pe bază de formulare electronice utilizate în relația cu cetățeanul

10 - Constituirea și publicarea registrului electronic al impozitelor, taxelor locale și altor contribuții

11 - Dezvoltarea sistemului schimb reciproc de date cu statele membre UE și OECD (taxe, contribuții sociale etc.)

12 - Dezvoltarea „Sistemului de înregistrarea și monitorizarea aparatelor de marcat electronice fiscale” (SIMAMEF)

13 - Implementarea sistemelor IT vamale

14 - Dezvoltarea „Sistemului informatic de popriri bancare” (SIPoB)

15 - Dezvoltarea „Sistemului de înregistrat facturile” (eFACT)

16 - Abordarea independentă a problemei noului Centru de Date Primar al ANAF

17 - Crearea unei platforme/unui sistem de raportare electronică a situaţiilor periodice transmise de beneficiarii de împrumuturi/garanții conform legii datoriei publice

44

IV. Aranjamente privind implementarea, monitorizarea și evaluarea PSI

Implementare: Implementarea PSI începe după aprobarea bugetului de stat în Parlament. Prin intermediul Direcției de politici publice și monitorizare acte normative și cu ajutorul direcțiilor tehnice, MFP va pregăti planurile operaționale anuale pentru implementarea PSI. Această activitate este extrem de importantă întrucât permite managementului superior să identifice și să rezolve în avans eventualele provocări determinate de alocarea resurselor pentru măsuri care au efecte cu importanță diferită față de resursele alocate.

Cadrul de monitorizare și evaluare: Cadrul de monitorizare și evaluare este descris în Anexele 2 și 3; acesta prevede indicatori pentru fiecare nivel de planificare (impact, rezultat, realizare imediată). Anexa 1 oferă o privire de ansamblu asupra resurselor financiare.

Colectarea și gestionarea datelor: Un sistem IT de planificare strategică și evaluare a performanțelor, urmând formatul structurii propuse de PSI a fost dezvoltat de SGG și este disponibil și pentru MFP. Aplicația va ilustra funcții cheie ale PSI. Aplicația IT este conectată cu SGG, iar progresul implementării PSI se poate urmări la toate nivelurile de execuție și management. Progresul realizării țintelor indicatorilor poate fi urmărit de toate părțile interesate, inclusiv de către cetățeni, printr-o interfață disponibilă pentru publicul larg.

Raportare: Calendarul de raportare propus pentru implementarea PSI, variază în funcție de tipul indicatorilor de performanță. Decizia cu privire la ce trebuie monitorizat și cu ce frecvență, va ține cont de evitarea supra-aglomerării direcțiilor operaționale ale MFP și ale instituțiilor subordonate. Astfel, prin procesul de monitorizare:

- indicatorii de intrare și de proces/produs se vor măsura trimestrial sau cel mult lunar;

- indicatorii de rezultat imediat (outputs) se vor măsura trimestrial;

- indicatorii de rezultat (outcome) se vor măsura bi-anual (semestrial);

- indicatorii de impact se vor urmări anual.

În continuare este prezentată o diagramă a ciclului de monitorizare pentru PSI al MFP.

45

Figura 7. Ciclul de monitorizare pentru PSI al MFP

Este important ca progresele realizate în direcția îndeplinirii rezultatelor planificate, conform indicatorilor de performanță și țintelor stabilite, să fie raportate guvernului, parlamentului, părților interesate și publicului larg. Deși în prezent nu se întocmesc rapoarte de progres anuale privind PSI, pe viitor va fi foarte important ca aceste rapoarte să fie redactate și făcute publice de MFP.

Evaluare: În afară de proiectele cu finanțare europeană, care fac obiectul unor evaluări ex-ante, intermediare și ex-post riguroase, MFP nu a dezvoltat o abordare formală asupra evaluărilor ex-post a programelor bugetare. În viitor, această activitate va oferi informații importante pentru a face schimbări în ceea ce privește pregătirea și implementarea acestora.

Actualizarea PSI: Un exercițiu complet de planificare strategică va fi efectuat la fiecare patru ani. În intervalul respectiv, MFP va pregăti o actualizare anuală, pentru a vedea dacă sunt necesare schimbări ale PSI.

Asigurându-se că planul acoperă cel puțin trei ani după anul I pentru care se face planificarea și corelarea cu bugetul, PSI actualizat poate continua să reprezinte o bază pentru cererile de buget anuale care necesită, de asemenea, o proiecție conform Cadrului de cheltuieli pe termen mediu (1+3) pe unu plus trei ani. Cel mai adesea, viziunea, obiectivele strategice și obiectivele programelor rămân neschimbate, cu excepția cazului în care a apărut sau este iminent un eveniment major. Exercițiul de actualizare ar trebui finalizat până la finele lunii mai a fiecărui an, ceea ce ar lăsa timp pentru analiza rezultatelor obținute în anul anterior și pregătirea bugetului.

IAN. APR. IUL. OCT.

ANALIZĂ ANUALĂ

A

REZULTATELOR:

TOȚI INDICATORII

ANALIZA

TRIMESTRIALA:

INDICATORI DE

PROCES/ PRODUS ȘI

INDICATORI DE

INTRARE

ANALIZA

TRIMESTRIALA:

INDICATORI DE

PROCES/ PRODUS ȘI

INDICATORI DE

INTRARE

ANALIZA

TRIMESTRIALA:

INDICATORI DE

PROCES/ PRODUS ȘI

INDICATORI DE

INTRARE

ANALIZA

TRIMESTRIALA:

INDICATORI DE

PROCES/ PRODUS ȘI

INDICATORI DE

INTRARE

ANALIZĂ BI-ANUALĂ A

REZULTATELOR:

INDICATORI DE

REZULTAT IMEDIAT,

PRODUS ȘI INTRARE

46

V. Resurse financiare

Viabilitatea PSI 2018-2021 este determinată de disponibilitatea resurselor financiare necesare pentru implementarea măsurilor aferente fiecărui obiectiv al programelor.

O schiță a bugetului care rezumă obiectivele strategice de bază și principalele măsuri este prezentată în Anexa 1.

Tabelul 7 de mai jos ilustrează anvelopele financiare anuale disponiblile de la bugtul de stat pentru operaționalizarea PSI pe perioada 2018-2021.

Tabelul 7. Resurse financiare pentru operaționalizarea PSI 2018-2021 (mil lei)

Obiectiv/program TOTAL (mii lei)

Credite bugetare totale (mii lei)

2018 2019 2020 2021

BUGET TOTAL 20.183.266 4.561.425 4.619.057 4.909.168 6.093.616

Așa cum arată Tabelul 8, PSI se bazează pe trei obiective strategice.

Tabelul 8. Finanțarea pe ani a obiectivelor strategice (mil lei)

Obiective strategice 2018 2019 2020 2021

Obiectivul strategic 1 337.113 350.554 376.800 349.845

Obiectivul strategic 2 2.389.918 2.438.781 2.542.076 2.665.695

Obiectivul strategic 3 1.834.394 1.829.722 1.990.292 3.078.076

Graficul 5 de mai jos ilustrează defalcarea resurselor financiare pe obiective strategice. Astfel în anul 2018 peste 7% din totalul resurselor alocate sectorului sunt direcționate către realizarea obiectivului strategic de consolidare a managementului financiar bugetar, iar obiectivul strategic administrării eficiente a veniturilor publice are alocate fonduri de peste 49% din totalul resurselor, iar pentru obiectivul strategic aferent dezvoltării capacității instituționale fiind alocate peste 43% din totalul resurselor, cu observația ca sub acest obiectiv se finanțează și plata despagubirilor conform titlurilor de plata emise de catre Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor in baza Legii nr. 165/2013 si Legii nr.164/2014.

47

Graficul 5. Defalcarea resurselor financiare estimate, pe ani și pe obiective strategice (mii lei, 2018-2021)

O provocare instituțională importantă pe termen mediu şi lung o va reprezenta capacitatea de implementare a PSI, inclusiv prin execuția bugetară bazată pe programe. Din punct de vedere organizațional și managerial aceasta reprezintă o provocare pentru perioada următoare. Execuția bugetară pe programe vizează, de asemenea, schimbări funcționale la nivelul managementului și structurilor.

0

500,000

1,000,000

1,500,000

2,000,000

2,500,000

3,000,000

3,500,000

Obiectivul strategic 1 Obiectivul strategic 2 Obiectivul strategic 3

Evoluția finanțării obiectivelor strategice în perioada 2018 -2021

2018 2019 2020 2021

48

Anexa 1: Programe bugetare 2018-2021

Cod Obiectiv/program TOTAL

(mii lei)

Credite bugetare totale (mii lei)

2018 2019 2020 2021

BUGET TOTAL 20.183.266 4.561.425 4.619.057 4.909.168 6.093.616

1. Consolidarea managementului fiscal și bugetar 1.414.311 337.113 350.554 376.800 349.845

1.1. Politica fiscal-bugetară 1.081.612 246.939 260.427 300.919 273.327

1.2. Managementul datoriei publice 113.032 24.502 28.131 29.881 30.518

1.3. Politica în domeniul achiziţiilor publice 219.667 65.672 61.995 46.000 46.000

2. Administrarea performantă a veniturilor publice 10.036.470 2.389.918 2.438.781 2.542.076 2.665.695

2.1 Administrarea veniturilor publice 10.036.470 2.389.918 2.438.781 2.542.076 2.665.695

3. Consolidarea cadrului instituțional 8.732.485 1.834.394 1.829.722 1.990.292 3.078.076

3.1 Management și administrație 8.488.252 1.823.591 1.745.883 1.894.051 3.024.726

3.2. Sisteme informatice bugetare, financiare și fiscale 244.233 10.803 83.839 96.241 53.350

49

Anexa 2: Planul strategic instituțional (tabel rezumativ)

Descrierea obiectivelor și indicatorilor Unitate Valoare de referință

2017

Țintă 2018 Țintă 2019 Țintă 2020

Țintă 2021

Obiectivul strategic 1: Consolidarea managementului fiscal și bugetar

Indicator de impact nr.1.1: menținerea deficitului bugetar în limitele agreate de România %PIB

(metodologie ESA)

-2,91 -2,95 -2,38 -1,82 -1,45

Indicator de impact nr.1.2: nivelul datoriei publice guvernamentale (brută) %PIB 35% 35,4% 35,8% 35,4% 34,5%

Programul 1.1: Politica fiscal-bugetară

Indicator de rezultat 1.1.1: Nr. ministere/total care aplică bugetarea pe programe Indicator de rezultat 1.1.2: Depășirile medii de buget/timp în implementarea proiectelor de

investiții

nr.

%

1

10%

1

10%

13

10%

13

7%

23

5%

Programul 1.2: Managementul datoriei publice

Indicator de rezultat 1.2.1: Ponderea datoriei în monedă națională, din total datorie publică guvernamental;

Indicator de rezultat 1.2.2: Ponderea datoriei în EUR, din datoria publică guvernamentală

totală denominată în valută; Indicator de rezultat 1.2.3: Maturitatea medie ramasa a datoriei publice guvernamentale.

%

%

ani

45% (minim) – 60%

80% (minim)

– 95%

45% (minim) – 60%

80% (minim)

– 95%

45% (minim) – 60%

80% (minim)

– 95%

45% (minim) – 60%

80% (minim)

– 95%

45% (minim) – 60%

80% (minim)

– 95%

50


2017


Țintă 2021

5,5 ani (minim) – 7

ani


ani


ani


ani


ani

Programul 1.3: Politica în domeniul achiziţiilor publice

Indicator de rezultat 1.3.1: Număr de participanți la activități de formare privind achizițiile publice

Indicator de rezultat 1.3.2: Număr de analize, metodologii, ghiduri si instrumente operaționale dezvoltate pentru a susține abordarea unitară în domeniul achizițiilor publice.

Indicator de rezultat 1.3.3: Număr de documente de politică publică în domeniul achiziţiilor strategice elaborate

nr.

nr.

nr.

350

13

0

0

0

1

50

8

1

0

0

1

0

0

0

Obiectiv strategic 2: Administrarea performantă a veniturilor publice

Indicator de impact nr. 2.1: Volum venituri fiscale administrate de ANAF, realizat anual vs

planificat % 100,3 100 100 100 100

Indicator de impact nr. 2.2: Ponderea veniturilor fiscale în PIB (inclusiv contribuţiile sociale) % 25,2 25,8 25,5 25,9 25,9

Programul 2.1: Administrarea venituri publice

51


2017


Țintă 2021

Indicator de Rezultat 2.1.1: Gradul de conformare voluntară la declarare Gradul de conformare voluntară la plata obligațiilor fiscale

Gradul de colectare al arieratelor recuperabile

Indicator de Rezultat 2.1.2: Decalajul fiscal la: - Impozit pe profit - Impozit pe venit - TVA

ANAF își dezvoltă capacitatea de analiză și măsurare a decalajelor fiscale. Primele date vor fi publicate începând cu anul 2019. Indicator de Rezultat 2.1.3: Gradul de realizare a veniturilor fiscale programate. Indicator de Rezultat 2.1.4: Timp mediu necesar pentru pregătirea, declararea și plata obligațiilor fiscale

%

%

%

%

%

ore/an

95,57%

Medie ANAF 85,44%, din

care: DGRFP 80,74% DGAMC 90,86%

AJFP 81,26% ACM 79,92%

69,4%

100,3%

163

95,50%

Medie ANAF 91%, din

care: DGRFP 87%;

DGAMC 95%

AJFP 85% AFCM 92%

68%

100%

163

96%

Medie ANAF 91,5% , din

care: DGRFP 87,5%

DGAMC 95,5%

AJFP 85,5% AFCM 92,5%

68,5%

100%

163

96,5%

Medie ANAF 92%, din

care: DGRFP 88% DGAMC 96%

AJFP 86% AFCM 93%

69%

100%

163

96,5%

Medie ANAF 92%, din

care: DGRFP

88% DGAMC 96%

AJFP 86% AFCM 93%

69%

100%

163

Obiectivul strategic 3: Consolidarea cadrului instituțional

Indicator de impact 3.1: Încredere la nivel intern și extern în instituție și acțiunile MFP % - - 80% 85% 90%

52


2017


Țintă 2021

Indicator de impact 3.2: Rata de absorbție a fondurilor dedicate dezvoltării sectorului fiscal-bugetar (% din buget MFP)

Indicator de impact 3.3: Gradul de procese și proceduri computerizate la nivelul MFP

%

%

50%

60%

50%

60%

60%

65%

60%

65%

70%

70%

Program 3.1. Management şi administrare

Indicator de rezultat 3.1.1 - Număr modificări anuale în structura funcțională; Indice procent angajați sector public, care lucrează în instituții/structuri cu sarcini funcționale în sectorul finanțelor publice

Indicator de rezultat 3.1.2 - Gradul de conformare al proceselor de elaborare de politici cu cerințele legislative;

Indicator de rezultat 3.1.3 - Procent cheltuieli operaționale din bugetul total anual al MFP Cheltuieli per angajat

Nr/an %

%

% Lei/angajat

4 2,20%

80%

60% 90.000

4 2,10%

85%

60% 93.500

4 2,05%

95%

60% 94.000

4 2,03%

95%

60% 94.500

4 2%

100%

60% 95.000

Program 3.2: Sisteme informatice bugetare, financiare și fiscale

Indicator de rezultat 3.2.1 - Disponibilitatea sistemelor financiare (down time) Indicator de rezultat 3.2.2 - Gradul de integrare a sistemelor informationale bugetar,

financiar şi fiscal

ore/24 %

24/24 20%

24/24 25%

24/24 30%

24/24 40%

24/24 50%

53

Anexa 3: Programe și măsuri conexe, indicatori de realizare imediată (outputs) (tabel rezumativ)

Indicator de realizare imediată (outputs)/unitate/valori țintă

Măsuri Nivel de bază 2017 2018 2019 2020 2021

Programul 1.1 Politica fiscal-bugetară

(1.1.1) Asigurarea unui proces bugetar transparent, bazat pe dovezi și orientat către rezultate

1.1.1.1. Pregătirea Strategiei Fiscal-bugetare – continuare

Măsura se referă la elaborarea Strategiei fiscal-bugetare (SFB), care prezintă planurile bugetare pe termen mediu ale Guvernului, și care se actualizează în fiecare an în luna iulie. Aceasta implică formularea principalilor parametri bugetari și a politicilor bugetare asociate, conform regulilor stabilite în Legea responsabilității fiscale (LRF); și elaborarea unui Cadru de cheltuieli pe termen mediu (CCTM), care stabilește prioritățile pentru cheltuieli și plafoanele de cheltuieli pe următorii trei ani, pentru ordonatorii principali de credite. Se estimează că, treptat, SFB va apropia mai mult prioritățile de politici de alocările bugetare. În același timp, parametrii macroeconomici și bugetari ar trebui să ofere îndrumări clare pentru elaborarea bugetului pe anul următor. Ordonatorii principali de credite vor trebui să explice devierile de la cadrul SFB. Astfel, se așteaptă ca această măsură să joace un rol cheie în procesul bugetar de sus în jos.

SFB proiectată și aprobată conform graficului legal

N

D D D D

1.1.1.2. Pregătirea legilor bugetare anuale şi a legilor de rectificare – continuare

Măsura își propune să livreze legile bugetelor anuale și respectivele rectificări, în conformitate cu legislația în vigoare. Măsura include stabilirea alocărilor agregate, la nivelul diferitelor funcții și organizații din administrație; compilarea, revizuirea și reconcilierea cererilor de buget venite de la ministerele de linie și pregătirea documentației bugetare impuse de lege.

Numărul de proiecte de lege pe an

(2 legi bugetare şi ≤ 2 rectificări x 2 legi bugetare)

2 2 2

2

1.1.1.3. Dezvoltarea sistemului bugetării pe programe – nou

Măsura își propune să îmbunătățească prioritizarea cheltuielilor și orientarea către rezultate a cheltuielilor publice, prin introducerea unui sistem de bugetare pe programe.

Sistem de bugetare pe programe funcțional

N

N N N

D

54



1.1.1.4. Planificarea & implementarea analizelor de cheltuieli – continuare Măsura își propune să îmbunătățească procesul de prioritizare, eficiența și eficacitatea cheltuielilor publice, și se concentrează pe planificarea, elaborarea și implementarea rezultatelor unor analize ale cheltuielilor, pentru a identifica programele și zonele ineficiente și a elabora planuri de acțiune pentru acestea. Aici intră: (i) definirea procedurilor pentru analizele de cheltuieli, emițând linii directoare pentru echipele implicate; (ii) coordonarea procesului de revizuire și monitorizare a cheltuielilor publice; (iii) realizarea unor analize sectoriale împreună cu ministerele de linie; și (iv) propunerea unor măsuri care să ducă la obținerea de economii și/sau creșterea eficienței cheltuielilor publice Măsura presupune integrarea procesului de analiză a cheltuielilor publice în sistemul managementului financiar public prin modificarea cadrului legal existent, respectiv a prevederilor Legii nr.500/2002 privind finanţele publice și a Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr.69/2010 și implică diferite tipuri de analize cuprinzătoare de cheltuieli, inclusiv analize de programe, de procese ale ordonatorilor principali de credite. * numărul de analize se vor stabili anual prin Memorandum aprobat de Guvern

Manualul privind analizarea și eficientizarea cheltuielilor publice realizat D/N Proceduri interne elaborate D/N Cadrul legal amendat D/N

Numărul de analize de cheltuieli pe an stabilite prin Memorandum Guvernamental (orientativ)

D

D

D

2*

N

N

N

2*

N

N

N

2*

N

N

N

2*

(1.1.2) Îmbunătățirea proceselor de management al investițiilor publice semnificative (selecție, prioritizare, bugetare și achiziție, evaluare independentă)

1.1.2.1. Analiza & evaluarea proiectelor de investiții publice semnificative – continuare

Măsura își propune următoarele:

a. asigurarea că doar propunerile de proiecte de investiții publice relevante și realiste ajung în faza de implementare. Aceasta implică analiza studiilor de prefezabilitate și a notelor de fundamentare, din

Numărul de proiecte analizate, evaluate pe an

4

10

10

10

55



punct de vedere al sustenabilității și suportabilității proiectului, în scopul avizării sau respingerii solicitării pentru trecerea la elaborarea studiului de fezabilitate;

Notă: *Numărul de proiecte este funcție de valoarea, tipul și încadrarea de către OPC a proiectelor de investiții propuse pentru promovare și realizare, conform legislației în vigoare.

b. asigurarea că doar acele proiecte de investiții publice considerate a fi pregătite în urma evaluării gradului de pregătire a acestora vor fi avute în vedere pentru a primi finanțare. Aceasta implică aplicarea criteriilor de prioritizare și obținerea unui punctaj minim conform prevederilor legale în vigoare.

% proiecte avizate din total proiecte depuse de OPC

55% 100% 100% 100%

1.1.2.2. Analiza listelor proiectelor de investiții publice semnificative prioritizate– continuare

Măsura privind analiza listelor proiectelor de investiții publice semnificative prioritizate își propune să crească eficiența de alocare a cheltuielilor de capital și se referă la prioritizarea proiectelor de investiți publice semnificative, în raport cu politicile naționale și sectoriale și cu spațiul fiscal existent. Aceasta implică verificarea listelor de proiecte de investiții publice semnificative prioritizate propuse de ordonatoriii principali de credite, și pregătirea Memorandumului pentru a fi aprobat de Guvern.

Lista de proiecte de investiții publice semnificative prioritizare elaborată conform graficului legal

Elaborare Memorandum

D

D

D

D

D

D

D

D

1.1.2.3. Monitorizarea stadiului de implementare a proiectelor de investiții publice semnificative – continuare

Măsura se referă la evaluarea stadiului de implementare și, în final, a rezultatelor proiectelor de investiții publice semnificative.

Numărul de proiecte monitorizate pe an

123 123 123 123

1.1.2.4. Dezvoltarea capacităților de a gestiona PPP – nou

Măsura își propune să ofere îndrumări și suport tehnic pentru realizarea și implementarea unor parteneriate public-private (PPP-uri). Inițial măsura se concentrează pe crearea unor structuri, proceduri și regulamente corespunzătoare, pentru a se asigura că sunt selectate doar cele mai bune opțiuni de PPP, care oferă suficiente câștiguri de eficiență pentru a compensa pentru costurile de

Numărul de PPP evaluate

- - 3 6

56



finanțare suplimentare asociate finanțării private și constrângerile create de contractarea pe termen lung. Aici intră: (i) crearea unei „porți pentru PPP-uri” care, având în vedere volumul semnificativ al riscurilor bugetare asociate PPP-urilor îi alocă MFP-ului responsabilitatea de a evalua proiectele de PPP pe întregul ciclu de viață, oferind aprobări explicite în anumite puncte de etapă; (ii) definirea unor reguli specifice pentru bugetarea proiectelor de PPP, având în vedere caracterul lor de lungă durată și lipsa unor plăți de la bugetul de stat în primii ani; (iii) asigurarea divulgării transparente a angajamentelor bugetare ale PPP-urilor, garantându-se că riscurile și costurile bugetare pe perioada de valabilitate a contractului sunt raportate integral; și (iv) gestionarea continuă a riscurilor bugetare asociate PPP-urilor, în strânsă legătură cu ministerele de linie.

1.1.2.5. Exercițiul pilot în colaborare cu Ministerul Transporturilor pentru testarea criteriilor și mecanismelor de raționalizare a Programului de Investiții Publice propuse de Banca Mondială – continuare

Acest exercițiu își propune testarea mecanismului de raționalizare propus de Banca Mondială, în colaborare cu Ministerul Transportului. Vor fi folosite trei criterii principale și elemente de referință asociate, pentru a identifica proiectele cu rezultate slabe și a le introduce în programul de raționalizare: (i) de când este în implementare; (ii) perioadă de timp necesară finalizării, la actualul nivel de finanțare; și (iii) gradul de inactivitate. Proiectele care ating sau depășesc cel puțin două din punctele de referință ale acestor criterii, și toate proiectele clasificate ca fiind inactive, vor fi avute în vedere automat pentru a fi incluse în programul de raționalizare. Proiectele identificate ca neavând rezultate bune vor fi transferate într-o categorie „de rezoluție”, separat de PIP principal, unde se va rezolva statutul proiectelor percepute ca nefiind performante. Pentru toate aceste proiecte va fi elaborată o strategie de rezoluție, cu trei opțiuni ce pot fi avute în vedere: (i) închiderea imediată; (ii) restructurarea/redimensionarea proiectului pentru finalizarea timpurie, cu cheltuieli limitate; (iii) reevaluarea proiectului în vederea reintroducerii acestuia în programul de investiții pentru continuarepână la finalizarea completă, conform proiectării și specificațiilor actuale.

Raport proces de testare finalizat

Nr de proiecte analizate

Număr proiecte propuse a fi mutate în facilitatea de soluționare

D

134

-

N

-

-

N

-

-

N

-

-

(1.2.) Managementul datoriei publice

57



1.2.1. Contractarea datoriei publice guvernamentale – continuare

Măsura își propune să atragă și să asigure finanțarea necesară, prin contractarea datoriei publice guvernamentale în condițiile cele mai favorabile pentru Guvernul român, folosind diverse instrumente de finanțare și analizând atent caracteristicile contractuale (costul creditului, rate de dobândă, comisioane bancare etc.) în conditiile limitarii riscurilor asociate portofoliului de datorie. În acest context se are în vedere şi contractarea, gestionarea și monitorizarea datoriei publice guvernamentale contractate de la instituții financiare internaționale/ băncile de dezvoltare/ cooperare internațională pentru finanțarea deficitului bugetului de stat şi refinanțarea datoriei publice, precum și pentru finanţarea proiectelor prioritare pentru economia României.

Necesar brut de finanţare

63,9 miliarde lei

62,6 miliarde

lei

60,4 miliarde

lei - -

1.2.2. Limitarea riscurilor publice guvernamentale – continuare

Măsura își propune să reducă riscurile asociate portofoliului datoriei publice guvernamentale, monitorizând continuu indicatorii privind riscurile pieței, riscurile valutar, riscurile de refinanțare, risculrile asociate ratei dobânzii și riscurile de lichiditate, și oferind linii directoare cu privire la acțiunile necesare pentru reducerea acestora. Acest obiectiv este analizat in Strategia de administrare a datoriei publice guvernamnetale, în cadrul căreia se propun măsuri și instrumente financiare specifice de limitare a acestora, dintre care menționăm si operaţiuni de piaţa secundară (de tip răscumparare anticipată sau preschimbare) pentru reducerea riscului de refinanţare sau pe termen mediu, dupa crearea cadrului procedural, tehnic si operational, instrumente financiare derivate (swap valutar si pe rata de dobanzda). Indicatorii de risc sunt monitorizati lunar prin buletinul privind datoria publică guvernamentalăa. Măsurile si instrumentele ce se au in vedere in vederea limitarii riscurilor descrise sunt incluse in strategia de management al riscurilor, care constituie parte a strategiei de administrare a datoriei publice guvernamentale, ce se revizuiește anual

Pentru administrarea riscului valutar:

Ponderea datoriei denominate in moneda nationala din total datorie publică guvernamentală (45,7% - 31.01.2018)

Ponderea datoriei denominate in Euro in total datorie denominata in valuta

(84% - 31.12.2017)

45% (minim) –

60%

80% (minim) –

95%

45% (minim) –

60%

80% (minim) –

95%

45% (minim) –

60%

80% (minim) –

95%

45% (minim) – 60%

80% (minim) – 95%

58



Pentru administrarea riscului de refinantare:

- Ponderea datoriei în moneda natională scadentă în termen de 1 an (18%)

- Ponderea datoriei totale scadentă in termen de 1 an (12% - 31.12.2017)

- Maturitatea medie ramasa pentru datoria in moneda nationala (3,7 ani – 31.12.2017)

- Maturitatea medie ramasă pentru datoria totală

(5,9 ani – 31.12.2017)

- Menţinerea unei rezerve financiare în valuta la un nivel

20% - 30%

(maxim)

10% - 20%

(maxim)

3,5 ani (minim) –

5 ani

5,5 ani (minim) –

7 ani

20% - 30%

(maxim)

10% - 20%

(maxim)

3,5 ani (minim) –

5 ani

5,5 ani (minim) –

7 ani

20% - 30%

(maxim)

10% - 20%

(maxim)

3,5 ani (minim) –

5 ani

5,5 ani (minim) –

7 ani

20% - 30%

(maxim)

10% - 20%

(maxim)

3,5 ani (minim) – 5 ani


59



confortabil, astfel incat sa fie diminuate riscurile aferente perioadelor caracterizate de o volatilitate ridicata pe pietele financiare

(nr.luni)

Pentru administrarea riscului ratei dobanzii:

- Ponderea datoriei in moneda nationala care isi modifica rata dobanzii intr-un an (17% - 31.12.2017)

- Ponderea datoriei totale care isi modifica rata dobanzii într-un an (15% - 31.12.2017)

- Perioada medie pana la urmatoarea modificare a ratei

Acoperirea necesitatilor

financiare brute pe o

perioada de 4 luni

20% - 30%

(maxim)

10% - 20%

(maxim)



perioada de 4 luni

20% - 30%

(maxim)

10% - 20%

(maxim)



perioada de 4 luni

20% - 30%

(maxim)

10% - 20%

(maxim)



perioada de 4 luni

20% - 30%

(maxim)

10% - 20%

(maxim)

60



dobanzii pentru datoria in moneda nationala

(3,7 ani – 31.12.2017)

- Perioada medie până la următoarea modificare a ratei dobânzii pentru datoria totală (5,9 ani – 31.12.2017)

3,5 ani (minim) –

5 ani

5,5 ani (minim) –

7,0 ani

3,5 ani (minim) –

5 ani

5,5 ani (minim) –

7,0 ani

3,5 ani (minim) –

5 ani

5,5 ani (minim) –

7,0 ani


5,5 ani (minim) – 7,0 ani

1.1.3. Monitorizarea datoriei publice guvernamentale – continuare

Această măsură își propune să se asigure că atât nivelul cât și rata de creștere a datoriei publice sunt sustenabile, asigurând înregistrarea corespunzătoare a datoriei contractate, analizând continuu portofoliul datoriei publice și oferind informații pentru ca finanțarea și structura portofoliului datoriei să fie în strânsă coordonare cu politica monetară și bugetară. Principalele produse ale acestei măsuri vor fi buletinul anual privind datoria publică pentru monitorizare si strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale.

Raportarea pe site-ul MFP a datoriei publice conform legislatiei nationale si conform metodologiei UE

Lunar

Lunar

Lunar

Lunar

Lunar

61



o Programul 1.3: Politica în domeniul achiziţiilor publice

1.3.1. Creșterea capacității administrative a ANAP și a instituțiilor publice responsabile pentru implementarea SNDAP (proiect POCA)

Măsura își propune ca printr-o serie de acțiuni să conducă la creșterea transparenței și responsabilității sistemului de achiziții publice în vederea aplicării unitare a normelor și procedurilor.

Numărul de indicatori de performanta ai sistemului national de achizitii publice extrași din SEAP și publicați pe site-ul ANAP- 22

24 26 28 30

Durata medie a procesului de atribuire, de la prima transmitere în S.E.A.P. a documentației de atribuire până la atribuirea contractului/încheierea acordului-cadru

Durata medie proces achizitii– 91 zile

90 89 88 87

Numărul mediu de oferte depuse pe procedură- 4 oferte

5 6 7 8

62



Gradul de utilizare a mijloacelor electronice pentru derularea procedurilor de atibuire a contractelor/acordurilor cadru ( exceptand achizitiile directe)- 98%

98% 98% 99% 99%

1.3.2. Dezvoltarea unei evoluţii profesionale a personalului implicat în domeniul achiziţiilor publice

Măsura vizează aprobarea unui document de politică publică care să contureze direcțiile de acțiune pe care ANAP și o serie de instituții responsabile le vor duce la îndeplinire în scopul creșterii profesionalizării în sistem

Număr de documente de politică publică privind profesionalizarea elaborate și aprobate - 0

1 0 0 0

1.3.3 Elaborarea şi aprobarea documentelor de politică publică privind achiziţiile strategice

Măsura vizează aprobarea unor documente de politică publică care să transpună Strategia Uniunii Europene în domeniul achizițiilor publice

Număr de documente de politică publică elaborate și aprobate - 0

0 1 0 0

63



Programul 2.1 Administrarea veniturilor publice

(2.1.1) Creșterea eficienței colectării și a conformării voluntare

2.1.1.1. Procesarea declarațiilor fiscale și plăți – continuare

Măsura se referă la o activitate esențială și continuă a ANAF, cu un impact major asupra creșterii eficienței colectării și a conformării voluntare – este un element cheie al întregului sistem. Calitatea procesării declarațiilor fiscale și a plăților este un factor major în îmbunătățirea sistemului de colectare și permanenta sa perfecționare este foarte importantă. Acest lucru presupune în primul rând îmbunătățirea informatizării/automatizării procesării declarațiilor fiscale – ceea ce va reduce costurile atât pentru ANAF, cât mai ales pentru contribuabili. De asemenea, sistemul de procesare a plăților trebui să funcționeze la parametri calitativi înalți.

Nu există informații pentru acești indicatori

Numărul de plăți întârziate pe an

Procent declarații fiscale procesate automat

2.1.1.2. Executare silită – continuare

Măsura se referă la ansamblul reglementărilor și procedurilor de executare silită și reprezintă un element cheie al sistemului de colectare. Modul în care sistemul de executare silită funcționează este esențial pentru echitatea întregului proces de colectare și creează stimulente puternice pentru conformarea voluntară la plată, în special.

Numărul de proceduri de executare finalizate pe an

3000 4000 4000 4500

2.1.1.3. Serviciul de îndrumare și asistenţă a contribuabililor

Măsura se referă la ansamblul de servicii oferite contribuabililor, persoane fizice și juridice, facilitarea îndeplinirii obligaţiilor ce le revin acestora faţă de bugetul de stat, respectiv obligaţii fiscale de declarare şi plată. Sfera activităţii de îndrumare şi asistenţă cuprinde impozitele, taxele contribuţiile sociale şi alte venituri bugetare administrate de ANAF. Oferirea acestui serviciu contribuie la creşterea gradului de conformare voluntară a contribuabililor.

Numărul de beneficiari pe an (milioane)

Nu este implementat sistemul de gestionare a cozilor

64



2.1.1.4. Consolidarea activității de soluționare a contestațiilor

Măsura își propune dezvoltarea susținută a procedurii prin care contribuabilii își exercită dreptul de a contesta impunerea fiscală. Procedura trebuie să fie cunoscută și înțeleasă de contribuabili, accesibilă, transparentă și independentă. Este foarte importantă reducerea termenelor de soluționare a contestațiilor.

Numărul de contestații soluţionate pe an

8730

Durata medie a soluționării unei contestații înregistrată la sfârşitul anului

zile

97

Ponderea sumelor aferente soluţiilor de admitere a contestațiilor și de desființare a actelor administrativ fiscale contestate (valoric)

16,38% din totalul sumelor soluționate pe fond

(452.707.850 lei)

8.000

90

16%

8.000

90

16%

7.500

85

15%

7.500

85

15%

2.1.1.5. Promovarea transparenței în administrația fiscală

Măsura se referă la ansamblul activităților de creștere a transparenței în administrarea fiscală – inclusiv elaborarea și implementarea unei strategii specifice. Punerea în aplicare a oricărei strategii necesită

Numărul de reglementări publicate

65



mecanisme adecvate pentru a asigura o monitorizare constantă a realizărilor şi măsuri prompte pentru a aborda deficiențele. Acest lucru poate fi realizat printr-un mod de lucru adoptat de întreaga conducere, care să fie structurat şi disciplinat.

Nu există informații pentru acești indicatori.

Numărul de vizitatori în locație

2.1.1.6. Implementarea managementului riscurilor la neconformare – nou

Măsura se referă la implementarea unui model de management al riscurilor la neconformare (CRM) care presupune gestionarea riscurilor care afectează conformarea și aplicarea măsurilor potrivite. Activitatea diferitelor structuri cu atribuții de control, determinată de competențele specifice, poate duce la suprapuneri, chiar și la controale simultane, dar necoordonate la aceiași contribuabili. O astfel de situaţie este ineficientă şi afectează încrederea contribuabililor în administraţia fiscală. Pentru structurile care implementează şi monitorizează implementarea CRM, măsura asigură alinierea activităţilor diferitelor structuri la obiectivele agenţiei, evitându-se astfel alocarea ineficientă de resurse în efectuarea de activităţi izolate de scopurile stabilite sau fără impact în îndeplinirea acestora.

Sistem de management implementat

Număr proiecte pilot realizate CRM

2 proiecte în curs de realizare

D

2

D

2

D

2

D

2

2.1.1.7. Introducerea unui noul concept de servicii pentru contribuabili – nou

Măsura se concentrează pe dezvoltarea și oferirea unor servicii țintite pentru anumite segmente de contribuabili. Introducerea unui nou concept de servicii pentru contribuabili presupune orientarea serviciilor oferite de ANAF spre contribuabili, încurajarea acestora de a utiliza canalele de servicii și serviciile adecvate și eficientizarea canalelor de servicii, în vederea reducerii costurilor și creșterii gradului de conformare voluntară a contribuabililor. Administraţiile fiscale moderne sunt conştiente că un serviciu bun încurajează conformarea şi reduce costurile contribuabililor. Acestea se concentrează pe simplificarea operaţiunilor întreprinse de contribuabili şi pe măsurarea succesului în acest sens.

Noi servicii implementate / îmbunătăţite pe an

(nu există posibilitatea estimării/măsurării acestuia)

Numărul de beneficiari pentru noile servicii – mil/ pe an

(nu există posibilitatea

66



estimării/măsurării acestuia)

2.1.1.8. Reducerea complexității cadrului administrativ și încurajarea declarațiilor electronice– nou

Măsura se referă la susţinerea şi promovarea folosirii mediului on line sprijină îmbunătăţirea activităţii de administrare fiscală prin implicarea şi consultarea contribuabililor care devin participanţi activi în mecanismul decizional pentru a reduce costurile de conformare

Numărul de declarații electronice procesate (mil)

15,4

Numărul contribuabililor înrolati în Spaţiul Privat Virtual

364.389 contribuabili:

- 264.042 pers. juridice

-100.347 pers. fizice

2.1.1.9. Flexibilizarea modalității de poprire pe conturi – nou

Măsura se referă la îmbunătățirea în sensul creșterii flexibilității procedurilor de poprire în cazul contribuabililor care sunt executați silit, astfel încât suma blocată să nu depășească datoria către ANAF.Măsura se va realiza de către Ministerul Finanțelor Publice – Centrul Național de Informații Financiare, împreună cu ANAF și instituțiile de credit.

Reglementări și proceduri adoptate și implementate

3 acte

(2 acte normative și 1 protocol de colaborare încheiat între ANAF, ARB și instituțiile de credit)

2 acte

(1 act normativ și 1 act

adițional la

protocolul de

colaborare încheiat

între

-

-

-

67



ANAF, ARB și

instituțiile de credit)

2.1.1.10. Elaborarea și implementarea strategiei de recuperare a arieratelor fiscale – nou

Măsura se referă la îmbunătățirea conformării la plată. Deși rata de declarare este ridicată, conformarea la plată a rămas în urmă, creând noi arierate. Acest lucru afectează colectarea şi creează o situaţie inechitabilă pentru contribuabilii ce se conformează în mod normal. Arieratele erodează credibilitatea sistemului de impozitare Deşi poziţia României nu este nicidecum cea mai gravă din regiune, există loc de îmbunătăţire

Strategie proiectată, aprobată și implementată

N

Proiect inclus

Q WII

D D D


2.1.2.1. Controale fiscale, din care controale în domeniul comerțului on-line –

Măsura se referă la controalele și investigațiile fiscale dintr-un domeniu aparte – comerțul on-line. Datorită specificității domeniului este nevoie de creșterea nr. de inspectori antifraudă, a pregătirii profesionale a inspectorilor, de specializarea acestora și de dotarea cu echipamente tehnice necesare

Număr total de controale fiscale realizate, din care în domeniul comerțului on-line

37.216 acțiuni de control din care: 115 la contribuabili cu activitate în domeniul comerțului on-line

-

-

-

-

2.1.2.2. Supraveghere și control vamal în domeniul luptei împotriva traficului ilegal pentru a proteja teritoriul vamal național și comunitar – continuare

Această măsură, susținută de echipele mobile în zona de liberă circulaţie, pe rutele şi culoarele europene de transport, asigura securitatea şi siguranţa frontierei externe a Uniunii Europene împotriva traficului ilegal de mărfuri şi combatere a evaziunii fiscale cu produse accizabile. Revizuirea cadrului legislativ

Numărul de evenimente de trafic ilegal procesate pe an

-

-

-

-

68



privind modul de monitorizare a operațiunilor economice intracomunitare, pentru identificarea trasabilității mărfurilor și a beneficiarilor reali

30 acțiuni operaționale de participare la operațiuni vamale desfășurate la nivel internațional și coordinate la nivel national de către structura vamală

Numărul de evenimente de trafic ilegal procesate pe an/ cantitatea de alcool confiscată/reținută

4.113/1.493 litri alcool pur

Numărul de evenimente de trafic ilegal procesate pe an/cantitatea de țigarete confiscată/reținută

69



4.105/22.306.784 țigarete

Numărul de evenimente de trafic ilegal procesate pe an/cantitatea de

Produse energetice confiscată/reținută

3.597/38 tone

Nr de evenimente cu utilizare a echipamentelor de control nedistructiv/cantitatea de mărfuri confiscată/reținută

1,5 mil.buc. țigarete, 9.060 tablete, 570 fiole, 10 flacoane substanțe anabolizante, 2 kg. droguri, 3,548 fiole

-

-

-

70



steroizi, 0,7 kg. explozibil C4

2.1.2.3. Îmbunătățirea cadrului metodologic și procedural necesar diminuării subdeclarării impozitelor taxelor și contribuțiilor – nou

Măsura se referă în special la managementul riscului în activitatea de control fiscal În prezent, controalele fiscale sunt programate și se efectuează la acei contribuabili ce prezintă riscul fiscal la conformare cel mai ridicat. Îmbunătăţirea analizei de risc, va permite folosirea mai eficientă a resurselor materiale şi umane. reducerea duratei de efectuare a inspecției fiscale; creșterea numărului de inspecții fiscale programate pe bază de analiză de risc; identificarea de noi zone și domenii de risc fiscal; selectarea şi programarea în inspecţie fiscală, începând cu perioada imediat următoare, a unui număr mai mare de contribuabili.

Numărul de proceduri și metodologii proiectate, aprobate și implementate

1

Sume stabilite suplimentar urmare inspecţiilor fiscal

290,53 mil.lei (pers. fizice);

7.098,89 mil.lei (pers.juridice)

Ponderea sumelor aferente actelor contestate admise sau desființate în totalul sumelor

3

54,66 mil.lei (pers. fizice);

835,73 mil.lei

(pers.juridice

3

3

3

71



stabilite suplimentar (valoric)

3,54% contrib.pers.fizice

3,50% contrib. pers juridice

2,71% contrib.pe

rs.fizice

5,53% contrib.

pers

juridice

2.1.2.4. Extinderea competenței de verificare a situației fiscale personale

Verificarea persoanelor fizice cu risc fiscal va fi eficientizată prin extinderea competenței de verificare a situației fiscale personale și la nivelul structurilor teritoriale ale ANAF și cuprinderea astfel în verificări a unui număr mai mare de persoane;;

Reglementări și proceduri adoptate și implementate

1

Număr de verificări ale situației fiscale personale efectuate pe an la personae fizice, inclusiv verificări efectuate de structurile teritoriale ale ANAF

166 persoane

Sume stabilite suplimentar urmare verificării situației fiscale personale, inclusiv sume stabilite

3

200

250

300

300

72



suplimentar urmare verificărilor efectuate de structurile teritoriale ale ANAF

80 mil. lei

90 mil.lei

100 mil.lei 130 mil.lei 130 mil. lei

(2.1.3) Creșterea eficienței administrării fiscale și vamale

2.1.3.1. Consolidarea structurii pentru contribuabilii mari – nou

Măsura își propune consolidarea Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, inclusiv prin schimbarea criteriilor de includere a contribuabililor în aceasta, dezvoltarea competențelor personalului de aici prin instruire, inclusiv prin programe de schimb de experiență cu alte administrații fiscale avansate; crearea, în cadrul Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, a unei unități de management a riscurilor; propunerea modificării legislației specifice și a altor regulamente și instrucțiuni relevante, astfel încât ANAF să aibă un mandat suficient de amplu care să îi permită să își prioritizeze eforturile de conformare pentru a se concentra pe riscurile cele mai ridicate; și oferirea unor salarii competitive în sector, pentru managerii și personalul cheie din Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili

Numărul de personal aferent Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili

551

551

575

575

575

2.1.3.2. Îmbunătățirea guvernanței și consolidarea eficienței în colectare (în special, TVA și CAS) – nou

Măsura se referă la un element cheie: creșterea colectării a două venituri cheie pentru bugetul general consolidat al statului. Diferența actuală în potențialul de colectat și nivelul efectiv al colectării este foarte mare – plasează România pe ultimul loc din UE la TVA spre exemplu. Aceasta presupune îmbunătățirea reglementărilor și procedurilor din domeniu, a structurilor instituționale din teritoriu, al managementului direct al procesului. Totodată este necesară și menținerea sub control a costurilor colectării.

Reducere ”gap” colectare la TVA şi CAS (zile)

60

50

50

50

40

73



Programul 3.1: Management și administrare

(3.1.1) Îmbunătățirea stabilității structurale și funcționale a MFP și a instituțiilor sale subordonate:

Modernizare instituțională; creșterea eficienței; îmbunătățirea proceselor și procedurilor instituționale

3.1.1.1. Revizuirea responsabilităților organizaționale și a procedurilor conexe, pentru a permite o formulare îmbunătățită a strategiei și o implementare ușoară a PSI

Măsura urmărește să asigure că un leadership clar în formularea politicilor fiscal-bugetare este stabilit (cu contribuții din partea departamentelor tehnice), că există toate procesele de planificare, de sprijin, bugetare, monitorizare și proceduri de evaluare. Pentru aceasta, structura, funcțiile și responsabilitățile din cadrul MFP vor fi revizuite și reflectate în mod adecvat în Regulamentul de Organizare și Funcționare (ROF). Intenția este ca toate procesele de planificare și bugetare, de implementare a planurilor, precum și procedurile de monitorizare și evaluare, să fie puse în aplicare pentru a obține rezultatele vizate (100% puse în aplicare la un nivel de calitate adecvat), pe parcursul perioadei de implementare a planului strategic..

Organigramă și ROF modificate D /N N

N D D D

3.1.1.2. Promovarea dezvoltării organizaționale

Măsura își propune să asigure adaptarea continuă a structurii organizaționale și a aranjamentelor instituționale ale MFP și a instituțiilor subordonate, pentru a reflecta reformele în derulare în managementul finanțelor publice, precum și reformele stabilite în conformitate cu strategiile guvernamentale și ca răspuns la schimbările din mediul extern al MFP, aparat propriu și instituții subordonate.

Organigramă și ROF modificate D /N N

N D D D

3.1.1.3. Dezvoltarea infrastructurii de TIC pentru procesele interne ale MFP

Măsura are scopul de a asigura automatizarea (computerizarea) proceselor și procedurilor instituționale pentru managementul integrat al resurselor MFP, pentru managementul integrat al documentelor, al fluxurilor de lucru, al informațiilor și relațiilor cu beneficiarii politicilor publice, cu cetățenii și instituțiile colaboratoare, pentru managementul integrat al informațiilor și rapoartelor statistice. Măsura este

Procese și proceduri computerizate la nivelul ministerului % 10%

20%

25%

30%

40%

74



orientată către minister, instituțiile subordonate acestuia și personalul lor, care vor folosi tehnologia informației în activitățile lor zilnice. Ulterior implementării măsurii, este estimat că cel puțin 10 la sută din procesele și procedurile ministerului vor fi automatizate între 2017 și 2020 și 50 la sută dintre angajații ministerului vor folosi sistemele de TI în aceeași perioadă

Angajați care folosesc sistemele de TI % 80%

85%

90%

95%

98%

Dezvoltarea resurselor umane

3.1.1.4. Managementul resurselor umane și adaptarea la nevoile organizației

Măsura vizează o componentă critică a administrației publice, în general, cea a personalului de specialitate care trebuie atras, recrutat, selectat, angajat și menținut în organizație conform nevoilor reale ale ministerului. În acest context, va fi important să se acopere nevoia de personal specializat. Prin această măsură se urmărește îmbunătățirea activității structurilor de resurse umane, precum şi a proceselor de managemement al resurselor umane pentru a menține rulajul personalului din MFP aparat propriu la 9,65% în 2018 și a avea un grad de ocupare a statului de funcții de peste 83% 8 până la aceeași dată, respectiv menținerea la nivelul ANAP în 2018 a fluctuației personalului la 5,96 % și a gradului de ocupare a posturilor de 90,78%.

Rulajul/fluctuația de personal din cadrul ministerului MFP/ANAP/ ANAF % Grad de ocupare a statului de funcții

%

Studii, analize, rapoarte, proiecte

/ 1

9,65%/

5,96%

83%/

90,78%

1

9,65%/

5,96%

83%/

92%

1

9,65%/

5,96%

83%/

92%

2

9,65%/

5,96%

83%/

92%

2

8 Structura organizatorică a unei instituții publice poate fi influențată de cadrul normativ prin care se reglementează înființarea/desființarea unor instituții publice/structuri din cadrul acestora, care conduce la preluarea/predarea de posturi/personal de la/ la o instituție la alta. Un exemplu în acest sens este înființarea Centrului Național pentru Informații Financiare, în cadrul aparatului propriu al Ministerului Finanțelor Publice , prin preluarea numărului de posturi şi personalului aferent acestei activități de tehnologia informației și comunicațiilor, de la aparatul central al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, de la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, de la Agenția Națională pentru Achiziții Publice şi de la Comisia Națională de Prognoză, fapt ce a influențat raportul dintre posturile ocupate și numărul total de posturi aprobate pentru MFP aparat propriu, determinând o scădere a gradului de ocupare.

75



• Gestionarea planificării forței de muncă - asigură existența unei planificări a forței de muncă și folosirea optimă a resurselor, reflectând în totalitate actualele nevoi ale MFP. Aceasta implică analiza funcțiilor MFP, o reproiectare a acestora (daca este cazul), evaluarea impactului asupra forței de muncă și elaborarea unor planuri practice de implementare pentru a face ajustările corespunzătoare. De asemenea, această măsură include și analiza corelării dintre nivelurile calificărilor și conținutul posturilor.9

Numărul de structuri/funcţii în care a fost implementată planificarea forţei de muncă (ANAP) 0

Ghiduri, proceduri documente metodologice sau acte administrative

/ 2

0

4

1

5

2

5

3

5

9 Conform Strategiei de management a resurselor umane a MFP 2014 – 2018, pentru analiza și reproiectarea funcțiilor se recomandă dezvoltarea unei metodologii care să stea la baza realizării acesteia. Pentru implementarea acestei măsuri trebuie pornit de la o analiză aprofundată a funcţiilor existente din cadrul M.F.P. respectiv o evaluare robustă a calificărilor şi competenţelor personale şi interpersonale necesare pentru posturile analizate . Rezultatele acestei analize trebuie utilizate pentru a stabili repartizarea forţei de muncă. Acest proces trebuie asociat cu analiza şi reproiectarea corespunzătoare a fişelor posturilor. În același sens atât prin SCAP 2014 -2020, cât și SDFP 2016 – 2020 se urmărește stabilirea unui cadru de competenţe generale şi specifice pentru ocuparea funcţiilor publice, în acord cu nevoile unui management public orientat spre rezultate şi cu mandatele şi funcţiile instituţiilor publice. Astfel, potrivit Planului de acțiuni pentru implementarea SDFP 2016-2020, ANFP va dezvolta metodologii /ghiduri privind elaborarea și implementarea standardelor de competențe ce vor fi puse la dispoziția autorităților și instituțiilor publice în vederea stabilirii cadrelor de competențe/ standardelor ocupaționale specifice. Prin urmare la nivelul MFP aparat propriu, această măsură se va concretiza în implementarea metodologiei de elaborare a cadrelor de competențe specifice, pusă la dispoziție de A.N.F.P., începând cu semestrul II 2019, potrivit planului de acțiuni menționat mai sus. Astfel reproiectarea funcțiilor MFP se va realiza numai dacă concluziile unei astfel de analize o impun.

76



• Gestionarea recrutărilor și a transferurilor - asigură recrutarea în MFP de personal cu calificări și caracteristici corespunzătoare , din perspectiva pregătirii, experienței și calităților care să răspundă necesităților actuale și viitoare ale organizației

• Gestionarea forței de muncă - asigură condițiile în care mecanismele de promovare și recompensare sunt suficiente pentru a motiva personalul să își desfășoare activitatea în mod eficace vizând astfel rezultate profesionale mai bune, cu respectarea aspectelor etice și măsuri disciplinare definite și aplicate corect

• Îmbunătățirea performanței personalului: Măsura își propune să asigure existența unor sisteme eficiente care încurajează îmbunătățirea performanței personalului și care permit identificarea celor cu rezultate foarte bune, dar și a celor cu rezultate necorespunzătoare , pentru a dezvolta și mai mult punctele forte individuale și pentru a remedia punctele slabe

Studii, analize, rapoarte sau acte administrative

/2

Ghiduri, proceduri,

documente metodologice, analize, studii, acte administrative, etc

/ 2

Număr de analize, rapoarte

/4

Rata de retenţie a noilor angajaţi după 12 luni (ANAP)

65%

Program de implicare/motivare dezvoltat şi

3

3

4

75%

3

3

4

75%

3

3

4

85%

3

3

4

85%

77



• Transformarea compartimentelor de RU: Măsura își propune susținerea departamentului de RU care vor ajuta la crearea și instituționalizarea unui mediu eficient în care practicile de RU permit folosirea persoanelor potrivite, motivate corespunzător și recompensate conform meritelor, cu aptitudinile potrivite și deținând funcțiile potrivite.

implementat (ANAP)

Nu

Analize de satisfacție/strategii, instrumente (ANAP)

3

Procentul de politici şi proceduri revizuite şi optimizate în domeniul resurselor umane (ANAP)

30%

Nu

3

40%

Nu

3

70%

Nu

3

100%

Da

3

100%

3.1.1.5. Formare și perfecționare profesională, învățăre și expertiză pentru personalul specializat al ministerului

Măsura urmărește dezvoltarea calitativă și îmbunătățirea abilităților personale și tehnice profesionale ale personalului MFP, astfel încât să se asigure că dezvoltarea personalului, în special formarea acestuia, este încurajată și planificată în mod corespunzător, livrată și evaluată într-un mod care să convingă faptul că activitățile realizate satisfac integral cerințele individuale dar și pe cele ale organizației. Beneficiarii măsurii sunt angajații MFP, care, prin participarea la programe de formare și perfecționare/specializare, conform cu nevoile identificate și recomandările stabilite în procesul anual și semestrial de evaluare și încluse în Planul anual de perfecționare profesională a personalului din

Numărul programelor de formare / perfecţionare profesională organizate

591

593

595

597

Numărul participărilor la programele de

20.115 20.150 20.160 20.170

78



structurile MFP, vor determina gradul de formare prin cursuri specializate la nivelul personalului de specialitate al ministerului.

formare/perfecţionare profesională organizate

Măsuri orientate către evaluarea performanţei şi managementul financiar

3.1.1.6. Sistemul de evaluare a performanței MFP

Măsura vizează dezvoltarea și operaționalizarea unei platforme aliniată cu obiectivele strategice ale ministerului și pe deplin integrată în procesele de planificare strategică și monitorizare ale MFP. Mai mult decât atât, aceasta va fi integrată în sistemul TIC al Guvernului. Cadrul de evaluare a performanței va fi introdus pentru a se potrivi cu necesitatea de a monitoriza în mod eficient punerea în aplicare a PSI și de a informa elaborarea politicilor viitoare. Operaționalizarea deplină va fi urmărită pe parcursul implementării PSI (și nu numai) și va fi finanțată din resurse bugetare naționale.

Nr de accesări de utilizatori -

1000 1500 1800 2000

3.1.1.7. Elaborarea programelor bugetare anuale și multi-anuale pentru utilizarea eficientă a fondurilor interne și externe alocate

Măsura urmărește întărirea disciplinei bugetare mai ales în zona identificării nevoilor ministerului, a programării resurselor bugetare interne (naționale) și externe (UE) și a execuției bugetare pe programe. Măsura vizează o coordonare a acțiunilor de planificare și monitorizare a cheltuielilor printr-un sistem informational adecvat, elaborarea bugetului MFP cu încadrarea în limita de cheltuieli aprobată şi în termenul solicitat de MFP şi urmărirea execuţiei operative a acestuia. Ministerul își va îmbunătăți procesul de bugetare pe programe, pentru a putea monitoriza în acest fel performanța structurilor interne și din subordine în raport cu gradul de respectare al programării bugetare anuale.

% (gradul de) conformare cu programarea bugetară anuală % 100%

100% 100% 100% 100%

3.1.1.8. Modernizarea și conservarea infrastucturii MFP

Măsura vizează punerea în aplicare a programului multianual al investițiilor MFP, respectiv inventarierea nevoilor de investiții, analiza, prioritizarea și bugetarea proiectelor de investiții, precum și contractarea și implementarea acestora conform planificării.

Nr de proiecte de investiții finalizate/Volumul fondurilor alocate pentru investiții/an

340.967 lei fără TVA – 2016 MFP

- 5 / 2,5 mil 3 / 2,5 mil 1 / 2,5

mil

79



Măsuri orientate către transparență și acces liber la informații de interes public și comunicare/coordonare cu părțile interesate de politica sectorială

3.1.1.9. Transparența în procesul decizional și formularea politicilor publice și a cadrului legal

Măsura vizează aplicarea și raportarea conformă cu procedurile legale a activității ministerului cu privire la liberul acces la informațiile de interes public – Legea nr. 544/2001 actualizată şi Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională. Transparența este una din valorile declarate ale MFP, care sprijină activitatea acestuia în elaborarea și implementarea politicilor publice și care va fi aplicată și respectată necondiționat și în implementarea Planului Strategic Instituțional, astfel încât să se obțină un grad maxim de conformitate (100% conformitate pentru toate acțiunile ce reclamă aplicarea Legii nr. 544/2001 şi a Legii nr. 52/2003) cu procedurile legale, precum și punerea la dispoziția publicului prin publicarea întegrală a rapoartelor cerute prin lege.

Grad de respectare a procedurilor legale (numărul de inconsecvențe x total proceduri/100) 90% Rapoarte publicate conform Legii nr. 544/2001 Nr. 1 Rapoarte publicate pe Legea nr.52/2003 Nr. 1 Timp mediu de răspuns în zile 40 Cereri privind accesul la informare Nr / an

90%

1

1

30

2.000

95%

1

1

30

2.000

98%

1

1

30

1.900

100%

1

1

30

1.900

80



2.115 în anul 2016 MFP Media zilnică social media (Facebook) 4.259 persoane în 2016 MFP

4.500

4.800

5.000

5.3000

3.1.1.10. Informarea beneficiarilor politicilor publice Măsura susține procesul de implementare al Planului strategic instituțional și îndeplinirea indicatorilor acestuia, respectiv succesul programelor specifice sectorului fiscal-bugetar (expuse sub OS1 şi OS2), care depind de transferul de informații cu acuratețe, fără limitări și cu regularitate către beneficiarii politicilor publice. Ministerul și structurile subordonate vor pregăti informațiile corespunzător programelor aprobate și le vor pune la dispoziţia publicului prin intermediul instrumentelor și mijloacelor de comunicare în mod programat.

Numărul de evenimente și campanii de informare desfășurate 30

30

35

35

38

(3.1.2) Creșterea eficacității proceselor de elaborare, evaluare și implementare a politicilor de către MFP

3.1.2.1. Operaționalizarea analizelor de impact ale politicilor publice MFP

Măsura este orientată către conținutul calitativ al elaborării documentelor de politici publice și analizele lor de impact în sectorul fiscal-bugetar. Măsura se referă la aplicarea exactă a procesului de elaborare de politici publice de către personalul specializat al MFP și toate părțile interesate implicate în formularea de documente de politică publică și analize de impact pentru sectorul fiscal-bugetar (alte instituții publice, asociații profesionale, organizații nonguvernamentale), pentru a asigura faptul că formularea documentelor de politică publică și a analizelor de impact respectă în totalitate (100% în ceea ce privește calitatea) procedura aprobată de minister și bunele practici internaționale de evaluare

% documente de politici publice conforme cu procedura aprobată de minister % 80%

80% 85% 85% 90%

3.1.2.2. Consultarea cu cetățenii și părțile interesate implicate în sectorul fiscal-bugetar, pentru formularea și publicarea de politici publice

Măsura vizează susținerea proceselor consultative în administrație, în general și, în mod deosebit, cu privire la politicile publice în care MFP are contribuții. Beneficiarii documentelor de politică publică sunt cetățenii, companiile publice, companiile private, organizații neguvernamentale, iar impactul politicilor

Nr. de politici consultate conform procedurii ministerului

81



publice trebuie prezentat acestora pentru consultare și promovare. MFP va susține în continuare procesul de consultare și promovare a politicilor publice, dintre specialiștii ministerului și participanții activi și implicați în sector (stakeholders), astfel ca toate consultările (100%) să respecte procedura aprobată a ministerului.

(100% conformitate) 100%

100% 100% 100% 100%

3.1.2.3. Colaborarea inter-instituțională și schimbul de experiență cu organizațiile naționale și internaționale relevante

Măsura urmărește o dezvoltare a capacității instituționale a MFP, de colaborare națională, europeană și internațională pe probleme specifice politicilor publice din sectorul fiscal-bugetar și de administrație. De asemenea, are scopul de a îmbunătăţi parteneriatul dintre instituţii la nivel naţional, element important pentru succesul şi eficacitatea politicilor fiscal-bugetare.

Nr. de parteneriate 3

3

4

4

5

(3.1.3) Creșterea eficienței utilizării bugetului operațional al MFP

3.1.3.1. Dezvoltarea capacității de analiză, audit, control și management al riscului

Măsura vizează o componentă foarte importantă a activității MFP (audit, control financiar și management al riscului) și susține dezvoltarea capacității operaționale în acest domeniu. Beneficiarii măsurii sunt direcțiile, agențiile și serviciile, care desfășoară inspecții, control financiar și audit, ce necesită un management al riscului elaborat conform procedurilor și standardelor internaționale, precum și instrumente și mijloace pentru punerea în aplicare a analizelor și a controlului modului de implementare. Prin aplicarea măsurii, ministerul vizează să crească gradul de conformitate al acțiunilor entităților controlate cu procedurile şi standardele de evitare a riscurilor, iar planurile de monitorizare specifice fiecărei structuri de control financiar, audit și inspecţie să fie îndeplinite integral.

% din planurile de monitorizare specifice conforme 95%

98%

98%

99%

100%

3.1.3.2. Atragerea și utilizarea fondurilor pentru dezvoltarea capacității administrative și instituționale

Măsura vizează folosirea oportunităților de finanțare din resursele externe și extrabugetare (în mod special FEN - ex: Programul Operaţional Capacitate Administrativă etc), pentru dezvoltarea ministerului și a capacității acestuia de a elabora și implementa politici publice și programe de dezvoltare a sectorului bugetar-fiscal. MFP urmărește să dezvolte capacitatea de elaborare de cereri de finanțare la nivel

Fonduri utilizate/alocate anual x100 80%

95%

95%

95%

95%

82



național și de implementare a proiectelor finanțate din fonduri extrabugetare și externe (preponderent europene).

3.1.3.3. Funcționarea eficace și eficientă a serviciilor furnizate de către minister Măsura are în vedere, ca fiecare entitate, să îşi îndeplinească obiectivele anuale stabilite prin propriul plan operațional, astfel încât, gradul de realizare al planului de activitate, în conformitate cu responsabilitățile din ROF al fiecărei structuri, să fie 100% (planificat vs realizat). Măsura are ca grup-țintă structurile organizatorice din cadrul ministerului și publiceunitățile aflate în subordine. Îndeplinirea planului de activități (planul operațional anual ca parte a Sistemului de control intern managerial) al fiecărei agenții, direcții, serviciu sau compartiment și raportarea la bugetul alocat, vor determina gradul de indeplinire al indicatorilor de performanță ai structurii (organizației), precum și pe cei ai fiecărui specialist din sector.

% din implementarea planului operațional anual -

- 98% 99% 100%

Programul 3.2. Sisteme informatice bugetare, financiare și fiscale

(3.2.1) Menținerea/ îmbunătățirea actualului sistem de informații financiare

3.2.1.1. Mentenanța actualei infrastructuri IT

Măsura urmărește să se asigure că infrastructura IT existentă (hardware și software) funcționează în continuare, făcând back-up la date, instalând actualizările necesare ale programelor IT (incl. Antivirus, etc.), înlocuind echipamentului hard depășit, etc.

Nr sisteme IT

funcționale la

capacitate nominală

din total

8 8 8 8

3.2.1.2 Dezvoltarea platformelor tehnologice și de comunicații

Măsura urmărește să asigure retehnologizarea infrastructurii hardware și software și are în vedere ca, la finalul implementării, sistemul informatic să dispună de: toate echipamentele și licențele necesare pentru funcționare, de toate arhitecturile și configurațiile, de procedure complet documentate, documentații, coduri-sursă, manual, personal instruit pentru administrarea și utilizarea sistemului, de toate serviciile funcționale migrate pe noua infrastructură.

Tehnologii existente

înlocuite

%

5% 20% 50% 25%

83



Se va asigura o capacitate de procesare și stocare mai mare cu cel puțin 50% comparativ cu sistemul existent, avându-se în vedere: asigurarea mobilității, administrarea depozitelor de date, gestionarea datelor mari nestructurate (big data), asigurarea interfațării cu alte entități publice și private, managementul utilizatorilor (identificarea utilizatorilor) și al drepturilor de utilizare etc.

3.2.1.3. Îmbunătățirea mecanismelor de corelare a business-ului cu IT-ul pentru managementul cheltuielilor publice

Măsura urmărește să asigure consolidarea funcționării cu succes a noilor sisteme IT, pentru a raționaliza procesele de activitate ale managementului cheltuielilor publice și pentru a dezvolta o funcție suport de management de date, care să includă și posibile îmbunătățiri la structura clasificării bugetare. Aceasta include: realizarea unei evaluări independente a riscurilor operaționale și a stadiului, pentru actualele reforme din proiectele aflate în derulare, pentru a se asigura că acestea sunt finalizate la timp și cu succes; crearea unui birou CIO și a unui grup de arhitectură organizațională care să îndeplinească rolul de secretariat al Comitetului pentru Guvernanță IT (CGIT), și care să dezvolte și să întrețină modele formale de arhitectură care leagă funcțiile de business cu IT-ul..

Evaluări independente a riscurilor operaționale

Nr/

Implementarea planului de activitate al biroului CIO funcțional

%/

4

100%

4

100%

4

100%

4

100%

3.2.1.4. Îmbunătățirea funcției de TIC din MFP

Măsura propune să consolideze capacitatea de management IT și sistemele de calitate din MFP pentru a le aduce la nivelul celor mai bune standarde internaționale. Aceasta include: crearea unui Comitet pentru Guvernanță IT (CGIT) pentru întregul minister, cu o abordare de sus în jos și o puternică funcție de secretariat; raționalizarea managementului IT și a personalului pentru sistemele PEM; formalizarea aranjamentelor de management pentru infrastructura TIC comună a MFP și ANAF; creșterea performanței specialiștilor TIC; angajarea unor experți consultanți pe perioadă determinată, pentru a umple golurile și a ajuta managementul CNIF să implementeze programul de reformă; aplicarea unei politici de RU pentru IT, care să includă necesarul de personal specializat, retenția competențelor și strategia de finanțare; realizarea unor evaluări CBIT/ITIL/ITSM și adoptarea unui sistem de calitate pentru serviciile și managementul IT; și elaborarea unei strategii pe termen lung pentru IT.

Implementarea

planului de actiuni a

CGIT

% /

100%

100%

100%

100%

84



3.2.1.5. Implementarea noilor tehnologii:

Măsura vizează trecerea de la tehnologii proprietare la tehnologii Open-Source, utilizarea tehnologiilor Cloud Computing, asigurarea posibilității de acces la informații de pe dispozitive mobile etc.

Nr de sisteme

portate pe

tehnologie Open-

Source

Nr/an

2 3 4 2

3.2.1.6. Suport pentru utilizatori,training specializat pentru utilizarea aplicațiilor TIC ale MFP destinate sectorului fiscal-bugetar

Măsura oferă servicii de suport IT pentru MFP și instituțiisubordonate, și include oferirea de servicii IT de tip help desk pentru personalul MFP, training pentru utilizatori pentru aplicații centrale etc.

Nr de tichete

soluționate/anual

Nr de

cursuri/cursanți

sustinute /an

Nr/

1200

10/200

1800

20/400

1500

20/400

1000

20/400

(3.2.2) Dezvoltarea hub-ului finanţelor publice la nivel naţional

3.2.2.1. Elaborarea și aprobarea Strategiei privind tehnologia informației și comunicațiilor în MFP

Strategia privind Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor va constitui o bază pentru realizarea obiectivelor cuprinse în Planul Strategic Instituțional și implicit pentru îndeplinirea misiunii întregii organizații a MFP. Strategia va avea în vedere aplicarea principiilor guvernanței TIC privind coordonarea bazată pe o viziune strategică unitară la nivelul întregii organizații și alinierea acesteia cu obiectivele de ansamblu ale organizației și nu pe proiecte segregate; va urmări abordarea unitară a proceselor de elaborare și execuție bugetară și de administrare a veniturilor, precum și cele de prognoza economică și reglementarea și controlul achizițiilor publice, desfășurate la nivelul Ministerului Finanțelor Publice și al instituțiilor din subordine; va permite o vedere de ansamblu şi va trata în mod unitar, la nivelul întregii organizații a MFP, politicile și procedurile din cadrul sistemului de control intern managerial, activitățile desfăşurate la nivelul MFP, la nivelul ANAF și în relația cu celelate entități publice și private; va asigura prioritizarea şi coordonarea deciziilor privind utilizarea eficientă a resurselor financiare, materiale și umane alocatedomeniului TIC în scopul modernizării şi eficientizării activităţilor și proceselor bugetare şi

Strategie elaborată

și aprobată N N D -

85



de administrare a veniturilor statului și al asigurării calității serviciilor TIC furnizate utilizatorilor proprii, celorlalte instituții publice, mediului de afaceri și cetățenilor.

3.2.2.2. Dezvoltarea Sistemului de Management al Investițiilor Publice

Măsura își propune să îmbunătățească semnificativ eficacitatea și eficiența managementului informațiilor legate de MIP, prin introducerea unei noi aplicații IT care permite (i) păstrarea unui registru de date oficiale, atotcuprinzătoare, despre proiectele de investiții, pe întregul ciclu de viață al acestora, de la momentul în care acestea intră în faza de pregătire până când nu mai sunt relevante pentru Mgm FP; (ii) păstrarea unor seturi de date inițiale și a celor din prezent pentru fiecare categorie majoră de date, pentru a permite monitorizarea schimbărilor și a performanței; și (iii) impunerea unui control riguros în ceea ce privește introducerea și modificarea datelor, asigurarea că modificările pot fi corelate cu utilizatori individuali ai sistemului; alertarea unităților MIP atunci când au loc modificări importante, autorizate ale fișelor de proiecte; blocarea datelor care nu mai trebuie schimbate dincolo de o anumită dată și păstrarea unei evidențe a modificărilor autorizate, pentru analize istorice și pentru audit

Sistem funcțional în

proporție de

%/

50% 90% 98% 100%

3.2.2.3. Optimizarea sistemului informatic de elaborare a bugetului

Măsura vizează îmbunătățirea sistemului informatic pentru a sprijini această funcție atât în MFP cât și în ministerele de linie și ordonatorii subordonați acestora, și pentru a facilita elaborarea unui buget bazat pe programe și orientat către rezultate.


proporție de

%/

95% 95% 98% 100%

3.2.2.4. Dezvoltarea unui sistem de management al veniturilor

Proiectarea, achiziția, personalizarea, integrarea și implementarea unui pachet de aplicații de TI standard, bazat pe cele mai bune practici internaționale pentru dezvoltarea și implementarea sistemului de management integrat al veniturilor (SMIV).

.

Sistemul trebuie să însoțească profunda reformă începută în ANAF și să implementeze bunele-practici în principalele arii de activitate ale ANAF (înregistrare contribuabili, declarare, administrare, contabilitate, control pe baza analizei de risc, asistență contribuabili). Măsura vizează fiecare dintre acțiunile care conduc la realizarea obiectivelor programului 2.1. Administrarea veniturilor bugetare.


proporție de

%/

95% 98% 98% 100%

86



3.2.2.5. Dezvoltarea “Patrimven”

Implementarea măsurii presupune crearea unor mecanisme pentru colectarea, agregarea și punerea la dispoziția cetățenilor, într-un depozit de date comun, a tuturor informațiilor privind patrimoniul propriu luat în evidenţă de autorităţile române, veniturile impozabile în România constituind parte din masa impozabilă, conturile deschise în băncile din România, precum şi alte date relevante luate în calcul la stabilirea obligaţiilor fiscale (cum sunt, spre exemplu, ajutoarele sociale acordate persoanelor fizice). Cetățenii vor avea acces direct prin internet sau la primăria localității de domiciliu și vor regăsi într-un singur loc, centralizate, toate informațiile despre patrimoniul deținut și despre obligațiile fiscale asociate acestuia, indiferent dacă acestea sunt gestionate de primăria localității unde au domiciliul sau reşedinţa, de alte autorităţi locale sau de instituții ale administrației publice centrale, şi vor avea acces direct prin internet sau prin punctele de contact fizic unice instituite la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale (prin SPV). Pe baza informaţiilor, vor putea verifica şi valida în timp real informaţiile privind masa impozabilă şi, dacă este cazul, vor putea solicita cu minime resurse personale actualizarea informaţiilor sau îndreptarea eventualelor erori.


proporție de

%/

95% 98% 98% 100%

3.2.2.6. Extinderea utilităţii şi utilizării serviciului "Spaţiul privat virtual"(SPV)

Registratura centrală a administrației publice ce permite, securizat peste internet, depunerea și primirea de către cetățean a unei multitudini de tipuri de documente, inclusiv stocarea și regăsirea lor ulterioară. Iniţial, SPV a fost conceput pentru utilizarea de către beneficiari în legatură cu documentele şi serviciile MFP, însă sistemul poate fi utilizat și de oricare altă instituție care acceptă standarde de comunicare clare, publice și auditabile. Extinderea SPV urmărește: Oferirea de servicii electronice într-un mod unitar contribuabililor și beneficiarilor de asigurări sociale, persoane fizice, gestionați atât de organele fiscale centrale cât și de cele 3.228 de organe fiscale locale; Redefinirea spaţiului privat virtual individual ca registratură centrală a administrației publice centrală şi locală, în probleme de fiscalitate, proprietăți și asigurări sociale, cu personalizare pe bază de CUIF; Accesul contribuabililor în spaţiul privat virtual individual pe baza unui singur set de credențiale de tip utilizator/parole/OTP; Integrare alte tipuri de servicii, cu comunicare directă cu prestatorul public/instituţia publică prestatoare (SPV se va extinde în etape, desfășurate succesiv sau în paralel până în 2018, pentru introducerea de noi servicii electronice și instutuții publice în sistem).


proporție de

%/

Nr de contribuabili

utilizatori ai

sistemului/an

Nr/an

95%

3 mil

98%

3,2 mil

98%

4 mil

100%

4,5 mil

87



3.2.2.7. Furnizarea către cetățeni a informaţiilor privind obligaţiile fiscale şi nefiscale colectate și consolidate la nivel național în ImpTax

Măsura este complementară implementării PatrimVen. Iniţiativa are ca obiect colectarea, agregarea și punerea la dispoziția utilizatorilor, într-un depozit de date comun, a informațiilor privind obligațiile fiscale (stabilite prin raportare la masa impozabilă accesibilă prin PatrimVen) și nefiscale (de tipul amenzilor de circulație și alte taxe) ale persoanelor fizice, gestionate atât de primăria localității unde au domiciliul sau reşedinţa, cât și de alte autorităţi locale sau instituții publice ale administrației locale și centrale. Cetățenii vor avea acces direct prin internet sau la primăria localității de domiciliu și vor regăsi într-un singur loc, centralizate, toate informațiile despre obligațiile fiscale şi nefiscale proprii, inclusiv obligaţii gen amenzile de circulaţie, indiferent de organul care le-a stabilit, şi vor avea de asemenea acces direct prin internet sau prin punctele de contact fizic unice instituite la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale (prin SPV) pentru iniţierea plăţilor corespunzătoare. Pe baza informaţiilor şi a disponibilităţii proprii, contribuabilii îşi vor putea stabili un calendar individual de stingere a obligaţiilor fiscale şi nefiscale, inclusiv prin alegerea informată a modalităţilor de plată. În subsidiar, existenţa acestui punct unic de colectare va permite schimbul direct de date şi informaţii între diferitele autorităţi şi instituţii publice, degrevând contribuabilul de o serie de obligaţii asociate interacţiunii fizice cu aparatul administrativ


proporție de

%/

Nr de contribuabili

utilizatori ai

sistemului/an

Nr/an

95%

3 mil

98%

3,2 mil

98%

4 mil

100%

4,5 mil

3.2.2.8. Crearea şi operaţionalizarea identităţii fiscale electronice a persoanei fizice,

(CUIF).

În mod similar stabilirii identităţii persoanelor fizice pe bază de Cod Numeric Personal (CNP) şi a identităţii fiscale a persoanelor juridice pe baza Codului de Identificare Fiscală (CIF), crearea unei identităţii fiscale electronice a persoanei fizice presupune că fiecare persoană fizică va beneficia de un Cod Unic de Înregistrare Fiscală (CUIF) pe baza căruia va avea acces, de-a lungul întregii vieţi, la serviciile asociate sistemelor financiare, fiscale şi nefiscale şi de asigurări sociale. CUIF va fi atribuit persoanelor odată cu CNP şi va constitui unicul mod de identificare a drepturilor şi obligaţiilor asociate calităţii de contribuabil plătitor sau beneficiar în diferite contextele fiscale sau sociale, facilitând astfel accesul persoanelor la date, informaţii şi documente despre situaţia proprie sau despre un context fiscal ori social determinat, fără o raportare prealabilă la alte categorii de date cu caracter personal ori alte


proporție de

%/

Nr de contribuabili

utilizatori ai

sistemului/an

Nr/an

95%

3 mil

98%

3,2 mil

98%

4 mil

100%

4,5 mil

88



documente necesare pentru validarea identităţii. Operaţionalizarea identităţii fiscale electronice a persoanei fizice presupune actualizarea contextelor fizice şi electronice de prestare servicii financiare, fiscale şi nefiscale şi de asigurări sociale astfel încât acestea să asigure efectiv o interacţiune validă, pe baza de CUIF, a contribuabililor cu sistemele publice financiare, fiscale şi nefiscale şi de asigurări sociale.

3.2.2.9. Standardizarea sistemelor de colectare a datelor pe bază de formulare electronice utilizate în relația cu cetățeanul

Iniţiativa este una cu caracter general, ce implică o acţiune coordonată a tuturor autorităţilor şi instituţiilor care, în relaţia cu cetăţeanul, utilizează formulare. Practic, măsura vizează crearea şi utilizarea de standarde fixe atât pentru formularele fizice (inclusiv varianta electronică, disponibilă pentru descărcare şi print) cât şi pentru cele electronice (cele ce pot fi completate şi transmise online), urmată de utilizarea unui depozitar comun în care informaţia să fie accesibilă în principal datorită structurării tip nomenclator, pe domenii şi subdomenii corespunzătoare diferitelor evenimente de viaţă, să fie actualizată şi să fie relevantă. Măsura urmărește ca documentele solicitate sau emise de instituțiile publice să poată fi acceptate și în format electronic cu semnătură digitală precum și să fie pre-completate cu informațiile pe care administrația publică deja le deține. Măsura este corelată cu inițiativa Guvernului de a nu mai solicita cetățeanului informații despre acesta pe care deja le deține în sistemul administrației publice. Stabilirea unei structuri unitare a formularelor electronice utilizate în relația cu administrația publică și a modalității de utilizare/acceptare a acestora va presupune inclusiv completarea cadrului legal existent și a metodologiei de aplicare pentru a putea permite recunoașterea formei electronice a documentelor, la nivelul instituțiilor publice, ca original.


proporție de

%/

Nr de contribuabili

utilizatori ai

sistemului/an

Nr/an

95%

3 mil

98%

3,2 mil

98%

4 mil

100%

4,5 mil

3.2.2.10. Constituirea și publicarea registrului electronic al impozitelor, taxelor locale și altor contribuții

Măsura are în vedere centralizarea într-un Registru electronic a tuturor tipurilor de taxe și impozite care sunt stabilite prin legi și alte acte administrative de la nivel central sau local și sunt percepute contribuabililor de către cele 3228 organe fiscale de la nivel local, precum și alte instituții/ autorități publice. Registrul va conține informații despre: tipul impozitului/ taxei; denumirea impozitului/taxei; cadrul legal prin care a fost stabilit; niveluri, limite admise, cuantumuri și/sau modalități de calcul; autoritățile publice care impun taxa, actul normativ care stabilește valoarea efectivă a impozitului/taxei


proporție de

%/

Nr de utilizatori ai

sistemului/an

Nr/an

95%

3 mil

98%

3,2 mil

98%

4 mil

100%

4,5 mil

89



la nivel local, tipuri de contribuabili, modalități de plată etc. Registrul electronic al impozitelor și taxelor locale va fi publicat pe site-urile MFP și MDRAP, informațiile fiind disponibile tuturor contribuabililor.

3.2.2.11. Dezvoltarea sistemului schimb reciproc de date cu statele membre UE și OECD:

Măsura este menită să faciliteze procedurile de gestionare a datelor în sensul primirii și transmiterii informațiilor fiscale către jurisdicțiile cu care ANAF s-a angajat să efectueze schimb automat de informații în baza instrumentelor juridice de drept internațional la care România este parte. De asemenea măsura constă în implementarea standardelor de securitate din familia ISO/IEC 27000 și a particularităților definite de către IRS (pentru FATCA), UE și OECD (pentru AEOI). Este o măsură ambițioasă, pentru că se referă la întregul sistem de informații, nu numai la sistemul informatic, și atinge tehnologie, oameni și procese.


proporție de

%/

Nr de trazacții în

cadrul

sistemului/an

Nr/an

95%

3 mil

98%

3,2 mil

98%

4 mil

100%

4,5 mil

3.2.2.12. Dezvoltarea „Sistemului de înregistrarea și monitorizarea aparatelor de marcat electronice fiscale” (SIMAMEF):

Măsura este menită să întărească activitățile de inspecție fiscală și de luptă antifraudă prin înregistrarea și monitorizarea aparatelor de marcat electronice fiscale și a operațiunilor derulate prin acestea, creând premisele unei analize de risc orientate pe multiple paliere.


proporție de

%/

Nr de

inregistrări/an

Rapoarte ale

sistemului/an

Nr/an

95%

3 mil

1000

98%

3,2 mil

2000

98%

4 mil

2500

100%

4,5 mil

2750

3.2.2.13. Implementarea sistemelor IT vamale

Măsura are în vedere implementarea sistemelor IT ce au ca bază legală Codul vamal al Uniunii aprobat prin Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 octombrie 2013 şi crearea unui mediu electronic (informatizat, ”paperless”) pentru vamă şi comerţ.

Nr –sisteme

implementate/Nr

sisteme prevăzute

în Codul vamal al

Uniunii

5/12 7/12 8/12 12/12

3.2.2.14. Dezvoltarea „Sistemului informatic de popriri bancare” (SIPoB) Sistem funcțional în

proporție de

95%

98%

98%

100%

90



Măsura este menită să elimine actualul sistem de blocare a conturilor contribuabililor care sunt executați silit și să-l înlocuiască cu un sistem maleabil și rapid care să permită atât blocarea rapidă a conturilor necesare pentru acoperirea sumelor datorate cât și deblocarea cu aceeași eficiență a conturilor după executarea silită, cu influențe în economie.

%/

Nr de utilizatori ai

sistemului/an

Nr/an

3 mil

3,2 mil

4 mil

4,5 mil

3.2.2.15. Dezvoltarea „Sistemului de înregistrat facturile” (eFACT):

Măsura este menită să întărească activitățile de inspecție fiscală și de luptă antifraudă prin înregistrarea și monitorizarea facturilor emise de operatorii economici, creând premisele unei analize de risc orientate pe multiple paliere, în relație cu sisteme deja dezvoltate.


proporție de

%/

Nr de

inregistrări/an

Rapoarte ale

sistemului/an

Nr/an

95%

3 mil

1000

98%

3,2 mil

2000

98%

4 mil

2500

100%

4,5 mil

2750

3.2.2.16. Abordarea independentă a problemei noului Centru de Date Primar al ANAF:

Măsura este menită să simplifice problema găsirii spațiului adecvat și a condițiilor de construcție, prin asumarea strictă a construirii clădirii pentru CDP, fără alte condiționalități, cum este cea de a se construi în același loc și noul sediu al ANAF, sau partea de birouri pentru personalul DGTI care nu e implicat în directa administrare a infrastructurii tehnice (cei care trebuie, prin atribuțiile de serviciu, să ia contact direct cu echipamentele și echipamentele auxiliare).

Centrul DP ANAF

functional D D D D

3.2.2.17. Crearea unei platforme/unui sistem de raportare electronică a situaţiilor periodice transmise de beneficiarii de împrumuturi/garanții conform legii datoriei publice

Sistem funcțional

%

Nr de

inregistrări/an

95%

3 mil

98%

3,2 mil

98%

4 mil

100%

4,5 mil

91



Rapoarte ale

sistemului/an

Nr/an

92

Anexa 4. Profil instituțional

Organigrama MFP poate fi găsită la:

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/inf_publice/Organigrama_13032018.pdf

Unităţile aflate în subordinea, administrarea sau sub autoritatea MFP şi societăţile la care MFP exercită calitatea de reprezentant al statului ca acţionar10

❖ Unităţi care funcţionează în subordinea MFP: - cu finanţare de la bugetul de stat:

• Agenţia Naţională de Administrare Fiscală;

• Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice; - cu finanţare din venituri proprii şi, în completare, subvenţii de la bugetul de stat

• Autoritatea pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar; ❖ Instituţii şi activităţi care funcţionează pe lângă MFP:

• Tipărirea şi difuzarea publicaţiei "Revista Finanţe Publice şi Contabilitate";

Companii naţionale, societăţi naţionale şi societăţi aflate în administrarea sau sub autoritatea MFP, la care acesta exercită calitatea de reprezentant al statului ca acţionar:

• Compania Naţională "Imprimeria Naţională" - S.A.;

• Compania Naţională "Loteria Română" - S.A.;

• CEC BANK - S.A.;

• Banca de Export-Import a României EXIMBANK - S.A.;

• Fondul Român de Contragarantare - S.A.;

• Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii - F.N.G.C.I.M.M. S.A. – IFN şi filialele sale.

Cele trei instituţii subordonate MFP:

(i) Agenția Națională de Administrare Fiscală gestionează impozitele, taxele, contribuțiile sociale și de sănătate și alte venituri bugetare care, prin lege, intră în sfera sa de competență. Aceasta asigură punerea în aplicare a politicilor și reglementărilor vamale, inclusiv controale operative și inopinate destinate prevenirii, depistării și combaterii tuturor faptelor sau activităților ce ar putea duce la evaziune sau fraudă fiscală/vamală;

(ii) Agenția Națională pentru Achiziții Publice elaborează, promovează şi implementează politica în domeniul achiziţiilor publice, stabilește şi implementează sistemului de verificare şi control al aplicării unitare a dispoziţiilor legale şi procedurale în domeniul achiziţiilor publice, şi monitorizează funcţionarea eficientă a sistemului de achiziţii publice;

(iii) Autoritatea pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar realizează supravegherea în interes public a activităţii de audit statutar, potrivit cerinţelor reglementărilor UE şi ale altor reglementări în domeniu, contribuind la creşterea calităţii auditului statutar, a profesionalismului auditorilor financiari şi firmelor de audit.

10 Anexa 2 la Hotărârea Guvernului nr.34/2009.

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/inf_publice/Organigrama_13032018.pdf

93

La toate nivelurile, ministerul dispune de personal dedicat, cu înaltă pregătire de specialitate. La data de 31.12.2017, la nivelul ministerului – aparat propriu exista un număr de 1.530 de posturi (inclusiv demnitari), din care 1.324 (86,54 %) ocupate și 206 (13,46%) vacante. Peste 93% din personalul MFP are studii universitare, majoritatea în domeniul economiei și contabilității, urmat de studii de drept. Aproximativ 73% din posturi sunt ocupate de femei.

Tabelul 9. Niveluri de personal MFP (aparat propriu), între 2013-2017

Total număr de posturi aprobate pentru aparatul propriu al MFP

Decembrie

2013

Decembrie

2014

Decembrie

2015

Decembrie

2016

Decembrie

2017

# % # % # % # % # %

Ocupate 1301 90,4 1305 90,6 1290 88,3 1348 88,4 1324 86,54

Vacante 138 9,6 134 9,4 170 11,7 177 11,6 206 13,46

Total 1439 100 1439 100 1460 100 1525 100 1530 100

Sursa: MFP

Tabelul 10. Structura de personal a MFP (aparat propriu), 2013-2017

Număr de posturi ocupate (MFP,

aparat propriu) pe categorii

Decembrie 2013

Decembrie 2014

Decembrie 2015

Decembrie 2016

Decembrie 2017

Total 1301

1305 1290 1348 1324

Funcționari publici 1186

1197 1185 1232 1223

Personal contractual

115 108 105 116 101

Studii superioare 1196

1204 1189 1250 1232

Studii medii 45 41 39 35 33

Studii de bază 60 60 62 63 59

Femei 969 962 950 992 972

Bărbați 332 343 340 356 352

Sursa: MFP

Tiparele de personal nu s-au modificat însă pentru a se adapta volumului diferit de muncă, parțial datorită rigidităților existente în reglementările privind modul de recrutare, mobilitate și promovare a funcționarilor publici. La fel ca în orice organizație, distribuția personalului în cadrul MFP constituie, cel puțin într-o oarecare măsură, rezultatul istoricului organizației, nu o reflectare a necesităților actuale. Procesul de recrutare pune mai mult accent pe aspectele legaliste decât pe competențele de specialitate. Personalul este recrutat pe bază de concurs, în care se pune accentul pe verificarea gradului în care candidații cunosc cadrul legal, nu pe testarea competențelor generale și de specialitate relevante. Deși aceasta este o trăsătură comună a recrutării în sectorul public din România, această practică poate face dificilă corespondența dintre competențele personalului și funcțiile organizației. Această aliniere ar impune definirea de profile de competențe bazate pe funcțiile organizației și pe recrutarea/pregătirea personalului pe baza profilului de competență respectiv. MFP a admis faptul că pentru a permite personalului să răspundă nevoilor în continuă schimbare, se

94

impune reînnoirea competențelor. Atribuțiile tot mai complexe, pe care MFP le îndeplinește necesită o paletă amplă de competențe tehnice, analitice și manageriale. Direcția generală managementul resurselor umane a elaborat o strategie prin care să asigure o realiniere treptată între resursele umane și prioritățile strategice și funcțiile în continuă evoluție ale organizației. Este de dorit ca prin intermediul acesteia să se realizeze o mai mare eficiență și să se consolideze sprijinul acordat domeniilor de bază ale activității ministerului.

Tabelul 11. Structura de personal a MFP (aparat propriu) pe grupe de vârstă, 2013-2017

Număr de posturi ocupate pe grupe

de vârstă

Decembrie

2013

Decembrie

2014

Decembrie

2015

Decembrie

2016

Decembrie

2017

între 20 și 30 de ani 31 46 50 62 56

între 31 și 40 de ani 370 380 382 375 314

între 41 și 50 de ani 512 517 520 581 580

între 51 și 60 de ani 301 300 297 278 306

peste 60 de ani 87 62 41 52 68

Total 1301 1305 1290 1348 1324

Sursa: MFP

Planificarea înlocuirii personalului aflat în perspectivă de pensionare devine din ce în ce mai importantă. Deși vârstă medie a personalului din aparatul propriu al MFP este de aproximativ 45 de ani, în jur de 28% din personalul actual al MFP are peste 51 de ani. Prin urmare, planificarea adecvată a înlocuirii acestui personal, care să cuprindă un mix corespunzător de recrutări, transferuri și promovări, trebuie să constituie un element cheie al strategiei de management a resurselor umane a ministerului.

Bugetul MFP

Bugetul alocat MFP (ca minister de linie) pe ultimii trei ani este redat în tabelul de mai jos.

Tabelul 12. Bugetul alocat MFP în perioada 2015-2017 (mii lei)

Anul

2015

2016

2017

Total buget MFP (minister de linie)

3.969.911 3.462.310 3.607.877

95

Strategii și acte normative relevante

Strategii relevante

• Strategia fiscal-bugetară 2018-2020 http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/SFB2018_2020_29nov2017.pdf

• Programul de Convergență 2017 - 2020 http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/pdc/programconvergenta2017_2020.pdf

• Strategia privind administrarea datoriei publice guvernamentale 2017 – 2019

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/Strategiaadmindatpubguv2017_2019_09iunie_21062017.pdf

• Strategia de management al resurselor umane a Ministerului Finanțelor pentru perioada 2014-2018

• Strategia ANAF 2017-2020

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Strategia_ANAF_20032017.pdf

• Strategia ANAF privind comunicare la nivelul organizației și planurile interne și externe de comunicare 2016-2018

• Strategia Națională în domeniul Achizițiilor Publice

http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2015/12/Strategia-Nationala-Achizitii-Publice-final.pdf

Acte normative ce reglementează activitatea MFP și a instituțiilor sale subordonate

Câteva dintre cele mai relevante sunt enumerate în continuare.

• Hotărârea Guvernului nr.34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice, cu modificările și completările ulterioare;

• Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare;

• Legea responsabilității fiscal-bugetare nr.69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

• Legea finanțelor publice locale nr.273/2006;

• Legile bugetare anuale;

• Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;

• Legea nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare;

• Ordonanța Guvernului nr.119/1999 privind controlul intern/managerial și controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

• Hotărârea Guvernului nr.520/2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, cu modificările și completările ulterioare;

• Hotărârea Guvernului nr.677/2013 privind aprobarea Regulamentului de desfășurare a concursului sau examenului pentru ocuparea funcției publice specifice de inspector antifraudă în cadrul ANAF, cu modificările și completările ulterioare;

• Ordonanța Guvernului nr.86/2003 privind unele reglementări în domeniul financiar, cu

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/Strategiafiscalbugetara20162018.pdf

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/Strategiafiscalbugetara20162018.pdf

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/pdc/programconvergenta2017_2020.pdf



https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/Strategia_ANAF_20032017.pdf



96

modificările și completările ulterioare;

• Legea nr.162/2017 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi de modificare a unor acte normative;

• Hotărârea Guvernului nr.817/2017 privind structura organizatorică şi numărul de posturi ale Autorităţii pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar, înfiinţată prin reorganizarea Consiliului pentru Supravegherea în Interes Public a Profesiei Contabile, şi pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice;

• Ordonanța de urgență a Guvernului nr.13/2015 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, cu modificările şi completările ulterioare;

• Hotărârea Guvernului nr.634/2015 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, cu modificările și completările ulterioare;

• Ordonanța de urgență a Guvernului nr.88/2013 ce definește principalele stadii ale ciclului de management al investițiilor publice și criteriile de prioritizare a proiectelor semnificative de investiții publice;

• Hotărârea Guvernului nr.225/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind prioritizarea proiectelor de investiții publice;

• Ordonanța de urgență a Guvernului nr.64/2007, privind datoria publică, aprobată cu modificările și completările ulterioare prin Legea nr.109/2008 cu modificările ulterioare aduse normelor metodologice de aplicare a prevederilor din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.64/2007 privind datoria publică, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1470/2007, cu modificările și completările ulterioare;

• Legea nr.98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare ;

• Legea nr.99/2016 privind achizițiile sectoriale, cu modificările și completările ulterioare;

• Legea nr.100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, cu modificările și completările ulterioare;

• Hotărârea Guvernului nr.395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr.98/2016 privind achiziţiile publice;

• Hotărârea Guvernului nr.394/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr.99/2016 privind achiziţiile sectoriale;

• Hotărârea Guvernului nr.867/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii din Legea nr.100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii;

• Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.77/2017 privind înființarea Centrului Național pentru Informații Financiare în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, aprobată cu modificări prin Legea nr.99/2018.

97

Anexa 5. Proiecte de acte normative propuse de către Ministerul Finanţelor Publice pentru anul 2018

Nr. crt. Proiectul de act normativ prevăzut în PALG Data estimată pentru înaintare în

ședința Guvernului

1. Proiect de Hotărâre a Guvernului pentru completarea Normelor de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.66/2014 privind aprobarea Programului de stimulare a cumpărării de autoturisme noi, cu modificările și completările ulterioare, aprobate prin HG nr.1053/2014 privind stabilirea plafonului total al garanţiilor care pot fi emise în anul 2018, pentru Programul de stimulare a cumpărării de autoturisme noi, în sumă de 10 milioane lei din diferența neutilizată din plafonul alocat pentru anul 2017

Ianuarie

2. Proiect de Hotărâre a Guvernului privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 534/2007 privind înfiinţarea, atribuţiile, competenţele şi modul de funcţionare ale Comitetului Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări şi reglementarea operaţiunilor de finanţare, garantare şi asigurare efectuate de Banca de Export-Import a României EXIMBANK - S.A. în numele şi în contul statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 417 din 22 iunie 2007, cu modificările şi completările ulterioare

Februarie

3. Proiect de Lege privind piețele de instrumente financiare

Martie

4. Proiect de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.233/2016 privind parteneriatul public-privat, cu modificările şi completările ulterioare

5. Proiect de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii - IMM INVEST ROMÂNIA

6. Programul de Convergenţă Aprilie

7. Proiect de Hotărâre a Guvernului privind măsuri necesare pentru operaționalizarea și desfășurarea corespunzătoare a activității Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC)

98

8. Proiect de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 394/2016 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, și pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 395/2016 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice

9. Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanței Guvernului nr.10/2015 pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale

Mai

10. Proiect de Lege pentru modificarea art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 59/1994 privind reglementarea operațiunilor de import-export care se derulează prin cliring, barter și cooperare economică internațională în baza acordurilor comerciale și de plăți guvernamentale

11. Proiect de Lege privind distribuția de asigurări

12. Proiect de Lege privind Fondul de Compensare a Investitorilor

13. Proiect de Lege privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2015/751 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind comisioanele interbancare pentru tranzacțiile de plată cu cardul

14. Proiect de Lege privind activitatea de emitere de monedă electronică

15. Proiect de Lege privind obținerea de către România a calității de membru al Băncii Asiatice pentru Investiții în Infrastructură (AIIB)

16. Proiect de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017 şi a contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2017

Iunie

17. Proiect de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului de stat, a contului anual de execuţie a bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi a contului

99

general anual al datoriei publice aferente anului 2017

18. Proiect de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019

Iulie

19. Proiect de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.119/1999 privind controlul intern/managerial și controlul financiar preventiv

August

20. Proiect de Lege privind modificarea prevederilor Legii nr.165/2013 și a Legii nr. 164/2014

Septembrie

21. Proiect de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Planului privind profesionalizarea în domeniul achiziţiilor publice 2018-2020

Octombrie

22. Proiect de Lege a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019

Noiembrie

23. Proiect de Lege a bugetului de stat pe anul 2019

100

Competența face diferența!

Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă, cofinanțat de Uniunea Europeană din Fondul Social European

Competence makes a difference! Project selected under the Administrative Capacity Operational Programme, co-financed by the European Union from the

European Social Fund

Documents

Acord privind servicii de planificare și bugetare și ... · PSI 2018-2021 se întemeiază pe obiectivele strategice ale sectorului fiscal-bugetar, pe prioritățile și scopurile