S U P L I M E N T A L Z I A R U L U I R O M Â N I A L I B E R Ă ⁄ M A R Ț I , 3 1 A U G U S T 2 0 1 0

04DOCTORATUL, OBLIGATORIU PENTRUO CARIERĂ UNIVERSITARĂ

07

ZECI DE MII DE LOCURIÎN SEPTEMBRIE ZECI DE MII DE LOCURIÎN SEPTEMBRIE

Cu toate că admiterea la studiile universitare delicenţă nu are aceeași avengură ca cea din vară,sesiunea din toamnă nu este lipsită de importanţasa. În afară de câteva facultăţi care din start și–auprogramat admiterea în toamnă, acestea neorgani-zând și sesiune de examen în vară, foarte multe uni-versităţi sunt nevoite să mai organizeze o a douasesiune pentru a încerca să–și ocupe locurile răma-se libere. Aceasta mai ales că și promovabilitatea laexamenul de bacalaureat în prima sesiune a fostmai scăzută, fiind cea mai mică din ultimii zece ani,deci și numărul candidaţilor a fost mai redus. Pe de

altă parte, această sesiune se adresează îndeosebiabsolvenţilor de liceu care au ratat admiterea pen-tru că nu au promovat bacalaureatul în vară și și–auobţinut diploma în a doua sesiune. La nivel naţional,la această sesiune de admitere se vor scoate la con-curs câteva zeci de mii de locuri, foarte multe fiindînsă cu plată. Destule locuri bugetare sunt însă dipo-nibile la facultăţile cu profil tehnic, tinerii nefiindîncă foarte atarași de acest domeniuÎn preferinţeletinerilor continuă să se plaseze profesiile legate deafaceri, vânzări, marketing etc. Suplimentar deadmiterea la facultate, în sesiunea din toamnă majo-

ritatea facultăţilor organizează concurs și pentruocuparea locurilor alocate studiilor de masterat șidoctorat. Pentru studiile de masterat în acest ansunt 35.500 de locuri de la bugetul de stat, cărora lise adaugă alte câteva zeci de mii de locuri cu taxă.Pentru studiile doctorale, numărul de locuri de labuget aprobat este de 3.500, cu 500 mai multe faţăde cele din 2009. Dacă universităţilor de stat leadăugăm și pe cele particulare, este evident că ofer-ta de studii universitare pentru absolvenţii de liceueste substanţială, inclusiv și în această a douasesiune de admitere.

INTERVIU CU PROF. UNIV. DR.PETRU ANDEA

ADMITEREA2010-2011

2 R O M Â N I A L I B E R Ă , A D M I T E R E A 2 0 1 0 , M A R Ţ I , 3 1 A U G U S T 2 0 1 0

admitere

PUBLICITATE

Acte necesare la înscriereÎnainte de susținerea exam-enului, care se face fie prinanaliza dosarului, fie prinprobe de concurs, în funcțiede metodologia stabilită defiecare universitate în parte,candidatul trebuie să seînscrie, în sensul că trebuie sădepună la secretariatulfacultății pentru cacre a optatun dosar care cuprinde o seriede acte. De regulă, actele suntcomune, dar pentru a evitaorice surpriză, fiecare candidattrebuie să verifice cu exacti-tate care sunt cerințele fac-ultății în cauză în materie deacte necesare. Vă prezentăm lista actelornecesare la înscriere:

cerere tip de înscriere care se obține de la secretariatulfacultății.copie legalizată după certificatul de naștere copie legalizată dupăcertificatul de căsătorie,

doar dacă este cazul 2-4 fotografii color tip buletin de identitate diploma de bacalaureat saudiploma echivalentă cuaceasta, în original sau copielegalizată sau adeverințăpentru absolvenții de liceuale căror licee nu au eliberatdiplomele pentru promoția2010 adeverință medicală chitanța de plată a taxei de admitere un dosar plic.

Candidații care solicită scutirea de plata taxei deadmitere trebuie să prezinteunul dintre următoarele documente:

copii legalizate după certifi-catele de deces ale părinților(în cazul celor care sunt orfani de ambii părinți) adeverințe de la casa decopii (în cazul celor care seaflă într-o asemenea situație)

adeverințe din care sărezulte calitatea de personaldidactic (în activitate, pensio -nar sau decedat) a susținăto-rilor legali, conform preved-erilor Legii nr. 128/2007 adeverințe din care sărezulte calitatea de personaldidactic sau nedidactic (înactrivitate, pensionat sau de-cedat) încadrat la universi-tatea la care urmează să seînscrie respectivul candidat.

Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“ din BucureştiStrada Academiei nr. 18-20, Sectorul 1, telefon 021.307.71.12, fax 021.307.71.09, www.uauim.ro

Pentru admiterea în anul 2010-2011,Universitatea „Ion Mincu“ scoate laconcurs 294 de locuri de la bugetul destat și 325 de locuri cu taxă. În afaradomeniului de licență Arhitectură,specializarea Arhitectură în sistemintegrat licență și master din cadrulFacultății de Arhitectură, la care exa-menul s-a încheiat deja, la toate cele-lalte domenii examenul de admitereva avea loc în data de 10 septembrie.Locurile repartizate pe specializărisunt următoarele:

Facultatea de Arhitectură – domeniulde licență Arhitectură (specializareaConservare și restaurare de arhitecturăla Sibiu, sistem licență, forma de învă-țământ „la zi“ – 15 locuri de la bugetulde stat și 20 cu taxă)

Facultatea de Arhitectură de Interior– domeniul de licență Arhitectură (spe-cializările Arhitectură de interior, sis-tem integrat licență și master, „la zi“ –30 de locuri de la bugetul de stat și 40

cu taxă, Design de produs, sistem inte-grat licență și master, „la zi“ – 20 de lo-curi de la bugetul de stat și 20 cu taxă,Mobilier și amenajări interioare, sis-tem licență, „la zi“ – 15 locuri de la bu-getul de stat și 20 cu taxă)

Facultatea de Urbanism – doemniulde licență Urbanism (specializărileProiectare și planificare urbană, sis-tem licență, „la zi“ – 30 de locuri de labugetul de stat și 45 cu taxă, Amenaja-rea și planificarea peisajului, sistem li-cență, „la zi“ – 20 de locuri de la buge-tul de stat și 15 cu taxă).

Pentru că vorbim de o profesie careimplică și talent, și creativitate, admi-terea nu se reduce la o simplă analiză adosarului candidatului, ci se face pebază de examen. Este vorba de testareaaptitudinilor candidaților pentru acestdomeniu, deci o probă care se va susți-ne la desen, iar la unele specializări și oanaliză a mapei de lucrări depuse decandidați.

Universitatea Națională de ArtăTeatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale“ din BucureştiStrada Matei Voievod nr. 75-77, Sectorul 2, tel. 021.252.74.57, fax 021.252.58.81, www.unatc.ro.

Pentru admiterea înanul universitar2010-2011, UNATC „I. L. Caragiale“ scoa-te la concurs 173 delocuri, dintre care154 de la bugetul destat și 19 cu taxă. Încadrul acestei uni-versități funcționea-ză două facultăți,anume:

Facultatea de Tea-tru – domeniul de li-cență Teatru (specia-lizările Artele spectacolului-actorie, regie, păpuși-marionete, coregrafie,Teatrologie, Scenografie) – 96 de locuri de la buget și 11 locuri cu taxă.

Facultatea de Film – domeniul de licență Cinematografie și media (specializa-rea Cinematografie, fotografi, media-regie de film și TV, imagine de film și TV,multimedia-sunet-montaj, comunicare audiovizuală, scenaristică, publicitatemedia, filmologie) – 58 de locuri de la bugetul de stat și 8 locuri cu taxă. Înscrierile în vederea admiterii se fac până pe 3 septembrie, zilnic între orele9.30-14.00, susținerea probelor de concurs fiind programată în perioada 6-19septembrie.

4 R O M Â N I A L I B E R Ă , A D M I T E R E A 2 0 1 0 , M A R Ţ I , 3 1 A U G U S T 2 0 1 0

interviu

aida.danaila@romanialibera.ro

Domnule profesor, având în ve-dere că în septembrie urmeazăo nouă sesiune de admitere înînvăţământul superior, cum sesituează acum acest sector aleducaţiei? P.A. La zece ani după asimilareaîn România a ciclurilor de studiiBologna, sistemul de învățământși-a cristalizat structurile și spe-cializările, atât în ceea ce priveștelicența, cât și masteratul și doc-toratul.Concret, astăzi funcțio-nează în cele 106 universitățiacreditate 325 de programe destudiu de licență și peste 1800 deprograme de studiu de masterat.Numărul total de studenți,cumu lând învățământul de statcu cel privat, depășește 800.000.Se poate aprecia că din punct devedere cantitativ învățământulsuperior satisface nevoile de in-struire ale tinerei generații. Nu-mărul de studenți la master esteaproape jumătate față de cel dela licență.

Se vorbește mult de slaba calitate a învăţământului, în general. Care ar fi cauzeleși ce ar trebui făcut, cel puţinla nivelul învăţământului superior ?P.A. Aspectul cantitativ de carevă spuneam nu are însă echiva-lentul necesar în cel calitativ.Chiar dacă majoritatea absolvăstudiile, nivelul de pregătire esteîn multe situații discutabil sauchiar precar. Consider că princi-pala cauză o constituie sistemulde finanțare al învățământului,și nu atât lipsa fondurilor, cât alo-carea lor per student. Deoarecestudentul reprezintă în principal«unitate de finanțare», universi-tățile sunt nevoite să «achizițio-neze» și să păstreze cât mai multastfel de «unități de finanțare» fă-când chiar dramatice concesii înceea ce înseamnă evaluarea pre-gătirii studenților sau chiar înanumite cazuri inclusiv pregăti-rea studenților. Este cert că nu sepoate continua astfel. Cu atât maimult cu cât în Uniunea Europea-nă, din care facem parte, cerin-țele se referă deja nu numai lacunoștințe, ci mai ales la compe-tențe. Întreaga filosofie a formării

absolvenților de învățământ su-perior trebuie schimbată și esteîn curs de schimbare, astfel încâtrelevante să fie nu ce știe absol-ventul, ci ce știe să facă absolven-tul. Altfel spus, absolventul nutrebuie să aibă doar o diplomă, cio calificare certificată prin com-petențe. Efortul de a elabora șipentru România un cadru națio-nal al calificărilor din învățămân-tul superior compatibil cu celeuro pean este deja în deplină des-fășurare. Conform înțelegerii ac-ceptate de miniștrii educației dinUniunea Europeană, până înanul 2012 și România va avea unregistru național al calificărilorcare să descrie standardele decompetențe ce trebuie asiguratede universități studenților.

Cum vedeţi rolul pieţei munciiîn raport cu specializările și calificările universitare ? P.A. În România, devine priori-tară teza că piața muncii este ceacare reglează sau, mai bine zis,impune numărul calificărilor șistandardelor acestora. Dar aceas-tă teză nu este chiar generală.Spre exemplu, firmele mari soli-cită absolvenți cu competențe ge-nerale care, prin specializări ul-terioare organizate chiar de cătreacestea, să facă față cerințelorproducției. Firmele mici, dimpo-trivă, solicită absolvenți cu cali-ficări cât mai înguste, așezate,evident, pe specificul firmei res-pective, astfel încât acestea să numai fie obligate să angajeze chel-tuieli pentru spcializări ulterioa-re. Diferendul poate fi rezolvat decătre universități doar prin par-curgerea primelor două cicluri destudii – licența, care dă pregătirealargă, generală, respectiv maste-rul, care adâncește pregătirea peo zonă mai îngustă în specializa-rea respectivă. Avem, așadar, ne-voie atât de ciclul licență, cât șide masterat.

Cât de utile sau de luat în seamă mai sunt prognozeleprivind specializările cerute pe piaţa forţei de muncă ? Există vreun domeniu care arputea să fie atractiv pentru absolvenţii de liceu ?P.A. Un alt subiect în discuțieeste măsura în care programele

„Întrevăd o perspectivă atractivăpentru domeniul ingineriei“

PUBLICITATE

Interviu cu prof. univ. dr. Petru Andea, decanul Facultăţii de Electrotehnică și Electromagnetică din cadrul Universităţii Politehnica din Timișoara

academice răspund specializă-rilor necesare la zi pe piațamuncii. Problema ar părea sim-plu de rezolvat pe baza studiilorpe care atât universitățile, câtși angajatorii le fac referitor laresursele umane.

Experiența ultimilor ani a re-levat, însă, gradul ridicat de re-lativitate a prognozelor înaceastă direcție. Spre exemplu,în ultimii ani o afluență extremde ridicată de candidați au cu-noscut specializările din dome-niul construcțiilor. Desigur,afluența a fost stimulată deboom-ul imobiliar. Criza declan-șată în ultimii doi ani aruncâînsă serioase incertitudini pri-

vitoare la pers pectiva piețeimuncii pentru actualii studențiai facultăților de construcții. Unalt exemplu îl constituie facul-tățile de medicină. Dacă în ul-timul deceniu au înregistrat oafluență tot mai scăzută de can-didați, în acest an, la admitereau înregistrat cifre record de so-licitanți. Situația este explica-bilă prin prezumtiva deschiderea pieței muncii europene pen-tru absolvenții noștri de medi-cină.

Este de așteptat ca relansareaeconomică ce va urma actualeicrize să solicite un număr totmai mare de specialiști cu pre-gătire tehnică. În consecință,

prevăd o perspectivă atractivăpentru cei care urmează specia-lizări în domeniul inginerieicalculatoarelor, electronicii,electrotehnicii și chiar al me-canicii.

În concluzie, asistăm la feno-mene extrem de dinamice atâtîn ceea ce privește învățămân-tul academic, cât și piața mun-cii. Asigurarea unei concordan-țe armonioase între cele douăentități va rămâne un perpetudeziderat. Să sperăm că pache-tele de măsuri legislative ce pri-vesc educația, calificările pepiața muncii și altele vor per-mite reducerea diferențelor din-tre deziderate și realități.

R O M Â N I A L I B E R Ă , A D M I T E R E A 2 0 1 0 , M A R Ţ I , 3 1 A U G U S T 2 0 1 0 5

virtual

PUBLICITATE

andrei.munteanu@romanialibera.ro

inerii, care în lip-să de timp, pre -feră să urmeze unprogram în sis-tem online, tre-

buie să fie cu mult mai atenți înalegerea acestuia dat fiindriscurile pe care le poate impli-ca. Programele au un caracterextrem de practic, iar din acestmotiv au început să reprezinteo opțiune semnificativă statisticpentru cât mai mulți licențiați.

Marius Gîrlea, director gene-ral www.jobsinro.ro și membruHR Club, vine în sprijinul vii -torilor cursanți. Mai exact, Ma -rius Gîrlea propune un set deîntrebări la care ar trebui sărăspundeți înainte de a vă de-cide să urmați cursurile onlineale facultăților.

Mai jos, veți găsi 22 de între-bări clasificate pe patru cate-gorii care vă pot oferi suportul

necesar în alegerea celui maibun master în sistem online.

Despre programul în sine– Este un program acreditat? De

către cine?– Care este ponderea materi-

alelor de studio online (audioși/sau video – n.r.), scrise, pre -zentate față-n față?

– Programul este fundamentatpe networking?

– Ne păstrăm grupul de lucrusau nu pe durata cursului? Saustudiul este individual?

– Care este rata de abandon șicare este politica de a restituibanii?

– Există o dată de start a progra-mului sau aceasta se deru -lează continuu?

– Ce timp de studiu este necesarzilnic/săptămânal?

– Cursurile se desfășoară sin-cronizat – prezență obligatoriepe chat la o anumită oră – saunu – pot să plasez comentariioricând?

Atenţie la programele online!

T

Despre personal– Ce pregătire are personalul

insti tuției?– Care este gradul de recunoaș -

tere internațional al cadrelor depredare?

– Aceleași cadre de predare aucursuri și online și onsite?

Despre participanţi– Care este nivelul de expertiză

profesională minimă pentru afi acceptat în program?

– Care este legătura între noi șiprofilul colegilor și care este im-pactul în ceea ce privește net-workingul ulterior?

– Am putea avea acces la datelede contact ale unor participanțidin branșa noastră sau din zonanoastră de rezidență?

Cheltuieli– Care este costul programului?– Ce cheltuieli ascunse pot apa re

– taxe, cărți, cursuri centrali -zate, material de studiu, cores -pondență etc.?

– Există consiliere financiară?– Suntem obligați să achizițio -

năm material de studiu exclu-siv din librăria prgramului?

Servicii post absolvire– Există un program de asistență

în carieră și plasament post absolvire?

– Cum pot să accesez acest pro-gram și la ce perioadă de la absolvire?

– Este activă comunitatea de alu -mni și programul o sprijină?

– Există dovezi că în România an-gajatorii agreează programul șiîl consideră un atu?

6 R O M Â N I A L I B E R Ă , A D M I T E R E A 2 0 1 0 , M A R Ţ I , 3 1 A U G U S T 2 0 1 0

masteratPromovare la locul de muncă

PUBLICITATE

Alegerea unui masterat trebuie să fie făcută obiectiv, conform cu realitatea pieţei muncii, cât și cu posibilităţilefinanciare și factorii motivaţionali personali. Pentru angajatori, o diplomă care atestă absolvirea de studii postuniversitare poate reprezenta un motiv important pentru a fi avansat.

andrei.munteanu@romanialibera.ro

rmarea unui mas-terat poate creșteșansele de a văgăsi un loc de

mun că mai ușor, mai ales în condi-țiile în care este din aceeași ramurăde specialitate. „În momente de«criză» este important să fim câtmai pregătiți. Oricum, cresc șanse-le de a găsi un job mai repede dacăați absolvit un masterat“, remarcăAnca Podoleanu, director executivHR Club.

Mai mult, dacă sunteți deja an -gajat, intenția de a absolvi unmasterat poate fi un motiv esen-țial pentru șef să fiți promovat sausă primiți o mărire de salariu.„Pentru angajator este un semn căpersoana respectivă este mai pre-gătită decât celelalte, cel puțin dinpunct de vedere teoretic“, comple-tează Podoleanu.

Alegeţi specializareacerută de piaţăTendința tinerilor în a-și alege unmaster nu este în concordanță cunecesitatea pieței muncii, faptpentru care o abordare obiectivă șimatură a propriilor abilități și acerințelor angajatorilor poate ducela alegerea unui master cât maiutil pieței. „Din experiență pro-prie, pot estima că un numărmare de angajați la stat sau detinerii absolvenți au făcut sau facmasterate care nu prea au de a facecu realitatea muncii din Ro mâniasau mai precis cu abilitățile pecare joburile existente le solicită“,explică Marius Gîrlea, directorgeneral www.jobsinro.ro și mem-bru HR Club.

Alegerea celui mai bun masteratreprezintă o etapă considerabildificilă, dat fiind gama extinsă deprograme post-universitare. Crite -riile de selecție în România par a fidiferite față de cele utilizate în altețări occidentale. Dacă în străinăta-

Ute principalul considerent esterenumele universității, în țarămotivele sunt mult mai practice.„În afară, contează diplomele e mi -se de primele școli din lume, iarmotive precum tip orar, distanță,cost, material de studiu suntimportante în România“, credeMarius Gîrlea, care recomandă, înprincipal, să ținem cont de douăconsiderente. „Impactul asupracarierei proprii și plăcerea de a teinforma și a activa în specializareaaleasă sunt principalele criterii“,adaugă Gîrlea.

Recomandarea, hotărâtoare pentru facultatePentru a avea cel puțin două specia-lizări este recomandată urmareaunui masterat într-un domeniucare poate aduce un plus pe lângălicență. Raluca Panait (23 de ani) și-a ales să-și continue studiile în-tr-o specializare care i-a lărgit ori-zonturile de așteptare. După ce a

absolvit cursurile Facultății deLimbi Străine, tânăra urmează unmaster în publicitate. „La finaliza-rea masteratului voi putea acoperidouă domenii de căutarea a unuijob. Deja lucrez într-o agenție, încare-mi folosesc cunoștințele dinfacultate, urmând să mă specializezpe un domeniu mai clar pe crea ție“,ne-a spus Raluca, care a refuzat săurmeze o carieră în învățământ.

Activitate din timpul facultății șicunoștințele pe care vi le-ați făcutpot fi un element important în aurma cursurile unui masterat. Unexemplu de a vă folosi de acestlucru este scrisoare de recomanda-re, care este o ocazie bună de a con-vinge facultatea că sunteți potrivitpentru programul respectiv, iar cuo semnătură a unei persoaneimportante, șansele de reușităcresc considerabil. „Viitorul maste-rand poate solicita o recomandareprofesorului care l-a coordonat înelaborarea lucrării de licență, dacăa existat o bună recomandare cu

acesta“, sfătuiește Iulian Sîrbu,consilier în carieră GCDF (GlobalCareer Development Facilitator).Mai mult, Valeria Baciu, consilierîn carieră GCDF, adaugă că o reco-mandare putem cere de la specia-liști sau de la persoane afiliate unorinstituţii din domeniul vizat, cât șide la persoane care pot evidenţiaabilităţile candidatului ce-l reco-mandă pentru specializarea aleasă.miniatură. Există un regulamentde ordine interioară, departamen-te şi proiecte.

Cel mai important lucru pe careîl poate oferi activitatea de volunta-riat este faptul că se învaţă lucrulîn echipă. De asemenea, în funcţiede domeniu, probabilitatea de aîntâlni oa meni din sectorul profe-sional de interes este destul demare. Mărirea numărului de con-tacte duce şi la şansa de a găsi maiuşor un job la nevoie. Un potenţialangajator va şti pe cine să cauteatunci când va avea nevoie de ocu-parea unui post anume.

R O M Â N I A L I B E R Ă , A D M I T E R E A 2 0 1 0 , M A R Ţ I , 3 1 A U G U S T 2 0 1 0 7

doctorat

PUBLICITATE

andrei.munteanu@romanialibera.ro

octoratul esteo opțiune laun nivel la ca-re aș teptările

noastre pe plan profesionalsunt de elită. Posesorii acestortitluri sunt printre cei mai bineplătiți, dar reprezintă și un pasimportant pentru o carieră uni-versitară. „În lume, de multe oriun absolvent de doctorat esteplătit mai bine decât un absol-vent de master, iar aceasta estecu atât mai evident când vor-bim de un DBA (Doctor of Busi-ness Administration – n.r.) saude un PhD (Doctor of Philosofyin Business – n.r.) în compara-ție cu un MBA (Master of Busi-ness Administration – n.r.)“,precizează Marius Gîrlea, direc-

tor general www.jobsinro.ro șimembru HR Club.

Poziţie ierarhică superioarăPe lângă urmarea unei cariereîn învățământul superior, doc-toratul oferă și posibilitatea une-ia în cercetare, administrațiecentrală sau diplomație. „Pentrucariera de cercetare este aproapeindispensabil aportul de «know-how» și de «networking». Pentrucariera de business este o bunăopțiune pentru că deschide por-țile către o poziție ierarhică su-perioară, în corelație obligatoriecu performanța dovedită“, ex-plică Gîrlea.

Mai mult, un avantaj al urmă-rii unui doctorat este acela căla admitere nu este solicitată decătre organizatori experiențăprofesională. „Dacă îți doreștisă accesezi un astfel de pro-

Carieră în cercetare

DUrmarea cursurilor unui doctorat reprezintă, de cele mai multe ori,dorinţa intrării în cercetare sau în învăţământul universitar, cât și avansării în domeniul academic.

gram, rămâne doar problemaaplicării și a acceptării“, com-pletează Gîrlea.

AdmitereaDosarul de admitere diferă înfuncție de universitate, cât și deprogramul pentru care se aplică.Pe lângă actele clasice, viitorulcursant are nevoie și de un me-moriu de activitate științifică, încare să menționeze nota de ab-solvire a ciclului de licență șimaster, stagii de cercetare, rezul-tate, recomandări, participări lareuniuni științifice etc.

În plus, unele doctorate cer și oscrisoare de motivație, care tre-buie scrisă într-o notă personală,dar cu accent pe partea profesio-nală. „Scrisoarea oferă candida-tului ocazia de a se pune într-olumină favorabilă și de a-și pre-zenta traseul profesional și mo-

tivele care-l determină să-și con-tinue traseul academic“, susțineAlexandra Bideaua, specialist PRal Asociației Young Goldfish, cuexperiență în consiliere și inte-grare profesională a tinerilor.

Admiterea propriu-zisă constăpe lângă un examen și în susți-nerea unui interviu care să lă-murească cele prezentate în do-sar. „Atât în cazul scrisorii demotivație, cât și a interviului estebine să încerci să privești prinochii celui care urmează să ci-

tească sau să te asculte și să teîntrebi ce profil de candidat îșidorește și să încerci să te apropiicât mai mult de modelul dorit“,recomandă Alexandra Bideaua,care consideră că esențială esteși pregătirea. „O bună cunoașterea posibilelor întrebări, căutareade detalii legate de comisia deexaminare și discuțiile cu altepersoane care au trecut prinaceeași experiență poate ajuta“,adaugă voluntarul AsociațieiYoung Goldfish.

8 R O M Â N I A L I B E R Ă , A D M I T E R E A 2 0 1 0 , M A R Ţ I , 3 1 A U G U S T 2 0 1 0

admitere

pentru a obţine un loc la cămin

tudenții care urmea-ză o facultate în afa ralocalității de do mi -ciliu, deci nu pot

locui acasă, imediat ce au trecut defocurile admiterii și s–au văzut pelista admișilor și deci vor începefacultatea, trebuie să rezolve o pro-blemă extrem de importantă. Estevorba de cazarea în localitatea încare funcționează facultatea lacare sunt înscriși.

Exculzându–i pe cei care dispunde resurse financiare suficiente,și deci își pot permite să închirie-ze o garsonieră sau un aparta-ment de pe piața liberă, majorita-tea trebuie să apeleze la cămine-le studențești. Din păcate, numă-rul de locuri nu este niciodatăsuficient în raport cu cel al stu-denților, mai ales că ritmul dealocare a locurilor la facultate nua crescut la fel cu cel al cămine-lor. Revenind la cazarea pro-priu–zisă, studenții trebuie săurmeze cățiva pași pentru aprimi un loc la cămin.

Absolvenții de liceu care susținadmiterea în sesiunea din toam-nă, chiar în luna septembrie, tre-buie în primul rând, imediat ceau fost admiși și au depus dosarulpentru înmatriculare, să de punăși o cerere prin care solicită un locla cămin. Cererea va fi în so țită deo serie de acte solicitate de uni-versitatea respectivă, acesteafiind diferite și stabilite în bazaautonomiei universitare prinregulamentul aprobat de senat.

Criteriile de care se ține seamaîn departajarea studenților pen-tru acordarea unui loc la căminsunt următoarele: l studenții pelocurile subvenționate de la bu -getul de stat l studenții copii decadre didactice l studenți orfanil studenți bursieri ai statului ro -mân. După ce s–au rezolvat stu-denții aflați într–una din cazurileenumerate mai sus, dacă maisunt locuri, se va încerca rezolva-rea cererilor și studenților ad -miși pe locurile cu taxă. Impor -tant este ca fiecare tânăr admisîn anul I să se intereseze la facul-tatea la care s–a înscris asupra

condițiilor de cazare stabilite,programul de cazare, taxele nece-sare, garanția solicitată etc. Și,așa cum spun foarte mulți stu-denți care au reușit să și păstrezelocul în fiecare an, să dea dova-daă de civism, să nu încerce să îșivândă locul în cămin pentru căva fi eliminat din cămin etc.

Studenții care au ales Bucu reș -tiul și vor urma studiile la una din -tre facultățile Universității de Me -dicină și Farmacie „Carol Da vila“,Universității București sau Aaca -demiei de Studii Economice Bucu -rești, de exemplu, pot obține unloc la unul dintre căminele pe carevi le prezentăm în continuare.

Universitatea București: l Complexul Sudențesc Gro ză -vești – Splaiul Independenței, nr.204 (Metrou) l Complexul MihailKogălniceanu – Bd. Mihail Kogăl -ni ceanu nr. 36-46 (Metrou și linii-le RATB 61, 69, 90, 91, 122, 137, 268,336, 601) l Căminul Poli grafie –Bd. Ficusului nr. 4 (linia RATB331) l Căminele Th. Pallady I și II– Bd. Th. Pallady nr. 24 (Metrou) l Căminul Stoian Militaru – Str.Stoian Militaru nr. 18 ( Metrou) l Căminul Fundeni – Şos. Fun -deni nr. 252-254 ( liniile RATB 66

și 182) l Căminul Panduri – Şos.Pandurilor nr. 90 (liniile RATB 69,90,91, 96, 122,126, 137, 226, 268, 368)l Complexul Măgurele – str.Fizicienilor nr. 3–9, comuna Mă -gu rele, județul Ilfov ( liniile RATB433 și 455) l Căminul C Leu (eta-jele 1 și 2) – Bd. Iuliu Maniu nr. 1-3 (Metrou și liniile RATB 61, 62, 71,122, 126, 136, 236, 336).

Academia de Studii Economice din București: l Complexul Agronomie l Com -plexul Belvedere l ComplexulMecanică Fină l Complexul Tei l Complexul Vitan l ComplexulMoxa.

Universitatea de Medicinăși Farmacie „Carol Davila“din București: l Complexul Căminelor U (U1 –U6) – Splaiul Independenței nr.290 ( Metrou și linia RATB 601) l Căminul P20 din ComplexulStudențesc Regie – Splaiul Inde -pendenței nr. 290 ( Metrou șilinia RATB 601) l Căminul E, B1,B2 din Complexul StudențescGro zăvești – Splaiul Inde pen -denței nr. 204 (Metrou și liniaRATB 601).

Pașii de urmat

S

EDITOR Aida Dănăilăaida.danaila@romanialibera.ro

GRAFICĂ Adrian Stan

REDACTOR

Andrei Munteanu

FOTOGRAFII

Andrei Dumitru, Shutterstock,Mircea Reștea, Silviu Ciobanu

PUBLICITATE

Adriana Alexiuc, Ani Honciu,Claudiu Stana

MARKETING MANAGER

Amalia Bădescu

DIRECTOR DE PUBLICITATE

Andrei Bobaandrei.boba@romanialibera.ro021.202.82.17

ADMITEREA 2010 este un supliment al ziarului

Ziarul România liberă este editatde Socie tatea „R“, din cadrulgrupului

ADRESA

Nerva Traian nr.3, Bl. M101, et.8, sector 3, București CP 031041;Telefon: 021.2028290; Fax:021.2028143

TIPAR

United Print

A D M I T E R E A

Studenția este presărată cumulte evenimente plăcute,momentelor ceva mai ten-sionate din timpul sesiuniiadăugându–se însă și multădistracție, voie bună șiînchegarea de noi prietenii. După cum spun toți cei careau urmat o facultate, stu-denția le–a rămas definitivîn memorie, fiind conside-rată poate cea mai plăcutăetapă din viața unei persoa-ne care a absolvit o faculta-te. Momentele sunt cu atâtmai plăcute dacă facultatease face la zi, pe lângă activi-tatea școlară studențiiavând la dispoziție o seriede oportunități pentrupetrecerea timpului liber șiimplicarea în activități cul-turale, sociale, sportive etc.Desfășurarea unor aseme-nea activități se deruleazăprin intermediul diverselororganizații și instituții. Înprimul rând, în cadrul fie-cărei facultăți există câteuna sau două organizațiistudențențești. Acestora lise adaugă organizațiile stu-dențești naționale –Uniunea Studenților dinRomânia(www.uniunea.ro), UniuneaNațională a Studenților dinRomânia (www.unsr.ro) șiAlianța Națională aOrganizațiilor Studențeștidin România(www.anosr.ro). Cele treiorganizații naționale, deșiîn primul rând militeazăpentru respectarea dreptu-rilor conferite studenților

prin lege și îmbunătățireacondițiilor de care benefi-ciază aceștia, au totuși grijăsă organizeze și evenimen-te cultural–artistice și dis-tractive pentru studențime. Viitorii studenți trebuie sămai știe că vor avea acces șila casele de cultură ale stu-denților care există la nive-lul fiecărui centru universi-tar din Capitală și țară. ~nBucurești, studenții potmerge la celeba Casă deCultură „Preoteasa“(www.ccs.ro), unde vorputea participa la toate eve-nimentele pe care aceastale organizează: l proiecte cultural artistice– organizare de stagiuni tea-trale și muzicale, festiva-luri, concursuri, expoziții,participări la manifestăriinterne și internaționale l proiecte educative non-for -male – organizare de cursuriîn diferite domenii (fotogra-fie, ghizi montani, limbi stră-ine), cluburi de turism, foto-grafie etc. Dacă mai amintimși ieșirile cu prietenii la iarbăverde, la terase, cluburi șidiscoteci, excursiile în grupla munte sau la mare și cele-brele chefuri din cămine,atunci viitorii studenți nuvor avea a se plânge că se vorplictisi în timpul liber. Evi -dent, și participarea la dis-tracții trebuie să fie cumpă-tată. În caz contrar, studențiiprea petrecăreți riscă să rate-ze examenele, să piardă bur-sele și, în final, să fie exclușidin mediul studențesc.

Prioritate la cazare au studenţii de pe locurile bugetare și cu medii mari la admitere.

Activităţile extrașcolare, nelipsitedin viaţa de student