ADOLESCEN¦A - TRANZI¦IA DE LA COPIL¦RIE LA MATURITATE

ADOLESCENŢA - TRANZIŢIA DE LA COPILĂRIE LA MATURITATE

LECTOR UNIV.DR.KISS CSABA

Dezvoltarea intelectuală

Perioada adolescenţei şi preadolescenţei este perioada de maxim a creşterii capacităţilor perceptive şi de reprezentare. SENSIBILITATEA• Creşte activitatea senzorială şi se modifică pragul minimal şi

maximal al diverşilor analizatori şi pragurile diferenţiale • Creşte acuitatea vizuală,

- capacitatea de acomodare,- vederea la distanţă (gradul de distanţă), -se lărgeşte câmpul vizual, creşte vederea sub unghi mic

precum şi vederea fină a detaliilor a amănuntelor.


Sensibilitatea auditivă se dezvoltă foarte mult pe linia reproducerii, înţelegerii nuanţelor din vorbire, a identificării obiectelor sau fiinţelor după însuşiri perceptiv auditive.


• Interesul pentru muzică şi pictură frecvent în preadolescenţă şi adolescenţă susţine creşterea şi antrenarea sensibilităţii vizuale şi auditive.

• Se dezvoltă gustul, mirosul sensibilitatea cutanată.

• Are loc erotizarea sensibilităţii.


PERCEPTIAAdolescentul dispune de o percepţie complexă, voluntară şi perseverentă

- Observaţia este folosită pentru a verifica, pentru a înţelege şi pentru a dezvolta teme proprii de interes, percepţia fiind clar potenţată de interesul stârnit de un anume domeniu, obiectiv, problemă.


ATENTIA -Sunt structurate noi particularităţi ale atenţiei datorită sporirii cunoştinţelor, datorită lărgirii intereselor de cunoaştere şi datorită creşterii spiritului de observaţie. -Sunt capabili de eforturi sporite pentru controlul atenţiei - sunt conştienţi de anumite deficienţe şi sunt relativ în măsură a le corija.


• Are loc o schimbare calitativă a memoriei - se îmbogăţeşte memoria logică,- se îmbogăţeşte capacitatea de operare cu

scheme logice. - memoria adolescentului poate opera cu

aspecte esenţiale- operează acum mai frecvent cu

reprezentări şi noţiuni din ce în ce mai bogate şi mai complexe.


- Actualizarea este mai rapidă şi pentru că procesarea informaţiei devine mai structurată, ea începe chiar cu momentul fixării procedând la restructurări ce conduc la o organizare mai inteligibilă a materialului.

- învăţare care devine de 4-5 ori mai eficientă decât în perioada micii şcolarităţi.


• Procesul de invatamant solicita foarte mult gandirea ea este astfel antrenată, mai solicitată în probleme noi, mai complexe şi mai variate.


Adolescentul capătă deprinderea de a raţiona logic şi sunt întărite acum capacităţile operative intelectuale.- Creşte randamentul activităţii intelectuale prin

intermediul algoritmilor de mai mare complexitate. - Se dezvoltă formele raţionale abstracte ale gândirii, - se dezvoltă posibilitatea de determinare logică a relaţiilor

dintre fenomene în cadrul unui sistem deductiv şi inductiv,- sunt urmărite logic trăsăturile de similitudine şi diferenţă

dintre clase de fenomene, se determină criteriile logice ale clasificării.


In conformitate cu teoria lui Piaget intrarea în adolescenţă presupune desăvârşirea stadiului operaţiilor formale. Adolescentul dezvoltă acum numeroase alte instrumente de activitate intelectuală cum ar fi : -capacitatea de argumentare,contraargumentare, de demonstrare, elaborare de ipoteze.


Limbajul cunoaşte de asemenea în această perioadă o dezvoltare deosebită. Cunoştinţele verbale se corelează puternic cu extinderea, varietatea şi bogăţia conceptelor individului cel puţin în măsura în care aceste concepte sunt simbolizate prin cuvinte. -Ca urmare creşte vocabularul activ şi se modifică structura acestuia. În relaţiile verbale începe să se facă evident planul logic al vorbirii


Se dezvoltă debitul verbal, fluenţa, flexibilitatea, sunt elaborate stereotipii şi algoritmi verbali care sunt folosiţi la soluţionarea diferitelor situaţii, vorbirea devine plastică şi nuanţată


• Pot apare şi unele tulburări nespecifice de vorbire (ce se exprimă prin sunete parazitare, eliziuni, repetări de cuvinte, anticipări de cuvinte, sunete silabe).


-Debitul verbal scris creşte de la 3 - 4 cuvinte pe minut caracteristic pentru şcolarii mici, la 10 - 12 cuvinte pe minut la şcolarii clasei a VIII a şi peste 20 de cuvinte pe minut la şcolarii clasei a XI a. (scris manual )


Varietati de Invatare la adolescent :• -prin ghidaj emotional (fata educatorului este mobila,aprobare dezaprobare.

• -invatarea prin intermediul stimulilor relevanti (se invata dintr-o limba straina cuvinte si propozitii considerate de o mare relevanta)Se invata aspecte relevante ale paradigmei stiintei.

-


• -seinvata aspectele algoritmice • -se ajusteaza cunostintele prin intermediul potentialului evocator verbal de experienta .(Problemele deja rezolvate ,lucrarile facute ,clarifica domeniile invatate.

• -invatarea prin discriminare multipla , se invata paradigma dar si abateriile de la aceasta.

• -invatarea principiilor si a sub principiilor(paradigma fara abateri )

• -invatarea sistemelor de rezolvare.

TRANZITII COGNITIVE IN GANDIRE

OPERAREA ASUPRA POSIBILULUICeea ce este real nu reprezintă decât o parte din ceea ce este posibil, ceea ce reprezinţi tu este doar o posibilitate desprinsă din tot ceea ce ai putea să fii.-Creste capacitatea de contraargumentare –avocatul diavolului,-intelege logicadin spatele argumentelor celuilalt-capacitatea de aplanifica urmatorul pas in confruntarea de idei ,uneori adultul pierde locul conducatorului de dicutie.


GÂNDIREA ABSTRACTĂ• Capacitatea de a raţiona logic asupra unor probleme abstracte deschide calea către operarea asupra unor probleme de ordin social sau ideologic.

• Sunt “disponibile” poantele, proverbele, metaforele şi analogiile


METACOGNITIA -Adolescenţii au capacitatea de a realiza un management mult mai eficient al propriei lor gândiri. -De asemenea sunt capabili să explice şi celorlalţi cum anume funcţionează cognitiv, care sunt procesele pe care le folosesc.-


- o mai mare capacitate de introspecţie, de conştientizare de sine şi de intelectualizare.-Tot acest instrumentar foarte puternic de raţionare s-ar părea că depăşeşte volumul de cunoştinţe disponibile pe care îl au. Aceasta ar putea fi una din cauzele dificultăţilor de adaptare pe care le trăiesc.-Mai recent, se consideră că problemele adolescenţilor vizează doar înţelegerea socială şi nu funcţionarea cognitivă în general.


• MULTIDIMENSIONALITATEA• Sunt capabili să analizeze problemele din mai multe unghiuri – sarcasmul lor de multe ori îşi are originile aici.

• De asemenea se pot descrie pe ei înşişi şi pe ceilalţi în termeni mult mai diferenţiaţi (sunt şi timid, şi expansiv)


RELATIVISMUL Pun sub semnul intrebarii ,afirmaţiile celorlalţi şi sunt mai puţin dispuşi să accepte fapte sau adevăruri absolute. Acest lucru este adesea exasperant pentru părinţi, care încep să se întrebe dacă nu cumva copilul lor interoghează totul doar de dragul interogării.


Contrastele percepute acut dintre ceea ce există în realitate şi ceea ce ar fi trebuit să fie, dintre ideal şi real, fac ca să se reverse foarte mult criticism împotriva “sistemului”, a instituţiilor şi a părinţilor.


-Sancţiunile sunt aplicate cu mult “spirit”, la modul satiric; ironizarea celorlalţi este o armă des utilizată, înţelesurile duble sunt speculate în conversaţie, iar o voluptate nouă este “gustată” prin abordarea subiectelor interzise…


-Deziluzia provocată de realitate îi motivează să îşi construiască propriile modele (ficţionale) despre cum ar trebui să funcţioneze lumea – viziune exagerat de optimistă şi idealistă.-alunecarea in izolare si in subculturi deviaante


• EGOCENTRISMUL• Dacă din multe puncte de vedere egocentrismul stadiului operaţilor concrete a fost depăşit, se pare că adolescentul rămâne totuşi egocentric. Presupune că toată lumea este preocupată de propriile gânduri şi comportamente aşa cum este el.

• De aici sentimentul că se află pe o scenă unde îi sunt expuse sentimentele înaintea unei audienţe imaginare. Ca urmare, apare o exagerată conştiinţă a propriei persoane.


-Ca reacţie de apărare în faţa acestui fapt, mulţi adolescenţi se retrag în sine, îşi ascund sentimentele şi preferă să fie singuri. Pornind de la prezumţia de “vinovăţie” a tuturor celorlalţi, consideră că toţi ceilalţi sunt la fel de critici ca ei înşişi, şi le “permit” acestora să le scadă stima de sine aproape instantaneu. “Toata lumea isi va da seama ca blugii astia sunt prea scurti!”


Adolescenţa este şi un timp al convingerii în propria “istorie”, sau “poveste” personală. Convingerea în propria unicitate şi în caracterul “special” al propriei istorii poate distorsiona sau chiar nega realitatea.


• “Sunt singura persoană care a fost vreodată îndrăgostită aşa!”

• “Tată, tu nu poţi să înţelegi ce simt”• “Chiar crezi că ai trăit ceva asemănător vreodată?”

Cu alte cuvinte, nimeni nu le poate înţelege sentimentele deoarece ei sunt unici. Similaritatea dintre propriile trăiri şi cele ale altora este o pacă pentru ei.


Aceste distorsiuni se reflectă şi în faptul că doza de iluzii pozitive este mult mai mare – nu se poate întâmpla nimic rău, boala sau nenorocirea sunt imposibile. Atât abuzul de substanţe cât şi ignorarea măsurilor contraceptive reflectă aceste convingeri.


• PSEUDOPROSTIA• Examinarea multiplelor faţete ale unei probleme şi luarea în calcul a tuturor posibilităţilor determină adesea amânarea până la blocare a deciziei.

• Adolescenţii devin experţi şi în identificarea unor motive ale acţiunilor celorlalţi acolo unde acestea de fapt nu există.


• Deşi interpretarea adulţilor este aceea că au de-a face cu un adolescent obraznic sau stupid, din punct de vedere psihologic se consideră că este vorba de un “dezechilibru cognitiv” - abilităţi cognitive care depăşesc temporar baza de cunoştinţe, deci experienţa adolescentului.

Documents

ADOLESCEN¦A - TRANZI¦IA DE LA COPIL¦RIE LA MATURITATE