Upload
others
View
5
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
SC. LIMNADES SRL www.limnades.ro Tel. +4 0745 100 510
����
1
ADDENDUM
La studiul de evaluare adecvată privind investiția
AMENAJARE HIDROENERGETICĂ PE RÂUL TÂRNAVA MICĂ, LOCALITATEA
FÎNTÎNELE – MHC FÎNTÎNELE
Privind fauna piscicolă și măsurile de restabilire a
conectivității longitudinale în perimetrul
MHC FÎNTÎNELE
Elaborat: SC. LIMNADES SRL. Dr. Biolog Falka István
Târgu Mureș
2013
SC. LIMNADES SRL www.limnades.ro Tel. +4 0745 100 510
����
2
LOCALIZAREA INVESTIȚIEI
Proiectul constă în execuţia unei amenajări hidroenergetice pe râul Târnava Mică, în
apropiere de localitatea Fîntînele, pe un amplasament unde exista deja o lucrare hidrotehnică de
captare a apei, destinaţia propusă fiind valorificarea potenţialului hidroenergetic din bazinul
hidrografic Mures.
Zona vizată de investiție, precum și amplasamentul hidrotehnic existent (priza de apă a
fostei termocentrale) se situează în zona de acoperire a sitului Natura 2000 ROSCI 0384 Râul
Târnava Mică și ROSPA 0028 Dealurile Târnavelor și Valea Nirajului (Fig.1.)
Fig.1. Localizarea investiției
SC. LIMNADES SRL www.limnades.ro Tel. +4 0745 100 510
����
3
Fig.2. Moioaga (Barbus meridionalis)
ELEMENTE IHTIOFAUNISTICE DE INTERES COMUNITAR
Conform formularului standard al ROSCI0384 Târnava Mică în perimetrul investiției
sunt prezente patru specii de interes comunitar, și anume:
Barbus meridionalis
Sabanejewia aurata
Gobio albipinnatus
Cobitis taenia
Barbus meridionalis
(Barbus petenyi – conform celei mai noi taxonomi, după Freyhof & Kottelat, 2007 ). - Moioagă
Denumiri populare: Mreană vânătă, Moioagă, Mreană neagră.
Raspândire: În România este distribuită în special in Vestul țării dar s-a observat că s-a extins și
în râurile din centrul și
sudul țării.
Descriere: Corpul este
alungit și îndesat, cu
solzi mici. Îi lipsește
ultima radie zimțată a
înotătaoarei dorsale,
spre deosebire de
mreana mare. Spatele
este cenușiu - vânăt,
laturile și burta argintii
(Fig.2.). Este punctată
cu pete negre. Gura
este inferioară și prezintă mustăți, ca și mreana (Barbus barbus).
SC. LIMNADES SRL www.limnades.ro Tel. +4 0745 100 510
����
4
Dimensiuni: Este ruda mai mică a mrenei, cu o lungime corporală de până la 25-28 cm. În
general nu crește mai mare de 300-400g dar poate ajunge până la 1,5 kg.
Biologie: Trăiește în apele de munte și în partea superioară a regiunilor deluroase, coborând la
șes până la Dunare. Lipsește din zona păstrăvului. Zona piscicolă în aval de zona păstrăvului
prezintă habitate tipice speciei, iar această zonă este denumită zona lipanului și a moioăgii.
Prezintă un spectru larg de preferințe de habitat, dar cu deosebi preferă zonele cu repeziș și cu
substrat pietros. Este întâlnit adesea împreună cu Romanogobio uranoscopus, mai ales în parte
inferioară a zonei lipanului și a moiăgii. Hrana sa este formată în special din larve de insecte
acvatice, viermi, crustacee mici și resturi vegetale. Depune icrele mai târziu decât mreana mare
fără să urce mult în amonte, formează doar grupuri mici și depune icrele în zona malurilor
(BĂNĂRESCU, 1964, KOTTELAT & FREYHOF, 2007).
Sabanejewia aurata
(Sabanejewia balcanica - conform celei mai noi taxonomi, după Freyhof & Kottelat, 2007) -
Câra
Denumiri populare: câră, fâță.
Răspândire: În bazinul Dunării, dar și pe Peninsula Balcanică. Dat fiind variabilitatea accentuată
a speciei, taxonomia ei precum și prezența/absența sau apartenența la diferitele subspecii descrise
în literatura de specialitate fac greu identificabilă arealul de răspândire a speciei. În țara noastră
populațiile din Dunăre, precum și cele din sud-estul țării aparțin subspeciilor bulgarica și
vallachica. În restul țării de regulă întâlnim Sabanejewia aurata/Sabanejewia balcanica
(BĂNĂRESCU, 1964, KOTTELAT & FREYHOF, 2007).
Descriere: prezintă corp alungit, moderat comprimat lateral. Înălțimea sa maximă se cuprinde de
5-6 ori în lungime fără coadă. Are spatele arcuit. În zona pedunculului caudal, dorsal și în
jumătatea posterioară, are o muchie adipoasă tare, care în partea ventrală este slab vizibilă la
bază. Are solzii, mici, ce se acoperă unii pe altii. Gura este inferioară și prezintă 3 perechi de
mustăți. Ochii sunt mici, foarte apropiați de frunte. Prezintă spini suborbitari. Privind coloritul
fondul este de obicei alb-gălbui sau auriu, pe care prezintă pete. De regulă prezintă un șir de pete
SC. LIMNADES SRL www.limnades.ro Tel. +4 0745 100 510
����
5
Fig.4. Porcușor de nisip (Romanogobio albipinnatus)
Fig.3. Câra (Sabanejewia aurata)
late dorsale, un șir de pete mici și un
șir de pete largi pe flancuri (Fig.3.).
Variabilitatea morfologică a speciei
este deosebit de accentuată
(BĂNĂRESCU, 1964).
Dimensiuni: este o specie de talie
mică, de regulă cu o lungime totală de
8-10 cm.
Biologie: Specia se întâlnește în râuri
începând de la munte până la
șes, pe subtstraturi pietroase-
nisipoase. În caz de substrat
nisipos cea mai mare parte a timpului se îngroapă în nisip. Se hrănește cu insecte și larvele
acestora, precum și cu diatomee. Se reproduce în lunile mai-iunie (BĂNĂRESCU, 1964).
Gobio albipinnatus
(Romanogobio albipinnatus - conform celei mai noi taxonomi, după Freyhof & Kottelat, 2007) –
porcușor de nisip
Denumiri populare: porcușor de șes
Răspândire: este prezent în bazinul
Dunării aval de Bratislava până la
vărsare. În bazinul hidrografic al
Mureșului literatura de specialitate
semnalează specia în Mureș
aval de Teiuș, iar dintre
afluenți în Târnava Mare (BĂNĂRESCU, 1964).
Descriere: Capul este proeminent şi îngust, corpul este alungit, uşor comprimat lateral, în partea
anterioară. Înotătoarea dorsală este poziţionată în jumătatea posterioară a corpului şi prezintă 7
SC. LIMNADES SRL www.limnades.ro Tel. +4 0745 100 510
����
6
Fig.5. Zvârluga (Cobitis taenia)
radii moi. Înotătoarea anală are 6 radii moi. Ochii sunt mari (Fig.4.). Prezintă 39 – 40 de linii
laterale de solzi (NASEKA, 2011).
Dimensiuni: De regulă ajuge până la o lungime standrad (fără caudală) de 10 cm și lungime
totală de 12 cm. Dimensiunea maximă: 13cm. (BĂNĂRESCU, 1964)
Biologie: Vărsta maximă raportată este de 5 ani. Vărsta maximă raportată este de 5 ani. Indivizii
ajung la maturitatea sexuală la vârsta de 2 ani. Femelele depun icre de până la 4 ori/sezon, la
intervale de 2 săptămâni, în perioada mai – iulie. Este o specie bentonică, nocturnă, care se
hrăneşte cu larve de insecte, dar şi cu alte nevertebrate bentice. Preferă habitate cu substrat
argilos sau nisipos, cu apă mai adâncă și cu curent slab, în general cu o viteză de 0,28-0,45 m/s.
Evită zonele cu apă stătătoare și fundul nămolos. (BĂNĂRESCU, 1964).
Cobitis taenia
(Cobitis taenia - conform celei mai noi taxonomi, după Freyhof & Kottelat, 2007) – zvârluga
Denumiri populare: fâsă, zmorlă,
râmbițar
Răspândire: prezintă o râspânidre
geografică largă în țara noastră, dar cu
microhabitate limitate (preferințe
ecologice similare cu Romanogobio
albipinnatus – curent slab și substrat
argilos, nisipos).
Descriere: Prezintă o variabilitate
morfologică accentuată. Corpul este
alungit, turtit lateral, de culoare gri –
maroniu sau gălbui, marmorat, cu pete de culoare închisă. Corpul este acoperit de solzi mici, care
lipsesc de-a lungul liniei laterale, vizibilă doar în partea anterioară a corpului. Capul este plat,
terminat în unghi obtuz, gura este situată inferior, fiind prevăzută cu 6 mustăti, uneori greu de
observat (Fig.5.). Înotătoarea dorsală prezintă 6 – 8 radii moi, iar cea anală 5 radii moi.
(BĂNĂRESCU, 1964).
SC. LIMNADES SRL www.limnades.ro Tel. +4 0745 100 510
����
7
Fig.6. Habitate acvatice tipice în zona investiției
Dimensiuni: Femelele ajung pânî la o lunfime standard de 10 cm, iar masculii la 8 cm .
(BĂNĂRESCU, 1964).
Biologie: Preferă habitatele cu curent slab și substrat argilos sau nisipos. Evită stratul foarte
mâlos, dar tolerează apele stagnante și substraturile ușor mâloase. Vegetația submersă este
preferată mai ales în perioada de reproducere. În timpul zilei stă îngropat complet în nisip. Este
activ cu precădere noaptea. Femelele trăiesc până la 5 ani, iar masculii până la 3 ani. Femelele
depun icre din al doilea sau al treilea an de viaţă, iar masculii ajung la maturitatea sexuală la 1 –
2 ani. Perioada de reproducere este aprilie – iulie, la temperaturi de peste 18°C. Icrele sunt
depuse în vegetaţia submersă (BĂNĂRESCU, 1964, KOTTELAT & FREYHOF, 2007).
CARACTERIZAREA HABITATELOR ACVATICE DIN PERIMETRUL INVESTIȚIEI
În condiițile hidrogeomorfologice date zona investiției se situează ca și zonare piscicolă
la limita inferioară a zonei
lipanului și a moiăgii și la
limita superioară a zonei
scobarului. Astfel prezintă
teoretic o faună piscicolă
diversificată. Pe baza
literaturii de specialitate
reconstituirea faunei
piscicole istorice în zonă
scoate în evidență o faună
piscicolă deosebit de bogată.
(Tabelul 1.)
Ca și aspect această zonă piscicolă intermediară prezintă volum de apă mai ridicat, un râu
de zonă de coline, cu variații sezoniere însemnate de debit, cu substrat alternant pietros, nisipos,
prundiș sau chiar argilos, cu zone alternante de repezișuri, dar fără cascade, și zone cu curent
scăzut (Fig.6.).
SC. LIMNADES SRL www.limnades.ro Tel. +4 0745 100 510
����
8
Tabelul 1. Reconstituireaa faunei piscicole istorice în râului Târnava Mică în dreptul
localității Fîntînele, jud. Mureș (confom Bănărescu, 1964)
Nr.Crt
Specia
Prezența Denumirea
populară Denumirea ştiinţifică
1. Păstrăv indigen Salmo trutta fario Excepțional
2. Zglăvoc Cottus gobio Prezentă
3. Boiştean Phoxinus phoxinus Prezentă
4. Grindel Barbatula barbatula Prezentă
5. Chişcar Eudontomyzon danfordi Prezență sporadică
6. Moioagă Barbus meridionalis Prezentă
7. Obleți Alburnus alburnus Excepțional
8. Morunaș Vimba vimba Excepțional
9. Scobar Chondrostoma nasus Prezentă
10. Lipan Thymallus thymallus Excepțional
11. Boarță Rhodeus sericeus Prezentă
12. Clean Squalius cephalus Prezentă
13. Beldiță Alburnoides bipunctatus Prezentă
14. Porcușor Gobio gobio Prezentă
15. Petroc Gobio uranoscopus Prezentă
16. Mreană Barbus barbus Excepțional
SC. LIMNADES SRL www.limnades.ro Tel. +4 0745 100 510
����
9
Fig.7. Barajul deversor de ape mari
17. Porcușor de nisip Romanogobio
albipinnatus Excepțional
18. Zvârlugă Cobitis taenia Prezentă/Excepțional
19. Câră Sabanejewia aurata Prezentă/Foarte frecvent în anumite
râuri
20. Știucă Esox lucius Excepțional
21. Somn Silurus glanis Prezentă
22. Fusar Zingel streber Excepțional
23. Biban Perca fluviatilis Excepțional
24. Babușca Rutillus rutillus Excepțional
25. Mihalț Lota lota Excepțional
Habitatele acvatice din
vecinătatea investiției prezintă
un grad bun de conservare.
Impactul antropic major în zonă
este însuși lucrarea hidrotehnică
existentă, mai ales scara de pești
de pe barajul deversor de ape
mari, care nu este funcțională și
nu este accesibilă faunei pisciole
existente (Fig.7.).
Nefuncționalitatea scării de pești se datorează în primul rând zonei de acces din aval, care
este subspălată de curentul de apă. Astfel prima treaptă a scării este de aproape 1 m înălțime, cea
ce face inaccesibilă scara pentru majoritatea speciilor de pești din acest habitat (Fig.8.).
SC. LIMNADES SRL www.limnades.ro Tel. +4 0745 100 510
����
10
Fig.8. Capătul din aval al scării de pești de pe barajul deversor
În ciuda faptului că situația din perimetrul amenajărilor hidrotehnice existente este una
deosebit de favorabilă menținerii conectivității longitudinale (existența unui canal by-pass
natural), deficiențele scării de pești mai sus amintite compromit în totalitate conectivitatea
longitudinală pe acest tronson.
În aval de scara de pești mai sus amintită există un canal natura by-pass, cu habitate
acvatice în stare de conservare deosebit de bune și care prezintă habitate tocmai potrivite pentru
speciile de interes din zonă: moioagă (Barbus meridionalis), câra (Sabanejewia aurata), zvârluga
(Cobitis taenia) și porcușorul de nispi (Romanogobio albipinnatus) (Fig.9.).
SC. LIMNADES SRL www.limnades.ro Tel. +4 0745 100 510
����
11
Fig.9. Habitate acvatice pe canalul by-pass natural existent
Zona pragului de captare existent nu prezintă structuri eficiente de tranzitare pentru pești,
deși curentul puternic creat în anumite sectoare atrag peștii care ar migra în amonte. Această
situație a fost surprinsă și în momentul investigațiilor din teren, unde s-au observat numeroase
exemplare de moioagă (Barbus meridionalis), care încercau să urce în această zonă (Fig.10.).
Fig.10. Exemplare de moioagă (Barbus meridionalis) în tentative de urcare sub barajul captării
SC. LIMNADES SRL www.limnades.ro Tel. +4 0745 100 510
����
12
IMPACTUL POTENȚIAL AL INVESTIȚIEI ASUPRA FAUNEI PISCICOLE
În cazul amplasamentelor hidrotehnice în domeniul de producție hidroenergetică ne
putem aştepta la următoarele forme de impact asupra mediului: intreruperea conectivității
longitudinale, angrenarea de suspensii solide în masa apei, pericolul de poluare cu produse
petroliere, schimbarea parametrilor hidromorfologici, perturbarea şi distrugerea unor
habitate acvatice.
1. Intreruperea conectivității longitudinale este impactul major de mediu al investițiilor
hidroenergetice. Pe de o parte captările, prizele de apă de diferite modele constituie o
barieră în calea migrațiilor longitudinale al organismelor acvatice, pe de altă parte
privarea de apă a unor tronsoane mai scurte sau mai lungi prezintă la rândul lor un
obstacol în calea migrațiilor.
2. Angrenarea suspensiilor solide în masa apei poate avea efecte negative însemnate
asupra faunei şi florei acvatice. Aceste suspensii pot pune în pericol procesul de
respiraţie în cazul peştilor, acţionând ca o forţă abrazivă asupra branchiilor, sau
provoacă colmatarea efectivă a branchiilor. Acest fenomen apare şi în cazul faunei de
nevertebrate bentice. Pe lângă faună, suspensiile afectează şi flora algală, atât cea
planctonică, cât şi cea bentică. Suspensiile blochează pătrunderea razelor solare în apă,
astfel inhibând fotosinteza algală, inhibând deci producţia primară din apă. În cazul
speciilor de peşti din acest tronson, angrenarea suspensiilor solide în masa apei poate
avea consecinţe grave, având în vedere faptul că multe speciile din zona piscicolă
afectată sunt specii care preferă ape cu concentraţie ridicată de oxigen dizolvat.
3. Poluarea cu produse petroliere se poate produce cu carburanţi, lubrifianţi etc. de la
utilajele folosite la contrucţie.
4. Schimbare parametrilor hidromorfologici este urmarea inevitabilă a amenajărilor
hidrotehnice. În cazul de faţă lucrările de amenajare presupun intervenţii în albia
minoră, fapt care va duce la mişcări ale substratului, deci perturbarea biocenozelor
SC. LIMNADES SRL www.limnades.ro Tel. +4 0745 100 510
����
13
Fig.11. Canal by-pass natural
bentice. Biocenozele din masa apei pot fi afectate la rândul lor, prin schimbările în
viteza de curgere a apei.
5. Schimbarea parametrilor hidromorfologici are ca finalitate dispariţia unor habitate
acvatice. În unele zone curentul se va accelara pe parcursul lucrărilor de construcţie,
alte zone pot rămâne efectiv fără apă. Aceste schimbări pot avea repercursiuni asupra
florei şi faunei acvatice.
După finalizarea lucrarilor de construcţiei și în faza de exploatare efectele negative
ale acestor lucrări se vor remedia pe cale naturală: angrenarea de suspensii în masa apei va
înceta, riscul poluării cu produse petroliere se va diminua (numărul utilajelor va scade), iar
organismele acvatice treptat se vor acomoda la noile condiţii hidromorfologice create.
RECOMANDĂRI ÎN SCOPUL MINIMALIZĂRII ȘI REMEDIERII IMPACTULUI
În conformitate cu impactul potenţial estimat în stadiul de construcţie şi de operare al
MHC Fîntînele aducem câteva precizări privind măsurile de reducere al acestui impact
sumarizate în Tabelul 2.
În cea ce privește
problema conectivității
longitudinale, precizăm că
amplasamentele hidrotehnice
preexistente compromit
acest aspect de importanță
majoră din punctul de vedere
al integrității și conservării
faunei și biodiversității
faunei acvatice.
De asemenea este de
menționat existența unui canal by-pass natural (albia veche al cursului de apă) în stare de
conservare bună (Fig.11.), care în momentul în care se asigură tranzitabilitatea pragului de
SC. LIMNADES SRL www.limnades.ro Tel. +4 0745 100 510
����
14
deversare de ape mari, va satisface cerințele ecologice de migrație reproductivă, și nu numai, a
speciilor de pești de interes comunitar din zona amplasamentului.
În acest scop recomandăm dotarea pragului deversor de ape mari cu o rampă de pești,
care să permită tranzitul speciilor de pești din zona investiției.
Tabelul 2. Impactul asupra mediului şi măsurile recomandate în cazul MHC Fîntînele
Faza de lucru Impact asupra mediului Măsuri recomandate
Faza de construcţie captării
MHC Fîntînele
Angrenarea de suspensii
solide în masa apei
Devierea cursului în amonte de
executarea lucrărilor de
construcţie pe barajul fix cu
deversor și pe descărcătorul de
ape mari.
Poluare cu produse petroliere
Atenţie sporită în manipularea
utilajelor, a combustibililor şi a
lubrifianţilor
Faza de construcţie al
rampei de pești pe
deversorul de ape mari
Angrenarea de suspensii
solide în masa apei
Devierea cursului în amonte de
executarea lucrărilor de
construcţie pe barajul fix cu
deversor..
Poluare cu produse petroliere
Atenţie sporită în manipularea
utilajelor, a combustibililor şi a
lubrifianţilor
Faza de exploatare
Intreruperea conectivității
longitudinale
Construcția unei rampe de pești
pe deversorul de ape mari
Schimbarea parametrilor
hidromorfologici
Utilizarea albiei vechi al cursului
de apă în scop de by-pass natural
Distrugerea unor habitate
acvatice
Utilizarea albiei vechi al cursului
de apă în scop de by-pass natural
Rampa de pești este de fapt o pantă creată artificial, fie din materiale naturale (pietriș –
bolovăniș), fie dintr-o structură de beton, în care sunt incastrate elemente naturale. Elementele
SC. LIMNADES SRL www.limnades.ro Tel. +4 0745 100 510
����
15
Fig.12. A – rampă de pești cu perete delimitator, B – rampă deschisă
incastrate au pe de o parte rolul de a crește rugozitatea, drept urmare scade viteza curentului, pe
de altă parte conferă zone diferențiate din punctul de vedere al vitezei curentului de apă,
creânduse astfel limane de odihnă pentru pești care urcă rampa.
Există două modele de rampă de pești potrivite în cazul de față: A – rampa cu perete
delimitator, B – rampa deschisă (Fig.12.) Diferența constă în faptul că în cazul rampei cu
delimitator panta artificială are două maluri: un mal o constituie malul consolidat al râului, iar
celălalt mal al canalului este un perete artificial. Astfel rampa de pești devine un canal de apă de
sine stătător. În cazul rampei deschise rampa ar un singur mal, și anume malul consolidat al
râului. În ambele cazuri este recomandat construirea unui prag de fund de consolidare al albiei
aval de pragul captarii.
Propunem consturierea variantei cu perete delimitator. Această rampă este recomandată
să fie amplasată în apropierea malului stâng pe barajul deversorul de ape mari.
În construirea rampei de pești aducem următoarele recomandări:
- Utilizarea unei structuri de susținere din beton, cu incastrări de de pietriș-bolovăniș din
albia naturală (conform Fig.13.)
- Rampa de pești să asigure următoarele condițiile hidrologice
SC. LIMNADES SRL www.limnades.ro Tel. +4 0745 100 510
����
16
o Viteza maximă a curentului de 0,5 m/s în condițiile de debit scăzut, iar în cazul
debitelor crescute o viteză maximă de 0,8 m/s (recomandare pe baza Jens et al,
1997, BMLFUW, 2012).
o La proiectarea rampei să se țină cont atât de condițiile hidrologice pe debite
minime, cât și de eventualele debite crescute. În cazul debitelor minime pe
încastrări să nu creeze trepe mai înalte de 0,2 m (Fig.13.).
o Consolidarea capătului din aval a rampei de pești în scopul prevenirii eroziunii
(prevenirea subspălării).
o Asigurarea la capătul din aval a rampei de pești a unei zone de acces cu o
adâncime minimă de 0,5 m și un curent de 0,7 m/s (la debite mari de maxim 1
m/s). Aceste condiții sunt exențiale în atragerea peștilor pe rampa de pești.
(Pavlov 1989, BAFU 2012).
o Prima treaptă după zona de acces pe rampă să nu depășească o înălțime de 0,2 m.
Recomandăm construirea unei rampe de fund, care sa faciliteze accesul speciilor
bentice din zona de acces cu o adâncime de 0,5 m spre prima treaptă înaltă de 0,2
m (Larinier et al 2002). Panta rampei de fund este recomandat să fie sub 50%
(DWA, 2010).
o La capătul din aval al canalului by-pass trebuie asigurate de asemenea condiții
hidrologice, care sa atragă peștii să intre în by-pass, și astfel să ajungă până la
rampa de pești. Aceste condiții sunt identice cu cele din zona de acces pe rampă
(Seifer, 2012).
o Adâncimea minimă a apei recomandată pe rampa de pești este de 1 m (Jungwirth
and Pelikan, 1989).
o Lungimea bazinelor dintre treptele construite din bolovani încastrați în substratul
de beton să fie de minim 1,5 m (BMLFUW 2012) (Fig.13.).
o Lățimea rampei de pești permisă de condițiile din teren este de 2 m.
o Fiecare prag obținut din încastrări de bolovani să prezinte minim o fantă, care are
rolul de a oferi tranzit speciilor bentice. Înălțimea recomandată a fantei este de
minim 0,15 m, lățimea minimă recomandată fiind 0,10 m (BMLFUW 2012)
(Fig.13.).
SC. LIMNADES SRL www.limnades.ro Tel. +4 0745 100 510
����
17
o Dat fiind faptul că rampa va fi prevăzută și cu bazine de odihnă, panta
recomandată poata fi până în 10% (SCHMUTZ & MIELACH, 2013).
- Aspectul rampei să fie pe cât se poate de naturală
Este de dorit ca pe lângă funcționalitate, rampa de pești să se incadreze în peisaj. În scop
de exemplificare vedeti Fig.14.
PRIVIRE DE SUS
Fig.13. Prezentarea schematică a rampei de pești recomandate
SC. LIMNADES SRL www.limnades.ro Tel. +4 0745 100 510
����
18
Fig.14. Rampă de pești cu aspect natural
Mai jos sunt prezentate câteva imagini exemplificative pentru structuri similare (Fig.15.)
Fig.15. Imagini exemplificative pentru structuri similare
Sursa imaginilor: ftp://ftp.fao.org/docrep/fao/010/y4454e/y4454e01.pdf
SC. LIMNADES SRL www.limnades.ro Tel. +4 0745 100 510
����
19
METODE UTILIZATE
Munca de teren a constat în investigarea habitatelor acvatice şi a zonelor din amonte şi
din aval de locaţiile de interes (Fig.16. – Trackul GPS al investigațiilor din teren). Pe baza
parametrilor hidromorfologici a fost identificată zonarea pisciolă a tronsonului vizat, iar pe baza
datelor din literatura de specialitate a fost întocmită lista de specii. Această lista de specii a
cuprins toate speciile de peşti, care în condiţiile abiotice date de habitat pot fi teoretic prezente.
Recomandările privind măsurile de restabilira a conectivității longitudinale țin cont de biologia
speciilor de pești de interes comunitar din perimetrul investiției, precum și de prevederile și
concepțiile acceptată la scară internațională în domeniu.
Fig.16. Trackul GPS al investigațiilor din teren
SC. LIMNADES SRL www.limnades.ro Tel. +4 0745 100 510
����
20
CONCLUZII
Din momentul în care investiția MHC Fîntînele va utiliza amplasamente hidrotehnice
preexistente și prin măsurile de reducere al impactului remediază elemente structurale
nefuncționale, care în momentul de față compromit conectivitatea longitudinală din habitatele
vizate, putem afirma că este vorba de un scenariu “win-win”, adică reciproc avantajoasă.
Avantajoasă atât din punctul de vedere al mediului și al biodiversității, cât și din punctul de
vedere al investitorului.
Condiția esențială pentru obținerea acestor avantaje reciproce este utilizare responsabilă a
resurselor și condițiilor naturale existente în zona investiției, precum și respectarea condițiilor
minime recomandate privind structurile de remediere al conectivității longitudinale pe acest curs
de apă.
SC. LIMNADES SRL www.limnades.ro Tel. +4 0745 100 510
����
21
BIBLIOGRAFIE
1. Kottelat, M., Freyhof, J., 2007: Handbook of European freshwater fishes, Kottelat Publications, Cornol, Elveţia, 646 p; 2. Naseka, A., M., 2001: Contributions to the knoledge of intraspecific structure of whitefin gudgeon, Romanogobio albipinnatus, with a description of a new subspecies , R.
albipinnatus tanaiticus, from the Don drainage, Proceedings of the Zoological Institute of Sankt Petersburg, vol. 287: 99 – 119; 3. Bănărescu P., 1964: Fauna Republicii Populare Romîne, Pisces-Osteichthyes, volumul XIII., Ed. Academiei Republicii Populare Romîne, Bucureşti 4. Jens G., Born O., Hohlstein R., Kämmereit M., Klupp R., Labatzki R., Mau G., Seifert K. & Wondrak P., 1997: Fischwanderhilfen – Notwendigkeit, Gestaltung, Rechtgrundlagen, 1997, Heft 11: 112 5. BMLFUW 2012: Leitfaden zum Bau von Fischaufstiegshilfen. Bundesministerium für Land- und Forstwirtschaft, Umwelt und Wasserwirtschaft. Wien: 102 p 6. Pavlov D.S., 1989: Structures assisting the migrations of non-salmonid fi sh: USSR. FAO, Rome: 97 p. 7. BAFU 2012: Wiederherstellung der Fischauf- und abwanderung bei Wasserkraftwerken. Checkliste Best practice. Bundesamt für Umwelt BAFU, Schweiz: 79 p. 8. DWA 2010: draft Merkblatt DWA-M 509 – Fischaufstiegsanlagen und fi schpassierbare Querbauwerke – Gestaltung, Bemessung, Qualitätssicherung: 285 p. 9. Larinier M., Travade F. & Porcher J.P., 2002: Fishways: biological basis, design criteria and monitoring. Bull. Fr. Peche Piscic. 364 (Supplement) 10. Seifert, 2012: Praxishandbuch „Fischaufstiegsanlagen in Bayern“, on behalf of the Landesfi schereiverband Bayern and the Bayerisches Landesamt für Umwelt: p 150 11. Jungwirth M. & Pelikan B., 1989: Zur Problematik von Fischaufstiegshilfen. Österreichische Wasserwirtschaft 41 (3/4): pp 81–89 12. Schmutz S. & Mielach C., 2013: Measures for ensuring fish migration at transverse structures. Technical paper, ICPDR