ADOLESCEADOLESCENTANTA14 - 18/20

ani

Dezvoltare fizicăDezvoltare fizică influenţa hormonală determină un puseu de creştere

(viteza de creștere este de 8-15 cm pe an);asimetrie în creşterea corpului (întâi cresc mâinile și

picioarele, apoi trunchiul; se modifică dimensiunea maxilarelor, mandibula și fruntea devin mai proeminente, dând aspectul de față în colțuri);

expresia feţei precisă şi nuanţată;pofta de mâncare dezordonată şi selectivă - apar

tulburări de alimentație - bulimie (preocuparea obsesivă față de greutate, prin episoade recurente de alimentare

exagerată însoțite de un sentiment de pierde a controlului și recurgerea abuzivă la vomă)

- anorexie (comportament orientat spre scăderea în greutate, o teamă intensă de a se îngrășa, o percepție eronată a propriului corp și refuzul încăpățânat de a menține o greutate normală)

incidenţa bolilor scade, dar creşte mortalitatea faţă de perioada copilăriei (datorită suicidului, accidentelor de mașină și tulburărilor de alimentație);

Aspecte psihologice generaleAspecte psihologice generale gândire abstractă (pot construi șiruri de raționamente fără a apela la suportul

concret), deductivă (tind să pornească de la general la particular în construcțiile logice);

intelectualizare intensă (preferința pentru anumite discipline, tendința de a medita asupra aspectelor vieții, de a găsi principii personale de percepție a lumii și de acțiune);

dorinţă de afirmare personală (prin vestimenație, preferințe muzicale, de socializare);

autonomie (se manifestă dorința de protejare a spațiului personal, de a lua decizii fără consultarea adulților);

conştiinţa de sine, identitatea (formarea identității corporale, emoționale și vocaționale);

conflicte (în special cu adulții în fața cărora se simt neputincioși); agitaţie, impulsivitate, extravaganţe (date de modificările hormonale ce antrenează

stări afective intense); criza de originalitate (construcția identității se realizează prin experimentări diverse

ce pot sau nu să se potrivească trăsăturilor individuale → confuzie generală privind cine sunt ei înșiși);

grupul are influența cea mai mare asupra comportamentului, formării personalitatii;

Dezvoltarea identităţiiDezvoltarea identităţii Conceptul de sine – confuz datorită multitudinii rolurilor: elev, cu

prietenii, în relațiile sentimentale;

Sunt o fiinţă umană. Sunt o fată. Sunt o persoană. Nu ştiu cine sunt. Sunt în zodia Săgetătorului. Sunt ambiţioasă. Sunt foarte curioasă. Nu sunt individualistă. Sunt singuratică. Sunt pentru democraţie. Sunt radicală. Sunt conservatoare. Sunt atee. Sunt o persoană care nu poate fi clasificată. De altfel, nici nu vreau să fiu clasificată.

(o adolescentă de 17 ani răspunzând la întrebarea Cine sunt eu?)

Identitatea corporalăIdentitatea corporalăpreocupare accentuată pentru aspectul fizic – oglinda

capătă noi funcții: de formare a imaginii corporale, corpul fiind în permanentă schimbare; fac grimase, își zâmbesc în oglidă →narcisism;

dorinţa de ajustare a sinelui corporal – de retuș sau de mascare a diferitelor impurități ale pielii sau alte aspecte; crește interesul fetelor pentru machiaj;

dezvoltarea identităţii sexuale – pe fundalul relațiilor parentale și a stereotipurilor sociale referitoare la sex-rol;

- în cazul fetelor se poate face după modele tradiționale (în care femeia are rol în special în creșterea copiilor și gospodărie) sau moderne (care acordă femeii aceleași roluri sociale ca și bărbatului);

- băieții în care modelul parental are masculinitate redusă vor avea dificultăți în formarea identității sexuale;

Identitatea emoţionalăIdentitatea emoţională disponibilitate afectivă largă, încărcată de aspiraţii ideale,

neconforme cu realitatea – scriu poezii în care cred, își impun anumite principii de viață inspirate din cărți sau filme în care domină valorile romantice;

expectanţe foarte înalte de sine și de la ceilalți – tendința de a judeca lucrurile în termeni de “alb sau negru”;

sugestibilitate crescută, mai ales la influențele venite de la grupul de prieteni în fața cărora se autodezvăluie foarte mult;

independenţă afectivă faţă de părinţi – acordă mai putin de 5% din timpul lor fiecărui părinte; intimitatea față de părinți scade; nevoia de independență față de părinți vine în contradicție cu nevoia concomitentă de păstrare a legăturii de atașament →conflicte;

Identitatea vocaţională

descoperire de aptitudini, capacităţi, abilităţi – experiențele și informațiile sunt integrate propriului sistem de gândire; retransmisia cunoștințelor se face prin scheme rezumative cât mai originale;

preferinţa pentru anumite discipline de învăţământ – fetele sunt mai bune la materii ce implică exprimări verbale, pe când băieții sunt deseori mai buni la științele exacte;

independenţa materială faţă de părinţi – în țările dezvoltate unde adolescenții au acces la locuri de muncă;