ADER 16.1.2. – REZULTATE ETAPA 2 MASĂ ROTUNDĂ 20 ... · Etapa 1 – 2015 Studiu privind situaţia sectorului de legume-fructe pe plan naţional şi comunitar PROIECT SECTORIAL

ADER 16.1.2. – REZULTATE ETAPA 2MASĂ ROTUNDĂ

20 SEPTEMBRIE 2016

Etapa 1 – 2015Studiu privind

situaţia sectorului de legume-fructe pe

plan naţional şi comunitar

PROIECT SECTORIAL ADER

16.1.2 Modele de dezvoltare a lanţurilor scurte de valorificare pe filiera producţie

primară – servicii –depozitare –

procesare – piaţă de desfacere

Etapa 2 – 2016Proiectarea şi

experimentarea de modele de

dezvoltare a lanţurilor scurte de

valorificare producţiei de

legume

Academia de Studii Economice Bucureşti Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti

INSTITUTUL DE CERCETARE PENTRU ECONOMIAAGRICULTURII ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

Parteneri:

Contractor:

Obiectivul general ADER:

Obiectivul specific ADER:

Obiectivele proiectului

• Mecanizarea şi automatizarea proceselor în agricultură şi industria alimentară

• Dezvoltarea sistemelor locale, regionale şi naţionale de condiţionare, depozitare, procesare şi valorificare comercială în mod sustenabil a produselor agricole româneşti

• Eficientizarea structurilor de piaţă agricole şi agro-alimentare

• Crearea de modele de lanţuri scurte de valorificare a producţiilor de legume-fructe pe filieră

• Stimularea fermierilor în vederea asocierii/

• cooperării prin prezentarea oportunităţilor acestora

BENEFICIARII PROIECTULUI

FERMIERII INDIVIDUALI

ASOCIATIILE SI COOPERATIVELE

MADR

UNIVERSITĂTILE CU PROFIL

ECONOMIC SI AGRICOL

Modele de dezvoltare a lanţurilor scurte de valorificare pe filiera producţie primară‐servicii‐depozitare‐procesare‐

piaţă de desfacere

Etapa 1 – 2015Studiu privind

situaţia sectorului de legume‐fructe pe plan naţional şi

comunitarEtapa 2 – 2016Proiectarea şi

experimentarea de modele de dezvoltare a

lanţurilor scurte de valorificare

producţiei de legume

Etapa 3 – 2017 Proiectarea şi



producţiei de fructe

Etapa 4 – 2018Demonstrarea

funcţionalităţii modelelor de lanţuri scurte de

valorificare a producţiei şi diseminarea rezultatelor

STRUCTURA PROIECTULUI ADER 16.1.2.

REZULTATE PRECONIZATE A SE OBŢINE PRIN PROIECTUL ADER 16.1.2.

TEHNIC

• Creşterea calităţii produselor oferite la piaţă• Aplicarea corectă a tehnologiilor• Asigurarea comparativităţii cu alte sisteme de la nivel naţional şi

internaţional

ECONOMIC

• Câştigarea de noi pieţe de desfacere• Reducerea pierderilor economice• Creşterea raportului cost-eficienţă pe filieră

SOCIAL• Transfer informaţional prin acţiunile de diseminare• Crearea de noi locuri de muncă

MEDIU

• Respectarea normelor de calitate impuse de UE• Minimizarea deşeurilor

Anul 2015ETAPA 1 ‐ Studiu privind situaţia sectorului de

legume‐fructe pe plan naţional şi

comunitar

Studiu privind importanţa sectorului de legume‐fructe şi situaţia acestuia la nivel

naţional şi comunitar.

Analiza filierei de legume‐fructe la nivel naţional ‐ colectare, transport, condiţii de depozitare, metode de sortare,

tehnologii de procesare, piaţă de desfacere

Situaţia organizaţiilor şi grupurilor de producători din sectorul legume‐fructe, organizaţii interprofesionale. Avantajele asocierii/cooperării producătorilor mici

şi mijlocii.

Cadrul legislativ şi mecanismele de finanţare pe filieră. Analiza SWOT

1.1.

1.2.

1.3.

1.4.

STRUCTURA ETAPEI 1

REZULTATELE ETAPEI 1

Importanţa economico‐socială a sectorului legume‐fructe

Situaţia producţiilor de legume‐fructe la nivel naţional şi comunitar

Analiza filierei legume – fructe: colectarea şi transportul, condiţiile de depozitare, metode de sortare, tehnologii de conservare, utilaje

tehnologice de prelucrare a legumelor tehnologii de procesare, piaţa de desfacere a legumelor proaspete şi procesate, consumul de legume comparativ cu ţările UE, preţurile

legumelor.

Situaţia organizaţiilor şi grupurilor de producători din sectorul legume‐fructe, organizaţii interprofesionale. Forme de asociere. Avantajele asocierii/cooperării

producătorilor mici şi mijlocii.

Cadrul legislativ din sectorul legume‐fructe. Mecanismele de finanţare în sectorul

legume‐fructe. Analiza SWOT.

RAPORT DE CERCETARE PRIVIND

ANALIZA PE FILIERĂ


Suprafețele cultivate cu legume în România și în țările UE în perioada 2009‐2013:

SITUAŢIA SUPRAFEŢELOR CULTIVATE CU LEGUME ÎN ROMÂNIA ŞI ÎN PRINCIPALELE ŢĂRI UE – mii hectare

Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013

FRANŢA 252,30 245,03 250,49 239,65 235,21

GERMANIA 112,55 107,51 108,34 111,18 108,78

ITALIA 556,66 556,80 533,27 473,53 509,56

POLONIA 212,13 165,97 184,48 181,07 148,47ROMÂNIA 270,78 266,94 268,01 263,44 263,75SPANIA 360,59 352,79 346,39 344,59 336,41TOTAL UE 2515,40 2409,1 2415,00 2313,20 2305,10

% ROMÂNIA/UE 10,76 11,08 11,10 11,39 11,44


Principalele legume cultivate în UE:

0 100 200 300 400

2009

2010

2011

2012

2013

MorcoviFasole verdeUsturoiCeapăFasole uscatăVineteCastraveţiTomateVarză

I – tomateII – ceapaIII - varza


Suprefețele cultivate cu legume în România în perioada 2009‐2013:

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

Fasoleboabe

Cartof i - total Tomate Vinete Ceapauscata

Usturoiuscat

Varza alba Ardei Radacinoasecomestibile

200920102011201220132014

REZULTATELE ETAPEI 1Suprafeţele cultivate cu legume pe regiuni de dezvoltare in România (ha)

în perioada 2009‐2013:

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

Regiune

a NORD-VEST

Regiune

a CENTRU

Regiune

a NORD-EST

Regiune

a SUD-EST

Regiune

a SUD-M

UNTENIA

Regiune

a BUCURESTI -

ILFOV

Regiune

a SUD-VEST O

LTENIA

Regiune

a VEST

200920102011201220132014


SITUAŢIA PRODUCŢIILOR DE LEGUME ÎN ROMÂNIA ŞI ÎN PRINCIPALELE ŢĂRI UE – mii tone

Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013

FRANŢA 5685,1 5593,0 5494,5 5283,5 5235,3

GERMANIA 3662,0 3350,7 3593,6 3820,7 3416,1

ITALIA 15481,8 14565,0 14242,3 12960,9 13049,2

POLONIA 5804,8 5113,4 5801,7 5656,0 5210,7ROMÂNIA 3912,8 3876,8 4191,5 3550,6 3976,6SPANIA 13342,9 12728,8 12714,1 12962,8 12701,3TOTAL 69080,2 65497,2 67466,5 64421,5 64658,0

% ROMÂNIA /UE

5,66 5,92 6,21 5,51 6,15

0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 14000 16000 18000 20000

2009

2010

2011

2012

2013

Morcovi

Fasole verde

Usturoi

Ceapă

Fasole uscată

Vinete

Castraveţi

Tomate

Varză

REZULTATELE ETAPEI 1Suprafețele ocupate cu legume de câmp și legume de solar /seră în România, în perioada

2009‐2013:

165865

2481

159364

2545

161355

3506

157622

3275

153799

3422

136815

39970

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

160000

180000

Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014

Legume cultivate in campLegume in solarii si sere


CONSUMUL INTERN DE LEGUME TOTALPERIOADA DE REFERINŢĂ 1 VII (ANUL PRECEDENT) – 30 VI (ANUL CURENT) ‐ MII TONE –Specificare 2007/

20082008/2009

2009/2010

2010/2011

2011/2012

2012/2013

Consum intern, din care:

3557,1 4199,8 4266,1 4261,5 4517,4 3956,3

‐ consum sămânţă

3,3 4 3,8 3,7 3,6 3,3

‐ consum furaje 342,8 420,2 429,2 425 459,4 388,9

‐ consum uman 2960,9 3439,1 3523,5 3526,2 3708,7 3287,3

‐ pierderi 250,1 336,5 309,6 306,6 345,7 276,8

PREŢURILE DE VÂNZARE CU AMĂNUNTUL ALE PRINCIPALELOR LEGUME DIN PIEŢE SI TÂRGURI‐ DECEMBRIE 2014 ‐

Reşedinţa de judeţ (Reg. de Dezv.) Cartofi Ceapă MorcoviAlba Iulia (Centru) 1,75 3,00 2,75

Brăila (S‐E) 0,93 1,43 1,20Bucureşti (Buc‐Ifov) 1,27 2,07 2,50Calaraşi (S Muntenia) 1,35 2,00 2,50Cluj Napoca (N‐V) 1,25 2,00 2,00Craiova (SV Oltenia) 1,09 2,00 1,69Piatra Neamţ (N‐E) 0,96 1,75 1,48Timişoara (Vest) 1,25 2,00 2,00


SECŢIUNE ÎN CADRUL SIMPOZIONULUI “ECONOMIA AGRICULTURII ŞI DEZVOLTARE RURALĂ –REALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE PENTRU ROMÂNIA”- ediţia a VI-a, organizat de ICEADR în lunanoiembrie 2015.

1. Raluca Andreea ION”Fruits and vegetables market in Romania: Better understand consumers’ preferences”

2. Raluca Andreea ION, Adrian LaurenţiuARICIU”Scenarios of developing private brands for food products”

3. Ancuţa MARIN, Petruţa TUREK”Analiza comparativă a raportului producţie‐consum mediu pe locuittor‐necesar fiziologic în Romania şi în statele UE”

4. Ana‐Ruxandra MICU, Ioan Niculae ALECU, Valentina TUDOR, Marius Mihai MICU”Structura spațiilor autorizate pentru depozitarea producțiilor agricole din România în anul 2014”

5. Ana‐Ruxandra MICU, Ioan Niculae ALECU, Marius Mihai MICU”Analiza structurii cooperativelor agricole din România în anul 2014”

6. Ancuţa MARIN, Turek Petruţa”Analiza formelor de asociere/cooperare în România”

Valorificarea rezultatelor analizei SWOT în sensul identificării necesităţii

proiectării de modele de dezvoltare a lanţurilor scurte.

Proiectarea unui model de dezvoltare pe filiera producţie primară – colectare –sortare – depozitare – procesare –

valorificare a legumelor

Avantajele şi dezavantajele implementării modelelor de dezvoltare

a lanţurilor scurte

Diseminarea rezultatelor obţinute prin tipărirea materiale şi întâlniri cu

producătorii

2.1.

2.2.

2.3.

2.4.

STRUCTURA ETAPEI 2

Etapa 2 – 2016Proiectarea şi



producţiei de legume

REZULTATE SCONTATE PENTRU ETAPA 2

1.Determinarea oportunităţii

privind asocierea/cooperarea fermierilor

3. Realizarea unuistudiu de

fezabilitate5. Întâlniri cu producătorii de legume 2. Proiectarea

unui model de lanţ scurt de valorificare a producţiei de

legume

4. Elaborarea de broşuri, de

articole pentru reviste de

specialitate şi manifestări ştiinţifice

REZULTATE ETAPA 2 Determinarea oportunităţii privind realizarea de lanţuri scurte de valorificare a producţiei pe

filieră (chestionare + analiza SWOT)

57%23%

1%5%11% 3%

Q2: Vă desfasuraţi activitatea în calitate de:

* PF neautoriz * PFA * SRL * IF * II * Altele

7%

72%

21%

Q1: Din ce an va ocupaţi de cultivarea legumelor?

inainte de 1989 intre 1990 ‐ 2006 intre 2007 ‐ 2016

1%1% 1%

97%

Q3:Faceţi parte dintr‐o formă asociativă din agricultură?

* Grup de producatori * Asociatie

* Cooperativa * Nu este cazul

38%

62%

Q4:Dacă nu faceţi parte dintr‐o formă asociativă, luaţi în calcul asocierea în viitorul apropiat?

* Da * Nu



37%49%

9% 4%

Q6:Care e suprafaţa exploataţiei pe care o deţineţi?

* sub 1 ha * 1‐5 ha * 5‐10 ha * 10‐20 ha * peste 20 ha

7%

6%11%

13%

14%27%

21%Q8: Care este suprafata cultivată

cu legume în seră/solar?

* 50‐100 mp* 100‐200 mp* 200 ‐ 500 mp* 500‐1000 mp

37%

41%

5%13%

3%Q9: Care este suprafaţa cultivată cu legume în câmp?

* sub 1 ha* 1‐5 ha* 5‐10 ha* 10‐15 ha* 15‐20 hanu au suprafata cultivata cu legume in camp

16%

41%

42%

Q11:Ce soiuri/hibrizi folosiţi pentru producerea legumelor?

* autohtone * de import * ambele variante



71%

29%

Q12: Materialul săditor este produs în regie proprie?

* da * nu

71%

9%20%

Q13: Lucrările agricolemecanizate:

* mijloace proprii* firme de servicii in agricultura* persoane particulare

17%

31%

1%

51%

Q15: Ce tip de îngrăşăminte folosiţi?

* chimice * organice *nu foloseste * ambele variante

74%

36%

Q16: Tratamente fitosanitare:

* conventional * ecologic



5%

95%

Q18:Va planificaţi structura de producţie pe baza unor contracte de valorificare

încheiate anterior?

* da * nu

2%3%6% 6%

12%

10%2%12%

23%

23%

Q24:Care este procentul reprezentat de veniturile obţinute din legumicultură

din totalul veniturilor exploataţiei?

* sub 10% * 11‐20% * 21‐30% * 31‐40%

* 41‐50% * 51‐60% * 61‐70% * 71‐80%

* 81 ‐ 90% * 91‐100%



65%

35%

Q26:Beneficiaţi de subvenţii APIA?

* da * nu 30%

70%

Q27:Activitatea dvs. ar putea fi profitabila fara

subventii?

* da * nu

19%

47%

24%

9%

Q28:Cum apreciati sprijinul oferit de stat?

* nesemnificativ * insuficinent * suficient * foarte semnificativ



26%

74%

Q29:Până în prezent aţi accesat fonduri UE?

* da * nu

71%

16%

13%

Q31:În perioada următoare intenţionaţi să accesaţi fonduri

UE?

* da * nu * nu sunt sigur

31%

49%

20%

Q30: Ce masuri PNDR aţi accesat?

6.1. Sprijin pentruinstalarea tinerilorfermieiri

1.4.1.Sprijinireafermelor agricole desemi‐subzistenta

6.3.Sprijin pentrudezvoltarea fermelormici



ANALIZA SWOT A LANŢULUI SCURT - LEGUMEANALIZA SWOT A LANŢULUI SCURT - LEGUMEPUNCTE TARI (STRENGTHS) PUNTE SLABE (WEAKNESSES)

1. Consumatorii români au reînceput să cauteşi să cumpere produsele autohtone.

2. Salariul minim brut mic determină o forţă demuncă ieftină, propice dezvoltării acestorafaceri.

3. Potenţial privind certificarea indicaţieigeografice a produselor.

4. Datorită condiţiilor meteo, pe teritoriulRomâniei se pot cultiva o serie vastă delegume (în câmp).

5. Apariţia marilor operatori face caasocierea/cooperarea micilor producători săpermită desfacerea unor cantităţi mai mari,mai uniforme tot timpul anului, eliminânddin ecuaţie intermediarii.

6. Prin asociere/cooperare, producătorii îşi potnegocia preţul de vânzare, ajungând să fie câtmai aproape de aşteptările lor.

1. Forţa de muncă este formată din zilieri = o forţăde muncă necalificată.

2. Lipsa cunoştinţelor de promovare a produselor.3. Livrarea inconstantă din punct de vedere

cantitativ datorată în principal lipsei spaţiilor dedepozitare.

4. Evaziunea ridicată, corelată cu birocraţia5. Concurenţa neloială între actorii din piaţă.6. Vânzările prin intermediari nu asigură veniturile

necesare reluării ciclurilor de producţie.



ANALIZA SWOT A LANŢULUI SCURT - LEGUMEOPORTUNITĂŢI (OPPORTUNITIES) AMENINŢĂRI (THREATS) sau RISCURI

1. Utilizarea unor soiuri şi hibrizi autohtoni, princare producţiile obţinute să fie mai mari dinpunct de vedere cantitativ, corelate cu o calitatesuperioară a acestora crescând atractivitateapentru cumpărătorul român;

2. Accesarea fondurilor europene: prin care tinerii se pot orienta către o astfel

de afacere în care pot include investiţii însectorul legumicol, şi chiar investiţii încomercializarea produselor fără intermediari;

pentru utilaje menite să contribuie la costuride producţii mai mici, cu un randament multmai bun, contribuind la producţii mai bune,în care aportul adus de solicitant este unulmai mic decât în cazul unei investiţii de unulsingur;

ce vizează promovarea şi procesareaproduselor legumicole, având drept scopvânzarea la un preţ mai bun al legumelorducând la rentabilizarea legumicultorului;

3. Prin participarea la târguri şi expoziţii,producătorii pot vinde şi îşi pot crea o clientelăpentru produsele comercializate.

1. Importul de legume din afara ţării, care sunt vânduteîn pieţe sau hipermarketuri la preţuri mult mai micidecât cele autohtone pot contribui la dispariţiaproducătorilor români, nemaiputând acoperi costurilede producţie din cauza concurenţei, oarecumincorecte;

2. Intermediarii care forţează producătorii români să levândă lor produsele, la preţuri foarte mici, întrucât decele mai multe ori producătorii sunt constrânşi defaptul că nu pot să vândă în pieţele agroalimentare, încare accesul este unul foarte anevoios.

STUDIU DE FEZABILITATE PENTRU OBIECTIVUL DE INVESTIŢII: COOPERATIVĂ DE MARKETING ŞI PROCESARE

LEGUME3 scenarii:

50% FEADR, 50% autofinanţare. 50% FEADR, din suma ce nu poate fi finanţată prin FEADR 50%

autofinanţare, 50% credit. 50% FEADR, 50% credit.

Obiective tehnice:înfiinţarea unei fabrici de procesare a legumelor pentru a prelungi durata deviaţă a acestora, a atenua caracterul sezonier al ofertei de legume şi a obţineproduse cu valoarea adăugată mai mare, cerute de consumatori;

înfiinţarea unei reţele locale de colectare a legumelor, pentru aprovizionareacu materii prime a fabricii de procesare;

asigurarea serviciilor de depozitare şi marketing pentru membrii cooperativei

Obiectivele financiare:

• achiziţionarea de maşini şi utilaje pentru procesarea legumelor;

• achiziţionarea unui teren pentru amplasarea fabricii;

• realizarea construcţiei fabricii şi a depozitului.

Produsele (tehnologiile)• Pastă de tomate• Suc de tomate• Murături

Programul de producţie

PRODUSUL BORCANE/STICLE VALOARE (lei)

Pasta tomate 20359 142513 Suc tomate 37845 321679 Castraveti murati 5920 29600 Varza murata 8120 24360 Muraturi asortate 3160 12640 Rasaduri 2500* 2500

SCENARIUL 1 AUTOFINANŢARE 100%

REZULTATELE ECONOMICO-FINANCIARE ALE ACTIVITĂŢII COOPERATIVEI, LEI

Nr. crt. Specificare

Anul I

Anul II

Anul III

Anul IV

Anul V

Total ani

I Venituri totale, din care:

533291 533291 533291 533291 533291 2666455

1 Pasta tomate 142512 142512 142512 142512 142512

2 Suc tomate 321679 321679 321679 321679 321679

3 Castraveti murati

29600 29600 29600 29600 29600

4 Varza murata

24360 24360 24360 24360 24360

5 Muraturi asortate 12640 12640 12640 12640 12640

6 Rasaduri 2500 2500 2500 2500 2500

II Cheltuieli totale, din care:

398563 398563 398563 398563 398563 1992815

1 materiale 200371 200371 200371 200371 200371

2 salariale 116820 116820 116820 116820 116820

3 amortizarea 71772 71772 71772 71772 71772

4 alte cheltuieli

9600 9600 9600 9600 9600

III Rezultatul 134728 134728 134728 134728 134728 673640

INDICATORII DE BAZĂ AI INVESTIŢIEI, LEI

Nr. crt.

Indicatori Valoare lei

1 Valoarea investiţiei (It) 1175523 2 Capaciatea anuală de producţie exprimată valoric (Q),

din care: 533291

2.1 Pasta de tomate 142512 2.2 Suc de tomate 321679 2.3 Castraveţi muraţi 29600 2.4 Varză murată 24360 2.5 Murături asortate 12640 2.6 Răsaduri 2500 3 Costul anual al producţiei (Ch) 398563 4 Profit anual (Pa) 134728 5 Durata efectivă de funcţionare (De), ani 10 CALCULUL INDICATORILOR DE EFICIENŢĂ A INVESTITIEI

Nr. crt.

Indicatori

Valoare

(lei) 1 Investiţia specifică (Is = It/Q) 2.2 1.1 Pasta tomate 8.2 1.2 Suc tomate 3.65 1.3 Castraveţi muraţi 39.7 1.4 Varză murată 48.2 1.5 Murături asortate 93.0 2 Răsaduri 470.2 3 Profit de recuperat (Pa=It) 134.728 4 Profit total (Pt = Pa • De) 1.347.280 5 Profit final (Pf =Pt – Pr) 1.212.552 6 Randamentul economic al investiţiei (R = Pf/It) % 103.0 7 Termenul de recuperare a investitiei It/Pa, ani 8.7

SCENARIUL 2 AUTOFINANŢARE 50% + CONTRACTARE CREDIT BANCAR 50%

REZULTATELE ECONOMICO-FINANCIARE ALE COOPERATIVEI (AUTOFINANŢARE 50%, CONTRACTARE CREDIT 50% A SUMEI CE NU

POATE FI ACCESATĂ PRIN PNDR), LEI Nr. crt. Specificare Anul I Anul II

Anul III Anul IV Anul V

Total anii 1-5

I

Venituri totale, din care: 533291 533291 533291 533291 533291 2666455

1 Pasta tomate 142512 142512 142512 142512 142512

2 Suc tomate 321679 321679 321679 321679 321679

3 Castraveţi muraţi 29600 29600 29600 29600 29600

4 Varză murată 24360 24360 24360 24360 24360

5 Murături asortate 12640 12640 12640 12640 12640

6 Răsaduri 2500 2500 2500 2500 2500

II

Cheltuieli totale, din care: 434788 434788 434788 434788 434788 2173940

1 materiale 200371 200371 200371 200371 200371

2 salariale 116820 116820 116820 116820 116820

3 amortizarea 71772 71772 71772 71772 71772

4 alte cheltuieli 9600 9600 9600 9600 9600

5

credite contractate şi dobânzile aferente 36225 36225 36225 36225 36225

III Rezultatul 98503 98503 98503 98503 98503 492515

SCENARIUL 3 AUTOFINATARE 50% + PNDR 50 %

REZULTATELE ECONOMICO-FINANCIARE ALE COOPERATIVEI (CONTRACTARE CREDIT 100% PENTRU SUMA CE NU POATE FI ACCESATĂ PRIN PNDR)

Nr. crt. Specificare Anul I Anul II Anul III Anul IV Anul V Total anii 1-

5

I Venituri totale, din care: 533291 533291 533291 533291 533291 2666455

1 Pasta tomate 142512 142512 142512 142512 142512

2 Suc tomate 321679 321679 321679 321679 321679

3 Castraveţi muraţi 29600 29600 29600 29600 29600

4 Varză murată 24360 24360 24360 24360 24360

5 Murături asortate 12640 12640 12640 12640 12640

6 Răsaduri 2500 2500 2500 2500 2500

II Cheltuieli totale, din care: 471014 471014 471014 471014 471014 2355070

1 materiale 200371 200371 200371 200371 200371

2 salariale 116820 116820 116820 116820 116820

3 amortizarea 71772 71772 71772 71772 71772

4 alte cheltuieli 9600 9600 9600 9600 9600

5 credite contractate şi dobânzile aferente 72451 72451 72451 72451 72451

III Rezultatul 62277 62277 62277 62277 62277 311385

PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTIŢIEI

4.Capacităţi: - 50 kg tomate / oră, din care rezultă

* 12 kg pastă de tomate sau * 38,46 kg suc de tomate

1.Valoarea totală (INV), inclusiv TVA (mii lei) INV = 1.175.523 lei, 263.570 euro, 1 euro = 4,46 lei, din care:

- construcţii-montaj (C+M) = 290.520 lei

Investiţia specifică = 1.175.523 lei / 250 mp = 4.702 lei/mp

2.Eşalonarea investiţiei (INV/C+M) = 4

3.Durata de realizare = 5 luni

CONCLUZII

SINTEZA INDICATORILOR ECONOMICI, ÎN CELE TREI SCENARII*

Nr. crt.

Indicatori UM Scenariul 1

Scenariul 2

Scenariul 3

1 Venituri totale (V) lei 533291 533291 5332912 Cheltuieli totale

(Ch) lei 398563 434788 471014

3 Rezultate (P) lei 134728 98503 622774 Rata profitului

(Rp) % 33,8 22,6 13,2

5 Randamentul economic al investiţei (Re)

% 103 75 48

• Proiectul demonstrează că filiera legumelor necesită reorganizarea acesteia pe principiide performanţă economică.

• Răspunsul la întrebarea ”Care dintre cele 3 exemple aduce cea mai ridicatăperformanță?” este acela că integrarea orizontală aduce cel mai ridicat nivel deperformanţă pe filiera legumelor.

• Acesta este motivul pentru care în proiect s-a propus un model de înfiinţarea uneicooperative de procesare şi comercializare a legumelor care să reunească agenţiieconomici din agricultură. S-au luat în calcul diferite ipoteze de funcţionare acooperativei, astfel încât să se creeze avantaje la nivelul producătorilor. În tabelul de maijos este redată sinteza indicatorilor economici: veniturile totale, cheltuielile totale,rezultatele, rata profitului şi randamentul economic al investiţiei.

CONCLUZII

33.8

22.6

13.2

0

10

20

30

40

Scenariul 1 Scenariul 2 Scenariul 3

Rata profitului (%)

0100000200000300000400000500000600000


Veniturile , cheltuie lile si rezultate le economice (lei)

Venituri Cheltuieli Rezultate

• Profitul din exploatare, este diferit pe măsurăce investiţia este realizată doar din creditbancar, în sens liniar descrescător.

• Scăderea profitului a fost generată de creştereamai rapidă a cheltuielilor totale, deoareceacestea au inclus investiţia.

• Rata profitului este pozitivă, dar în scădere, înfuncţie de scenariul luat în calcul. Astfel că, însituaţia în care cooperativa contractează creditîn proporţie de 50% şi se autofinantează înaceeaşi proporţie, rata profitului este de 22,6%,mai puțin cu 11,2% decât atunci cândfinantarea se face exclusiv din profitul propriual cooperativei.

• În condiţiile în care se recurge doar lacontractare credit, rata profitului scade cu20,6%. Diferenţa dintre rata profitului obţinutăîn cazul în care investiţia este făcută din creditşi profit şi cea în care se realizează doar dincredit este de 9,4%. Randamentul economic(Re) a fost pozitiv şi mai mare de 100%, pentruscenariul 1, ceea ce demonstrează eficienţaeconomică a investiţiei.

SINTEZA INDICATORILOR FINANCIARI AI INVESTIŢIEI, ÎN CELE TREI SCENARII*

Nr. crt.

Indicatori UM Scenariul 1

Scenariul 2

Scenariul 3

1 Valoarea investiţiei lei 993436 2 Durata de recuperare a

investiţiei ani 7,37 10 15,9

3 Rata acoperirii prin fluxul de numerar

numeric Nu este cazul

3,98 1,99

4 Rata de actualizare % 8 5 Valoarea actualizată

netă lei 21884 -251113 -524111

6 Disponibilul de numerar la sfârşitul perioadei

lei - - -

7 - anul 1 538912 394010 249109 8 - anul 2 673639 492513 311386 9 - anul 3 808367 591015 373663 10 - anul 4 943095 689518 435940 11 - anul 5 1077823 788020 498217

21884

-251113

-524111-600000-500000-400000-300000-200000-100000

0100000


Valoarea actualizata neta (lei)

0200000400000600000800000

10000001200000


Disponibilul de numerar la sfarsitul perioadei (le i)

anul 1 anul 2 anul 3 anul 4 anul 5

7.3710

15.9

0

5

10

15

20


Durata de recuperare a investitiei (ani)

primarăProducţie primară Colectare Depozitare Procesare Desfacere Consumator final

• Fărâmiţarea exploataţiilor legumicole, neapartenenţa la forme asociative, lipsacontractelor de valorificare a producţiei, birocraţia în accesarea fondurilor, lipsacreditelor cu dobândă preferenţială pentru fermieri, constituie cele mai presanteprobleme cu care se confruntă producătorii mici şi mijlocii.

• Performanţa filierei depinde de mecanismul de coordonare, concept care include setulde instituţii şi aranjamente utilizate în scopul armonizării etapelor filiereiagroalimentare şi se bazează pe instrumentul preţ, dacă activităţile filierei nu suntintegrate. Cercetările anterioare estimează impactul coordonării asupra performanţeisistemului agroalimentar, observându-se că performanţa filierei creşte pe măsură ceactivităţile sunt mai integrate.

• Soluţia pentru rezolvarea problemelor o constituie asocierea/cooperarea producătorilorprin: crearea de lanţuri scurte de valorificare a legumelor proaspete puterea mai mare de eliminare a intermediarilor, accesarea de fonduri care să le permită şi procesarea unei părţi din producţie.

primarăProducţie primară Colectare Depozitare Procesare Desfacere Consumator final

• Factorii politici influenţează într-o măsură relativă productivitatea agricolă, în specialprin reforme menite să sprijine agricultorii, prin oferirea de subvenţii şi prin reducereapreţurilor materiilor prime la nivelul național dar și european.

• Producătorii agricoli ar trebui să aibă acces la toate informaţiile cu privire laprogramele de dezvoltare rurală, cât şi în ceea ce priveşte subvenţiile acordate de cătrestat. În prezent, aceştia pot aplica pentru numeroase fonduri nerambursabile, putândastfel să obţină un sprijin important din punct de vedere financiar.

• În concluzie, este important ca producătorii agricoli să conștientizeze importanțaasocierii, să dorească să fie informați și să pună în practică toate inovațiile apărute îndomeniul agricol, să acceseze servicii de consultanță agricolă direct de la specialiștipentru a avea rezultate eficiente. De asemenea, aceștia ar trebui să fructifice toateoportunitățile legate de accesarea fondurilor nerambursabile, la nivel național saueuropean, toate acestea contribuind la eficientizarea activității agricole.

VĂ MULȚUMESC

Documents

ADER 16.1.2. – REZULTATE ETAPA 2 MASĂ ROTUNDĂ 20 ... · Etapa 1 – 2015 Studiu privind situaţia sectorului de legume-fructe pe plan naţional şi comunitar PROIECT SECTORIAL