Adult Hemiplegic-scolar Paraplegie Spastica

  • View
    351

  • Download
    1

Embed Size (px)

Transcript

Stanescu Cristian

Terapia ocupational in AVC Adult hemiplegic

Un accident vascular cerebral apare atunci cand un vas de sange (o artera) care furnizeaza sange la nivelul unei zone a creierului se sparge sau este blocat de un cheag sangvin. In cateva minute, celulele nervoase din acea zona sunt afectate si ele pot muri in cateva ore. Ca rezultat, acea parte a corpului care este controlata de zona afectata a creierului nu mai poate functiona adecvat. Metodele de reabilitare dupa un accident vascular cerebral difera de la o persoana la alta, insa au aceelasi scop si anume: - dobandirea unui status functional care sa ofere independenta si ajutor minim din partea celorlalte persoane - acomodarea fizica si psihica a persoanei cu schimbarile determinate de accidentul vascular cerebral - integrarea corespunzatoare in familie si comunitate. Majoritatea dizabilitatilor secundare accidentului vascular cerebral sunt recuperate in cateva luni, insa altele pot sa persiste pentru intreaga viata. Trebuie sa se retina ca reabilitarea trebuie inceputa cat mai repede, deoarece exista o sansa mai mare de recuperare in acest stadiu precoce. Dizabilitatile se accentueaza si raman permanente odata cu trecerea timpului, de aceea se recomanda instituirea unui program de reabilitare cat mai curand posibil.

Astfel, in functie de modul de producere, accidentele vasculare se clasifica in: -accidente vasculare ischemice: se produc atunci cand vasul de sange este blocat, fie de un cheag dezvoltat la nivelul unei artere ce iriga creierul, fie de un cheag ce poate se migreze din orice regiune a corpului. Este cel mai adesea intalnit, afectand 80-90 % dintre pacientii cu AVC. -accidente vasculare hemoragice: se produc atunci cand un vas de sange se rupe, sangele se acumuleaza si realizeaza compresia tesutului cerebral din jur. Acest tip de accident cerebral este intalnit mai rar, in aproximativ 10-20 % din cazuri.

Cauzele ce determina aparitia accidentului vascular cerebral Printre cauzele care determina instalarea unui accident vascular ischemic se numara: - ateroscleroza este principala cauza a stenozarii si obstructiei vaselor cerebrale; - embolia vasculara; - artrite; - traumatisme directe ale vaselor cervicale; - compresiuni ale vaselor; - tulburari de coagulare ale sangelui; - aritmiile cardiace; - prolapsul de valva mitrala; - infarctul miocardic; - unele interventii chirurgicale: pot determina formarea unui cheag de sange, care poate migra si provoca un accident vascular cerebral. Exista numerosi factorii de risc intalniti in cazul accidentelor vasculare cerebrale: - varsta: riscul de producere a unui AVC creste odata cu varsta; - sexul: barbatii sunt mai frecvent afectati, insa dupa varsta de 75 de ani femeile devin cele la care se intalneste mai frecvent accidentul vascular; - hipertensiunea arteriala; - diabetul zaharat; - diverse afectiuni ale inimii: afectiuni ale valvelor cardiace, cardiomiopatiile , endocarditele, fibrilatiile atrial; - afectiunile arterelor coronare: responsabile de aparitia unui accident vascular sau unui infarct miocardic; - existenta unui accident vascular cerebral in antecedente, sau prezenta unui AVC in familie; - obezitatea; - fumatul; - diverse medicamente: cum sunt anticonceptionalele orale, anticoagulantele, corticosteroizii; - consumul excesiv de alcool; - utilizarea drogurilor. Simptomele accidentului vascular cerebral Simptomele care apar in cazul unui AVC se instaleaza de obicei brusc, fara avertisment, si pot sa progreseze treptat sau dimpotriva sa se agraveze in timp. Daca sunt prezente unele din simptomele unui AVC este foarte important sa apelati de urgenta la ajutor medical pentru ca timpul este esential pentru recuperare. Astfel printre simptomele care pot sa apara intr-un accident vascular cerebral se

numara: dureri de cap severe, confuzie, ameteli, stare de amorteala, slabiciune, tulburari de mers/vorbire/intelegere/vedere/echilibru, gust anormal, greata, varsaturi, febra, convulsii, inconstienta, coma.

Cum se poate recunoaste un accident vascular cerebral Recunoasterea unui AVC se face pe urmatoarele criterii clinice: -instalarea rapida (in cateva secunde, minute, ore sau rar in 1-2 zile) a unui deficit neurologic; - evolutia tulburarilor care apar spre stabilizare sau spre regresiune; - prezenta factorilor de risc.

. Schimbarea stilului de viata si adoptarea unui stil de viata sanatos protejeaza organismul nu doar de un accident vascular dar si de alte afectiuni. Important! - Accidentul vascular ischemic poate sa afecteze si tinerii - AVC-ul poate sa determine decesul - Nu ignorati factorii de risc, deoarece controlul acestora impiedica aparitie unui AVC - Prezentati-va de urgenta la medic daca prezentati unele din simptomele unui atac cerebral.

Cum se realizeaza recuperarea post-AVC? Recuperarea post-AVC presupune utilizarea tehnicilor compensatorii pentru mobilitate, utilizarea activitatilor cotidiene sau ADL (activities of daily living) si promovarea comunicarii. Prognosticul limitat al AVC de recuperare este conferit de urmatoarele elemente: probleme severe de memorie, incapacitatea de a intelege comenzile, instabilitate medicala sau chirurgicala, AVC in antecedente, incontinenta sfincteriana, deficite vizuale spatiale. Evaluarea diagnostica de rutina cuprinde: examen CT (tomografie axiala computerizata) al extremitatii cefalice, electroencefalograma (EEG), examen RMN, studii Doppler carotidiene, evaluarea cardiaca (ecocardiograma, EKG), teste sangvine de rutina. Electrostimulare, gimnastica si hidrokinetoterapie Ajuns acasa, pacientul invata automedicatia, este independent in activitatile de imbracare si

toaleta proprie, in transferul din/in scaunul cu rotile. De asemenea, prezinta un grad de independenta in bucatarie si baie. Recuperarea post-AVC este un proces natural, tehnicile recuperatorii asigura abilitati compensatorii pentru deficitele functionale, forta musculara revine dinspre proximal spre distal si independent la brat, fata de picior. In afara de programul standard de recuperare medicala a deficitului functional, pacientul poate urma un program de exercitii efectuate in mod activ sau pasiv, cel pasiv constand in electrostimulare sau gimnastica pasiva. Miscarea in apa sau hidrokinetoterapia are efecte benefice si se alatura cu succes celorlalte mijloace terapeutice aplicate pacientului cu hemipareza sau hemiplegie sechelara post- AVC.

Hemiplegia spastic Primul semn al trecerii spre spasticitate este reprezentat de accentuarea reflexelor osteotendinoase. Odat constitutit , hemiplegia spastic se caracterizeaz prin hipertronie muscular , exagerarea reflexelor osteo-tendinoase , prezenta de sinkinezii. Reaparitia miscarilor voluntare este facilitat de exagerarea reflexului miotatic. La membrul superior contractura este mai precoce n flexorii degetelor si ai pumnului , apoi la antebrat si umr , dnd pozitia caracteristic , schitat nc din perioada de hemiplegie flasc. La membrul inferior se exagereaz contractura n extensie . Contractura cvadricepsului , fixnd gamba in extensie pe coaps , este deosebit de favorabil pentru recuperarea mersului ; contractura cu pozitia piciorului n varus equin , atunci cnd apare , constituie un impediment serios pentru mers necesitnd cateodat interventii ortopedice sau chirurgicale. Mai rar spasticitatea predomin pe flexori la membrul inferior , provocnd postura de tripl flexie. Spasticitatea , care este evident si la bolnavul n decubit , se exagereaz n pozitia ridicat . Cnd bolnavul ajunge sa mearg , contractura n extensie a membrului inferior l oblig s execute o miscare de circumductie : " mers cosit ". La fiecare pas al piciorului bolnav ,

pentru a putea desprinde varful piciorului de pe sol , pacientul e obligat sa ridice bazinul de partea hemiplegic . Reflexele osteo-tendinoase sunt exagerate , acest fenomen precednd aparitia hipertoniei. Se constata o serie de raspunsuri reflexe anormale : La nivelul extremitii cefalitice reflexul palmo-mentonier a lui MARINESCU-RADOVICI ; La membrul superior se constat semnele lui HOFFMAN , TROMNER si relfexul flexorilor ; La membrul inferior semnul Babinski etse cel mai valoros indicator ;se pot ntalnii semnele Rossolimo si Mendel-Bechterew . Caracteristicile pentru hemiplegia spastic sunt sinergiile sau sinkineziile . De obicei , primele miscari care apar de partea paralizata sunt cele sinkinetice :miscri care nu pot sa fie executate voluntar , pot s fie efectuate concomitent cu alte miscari , efectuate de partea opus sau de aceeasi parte n cursul unor sinergii . La membrul superior se produce o sinergie de flexie ( ridicarea umrului , abductia bratului , flexia antebratului , pronatie , flexia degetelor ) si o sinergie de extensie ( adductia bratului , extensia antebratului , pronatie si extensie sau flexia degetelor ) .La membrul inferior sinergia de extensie const n extensia si adductia coapsei , extensia gambei si flexia plantar a piciorului si degetelor . Sinergia de flexie const n flexia si abductia coapsei , flexia genunchiului , flexia dorsal si suspinatia piciorului , flexia dorsal a halucelui si a celorlalte degete . Cunoasterea sinergiilor si a evolutiei lor are implicatii n terapeutica hemiplegiilor , sinergiile putnd fi utilizate pentru initierea sau ntarirea unor miscari voluntare . Hemiplegia spastic este nsotita si de alte simptome , printre care mai importante sunt artropatiile. La membrul superior intereseaza mai mult umarul , articulatia pumnului si

articulatiile degetelor . Sunt mai rare la genunchi si la picior . Se insotesc de caldura local si un indice oscilometric crescut ( sindromul vasomotor Perisson )

Tratamentul accidentului vascular cerebral ischemic sau hemoragic sechelar Include terapia conditiilor etiologice si masurile pentru ameliorarea circulatiei cerebrale si a metabolismului cerebral , precum si recuperarea motorize . ntre conditiile etiologice sunt vizate n pr