Activitati Antropice Asupra Solurilor Din Bacau

5/14/2018 Activitati Antropice Asupra Solurilor Din Bacau

1/15

Factori ~iprocese pedogenetice din zona temperataVol. IV, Iasi, 1998 .

IMPACTUL ACTIVITATII ANTROPICE ASUPRA SOLURIWRDIN ZONA LOCALITATII BACAU

Vasile Trofin si Marin Mara

I.IntroducereLucrarea lsi propune sa evidentieze impactul activitatii antropice asupra

solurilor din zona municipiului Bacau pentru dezvoltarea inspajiu ~i intensitateade manifestare a fenomenelor de poluare.

Zona analizata este amplasata pe Culoarul Siretului pe 0 lungime deaproape 40 Ian. Limita estica a fost fixata aproximativ pe cumpana de ape Siret-Raditau iar limita vestica este pe cumpana de ape Siret- Tazlau.

Suprafata totala a perimetrului este de 80006 ha din care agricolul ocupa47243 ha.

La delimitarea zonei luate in studiu s-a avut in vedereprezenta emisiilorde amoniac de la Sofert Bacau,in condijiile zonei temperate, prin acjiunea factorilor ~i proceselorpedogenetice in zona s-a format un invelis divers ~i complex de soluri in cadrulcaruia au fost identificate 18 tipuri de sol (dupa Sistemul Roman de Clasificarea Solurilor-I.C.P.A. 1981) si anume cernoziom, cemoziom cambic, cemoziomargiloiluvial, rendzina, pseudorendzina, sol brun argiloiluvial, sol brun luvic,luvisol albic, sol brun eumezobazic, lacoviste, sol gleic, vertisol, regosol,protosol aluvial, sol aluvial, erodisol, coluvisol ~i sol antropic.

Inelaborarea lucrarii de fata au fost folosite urmatoarele studi:- studiile pedologice scara 1:10000 exeeutate in perioada 1980-1993, pe

teritoriile comunale aferente;- studii agrochimiee, seara 1:10000, exeeutate in perioada 1970-1993

in 5-6cicluri de eartare (odatii la 4-5 ani);- studiu privind stabilirea starii actuale de poluare a solurilor eu metalegrele, fluor ~i azot, intr-o retea cuprinzand 56 punete de


2/15

132 V. Trofin M. Mara

cercetare;- determinari privind calitatea apelor de precipitajii (decembrie 1993-iulie 1994);

- determinari privind calitatea apelor administrate prin irigatie (august1982-iulie 1994);

- alte studii de sol ~i observajii care semnaleaza prezenta dereglarilor incresterea ~i dezvoltarea plantelor.

Il, Sursa de poluare din zona i parametrii de poluareDegradarea mediului inconjuraror a aparut cao consecinja a dezvoltarii

din ultimul timp a industriei; agriculturii ~i comunitatilor omenesti. Alegereatehnologiilor mai ieftine ~i neglijarea refolosirii sau neutralizarii reziduurilor aureprezentat principaleleparghii prin care a fost modifieat echlibrul biologicnatural. ' -

Marii poluanji aimediului din zona Bacau sunr reprezentaji de industrie,agricultura, deseurile menajere ~i motoarele cu combustie interna.

Poluarea industriala are efectul eel mai important pentru poluareamediului, prezenta emisiilor poluante fiind criteriul de baza in delimitarea zoneistudiate.

Principalii agenti industriali poluanti sunt reprezentati prin:- Sofert Bacau, prin depuneri de fosfogips ~icenusa, ape reziduale si

emisii de amoniac, oxizi de sulf, fluor, oxizi de azot si bioxidde carbon;

- Letea Bacau prin emisii de oxizi de sulf ~i hidrogen sulfurat, reziduuride cenusa ~i materiale organiee, ape uzate, s.a,

- Aerostar Bacau eu metale, saruri, bioxid de carbon, materiianorganice, .ape uzate, ~.a. ;- Duras Bacau, cu metale, saruri, acizi, materii anorganice, zgura,cenusa, ape uzate, bioxid de carbon, ~.a. ;

- Vane Bacau cu .merale, saruri, materii anorganice ~i ape uzate;- Fabrica de protan cu reziduuri organice ~i ape uzate care contin baze,

saruri si agenti patogeni;- Unitati pentru construcjii si prefabricate, cu emisii mai ales de pulberi

~i ape uzate.Emisiile de pulberi si gaze, ajung la suprafaja terenului fie gravitational,

fie prin interrnediul apei deprecipitatii sau a apei administrate prin irigare. Prininfiltrare sau prin lucrari agricole, aeeste emisii pot patrunde in profunzimea


3/15

Impactul activitalii antropice asupra solurilor din zona localitatii Bacau 133

solului. Emisiile de pulberi ~i gaze in atmosfera influenteaza intensitatea unorfenomene climatice cum sunt accentuarea caracterului torential al precipitatiilor,micsorarea insolajiei ~i fotosintezei, s.a, Din aceasta cauza uneori sunt posibileinundatii deosebite, insotite totdeauna de aecelerarea eroziunii solurilor.

Cu deosebire in zonele limitrofe sursele de poluare s-au constatatmodificari evidente ale vegetajiei reprezentate prin rnodificarea eulorii frunzelorin brun violaeee ~i aparitia de leziuni intre nervuriIe frunzei, semnalate mai alesla culturile de porumb, vila de vie i pomi fructiferi.

Pre zenta in aer, uneori in exees, a amoniacului i oxizilor de sulf siazot, duce la modificarea pH-ului apei din atmosfera din cauza formarii de aciziin aer, cu ajutorul precipitajiilor ajung pe plante (unde provoaca arsuri) sac pesol (unde provoaca acidifierea).

Analiza apelor din precipitajii la probe de apa recoltate in cadrul S.C.L.Bacau confirma modificarea, de la slab la puternic acid a pH-ului precipitatiilor.

Toate probele au valoarea pH-ului mai mica decat valoarea normala apH-ului ape lor de precipitajii (6,8-7,2), cele mai scazute valori inregistrandu-sela apa provenita din topirea zapezilor. Cantitatea rna! mare de azot dinatmosfera provoaca 0 crestere a azotului amoniacal din apa de precipitajii, toateprobele analizate avand 0 concentrajie mai mare fara de conjinutul normal de2,0 mg/l.

Fluorul, semnalat la nord i sud de Sofert Bacau, pe direcjia depropagare a curentilor atmosferici, poate provoca dereglari intense in lanturiletrofice ulterioare, prin aparijia fluorozei la animalele _careconsuma acestefuraje.

Tabel 1.Specificare Rezultatele analitice

pH Na K Ca M g NH4 NO) Rezidiu fixmgll - ,---~ gil

zapada-decembrie 1993 4,85 25,1 2,3 16,0 6,1 8,61 2,15 0,140zapada-februarie 1994 4,55 20,0 2,3 14,0 5,6 6,30 2,7 0,095ploaie-martie 1994 6,4 1,0 1,0 10,0 1,2 5,90 0,6 0,070ploaie-mai 1994 6,25 1,0 1,0 12,0 4,9 4,60 0,8 0,060ploaie-iunie 1994 5,85 - - 8,0 3,6 3,40 0,5 0,030pleaie-iulie 1994 5,7 - - - - - - -


4/15

134 V. Trotin M. Marl

Poluarea prin activitatea agricoIise realizeaza prin folosireanecorespunzatoare a ~ntelor chimice ~i a pesticidelor, prin emisii deamoniac din sectorul zootehnic, prin folosirea namolurilor din complexelezootehnice si prin folosirea la irigatie a apelor din acumularile de pe Siret ~iBistrita.

Analizele efectuate la probe de apa poluate din lacul Galbeni sau dincanalul de irigalie de la Letea Veche evidentiaza posibilitatea ca in timp sa seproduca in soluri procese de alcalizare, fapt care impune controlul permanental calitatii acestora.

Tabel.2Specificare Rezultate analitice

pH Na. K Ca Mg Nitrali Subst. Deterg, Rezidiuoxidab.rogll gIl

Lacul Galbeni08.198~ 7,2 22,5 5,5 68,0 12,2 6,2 - - 0.4111.1988 7,35 73,3 7,0 60,0 20,7 4,9 33,6 0.092 0,5011.1989 7,6 33,4 5,5 64,0 18,2 4,4 53,6 0,083 0,45

Canal irigatie Letea03.1994 7,1 35,0 3,5 38,0 21,9 2,6 - - 0,2603.1994 7,55 4Q,O 3,9 4Q,0 15,8 4,8 - - 0,2605.1994 7,3 23,5 4,0 67,0 14,6 5.3 - - 0,3005.1994 7,0 94,3 26,1 66,0 29,2 4.4 - - 0,3.8

I 06.1994 7,6 31,0 6,4 30,0 17,0 2,2 - - 0,2107.1994 7,5 44,8 7,0 64,0 30,4 4,8 - - 0.48

Poluarea prin ~ menajere ~ ape reziduale se realizeaza prinemisiile de pulberi si cenusa din arderea combustibililor. Apele reziduale dinZona muncipiului Bacau au 0 cornpozitie foarte variata continand in principalreziduuri organice,metale, saruri, acizi,baze, agenjipatogeni, toxine, alergenjietc. Materiile organice provin in principal din activitatea de crestere aanimalelor ~i de la fabrica Letea. Materiile solidesunt reprezentate mai ales de


5/15

ImpactuI activitatiiantropice asupra soluriior din zona localitltii Bacau 135

gunoiul menajer ~i de moluzurile provenite din constructii.Namolurile de la statiile de epurare contin resturi organice, nitraji,

acizi, baze, saruri ~imetale grele. Analizele efectuate pe probe de sol din zonaevidentiaza concentratii mai mari de metale grele rara a se cunoaste clar rolulacestora supra dezvoltarii plantelor. Se accepta ca aceste metalese regasesc inlanturile trofice ulterioare, creand probleme de sanatate la animale ~i oameni.

Poluarea provocata de motoarele cu explozie interna reprezinta 0sursa majora de poluare a atmosferei, prin gazele de esapament care continplumb. Efectul acestei poluari se materializeaza mai ales la nivelul lanturilortrofice ulterioare, cand ingestia plumbului provoaca leziuni in organele defiltratie, mai ales la ficat.

III. Starea aetuala de poluare a solurilorStudiul defaja reprezinta 0 prima incercare de inventariere a tipului si

gradului de poluare a solurilor din zona studiata.Cunoasterea starii de calitate actuala a solurilor reprezinta totodata 0

baza de referinta pentru modul de influentare a calitajii mediului de catreactivitatea ulterioara din zona.1. Influenta emisiilor asupra reacpei solurilor

Pe baza studiilor agrochimice ~ipedologice existente, ca ~i a analizelorspeciale facute, se desprinde concluzia c a solurile in zona au inregistrat 0tendinta accentuata de acidifiere.

Datele prezentate in tabelul anexat evidentiazaacest fapt.Tabel3.

Anul Folosinta Suprafata Reactia solurilor hal %hal % puternic moderat slab neurra slab alcalinli

acida acid! acid! aIcalinli1979 agricol 37930 - 3039 17567 3214 13050 1060

100 - 8,0 46,3 8,5 34,4 2,8arabi! 30561 - 2771 14880 2341 9689 880

100 - 9,1 48,7 7,7 33,7 2,81993 agricol 38291 110 7320 14248 2777 13596 240

100 0,3 19,1 37,2 7,3 35,5 0,6arabi! 30338 82 6449 11701 1946 9994 166100 0,3 21,3 38,6 6,4 32,9 0,5


6/15

136 v. Trofm M.Mad.

Datele prezentate arata ca solurile acide au crescut cu peste 11% dintotal agricol ~i cu cca.12 % din arabil. Acidifierea este foarte evidenta peterasele Siretului siBistrijei, unde cu 15 ani in urma, pH-ul avea valori slabacide. In plus au aparut suprafeje cu reacjie acida pe terasele joase (teritoriilecomunale Saucesti, Letea Veche, Racaciunijunde in urma cu 15 ani pH-ul aveavalori mai mari de 6,5.

Suprafejele cu reacjie acida, au crescut in intervalul analizat, de 2,4 oriiar suprafejele pe care sunt necesare masuri de amendare calcica au crescut de3,7 ori. Daca in anul 1979 amendarea calcica era necesara pe 1688 ha, in 1993este necesara pe 6179 ha.

Cresterea suprafejelor acide in zona se datoreaza poluarii mediului cuernisii din activitatea industriala si agricola (care modifica pH-uf apeiatmosferice) si folosirii ingrasamintelor chimice in cantitati mai mari ~i desertimente necorespunzatoare.

Marirea suprafetelor acide in zona Bacau a provocat in regimul deaprovizionare a solurilor cu fosfor, potasiu ~i azot.

Scaderea pH-ului a determinat 0 crestere a continutului de fosfor mobildin soluri dupa cum urmeaza.

Tabe14Anul Polosinta Supraf Aprovizionarea solurilor cu fosfor mobil hal %

hal % f.slaba slaba mijlocie buna f.buna1979 agricol 37930 7922 11406 9430 6280 2890

100 20,9 30,0 24,9 16,6 7,6arabil 30561 5649 8891 8046 5406 2569

100 18,5 29,5 26,3 17,7 8,41993 agricol 38291 2256 7299 12236 11320 5180

100 5,9 19,1 32,0 29,5 13,5arabil 30338 976 4544 10214 . 10005 4599

' . .

100 3,2 15,0 33,7 33,0 15,1

Cresterea starii de aprovizionare a solurilor cu fosfor mobil se datoreazaatat scaderii pH-ului solului (caz in care se mareste accesibilitatea fosforului)darsi ca urmare a aplicarii unor cantitaji mai mari de ingrllarmnte cu fosfor.


7/15

Irnpactulactivitatii antropice asupra solurilor din zona locaiitAtiiBacllu 137

Acidifierea zonei ~i aplicarea unor cantitati irnportaiiie de potasiu adeterminat 0 concentrajie sporita a potasiului mobil in solujia solului. Statisticaceasta situatie este urmatoarea:

Tabel5Anul Folosinta Supraf. hal %

slaba mijlocie buna f.buna1979 agricol 37930 347 13521 14526 9536100 0,9 35,6 38,2 25,2

arabil 30561 240 11366 12041 6914100 0,8 37,2 39,4 22,6

1993 agricol 38291 116 7389 17534 13252100 0,3 19,3 45,8 34,6

arabil 30338 106 5632 14971 9299100 0,3 18,6 49,3 31,7

Totodata acidifierea solurilor provoaca reducerea activitatii biologice,fapt care influenjeaza negativ nutrijia plantelor cu azot. Evolutia starii deasigurare a solurilor cu azot se poate UI111:lrin situatia prezentata in continuare:

Tabel6 .Anul Folosinta Supraf. hal % Starea de aprovizionare cu azot

slaba medie buna1979 agricol 37930 18933 17013 1984

100 49,9 44,9 5,2arabil 30561 15131 1436-S 1062

100 49,5 47,0 3,51993 agricol 38291 23577 12667 2047

100 61,6 33,1 5,3arabiI 30338 19007 10313 1018

100 62,6 34,0 3,4


8/15

138 V. Trofm M. Mara

Evolutia reactiei solurior in conditiile impactului tot mai intens alactivitati antropice asupra solurilor face necesara, pentru activitatea viitoare,urmarirea continua in zona a acestor parametrii si pe arealele acide aplicarea deamendamente calcaroase si 0 fertilizare corespunzatoare.

2. Influenta emisiilor de azot asupra solurilor ~ivegetatieiSursa emisiilor de amoniac este, in principal, Sofert Bacau ~i activitatea

de crestere a animalelor, iar oxizii de azot provin de la Sofert Bacau, Analizelede azot mineral realizate in rejeaua de puncte de cercetare, precizeazacontinuturi normale de azot in intreaga zona, cu excepjia punctelor situate invecinatatea Sofert Bacau, unde concentratia de azot este mai mare, dar valorileinregistrate nu sunt deosebite.

3. Influenta emisiilor de fluor asupra calitatii solorilorEmisiile de fluor provin de la Sofert Bacau sub forma de gaze i

particule fine (tetrafluorura de siliciu, acid fluorhidric), rezultate din procesulde fabricatie a ingrasamintelor cu fosfor. Au fost executate analize pentru probede sol recoltate in cele 56 puncte de cercetare ..Scara pentru interpretarea analizelor referitoare la continutul de fluora fost:

- sol nepoluat - mai pujin de 50 pp,;- sol poluat sub limita admisibila, intre 50-200 ppm ~i- sol poluat peste limita admisibila, peste 200 ppm.Urmarind repartijia in perimetru a concentrajiei in fluor a solurilor, se

remarca, la nivelulluncii si teraselor Bistrijei ~iSiretului 0 mar ire a conjinutuluiin fluor pe 0 zona expusa circulajiei maselor atmosferice, cae in nord se extindepana la satul Lilieci iar spre sud pana in dreptul satului Cleja. Valorile prezenteincadreaza soIuriIe Ia "poluat sub limita accesibila" (cu valori cuprinse intre 51~i 122,5 ppm), iar suprafaja total a afectata este de 10864 ha.

Pentru cunoasterea impactului pe care ilprovoaca prezenta fluoruluiasupra producjiei agricole si a intregului Ian] trofic se impune cercetareaconjinuturilor de fluor ~i din plante, fiind cunoscut c a acesta se acumuleaza cuprecadere in plante.

4. Influenta metalelor grele asupra calitatii solurilor ~ia mediuluiPentru aprecierea acestei influente au fost determinate analitic in reteaua

punctelor de cercetare urmatoarele metale: cupru, zinc, plumb, cobalt, nichel,mangan, crom ~i cadmiu. Originea metalelor grele din soluri este considerata,


9/15

Impactul activitatii antropice asupra solurilor din zona localitapi Bacau 139

pe Hlngacontinuturile native, folosirea apelor uzate ~i a namolurilor provenitedin stajiile de epurare.Aprecierea starii de incarcare a solurilor cu metale grele s-a facut dupa

schema elaborata de I.C.P.A. Bucuresti, care este prezentata incontinuare.Starea de incarcare a solurilor in metale grele in perimetrul studiat,

pentru fiecare element in parte, este prezentata in continuare.Cuprul, are 0 incarcarura normala in 7 puncte ~i 0 incarcatura sub

limita admisibila, pentru eea mai mare parte din suprafaja.Majoritatea valorilor inregistrate sunt cuprinse intre 25 ~i 45 ppm, dar

cele mai ridicate valori sunt cuprinse intre 50 si 60 ppm i sunt inregistrate inplantatii de vie sau pe terenuri cultivate cu legume, unde tratamentele aplicatecontin cupru.

In perimetrele cu reactie acida din cauza cresterii asimilitatii cupruluipot aparea fenomene de fitotoxicitate, care pot fi combatute prin amendarecalcica (prin care are loc insolubilizarea cuprului).

Zincul, este prezent in majoritatea punctelor la valorinormale (40-70ppm), dOM in 4 puncte valorile inregistrate permijandincadrarea solurilor la"poluate sub limita admisibila". Conjinutul eel mai ridicat (290 ppm) esteprezent la nord de Aerostar Bacau. Concentrajia actuala a solurilor in zinc esteredusa i nu ridica probleme pentru dezvoltarea plantelor agricole.

Tabel7.

Metalul lncarcarea solurilor in ppmnorrnala sub Iimita admisibila peste limita admisibila

cupru 20 21-100 peste 100zinc 100 101-300 peste 300plumb 20 21-100 peste 100cobalt 15 16-30 peste 30nichel 20 21-50 peste 50mangan 900 901-1500 peste 1500crom 75 76-150 peste ISOcadmiu sub 1 1-3 peste 3fluor 50 51-200 peste 200


10/15


Plumbul este prezent in continuturi care variaza de la 15 la 45 ppm.Valori nonnale (~2Oppm) sunt prezente doar in 6 puncte, toate celelalte puncteincadrandu-se la "poluat sub limita admisibila". Aceasta situatie evidentiazadependenja incarcarii cu plumb a solurilor de Ja mijloacele de transport, iarpoJuarea perimetrului s-a realizat relativ uniform.

Cobaltul are concentraJii normale in soluri la valori de 6-10 ppm, darin perimetru doar in 2 puncte se intalnesc asemenea valori. Restul puncteloranalizate prezinta valori care permit incadrarea terenurilor la "poluat sub limitaadmisibila". Se remarca prezenta a doua areale unde valorile inregistrate suntapropiate de 30 ppm (la Chetris-Gioseni ~i la Rusi-Ciutea). Acruala distribujiea cobaltului este rezultatul atat a continutului primar din materialul parental, catsi a emisiilor din zona.

Nichelul este prezent in toate punctele de recoltare in cantitati careindica 0 relativa incarcatura cu acest metal, rnajoritatea analizelor pertnijandincadrarea la "poluat sub limita adrnisibila". Intr-un numar de 10 puncte,incarcarura cu nichel este peste limita admisibila, aceste puncte grupandu-se intrei zonerSiretu-Rusi-Ciutea-Letea Veche, la nord i nord-vest de municipiulBacau si la vest de Chetris-Gioseni.Manganul, in cea mai mare parte a perimetrului este prezent cu valorinormale. Doar in 13 puncte, prin conjinutul de mangan prezent, solurile pot ficonsiderate ,.,poluate sub limita adrnisibila". Aceste puncte se grupeaza in treizone, la Rusi-Ciutea, la vest de Chetris-Gioseni ~i la nord-est de satulGheorghe Doja.

Cromul. Majoritatea valorilor determinate se incadreaza intre 70 si 90ppm. Din totalul punctelor cercetate in 36 puncte incarcatura cu crom estenorrnala iar la 20 din puncte incarcatu-ra este rnarita, dar sub limita admisibila.Cele mai multe din aceste puncte se localizeaza la nord-vest de zona industrialsa municipului Bacau i in perimetrul Siretu-Rusi-Ciutea-Letea Veche.

Cadmiul. La 23 din punctele cercetate, continutul in cadmiu estecuprins intre 1 i 3 ppm, evidenjiind 0 incarcatura sub limita admisibila. Acestepuncte se localizeaza la nord-vest de zona industrials a municipului Bacau, inperimetrul Siretu-Rusi-Ciutea-Letea Veche si la vest de satele Chetris-Gioseni.

Sintetizand datele prezentate pentru fiecare element in parte se remarcain zona cercetata prezenja a patru areale unde incarcarea solurilor cu metalegrele este mai mare i anume:

- arealul Siretu-Rusi-Ciutea-Letea Veche, are cea mai mare incarcaturacu metale grele, din cauza apropierii de sursele de poluare dar si ca urmare afaptului eli in acest areal terenurile au fost fertilizate cu namoluri rezu1tate din


11/15

Impactul activitatii antropice asupra solurilor din zona localitatii Bacau. 141

stajia de epurarc a municipiului Bacau. Ocupa suprafata de 688 ha;- arealul de la vest de satele Chetris-Gioseni, are 0 suprafata de 894 ha;- arealul de la vest de municipiul Bacau (Hemeiusi-Bacau-Siret), cu 0

suprafatii de 5691 ha;- arealul de la est de satele Valea Mica - Gheorghe Doja, cu 0 suprafata

de 1143 ha.Toate aceste areale poluate se localizeaza pe valea Siretului ~ia Bistritei,

pe directia vanturilor predominante ~i totalizeaza 8416 ha. Din intreg perimetrulstudiat zona cea mai putemic influentata de emisiile poluante se situeaza inapropierea platfonnei industriale de la sud de municipiul Bacau, unde poluareaeste complexa ~iare cea mai mare intensitate.

Repartijia teritoriala a solurilor acide sau eu potential mare de acidifiere,a suprafetelor cu incarcarura mai mare de fluor ~i metale grele este prezentatain harta care insojeste comunicarea.5. Influenta reziduurilor industriale, a deseurilor menajere a ruimolurilor

~i apelor uzate asupra starii de calitate a solurilor ~imediului.Acesti factori poluanti reprezinta surse importante de poluare in general

si a soJului in special.Sub impactul acestui fel de poluare se produce ocuparea terenurilor cu

substanje poluante, sunt spulberate pe arii extinse suspensii soIide, se producemisii de bioxid de carbon, de cenusa sau zgura care sunt imprastiate princiruclatia maselor de aer din zona.

Poluarea mediului in general ~i a solului in special este foarte evidentaatunci cand apele reziduale ~i namolul de la statiile de epurare sunt folosite lafertilizarea unor suprafeje agricole.

6. Infhienta activitiiplor agricole asupra starii actuale de calitate asolului. .Acest tip de poluare se manifesta prin folosirea necorespunzatoare a

ingrasarnintelor ~i pesticidelor, prin emisii de amoniac, ape uzate ~i namoluridin complexele zootehnice, prin depozitarea necorespunzatoare a dejecjiiloranimale si a resturilor vegetale si prin executarea de lucrari agricolenecorespunzatoare.

ingra~amintele chimice, in special, cele cu azot, pot afecta starea decalitate a solului si a apelor freatice si de suprafaja. In prezent poluarea soluluise produce cu deosebire prin supradozarea azotului cu implicatii deosebite


12/15


asupra calitatii producjiilor objinute ~i prin folosirea necorespunzatoare asortimentului de ingra!?aminte, pe 0 suprafata estimata de 1600 ha.

Poluarea cu pesticide evidenta (dad se fac analize de sol se poateaprecia corect) se produce pe suprafete foarte restranse ~i imprastiate. Sesemnaleaza in arealele unde au fost folosite ierbicide de tipul triazinelor pesuprafete pe care s-a produs supradozarea prin stationarea utilajelor sau in locuride preparare a solujiilor. Suprafata afectata de poluarea cu pesticide esteapreciata la 3-4 ha.

Emisiile de amoniac, din complexele zootehnice, au 0 influenta similaracu amoniacul .rezultat din activitatea industriala.

Namolurile si apele uzate, din complexele zootehnice reprezinta cea maiimportanta sursa de poluare din activitatea agricola, fie ca urmare a folosiriinecorespunzatoare ca ingd~a..'llant organic, fie in urma deversarii in cursurilede apa.

Din acest punct de vedere cei mai poluanti agenji sunt: AgricolaInternational, complexele de crestere a porcilor de la Bijghir, Racaciuni, Cleja,fermele Agribac de laItesti si Serbesti.

Poluarea din surse agricole se mai realizeaza ca urmare a depozitariinecorespunzatoare a gunoiului de grajd ~i a resturilor vegetale. Sunt afectateaproximativ 158 ha.

IV. ConcluziiPerimetrul luat in. studiu a fost delimitat in principal dupa prezenta si

frecventa emisiilor de amoniac ~i este situat pe vaile Bistrija si Siret, pe 0extindere nord-sud de cca 40 km.

Elaborarea lucrarii s-a bazat in principal, pe studiile pedologice siagrochimice existente in arhiva O.l.S.P.A. Bacau ~i pe 0 rejea de 56 puncte decercetare la care s-au facut determinari de metale greIe, fluor, azot nitric ~iamoniacal.I n zona municipiului Bacau principalele emisii poluante ~i surse depoluare sunt:

- amoniacal, de la Sofert Bacau ~i unitatile de crestere a animalelor;- oxizii de azot, fluor ~i fosfogips, de la Sofert Bacau:- bioxidul de sulf de la Sofert Bacau, fabrica Letea ~i in viitor CET-ul

Bacau;deseuri, reziduuri complexe si nimoluri de Ia diferiti agenji

econemici, inciusiv de la statiile de epurare, s.a.


13/15

Impactul activititii antropice asupra solurilor din zona localitajii Bacau 143

Influenta factorilor poluanti asupra solurilor in zona Bacau s-aconcretizat in urmatoarele:

- extinderea suprafejelor acide, care in ultimii 15 ani au crescutcu 11,1% ;

- scaderea reactiei corelata eu administrarea de ingr~iiminte de fosfori potasiu, a facut ca aprovizionarea cu fosfor i potasiu sa aiMo tendinta de crestere, suprafejele bine i foarte bineaprovizionate avand la fosfor 0 crestere de eca 22 % , iar lapotasiu 0 crestere de 19% la arabil, la intervalul de ani cercetat;- emisiile de pulberi cu influenta i asupra probelor biologice, dar iasupra intensitatii unor elemente c1imatice;

- poluarea incipienta a solurilor cu fluor, pe 0 suprafaja de 10864 ha,la nord i sud de municipiul Bacau, in functie de direcjiacurentilor de aer;

- prezenta emisiilor de metale grele a permis separarea a.patru zone,unde incarcarea cu metale grele este mai mare, zone careinsemneaza 8416 ha.

Se impune ca arealele care au concentratii mai mari de plumb, nichel,crom, cadmiu i fluorsa nu fie cultivate cu plante furajere i legume i sa seextinda mai ales plantele tehnice.

Surse importante de poluare a terenurilor perimetrului Ie reprezintadiferitele deponii (fosfogips, gunoaie menajere. moluzuri, reziduuri organice)i apele uzate de orice natura, ca ~i activitatea desfasurata in agricultura.

Studiul evidenjiaza prezenja fenomenului de poluare pe terasele iluncile raurilor Bistrita si Siret, zona cea mai poluata fiind situata in sudulmunicipiului Bacau unde suprapunerea mai multor surse de poluare, creazaposibilitatea realizarii unei poluari sinergice. Aria mare de raspandire a solurilorpoluante i local intensitatea de manifestare a acestora, impun luarea de masuride prevenire i combat ere a acestui fenomen.

Protejarea mediului inconjurator impune infiinjarea unei rejele desupraveghere care sa se realizeze, prin analize la sol, planta, aer si apa,verificarea permanent a a parametrilor funcjionali ai mediului ambiant.


14/15


U I I 1 I I D,,-,,",- _ -__. .~~ . - -....- .. . . . . . . _ . . . , . , .

ZONA BACAU1 : 200000

IMPACTUL ACTIVITATII ANTROPICE ASUPRA SOLULURILOR

Legenda:Soluri aeide ~~~(pH S. 5.8) E ISoluri slab aeide cu potential mare de acidifoere

Areal cu soIuri poluate cu fluor' (pH 5.85 - 6.2)Areal cu poluare completa (ftUOf"si metate grete)Arealcu solOOcu incarcare mai mare de metale grete


15/15

Impaau l . a c t i v i t I P i aJ$'Opice asupra. solurilor din zona localitItii Bac1u 145

BlBLIOGRAFIER.iuti C. ~ Citstea 81. (1983) - Prevenirea # combaterea poludrii solurilor,Ed. Ceres, ~.X X X (1986) - Metodologia elaboriirii studiilor pedologice, vol.Lll.Ill,

LC.P.A., Bucur~i.X X X - Studii pedologice # agrochimice penau te rito riile c omuna le

He1lfJ!i1qi, Miirgineni, Siiucqti, B ere ti-B istriJa, L etea Y eche, T raian,BuhOO, TllIIIa$i, Magura, IJadiu, Luizi-CiiIugiira, Nicolae Balcescu,Faraoani, Qeja Ii Rlicaduni -arhiva O.J.S.P.A. Bacau.

Documents

Activitati Antropice Asupra Solurilor Din Bacau