Nr. 191. Brasov, Joi-Vineri m 31 August (13 Septemvrie) 1912. Anul LXXV, Apare în fiecare zi de lucru. Abonamentul : pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe i/2 an 12 cor., pe v4 an 6 cor. Pentru România şi streinătate pe an 40 franci, pe */, an 20 franci, pe l/4 an 10 franci. REDACŢIA, TIPOGRAFIA Şl ADMINISTRAŢIA: BRAŞOV, PIAŢA MARE Nr. 30. Telefon: Nr. 226, Pentru Braşov cu dusul acasă pe an 24 coroane. Fără dus acasă pe an 20 coroane, pe i/t an 10 coroane, pe */4 an 5 coroane. Un număr 10 bani, Inserate: un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarif şi învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani. Adunarea generală a „Âsociaţiimii“ . — CONVOCARE. — Ia înţelesul §§-lor 23 şi 24 din statute, membrii „Asociaţiunii pen- tru literatura română şi cultura poporului român“ se convoacă la Adunarea generală ordinară ce se va ţinea în Sibiiu, în zilele de 13 şi 14 Octomvrie n . 1912. Programul adunării: Duminecă, în 18 Octomvrie n. 1912, la oarele 11 a. m. în sala festivă a »Muzeului Asociaţiunii« : 1. Şedinţa 1, cu următoarea ordine de zi: 1. Deschiderea adunării generale. 2. înscrierea delegaţilor prezenţi ai despărţămintelor. 3. Raportul general al comitetului central. 4. Alegerea comisiunilor pentru: a) examinarea raportului general; b ) censurarea socotelilor anului 1911 şi a proiectului de budget pe anul 1913; c) înscrierea m e m b r ilo r n o i ; d) pentru în- tregirea com itetului central. 5) Prezentarea eventualelor pro- puneri.*) II. Dezvălirea bustului lui Gheor- ghe Bariţiu, îndată după şedinţă. După prânz ia orele 4 III. Şedinţa festivă a secţiilor şti- inţifice-literare, care va avea loc in sala festivă a »Muzeului Asociaţiunii«. Conferinţa d-Iui Dr. Ion Lupaş despre Qheorghe Bariţiu, şi alte conferinţe. * * * Luni, în 14 Octomvrie n. la orele 8 a. m. Şedinţa a Il-a, cu următoarea ordine de zi : 1. Raportul comisiunii alese pen- tru examinarea raportului general şi propunerile acestei com isiuni. 2. Raportul comisiunii însărcinate cu censurarea socotelilor pe 1911 şi a proiectului de budget pe 1913 şi propu- nerile a c e s t e i c o m i s i u n i . *) Eventuale propuneri au să fie înain- tate, în scris, prezidiului „Asociaţiunii“ (Sibiiu, Str. Şaguna Nr. 0) cu 8 zile înainte de aduna- rea generală. 3. Raportul comisiunii pentru în scrierea de membrii noi. 4. Alegerea a doi membri în co- mitetul central. 5. Fixarea locului pentru adunarea generală viitoare. 6. Dispoziţii pentru verificarea pro- cesului verbal. 7. închiderea adunării generale. Continuarea şedinţei la oarele 3 p. m. Sibiiu, din şedinţa comitetu- lui central al „Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura popo- rului român“, ţinută la 7 Septem- vrie 1912. A. Bârseanu m p., prezident. Oct. C. Tăslăuanu m. p. secretar. 10 Septemvrie 1872 . — Un trist aniversar. — De Dr. Vaier Jîloldovan. Par-câ ar fi învăluită în ceaţa unei dimineţi de toamnă târzie, aşa de tristă şi lipsită de mângâ- iere e vieaţa unui popor asuprit. Zile vin, zile se duc într-o uci- gătoare monotonie. Nu ne doare nimic! Numai o greutate ca de plumb se lasă pe gândirea şi voirea tuturor. Ceva ne lipseşte, şi nu ne pu- tem da bine seamă ce? O nenorocire mare sau neşte bucurii neaşteptate poate ne-ar scoate din toropeală, ne ar sgudui sufletele amorţite şi ne-ar reda a- vântul, fără de care vieaţa n-are farmec, n-are preţ. Atunci poate, că ne-am recâş- tiga încrederea într-un viitor mai bun, sau dragostea şi interesul faţă de aceea fântână plină de mângăere şi învăţături, care se chia- mă trecut. Numai cunoscând starea a- ceasta sufletească a neamului, nos- tru ne putem esplica, şi mai vâr- tos putem fi iertători faţă de ne- păsarea aproape inconştientă cu care trecem fără a tresări măcar peste a patruzecea aniversare dela moartea lui Avram lancu. In dimineaţa ziîei de 10 Sep- temvrie 1872 l-au aflat mort în casa covrigarului Ioan Stupină din Baia de Criş, unde ii plăcea lui în timpul din urmă să petreacă nop- ţile. Pe când ziua rătăcea din loc în loc, ca un om fără de noroc, ne-având alt prietin decât fluierul său minunat, din care ştia să cânte aşa de cu jale. Moartea lui Avram lancu însă nu s-a întâmplat într-o zi, nici chiar într-un singur an. El a început să moară cu douăzeci şi mai bine de ani în- nainte de ziua de 10 Septemvrie 1872, când nu s-a întâmplat alt- ceva, decât că s-a stins şi ultima şi slaba licărire a unei conştiinţe întunecate de mult şi a unui suflet zdrobit. El a început să moară ime- diat după potolirea revoluţiei, când a avut primaoară prilejul să se convingă despre nerecunoştinţa Vienei. Când a refuzat să primească decoraţia conferită lui sub cuvânt, că el nu pentru decoraţii a luptat, ci pentru drepturile poporului său, poliţia din Viena l a somat, ca în 24 ore să părăsească capitala, alt- cum va fi escortat. Aceasta a fost prima lovitură de moarte. Căci au mai urmat şi altele. Culmea tuturora a fost însă purtarea ticăloasei unelte a abso- lutismului brutal şi mărginit, a funcţionarului Hőim, care nu s-a ruşinat să-l insulte şi să-l păl- muiască pe eroul, care a luptat pentru dinastie şi pentru neamul său. Dar nici insulta din Viena, nici palmele din Alba-Iulia nu-1 vor fi durut aşa de mult ca chi- nurile sufleteşti ce-a trebuit să în- dure, văzând cum poporul român pentru care s-a jertfit şi a luptat, în locul drepturilor şi libertăţilor făgăduite, s-a ales din nou numai cu o cunună de spini. Desnădejdea sufletului său i- dealist se resimte deja din testa- mentul său politic datat din 20 Dec. 1850 în care zice următoarele: „Unicul dor al vieţii mele e să-mi văd naţiunea fericită, pentru care după puteri am şi lucrat până a- cum, durere, fără mult succes, ba tocmai acum cu întristare văd, că speranţele mele şi jertfa adusă se prefac în nimic“ Şi s’a lăsat întunerecul bine- făcător al nebuniei peste mintea lui cea clară şi luminoasă, In zadar îl îmbrăcau domnii de român cu haine domneşti. El se ferea şi de ei şi de hainele lor. In straie ţărăneşti şi în opinci se simţea el mai bine, şi cu drag privea la mulţimea de popor care se aduna împrejuru-i decâte- ori începea să cânte jalnic din flu- erul lui maestru. Tristă din cale afară e poves- tea acestui mucenic al dragostei de neam. în momentele lucide ce se abăteau din când în când ca o străfulgerare de lumină în creerii lui înnoptaţi, lancu are conştiinţa grozavă a unui mort sufleteşte. De*l agrăia cineva în astfel de momente el răspundea răstit: — Eu nu sunt lancu. lancu e mort. Sunt numai umbra lui. * Azi se împlinesc patruzeci de ani dela moartea lui Avram lancu. La trei zile după moarte, în 13 Septembrie l-au aşezat spre odih- na de veci în cimiterul din Cebea, la umbra gorunului istoric. La vestea morţii lui s-a sguduit pe un moment neamul acesta româ- nesc. Mai ales poporul din ţinutul Băii de Criş a alergat în număr de peste 10.000 ca să dea mortului cinstea cea din urmă. Dar după ce l-au aşezat în pământ şi s-au întors care şi pe la ale sale, s-a continuat mai departe tragedia vieţii lui Avram Iaucu. Persecuţia şi nerecunoştinţa i-au fost soartea în vieaţă, uitarea şi impietatea îl urmăresc şi în mor- mânt. Stăpânii d8 azi ai puterii de stat — mici de inimi şi ei — îi tulbură mereu somnul cu frica lor ridiculă ca nu care cumva se mai învie vreodată spiritul rebel al lui lancu. Mai anii trecuţi şi-au adus aminte unii dintre noi că ar fi vremea să-i ridicăm un monument la mormânt vrednic de Avram lancu şi vrednic de-un popor de trei milioane. Dar cei dela putere au ştiut să pună stavilă şi acestei întârziate manifestări de recunoştinţă a nea- mului românesc. Dacă e drept ceea ce ne spune mereu conştiinţa şi ceea ce ne în- vaţă legea creştină, că mai este şi o altă vieaţă afară de vieaţa a- ceasta pământeană; dacă e drept că sufletele celor duşi dintre noi, din înălţimea tăriilor albastre ur- măresc frământările noastre a ce- lor rămaşi în urmă, îmi pot închi- pui cât de amărât trebue să fie spiritul lui Avram lancu, văzând cum îl dau tot mai mult uitării tocmai aceia pentru a căror fericire a luptat şi suferit el în vieaţă. Nu lipsa unor semne de recu- noştinţă esternâ, a unui monument îl va fi supărând, ci nepăsarea şi uitarea care o arată poporul ro- mân faţă de locul istoric unde zac îngropate osemintele lui. Cimiterul din Cebea ar tre- bui să fie un loc de pelerinaj unde an de an să alerge mii şi zeci de mii de Români din în- treaga ţară Ungurească, pentru ca să-şi premeneascâ sufletele în faţa acestui mormânt sfânt. Cimiterul dela Cebea ar trebui să fie un loc de întâlnire pentru toţi aceia cari simt trebuinţa de a-şi întări dragostea faţă de neam şi credinţa într’un viitor mai bun. Mormântul lui Avram lancu ar trebui să fie un loc de sfântă meditaţie pentru toţi conducătorii de azi şi de mâne ai neamului. Ce frumos se esprimă seninul Vlahuţă despre puterea de evocare a ţin- tirimului, când zice că nu a venit la mormântul iubit să tulbure som- nul celei ce zace întrânsul, nici să plângă, ci „Am venit ^să cuget. Uite ni- căiri nu pot mai bine „Gândurile să-mi desfăşor, şi să stau la sfat cu mine In mai bun răgaz. Aici sunt iar mult mai înţelept“. Guy de Maupassant. Şuviţa de păr. Prietenului Ticu Gh. Dragu. Zidurile celulei erau goale, spoite cu var. O ferestruică strâmtă şi zăbre lită, sus de nu puteai ajunge la dânsa, lumină această celulă întunecoasă; ne- bunul, trântit pe nişte paie, se uita lung la noi, cercetător, vag. Slab peste măsură, scofâlcit, cu părul albind din ce în ce mai mult, aşa că într’o lună ar fi fost ca neaua. Veşmintele păreau prea largi pentru corpu-i slăbănog, pentru pieptu-i scofâlcit, pentru pânte- cele*! supt. Simţiai că omul acesta eînlănţuit, chinuit de un gând, de-o idee fixă Nebunia, ideea lui, era acolo la capul acela frământat. Ea îi rodea corpul pe furiş. Ideea, Nevăzuta, Neîn- chipuita, Nepipăibila, Neînţeleasa, ideea nematerială îl săpa, îi sorbia sângele, II curma viaţa. Cs minunăţie şi omul ăsta chinuit de-un gând! Iţi făcea rău, te înfricoşa nebunul ăsta 1 Ce fantomă misterioasă, grozavă, omorâtoare se svârcolea sub fruntea-i cu încreţituri adânci, veşnic mişcându-se ? Doctorul îmi spuse : »Are accese de furie grozavă ; e unul din puţinii nebuni de cari rar am întâlnit! E atins fle-o nebunie erotică, macabră. E un fel de necrofil. De altfel a scris un yjurnaU , care vădeşte lămurit boala minţii lui. Nebun’a-i e prin aceasta, ca să zic aşa, pipăibilă. Dacă te intere- sează, poţi să-i ceteşti »documentul«. (Trmai pe doctor în cabinetul său, şi-mi înmână jurnalul nenorocitului. »Ceteşte, şi să-mi spui ce crezi«, îmi zise el. Iată ce spunea în caiet. Până la vârsta de 32 de ani am trăit liniştit, fără să iubesc pe cineva. Viaţa îmi părea simplă, bună şi uşoară. Aveam ceva parale, îmi plăceau atâtea lucruri, încât puteam să*mi satisfsc toate dorinţele. E o fericire să trăieşti! Mă deşteptam bucuros în fiece dimi- neaţă, tăceam ce-mi plăcea ţi adorrriam mulţumit, cu nădejdea paşnică a zilei de mâine, şi a viitorului fără griji. Am trăit cu câteva femei, fără să mă înnebunesc, să-mi zdrobesc inima după »posedare«. E bine să poţi trăi astfel. E mai bine să iubeşti, dar —• vai — e grozav! Cel-ce iubesc ca toată lumea, se vor fi simţind ei beţi de fe- ricire, dar mai puţin decât mine, căci dragostea a Încolţit în sufietu-mi prin* u ’o întâmplare do necrezut. Fiind ceva cu stare, căutam mo- bile vechi, lucruri de prin bătrâni, şi dese ori mă gândiam la manile străine cari au atins lucrurile acestea, la ochii cari le admiraseră, la inimile cari le îndrăgostiseră... căci te îndrăgosteşti de astfel de lucruri! Stăteam ceasuri în- tregi şi priviam un ceasornic din se- colul trecut. Era aşa de drăgălaş, de mititel, cu smalţul şi aurituriie-i sculp - tate ! Şi mergea ca în ziua când vre-o femeie îl cumpărase în dorinţa de-a avea această frumoasă podoabă. Nu în- cetase să bată, aă-şi trăiască viaţa-i me- canică şi îşi continua veşnic tic tacul regulat de un secol. Cine l-a purtat pentru prima dată, pe aânu-i, în par- fumul stofelor, inima lui bătând odată cu inima acelei femei? Ce mânuţă i*a luat în degetele-i moi, l-a întors, l-a sucit, apoi l-a şters de umeziaia fină a pielei? Ce ochi au pândit pe cadranul în- florit ceasul aşteptat, scump, ceasul divin ? Cum aşi fi dorit să cunosc, să văd femeea, care şi-a ales lucrul acesta rar şi frumos. E moartă! Mă înnebunesc după femeile diu alte vremuri; ie în- drăgesc pe toate, cari au iu b it! Amin- tirea iubirilor trecute îmi umplu sufle- tul de mâhnire. Ahî drăgălăşenia, su- râsurile, mângâieri*e, nădejdile ! Toate acestea n-ar trebui să fie veşnice?! Cât am plâns! nopţi întregi, de sărmanele femei de odinioară, aşa de frumoase, aşa de drăgăiaşe, aşa de dulci, ale căror braţe sânt deschise pentru dragoste şi cari acum sânt moarte! Sărutul e nemuritor. Trece din buza în buză, din secol în secol, din eră în eră. Oamenii îi primesc, îl dau şi mor. Trecutul mă atrage, prezentul mă înfioară, căci viitorul e moartea ! îmi pare rău de toate ce s-au făcut, de- plâng pe toţi, cari au trăit, aşi vrea să’mpie'lic timpul, să-l opresc. Dar vai, trece, sq scurge, smulge din clipă’n clipă o parte din mine... Nu voiu mai vieţui «iei când. Adio, vouă celor de ie rj! Vâ îndrăgesc ! Dar nu sânt de compătimit. Am găsit pe aceea pe care o aşteptam, şi prin ea gustat-am plăceri de ne- crezut ! Hcioăriam prin Paris, într-o dimi - neaţă cu soAre, cu sufletul mulţămit, bucuros, cercetând prăvăliile cu inte- resul vag al hoinarului. Zării la un ne- gustor de lucruri vochi o mobilă ita- liană din S8c. XVII-Iea. Era peste mă- sură de frumoasă şi de rară. O soco- ii am a unui artist veneţian Viţeii, care a fost renumit In acea epocă. In urmă trecui înnainte. De ce amintirea acestei mobile mă urmăria cu atâta putere, că mâ’n- demna să mâ’ntorc înnapoi? Mă oprii din nou în faţa prăvăliei s-o mai văd şi simţiano că-mi ia ochii. Ce lucru bizar şi tentaţia! Te uiţi ia un lucru şi’ncetul cu’ncetui te prinde ca în mreji, te mişcă, te cucereşte, ca înfăţişarea imei femei prea frumoasa. Frumuseţe? iui ţi se furişează’n corp; frumosul formei, culoareî, înfăţişarea îţi plac. 11 doreşti, vrei sâ-i ai. Un în- demn te înlănţuie, apoi vine o poftă plăcută, timidă, dar care creşte, devine atotputernic, de neîniăturat. Şi negustorii par’că ghicesc în căldura privirii dorinţa lăuntrică mereu crescândă. Cumpărai mobila, şi-o dusei acasă în grabă. O aşezai la mine în odaie. Ahî Compătimesc pe oei ce nu cunosc această plăcere a colecţionaru- lui! Mângâi lucrul cu privirea, cu mâi- nile ca şi când ar fi fost întrupat; te apropii mereu, ţi e gândul totdeauna acolo, faci ee faci şi fuga lângă eî. A- mmtifea dragă a lui te urmăreşte pe stradă, în lume, pretutindeni; şi când te’îitorci acasă, înainte de-a te deshrăta alergi sad moi vezi cu-o dragoste de îndrăgostit. Opt zile am îndrăgit acest lucru ! Deschideam la fiece mi nuia saltarele, le cercetam cu plăcere neţărmurită... gustând toate plăcerile. In tr’o seară, băgai de seamă pi- păind grosimea tăbliei, că trebue să fie
Nr. 191. Brasov, Joi-V ineri m 31 A ugu st (13 Septem vrie) 1912.
Anul LXXV,
Apare în fiecare zi de lucru. Abonamentul : pentru Austro-Ungaria
pe an 24 cor., pe i /2 an 12 cor., pe v4 an 6 cor. Pentru România i
streintate pe an 4 0 franci, pe */, an 20
franci, pe l/4 an 10 franci.
R E D A C I A , TIPO G R AFIA l ADM INISTRAIA: B R A O V , PIAA
MARE Nr. 30.
Telefon: Nr. 226,
Pentru Braov cu dusul acas pe an 24 coroane. Fr dus acas pe an 20
coroane, pe i/t an 10 coroane, pe */4 an 5 coroane. Un numr 10
bani, Inserate: un ir petit 20 bani pentru o publicare. Publicri
mai dese dup tarif i învoial. — Reclame pe pagina a 3-a un ir 20
bani.
Adunarea general a „Âsociaiimii“ .
— C O N V O C A R E . —
Ia înelesul §§-lor 23 i 24 din statute, membrii „Asociaiunii pen
tru literatura român i cultura poporului român“ se convoac la
Adunarea general ordinar ce se va inea în Sibiiu, în zilele de 13 i
14 Octomvrie n . 1912.
Program ul adunrii: Duminec, în 18 Octomvrie n.
1912, la oarele 11 a. m. în sala festiv a »Muzeului Asociaiunii«
:
1. e d in a 1, cu u r m to a r e a o r d in e d e z i :
1. D e s c h id e r e a a d u n r ii g e n e r a le . 2. în s c r
ie r e a d e le g a i lo r p r e z e n i
ai d esp r m in te lo r . 3. R a p o r tu l g e n e r a l al c o m
ite tu lu i
central. 4. A le g e r e a c o m is iu n ilo r p e n t r u :
a) exam in area r a p o r tu lu i g e n e r a l ; b) censurarea s o
c o te l i lo r a n u lu i 1 9 1 1 i a proiectului d e b u d g e t
p e a n u l 1 9 1 3 ; c) înscrierea m e m b r ilo r n o i ; d) p e
n tr u în tregirea c o m ite tu lu i c e n tr a l.
5) P r e z e n ta r e a e v e n tu a le lo r p r o
puneri.*)
II. Dezvlirea bustului lui Gheor- ghe Bariiu, în d a t d u p e d in
.
Dup prânz ia orele 4 III. e d in a f e s t iv a s e c i i lo r t i
in ifice -litera re , c a r e v a a v e a lo c in sala f e s t iv a
» M u ze u lu i A so c ia iu n ii« . Conferina d -Iu i Dr. Ion Lupa
d e sp r e Qheorghe Bariiu, i a l t e c o n fe r in e .
* ** Luni, în 14 Octomvrie n. la
orele 8 a. m. e d in a a I l-a , cu u r m to a r e a
o r d in e d e zi :
1. R a p o r tu l c o m is iu n ii a le s e p e n tru ex a m in a
r e a ra p o r tu lu i g e n e r a l i propunerile a c e s t e i c
o m is iu n i.
2. R a p o r tu l c o m is iu n ii în s r c in a te cu cen su rarea
s o c o te l i lo r pe 19 1 1 i a proiectului d e b u d g e t pe 1
9 1 3 i p r o p u nerile a c e s te i c o m is iu n i.
*) Eventuale propuneri au s fie înain tate, în scris, prezidiului
„Asociaiunii“ (Sibiiu, Str. aguna Nr. 0) cu 8 zile înainte de
aduna rea general.
3. Raportul comisiunii pentru în scrierea de membrii noi.
4. Alegerea a doi membri în co m itetul central.
5. Fixarea locului pentru adunarea general viitoare.
6. Dispoziii pentru verificarea pro cesului verbal.
7. închiderea adunrii generale. Continuarea edinei la oarele 3 p.
m.
Sibi iu, din edina comitetu lui central al „Asociaiunii pentru
literatura român i cultura popo rului român“, inut la 7 Septem
vrie 1912.
A. Bârseanu m p., prezident.
Oct. C. Tsluanu m. p. secretar.
10 Septemvrie 1872. — Un tr is t aniversar. —
De Dr. Vaier Jîloldovan.
Par-câ ar fi învluit în ceaa unei diminei de toamn târzie, aa de
trist i lipsit de mângâ iere e vieaa unui popor asuprit.
Zile vin, zile se duc într-o uci gtoare monotonie.
Nu ne doare nimic! Numai o greutate ca de plumb se las pe gândirea
i voirea tuturor.
Ceva ne lipsete, i nu ne pu tem da bine seam ce?
O nenorocire mare sau nete bucurii neateptate poate ne-ar scoate
din toropeal, ne ar sgudui sufletele amorite i ne-ar reda a-
vântul, fr de care vieaa n-are farmec, n-are pre.
Atunci poate, c ne-am recâ tiga încrederea într-un viitor mai bun,
sau dragostea i interesul fa de aceea fântân plin de mângere i
învturi, care se chia- m trecut.
Numai cunoscând starea a- ceasta sufleteasc a neamului, nos tru ne
putem esplica, i mai vâr- tos putem fi ierttori fa de ne psarea
aproape incontient cu care trecem fr a tresri mcar peste a
patruzecea aniversare dela moartea lui Avram lancu.
In dimineaa ziîei de 10 Sep temvrie 1872 l-au aflat mort în casa
covrigarului Ioan Stupin din Baia de Cri, unde ii plcea lui în
timpul din urm s petreac nop ile. Pe când ziua rtcea din loc în
loc, ca un om fr de noroc, ne-având alt prietin decât fluierul su
minunat, din care tia s cânte aa de cu jale.
Moartea lui Avram lancu îns nu s-a întâmplat într-o zi, nici chiar
într-un singur an.
El a început s moar cu douzeci i mai bine de ani în- nainte de ziua
de 10 Septemvrie 1872, când nu s-a întâmplat alt ceva, decât c s-a
stins i ultima i slaba licrire a unei contiine întunecate de mult i
a unui suflet zdrobit.
El a început s moar ime diat dup potolirea revoluiei, când a avut
primaoar prilejul s se conving despre nerecunotina Vienei.
Când a refuzat s primeasc decoraia conferit lui sub cuvânt, c el nu
pentru decoraii a luptat, ci pentru drepturile poporului su, poliia
din Viena l a somat, ca în 24 ore s prseasc capitala, alt cum va
fi escortat.
Aceasta a fost prima lovitur de moarte.
Cci au mai urmat i altele. Culmea tuturora a fost îns
purtarea ticloasei unelte a abso lutismului brutal i mrginit, a
funcionarului Him, care nu s-a ruinat s-l insulte i s-l pl muiasc
pe eroul, care a luptat pentru dinastie i pentru neamul su.
Dar nici insulta din Viena, nici palmele din Alba-Iulia nu-1 vor fi
durut aa de mult ca chi nurile sufleteti ce-a trebuit s în dure,
vzând cum poporul român pentru care s-a jertfit i a luptat, în
locul drepturilor i libertilor fgduite, s-a ales din nou numai cu o
cunun de spini.
Desndejdea sufletului su i- dealist se resimte deja din testa
mentul su politic datat din 20 Dec. 1850 în care zice
urmtoarele:
„Unicul dor al vieii mele e s-mi vd naiunea fericit, pentru care
dup puteri am i lucrat pân a- cum, durere, fr mult succes, ba
tocmai acum cu întristare vd, c speranele mele i jertfa adus se
prefac în nim ic“
i s’a lsat întunerecul bine fctor al nebuniei peste mintea lui cea
clar i luminoas,
In zadar îl îmbrcau domnii de român cu haine domneti. El se ferea i
de ei i de hainele lor.
In straie rneti i în opinci se simea el mai bine, i cu drag privea
la mulimea de popor care se aduna împrejuru-i decâte- ori începea s
cânte jalnic din flu- erul lui maestru.
Trist din cale afar e poves tea acestui mucenic al dragostei de
neam. în momentele lucide ce se abteau din când în când ca o
strfulgerare de lumin în creerii lui înnoptai, lancu are contiina
grozav a unui mort sufletete.
De*l agria cineva în astfel de momente el rspundea rstit:
— Eu nu sunt lancu. lancu e mort. Sunt numai umbra lui.
* Azi se împlinesc patruzeci de
ani dela moartea lui Avram lancu. La trei zile dup moarte, în 13
Septembrie l-au aezat spre odih na de veci în cimiterul din Cebea,
la umbra gorunului istoric. La vestea morii lui s-a sguduit pe un
moment neamul acesta româ nesc. Mai ales poporul din inutul Bii de
Cri a alergat în numr de peste 10.000 ca s dea mortului cinstea cea
din urm. Dar dup ce l-au aezat în pmânt i s-au întors care i pe la
ale sale, s-a continuat mai departe tragedia vieii lui Avram
Iaucu.
Persecuia i nerecunotina i-au fost soartea în viea, uitarea i
impietatea îl urmresc i în mor mânt.
Stpânii d8 azi ai puterii de stat — mici de inimi i ei — îi tulbur
mereu somnul cu frica lor ridicul ca nu care cumva se mai învie
vreodat spiritul rebel al lui lancu.
Mai anii trecui i-au adus aminte unii dintre noi c ar fi vremea s-i
ridicm un monument la mormânt vrednic de Avram lancu i vrednic
de-un popor de trei milioane.
Dar cei dela putere au tiut s pun stavil i acestei întârziate
manifestri de recunotin a nea mului românesc.
Dac e drept ceea ce ne spune mereu contiina i ceea ce ne în va
legea cretin, c mai este i o alt viea afar de vieaa a- ceasta
pmântean; dac e drept c sufletele celor dui dintre noi, din înlimea
triilor albastre ur mresc frmântrile noastre a ce lor rmai în
urm, îmi pot închi pui cât de amrât trebue s fie spiritul lui
Avram lancu, vzând cum îl dau tot mai mult uitrii tocmai aceia
pentru a cror fericire a luptat i suferit el în viea.
Nu lipsa unor semne de recu notin esternâ, a unui monument îl va
fi suprând, ci nepsarea i uitarea care o arat poporul ro mân fa de
locul istoric unde zac îngropate osemintele lui.
Cimiterul din Cebea ar tre bui s fie un loc de pelerinaj unde an
de an s alerge mii i zeci de mii de Români din în treaga ar
Ungureasc, pentru ca s-i premeneascâ sufletele în faa acestui
mormânt sfânt.
Cimiterul dela Cebea ar trebui s fie un loc de întâlnire pentru toi
aceia cari simt trebuina de a-i întri dragostea fa de neam i
credina într’un viitor mai bun.
Mormântul lui Avram lancu ar trebui s fie un loc de sfânt meditaie
pentru toi conductorii de azi i de mâne ai neamului. Ce frumos se
esprim seninul Vlahu despre puterea de evocare a in- tirimului,
când zice c nu a venit la mormântul iubit s tulbure som nul celei
ce zace întrânsul, nici s plâng, ci
„Am venit s cuget. Uite ni- ciri nu pot mai bine
„Gândurile s-mi desfor, i s stau la sfat cu mine
In mai bun rgaz. Aici sunt iar mult mai înelept“.
Guy de Maupassant.
uvia de pr. Prietenului Ticu Gh. Dragu.
Zidurile celulei erau goale, spoite cu var. O ferestruic strâmt i
zbre lit, sus de nu puteai ajunge la dânsa, lumin aceast celul
întunecoas; ne bunul, trân tit pe nite paie, se uita lung la noi,
cercettor, vag. Slab peste msur, scofâlcit, cu prul albind din ce
în ce mai mult, aa c în tr ’o lun ar fi fost ca neaua. Vemintele
preau prea largi pentru corpu-i slbnog, pentru pieptu-i scofâlcit,
pentru pânte cele*! supt. Simiai c omul acesta e înlnuit, chinuit
de un gând, de-o idee fix Nebunia, ideea lui, era acolo la capul
acela frmântat. Ea îi rodea corpul pe furi. Ideea, Nevzuta, Neîn
chipuita, Nepipibila, Neîneleasa, ideea nematerial îl spa, îi
sorbia sângele, II curma viaa.
Cs minunie i omul sta ch inuit de-un gând! Ii fcea ru, te înfricoa
nebunul sta 1 Ce fantom misterioas, grozav, omorâtoare se svârcolea
sub fruntea-i cu încreituri adânci, venic micându-se ?
Doctorul îmi spuse : »Are accese de furie grozav ; e unul din pu in
ii
nebuni de cari ra r am în tâ ln it! E atins fle-o nebunie erotic,
macabr. E un fel de necrofil. De altfel a scris un yjurnaU, care
vdete lm urit boala m in ii lu i. Nebun’a-i e prin aceasta, ca s
zic aa, pipibil. Dac te intere seaz, poi s-i ceteti
»documentul«.
(Trmai pe doctor în cabinetul su, i-mi înmân ju rna lu l
nenorocitului. »Cetete, i s-mi spui ce crezi«, îm i zise el.
Iat ce spunea în caiet.
Pân la vârsta de 32 de ani am tr it lin i tit, fr s iubesc pe
cineva. Viaa îm i prea simpl, bun i uoar. Aveam ceva parale, îmi
plceau atâtea lucruri, încât puteam s*mi satisfsc toate dorinele. E
o fericire s tr ieti! M deteptam bucuros în fiece dimi nea, tceam
ce-mi plcea i adorrriam mulumit, cu ndejdea panic a zilei de mâine,
i a v iito ru lu i fr g riji.
Am tr it cu câteva femei, fr s m înnebunesc, s-mi zdrobesc inima
dup »posedare«. E bine s poi tr i astfel. E mai bine s iubeti, dar
—• vai — e grozav! Cel-ce iubesc ca toat lumea, se vor fi simind ei
bei de fe ricire, dar mai puin decât mine, cci dragostea a Înco
lit în sufietu-mi prin* u ’o întâmplare do necrezut.
Fiind ceva cu stare, cutam mo
bile vechi, lucruri de prin btrâni, i dese ori m gândiam la manile
strine cari au atins lucrurile acestea, la ochii cari le admiraser,
la in im ile cari le îndrgostiser... cci te îndrgosteti de astfel
de lu c ru r i! Stteam ceasuri în tregi i priviam un ceasornic din
se colul trecut. Era aa de drgla, de m itite l, cu smalul i
aurituriie -i sculp tate ! i mergea ca în ziua când vre-o femeie
îl cumprase în dorina de-a avea aceast frumoas podoab. Nu în
cetase s bat, a-i triasc viaa-i me canic i îi continua venic tic
tacul regulat de un secol. Cine l-a purta t pentru prima dat, pe
aânu-i, în par fumul stofelor, inima lui btând odat cu inima
acelei femei? Ce mânu i*a luat în degetele-i moi, l-a întors, l-a
sucit, apoi l-a ters de umeziaia fin a pielei? Ce ochi au pândit pe
cadranul în flo rit ceasul ateptat, scump, ceasul divin ?
Cum ai fi dorit s cunosc, s vd femeea, care i-a ales lucrul acesta
rar i frumos. E m oart ! M înnebunesc dup femeile diu alte vrem
uri; ie în drgesc pe toate, cari au iu b it ! Am in tirea iub
irilo r trecute îmi umplu sufle tu l de mâhnire. Ahî drglenia, su
râsurile, mângâieri*e, ndejdile ! Toate acestea n-ar trebui s fie
venice?!
Cât am plâns! nopi întregi, de srmanele femei de odinioar, aa
de
frumoase, aa de drgiae, aa de dulci, ale cror brae sânt deschise
pentru dragoste i cari acum sânt moarte! Srutul e nemuritor. Trece
din buza în buz, din secol în secol, din er în er. Oamenii îi
primesc, îl dau i mor.
Trecutul m atrage, prezentul m înfioar, cci v iito ru l e moartea !
îm i pare ru de toate ce s-au fcut, de plâng pe toi, cari au tr
it, ai vrea s’mpie'lic timpul, s-l opresc. Dar vai, trece, sq
scurge, smulge din clip’n clip o parte din mine... Nu voiu mai
vieui «iei când. Adio, vou celor de ie r j ! Vâ îndrgesc !
Dar nu sânt de comptimit. Am gsit pe aceea pe care o ateptam, i
prin ea gustat-am plceri de ne crezut !
Hcioriam prin Paris, într-o dim i nea cu soAre, cu sufletul mulm
it, bucuros, cercetând prvliile cu in te resul vag al hoinarului.
Zrii la un ne gustor de lucru ri vochi o mobil ita lian din S8c.
XVII-Iea. Era peste m sur de frumoas i de rar. O soco- i i am a
unui artis t veneian Vieii, care a fost renum it In acea
epoc.
In urm trecui înnainte. De ce amintirea acestei mobile
m urmria cu atâta putere, c mâ’n- demna s mâ’ntorc înnapoi? M
oprii
din nou în faa prvliei s-o mai vd i simiano c-mi ia ochii.
Ce lucru bizar i tentaia! Te u ii ia un lucru i’ncetul cu’ncetui te
prinde ca în mreji, te mic, te cucerete, ca înfiarea imei femei
prea frumoasa. Frumusee? iu i i se furieaz’n corp; frumosul formei,
culoareî, înfiarea îi plac. 11 doreti, vrei sâ-i ai. Un în demn te
înlnuie, apoi vine o poft plcut, timid, dar care crete, devine
atotputernic, de neîniturat.
i negustorii par’c ghicesc în cldura p riv ir ii dorina luntric
mereu crescând.
Cumprai mobila, i-o dusei acas în grab. O aezai la mine în
odaie.
A h î Comptimesc pe oei ce nu cunosc aceast plcere a colecionaru
lu i! Mângâi lucrul cu privirea, cu mâi nile ca i când ar fi fost
întrupat; te apropii mereu, i e gândul totdeauna acolo, faci ee
faci i fuga lâng eî. A- mmtifea drag a lui te urmrete pe strad, în
lume, pretutindeni; i când te’îitorci acas, înainte de-a te deshrta
alergi sad moi vezi cu-o dragoste de îndrgostit.
Opt zile am îndrgit acest lucru ! Deschideam la fiece mi nuia
saltarele, le cercetam cu plcere nermurit... gustând toate
plcerile.
In tr ’o sear, bgai de seam pi pind grosimea tbliei, c trebue s
fie
Pagina 2 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr.
191—1912.
Vieaa, acest filosof iret i cu toane ne pune mereu în faa unor
probleme dela a cror potri vit resolvire atârn înnaintarea în spre
mai bine a neamului nostru.
i de câteori vom sta nuci în faa acestor probleme grele i
încurcate, de câteori vom sta ne dumerii la rescruci i nu vom ti
pe care crare va fi mai bine s apucm, sâ mergem la Cebea s
îngenunchiem în faa mormân tului lui Avram lancu i stând la sfat
cu noi înine s ne rugm de spiritul lui nobil s ne arete calea cea
adevrat.
0 învtur preioas ce-o putem scoate din tragedia vieii lui lancu i
din tragedia mormân tului cu adevrat „fr de noroc i fr de
prieteni“ dela Cebea e, ca pe viitor s ne ferim ca de foc de-a ne
mai lega sperane de prietinia i recunotina celor mai mari i mai
puternici.
In procesul mare de veacuri dintre popoarele pe cari D-zeu le-a
aezat lâng olalt, pentruca ele s se scoale unul împotriva
celuilalt, cuvântul prim îl are întotdeauna interesul i fora, iar
nici decum sentimentele fie de simpatie, fie de recunotin.
Fiecare popor numai atâta înseamn cât forai energie poate s
desfâure, în virtutea crora se poate face temut i respectat în faa
celorlalte popoare.
Repet, mormântul lui Avram lancu trebue s ne devie o coal plin de
nepreuite învturi, isvor de însufleire i de întrire în cre
din.
In ziua aceasta de jalnica a- mintire s ndjduim c vor veni i
vremuri mai senine, când se va renate în inimele noastre azi
amorite cultul fa de figura ideal a lui Avram lancu, i la un viitor
aniversar mii i mii de Români vor alerga la mor mântul lui, ca s
verse o lacrim i sâ rosteasc o rugciune dea supra rânii lui aci
dat uitrii.
Dela conferena comitetului partidului naional român.
— Comunicat oficios. —
Comitetul central al partidu lui naional român s-a întrunit în
Ortie la 7 i 8 Sept. c. n. la edina plenar, fiind president d-1
George Pop de Bseti.
Comitetul a constatat cu du rere, c sistemul politic dujmnos
intereselor neamului românesc con tinu domnirea sa în aceasta ar i
ca prin urmare partidul naio nal român se afl necesitat a duce i
mai departe lupta politic în contra actualului guvern, care cu
violen necrutoare continu a- cest sistem de guvernare.
Comitetul a condamnat actele de violen svârite în parlamen tul din
Budapesta în contra liber
tii cuvântului i în contra parti delor oposiionale i aproab ati
tudinea de pân acum a deputa ilor naionaliti.
Fa de faptul înfiinrii epis copii gr. cat. maghiare de Hajdu-
Dorog i-a esprimat,adânca sa in* dignaiune i a constatat, ea a-
eeasta episcopie s-a fcut cu me nirea s serveasc scopurilor de
maghiarizare a sistemului actual politic i prin urmare este un mij
loc de persecutare politic în con tra poporului românesc. In
conse cin constat, c o aciune de aprare fa de acest atac este o
datorie i o necesitate naional, îi trimite cuvântul su de încu-
ragiare frailor primejduii prin aceasta biseric i esprim mulu mit
tuturor, cari în aceasta mare chestiune lucreaz pentru salvarea
credinei i limbei româneti i sunt rugai s continue a aduce jertfa
luptei grele pe altarul na- iunei.
Comisiunea însrcinat cu ela borarea proiectului de lege privi tor
la reforma electoral a prezen tat elaboratul su, care conine atât
partea dispozitiv, cât i mo tivarea ei. Comitetul a primit în
principiile sale acest elaborat, i-a esprimat mulumit comisiunei
pentru lucrarea sa temeinic i potrivit intereselor neamului ro
mânesc i principiilor democratice i a constituit o corn isiune
pentru a-i da ultima form acomodat de a fi prezentat în caz de lips
de deputaii români parlamentului din Budapesta
Comitetul a hotrât inerea unei serii de adunri poporale în deosebi
i în mod sistematic în comitatele nordice locuite de ro mâni,
precum i în celelalte comi tate româneti unde necesitatea va
indica s se in.
Pe urm comitetul a delibe rat asupra mai multor afaceri apar
intoare conducerei interne de partid.
>Unirea“ începe în numrul cel mai recent publicarea actelor,
cari se refer la atitudinea luat de arhiereii oisericei. gr. cat.
române fa de înfiinarea diecezei gr. cat. de Hajdudorog. Primul
act, care se d publicitii, este scrisoarea a- dresata de arhiereii
români în 10 Nov. n. din Budapesta nuniului apostolic la Viena, a
doua zi dup faimoasa conferen a episcopilor catolici, în care a
fost la ordinea zilei chestia înfiinrii episcopiei gr- cat.
maghiare în legtur cu memorandul, pe care l-a prezentat guvernul
ungar sf. scaun, în care se espuneau modalitile, dup cari se
inteniona înfiinarea aces tei episcopii.
Episcopii gr. cat. români roag în scrisoarea lor pe nuniul papal sâ
informeze pe Sf. scaun „despre Preaumilita noastr ru- gare, ca
anume referitor la dis- membrarea unui anumit numr de
parohii aparintoare diecezelor provinciei bisericeti greco-române
de Alba-Iulia i Fgra s nu se iee nici o deciziune mainte de a avea
prerea episcopilor apari ntori acestei provincii eclezias
tice
Bula papal „Christifideles graecili a sosit alalteri la mi
nisterul de culte i instruciune public împreun cu un rescript
papal, prin care se încredineaz cu dispoziiile necesare in vederea
esecutrii numitei bule Monsigno- rul Scapinelli, nuniul papal din
Viena, care va sosi zilele aceste la Budapesta pentru a se înelege
cu guvernul i cu primatele Un gariei asupra felului, cum are s fie
pus în aplicare bula.
Soartea cabinetului austriac- D in V ie n a s e a n u n , c p rim m
in is tr u l S ti ir g k h a fo s t p r im it a la lt e r i în a u
d ie n d e M aj. Sa . M in is te r ia l S t i ir g k h r m â n e
d e -o c a m d a t în fr u n te a a fa c e r ilo r r ii . A c e a
s ta în s n u m a i în m od
p ro v izo r , d e o a r e c e s e a te a p t r e z u l ta tu l t
r a ta t iv e lo r în ju r u l c o m p r o m i s u lu i ceh o g e
r m a n , ca r i u r m e a z la P r a g a .
F o a i a o f ic ia la a u s t r i a c a public o ordonan a
ministrului de agricultur, prin care se reguleaz;pân la alte
dispoziii im portul de vite i carne din Ungaria i Austria.
Externe. JJin R o m a se a n u n , ctl m in is tru l austro-ungar
de ex terne, contele Berchtold, va cltori zVele aceste la R
acconig i pen tru a se prezenta regelui ItaP ei. Va a- vea loc yi o
consf tu ire c'i m in is tru l de externe i ta lia n in ju r u l
chestiunei balcanice.
— 0 telegram particular sosit la Berlin aduce vestea, c flota
italian a început s bombardeze portul Scala din apropierea
Smyrnei.
— D u p t e le g r a m e d in Co> s ta n ti - a o p o l s o s i
t e ia R o m a , P o a r ta va r e tr a g e în t im p a p r o p ia
t o r d in u l p r iv ito r la e x p u lz a r e a I ta lie n ilo r
d in im p e r iu l tu r ce sc .
— In Serbia i cu deosebire în Bulgaria agitaia rzboinic crete din
zi ce merge, fee susine, câ Bulgaria a pregtit un fel de ui- timat
contra Turciei, în care se cere acordarea autonomiei Mace doniei.
In caz contrar rzboiul este inevitabil.
La situaie.i Cu cât se apropie deschiderea ca
merei i a sesiunii delegaiilor, cu atât încep a se manifesta din
nou pornirile i tendinele partidelor maghiare. S itua ia se pare a
fl aceeai, ca în var. Nici guvernul, respective Lukâcs i Tisza,
nici opozi’a unit ou ias n i mic din principiile, de cari au fost
con duse pân acum. Astfel sesiunea nou parlamentar i poate i
delegaiunile, vor fi iari zgomotoase cu obstrucie i prezidentul
camerei se va folosi din uou de fora brahial.
Dm aci evenimentele principale din zilele aceste.
A titu d in ea opoziiei . Comitetul executiv al partidelor
opoziionale a inu t Mari, în 10 1. c. prima în trun ire dup
vacanele parla mentare. Au fost de fa aproape to i membrii. A
lipsit lusth i Toth din cauz de boal. Spiritu l e foarte rz
boinic. Dupce s-a discutat situaia i s-a decis îu principiu
continuarea celei mai acerbe lupte contra guvernului, s’a votat cu
unanimitate o hotrâre, a c rei cuprins pe scurt este u rm to ru
l:
Comitetul opoziiei unite declar, c pân nu vor fi remediate fapteie
ilegale comise în edina de la 4 Iunie c, i de atunci încoace,
consider de imposibil funcionarea tegulatâ a par lamentului.
Opoziia nu recunoate modificarea ilegal a regulamentului camerii i
nu ii se supune. Declar apoi, c pân când nu se deprteaz de la cârm
Lukács t Tisza, consider de imposi bil descurcarea.
Opoziia consider ca o condiie inadmisibil a pcii introducerea,
refor mei electorale i susine toate hotarâ riie ei de pân acum în
priv in a aces tei reforme. Tot asemenea pretinde sanarea
gravaminelor fcute presei i dreptului de întrunire i asigurarea
acestor drepturi legale.
Aceste hotrâri vor fi prim ite de în trun irile fiecrui partid
opoziional i vor fi obligtoare pentru întreaga opo ziie. Cum
vedem, hotrârile aceste nu sunt de loc mgulitoare pentru
guvern.
In preziua deschiderii parlamentu lu i partidele opoziionale vor
avea fie care câte o întrun ire i to t atunci va inea edin i
comitetul executiv, pentru a fixa tractica de lupt în ca
mer.
D instinc iun i. Cei <ie la guvern i în general
partidul muncii nu voiesc nici sâ aud de aceste pretenii, zicând c
ei se bu cur de încrederea deplin a Coroanei. Intre altele aduc ca
argument faptul, c M. Sa a distins cu ordine i deco ra ii pe
factorii principali, cari au con tr ib u it la trecerea prin camer
a pro iectelor mditare. Astfel afar de Lu kács * Tiszî?, a fost
decorat m inistrul Székely cu ordinul Coroanei de fer, m i nistru
lu i de honvezi Hazai M. Sa i-a
.conferit rangul de baron, iar vicepre- zidenii camerii Beöthy i
Iankovich au fost num ii de consilieri in tim i. A- seiin nea au
fost distini i cei doi re fereni ai proiectelor, baron Solymossy i
Darvai Filip.
In clubul partidului muncii muli au rma> consternai de hotrârile
co m itetului esecutiv al opoziiei i au declarat, câ acum din
partea guvernu lu i trebue s se poarte lupta în camer »cu
mijloacele de pân acum«.
Camera. »Az Újság« are urmtoarele in
form aii privitoare la camer : Guvernul dup alegerea
delegailor
va proroga camera pân ia 20 Oc ! o co bre c. In aceasta zi va
prezenta 12 proiecte de lege, între cari i proiectul reformei
electorale. Daca opozi'a nu va fi aplicat pentru o lucrare
pacinicâ, camera va fi amânat iari pân la finea lu i Decemvrie.
Atunci guvernul va cere o indemmtate de 6 luni i da c opoziia va
rspunde cu obstrucie, se pune în aplicare pentru îutâia oar noul
regulament al camerei.
Congresul studenesc dela Craiova.
continuat lucrrile sale. Dup cetirea te
legramelor sosite dela Maj. Sa Regele m inistru l Arion, episcopul
Genadie, dele| profesorii lorga, Cuza, Pârvan i Namu raportorii
studenimei din diferitei) provincii locuite de Români au conti
nuat cu drile lor de sam.
T iurul student Cicman, reprezen tant al studenilor diu Turcia, a
ex pus situaia Românilor din Turcia ara tând c numrul lor trece de
un milion Interesele macedonenilor — spune d-sa — sunt comune cu
ale Turcilor; aceste dou naiuni sunt îu prietinie strâns) i d-sa
profit de congres pentru a a- firma aceasta diu nou.
D. C. Dsclescu, preedintele Cen tru lu i lai, citete raportul
activitei centrului pe u ltim i tre i ani, dup con gresul Iai.
Arata c centrul a lupul pe toate cile pentru pstrarea naio-
naiitâei în Moldova ameninat de pe ricolu i evree^c. Enumera
serbrile cri turale dela Botoani i H um u le ti pent ii comemorarea
lu i Creang. Pentru res taurarea casei iui Creang s’au strâns 3000
lei de câtr centrul din lai.
Acela comitet a in u t eztori populare la Iai, a pus bazele cminu
lui studenesc, a organizat o splendid! excursie în Bucovina. Arata
apoi acti vitatea centrului la centenarul Univer- sitei diu Iai.
Centrul din Iai a mai organizat serbri culturale pentru co
memorarea faptelor mari ale neamului, i a început o subscripie
public pen tru facerea unei statui lu i Petru Liciu, La
comemorarea pierderei Basarabiei i la serbrile inaugurai monumentul
iui Cuza, centrul a desfurat mult acti vitate.
D. Em. Diaconescu, secretarul cen tru lu i Bucureti, citete darea
de seami asupra activitei centrului Bucureti, Astfel s’au dat
serbri studeneti, s’a inaugurat ssrlucit centru*, s’a înteme ia t
Revista Studenimei i s’a organizai congresul actual.
D. Teodor Naum a desvoltat cod ferina sa «Rolul social al
studentului), Roiul activ al studentului — a zis con fereniarul —
trebue s fie determina! de situaiunea special a r ii Altoi este de
ex. ro lu l studenimei france® i a ltu i al studenimei noastre. La
noi poporul pe la sate e înapoiat i clasa de m ijloc lipsete. In
asemenea con iii rolul studenimei e determinat li ridicarea clasei
rneti i la cream celei de mijloc. Pe lâng aceast stu denii au
datoria de a contribui la ps trarea i evidenurea car ader isticei
m- ionale. Ei trebue s resping teoriti socialiste i umanitariste,
cari distri) sufletul naio ral.
Preedintele P. Cancel vorbe l despre nevoia organizrii studeneti I
arat necesitatea organizrei mai aiq pentru studenii, cari -un t
promotorii tu tu ro r ideilor nobile i cari din aceast cauz au uu
rol însemnat în societate Face apel ia studenii buni, ca s st
solidarizeze cu asociaiile actuale, pen tru a le da prestigiu.
Daca toi stu denii s’ar uni, ei ar putea face opere mari, cum a
fost de ex. 13 Martie; data renaterei culturei naionale. Koagi pe
studenii cernaueni sâ întruneasd t ate societile la un loc. Îndeamn
pe studenii din ar s se orgaaizeze io cât mai multe centre judeene.
Sâ fie în adevr, zice d-sa, o armat organi zat, g&ta în
totdeauna pentru lupt, S fim, cum zice Eminescu, «agenii li nei
lum i viitoare».
1>. Metzulescu preedintele de o- noare încheie edinele publice
ale con gresului recunoscând studenimei azi o superioritate asupra
ceiei vechi. Ia acti vitatea studeneasc vede iubirea ie patrie.
Mulumete congresului pentru " c a venit în Craiova i ureaz ca i 7
celelalte congrese s fie to t aa de i» demne ca i cet actual.
i
acolo o cutie secret. Inima începu s-mi svâcneasc, i petrecui
noaptea cutând ascunztoarea fr sâ pot da de ea.
Abia a doua zi o putui afla, vâ rând un cu it în deschiztura
lemnului; lunec o scândur i zrii pe o catifea neagr, o admirabil
uvi de pr de femee!
Da, o uvi, un smoc de pâr blaiu, aproape ro, care fusese tiat chiar
de lâng piele, legat cu o pan glic aurie.
Rmsei u im it; tremuram. Uu m i ros slab, ce prea licrirea unei
esene, se împrtia din saltarul misterios, i din *reliquiat asta
surprinztoare.
O luai încetior, cu sfinenie i o scosei din ascunztoare. Decodat se
desfur, împrtiind o cosi aurie, i czu pân’ la pmânt, uoar i scânte
ietoare, ca coada unei comete lum i noase.
Am rmas uluit. Ce era? Când? Cum? De ce prul acesta a fost în
chis aci, în mobila asta? Ce întâmpla re, ce dram ascunde aceast
amintire?
Cine l-a tiat? Un îndrgostit, un rmas bun? Un so, o rsbunare?
sau
aceea, care l-a purtat în tr ’o zi de des- udejde?
Oare iu ceasul clugririi a tost ascuns aci dovada dragostei nemr
ginite, ca o chezie lsat celorlali? Oare în ceasul m orii, tânra i
drg laa moart o dduse, i îndrgostitul pstrase uvia din pârul ei,
ca singu ru l lucru ce l-ar fi putut pstra de la ea, singura
prticic vie din trupui su, care trebuia s putrezeasc, singura pe
care ar fi putut-o Îndrgi Iac, mân gâia i sruta în clipe de
desnâdejde?
Mi se strecura printre degete, îmi gâdil pielea, cu-o mângi< re
particu lar, ca a unei fiin i moarte. Eram în duioat; îmi venea
aproape s plâng.
Nu-i curios c aceast uvi a rmas aci, când nici o ait parte din
corpul cruia i-a aparinut nu mai di- nueta ?
O inui timp îndelungat îu rnâu ; mi se prea ca se mic, ca i când un
pic de vieaâ rmsese ascuns înnâun tru 1... O pusei pe catifeaua
învechit de vreme, împinsei saltarul, o închisei la ioc i o iuai pe
strad, s-mi r is i pesc gâodurile...
Mergeam aa înainte, tr is t i înflo rat ca de fio rii unui srut.
Mi s prea c trisem alt dat, c cunoscusem cu siguran pe acea
femee.
i m pomenii cu versurile lui V illon pe buze i cu-o lacrim lune-
cându-mi de-alungu! obrajilor:
Spunei-mi în ce ar E frumoasa Roman Flora, Archipiada, Thaîs, Care
i-a fost var bun?
Echo glumind când vântul îl mâna Pe luciul apei, sau pe lac? Ce-i
mai frumos ca frumuseea omeneasc? Dar unde’s oamenii de alt’
dat’.
Regina cea alb ca un crin, Ce cânt ca i o siren, Bertha grbit,
Bietris Allys, Harembouge de lâng Main.
Dar Jeana, buna Loren, Pe caro au ars-o Englezii la Rouen ? Unde’s
suveran Virgin ? Unde’s oamenii de ait’dat! Când venii acas, s im
ii o dorin
nebun de-a revedea curioasa descope rire ; o lui, i s im ii —
atingând-o — un fior rece trecându-mi prinimembre.
Câteva zile nu se petrecu nimic neobinuit, cu toate câ gândul la u
vi nu m prsia de ioc.
Cum intram trebuia s’o vd i s’o pipi. întorceam cheia de ia saltar
cu putere i tremurând adesea, oa i când ai fi deschis la ceva
iubit, cci simiara îo inim, în mâini o nevoe confusâ, neobinuit,
dinuitoare de a- mi trece degetele prin acest râu minu nat de pr
mort.
Apoi, dup ce isprviam cu pipi tul, când închideam mobila, o
simtiam venic, ca i cum ar fi fost o fiin vie, ascund; o simiam i o
doriarn mereu; aveam diu nou dorina de-a o relua, de-a o mângâia,
de-a m enerva de a- tingerea aceasta rece, alunectoare, i r i
tant, delicioas.
O dusei astfel o lun-dou, uu tiu cât. Mâ chinuia, m iâcea m ulu m
it. Eram feric it i chinuit ca în atep tarea unei iubit®, cl\
numai cu puine clipe înainte de jurm intele legâturei.
M închideam singur cu dânsa ca s’o sim t cât mai aproape de piele,
ca sâ’mi împing buzele în ea, s’o srut, s’o muc. O înfuram în ju ru
l feei, o
sorbiam, îmi pierdeam priv irile în un* dele ei aurii.
O iubiaml Da, o iubiam! Nu pu team sâ mai stau fr dânsa, aici o
clip s’o vd.
i atep tam ... ateptam... ce? Nu tiam 1 Pe ea!
ln îr ’o noapte o i i deteptai fr veste cu gândul c nu eram singur
lo odae.
Eram totui singur. Nu putui sl mai adorm. i pentruca rna svarcoliam
in tr ’una, m sculai ca s iau uvia, îm i pru mai fina cs de
obiceiu, mai însufleit. M orii oare se reîntorc? Srutrile, cari o
incâiziau mâ fceau sâ fiu prea vesel; o dusei în pat, m culcai,
apâsâud-o pe buze, ca pe-o iu bit pe care o cucereti.
M orii se reîntorc! Ea a venit, am vzut-o am avut-o, aa cum a ea
altdat, înalt, blond plin, sânii tari, cu olduri în form de lir; se
întindea dela gât.
Da, am vzut-o, în toate zilele; în toate nopile. Moarta, frumoaf
moart, adorabila, misterioasa necunos cuta a venit în toate
nopile.
F e r ic ir t a m i-a fo s t a tâ t de mare
Da, fost cu
l 3T i E e Jl fabricani de mobile îo Marosvásárhely, cu prima OCTOM
VRIE, magazin jT" de mobile modern aranjat, Braov, strada Porii Nr.
50.
9 -sa®- Celor ce se intereseaz îi putem servi^de acum cu pre lim
inare de spese i desenurl
Nr. 191— 1912 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Pagina 3.
Dl P. Camei mulumete d-lui Metzulesru pentru prim irea fcut. O
reprezentaie de gaia a avut ioc apoi seara U 9, la teatru l
naional. S’a ju cat Barbu Lutarul de V. -Vnestin. Codu Leonida fa
cu reaciunea de 1. Cara iale i actul al doilea din «Hei delbergul
de alt dat». In tim pu l re prezentaiei a domnit ,cel mai viu en
tuziasm.
C.
din Ungaria“- Epitropia «fundaiunii pentru a ju
torarea ziaritilor români din Ungaria» a inut Mercuri în 4 i. crt.
o edin la Sibiiu, în care s’a ocupat cu diverse chest uni de
interes pentru fundaiune. Despre decursul acestei edine i des pre
lucrrile t i se public urm torul comunicat:
L Act de recunotin. Preedin tele Epitropiei Dr. Valeriu Branite
prezint urmtoarea scrisoare prim it dela dna vd. Elena A. Mureianu
:
Mult stimate dle preedinte 1 Cu plcere vin a urma dorinei
ziarit’lor români exprimat prin d-voas- tr ca preedinte al
epitropiei z ia ri ti lor români din patrie, de-a V preda in
administraie fondul in i ia t de fe ri citul meu so.
De m ult a s im it soul meu ma rea necesitate a unui fond pentru
ga zetarii notrii mai mater tra ta i de soarte, i s’a gândit cum s
le uureze 80artea asigurându-i pe v iito r, dar do rina lui abia
cu ocaziunea iubiieuiui de 70 de ani al «Gazetoi Transilvaniei», a
putut fi realizar.
Atunci a edat el «Numrul festiv» al jurnalului su, care trecând
prin multe lupte, dup cum tii i d-voas- tr cu to ii, ajunsese în
cinste s ser beze al 70-lea an de existen.
Acest «Numr festiv» a fost des tinat s pun baza «Fondului z ia ri
ti lor». Nu s’a putut îns îm plin i toate dup cum dorea fe ric itu
l meu so, cci îndat dup-ca a aprut «Numrul fes tiv» a fost oprit
de-a se rspândi, fiind totodat împrocesuat, astfel c cea mai mare
p»rte a acestui numr, a rmas nedesfcut i astiel nu s’a putut m ult
spori fondul jub ila r.
Murind soul meu în curând dup f aceea fr ca s poat vedea acest
fond
pe deplin regulat, a rmas libelul cu banii depui pentru acest fond
la «Al bina» sub Nr. 22083 cu K de 3,477 22 precum i un scris
funciar Nr. 155,850
I de 100 Lei, în posesiunea mea. Azi vzând astfel fondul z
iariti
lor regulat în toat forma cu plcere altur fondul în fiin a t de
soul meu, la acela care-1 adminitrai d-voastr.
Totodat îmi iau voe a V pune la dispoziie to i «Numerii festivi» r
mai nedesfcui, cam la 3000 exem plare cu rugarea ca onorata
epitropie s binevoiasc a-i desface, ia r banii in- curi s-i alture
la fondul în fiin a t de soul meu.
Cu Dota de azi am trim es libelul cu banii sus am in tii precum i
scrisul fonciar la adnesa dlui secretar al Epi tropiei d-voastre
pentru a-i altura la ceilali i dac îmi este ertat mi-ai exprima i
eu o dorin i anume a-i rag pe onorata epitropie a z iaritilor ca
nând sam c feric itu l meu so a fost in iia toru l «Fondului
ziaritilor» s se administreze fondul, in iia t de el, separat
purrând numele «Fondul Dr. Aurel Mureianu» fondat la 1907 cu o-
caziunea Jubileului de 70 de ani al «Gazetei Transilvaniei», iar
sumele ce incurg pentru «Fondul ziaritilor» s
lact n’o putui ascunde. Simiam o plcere supraomeneasc, profund, ne
îneleas de-a cuceri pe nepipibila, ne vzuta, moarta! Nici un
drgostit n’a gustat plceri m,?i arztoare, mai pu ternice !
N’am tiu t, s mai ascund bucuria. 0 iubeam cu atâta putere, c nu
mai voi s’o prsesc. O purtam cu mine totdeauna, pretutindeni, O
plimbam în ora, ca pe nevasta mea, o duceam la teatru In loj, ca pe
iubita m ea. . . Dar au vzut-o ... au g h ic it-o .,, mi-au
rpit-o... i m’au aruncat în Închisoare, ca pe un râulctor. Mi-au
rpit-o . . . Oh! nenorocit ce s â n t. . .
* Manuscrisul se sfâri aci. De-odat,
vzui o privit e mirat în ochii doctoru lui, un strigt îngrozitor,
un urle t de lurie i de dorin desndjduit se în- nla iu azil.
— AscuJtâ-m, zise doctorul. Tre buie sâ-i Iaci de cinci ori »du«
nebu nului stuia. Numai sergentul Bertraud e aci din acei crora le
place m orii.
se împart egal atât la fondul Dr. A. Mureianu cât i ia fondul Dr.
Mihu pentru ca s nu rmân unul îndrtul celuilalt, cci ambele au unul
i acelai scop.
Rugându-V stimate dle preedinte a-mi chita i prin publicitate prim
irea în adm inistraie a fondului Dr. Aurei Mureianu, doresc cea mai
frumoas prosperitate acestui fond, iar d-voastr v rog a prim i
asigurarea distinsei mele stime ce v ’o pstrez.
*
In legtur cu aceasta epistol se cretarul arat c a p rim it libe lu
l de de puneri i scrisul fonciar menionat în e- pistola d-nei
Eiena A Mureanu i pro pune ia r epitropia decide:
1. Epitropia ia act cu adânca mul um it i recunotin de epistola
d-nei Elena A. Mureianu i se oblig a ad m inistra i augment sumele
prim ite sub numirea »fondul Dr. Aurel Mure ianu«, fondat la 1907
cu ocaziunea Ju bileului de 70 ani al »Gazetei Transil
vaniei«;
2. In conformitate cu normele în vigoare pentru îngrijirea
valorilor »Fun- daiunei pentru ajutorarea z iaritilor români din
Ungaria«, »fondul Dr. Au**ei Mureianu« se va augment a) din in
teresele proprii b) din donaiunile, ce se vor face anume pentru
acest fond i c) din preul celor cca 3000 de exemplare din numrul
festiv al »Gazetei Tran silvaniei« de a crui desfacere se va în g
r iji epitropia;
3. »Fondul Dr. Aurel Mureianu« se va întrebuina amsurat
dispoziiuuilor ce sunt i vor fi în vigoare cu privire la întreaga
fundaiune i
4. decisul prezent se va da publi c it ii ca act de recunotin fa
de nobilii in iia to ri i donatori ai »fondului Dr. Aurel
Mureianu«.
11. Starea fundaiunii. In decursul lun ii August, fundaiunea care
cu ziua de 31 Iulie erâ de K 34,279.95, s’a augmentat cu urmtoarele
sume:
1. Transpus pentru »fondul Dr. Aurel M u re ia nu «
....................
2. Contribuiri particulare, 3,698.04
184.30
B i n i n l ......................... , . 4. » » Eugen Mun-
50.™
50.—
om cuta-m are......................... 20.— Total K 3,907,34
Starea fundaiunii z ia ri tilo r notri cu ziua 31 August a. c. este
deci de K 38.187.29.
Iii. Msuri pentru augmentarea viitoare a fundaiunii. Din prile ju l
re- îno irii abonamentelor pentru anul viitor, Epitropia se va
adres ziarelor noastre, cari vor afl de bine i vor voi, s pun, pe
lâng abonament, i câte o modest tax de 10—20 fileri în favorul
funda iun ii. Taxa deci va fi lcuitativ. lo tru cât îns s’ar puteâ
introduce, ea ar a- sigura un venit permanent pentru fun
daiune.
IV Rugare ccttr publicul româ nesc Dup-ce prin donaiunea d-nei
Elena A. Mureianu s’a pus baza unui fond special sub numele fe ric
itu lu i director de odinioar al „Gazetei Transilvaniei“ , pentru a
puteâ augment în mod demn acest nou fond, Epitropia roag pe to i
aceia, cari pstreaz i vor s etern i zeze memoria acestui ales
brbat s conlribue ia augmentarea »fondului Dr. Aurel Mureianu« prin
ccntribu iri spe ciale.
Boblorosii, în lem nit de groaz team i mil;
—• Dar uvia a ia , . . exist cu adevrat ?
Doctorul se ridic, deschise un dulap plin cu instrumente, i îm i
svârli, de-a lungul cabinetului, o lung uvi aurie, care sbur spre
mine ca o pasre de aur.
M cutremurai sim indu-m i ma nile mângâiate uor. Rmsei, iaima’mi
batea cu putere de desgust i ur, de desgust ca de atingerea unor
lucruri murdrite de erme, de ur ca în faa, unei tentaii, unui iucru
infam i misterios.
Doctorul relu, înlând din umeri: — Mintea omeneasc e în stare
s plsmuiasc orice. Buc. Aug. 1912.
Tradus de Iraian Dimitriu-oimu.
Totasemnea sunt rugate singura ticele centre româneti s nu uite
a-i da concursul lo r prin aranjarea de con ferine publice,
reprezentaiuni etc. pen tru augmentarea fundaiunii, ajuns azi la
suma de peste K 38,000.
S ib i iu , la 7 Sept. 1912. Epitropia fundaional.
S T 1 F L'A — 30 August v. 1912.
Sborul de eri al aviatorului Ylaicu la Ibafalu, precum ni se
telegrafiaz, a succes splendid. oimul nostru a sburat timp de 33
minute, ridicându-se la înl imi de 5— 600 metri La sbor a asistat
o mulime de rani ro mâni, cari au ocupat dealurile din jurul
locului de sburat. In- drâsneului nostru aviator îi s’au fcut
ovaiuni grandioase.
Pentru fondul ziaritilor. Din ve n itu l petrecerii, care a avut
loc în Sân- tio&na în ziua de 1 Sept. n. am p rim it pentru
fondul z iaritilor suma de 10 c.
Le mulumim bravilor Români, cari — dei întregul venit al petrecerii
era destinat fondului coaiei locale — i-au adus aminte de fondul z
iaritilor români.
Tot pentru fondul z iaritilor a contribu it 1 cor, d-1 NicolaeE,
Muntean din prile jul cstoriei sale cu d-oara Marioara I. Vasile
din Satulung.
Pentru fondul z iaritilor redacia ziarului «Drapelul» a p rim it
dela d-1 învtor loachim Perian din Boca- montan 10 cor.
Ci III ia trenurile accelerate. înce pând cu 1 Oct. va fi ataat Ia
trenu rile accelerate i clasa a treia, dar nu mai pe urmtoarele
lin ii : Budapesta— Zsolna (Nr, 1404), Budapesta— Cluj (Nr. 504),
Budapesta—Braov (Nr. 602), Bu dapesta—Brod (Nr. 1202) i Budapesta
— Gyr--Szombathely. La fiecare din a- ceste trenuri 00 va ataa un
vagon de cl III, care va avea 72 locuri de ezut. La caz c numrul
acesta de locuri se va dovedi de neîndestulitor, se va spori numrul
vagoanelor.
Necrolog. Cu inima înfrânt de du rere aducem la cunotina
rudeniilor i cunoscuilor, c iubitul nostru frate i un chiu loan Pop
protopop gr.-cat. on. în pensiune i-a dat nobilul su suflet în
mâniie Creatorului, dup un morb greu i îndelungat, în etate de 66
ani, în 6 Septemvrie Ja 3 ore dup amiazi. înmormântarea iub itu lu
i rpo sat se face Duminec, în 8 Septemvrie în Ortie, la orele 4
dup amiazi.
Ortie, la 7 Septemvrie 1912. Vd. Roza MoJdovan, Vad. Maria Pop, cu
familia, Valéria Pop, cu fam ilia, Lu- creia iuteu, cu familia ca
surori i frate Sidonia Moldovan, Alma Dr. Papp cu soul, ca
nepoi.
— Despre moartea protopopului Dr. Iraian Putici, familia a lansat
ur mtorul anun funebru:
Maria Dr. Putici nsc. Maximiiian i f iii Traian i Elvira, în numele
lor i al numeroaselor rudenii, cu inima frâm de durere aduc la
cunotin tu tu ro r rudeniilor, amicilor i cunoscuilor, în deosebi
înaltelor superioriti biseri ceti, tu tu ro r corporaiunilor
precum i onoratei preoimi i învttorimei din tract, c adoratul so i
respective tat, frate, ginere, cumnat, unchiu, vr, nepot etc. D r.
Traian Putici doctor în sfânta teologie, protopresviter r. gr. ort.
al Tim iorii, deputat Ia congresul na.-bis., la sinodul eparhial
din Arad, asesor consistorial etc., dup lungi i grele su ferine,
împrtit fiind cu sfânta tain a cuminecturei, azi în 26 August (8
Septemvrie) a. c., la 8 oare a. m., în etate de 47 ani, urmând
chemrii ce reti, a repausat în Domnul. Osminteie prea scumpului
nostru delunct se ro r aeza spre vecinic odihn, în cim iteriu i gr.
ort. rom. de lâng caiea Buziaului, Mari în 28 August (10
Septemvrie) a. c., înainte de meazâzi 1* oarele 9, dela 'ocuin.a
proprie din Timioara-Fabric (Strada-bilor Nr. 3).
Timioara, la 26 August (8 Sep temvrie) 1912. Jalnica
tamiiie.
Asemenea necroloage am p rim it din partea preoi mei tractuaie
(Titni- uuoara) i a ltul din partea iDst. de credit »Pastorul«, ai
crui director ese- cutiv lusese decedatul Dr. Traian Putici.
Zpezi. Din Petroeai se anun : De alaltaeri începând ninge
încontinuu. Munii din îm prejurim i sunt acoperii cu un strat de
zpad de 15 cm. grosime. Mânai de foame, ursii au porn it’o ia vale,
fcându-i ici-colo apariia prin cate un sat.
Din Bran ni se comunic; Dumi nec dimineaa în revrsatul zorilor,
când ceaa se ridicase, spre cea mai mare mirare, vzurm, c Buceciul
s-a îm brcat în mantia de iarn destul de groas. A nins pân aproape
la poalele muntelui. Temperatura a sczut de to t m ult i e temere,
c va cdea brum, stricând cu desvârire pometurile, p unile
etc.
0 z i nenorocoas pentru aviaie a fost ziua de alaltaeri. Iat ce se
anun din Londra : Aviatorul Godden a czut la Oxford cu aparatul su
de la o înlime de 500 metri Trupul nenorocitului a- viator a fost s
tr iv it de greutatea mo toru lu i, care a czut peste ei.
Cam pe acelai timp i-au gsit moartea în apropriere de Oxford ali
doi aviatori m ilitari, sub locotenenii Det- tington i Hotcbkys,
cari luau parte la manevrele armatei engleze.
Lâng Weert a czut dela o mare înlime aviatorul Busson. A tâ t el
cât i pasagerul, ce-1 avea în aeroplan, au suferit rni grave.
Marile inundaii din China. Din Sanghai se anun c un uragan îngro
zitor. care a bântuit zilele acestea, a fcut cele mai taribife
ravagii în China. Din provincia Tscheciang se anun, c ca pitala
provinciei a fost cu desvîrire inundat. Peste 10.000 de oameni au
fost înecai. Oraul Conea a fost i el complect inundat. Nici un
locuitor al oraului n’a fost salvat. Pân acum sínt cunoscute
numai'O partea groaznicelor urmri ale inundaiilor. Se crede, c
peste 50 000 de oameni i-au gsit moar tea în urma
inundaiilor.
Sate i pduri în flcri, o tele gram din Vjatka (Rusia) vestete u r
mtoarele : Pdurile i magazinele din îm prejurim ile oraului se afl
în tr ’o mare de flcri. Chiar i traversele lin iei ferate au luat
foc. Trenurile circul prin fl cri. Focul se întinde to t mai mult
asupra comunelor învecinate.
Groaznic nenorocire la un velo drom- Din New-York se anun: La
velodromul din Newals, în New-Yersey, s’a întâmplat o groaznic
nenorocire, în timpul unor curse de motociclete, in timpul când
biciclistul Hasha, campio nul Amerieei, alerga pe pista i ajunse
ia o curb a acesteia, el pierdu de 0- dat stpânirea asupra cârmei
motoci cletei. Motocicleta, care mergea atunci cu o vitez de
aproape 150 chilometri pe or, derapa i ptrunse în publicul îngrmdit
lâng pist. Campionul Hasha i cinci spectatori fur ucii i un mare
numr rnii, dintre cari unii în mod atât de grav, în cât nu sunt
sperane c vor scpa cu viea. In pa nica izbucnit în public
numeroase per soane fur clcate în picioare.
Bogii ÎD fundul mrii. Alaltaeri a plecat din Liverpool o espediie,
al crei scop este scoaterea la iveal a bogiilor, ce zac în fundul
mrii lâng rm urii peninsulei Jukatan (America central). De ani de
zile scalandrii in dieni scot averi fabuloase din aceast parte a
mrii. Se presupune, c acele pri erau odat locuite de un popor avut
i înaintat în c u ltu r ; un cutre mur de pmânt îns prbuise to tu
l ia r valurile mrii se îutinser peste a- cest inut, îngropându-1
sub ap, cu toate palatele i averile lui.
Un fioros omor se anun din Vo- losca. Proprietarul Pileticb, care
sufe rea de aiienaie mental i fusese i internat de câtevaori în
tr-un ospiciu de nebuni, s’a luat la ceart cu soia sa, despre care
fnc se spunea, c nu era întreag la cap. In decursul certei au
încuiat ua caaei, i punând amândoi mâna pe câte-o sâcure, au
început o lupt nebun. Femeea l-a lov it pe br bat în cap, iar
acesta îi despic în dou capul soiei sale. Când vecinii au spart ua
i au ptruns în casa, unde se pe trecuse fioroasa scen, Piletich
era înc în viea i ie-a isto ris it to t decursul luptei. A m urit
apoi i el.
Despre petrecerea din Sântioana ai se scriu urmtoarele: Petrecerea,
care a durat pân’n zori de zi, a decurs în cea mai viie
animaie.
Suprasolviri, dintre participani au fcut urm torii: D. Temesvári
Gerö 2 cor., 40 f i i , On. preot Iosif Neme, Lpuul român 2 cor.,
Gregoriu Kab- üebu 2 cor., Barclay Boldizsár Ctina 2 cr»r., Iosif
Pop Sucutord 1 cor., 80 fii., Vasiliu Filipiu d.n Nâsol i Nicolau
Kabdebo câte 1 cor., 20 iii. Petru Che restea, Vasibu S lu ti,
Andreiu Faragó câte 1 cor., Vasdiu Chezan, Desideriu Halas,
Constantin Iancu i Tiberiu Mi- chai inspector de catastra câte 80
fii., O. D. Andreiu Oltean preot, loan Chezan, Marian Pop câte 60
fii., 1. Istrate 50 fii., indrei Teiecan 30 fii. i Gabril Capsa 20
fi].
Tot în ziua predrei acestei epis tole la post, cu asemnaiune
postat din venitul inc urs Ia petrecerea dia Sâut-
ioana, v trimit 10 cor., pt. fondul ^ia- r i tilo r români. — loan
Chereste preot i i presidt. pretrecerei.
AvlS. Un scriito r afl imediat a- plicare în cancelaria dlui Dr.
Eugen Sâmpetrean, advocat în Zerneti. 1—3.
Atragem ateniunea cumprtori lo r de mobile asupra anun u lu i;
Szé ke ly i R é ti, fabric de mobile.
Din Braov i fara-Bârsei. Un incendiu a distrus alaltaeri
ura proprietarului din Stupini. Fran- cisc Taag. împreun cu ura au
fost n im icite de foc toate bucatele i nu tre u l ce se aflau în
ea. Pagubele se urc la .25 m ii coroane.
Arestani dezertori. D in închisoa rea garnizoanei Braov au evadat
aial- taeri arestanii-husari Czîntos Iozsef i Nagy Denes.( Dei
dispariia Jor a fost observat imediat, cu toate cercetrile, ce s’au
porn it pentru aflarea lor, ei n’au fost prini. Se presupune, c au
trecut grania spre România.
Reluarea reprezentaiunilor zilnice la Urania-cinema. Direciunea
stabili mentului Urania-cino aduce la cuno tina onoratului
public, c începând cu ziua de 7 Septemvrie n. se vor relua
reprezentaiunile zilnice i anume în fiecare sear la orele 6 i 8. In
fie care Mercure la 4 oare are loc o reprezen- taiune pentru
tinerimea colar. In Dumineci se dau 3 reprezentai u n i: la orele
4, 6 i 8.
Societatea pentru fond de teatru român.
— A p o i. —* Urm torii stimai membrii ai so
cietii noastre sunt rugai cu to t res pectul s binevoiasc a-i da
strada i numrul casei pentru a li-se putea ex pedia anuarul
acestui an.
D-na Valeria de Herbay, soie de colonei, Vieaa.
D-i Grigorie Trailoviciu, colonei în retragere, Viena.
D-1 General, Alexandru Lupu, Viena. D-1 Dr. V irg il Cioban, preot
m ili
tar, Viena. D-1 Dr. Mihaiu Popovici, Viena. D-1 Dr. Ludovic Mehes,
medic în
Budapesta. D-i Dr. Petru Corneanu, advocat
în Budapesta. D-1 Iosif Onciu, comptabil In Bu
dapesta. D-i George Sida în Budapesta. l>na Eugenia Iogodits n.
Rou
în Zara. D-1 lu liu Luczay în Timioara. D-1 Octavian Negruiu, preot
în
Timioara. D-1 Dr. N. Liuba, medic în T im i
oara. D-1 N. Nicorascu în Timioara. D-1 Petru iona în Timioara. Urm
torii stim ai domni sunt ru
gai a-i da adresa exact cu pota u l tim (în ungurete):
D-I Teofil Tulea, protonotar opi- dan în (?)
D-1 T itu Russu, profesor în (?) D na Veronica Cordi în Der-
zsida (?) D-na O ga Bogdan, soie de colo
nel în Koszeg (?) D-1 loan Duma, preot în Secui (?) D-1 Victor G.
Maior, director de
banc în (?) D-i Snrion Moldovan, vice-protopop
gr. cat. în (?) D-i Grigorie Ldar, preot în (?) De asemenea ne
rugm, ca to i
acei domui membrii, cari din întâm plare sau din greaiâ n ’au fost
indui în anuar, s binevoiasc a ne aviza pe-o carte potal, ca s
facem rectificarea cuvenit în lista membrilor.
Braov, Str. Fântânii 34. Aurel P. Bnu, director artistic.
C r £ îl & i r e v is t e . A aprut: Revista literar ilustrat
sâptmâ-
Laiâ »Uosmzeana« Nr. 36—1912, cu u r mtorul cuprins : A. O iu ra :
Septemvrie. I. U. S oncu: Cântece, poezii. D. To* mescu: Sptmâna
literar. M ioria Ci coare : In noapte, poezie. V. Al-George:
Melancolie, poezie. A. B’ogazzaro — D. Tomescu: Misterul poetului,
roman. N. lorga. Cugetri, F io ri de-o zi. Ilus tra ii etc.
Abonamentul e 12 cor. la an. Intre abonaii, cari pltesc abonamentul
înainte pe un an întreg, se sort azâ ia sfâritul anului opt
biblioteci â 25 coroane.
Proprietar: Tip. A - Mureianu : Branisce & Comp
Redactor responzabil : loan Brotea.
î nchi dei g u r a ... dac ai dini urâi cumpr-i un tub de pasta de
dini dm crbuni de tei „REFORM“ cu 70 bani. — Folosind-o 3 zile vei
avea dini albi ca zpada.
A + 11 n r* î ^ spune-i ori i cui, c acest minunat preparat l-ai
cumprat în prvlia L*- l U 11 CI VOI U C y I C lui E. A. 0 r e n d i
i drogueria L a n g i Tl iei l în Trgu Grâului,
YOTSCH 0TT0, invenator i esclusiv singurul fabricant, farmacia
„rangyal" în Tatrang, comiatul Braov. — Laborator chemic. —
Singurul preparat care nu aac dinii
Pagina 4. G A Z E T E I . T R A N S I L V A N I A Nr. 191—
1912.
I
KASINO din INA f nPes i ie n a tu r a l i c l ima unic In Bun
Mari atraciuni în tot timpul sesonului (Iulie—Octomvrie),
TEATRU de comedii i varieti de prima ordine, eu eei mai celebrii
artiti de pe seenele din Europa.
ORCHESTRA teatrului de 3 0 artiti virtuoi sub direcia d-lui
Pompilio din Paris.
ORCHESTRA de salon sub direcia d-lui Nissotti din Montecarlo.
Restaurant de prima clas. Terase i sli de consumaiuni i ceai, cu
orchestr.
Ii i i i 'Bl i i i Ioane de dan ia da lectur
Mari serb ri dela 2 4 - 3 0 Â u g u si Focuri de artificii,
iluminaie feeric. — Toate atracfiunile marilor Casmuri din
Inme.
in t r a r e a I f r a n c .
(J
M ag az in sp e c ia l
OOIfîRU BERBECÂR B R A O V , S t r a d a H i r e r Nr. 7
T elefon 487.
Pune deosebit îngrijire de a oferi neîntrerupt cele mai alese nou
ti de mod pentru se3onul de toamna i iarn cu diferite preuri pân la
Genres cel o ai eschisifc.
Stofe de m tase. Stofe de catifea. Stofe de iân. Stofe de splat. A
lbitu ri. Pânzrie. Stofe de dantel. Dantele. Furnituri. Panglici.
Tricotaj, Juooane.
Concurs de licitare minuend. Subsemnata direciune public
concurs de licitare minuend mn- tru cldirea unei case de chivie cu
dou etaje destinat pentrj filiala institutului de bani „Al binau
din Marosvásárhely, caro se va zidi pe iotrvii anul propriu al
institutului din strada Deák Fo- rencz.
întreprinderea aceasta va costa circa 110.000 cor.
Lucrrile particulare i condi- iucile sub care se d întreprin
derea, respeci, e toate planurile referitoare, se pot privi în
biroul filialei „Albina* din Marosvásár hely. iar îndrumrile
speciale le va comunica inginerul suprem aî oraului Mureoorheiu
Rado Sân dor.
Ofertele sunt a se adresa îu plic închis pân în 18 Septembre st. n.
a. o. la oarele 11 a. m. c- tr subsemnata direciune.
Sibi iu, în 4 Septemvrie i 912.
„Albina“, 1—1. institut de credit i economii.
c o la r i se primesc în cost, cu art ir i su pravegheie
contienioaa, la o fa rnilie nemeasc de învtor . a.
I o a n O a* e n cf i, Strada Caterinei Nr. 18, Braov.
Nr. 555/912 not.
Publicaiune. Casa de crâm a comunei
Vledény (Vldoni) din Strada mare Nr. 105 constâttoare din 5 odi,
culin, cmar i pivni cu cuite i grajduri, în ziua de 21 Septem- vr.e
1912 st n. la 11 oare a. m. se esarende iz pe 3 ani di o 1 Ianuarie
1913 pân în 31 Decem vrie 1915 la licitaiunea public ciând în
cancelaria comunal, ct adaus, c licenia pentru vin derea de
beuturi, se va esopera pe a a mele arândaului.
Preul strigrii 1200 cor. deia care are s se depun înainte de
începerea licitaiunei 10°/0 ca va- diu, st pot da îns i oferte în
scris timbrate cu timbru de 1 cor. i coninând vadiul
prescris.
CeleiUte condiiuui mai de tailate, se pot vedea în cancelaria
comunal în oarele oficioase.
Vl e c é n y (VJdeni) în 8 Septembre 1912.
Se caut 2 calfe unul de brana fer&riei i unul de brana bcniei,
ConSiirn Societate come cial pe acii Blaj.
l - l Primria comunal.
Tinerimea colar foarte Inportant!
Din libriria Mureianu articole de scris i deemn, tschi de coal (g
osdane) c^te, blocuri, table de desemn etc sevinde cu 20 Percente
mai ieftin, ce preul obicinuit.
Nro 1390-1912. not.
Publicaiune. Cumuna Sinca-veche- 6 Sinka,
ec mi ta tul. Fgra, vinde prin li- citafiune public care s va inea
în 22 Septembre st. n. a. c. la 10 oare a. m în cancelaria comu
nal, stânj ni de lemne de foc, fcui în regie proprie pe teritorul
de p ’ure al comunei i anume:
I. in tetura din Pâru! lui Roman'o cantitate de 4475 metri cubici
i.
Ii. In tetura din „Pârâul Dracului“ o cantitate de 4501% \ metri
cubici lemne crepate de fag,
Preul strigrii este statorit J cu câte 9 (noau) coroane de stân- J
jini (4 m3) |
Vadiul în sumde2300 coroane s depune sau în bani gata sau în hârtii
de valoare.
Oferte în scris instruite con form ccndiiunilor de licitare s
primesc numai înainte de înce perea licitaiunei verbale.
Conspectul stânjioilor, con- diiunile de licitaie i platire sâ pot
vedea cr i când la cancelaria comunal în oarele oficioase.
O Sinka-inca veche la 1 Septembre 1912
Prim ria comunal. 1 - 2
l l e i s z M i k s a 9 F a b r i e de mob i l e 9B é k é s c s a b
a
Ü , n d r á s s 3 r "ú-t. Mobile m odem e de calitate
superioar.
n a g y v á r a d , I S á lT O C Z l V Lt.
Preuri convenabile.
Braov, Provizor S t r a d a , l - a n g - 3 3 .
Aranjare complet de locuine cu mobile.