Actul Juridic

Drept civil-Actul juridic

ACTUL JURIDICPrin act juridic civil se intelege manifestarea de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice,adica de a naste,modifica sau stinge un raport juridic civil concret. Valabilitatea actelor juridice civile impun respectarea unor conditii de fond si a unor conditii de forma. Conditiile esentiale pentru validitatea unui act juridic civil sunt: 1)capacitatea legala de a incheia actul juridic civil(art.950,Codul Civil,stabileste ca poate contracta orice persoana care nu a fost declarata inapta prin lege); 2)consimtamantul valabil al partilor; 3)obiectul determinat; 4)cauza licita si morala; Conditia speciala de validitate :forma actului. Conditiile de fond ale actului juridic Capacitatea Prin capacitatea de a incheia actul juridic civil se intelege aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi si obligatii civile prin incheierea actelor juridice civile. Conform Codului Civil art.950,necapabili de a contracta sunt:1)minorii;2)interzisii;3)femeile maritate, in conditiile determinate de lege;4)in genere,toti acei carora legea le-a prohibit oarecare contracte. Astfel sunt:sotii intre ei pentru contractul de vanzare-cumparare,medicii si chirurgii pentru testament cu privire la persoana pe care au ingrijit-o de ultima boala de care a murit.Este teama din partea legiutorului ca medicul sa nu fie tentat de a deschide succesiunea. Un exemplu:Mihai,in varsta de 13 ani vinde masina parintilor sai.A procedat legal? Nu,deoarece nu are capacitate de exercitiu.Minorul sub 14 ani este lipsit total de capacitate de exercitiu,iar acest lucru il face incapabil de a participa la viata juridica,personal si singur. Un alt exemplu,in cazul donatiei,pentru validitatea contractului de donatie,donatorul trebuie sa aiba capacitatea de a dispune cu titlu gratuity,iar donatarul trebuie sa posede capacitatea de a primi cu titlu gratuit.

FEAA-Administratie publica

1


Minorii si persoanele puse sub interdictie judecatoreasca nu pot dispune prin contractul de donatie(nu pot fi donatori)nici personal si nici prin reprezentantii legali(parinti sau tutore).Minorul nu va putea face o donatie pana nu va implini varsta majoratului,insa sunt permise darurile obisnuite cu ocazia unei aniversari,daca sunt potrivite cu posibilitatile sale. Un alt exemplu:Medicii si farmacistii care au tratat o persoana de o boala din care survine decesul nu pot primi donatiile pe care bolnavul le-a facut in favoarea lor. Consimtamantul Consimtamantul reprezinta manifestarea de vointa juridica a unei persoane in vederea formarii unui act juridic,respectiv acordul de vointa intre doua sau mai multe persoane care incheie un contract. In cadrul contractelor de vanzare-cumparare in legatura cu consimtamantul se pune problema promisiunii de vanzare sau de cumparare ori de vanzare-cumparare care precede cronologic incheierea valida a contractului de vanzare-cumparare. Consimtamantul trebuie sa existe.Daca nu exista consimtamant,actul nu ia fiinta.Nu ia fiinta in toate cazurile in care consimtamantul nu a existat,pentru ca in loc sa se refere la o operatiune juridica pe care partile o aveau in vedere in acelasi timp ambele,se refera la alta.Asemenea,nu exista consimtamant cand,in loc sa se refere din partea ambelor parti ce colaboreaza la formarea unui act juridic,la acelasi obiect,una se refera la un obiect si cealalta la altul.In primul caz avem a face cu o eroare asupra naturii conventiei,in al doilea caz cu o eroare asupra identitatii obiectului. Un exemplu de eroare asupra naturii conventiei:iti ofer ceasul meu;esti in ideea ca ti l-am facut cadou;eu am crezut ca ti l-am vandut.Intrucat fiecare ne-am gandit la o alta operatiune juridical,inseamna ca pentru nici una dintre ele nu s-a intrunit comsimtamantul ambelor parti.A fost o eroare asupra naturii conventiei. Viciile de consimtamant Viciile de consimtamant sunt urmatoarele: Eroarea Prin eroare se intelege falsa reprezentare a unor imprejurari la incheierea unui act juridic. Cea mai grava forma a erorii este eroarea obstacol numita si eroare distructiva(distrugatoare) de vointa.In cazul acesteia,falsa reprezentare cade fie asupra naturii actului juridic ce se incheie,in sensul ca o parte crede ca incheie un anumit act juridic,iar cealalta parte crede ca incheie un alt act juridic(de exemplu: o parte crede ca incheie un contract de locatiune,iar cealalta parte crede ca incheie un contract de vanzare FEAA-Administratie publica 2 Eroarea Dolul(viclenia) Violenta Leziunea


cumparare.Intr-o speta s-a admis actiunea in declararea nulitatii absolute a unui contract de vanzare-cumparare pentru eroare obstacol,intrucat instrainatorul a facut dovada ca a dorit sa incheie un contract de intretinere,iar nu de vanzare-cumparare-Culegere de practica judiciara a Tribunalului Bucuresti),fie asupra identitatii fizice a obiectului ,in sensul ca una dintre parti crede ca trateaza cu privire la un anumit bun,iar cealalta parte are in vedere un alt bun(de exemplu:o parte vrea sa vanda un imobil din provincie,iar cealalta parte accepta crezand ca este vorba de un imobil situat in Bucuresti).La aceste doua cazuri unii autori mai adauga si un al treilea caz de eroare de obstacol,anume eroarea asupra existentei cauzei actului juridic,oferindu-se ca exempluipoteza in care o persoana se obliga sa plateasca o datorie care in realitate nu exista. Un alt exemplu de eroare il reprezinta atunci cand cumparatorul s-a inselat in privinta originii lucrului,a vechimii sale ori asupra persoanei care a confectionat lucrul respectiv.Spre exemplu daca o persoana cumpara un lucru confectionat din bronz,crezandu-l confectionat din aur,deoarece,substanta considerata sub aspect obiectiv este metalul din care este confectionat lucrul ,iar din punct de vedere subiectiv,calitatea determinanta pe care cumparatorul o are in vedere este tot metalul respective.Asadar,in ambele conceptii vanzarea este anulabila pentru eroare asupra substantei obiectului actului juridic.Pot exista insa si situatii in care solutia difera,in raport de conceptia,obiectiva sau subiectiva,asupra notiunii de substanta a obiectului actului juridic.De exemplu,o persoana cumpara o bijuterie,avand in vedere antichitatea ei,dar o crede confectionata din aur,desi aceasta este confectionata din bronz;in cadrul teoriei obiective,o asemenea eroare poate antrena anularea actului juridic,in schimb,in cadrul teoriei subiective,nu va intervene nulitatea,deoarece calitatea determinanta nu este metalul din care este confectionata bijuteria,ci antichitatea ei. Un exemplu de eroare asupra calitatilor substantiale ale obiectului este exemplul clasic a lui Pothier:am cumparat candelabre pe care le-am socotit ca sunt de bronz,in realitate sunt de cositor rosu. Dolul Dolul este acel viciu de consimtamant care consta in inducerea in eroare a unei persoane prin mijloace viclene sau dolosive,pentru a o determina sa incheie un anumit act juridic.In alte cuvinte dolul este o eroare provocata,iar nu spontana precum eroarea propriu-zisa. De exemplu,atunci cand ceea ce a determinat pe Primus sa cumpere un anumit lucru de la Secundus a fost credinta eronata ca pierdut un lucru identic,vanzarea-cumpararea nu poate fi anulata pentru eroare spontana,insa ,daca aceasta eroare a fost provocata de Secundus,care a sustras ori a ascuns lucrul identic pe care il avea Primus,pentru a-l face sa creada ca l-a pierdut,atunci vanzarea-cumpararea este lovita de nulitate relativa. Nu constituie dol,deoarece lipseste elementul obiectiv,simplul fapt de a profita la incheierea actului juridic de ignoranta sau de lipsa de experienta a unei persoane. Violenta


3


Violenta este acel viciu de consimtamant care consta in amenintarea unei persoane cu un rau de natura sa ii produca o temere ce o determina sa incheie un act juridic,pe care altfel nu l-ar fi incheiat. Violenta poate fi clasificata in functie de doua criterii si anume:natura raului cu care se ameninta si caracterul amenintarii. Dupa natura raului cu care se ameninta,violenta poate sa fie fizica sau morala.Violenta fizica exista atunci cand amenintarea cu un rau priveste integritatea fizica a persoanei ori bunurile sale.Violenta morala exista atunci cand amenintarea cu un rau se refera la onoarea,cinstea ori sentimentele unei persoane. In raport de caracterul amenintarii,se deosebeste intre amenintarea legitima si amenintarea nelegitima.De exemplu cazul in care creditorul il ameninta pe debitorul sau cu darea in judecata daca nu isi executa de bunavoie obligatia este o amenintare legitima. Amenintarea poate sa priveasca un rau de natura patrimoniala(de exemplu,distrugerea unui bun),un rau de natura fizica(de exemplu vatamarea integritatii corporale ) sau un rau de natura morala(spre exemplu compromiterea reputatiei). Violenta poate atrage si nulitatea absoluta a actului juridic,anume atunci cand,datorita ei,consimtamantul lipseste cu desavarsire,spre exemplu,o persoana este silita sa semneze inscrisul constatator al unui act juridic,prin aceea ca alte persoane ii tin si ii conduc mana. Leziunea Prin leziune se intelege prejudiciu material suferit de una din parti din cauza disproportiei vadite de valoare intre contraprestatii,ce exista in chiar momentul incheierii conventiei. Actul juridic de dispozitie incheiat de catre minorul cu capacitate de exercitiu restransa,singur(fara dubla incuviintare prealabila:a ocrotitorului legal si a autoritatii tutelare),este lovit de nulitate relativa, indiferent ca ar fi sau nu lezionar pentru minor. Obiectul actului juridic civil Prin obiect al actului juridic civil se intelege conduita partilor stabilita prin acel act juridic,adica actiunile sai inactiunile la care sunt indreptatite ori de care sunt tinute partile. Pentru a fi valabil,obiectul oricarui act juridic civil trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte (conditii):sa existe,sa fie in circuitul civil,sa fie determinat sau determinabil,sa fie posibil,sa fie licit si moral. Obiectul sa existe Daca obiectul nu exista,nu se mai pune problema indeplinirii celorlalte cerinte.Daca bunul a existat, dar nu mai exista la data incheierii actului juridic,cerinta nu este indeplinita si deci actul juridic nu este valabil. In cazul incheierii unui contract de vanzare-cumparare obiectul trebuie sa existe in momentul incheierii contractului sau sa poata exista in viitor.Este de neconceput o vanzare-cumparare fara indeplinirea acestei conditii.


4


De exemplu o persoana aflata intr-o localitate vinde casa sa situata intr-o alta localitate,nestiind ca aceasta disparuse intr-un incendiu.Desigur,o asemenea vanzare nu poate fi valabila.Intr-o asemenea ipoteza obligatia vanzatorului este fara obiect,iar obligatia cumparatorului ramane fara cauza,si evident actul va fi sanctionat cu nulitate absoluta. In ipoteza in care in momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare bunul era pierit numai in parte,cumparatorul are alegerea intre a se lasa de contract sau a pretinde reducerea pretului. (art.1311,Codul Civil). Un bun viitor poate forma obiectul valabil al unui act juridic civil(de exemplu:o recolta viitoare,lucrul care se va confectiona). Nu pot forma obiectul unui contract de vanzare-cumparare bunurile care potrivit legii nu sunt in comert(in circuitul civil).Sunt scoase din circuitul civil si nu pot forma obiectul unui contract de vamzarecumparare bunurile care prin natura lor nu sunt susceptibile de a forma obiectul dreptului de proprietate si al actelor juridice,bunurile care nu sunt produse de activitatile oamenilor,asa-numitele aerul,lumina soarelui,apa raurilor,apa marilor. Obiectul sa fie determinat sau determinabil Nu este suficient ca lucrul care face obiectul vanzarii-cumpararii sa existe si sa fie in circuitul civil,ci mai este necesar ca el sa fie determinat la data incheierii contractului sau sa poata fi determinat in viitor pe baza unor elemente care sa poata permite determinarea sa ulterioara.Astfel,de exemplu,o constructie este determinata prin indicarea localitatii in care este situate,apoi strada,nr,din ce este construita;un tablou este determinat prin denumirea data de autor,anul executarii,cu ce fel de material este pictat,dimensiunile,si evident semnatura pictorului. Obiectul sa fie licit si moral Potrivit acestei cerinte care se desprinde din prevederile art.5 C.Civil,conduita partilor actului juridic civil trebuie sa fie in concordanta atat cu legea,cat si cu regulile de convietuire sociala(morala). Un obiect care nu e licit este un obiect care nu poate fi luat in considerare din punct de vedere al operatiunii ce s-a efectuat.De exemplu jocurile de noroc sunt considerate ca fiind ilicite. Art.965 Codul Civil citeaza printre obiectele licite asupra carora nu se poate conveni,o succesiune inca nedeschisa. Cauza(scopul) actului juridic civil Prin cauza actului juridic civil se intelege obiectivul urmarit la incheierea acestuia. Pentru a fi valabila cauza actului juridic civil trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte(conditii) cumulativ:sa existe,sa fie reala,sa fie licita si morala. bunuri comune ca


5


De exemplu,in contractul de vanzare cumparare cauza este un element constitutiv in structura sa si o conditie de validitate a acestuia.Scopul direct al vanzatorului este primirea pretului in schimbul instrainarii bunului,iar al cumparatorului dobandirea bunului in schimbul platii pretului.(de exemplu in cazul vanzarii unui apartament,vanzatorul urmareste sa primeasca banii in schimbul instrainarii apartamentului,iar cumparatorul doreste dobandirea apartamentului in schimbul platii pretului). Pentru validitatea contractului de vanzare-cumparare cauza trebuie sa existe,chiar daca nu este stipulata expres in contract.Absenta cauzei atrage sanctiunea nulitatii absolute a vanzarii. Cauza trebuie sa fie reala si nu falsa,contrar atrage nulitatea relativa a contractului de vanzare cumparare.Un alt exemplu este atunci cand s-ar putea obtine anularea unui legat pentru cauza falsa daca se face dovada ca testatorul nu a stiut ca i se va naste un copil(ceea ce implica necunoasterea ,de catre testator,a sarcinii femeii) si ca,daca ar fi cunoscut aceasta imprejurare ,nu ar mai fi lasat legatul. Cauza este licita cand este conforma cu normele juridice si este morala cand corespunde regulilor de convietuire sociala. Cauza trebuie sa fie licita,caci contrar contractul este sanctionat cu nulitatea absoluta.Astfel,in practica judiciara s-a considerat ,de exemplu,ca este ilicita cauza in care partile intre care s-a incheiat un contract de vanzare-cumparare a unui imobil au stiut ca acesta este proprietatea altei persoane si,cu rea-credinta au urmarit sa fraudeze pe adevaratul proprietar. Cauza trebuie sa fie si morala ,adica scopul actului juridic contractului de vanzare cumpararecorespunde cu regulile de convietuire sociala.Astfel,de exemplu,pentru imoralitatea cauzei s-a declarat nul absolute contractul de vanzare-cumparare incheiat in scopul mentinerii unei relatii de concubinaj. Forma actului juridic civil-conditie speciala de validitate Prin forma actului juridic civil se intelege modalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa facuta cu intentia de a crea,modifica sau stinge un raport juridic civil concret. Forma actului juridic civil este guvernata de principiul consensualismului. Forma poate fi ceruta de lege pentru: -validitatea actului juridic civil(ad validitatem sau ad solemnitatem) a carei nerespectare atrage nulitatea absoluta; -forma necesara in scopul dovedirii actului respective( ad probationem);incalcarea ei nu afecteaza valabilitatea actului si atrage doar puterea de dovada cu un anumit mijloc de proba; -forma solicitata pentru opozabilitatea fata de terti pentru nerespectarea careia actul devine inopozabil tertilor.


6


Principalele acte juridice pentru care legea pretinde forma solemna(de regula,forma autentica) sunt urmatoarele:contractul de donatie,testamentul,revocarea expresa a unui legat renuntarea expresa la succesiune. De exemplu, in cazul donatiei,conditiile de forma se refera la faptul ca toate donatiile se fac prin act autentic.Consimtamantul ambelor parti (persoana fizica sau juridica) trebuie manifestat in forma autentica. Nerespectarea formei autentice atrage sanctiunea nulitatii absolute.In cazul donatiei de bunuri mobile,legea cere si intocmirea unui act estimativ,atat pentru bunuri mobile corporale cat si pentru bunuri mobile incorporale.Actul estimativ poate fi cuprins in contractul de donatie,insa poate aparea si intr-un inscris separate,dar obligatoriu semnat de ambele parti.Actul estimativ trebuie sa cuprinda descrierea fiecarui bun donat si evaluarea fiecaruia.Darurile manuale si donatiile indirecte sunt scutite de formalitatea actului estimativ.In cazul donatiei de immobile,cerinta formei autentice trebuie rspectata in toate cazurile,deci si a constructiilor si nu doar a terenurilor. Se instituie forma ad probationem ,cu caracter particular,pentru anumite acte juridice,precum: contractul de locatiune;depozitul voluntar;tranzactia,contractul de sponsorizare. Dintre principalele aplicatii ale formei cerute pentru opozabilitatea fata de terti,mentionam urmatoarele:publicitatea imobiliara prin cartile funciare,inregistrarile si publicitatea prevazute de Legea societatilor comerciale.

Bibliografie:1)Gabriel Boroi,Liviu Stanciulescu,Drept civil-curs selectiv,Editura AllBeck,Bucuresti,2003 2)Gabriel Boroi,Drept civil.Partea generala.Persoanele,Editura AllBeck, 2002 3)Istrate Micescu,Curs de drept civil,Editura AllBeck,Bucuresti,2002


7

Documents

Actul Juridic