Aderarea Turciei La UE

7/28/2019 Aderarea Turciei La UE

1/36

TURCIA

Turcia a semnat un acord de asociere cu Uniunea Europeana nca din 1963, dar dupa

lovitura de stat militara Uniunea Europeana a nghetat relatiile.

n 1987 Turcia a facut oficial cerere de aderare, dar dupa 10 ani a fost respinsa din

cauza situatiei drepturilor omului.

n 1999 candidatura ei a fost totusi acceptata, dar negocierile de aderare nu au

nceput pentru ca ea tot nu ndeplineste criteriile politice.

Cererile UE:

1.Au fost adoptate mai multe amendamente constitutionale privind libertatea

cuvntului si abolirea pedepsei cu moartea.

2.Dar Uniunea Europeana cere ca Turcia sa limiteze influenta politica a armatei, sa

dea drepturi mai largi de folosire a limbii minoritatii kurde, si sa ajunga la un acord n

litigiile teritoriale cu Grecia si n chestiunea Ciprului.

PIB-ul Turciei este doar o mica parte din cel mediu pe Uniunea Europeana. Numai

30% din populatia Uniunii Europene este de acord cu aderarea Turciei.

Populatie 65.3 milioane

PIB 217.4 miliardePIB pe cap de locuitor 3,329

(Media UE 20,550)

Somaj 6.6%.

(Media UE 8.2%)

Exporturi catre UE 52% din total export

mpartirea administrativa

Turcia este mpartita n 81 de provincii (''iller'' n limba turca, singular ''il''). Fiecare

provincie este mpartita n subprovincii (''ileler''; singular ''ile''). Provincia poarta de obicei

acelasi nume cu capitala acesteia, considerata subprovincia centrala; exceptiile sunt Hatay(capitala: Antakya), Kocaeli (capitala: Izmit) si Sakarya (capitala: Adapazari). Cele mai

mari provincii sunt: Provincia Istanbul 11 milioane de locuitori, Provincia Ankara 4


2/36

milioane, Provincia Izmir 3,5 milioane, Provincia Bursa 2,1 milioane, Provincia Konya 2,2

milioane, Provincia Adana 1,8 milioane.

Orasele

Capitala Turciei este orasul Ankara, dar capitala istorica Istanbul. Istanbul ramne

centrul financiar, economic si cultural al tarii. Alte orase importante sunt Izmir, Bursa,

Turcia Bursa, Adana, Trabzon, Malatya, Gaziantep, Erzurum, Kayseri, Izmit. Izmit Kocaeli,

Konya, Mersin, Eskisehir, Diyarbakir|Diyarbakir, Antalya si Samsun. Aproximativ 68% din

populatia Turciei locuieste n centre urbane

ARGUMENTE CONTRA ADERARII TURCIEI LA UE

Aderarea Turciei = Distrugerea Uniunii Europene (II)

George ANGLITOIU profesorul de la curs

Consiliul European din decembrie 2004 a luat decizia nceperii negocierilor de

aderare cu Turcia, data aproximativa pentru declansarea acestui proces fiind octombrie

2005. Dincolo de optiunile pro si contra ale expertilor, se contureaza nsa o dilema de

securitate pentru Romnia intrarea Turciei n Uniunea Europeana nu aduce beneficii

Bucurestiului, dimpotriva?

Continuare din numarul precedent

Vocea ratiunii europene

Exista si politicieni lucizi care s-au manifestat explicit mpotriva aderarii Turciei, iarunul dintre cele mai importante nume este cel al fostului presedinte francez, Valry Giscard

d?Estaing. ?Parintele? proiectului Constitutiei europene declara ntr-un interviu pentru ?

International Herald Tribune? ca, avnd n vedere prognozele demografice la momentul n

care negocierile de aderare vor fi fost ncheiate (adica peste 10-15 ani), Turcia ar putea

deveni - dat fiind votul cu dubla majoritate bazat pe marimea populatiei - cel mai mare

decident n UE? n continuare, cel care a provocat un scandal enorm anul trecut prininterviul pentru ?Le Monde? n care respingea vehement dreptul Turciei la aderare fiindca

ar fi afectat caracterul crestin si european al UE, propunea ca solutie alternativa un


3/36

parteneriat strategic sau unul economic pe formula North-Atlantic Free Trade Association

(NAFTA).

Reactii similare caracterizate de un amestec de profesionalism si patetism au

intervenit si din partea unor membri importanti ai fostei Comisii Europene (condusa de

Romano Prodi), fiind de amintit exemplul olandezului Frits Bolkenstein (responsabil cu

piata interna) care, dupa ce a analizat impactul negativ al aderarii Turciei, a facut apel la

istorie, oprirea expansiunii turcesti la Viena n 1683 considernd-o drept o mostenire

esentiala pentru constiinta europeana de rezistenta antiislamica; o alta voce importanta, cea

a comisarului pentru agricultura, austriacul Frantz Fischler, a avertizat ca aderarea statului

turc ar putea costa bugetul comunitar 11,3 miliarde euro, doar pentru subsidiile agricole, la

care s-ar adauga riscul imploziei Europei sub afluxul imigrantilor islamici n cautarea unui

trai mult mai bun.

De ce Romnia ar trebui sa spuna NU

Candidatura Turciei la UE plaseaza implicit Romnia ntr-o pozitie dificila, care

implica riscuri mari din punctul de vedere generic al relatiilor politico-economice si de

securitate cu Ankara, si iata de ce?Dincolo de o anume nuanta cinica, argumentul autorului este ca nu este n interesul

Romniei integrarea Turciei n UE, avnd n vedere n primul rnd beneficiile pe care statul

romn le-ar avea din stoparea procesului de extindere (din 2009, anul prezumat al intrarii

Croatiei) sau din esecul negocierilor de aderare ale Ankarei.

n primul rnd, ar fi vorba de banii concreti pe care Romnia ar urma sa-i primeasca

din anul 2007 (primul an att al integrarii, ct si din noua planificare bugetara comunitarantinsa pna n 2013) prin intermediul unor fonduri (cele de coeziune si ajustare structurala)

mult mai mari dect precedentele specifice programelor de preaderare PHARE, ISPA si

SAPARD. Bucurestiul este deja cel mai mare beneficiar din istoria integrarii europene (n

termeni de preaderare), perspectiva roza a perioadei postaderare putnd fi nsa influentata

negativ n termeni radicali de rapiditatea procesului de negocieri cu Turcia, ntruct nimeni

nu poate garanta Romniei un tratament preferential dincolo de retorica diplomatica;finalmente, Ankara va fi nu un furnizor, ci tot un consumator de finante, cel putin de patru

ori mai mult ca Bucurestiul si n defavoarea acestuia din urma. Esecul potential al statului


4/36

turc de satisfacere a rigorilor acquis-ului comunitar nu poate fi dect n favoarea Romniei

care ar ramne astfel prioritara pe lista urgentelor de aliniere societal-economica n clubul

UE. Oricare ar fi nsa soarta candidaturii Turciei, Bucurestiul va trebui sa raspunda rapid

imperativului optimizarii capacitatii de absorbtie a fondurilor comunitare, perioada de

preaderare (mai ales programul SAPARD) fiind deloc satisfacatoare. Politica agricola

comuna (PAC, aproximativ 50% din bugetul UE) va reprezenta n perspectiva un mar al

discordiei, Turcia urmnd a se alatura Romniei ca tara agricola subdezvoltata?

Dintr-un alt punct de vedere, aderarea Turciei ar reduce semnificativ importanta

geopolitica si geostrategica a Romniei, avnd n vedere att extinderea UE pe continentul

asiatic, ct si urgentele de securitate implicite din cauza vecinatatii sale nu doar cu Irakul si

cu doua state nca apartinnd ?Axei Raului?, anume Iran si Siria. Perioada post-11

septembrie 2001 a fost caracterizata de mutarea centrului de greutate preemptiv mai aproape

de Romnia, n contextul riscurilor si amenintarilor asimetrice generate de Orientul Mijlociu

islamist. Statele Unite au fost primele care ?au schimbat macazul? n relatia cu Bucurestiul,

esecul asa-zisei reforme si persistenta regimului neocomunist bazat pe nomenclatura

securisto-partinica fiind considerate a fi un rau mai mic dect cel al non-implicarii

Romniei, o tara bine pozitionata geografic si fara mari probleme politice interne n a-si

trimite trupele n zonele periculoase ale campaniei globale antiteroriste. n consecinta, valuldoi de extindere NATO a cuprins si acest actor precar numit Romnia. mbunatatirea

spectaculoasa a relatiilor dintre Washington si Bucuresti a avut urmari pozitive (n oglinda)

n privinta candidaturii Romniei la UE, cel putin din punctul de vedere al rivalitatii

transatlantice, att sora mai mare Franta, ct si mai noua venita, dar hegemona America

urmarind controlul asupra acestui colt al Europei si al gurilor Dunarii. Strategia de securitate

a UE prioritizeaza si ea dimensiunea antiterorista, aportul n perspectiva si pozitionareaRomniei drept cap de pod spre Wider Middle East (Greater Middle East n acceptiunea

competitorului american ? Orientul Mijlociu extins) nefiind de neglijat. Consecinta imediata

Cofinantarea procesului de securizare a frontierelor estice ale Romniei. Urmarea pe termen

lung Dupa anul 2007, stabilitatea si consolidarea generala a Romniei (poarta a spatiului

Schengen dintre Estul att islamist, dar si neotaristo-rusesc) poate deveni conditie

imperioasa a securitatii UE. Toate aceste interdependente pot fi extrem de beneficeRomniei doar n contextul neaparitiei unui alt actor major pe esicherul european si euro-

atlantic. Nu actori minori ca Bulgaria ori Croatia pot crea probleme n chestiunea


5/36

preeminentei de securitate a Romniei, ci imensitati geografico-demografice ca Turcia sau

Ucraina revolutiei portocalii; n termenii reali ai relatiilor internationale si folosind aceeasi

grila paradoxala de analiza, succesul candidatului reformator Iuscenko, sprijinit de

Occident, n dauna celui rusofil, Ianukovici, este n detrimentul Bucurestiului. n cazul

Ankarei (situata momentan ntr-un con de umbra n relatia cu Washington-ul, din cauza

neimplicarii neconditionate n atacarea Irakului), intrarea n UE nu numai ca ar reface relatia

privilegiata cu aliatul american (dornic sa aiba ct mai multe piese puternice alaturi de

Londra la masa deciziei europene), dar ar si eclipsa decisiv alti actori regionali ca Romnia.

Frate-frate, dar brnza-i pe bani

n spatele unei astfel de expresii colocviale se contureaza deja o dilema strategica

pentru Romnia, anume cea a definirii unei strategii echilibrate si eficiente n relatiile

diplomatice cu Turcia.

Lasnd la o parte secolele de dominatie otomana, una din cauzele fundamentale ale

napoierii generale a statului romn - (nca) neunificat la momentul obtinerii independentei

sale n 1878 -, raporturile Romniei cu Turcia secular-kemalista pot fi caracterizate din anul

1920 (semnarea Tratatului de pace de la Sevres) ncoace n termeni foarte buni, Ankarafiind, printre altele, unul din sponsorii importanti ai candidaturii noastre la NATO.

Totodata, relatiile economice se nscriu pe o linie constant ascendenta, Turcia fiind unul din

principali investitori straini n tara noastra.

Romnia va trebui nsa sa se opuna candidaturii Turciei sau sa ncerce cel putin

ntrzierea la maximum a intrarii Ankarei n UE.

Acest articol a fost publicat n numarul 22.

Top

Alte articole de acelasi autor Alte articole n aceeasi sectiune

Jocul Papei de-a islamulBudapesta sub asediu

Cuba fara Fidel


6/36

Marea colonizare romneasca

Did he quiet them down

I-a linistit

Independenta Muntenegrului ntre bine si rau

Italia dintre Prodi si Berlusconi

Moda alegerilor anticipate Polonia

Dosarul conflictului transnistrean (V)

n Kosovo zarurile au fost aruncate

Ungaria spulberarea unui mit

Instabilitatea politica din Europa Centrala un semnal de alarma pentru Romnia

Occident vs. Islam globalizarea razboiului sau a pacii

UE se pregateste sa reia batalia pentru legea brevetelor

Turcia cea mai buna alegere pentru conducerea fortei internationale din Liban

Arma nucleara iraniana, aproape o certitudine

Jocul Papei de-a islamul

Noi provocari de securitate n Sud-Estul Europei

Cealalta fata a Siberiei

Numar curent

Supliment

Abonamente

Sondaj

Este corecta decizia presedintelui de suspendare din functie a ministrului Apararii

Da

Nu


7/36

1. Perspectivele negocierilor pentru aderarea Turciei la UE nu sunt optimiste

Comisia European a hotrt s dea publicitii la 8 noiembrie raportul anual

privind desfurarea negocierilor privind aderarea Turciei la UE. Analitii consider c

perspectivele negocierilor pentru aderarea acestui stat la UE nu sunt optimiste.

Dup cum se relateaz, raportul ce urmeaz a fi publicat de Comisia European face

uz de cuvinte dure, punnd sub semnul ntrebrii eforturile Turciei pentru aderarea la UE.

Raportul critic Ankara, care nu a promovat, conform condiiilor impuse de UE, reforma n

domeniile democratic, juridic i al drepturilor omului. Se arat c exist nc probleme

grave privind libertatea expresiei i religioas, drepturile de care se bucur femeile,

sindicatele i kurzii i n domeniul controlului civil al armatei. Raportul critic Turcia i

pentru c refuz s aplice acordul semnat cu UE i nu a deschis pn astzi porturile i

spaiul aerian pentru Cipru stat membru al UE. n acest context, raportul avertizeaz c

dac Turcia nu va putea s depun n 2007 eforturi decisive pentru mbuntirea strii

actuale, negocierile privind aderarea sa la UE risc s fie suspendate.

Divergenele dintre UE i Turcia exist n dou domenii. n primul rnd este vorba de

reforma politic a Turciei. Referirile se fac la articolul 301 al Codului penal al acestei ri.Se consider c articolul respectiv limiteaz grav libertarea cuvntului i UE insist ca

Turcia s-l modifice sau s-l anuleze. Se poate spune c articolul respectiv a devenit un

important reper pentru UE prin care organizaia judec dac Turcia a realizat reforma

politic conform standardelor europene.

n al doilea rnd este n discuie situaia Ciprului. Aceasta este un factor-cheie care

asigur desfurarea n condiii bune sau nu a negocierilor privind aderarea Turciei laorganizaia european. Dup 1974 Cioprul s-a scindat. n sud exist Republica Cipru, a

etniei greceti i recunoscut de comunitatea internaional. Iar n nord exist Republica

Turc a Ciprului de Nord, care este recunoscut doar de Ankara. Turcia i UE au semnat n

luna iulie anul trecut un acord suplimentar la Ankara. Conform documentului, Turcia

trebuia s-i deschid n 2006 porturile i spaiul aerian pentru Cipru. Pe baza acestui

document, UE a lansat n octombrie 2005 negocieri cu Turcia. Ulterior Republica Cipru acerut cu consecven Turciei s normalizeze, n lumina acordului menionat, relaiile cu

acest stat. Dar liderii Turciei au declarat n repetate rnduri c pn la rezolvarea problemei


8/36

Ciprului, Turcia nu va recunoate Republica Cipru i nu va deschide porturile i spaiul

aerian pentru aceasta nainte de ridicarea de ctre UE a blocadei economice instituite

mpotriva Republicii Turce a Ciprului de Nord.

De menionat c anterior publicrii de ctre Comisia European a raportului privind

evaluarea negocierilor pentru aderarea Turciei la UE, Finlanda, ara care deine prin rotaie

preedinia organizaiei, angajat n medierea contradiciilor dintre etniile greac i turc din

Cipru, a anunat pe neateptate la 2 noiembrie c datorit faptului c divergenele nu pot fi

nlturate, s-a anulat ntlnirea de urgen dintre minitri de externe ai Turciei i Ciprului, ce

fusese programat la sfritul sptmnii trecute la Helsinki pentru discutatea problemei

aderrii Turciei. Ciprul deine drept de veto privind aderarea Turciei la UE, deci acest nou

eveniment este considerat drept o nou lovitur dat eforturilor Turciei s intre n

organizaia european.

Conform nelegerii tacite realizate cu UE, Turcia ar putea deveni ar membr a

acestei organizaii pn la ncheierea exerciiului financiar european pe perioada 2007-2013.

Analitii politici consider c chiar dac problema Ciprului va fi rezolvat, recunoaterea de

ctre europeni a idenditii Turciei este o piedic ce st de timp ndelungat n calea aderrii

Turciei la UE. Cu o populaie numeroas, economie ralativ napoiat i concepiil culturale

i valori diferite, Turcia va avea de urmat un drum lung pentru a deveni membr a UE.Aderarea Turciei la UE: noi incertitudini

Minitrii de externe ai Uniunii Europene vor purta o ultim rund de discuii

duminic la Luxemburg, ntr-o ncercare de ultim or de a debloca negocierile de aderare a

Turciei la UE.

Marea Britanie a convocat aceast reuniune deoarece ambasadorii europeni nu au

reuit s ajung la un acord asupra cadrului de negocieri privind Turcia.nceperea negocierilor de aderare a acestei ri e programat s nceap luni.

ns Austria insist ca Turciei s i fie oferit un statut de parteneriat special cu

Uniunea European, ca alternativ la cel de membru cu drepturi depline.

Turcia a precizat c se va retrage imediat de la discuii dac nu i se ofer la finalul

celor 10 ani de negocieri un statut egal cu al celorlalte ri comunitare.

O majoritate a populatiei - 54% - se declara mpotriva aderarii la UE, ... Numai 30%din populatia Uniunii Europene este de acord cu aderarea Turciei. ...


9/36

ARMENIA SE BIZUIE PE EUROPA IN SPERANTA PRESARII TURCIEI IN

CHESTIUNEA GENOCIDULUI

Aris GHAZINIAN - Armenia Now

Dupa o asteptare de 41 de ani, in octombrie Turcia va incepe negocierile de aderare la

Uniunea Europeana. Nici un alt stat, pe deasupra si membru al NATO, nu a asteptat atit de

mult la rind la Bruxelles. In acest rastimp, Uniunea Europeana, care a fot infiintata ca o

Comunitate Economica Europeana, si-a largit granitele cuprinzind marea majoritate a tarilor

continentului.

Gindul ca Uniunea Europeana va avea in curind granita imediata cu tari ca Siria,

Irak, Iran, Azerbaidjan, Armenia si Gruzia, probabil ca nu-i da pace comunitatii europene,

spune analistul politic Armen Poghosian, conferentiar de geografie social-politica la

Universitatea de Stat din Erevan. Pe ei nu iiincinta nici perspectiva integrarii in

comunitatea europeana a unei populatii musulmane de 100 de milioane de oameni, cit se

pare ca va numara populatia Turciei peste 15-20 de ani.

Desi procesul integrarii Turciei poate dura 15 ani si integrarea inca nu este deloc

garantata, atentia societatii si cercurilor politice din Armenia deja s-a concentrat asupra a

doua puncte legate de aceasta problema recunoasterea genocidului armean de catre Ankara

si ridicarea blocadei turcesti impotriva Armeniei. Aceasta are legatura imediata cuinteresele Armeniei, intrucit creaza posibilitatea ca punctele de vedere armenesti sa fie mai

des exprimate. Prin importanta lor, cele doua chestiuni armenesti urmeaza imediat dupa

prima conditie de aderare care este recunoasterea de catre Ankara a integritatii Ciprului,

spune Poghosian.

Cu doua zile inainte de ziua de 15 decembrie, cind summit-ul de la Bruxelles a decis

inceperea negocierilor de aderare cu Turcia, Parlamentul European a adoptat o rezolutie faracaracter obligatoriu pentru partile implicate in negocieri. Printre problemele ridicate in

rezolutie se numarau si recunoasterea genocidului armean si ridicarea blocadei. Ministrul de

externe Vartan Oskanian si o seama de analisti sint de parere ca, in timp, aceste doua puncte

pot deveni factori decisivi de care partile vor fi nevoite sa tina seama.

Chestiunea aderarii probabile a Turciei la Uniunea Europeana a stirnit un puternic

ecou printre armeni. Federatia Revolutionara Armeana Dasnaktutiun a organizatmanifestatii de protest, dintre care una s-a desfasurat luna trecuta la Bruxelles. In declaratia

Congresului Mondial Armean se spunea Congresul Mondial Armean crede ca refuzul


10/36

Turciei de a condamna crima genocidului armean, refuzul de a aplica normele de drept

international in chestiuni litigioase cu Grecia, invazia trupelor de ocupatie turcesti in Cipru

refuzul de a se supune nu meroaselor rezolutii ale ONU condamnind divizarea arbi trara a

acestui stat, precum si negarea drepturilor mino ritatii kurde fac astazi impo sibila aderarea

Turciei Uniunea Europeana.

Si reprezentantii clerului armean s-au exprimat aceasta privinta. Catolicosul Aram I al

Marii Case a Ci liciei si-a exprimat indoiala in legatura cu graba dovedita de anumite state

europene chestiunea aderarii Turciei la Uniunea Europeana. Co munitatea Europeana nu

este o comunitate bazata exclusiv pe interese economice si coo perare politica. Exista valori

care asigura identitatea, in tegritatea si coeziunea Euro pei. Unde se afla astazi Tur cia din

perspectiva asigurarii acestor valori si a drepturilor omului Turcia continua sa nege trecutul,

genocidul ar menilor, iar Europa trebuie sa ridice aceasta chestiune fata Turciei cu cea mai

mare seriozitate. Parerea patriar hului armean de la Constan tinopol, Mesrob Mutafian, este

putin diferita Nenoro cirea din anul 1915 este un subiect foarte bun pentru spe culatii.

Primul ministru Turciei, Recep Erdoghan, subliniat ca aceasta proble ma trebuie lasata in

seama istoricilor, iar eu sint de acord cu el. Aderarea Turciei la Uniunea Europeana va

favoriza pacea in regiune.

Presedintele Frantei, Jacques Chirac, a declarat pe 17 decembrie la Bruxelles ca, dacaAnkara nu va recunoaste genocidul armenilor si Republica Cipru, atunci Parisul va boicota

negocierile de aderare a Turciei la Uniunea Europeana. Slovacia, care a recunoscut

genocidul armean cu putin timp in urma, a indemnat la rindul ei Turcia sa-si revizuiasca

pozitia in aceasta chestiune.

Multe organizatii politice din Armenia leaga anumite sperante de aderarea Turciei la

Uniunea Europeana. Dupa parerea acestora, granita comuna cu Uniunea Europeana vafavoriza integrarea Armeniei in aceasta. Dintre partidele influente doar FRA Dasnaktutiun

se exprima ferm impotriva intrarii Turciei in UE. Pozitia optimista in chestiunea posibilei

aderari a Turciei la Uniunea Europeana manifestata de anumiti reprezentanti ai clasei

politice conducatoare din Armenia nu se justifica prin actualele evolutii istorice, spune

analistul Armen Poghosian. Acestia ignora cu totul faptul ca aderarea Turciei la Consiliul

Europei nu o opreste sa blocheze 268 de kilometri ai spatiului politic european, adicagranita cu Armenia. Acelasi lucru poate fi spus si in cazul Organizatiei Mondiale a

Comertului (OMC). Turcia declara pe fata despre imposibilitatea respectarii principiului de


11/36

stabilire a relatiilor comerciale deschise cu Armenia, desi amindoua statele sint membre ale

OMC.Nu este deloc clar de ce ar trebui Turcia sa respecte valorile Uniunii Europene in

cazul in care ar deveni membra a acesteia.

Autoritatile de la Erevan au salutat rezolutia adoptata de Parlamentul European pe 15

decembrie, in ajunul summitului la virf al Uniunii Europene, rezolutie in care se facea apel

catre liderii tarilor europene sa inceapa negocierile cu Turcia. Aceasta atitudine a

Erevanului a fost determinata de existenta in rezolutie a celor doua puncte armenesti, ca o

conditie prealabila ridicata in fata Ankarei. Aceste doua principii de baza, recunoasterea

genocidului armean si ridicarea blocadei, isi vor gasi negresit locul in evolutiile viitoare ale

acestei probleme, a spus pe 15 decembrie ministrul de externe Vartan Oskanian. Nu pot

spune cum vor fi abordate acestea la summit dar, in ultima instanta, intrun fel sau altul,

acestea isi vor gasi expresia. Pe 17 decembrie punctele armenesti nu au fost abordate, iar

discutiile s-au purtat in principal in jurul chestiunii recunoasterii Ciprului de catre Turcia.

Cu toate acestea, analistii politici cred ca, mai devreme sau mai tirziu, punctele armenesti

vor fi la rindul lor reflectate in dezbateri, mai ales ca negocierile dintre Uniune si Turcia

incep in al 90-lea an de la declansarea genocidului armean.

Diferene de opinie au aprut, cum e i firesc n cadrul societilor democratice, n

ceea ce privete aderarea Turciei la UEDin partea Germaniei, ns, vocea cancelarului german Angela Merkel a susinut mai

degrab ideea unui parteneriat privilegiat cu Turcia dect calitatea de membru deplin al

Uniunii, desi la sfarsitul anului 2002 situatia era alta: Franta si Germania au o pozitie

comuna in aceasta privinta, afirma cancelarul german, la randul sau. Intrarea Turciei in

Uniunea Europeana ar reprezenta un plus de securitate pentru Europa, adauga acesta.

La 4 octombrie, cu doua zile inainte de prezentarea publica a raportului privind

candidatura Turciei la UE, in publicatia germana Bild Zeitung se afirma ca, potrivit

Comisiei Europene, Ankara a indeplinit suficiente criterii politice pentru a putea fi deschise

negocierile de aderare. Versiunea provizorie a raportului releva o convergenta substantiala

a Turciei catre standardele democratice europene, mai ales dupa anul 2002, cand la putere a

ajuns Recep Tayyip Erdogan. Mai exista totusi carente in special in ceea ce privestechestiunea practicarii torturii.


12/36

La 3 octombrie 2005, s-a semnat nceperea negocierilor de aderare, cu recomandri

ale Comisiei n ceea ce privete perspectivele financiare ale Turciei.

Un argument contra aderarii Turciei la UE: chestiunea practicarii torturii.

Negocierile cu Turcia au fost incetinite

Publicat: 30 Noiembrie 2006 @ 10:51

Comisia Europeana a recomandat, referitor la negocierile pentru aderarea Turciei la

Uniunea Europeana, sa nu se deschida acele capitole avand legatura cu domenii politice

relevante. Comisia Europeana a recomandat miercuri Conferintei Interguvernamentale,

referitor la negocierile pentru aderarea Turciei la Uniunea Europeana, sa nu deschida acele

capitole avand legatura cu domenii politice relevante din punct de vedere al restrictiilor

aplicate de aceasta tara Republicii Cipru, a anuntat, intr-o conferinta de presa, comisarul

european pentru extindere, Olli Rehn. In plus, CE recomanda ca nici un alt capitol de

negociere cu Turcia sa nu fie inchis provizoriu pana cand Ankara nu-si va indeplini deplin

obligatiile asumate prin acest protocol.

Articol complet in Gandul

Premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, a declarat ca "decizia Comisiei este

inacceptabila . Turcia ar dori ca UE sa ridice macar in parte, embargoul impus partii de

nord a Ciprului, zona aflata sub controlul militarilor turci. In schimb insa, UE insista ca

Turcia sa permita navelor cipriote sa intre in porturile turcesti

Decizia finala asupra inceperii sau amanarii negocierilor cu Turcia va fi luata de sefii

statelor membre la Consiliul European din decembrie.

Turcia investigheaza un membru al Parlamentului European

28122005ANKARA, Turcia -- ntr-un gest care ar putea tensiona si mai mult relatiile dintre

Turcia si UE, procurorii au lansat o investigatie asupra remarcilor facute de un membru al

Parlamentului European. Joos Lagendijk, un deputat olandez din grupul verzilor care

conduce Comitetul pentru Turcia al Parlamentului European, este acuzat ca a sugerat

reporterilor ca armata turca ar fi provocat luptele cu rebelii kurzi n ncercarea de a-si

dovedi importanta. Un grup de avocati nationalisti doreste ca Lagendijk sa fie judecat pentruinsultarea armatei, considerat act penal conform noului Cod Penal al Turciei.
http://www.gandul.info/articol_22653/comisia_europeana_recomanda_inghetarea_negocierilor_cu_turcia.htmlhttp://www.gandul.info/articol_22653/comisia_europeana_recomanda_inghetarea_negocierilor_cu_turcia.html


13/36

n alta ordine de idei, Ministrul cipriot de Externe George Iacovou a avertizat ca

Turcia va ntmpina probleme n efortul de aderare la UE daca va continua sa interzica

accesul navelor si avioanelor cipriote pe teritoriul sau. Ankara a promis ca va ridica

interdictia atunci cnd a nceput discutiile de aderare cu UE, n acest an.

Tot marti, Presedintele turc Ahmet Necdet Sezer a ncheiat o vizita de doua zile la

Cairo prin semnarea unui Acord bilateral de Comert Liber cu Egiptul. Acordul, negociat de

zece ani, are ca scop triplarea actualului volum al schimburilor comerciale, care se ridica la

1 miliard de USD. (NTV - 281205; AP, Reuters, Turks.US, TurkishPress.com - 271205)

Eec n negocieri UE-Turcia

Negocierile de aderare a Turciei la Uniunea European ar putea fi parial suspendate.

Turcia nu a respectat termenul limit impus de Comisia European pentru rezolvarea

problemei cipriote iar negocierile purtate de preedinia finlandez cu Turcia au euat.

Turcia are obligaia de a implementa Protocolul Adiional al Acordului pentru Uniunea

Vamal de la Ankara. Deschiderea capitolelor relevante din negocierile de aderare cu Turcia

este condiionat de implementarea de ctre Turcia a obligaiilor sale contractuale, a spus

Primul-ministru al Finlandei, Matti Vanhanen, actualul preedinte al Uniunii Europene.

Comisia a recomandat sptmna trecut suspendarea deschiderii a opt capitole de

negociere pentru aderarea Turciei la Uniunea European, n timp de negocierile la restul de

pn la 35 de capitole ar putea s continue.

Decizia privind modul cum vor continua negocierile dintre Uniunea European i Turcia va

fi luat de Consiliul European pentru Afaceri Generale i Relaii Externe din 11 decembrie.Aceast decizie ar trebui s reflecte ateptrile care exist de partea Uniunii Europene

pentru ca statele candidate s i ndeplineasc obligaiile a mai spus primul-ministru

finlandez Matti Vanhanen.

Raportul de monitorizare a Turciei, dat publicitii de Comisia European pe 8 noiembrie,

critica dur ritmul lent al reformelor fcute de Ankara ct i eecul rezolvrii problemeicipriote. La capitolul Probleme regionale i obligaii internaionale, raportul Comisiei

precizeaz c Uniunea European ateapt normalizarea relaiilor bilaterale dintre cele dou


14/36

state, i nlturarea tuturor obstacolelor din calea liberei circulaii a mrfurilor, inclusiv

eliminarea restriciilor asupra mijloacelor de transport.

Sondajele de opinie indica opozitia majoritatii covarsitoare a cetatenilor europeni fata

de preconizata aderare. Cetatenii Uniunii stiu ca, daca Turcia este admisa in organism, vor

aparea trei consecinte negative majore:

1) milioane de turci saraci vor aflui in Europa tintind sujbe si avantajele programelor

de protectie sociala;

2) miliarde de euro din bani comunitari vor pleca spre Turcia;

3) populatia musulmana, din ce in ce mai agresiva, a Europei, va creste dramatic

Integrarea Turciei starneste controverse in Bulgaria

In timp ce majoritatea politicienilor bulgari sustin obiectivele Ankarei de integrare

europeana, unii dintre acestia se tem ca Bulgaria ar putea fi atrasa in orbita Turciei.

Decizia Europei de a incepe negocierile de aderare cu Turcia a provocat o dezbatere aprinsa

in Bulgaria opunand nationalistii care lupta impotriva ambitiilor europene ale Ankarei si

sustinatorii fermi ai extinderii UE.

Dar stirea referitoare la demararea negocierilor a provocat reactii diferite, indicand

posibilitatea aparitiilor unor controverse.

Prima reactie negativa a venit din partea partidului nationalist Ataka partidul care a

devenit al patrulea ca importanta, in urma alegerilor parlamentare din iunie.

Un reprezentant al partidului, Dimitur Stoyanov, in varsta de 21 de ani, a declarat pe

3 octombrie ca nu este normal ca o comunitate construita pe valori crestine sa accepte o

uniune cu o tara musulmana situata in afara Europei.

Dar nu toti analistii sunt la fel de optimisti. Unii analisti spun ca aderarea Turciei la

UE ar putea reprezenta amenintari pentru Bulgaria.

Ognyan Minchev spune ca argumentele sale impotriva" aderarii Turciei sunt mai importantedecat cele pro" si se teme ca:


15/36

1. ar putea aparea o Europa turceasca" in interiorul Balcanilor.

2.Statutul de membra UE al Turciei ar inlatura granita dintre cele doua tari ale noastre si ar

duce Bulgaria, care se afla intr-o stagnare demografica, pe orbita in extindere a Turciei,"

declara acesta.

Minchev afirma ca Bulgaria se confrunta cu probleme etnice grave legate de minoritatea

etnica rroma si de intentia DPS de a-si extinde influenta politica asupra intregii comunitati

musulmane.

Minchev spune ca Bulgaria trebuie sa isi defineasca mai strict relatiile cu Turcia in

cadrul UE, la fel cum a facut Polonia cu Germania. Totusi, el isi exprima ingrijorarea ca

DPS ar putea impiedica Bulgaria in aceasta incercare.

El admite ca ideea ca statutul Turciei de membra UE ar afecta independenta Bulgariei pare a

fi exagerata, insa spune ca este important ca aceasta problema sa fie luata in considerare.

In timp ce el si alti analisti bulgari continua sa dezbata aceasta problema pe cale amiabila,

este putin probabil ca nationalistii sa fie la fel de retinuti.

Candidatura nepopulara a Turciei la UE

( 26.05.2006 )Daca, in cazul Romniei si Bulgariei, lucrurile sint oarecum lamurite inprivinta aderarii la UE, mai putin clar este viitorul procesului de extindere, care a devenit o

chestiune din ce in ce mai nepopulara. Si este privit cu mult scepticism de catre locuitorii

Europei occidentale. Turcia, care a inceput anul trecut negocierile de aderare la EU, se afla

intr-o pozitie incomoda, fiind presata de Bruxelles sa urgenteze reformele in privinta

drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Comisarul pentru Extindere Olli Rehn s-a

inti lnit saptamina trecuta cu Ali Babacan, negociatorul sef al Turciei cu UE, caruia i-atransmis ingrijorarea liderilor europeni in legatura cu o diminuare vizibila a ritmului

reformelor. Intilnirea a avut loc la doua zile dupa ce Rehn s-a aflat la Bucuresti si Sofia

pentru a cere celor doua tari eforturi sustinute pentru ca aderarea, la 1 ianuarie 2007, sa fie

posibila. Situatia Turciei devine mai complicata cu atit mai mult cu cit Uniunea va incetini

ritmul procesului de extindere, dupa aderarea Romniei si Bulgariei. Avind in vedere ca

mai sint multi ani pina la urmatoarea extindere, ar trebui sa ne concentram pe imbunata-tirea imediata a capacitatii de functionare a institutiilor europene actuale, a spus Olli Rehn,


16/36

insistind asupra faptului ca revizuirea bugetului european si reforma institu tionala sint

prioritare si trebuie sa se incheie inainte ca UE sa accepte noi membri.

O EUROPA CU 90 DE MILIOANE DE MUSULMANI //

Candidatura Turciei la UE a stirnit nenumarate dispute, multi temindu-se de

perspectiva aderarii europene a unei tari sarace, cu o populatie de 70 de milioane de oameni,

majoritar musulmani. Procesul aderarii, care se va finaliza probabil peste zece ani, va avea

ca rezultat, printre altele, o Europa cu aproape 90 de milioane de musulmani. Opozitia fata

de aderarea Turciei a fost principalul motiv al esecului referendumurilor asupra

Euroconstitut iei in Franta si Olanda, iar Germania a propus ca solutie alternativa un

parteneriat privilegiat Turcia - UE. Aceasta pozitie a fost exprimata in repetate rinduri de

cancelarul Angela Merkel, care a fost sustinuta, de la Paris, de ministrul de Interne Nicolas

Sarkozy. Merkel a explicat, in cifre, ce impact ar avea aderarea Turciei asupra componentei

institutiilor europene, aratind ca, in Parlamentul european, vor exista 100 de deputati turci.

Argument pro: In schimb, presedintele francez Jacques Chirac, un suporter, alaturi de

premierul britanic Tony Blair, al aderarii Turciei, sustine ca Europa nu va reusi sa cistige

lupta impotriva terorismului islamic daca nu va avea aliati in lumea musulmana.

Un sondaj de opinie recent, sponsorizat de Comisia Europeana, a scos la iveala faptulca 55% dintre cetatenii UE se opun aderarii Turciei, cei mai multi sceptici provenind din

Austria, Cipru, Grecia si Germania.

TURCIA ARE UN PIB COMPARABIL CU AL ROMNIEI SI BULGARIEI // Are

Turcia vocatia de a se integra in UE? Poate ea sa invoce pozitia geografica pentru a

revendica apartenenta la Europa? Aceste intrebari divizeaza profund Europa.Opozantii Ankarei raspund NU si subliniaza ca aderarea ar impinge periculos

frontiera UE spre Siria, Irak, Iran, Armenia si Georgia. Este ca si cum Franta ar cere

aderarea la Uniunea africana, a declarat iritat fostul ministru de Externe, socialistul Hubert

Vedrine.

Pe de alta parte, se pune problema daca Europa trebuie sa fie un club crestin,

expresie care ii apartine fostului cancelar german Helmut Kohl. C r e s t i n - d e m o c r a tu l francez Jean-Louis Bourlanges considera ca identitatea europeana s-a nascut prin


17/36

intrepatrunderea culturilor crestin-iudaice si grecoromane, ceea ce exclude categoric

islamul.

Din punct de vedere economic, Turcia nu sta mai prost decit Romnia si Bulgaria,

avind un Produs Intern Brut comparabil, dar care reprezinta insa doar o treime din PIB-ul

mediu european. Argument contra: 1.Ingrijoratoare este economia subterana, care

reprezinta, potrivit statisticilor, intre 40-60% din PIB,

2. iar coruptia face ravagii.3. Mai mult de jumatate din femei sint analfabete,

4.iar structura bancara turca este inca fragila.

5.Economia nu a inregistrat in ultimul deceniu cresteri din cauza inflatiei galopante.

RITMUL REFORMELOR A SCAZUT //

Reforma cu care ne obisnuisem in perioada 2002-2005 a fost paralizata, a avertizat

Heinz Kramer, un expert turc de la Institutul german pentru afaceri internationale si de

securitate din Berlin. El apreciaza ca temerile privind integrarea de succes a Turciei s-au

acutizat in ambele tabere. Udo Steinbach, directorul Institutului german pentru studii

orientale, impartaseste ideea potrivit careia procesul de modernizare a Turciei stagneaza si

pune acest lucru partial pe seama alegerilor prezidentiale din 2007, premierul Recep Tayyip

Erdogan avind nevoie de sprijinul unor radicali pentru ca Partidul sau Islamic pentru Justitie

si Adevar (AKP) sa cistige. Comisarul pentru Extindere Olli Rehn a declarat saptaminatrecuta, in urma unei intilniri cu negociatorul sef Ali Babacan, ca accelerarea reformelor

este o conditie care trebuie respectata urgent. Acum este timpul ca Turcia sa continue

reformele, sa asigure domnia legii si respectarea drepturilor si libertatilor omului, a spus

Rehn. Prin accelerarea reformelor putem evita eventuale repercusiuni negative asupra

procesului de negociere, a adaugat Rehn, fara sa precizeze care ar putea fi acestea.

Suspendarea negocierilor poate interveni in orice moment Negocierile Ankara-

Bruxelles sint pe muchie de cutit. Suspendarea negocierilor UE-Serbia, din cauza depasirii

termenului-limita de predare a criminalului de razboi Ratko Mladici, a creat un precedent,

Turcia riscind si ea acelasi viraj periculos din cauza stagnarii reformelor. Tehnic, blocarea

negocierilor este un mecanism posibil din ambele directii, daca Ankara considera exagerate

pretentiile Bruxellesului. Practic insa, este mult mai probabil ca, in cazul in care constata unregres democratic, Comisia Europeana sa inghete negocierile. Bruxelles-ul a demonstrat, in


18/36

cazul Romniei si Bulgariei, ca nu accepta coborirea stachetei si a aminat pina la toamna

anuntarea datei aderarii. Turcia nu are nici un motiv sa spere la un tratament privilegiat.

Conflictul cipriot Analistul Heinz Kramer se asteapta si la o escaladare a conflictului

istoric cu Ciprul, cu un punct culminant in cea de-a doua jumatate a anului.

Intre timp, Turcia acuza UE de dublu standard. Turcii nu pot intelege de ce partea

greaca a insulei mediteraneene a fost acceptata in UE in ciuda faptului ca a respins

propunerea ONU de unificare, in 2004. O alta propunere similara a ministrului turc de

Externe, Abdulah Gul, a fost si ea respinsa de greci la sfirsitul lunii ianuarie.

Argument contra: (a rindul ei,) Ankara refuza in continuare sa permita accesul vaselor

si avioanelor cipriote pe teritoriul ei, lucru criticat explicit de comisarul pentru Extindere

Olli Rhen, care a cerut deschiderea imediata a granitelor.

Pe scurt, in 2015, cand se preconizeaza ca Turcia va intra in clubul tarilor europene,

Uniunea Europeana va numara cel mai probabil intre 32 si 37 de state membre, fata de 25,

in prezent, sau 27 in 2007, dupa aderarea Romaniei si Bulgariei

Opinia publica, in marea ei majoritate, nu vrea ca Uniunea Europeana sa continue

procesul de extindere, in special cand vine vorba de Turcia. Respingerea Constitutiei

europene a insemnat fara echivoc: Nu pentru o uniune sans frontires.Sondajele de opinie realizate in ultimul timp confirma aversiunea fata de aderarea a

noi state, mai ales in cazul Turciei. 42% din cetatenii francezi considera ca identitatea lor

este mai degraba amenintata de planurile de extindere ale Bruxellesului, in loc sa-i

protejeze.

Decizia luata pe 3 octombrie a.c., de incepere a negocierilor cu Turcia, este departe

de ceea ce inseamna un proces democratic, fiind impusa impotriva vointei populare -conform presei franceze, austriaca, germane etc. Dupa rezultatul negativ al plebiscitului din

primavara, Uniunea se pare ca si-a pierdut gustul pentru consultarile cu propria populatie,

adoptand decizii care implica profund viitorul celor 25 de state membre, fara a mai tine cont

de parerea propriilor cetateni.

Eurofatigue este un nou termen care vine sa defineasca angoasele europenilor, din ce in ce

mai ingrijorati de locurile lor de munca, de sistemele de ingrijire a sanatatii sau de asigurarisociale. Se constata o redesteptare a sentimentelor nationale in tarile membre, o dorinta din

ce in ce mai mare a electoratului de redefinire a identitatii nationale, sentimente care au


19/36

aparut ca o reactie la fenomenul mondializarii.

Turcia nu va adera inainte de 2014, din cauza constrangerilor financiare la care este supusa

UE in prezent. O mare, dar saraca, care va avea nevoie de o finantare substantiala imediat

dupa aderare. Acest lucru nu este cuprins in bugetul 2007 2013, care este deja elaborat.

Este posibil ca negocierile sa dureze chiar mai mult, Turcia avand de armonizat nu mai

putin de 35 de capitole importante in legislatia nationala. Teoretic, in final s-ar putea ca nici

sa nu fie admisa, insa pana in prezent nici o candidatura nu a fost respinsa de catre Comisia

Europeana. Deschiderea capitolelor de negociere va incepe peste cateva luni, cu stabilirea

parcursului, a termenelor-limita pentru implementarea noii legislatii, similar cu procesul pe

care aproape l-a incheiat si . In mod special, Ankara va intampina dificultati pentru a se

alinia la practicile europene in ceea ce priveste protectia mediului, avand de investit

miliarde de euro, legislatia muncii si a protectiei sociale vor trebui refacute, sa elimine orice

fel de discriminare, iar ajutoarele acordate regiunilor sarace si anumitor ramuri industriale

vor fi suspendate.


20/36

Argumente pro aderarii Turciei la UE

Argument pro: in ultimii doi ani, economia s-a stabilizat in jurul valorii de 10%,

gratie reformelor structurale impuse de FMI si Banca Mondiala si politicilor liberale

promovate de puterea de la Ankara.

1.Italia trece de partea Turciei

Turcia trebuie s fac eforturi serioase pentru a ndeplini cerinele de aderare la

Uniunea European, incluznd adoptarea a 80 de mii de pagini de legislaie european.

Comisia European a promis c va monitoriza ndeaproape procesul de aderare a

Turciei. Dac se vor remarca rmneri n urm, acestea vor fi sancionate prompt.

ntr-o scrisoare deschis publicat de ministrul italian de externe, Gianfranco Fini, se

spune c Turcia a ndeplinit toate condiiile pentru deschiderea negocierilor de aderare pe 3

Octombrie.Ministrul italian spune c aderarea Turciei ar fi o oportunitate de relansare a

ntregului proiect european. El a mai solicitat partenerilor europeni s pun capt

incertitudinilor i egoismului

2.Diferene de opinie au aprut, cum e i firesc n cadrul societilor democratice, n

ceea ce privete aderarea Turciei la UE.

n cazul Franei,preedintele francez Jacques Chirac, s-a exprimat n sensul

sprijinului aderrii Turciei la UE, cu meniunea c, potrivit

amendamentului la Constituia Franei, privind autorizarea

ratificrii Constituiei Europene, care conine o clauz conform

creia aprobarea de ctre Frana a oricrei viitoare ricandidate trebuie n prealabil susinut de un referendum, i, n

cazul Turciei, trebuie urmat aceast procedur.


21/36

Presedintele francez Jacques Chirac, un suporter, alaturi de premierul britanic Tony

Blair, al aderarii Turciei, sustine ca Europa nu va reusi sa cistige lupta impotriva

terorismului islamic daca nu va avea aliati in lumea musulmana

La 3 octombrie 2005, s-a semnat nceperea negocierilor

de aderare, cu recomandri ale Comisiei n ceea ce privete

perspectivele financiare ale Turciei.

De altfel, nceperea negocierilor de aderare poate fi considerat cel mai important

eveniment al anului 2005 n ceea ce privete Turcia, nu doar din punct de vedere al relaiilor

europene, dar i pentru rolul su n regiunea Orientului Mijlociu i al Asiei Centrale.

O Turcie care este deja membr a NATO, devenit membr UE ar putea deveni un

actor important n ceea ce privete stabilitatea i securitatea acestor regiuni, dispunnd de

instrumentele i tradiia necesar

asumrii acestui rol. Rolul de actor important n regiune al Turciei poate fi concurat

poate doar de cel al Iranului, binecunoscut fiind concurena n ceea ce privete influena,

cel puin cultural, pe care fiecare dintre aceste dou state doresc so manifeste n regiunile

anterior menionate.

???? Vechile aspecte ce in de religie, secularismul turc versus islamul shiia al

Iranului,sprijinul Azerbaidjanului de ctre Turcia n conflictul cu Armenia, aspecte interne i

transnaionale ale naionalismului kurd, i problema gruprilor islamiste. n contextul mai

larg al regiunii, caracterizat de conflictul israeliano-palestinian, importana resurselor

energetice specifice regiunii, misiunile de stabilizare i reconstrucie a Irakului, relaiile

dintre aceste dou state devin din ce n ce mai importante, cu att mai mult cu ct voci care

susin c numrul mare de parteneriate strategice ncheiate de China este un semn denencredere, n ncercarea

de a masca insecuritatea unei dictaturi izolate54, suntem de prere c acest fapt poate

fi interpretat i ca un semn de deschidere ctre cooperare al autoritilor de la Beijing, de

aliniere la trendul global de dezvoltare a relaiilor de cooperare in slujba stabilitii i

securitii internaionale.??????????????

La Copenhaga, la sfarsitul anului 2002, sefii de state si de guverne din Uniunea

Europeana i-au cerut lui Romano Prodi, presedintele Comisiei Europene, sa intocmeasca un


22/36

raport privind evolutia democratiei in Turcia, dar si sa dea o recomandare privind

oportunitatea de a deschide sau nu negocieri de aderare cu Ankara. Comisia a trebuit, prin

urmare, sa se angajeze in acest demers, chiar daca doar sefilor de state si de guverne le va

reveni sarcina de a decide initierea negocierilor la viitorul Consiliul ce se va desfasura in

decembrie a.c. Existau numerosi comisari ai UE care nu doreau sa se conformeze unei

decizii influentate de pozitia comisarului pentru extindere, Gnther Verheugen, declarat net

in favoarea admiterii Ankarei in comunitatea europeana.

Romano Prodi a trebuit sa aleaga o cale de mijloc, de natura sa-i linisteasca pe

comisarii deranjati de lipsa de imaginatie de care facea dovada Verheugen. Profitand de o

solicitare a Parlamentului European, Comisia urma sa faca un studiu de impact privind

consecintele aderarii Turciei mai ales asupra bugetului Uniunii. In recomandare urma sa fie

precizata modalitatea de incadrare stricta a negocierilor, pentru ca initierea acestora sa nu fie

sinonima cu o aderare rapida si sigura, asa cum s-a facut la extinderea de la inceputul anului

2004.

Raportul privind respectarea drepturilor omului avea ca sarcina prezentarea situatiei

legislative, dupa examinarea acesteia la fata locului. Dupa adoptarea reformei codului penal,acesta a fost considerat compatibil cu asa-zisele criterii democratice de la Copenhaga.

A doua parte a raportului urma sa faca referi la respectarea efectiva a drepturilor

omului. Evidentiind progresele realizate, ea trebuia sa includa si anumite rezerve. Comisarul

Gnther Verheugen nu ascundea faptul ca mai exista numeroase probleme legate de

practicarea torturii, de hartuirea judiciara a aparatorilor drepturilor omului, de drepturileminoritatii kurde sau de libertatile religioase.

Urma studierea impactului pe care il va avea aderarea Turciei si care va demonstra ca

aceasta tara reprezinta un os mai greu de inghitit dezvaluia un expert. Turcia are o

politica externa care va fi greu de facut sa coincida cu cea embrionara a Uniunii

Europene. Insa cel mai greu cantaresc consecintele economice. In ceea ce privestepopulatia, Turcia are tot atatia locuitori cat cele zece tari care au aderat anterior, dar

integrarea sa va fi mai dificila pentru ca este mai saraca si mai rurala.


23/36

Verheugen n-a cerut un studiu bazat pe cifre, dar a trebuit sa acorde atentie

evaluarilor colegilor sai care i-au furnizat date precise. Comisarul austriac Franz Fischler

apreciaza ca va fi nevoie de costuri suplimentare de 11,3 miliarde de euro anual pentru

politica agricola comuna, bugetul actual fiind de 56 miliarde de euro. Aderarea Turciei, in

care produsul intern brut pe cap de locuitor este de patru ori mai mic decat in tarile Uniunii,

va face ca mai multe regiuni din cele zece tari care au aderat recent sa-si piarda dreptul la

subsidii, caci vor deveni, prin comparatie, prea bogate pentru acordarea acestora.

Francezii vor avea un cuvant de spus a declarat Jacques Chirac la conferinta de

presa desfasurata la Bruxelles dupa intalnirea pe care a avut-o cu Gerhard Schrder. La 1

octombrie a.c., presedintele francez se pronunta in favoarea unei revizuiri constitutionale

pentru a permite francezilor sa decida prin referendum cu privire la eventuala intrare a

Turciei in Uniunea Europeana. El a aratat ca a cerut guvernului sa examineze conditiile

inserarii in Constitutie a unei dispozitii care sa permita garantarea chestionari francezilor

prin referendum cu privire la viitoarele aderari la Uniune. Jacques Chirac sublinia faptul

ca, in spiritul sau, referendumul respectiv nu priveste Romania, Bulgaria si Croatia,

pentru care negocierile sunt practic incheiate, situatia lor fiind cu totul alta problema.

Eventuala aderare a Turciei reprezinta o chestiune pe termen lung. Ea presupune ca

Turcia sa indeplineasca toate conditiile puse de Uniunea Europeana si acest lucru va cere 10

sau chiar 15 ani. Noi avem interes ca Turcia sa fie alaturi de noi, declara seful statului

francez, invocand perspectiva inradacinarii democratiei si pacii pe tot continentul european

in sensul larg al cuvantului, dar incercandu-se evitarea erorilor si violentelor trecutului.

In ultimul timp, Turcia a facut un efort considerabil pentru a-si alinia legislatia,

metodele, uzantele la cele ale Uniunii Europene. Insa este evident ca acestea trebuie sa

progreseze si mai mult pentru a se respecta criteriile de democratie si economie de piata.

Franta si Germania au o pozitie comuna in aceasta privinta, afirma cancelarulgerman, la randul sau. Intrarea Turciei in Uniunea Europeana ar reprezenta un plus de

securitate pentru Europa, adauga acesta.


24/36

La 4 octombrie, cu doua zile inainte de prezentarea publica a raportului privind

candidatura Turciei la UE, in publicatia germana Bild Zeitung se afirma ca, potrivit

Comisiei Europene, Ankara a indeplinit suficiente criterii politice pentru a putea fi deschise

negocierile de aderare. Versiunea provizorie a raportului releva o convergenta substantiala

a Turciei catre standardele democratice europene, mai ales dupa anul 2002, cand la putere a

ajuns Recep Tayyip Erdogan. Mai exista totusi carente in special in ceea ce priveste

chestiunea practicarii torturii.

Decizia finala privind deschiderea negocierilor de aderare cu Ankara revine totusi

sefilor de state si de guverne din UE la summitul de la Bruxelles, din 17 decembrie.

Condiii n negocierile pentru aderarea Turciei la UE

Turcia provoac dispute ntre statele membre UE

Comisia European d publicitii miercuri recomandrile legate de paii care ar

trebui urmai de Turcia pentru nceperea negocierilor de aderare la Uniunea European.

Refuzul Turciei de a recunoate Ciprul a devenit un obstacol n calea aderrii. Matti

Vanhanen, premierul Finlandei, care deine deine preedinia prin rotaie a Uniunii

Europene, va vizita vineri Turcia i se va ntlni cu omologul su turc, Recep Erdogan.

Corespondentul BBC la Bruxelles, Jonny Dymond, a aflat c oficialii Comisiei

Europene urmeaz s recomande ca 6 din cele 34 de capitole de negociere ntre Turcia i

UE, s fie suspendate.

Premierul Marii Britanii, Tony Blair, a avertizat c ar fi o mare greeal din partea

Uniunii Europene s suspende negocierile.

Tony Blair a avertizat c ar fi o mare greeal din partea U E s suspende

negocierile

"Trebuie s ne asigurm c vom permite ca negocierile privind aderarea Turciei s

continue."


25/36

"Asta va nsemna compromisuri din partea tuturor prilor ns, la acest moment, dac

am transmite Turciei un semnal negativ cred c ar fi o mare greeal pentru Europa, pe

termen lung", a spus premierul Marii Britanii.

Dispute comerciale

Decizia final asupra nceperii sau amnrii negocierilor cu Turcia va fi luat de efii

statelor membre la Consiliul European din decembrie.

Turcia ar dori ca UE s ridice mcar n parte embargoul impus prii de nord a

Ciprului

Turcia ar dori ca UE s ridice mcar n parte, embargoul impus prii de nord a

Ciprului, zon aflat sub controlul militarilor turci.

n schimb ns, UE insist ca Turcia s permit navelor cipriote s intre n porturileturceti.

Ciprul este divizat din 1974, cnd trupele turceti au invadat ara, pentru a mpiedica

o lovitur de stat din partea ciprioilor greci, sprijinii atunci de junta militar care se afla la

putere n Grecia.

O lumina interesanta asupra intalnirii de anul acesta a grupului elitist Bilderberg din

8-11 iunie, de la Ottawa, o arunca prezenta neobisnuit de numeroasa a participantilor din

Turcia, este de parere publicatia conservatoare The New American.

Este aceasta semnalul unei sustineri masive din partea elitei Bilderberger pentru

aderarea Turciei la Uniunea Europeana? Probabil ca da, opineaza ziarul amintit, cata vreme

aceasta sustinere este in crestere in ultimii ani. La inceputul anilor 1980, lista participantilor

la intalnirile anuale, private, ale grupului Bilderberg aratau prezenta a doar unul sau doi

reprezentanti ai Turciei, dintr-un total de peste o suta de invitati. In acest an, au fost invitati

si au participat 6 reprezentanti ai Turciei din totalul de 130, adica doar ceva mai putini decat

cei ai Marii Britanii sau Germaniei (cate opt) sau decat grupurile din alte tari europene

precum Italia (cinci), Belgia (cinci), Austria (patru), Portugalia si Spania (cate trei).

Delegatia turca din acest an a fost compusa din: Egemon Bagis, membru al Parlamentul si

consilier pe probleme de politica externa al premierului; Umit N. Boyner, membru al

Consiliului Director al Boyner Holding; Mustafa V. Koc, presedinte al Koc Holding; Kemal

Koprulu, presedinte fondator al Miscarii ARJ; Fehmi Koru, ziarist cu experienta lucrand


26/36

pentru ziarul Yeni Safek si Soli Ozel, profesor de relatii internationale la Universitatea

Istanbul Bilgi.

De asemenea la intalnirea de la Ottawa au mai fost prezenti Comisarii europeni

Andris Piebalgs si Neelie Kroes, ambii sustinand aderarea Ankarei la Uniune, mai

informeaza sursa citata. (BIS)

Prima vizita a Papei Benedict al XVI-lea intr-o tara musulmana

Papa Benedict al XVl-lea a inceput, marti, o vizita de patru zile in Turcia, tara cu

populatie majoritar musulmana. Sosirea Suveranului Pontif la Ankara are loc intr-un context

tensionat, dupa ce, intr-un recent discurs, Papa a sugerat o legatura intre Islam si violenta.

Papa Benedict a fost primit la aeroportul din Ankara de premierul Recep Tayyip Erdogan,

transmit agentiile internationale de presa. Gestul primului ministru turc este considerat unul

"exceptional", dupa ce presa care a scris ca oficialii turci au cam "fugit" din Capitala pentru

a evita intalnirea cu Suveranul Pontif.

Suveranul Pontif sprijina eforturile Turciei de a adera la Uniunea Europeana, a declarat

premierul turc Tayyip Erdogan, dupa scurta intalnire pe care a avut-o cu Papa, la aeroportul

din Ankara.

"A spus ca nu este politician, dar ca si-ar dori ca Turcia sa adere la Uniunea Europeana", a

declarat Erdogan.

Inainte de a deveni suveran pontif, Benedict sugerase ca se opune aderarii Turciei la

UE cand declarase ca religia musulmana a Turciei demonstreaza ca tara nu apartine UniuniiEuropene.

Cu putin timp inainte de sosirea Papei, premierul turc a declarat ca vizita suveranului va

contribui la "pacea mondiala".

Turcia a promis ca va depune toate eforturile necesare pentru ca vizita Papei sa fie un

succes, dorind astfel sa ofere o imagine buna in strainatatate, intr-un moment in care isi

negociaza aderarea la UE.


27/36

Scopul vizitei

Suveranul Pontif doreste sa abordeze in acesta vizita in Turcia tema libertatii religioase

pentru minoritatile crestine din tarile musulmane

In plus, Papa Benedict al XV-lea va avea o intalnire la varf, la Istanbul, cu patriarhul

de Constantinopole, Bartolomeu I, reprezentant spiritual al ortodocsilor.

Cei doi vor face publica, la 30 noiembrie, o declaratie comuna, pentru a sublinia vointa de

reconciliere intre cele doua biserici crestine, separate de circa un mileniu.

Oficialii de la Ankara spera totusi sa foloseasca aceasta vizita pentru a promova

dorinta Turciei de a deveni prima tara musulmana in Uniunea Europeana

Integrarea Turciei starneste controverse in Bulgaria

In timp ce majoritatea politicienilor bulgari sustin obiectivele Ankarei de integrare

europeana, unii dintre acestia se tem ca Bulgaria ar putea fi atrasa in orbita Turciei.

Decizia Europei de a incepe negocierile de aderare cu Turcia a provocat o dezbatere aprinsa

in Bulgaria opunand nationalistii care lupta impotriva ambitiilor europene ale Ankarei si

sustinatorii fermi ai extinderii UE.Bulgaria urmeaza sa devina membra a Uniunii Europene in mai putin de 500 de zile. Tara

are o granita de 260 de kilometri cu Turcia. Cele doua state sunt parteneri comerciali

importanti, Turcia fiind una dintre tarile care au aparat cu cea mai mare fermitate solicitarea

Bulgariei de a adera la NATO in 2002.

Peste 800.000 de etnici turci 10 procente din intreaga populatie locuiesc in

Bulgaria, iar Miscarea Turca pentru Drepturi si Libertati, DPS, este un jucator important pescena politica a tarii.

Turcia gazduieste, de asemenea, peste 350.000 de turci care au fost expulzati din Bulgaria

intre 1950 si 1989, cei mai multi dintre ei recastigandu-si cetatenia bulgara in ultimii ani.

Desi au ramas in Turcia, ei voteaza si in cadrul alegerilor din Bulgaria.

Potrivit presei de la Sofia, unii dintre acestia inca ar dori sa se intoarca in Bulgaria si

cumpara deja proprietati in regiuni sud-est europene.In ciuda potentialului major al Turciei de a influenta politica si economia Bulgariei, nici

clasa politica si nici societatea in sine nu au acordat pana de curand prea multa atentie


28/36

eforturilor europene ale Ankarei.

Pozitia oficiala a fost de sustinere generala a eforturilor Turciei de aderare la Uniunea

Europeana si de ajutor in procesul de pregatire.

Dar stirea referitoare la demararea negocierilor a provocat reactii diferite, indicand

posibilitatea aparitiilor unor controverse.

Multi observatori si analisti politici au adoptat o atitudine moderata.

Unii au evidentiat interesul Bulgariei in aderarea Turciei la Uniunea Europeana, prin prisma

faptului ca acest lucru va intari democratia Turciei si va contribui totodata la stabilitatea

regionala.

Insarcinata cu responsabilitatea administrarii granitei UE incepand cu 1 ianuarie 2007,

Bulgaria va intampina mai putine dificultati daca va putea conta pe tara vecina de la sud-est.

Sa reprezinti granita UE cu restul lumii este o sarcina dificila pentru orice tara," afirma

Ognyan Minchev, analist politic la Institutul de Studii Regionale si Internationale.

Ar fi foarte dificil in cazul nostru, granita cu Turcia fiind, de asemenea, una dintre doua

religii si doua continente."

Chetin Kazak, parlamentar DPS, a declarat ca Turcia europeana, cu armata sa puternica si

cu granitele sale sigure, ar fi mai bine plasata decat Bulgaria in stoparea traseului drogurilor,

traficului cu carne vie si cu arme spre Europa.Unii analisti sugereaza chiar ca aderarea Ankarei ar putea rezolva anumite probleme

culturale si de identitate ale bulgarilor, rezultate de pe timpul in care faceau parte din

Imperiul Otoman.

I-ar putea ajuta pe bulgari sa se elibereze de ideea ca sunt fosti sclavi turci," a

declarat Antoinette Primatarova, reprezentanta Centrului pentru Strategii Liberale,

amintindu-si despre relatiile asemanatoare dintre Irlanda si Marea Britanie.

Chetin Kazak nu este de aceeasi parere cu Minchev, spunand ca multe state mici se

invecineaza cu state mult mai puternice in interiorul Uniunii Europene.

Dar este putin probabil ca acest lucru sa atraga criticile DPS ca forta care isi exercita o mai

mare influenta politica decat ii garanteaza numarul de mandate.


29/36

In ultimii zece ani, partidul a fost un partener cheie in cadrul fiecarui guvern,

castigand dreptul de a avea un cuvant greu de spus in luarea deciziilor, desi nu a obtinut

niciodata mai mult de 14% din numarul mandatelor din parlament

Marea Britanie, avand ca aliat Statele Unite, a facut presiuni imense pentru extinderea

Uniunii. Motivatiile strategice au predominat, interesul global pentru cresterea securitatii in

lume fiind cel care a invins. Nu trebuie omis, din toata aceasta ecuatie, faptul ca Turcia este

un membru deosebit de important al NATO, dar in acelasi timp intretine relatii stranse cu

Federatia Rusa.

O privire in viitor: UE va avea, peste 10 sau 15 ani, dupa ce Turcia se va integra deplin,

granite cu si Siria

Turcia, economie de piata functionala

1.Un prim pas spre aderarea Turciei la UE va fi recunoasterea de catre Comisia Europeana,

in cursul lunii noiembrie, a statutului de economie de piata functionala, a declarat un

oficial UE, agentiei Reuters. Confirmarea functionarii unei economii de piata este una dintre

conditiile cerute membrilor UE si o recompensa a comisiei consemnate in raportul anual

privind progresele facute de Turcia, care va fi dat publicitatii pe 9 noiembrie a.c., oferindposibilitatea accelerarii negocierilor pe teme economice.

In raportul de tara se va consemna pentru prima data ca Turcia este asimilata cu o

economie de piata functionala. Aceasta inseamna deschiderea capitolelor de negociere

economice si trebuie sa serveasca stabilitatii economiei si sporirii investitiilor straine, a

adaugat sursa citata de Reuters, sub protectia anonimatului.

2.Insa, cea mai grea sarcina de indeplinit o va reprezenta rezolvarea diferendului dintreTurcia si Grecia privind Republica Cipru, membra de anul trecut a UE. Pana acum, Tucia a

refuzat sa recunoasca Cipru, iar comunitatea internationala nu a recunoscut partea din Cipru

ocupata de trupele turce. Stingerea acestui conflict istoric si depasirea ultimului obstacol

pentru admiterea Turciei in UE va reprezenta, in acelasi timp, un mare succes al diplomatiei

de la Bruxelles.

Ecourile deciziei de a deschide portile pentru aderarea Turciei cu drepturi depline la UEsunt complet diferite pe cele doua maluri ale Atlanticului. Nu este un secret pentru nimeni

ca Washingtonul a exercitat mari presiuni asupra statelor care doreau sa ofere Turciei doar


30/36

un statut de rang inferior in cadrul Uniunii. Aceasta ar fi insemnat, practic, incheierea

procesului de extindere, eventuala admitere a unor mici state tinand mai mult de o problema

de imagine, si nu de o extindere reala a granitelor Europei.

Turcia cedeaza in problema cipriota de dragul UE8 Decembrie 2006Calin Stoica-Diaconovici

Turcia a anuntat ieri ca este dispusa sa-si deschida toate porturile maritime si un aeroport pentru vasele si aeronavele sub pavilion

cipriot, in incercarea de a aplana disputa privind solutionarea conflictului secesionist din insula mediteraneeana, care

ameninta sa arunce in aer parcursul Ankarei catre Uniunea Europeana (UE).

Potrivit informatiilor furnizate de CNN-Turk si presedintia finlandeza a UE, guvernul

de la Ankara a acceptat deschiderea "temporara" a tuturor porturilor si a unui aeroport

pentru navele cipriote-grecesti, solicitand in schimb deschiderea traficului international inportul Famagusta si aeroportul Ercan, ambele aflate in partea de nord a insulei, pe teritoriul

autointitulatei Republici Turcesti a Ciprului de Nord (RTCN).

Oferta Ankarei vine la scurt timp dupa ce, luna trecuta, Comisia Europeana a recomandat

statelor membre inghetarea partiala a negocierilor pentru aderarea Turciei la UE, ca raspuns

la refuzul Turciei de a respecta Protocolul de la Ankara prin care guvernul turc se angajasesa permita accesul pe teritoriul sau al navelor aflate sub pavilionul guvernului recunoscut

international de la Nicosia, care controleaza sudul insulei divizate.

Bruxellesul a recomandat suspendarea tratativelor in cazul a opt din cele 35 de capitole de

negociere pentru aderare la UE. Decizia finala privind inghetarea tratativelor urma sa fie

evaluata la summitul european de saptamana viitoare de liderii de stat si de guvern dintarile UE.

Ciprul este divizat pe axa est-vest inca din 1974, cand Ankara a invadat militar partea de

nord a insulei, ca reactie la o lovitura de stat, sustinuta de Regimul Coloneilor (1967-1974),

junta militara care conducea, la vremea respectiva, Grecia.

Cinci zile mai tarziu, la Atena, junta este rasturnata, insa Ciprul a ramas divizat pana azi

intre sudul recunoscut la nivel diplomatic si RTCN, entitate izolata international,


31/36

recunoscuta numai de Ankara.

In 2004, partea sudica a aderat singura la UE, dupa ce locuitorii ei au respins prin

referendum un plan ONU privind reunificarea insulei inaintea integrarii in blocul comunitar.

In prezent, Nicosia se opune scoaterii RTCN din izolarea internationala, dar si aderarii

Turciei la UE.

BLAIR FACE LOBBY PENTRU ADERAREA TURCIEI LA UE

Premierul Marii Britanii, Tony Blair, aflat n drum spre Orientul Mijlociu, a facut o

scurta oprire la Ankara pentru a vorbi cu omologul sau turc. Blair a tinut sa sublinieze

importanta Turciei pentru viitorul Uniunii Europene. Premierul ntreprinde zilele acestea un

turneu n Orientul Mijlociu, care va fi crucial pentru procesul de pace din regiune. Potrivit

lui Blair, motivul pentru care este important sustinerea procesului de aderare a Turciei la

Uniunea Europeana este faptul ca primirea Turciei n Uniune nu este importanta doar pentru

Turcia, ci are o importanta fundamentala pentru viitorul Europei.

Discursul sau vine la doar cteva zile dupa ce Uniunea Europeana a dat semne ca

procesul de extindere va fi ncetinit. Portile Uniunii vor ramne mai multa vreme nchise

dupa aderarea Romniei si Bulgariei, la 1 ianuarie 2007. Principalii candidati la aderare

ramn Croatia si Turcia.

Comisia Europeana insista pentru integrarea Turciei in UE, conform documentuluidat publicitatii ieri la Bruxelles.

Cei care au citit acest articol au citit si ... Aderarea Turciei, miza politica interna a

Frantei

Negocierile care vor incepe la 3 octombrie se vor purta pe baza meritelor Turciei, iarritmul lor va depinde de progresele tarii in indeplinirea conditiilor pentru dobandirea

statutului de membru al UE. Scopul comun al negocierilor este aderarea Turciei la Uniunea


32/36

Europeana, iar durata lor este estimata la cel putin zece ani, se spune in proiectul de

document, citat de Agentia Reuters.

Anterior publicarii documentului, Comisia Europeana a dat fiori reci Turciei, insusi

presedintele Jose Manuel Barroso invitand la o dezbatere deschisa despre candidatura

Turciei, dupa referendumurile asupra Tratatului constitutional din Franta si Olanda. Aceasta

in pofida faptului ca, in cele doua tari care au respins Tratatul, electoratul a fost, potrivit

unui recent Eurobarometru, foarte putin influentat de proiectul extinderii. Si presedintele

Consiliului European, Jean Claude Juncker, recunoaste intr-un interviu citat ieri de

cotidianul german Bild ca negocierile cu Turcia nu trebuie sa se poarte in galop. Ele trebuie

sa fie deschise oricarui rezultat. Aceasta inseamna ca statutul de membru nu este

deznodamantul obligatoriu, este posibila si o relatie speciala Turcia-UE.

Documentul Comisiei Europene trebuie sa treaca printr-un proces dificil de aprobare

in cele 25 de state membre, dintre care mai multe au anuntat ca sunt dispuse sa supuna

aderarea Turciei unui referendum.

Raspuns agresiv

Cu perspectiva de aderare aflata in ceata, Ankara a dezlantuit o campanie fara retineri

impotriva gherilelor kurde ale PKK din sudul tarii.

La o recenta intrunire cu ambasadorii tarilor UE acreditati la Ankara, primul-ministru

Erdogan a anuntat ca aceasta campanie va continua cata vreme gherilele nu vor depunearmele si a respins sfaturile diplomatilor europeni de solutionare a problemei kurde, pe cai

politice. Armata a prins rapid mesajul. Luna aceasta, militarii au ingropat un tanar kurd

victima a confruntarilor din provincia Bingol, fara a anunta familia.

Sub presiunea protestelor kurde, Guvernul de la Ankara a dispus dezgroparea

cadavrului si predarea sa catre familie, dar in fata a aproximativ 5.000 de demonstrantiveniti sa asiste la deshumare, militarii s-au razgandit si au trecut la risipirea multimii, ranind

cu focuri de arma cel putin zece kurzi, dintre care un tanar de 19 ani a decedat.


33/36

Realitatea Romaneasca - alte articole preluate pe 9AM

Sursa Realitatea Romaneasca, 30 Iunie 2005

Autor Tudor Lavric

Lumina verde pentru procesul de aderare al Turciei la UE

Comisia Europeana nu mai vede nici o piedica serioasa in calea inceperii negocierilor

de aderare cu Turcia.

Astazi (23 septembrie 2004) Romania a reusit sa mai inchida doua dintre capitolele

de negociere a aderarii la UE, Libera circulatie a serviciilor si Politici regionale.

Evenimentul ocupa doar un loc secund in cadrul actualitatii europene deoarece un altul a

luat prima pagina comisarul pentru extindere, Guenter Verheugen, a declarat ca nu mai

exista motive pentru ca institutia din care face sa nu recomande inceperea negocierilor de

aderare cu Turcia.

Comisia Europeana trebuie sa prezente la inceputul lui octombrie un raport cu privire

la cererea Turciei de a incepe negocirile de aderare. Pe baza acestui document liderii tarilor

UE vor lua o hotarare cu privire la dorinta Ankarei.

Opinia Comisiei este, in majoritatea cazurilor, adoptata si de catre ConsiliulEuropean. De aceea, cele spuse astazi de Verheugen sunt de natura de a bucura guvernul

turc.

Aderarea Turciei la UE este unul dintre subiectele cele mai controversate aflate acum

pe agenda convorbirilor la nivelul UE. Multi se opun la intrarea Ankarei in Uniune pentru

diferite motive este un stat islamic, are o populatie uriasa, nivelul economic, aplicarea

drepturilor omului e

Turcia si securitatea europeana

Mihaela VASIU

Rezultatul negativ al referendumurilor din Franta si Olanda asupra Tratatului

Constitutional al UE a afectat, ntr-o anumita masura, dezbaterile asupra perspectivelor de

aderare a Turciei la Uniunea Europeana. De asemenea, sansele mari ale crestin-democratilorde a reveni la putere n Germania si lipsa de entuziasm la sediul UE ar putea ndeparta si

mai mult Ankara de acest obiectiv.


34/36

Un gest semnificativ pe care partea turca a decis de curnd sa-l adopte si pe care l-a

perceput ca pe o ?importanta concesiune facuta Europei? a fost semnarea ? la 29 iulie ? a

protocolului de extindere a Acordului Ankara (referitor la uniunea vamala). Prin agrearea

textului documentului, care extinde acordul UE la cele zece noi tari membre ale Uniunii,

inclusiv Cipru (nerecunoscut de Ankara), Turcia ar trebui sa-si reconsidere ? cel putin

teoretic ? pozitia privind permiterea accesului, n porturile sale, al navelor cipriote grecesti,

care sunt n continuare calificate persona non grata. n schimb, n chiar ziua semnarii

protocolului, oficialitatile turce au formulat, n termeni unilaterali, o declaratie prin care

precizau ca semnarea protocolului nu echivaleaza cu recunoasterea oficiala a Ciprului.

Chestiunea ramne complicata. Este cunoscut ca anul trecut, la presiunile UE, cipriotii turci

au acceptat planul ONU privind unificarea celor doua parti ale insulei. Cipriotii greci au

respins nsa planul si continua sa alimenteze decizia UE de a nu sprijini cipriotii turci, n

speranta ca Ankara va accepta sa faca mai multe concesii Ciprului. Cu toate acestea, n

decembrie 2004, desi Ciprul ar fi putut sa-si exprime opozitia n cadrul discutiilor legate de

nceperea negocierilor de aderare cu Turcia la 3 octombrie 2005, nu a facut-o, astfel nct

exista speranta reconcilierii si influentarii unei evolutii pozitive.

Recentele demersuri adoptate de UE n ceea ce priveste Politica Europeana deSecuritate si Aparare (ESDP) au sporit complicatiile n dialogul dintre Turcia si Uniune,

avnd n vedere ncercarile ultimei de a dezvolta propriul aranjament de aparare care

excludea membrii NATO nemembri UE, deci si pe Turcia. Reactia Turciei, ca membru al

Aliantei Nord-Atlantice, a fost de a bloca ? n mod sistematic ? accesul UE la mijloacele si

capacitatile NATO. Pe considerentul ca Cipru si Malta nu erau membri ai Parteneriatului

pentru Pace (PfP), Turcia s-a opus ca cele doua tari noi membre UE sa participe lareuniunile NATO-UE. Desi mai multe state membre ale celor doua organizatii au sugerat ca

ar fi relativ facil ca Cipru si Malta sa fie incluse n PfP, Turcia a anuntat nca de la nceput

ca se va opune acestui curs de actiune (si este decisa sa se opuna pna n momentul n care

UE va accepta sa ofere mai mult Ankarei n chestiunea aderarii). Ca urmare, nici n prezent

aspectele legate de securitate si schimb de informatii ntre NATO si UE nu pot fi

solutionate. Dialogul este practic paralizat, cu efecte negative asupra ambelor organizatii.Iritati de veto-ul Ankarei asupra aranjamentelor de cooperare NATO-UE, mai multi

membri UE (n special Belgia si Franta) au avertizat-o, n repetate rnduri, ca ? indiferent de


35/36

pozitia pe care o va adopta ? proiectul apararii comune europene va continua. Germania

chiar a amenintat autoritatile turce ca opozitia lor fata de ESDP ar putea conduce la

diminuarea entuziasmului UE privind asistenta economica catre Republica Turca a Ciprului

de Nord.

Evolutia proiectului european de aparare independent de NATO ar duce, printre

altele, la scaderea influentei Turciei asupra acestuia. Ar pierde si NATO, ntruct politia

civila si masurile adoptate de UE n domeniul judiciar complementeaza operatiunile militare

ale Aliantei. Ar pierde, de asemenea, si UE deoarece, pentru moment, aceasta nu-si poate

permite sa actioneze fara capacitatile NATO. Nu n ultimul rnd, n cazul n care

perspectivele de aderare ale Turciei la UE s-ar ndeparta, exista chiar pericolul diminuarii

sprijinului pe care Ankara l acorda n cadrul NATO.

Pe de alta parte, o data cu avansarea discutiilor pe tema aderarii Turciei la UE, se

pune problema redefinirii fundamentale a Uniunii. Aceasta etapa este necesara, lansarea

dezbaterii privind identitatea UE avnd semnificatia maturizarii organizatiei n timp ce

traverseaza un proces de integrare fara precedent. Cu toate acestea, nu poate fi ignorat riscul

cu privire la consecintele unei asemenea discutii, care ar face referire nu doar la identitatea

Uniunii, ci si la a celorlalti; atunci cnd ceilalti nu au aceeasi identitate, nu mpartasesc

aceleasi valori si nu au aceleasi obiective, problema devine complicata pentru ca n actualulcontext geopolitic si geostrategic un astfel de concept trebuie manevrat cu atentie sporita.

Nu trebuie pierdut din vedere faptul ca, n anumite parti ale Europei, exista divergente mari

de opinie ntre guverne si opinia publica n legatura cu aceste aspecte, astfel nct este pus n

pericol nsusi procesul de ratificare al unui eventual tratat de aderare al Turciei la UE. n

consecinta, rolul Parlamentului European n contextul referitor la aderarea Turciei va fi

esential. Exista nsa un argument foarte important n sprijinul demersurilor viitoare aleParlamentului European acela ca, prin aderarea Turciei, s-ar putea demonstra ca islamul si

democratia sunt totusi compatibile.

Raspunsul la ntrebarea Cum va arata Europa n viitor? este dificil. Daca, dupa cel de-

al doilea razboi mondial, obiectivul era depasirea nationalismului si reconcilierea dintre

Franta si Germania, formula de astazi uniti n diversitate are nevoie sa fie mai mult dect osimpla formula. Chestiunea aderarii Turciei la UE este, ntr-adevar, o provocare speciala.

Va fi interesant de constatat modul n care Turcia, n eventualitatea n care va deveni


36/36

membru al Uniunii, va ntelege sa promoveze, n politica de securitate si aparare a UE,

viziunea atlantista sau ambitiile europene. Este de notat ca, n ultimul deceniu, Turcia a

cautat sa mentina un oarecare echilibru n politica sa fata de SUA, pe de o parte, si fata de

UE, pe de alta parte; nsa, n conditiile n care SUA si UE s-au distantat din punct de vedere

al viziunii lor strategice, Turcia s-a confruntat cu optiuni deloc confortabile. Aderarea

Turciei ar contribui cu certitudine si la modificarea prioritatilor Uniunii n ceea ce priveste

politicile fata de Mediterana, Orientul Mijlociu si Asia Centrala. n particular cu privire la

Orientul Mijlociu, zona n care UE a jucat totusi un rol modest n privinta eforturilor de

solutionare a conflictului israeliano-palestinian, influenta Turciei ar putea fi extrem de

benefica. Aceasta ar contribui la o implicare mai eficienta a UE, care alaturi de demersurile

SUA ar aduce valoare adaugata procesului de pace. Rezultatul negativ al referendumurilor

din Franta si Olanda asupra Tratatului Constitutional al UE a afectat, ntr-o anumita masura,

dezbaterile asupra perspectivelor de aderare a Turciei la Uniunea Europeana. De asemenea,

sansele mari ale crestin-democratilor de a reveni la putere n Germania si lipsa de entuziasm

la sediul UE ar putea ndeparta si mai mult Ankara de acest obiectiv.

Documents

Aderarea Turciei La UE