Adaptarile Animalelor La Clima Terrei

Embed Size (px)

DESCRIPTION

O PREZENTARE POWER POINT DESPRE ADAPTARILE ANIMALELOR...

Citation preview

  • ADAPTARILE ANIMALELOR LA CLIMA TERREI

  • ZONA ECUATORIALA

    Condiiile climatice favorabile din aceast zon extrem de cald i umed permit existena unei mari diversiti de animale.

  • Cele mai multe (erpi, insecte, maimue, fluturi, psri viu colorate) triesc n coroana arborilor unde gsesc o hran abundent. Principalele adaptri ale animalelor arboricole se refer la posibilitile lor de a face salturi i de a se aga de ramurile arborilor.

  • Zona savanelor In funcie de condiiile existente n cele dou anotimpuri ale anului, viaa animalelor din savan se desfoar n mod diferit. n anotimpul secetos, dispariia ierburilor determin migrarea unor psri i mamifere spre locurile unde i pot gsi hrana. n anotimpul ploios, bogia ierburilor ofer hrana mbelugat numeroaselor mamifere erbivore (girafe, zebre, antilope).

  • Zona deerturilor Sunt regiunile cele mai uscate de pe Pmnt. Multe animale se adpostesc n timpul zilei i ies la cderea nopii n cutarea hranei. Ele sunt capabile s supravieuiasc cu foarte puin ap. De exemplu, CAMILA poate s nu bea ap sptmni ntregi, pentru c o nmagazineaz n cantitate mare n stomacul ei buretos.

  • Zona mediteraneeana Este caracterizat prin temperaturi ridicate i numeroase animale sunt adaptate la activitatea nocturn (psri, viezuri, hiene, lilieci), adpostindu-se n timpul zilei. Altele rezist ns la cldur, cutndu-i hran ziua.

  • Zona de stepa Aceast zon cuprinde ntinse terenuri acopreite cu iarb, care adpostesc numeroase roztoare (popndi, oareci de cmp) ce i sap galerii n pmnt. Culoarea animalelor din step este cafeniu-cenuie, asemntoare pmntului i ierburilor uscate.

  • Zona padurilor de foioase si conifere Verile puin clduroase i iernile relativ blnde ofer hran din abunden numeroaselor animale care o populeaz: insecte, viermi, oprle, psri (ciocnitori, forfecue), mamifere (vulpi, iepuri).

  • Zona de taiga Animalele caracteristice acestei zone (elani, veverie, oareci, uri bruni) s-au adaptat iernilor aspre i verilor friguroase. Unele animale i fac rezerve de hran n timpul verii, altele intr n hibernare. Elanul are picioare lungi, care i permit s alerge prin zpada moale (n dreapta e anotimpul de var).

  • Zona de tundr

    Dei clima este neprielnic i solul ngheat aproape tot anul, mai multe animale s-au adaptat condiiilor de via. Astfel, culoarea unora (bufnie, potrnichi, vulpi, iepuri) a devenit alb ca a zpezii, aprndu-se mai bine de dumani, iar renul are degetele acoperite cu copite late, care l mpiedic s se afunde n zpad.

  • Zona polar

    Aici, animalele reuesc s triasca pe ghea i chiar apa ngheat a Arcticii i Antarcticii. Blana lor deas ( la ursul polar), stratul de grsime de sub piele ( la foci), penajul des i umflat (la pinguni) le permit s-i psteze cldura corpului.

  • VALEA MORTII ANIMALE ADAPTATESobolanul cangur Ca multe alte animale care traiesc in zone cu temperaturi foarte ridicate, sobolanul cangur este activ mai mult noaptea, ziua dormind sub pamant. Acesta are insa si o adaptare iesita din comun la mediul inconjurator sarac in precipitatii, si anume nu bea niciodata apa. Sobolanul cangur are niste organe speciale in interiorul nasului care ii permit sa absoarba umezeala direct din aer, iar rinichii, foarte eficienti, il tin hidratat. Mai mult, acesta este atat de bine adaptat la climatul uscat incat si daca ar trai in captivitate ani intregi tot ar refuza sa bea apa.

  • Diverse specii de pesti Desi in Valea Mortii nu exista intinderi mari de apa, ci cel mult baltoace de 1-2 metri diametru, aici exista mai multe specii de pesti pupfish, adaptate la conditiile vitrege. Sunt pesti colorati, asemanatori sardinelor, care supravietuiesc band cantitati mari de apa. Iar ca sa nu fie afectati de sarea din ea, care poate fi si in cantitati duble fata de cea din apa de mare, acesti pesti elimina sodiul. Ei se confrunta insa cu probleme de cateva decenii incoace, de cand fermierii au inceput sa foreze pentru a stoarce si putinele resurse de apa din aceasta depresiune, ceea ce a dus la scaderea numarului de balti si, implicit, la amenintarea cu disparitia a unor specii de pesti. Devils Hole pupfish a ajuns aproape de extinctie in 2006, cand numarul reprezentantilor acestei specii a scazut sub 40. Ulterior, un cazinou din Las Vegas a transferat mai multi astfel de pesti in acvariile lui, ceea ce a dus la salvarea speciei.

  • Geococcyx californianus Geococcyx californianus este o specie de pasare, cunoscuta si dintr-o serie de desene animate marca Looney Tunes, ale carei personaje principale sunt o astfel de pasare si un coiot. In Valea Mortii pot fi vazute mai multe astfel de pasari. Turistii care ajung la centrul pentru vizitatori din cadrul Parcului National Valea Mortii pot admira aceste pasari prin ferestre mari, iar angajatii parcului emit adesea si sunetul caracteristic pasarii din desenul animat - "meep, meep!", pentru incantarea si mai mare a publicului. Exemplarele care fac parte din specia Geococcyx californianus, rezidente ale parcului, se folosesc de viteza mare pe care o pot atinge pentru a vana soareci, insecte, serpi si, in plus, sunt si foarte sirete au

  • Broasca testoasa de desert Aceasta broasca evita cat poate de mult caldura. Mai exact, iarna hiberneaza, iar vara sta in cea mai mare parte a timpului in vizuina, ceea ce inseamna ca in 90% din viata ei nu se misca mai deloc. Broasca testoasa de desert iese la suprafata doar cand ploua, iar atunci isi face provizii: mananca plante cat mai multe si sapa gropi pentru a colecta apa. Insa cea mai importanta adaptare a ei la zona arida este legata de vezica urinara. Aceasta, spre deosebire de cea a multor animale, permite broastei sa reabsoarba apa din ea in loc sa o elimine, astfel ca o broasca testoasa de desert poate supravietui circa un an fara sa consume apa proaspata.

  • Vulturul curcan Acesti vulturi, care se hranesc cu animale aflate in descompunere, se folosesc de un proces rar pentru a se racori: urineaza pe picioare. Iar urina nu numai ca racoreste sangele care circula prin picioarele lor, dar actioneaza si ca un dezinfectant, indepartand orice germen.

  • Iepurele cu coada neagra Urechile foarte mari ale acestui iepure (au in jur de 18 centimetri lungime) il ajuta sa isi regleze temperatura corpului in caldura puternica. In plus, acesta mai are o adaptare care il protejeaza de mediul adesea ucigator: in timpul lunilor de vara, el consuma foarte multi cactusi si multe ierburi pentru a se mentine hidratat, adesea cantitati de cateva ori mai mari decat greutatea lui.

  • BIBLIOGRAFIEWWW.GOOGLE.ROWWW.WIKIPEDIA.RO

  • Dinca Sebastian Virgil, clasa a 8-a, scoala cu clasele 1-8 Tintava.

  • VA MULTUMESC PENTRU VIZUALIZARE