Upload
cristina-paste
View
711
Download
23
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Activitatea Nervoasa Superioara
Citation preview
Activitatea Nervoasa
Superioara
2
3
Cuprins
Scoarta cerebrala;
Reflexele neconditionate sau absolute;
Reflexele conditionate;
Procesele de excitatie si inhibitie in scoarta;
Raporturile dintre excitatie si inhibitie;
Dinamica corticala;
Sistemele de semnalizare;
Functia de analiza si de sinteza a scoartei cerebrale;
Activitatea electrica a creierului.
4
Scoarta cerebrala si activitatea nervoasa superioara
Inca din secolul al 17-lea, Descartes sustinea ca reflexul formeaza elementul de baza al functionarii sistemului nervos.Ca si Descartes, multi fiziologi au restrans rolul reflexului numai la etajele inferioare ale sistemului nervos central (maduva spinarii, trunchiul cerebral si regiunea subcorticala).Aceste reflexe sunt denumite reflexe neconditionate , absolute sau reflexe de specie si sunt innascute.Claude Bernard arata ca arcul reflex se inchide si la nivelul scoartei cerebrale si vorbeste de reflexe psihice.I.M. Secenov si I.P. Pavlov extind cercetarile reflexului la nivelul cel mai inalt al SNC – la scoarta cerebrala.
5
Reflexele neconditionateActe reflexe neconditionate sunt reactiile organismului fata de anumiti agenti externi si interni. Ele integreaza organismul in mediul inconjurator dar singure nu-i pot asigura existenta – cortexul este organul de integrare al tuturor functiilor din organism - legatura lor cu scoarta este obligatorie.Exemple de reflexe neconditionate:Secretia salivara la introducerea hranei in gura;Vasomotricitatea;Stranutul;Tusea;Clipitul;Respiratia s.a.
6
Reflexele conditionate
Intregul proces de educatie al omului nu este altceva decat crearea de reflexe
conditionate.
Reflexele conditionate nu sunt innascute, se
dobandesc in cursul vietii, au caracter temporar si
sunt individuale.
Prin intermediul receptorilor vizuali, auditivi, tactili. etc., in scoarta
cerebrala se formeaza conexiuni nervoase noi intre diferite focare de
excitatie, legaturi care devin cu atat mai durabile cu cat excitantul
se repeta de mai multe ori.
7
Procesele de excitatie si inhibitie in scoarta
Celula nervoasa poate prezenta doua stari de activitate: de excitatie si de inhibitie. Excitatia Inhibitia
starea neuronului care lasa sa treaca prin el influxul nervos.
starea neuronului care impiedica trecerea influxului nervos prin el.
Procesul de excitatie este capabil sa provoace, in regiunile din jurul sau, o stare de inhibitie, dupa cum si starea de inhibitie provoaca in jurul sau aparitia unui fenomen de excitatie; acest fenomen se numeste inductie reciproca.
8
Raporturile dintre excitatie si inhibitieIn
locul unei stari de
excitatie se poate instaura o stare
de inhibi
tie sau
invers.
Cele doua procese se pot
transforma unul
in altul.
Un acela
si excita
nt conditional poate determina,
in anum
ite condi
tii, starea de
excitatie,
iar in alte
conditii,
starea de
inhibitie
9
Dinamica corticala
Prin dinamica corticala se intelege desfasurarea proceselor de excitatie si inhibitie, aparute in scoarta cerebrala prin actiunea unor excitanti oarecare.Mobilitatea acestor doua procese se fac dupa anumite legi:1. Legea iradierii;2. Legea concentrarii;3. Legea inductiei reciproce;
10
Sistemele de semnalizareTotalitat
ea semnalelor care reflecta
in scoarta cerebral
a realitate
a obiectiva a lumii
inconjuratoare
formeaza asa-
numitele sisteme
de semnaliz
are.
Pavlov a deosebit doua sisteme de
semnalizare:
Primul sistem
de semnali
zare (insusiri
le corpurilor din
natura)Al
doilea sistem
de semnali
zare:cu
ajutorul cuvintel
or.
11
Functia de analiza si de sinteza a scoartei cerebrale
Excitatiile ajunse la scoarta cerebrala sunt supuse unei analize fine, pe care o fac celulele corticale. Aceasta duce la o diferentiere a excitantilor din aceeasi categorie, dupa calitatile lor specifice.Datorita analizei, scoarta cerebrala este capabila sa separe din complexul de excitanti care ajung la ea numai pe aceia care sunt importanti pentru viata si sa provoace reactii, adica reflexe, corespunzatoare acestora.Paralel cu analiza excitantilor se produce si sinteza lor, adica o asociere a acestora intr-un complex care este diferentiat, in raport cu alte complexe sau chiar componentele lui.Insusirea scoartei cerebrale de a face analiza si sinteza excitantilor permite integrarea organismului in mediu, adica il adapteaza la conditiile lui de viata.
12
Activitatea electrica a creierului
Creierul este sediul unei activitati electrice foarte variate.
Biocurentii scoartei cerebrale au o frecventa de 10 unde sau cicli c/s.
Electroenefalograma (E.E.G.) este rezultanta activitatii electrice a neuronilor care alcatuiesc scoarta cerebrala, ca urmare a excitatiilor multiple care ajung la nivelul lor, atat in timp de veghe , cat si in timpul somnului, inregistrata cu ajutorul electroencefalografului.
Electroencefalograful este un aparat electronic, ai carei electrozi se aplica pe pielea capului.
13
Conditii de aparitie ale principalelor potentiale E.E.G.
lambda Apare sporadic in stimularea vizuala complexa
delta Apare in somn, in lezarea segmentelor profunde ale creierului.
teta Apare in copilarie, in leziunile cerebrale.
alfa Apare in stare clalma de veghe, in repaus cu ochii inchisi. Dispare la lumina, la o stimulare brusca, in activitatea intelectuala
beta Apare pretutindeni in activitatea cerebrala evocata.
gama Apare in stare activa.
sigma Apare in timpul somnului
14
Sfarsit.Material realizat cu ajutorul
“Anatomia si fiziologia omului – editia a IV –a,
Autori: I.C. Voiculescu; I.C. Petricu.
Cristina Paste, AMG, grupa6.