AFECTIUNI NEURO-MUSCULARE BOLILE NEUROMUSCULARE (NM) Bolile NM grupeaza afectiuni ce implica muschii si sistemul nervos periferic ( SNP) (vezi fig) format din: neuronii senzitivi bipolari din ggl rahidieni, prelungirile lor aferente (NS), motoneuronii situati in coarnele anterioare ale maduvei care constituie nervii motori (NM) sinapsa cu muschii: jonctiunea neuromusculara (JNM). Afectarea unitatii motorii Deficit motor parcelar Hipotonie Amiotrofii ROT diminuate sau absente EMG de tip neurogen sau miogen Afectarea cornului anterior Deficit motor predominant proximal, progresiv Hipotonia si amiotrofia mm afectati ROT abolite in teritoriul paraliziilor Fasciculatii Absenta tulburarilor senzitive EMG neurogen(fibril in repaus, traseu sarac si accelerat cu prez de pot polifazi ce largi si ample) Viteze de conducere nervoasa normala Afectarea nervului periferic Deficit motor predominant distal Hipotonie in teritoriile mm paralizati Amiotrofie, areflexie osteo-tendinoasa Tulb senzitive subiective si obiective si tulb vasomotorii EMG neurogen (fibrilatii in repaus, traseu sarac fara aspect interferential la c ontractie,cu amplitudine mai mare a PUM) Viteze de conducere nervoasa motorie si/sau senzitiva diminuata in general Afectarea jonctiunii neuro-musculare Deficit motor cu variabilitate in timp si legat de efort Fatigabilitate Mm faciali, mm proximali, deglutitia fonatia ROT normale Enzime musculare normale EMG normal, decrement la stimulare repetitiva Ac antireceptor ACh+ Afectare musculara Deficit motor predominant proximal (dar si distal) ROT +/- sau diminuate Atrofii, pseudohipertrofii Absente tulb senzitive EMG miogen ( pot polifazice de mica amplitudine si scurta durata) Conc serica a enz mm crescuta(CK, LDH) EKG, eco cord de cardiomiopatie Diagnosticul de boala neuromusculara pote fi suspicionat la orice varsta PRENATAL Reducerea miscarilor fetale Hidramnios artrogripoza Diagnosticul de boala neuromusculara pote fi suspicionat la orice varsta NEONATAL Hipotonie

Plans slab Tulburari de deglutitie Tulburari respiratorii Diagnosticul de boala neuromusculara pote fi suspicionat la orice varsta SUGAR Intarzierea achizitiilor motorii Pierderea achizitiilor Tulburari respiratorii Diagnosticul de boala neuromusculara pote fi suspicionat la orice varsta COPIL MARE SI ADULT Tulburari de mers Fatigabilitate Dureri musculare Evaluarea pacientului cu boala neuromusculara Acuzele pacientului Istoricul tulburarilor Varsta debutului (prenatal, nn, copil, adult) Simptome la debut Debut ac/ progresiv Evolutie lenta, rapida, fluctuanta AHC de boala neuromusculara Ex clinic General- mm, osteo-articular, respirator, cardio-vascular Examen neurologic (nv. Cranieni, motilitate, ortostatism, tonus mm, ROT, sensibi litate, tulburari trofice, sfinctere, limbaj, intelect) CONCLUZIE EXAMENE PARACLINICE EMG- neurogen ( neuropatii, corn ant) -miogen (miopatii) - decrement la stim repetitiva- miastenie/ increment- sd Lambert-Eaton - fenomen miotonic miotonie Enzime mm serice- val crescute miopatii (DMP) Viteza de conducere nervoasa senzitiva si motorie scazuta in neuropatii EXAMENE PARACLINICE CT mm EKG, Eco cord Biopsie de mm sau nerv Western Blot pe specimen de mm, metoda semi-cantitativa reducerea nivelului proteinei sau anomalii in marime si greutate Pt un nr redus de proteine

AFECTIUNI MUSCULARE PRIMITIVE Distrofiile musculare ale copilului Termenul de distrofie musculara este utilizat pentru o patologie variata cu semn e histologice de suferinta cronica a fibrelor musculare, cu reactie endomisiala colagenica si celulara adipoasa marcata, cu leziuni de necroza, cu semne de rege nerare si amestec de fibre atrofiate si hipertrofiate, fara a fi insa specifice.

De aceea pentru diagnostic trebuiesc confruntate datele clinice, genetice, evol utive si paraclinice (neuroradiologie, biopsie musculara cu studiul distrofinei, glicoproteinelor si a merozinei). Distrofiile musculare ale copilului Clasificare PROGRESIVE CONGENITALE DISTROFII MUSCULARE PROGRESIVE Clasificare Distrofii musculare progresive cu afectare predominanta la nivelul centurilor Distrofinopatii Distrofii musculare forma centurilor Distrofia musculara Emery - Dreyfuss Distrofii musculare cu afectare musculara nelocalizata predominant la nivelul ce nturilor Distrofia facioscapulohumerala Landouzy - Dejerine Distrofii musculare distale Miopatia oculara si oculofaringiana Distrofii miotonice 1. DISTROFINOPATIIa) DMP Duchenne INCIDENTA: 1/3500 nou-nascuti de sex masculin. Este cea mai frecventa distrofie musculara. Face parte din grupa distrofinopatii: distrofina este o proteina de s tructura mare (427kDa) care intra in compozitia membranei musculare Transmitere a este recesiva X-linkata pe banda 21 a bratului scurt p (Xp21.2). Studiul distr ofinei poate fi calitativ, prin imunocitochimie pe cupe de muschi congelat si ca ntitative, prin Western-blot. 1. DISTROFINOPATIIa) DMP Duchenne TABLOU CLINIC Debutul insidios este precoce in copilarie si are caracter progresiv, cu: intarzierea achizitiilor motorii, dificultati de mers (apoi mers leganat), de ridicare de la podea si de urcat tre ptele scarilor. Apare mers digitigrad (retractia tendonului lui Achile). semn Gowers deformari articulare cu hiperlordoza( retractia tensorului fasciei lata), pseudohipertrofie de moleti manifesta la 3-4 ani. ROT se diminueaza lent. Scolioza si afectarea musculaturii respiratorii este urmata de tulburari respira torii. TABLOU CLINIC Afectarea musculaturii netede se exprima: cardiac, initial prin modificarii EKG, apoi decompensare clinica. Obligatoriu ca utare sistematica! undele R mai ample n precordialele drepte si unde Q profunde stngi, tahicardie, cardiomiopatie dilatativa tardiv Contraindicata anestezia! digestiv, cu tulburari de peristaltica, dilatatie gastrica acuta, vezica paralit ica, megacolon. Deficitul de forta musculara si atrofiile sunt simetrice si progreseaza spre imo bilizarea in scaunul cu rotile inaintea varstei de 12 ani. Retardul mintal ( QI este in general 5000 UI) la debut , EMG care are traseu miogen punctia biopsie musculara ( degenerare musculara primitiva),

dozarea distrofinei ( absenta sau valori de 3-5% fata de peste 20% in Becker) test ADN cu PCR pentru deletia genei acesteia. Diagnosticul prenatal este posibil dupa varsta de 10 saptamani gestationale prin efectuarea testului de deletie ADN din vilii corionici. Screeningul neonatal: CK crescut este semnificativ doar din a 15-a zi, EVOLUTIE SI PROGNOSTIC progresiv spre: imobilizare la pat dupa varsta de 6 ani, decesul se instaleaza in al 2-lea sau al 3-lea deceniu de viata: prin afectiuni respiratorii la copii slabi prin cardiomiopatie la cei care au musculatura mai bine reprezentata. Anestezia generala trebuie evitata intrucat apar tahicardie, febra si cresterea valorilor CPK.

1. DISTROFINOPATIIa) DMP Duchenne TRATAMENTB nu beneficiaza de tratament curativ eficient. Profilactic se controleaza: cresterea in greutate (tendinta la obezitate), prelungirea mersului prin orteze usoare, iar in caz de interventii ortopedice se recurge la mobilizare precoce. cand survin tulburarile respiratorii din fazele tardive ale bolii se poate utili za presiune pozitiva intermitenta orala nocturna. Corticoterapia : Dubowitz 0,75 mg/kg/zi timp de 10 zile lunar cu pauza 20 de zi le, timp indelungat. Deflazacortul cu reactii adverse mai putine. Ciclosporina poate fi utila. Coenzima Q10, creatina Transferul de mioblasti la soareci Mdx nu are efectele asteptate Terapia genica este in stadiu de cercetare. Tratamentul de inducere a codonului-stop mutatie Sfatul genetic ramane cel mai eficient tratament la familiile purtatoare. 1. Distrofinopatiib) DMP Becker INCIDENTA: Desi este de 3 x mai rara decat boala Duchenne (5,4 la 100000 de n.n .) prevalenta este aproximativ egala cu aceasta datorita expectantei de viata ma i mari. GENETICA: Transmiterea este recesiva X-linkata (Xp21.). Bolile Becker si Duchenn e sunt alelice, afectarea genei pentru distrofina producand o distrofina diferi ta calitativ (greutate moleculara mai mica) si/sau cantitativ. Nivelul distrofin ei este peste 20% TABLOU CLINIC Debutul >5 ani, uneori chiar spre adolescenta, mersul este posibil cel putin pana la 16 ani, uneori chiar pana la varsta de adu lt. Pseudohipertrofia moletilor este prezenta, dar mai putin exprimata ca in Duchenn e si se poate atenua cu varsta. Durerea in moleti - cel mai precoce simptom provocat de efort si ameliorat prin relaxare. ROT sunt pastrate. Crampele musculare sunt frecvente. Cardiomiopatie rara. Hipofertilitate prin atrofie testiculara Intelectul este normal, desi s-au citat unele cazuri cu QI scazut

1. Distrofinopatiib) DMP Becker PARACLINIC: CPK ? ~ distrofia Duchenne. EMG-ul este cu traseu miogen, biopsia musculara releva degenerare miogena primitiva. CT-ul muscular este util pentru diferentierea de formele atipice de amiotrofie s pinala . Dozarea distrofinei este necesara uneori pentru diferentierea bolii Becker sever e de Duchenne si alte miopatii autosomal recesive (AR). In DM Becker distrofina este prezenta in procent de peste 20%. .

Sd. Miastenice Sindroamele miastenice reprezinta un grup de afectiuni dobndite sau mostenite, ca re sunt consecinta unei tulburari n transmiterea neuro-musculara ( bloc neuro-mus cular) si care se caracterizeaza clinic prin slabiciune si fatigabilitate muscul ara. FIZIOPATOLOGIE Cuprinde disfunctii la nivelul tuturor partilor componente ale sistemulu i de transmisie: - potentialul de actiune a impulsului nervos, - depozitarea si eliberarea de acetilCol, - activitatea acetilcolinesterazei, - reducerea numarului de receptori de acetilCol, - legarea de receptorii placii neuromusculare, - generarea si propagarea potentialului de actiune la nivel muscular Mecanismul autoimun este predominant. Miastenia autoimuna, Miastenia gravis Definitie Miastenia gravis este o boala autoimuna, cea mai frecventa dintre tulb urarile de jonctiune neuro-musculara, caracterizata clinic prin slabiciune muscu lara si fatigabilitate. Prevalenta sa este de 125 la 1.000.000 locuitori[10], 7-9 la 100.000 n Europa de Nord [19]. Debuteaza la orice vrsta, cu un vrf de frecventa ntre 15-30 ani si o pre dominanta la sexul feminin (3: 2), si un al doilea vrf de frecventa dupa 50 ani c u o distributie egala pe sexe [8]. n 10-15% din cazuri debuteaza nainte de 15 ani [1]. Etiopatogenie:Anomalia transmiterii influxului nervos spre fibra musculara este legata de un bloc postsinaptic prin blocarea receptorilor de Acetilcolina de cat re autoanticorpi(90%, in 10% mec imun celular). 1.MIASTENIA GRAVIS -CLASIFICARE Forme clinice - forme oculare pure 10-15% cazuri, mai frecvente la copil, au evolutie favorab ila, sunt rezistente la tratament, iar Ac antiRACh sunt prezenti n 50% cazuri dup a unii autori n 10-40 % cazuri dupa altii. Ac MuSK 40-60% - forme generalizate de la debut (Ac anti RAch65-85%) - forme oculare la debut, ulterior generalizate, mai frecvente la adult dupa vrsta de debut : - tipul adult - tipul juvenil , debut dupa 10 ani, niciodata sub 1 an, cu frecventa mai mare l a fete mai ales postpubertar -tipul neonatal tranzitor prezent la 10- 18% din nounascutii mamelor cu miasteni e gravis sau seropozitive pentru MG, prin pasajul transplacentar al anticorpilor antireceptori ACh de la mama la fat (n special n a doua jumatate a gestatiei).

1.MIASTENIA GRAVIS SIMPTOMATOLOGIE CLINICA Deficitul de forta musculara este variabila de la o zi la alta si in cursul acel easi zile, se accentueaza la efort si se atenueaza la repaus. Topografic (variabil)cuprinde: Muschii oculomotori extrinseci( vezi fig) cu strabism, diplopie, ptoza uni-/bila terala, oftalmoplegie-la debut frecvent Muschii inervati de alti nervi cranieni cu facies fijat cu tulburari de fonatie si deglutitie Muschi extensori ai trunchiului si gatului responsabili de tulburari respiratori i cu dispnee de efort Muschii membrelor cu deficit proximal fara abolirea ROT DIAGNOSTICUL POZITIV: fatigabilitatea cu variabilitatea caracteristica, testul la Miostin pozitiv, EMG cu stimulare repetitiva cu decrement si revenire la normal dupa Miostin, det Ac antiRAch, Ac MuSK, Ac anti muschi striat CT, RMN mediastin (Timom, hipertrofie timus) n functie de severitate se face clasificarea MG pe stadii sau grade. Clasificarea Ossermann, (1958) este cea mai comuna. Gradul I- localizata la un singur grup muscular ( musculatura extraoculara) Gradul II- forme generalizate ,fara tulburari respiratorii IIa- forma usoara fara tulburari de deglutitie IIb- forma moderata spre severa cu tulburari de deglutitie Gradul III- forma generalizata acuta severa cu instalare rapida n cteva saptamni sa u luni, cu disfagie, tulburari respiratorii Gradul IV- forma tardiva, severa cu afectare bulbara importanta (sau criza miast enica) TRATAMENT: Anticolinesterazice :neostigmina (2mg/kg/zi),piridistigmina(1-7 mg/kg) corticosteroizi. Alte tratamente: plasmafereza, imunoglobulina G iv(2g/kg 2-5 zile sau 0,4 g/kg 5 zile), timectomie (80% cz asoc anomalii timice), azatioprina(2-3mg/kg/zi). Risc ul decompensarii determina tratamentul energic al infectiilor, limitarea interve ntiilor chirurgicale, evitarea medicamentelor contraindicate bolii. PROGNOSTICUL: este greu de apreciat, depinde de forma clinica si de raspunsul la tratament. 1.MIASTENIA GRAVIS BOLI ALE CORPULUI CELULAR AL MOTONEURONULUI SPINAL AFECTIUNI CRONICE GENETICEAMIOTROFIA SPINALA Definitie: Degenerarea primitiva si moartea prin apoptoza a corpilor celulari ai neuronilor motori periferici din maduva spinarii si cei ai nucleiilor motori ai trunchiulu i cerebral ; In SUA reprezinta cea mai frecventa boala autozomal recesiva dupa fibroza chist ica; Majoritatea transmiterea autozomal recesiva- LOCUSUL GENIC 5q12.2-13.3; AFECTIUNI CRONICE GENETICEAMIOTROFIA SPINALA Clasificare: - clasificarea ISMAC (International Spinal Muscular Atrophy Consortium): SMA I (forma severa infantila, boala Werdnig-Hoffmann); SMA II (forma intermediara); SMA III (forma usoara, juvenila, boala Kugelberg-Welander); SMA IV (forma adulta, care include mai multe entitati);

AFECTIUNI CRONICE GENETICEAMIOTROFIA SPINALA SMA I (Werdnig-Hoffmann) Debut: < 6 luni (30% din cazuri debuteaza in utero); Clinic: I. Sindrom de neuron motor periferic generalizat: hipotonie generalizata atit axiala cit si la nivelul membrelor; ROT abolite generalizat; deficit motor sever, bilateral, simetric, predominant proximal (copilul misca do ar foarte putin degetele membrelor), progresiv ascensionind in timp spre muschii inervati de nervii cranieni; Atrofia musculara generalizata; Fasciculatii (mai vizibile la nivelul limbii); II. Deformari scheletice (pectus excavatum, deformarea coloanei vertebrale, artr ogripoza); III. Respiratie paradoxala (cu ajutorul muschilor abdominali); IV. Dezvoltare psihica: normala; Evolutie: insuficienta respiratorie + tulburari de deglutitie ? deces inaintea virstei de 18 luni; SMA tip I AFECTIUNI CRONICE GENETICEAMIOTROFIA SPINALA SMA tip II (forma intermediara) Debut: intre 6 18 luni; Clinic: I. Sindrom de neuron motor periferic: Hipotonia membrelor si axiala; ROT abolite generalizat; Deficit motor simetric, predominant proximal (totusi achizitioneaza pozitia sezi nda, nu achizitioneaza mersul); II. Deformari scheletice mai reduse (lordoza lombara, retractii tendinoase); III. Tremor al extremitatilor superioare; Evolutie: perioada initiala de progresiune rapida (regres motor) ? stabilizare ( dupa 1-2 ani de la debut) ? afectare respiratorie, tulburari de vorbire si deglu titie ? deces la o virsta medie de 20 ani; AFECTIUNI CRONICE GENETICEAMIOTROFIA SPINALA SMA tip III (Kugelberg-Welander) Debut: > 18 luni (uneori doar la virsta adulta); Clinic: I. Sindrom de neuron motor periferic: ROT abolite bilateral, simetric (unii pacienti au reflexele pastrate dar diminua te); Deficit motor bilateral, simetric, predominant proximal (manevra Gowers pozitiva ); Atrofii musculare proximale (unii pacienti au hipertrofiata musculatura lojii po sterioare a gambei) II. Tremor al extremitatilor superioare; III. Deformari scheletice rare; Evolutie: lenta, poate sa apara dizartria si disfagia in fazele tardive, dar maj oritatea supravietuiesc pina la virsta adulta; AFECTIUNI CRONICE GENETICEAMIOTROFIA SPINALA Diagnostic: I. Manifestari clinice + debut ? tipul de amiotrofie spinala; II. Examenele electrofiziologice: vitezele de conducere normale; potentialele de unitate motorie au amplitudine si durata crescute, adesea polifazice; potential e de actiune ritmice (frecventa: 5-15/sec); III. Examenul anatomo-patologic (nu exista modificari patognomonice): medular: degenerarea si pierderea neuronilor motori din coarnele anterioare, la fel si n nucleii motori bulbari; radacinile nervilori spinali: pierderea axonilor mielinizati; muscular: apar modificari secundare denervarii; IV. Genetica moleculara: deletia exonului 7 si 8din gena 5q12.2-13.3;

Tratament: suportiv (infectiile respiratorii, ortopedic, recuperator) doar imbuna tateste calitatea vietii; AFECTIUNILE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC Din punct de vedere topografic afectiunea se poate localiza la diferite nivele Radiculopatie leziune la nivelul unei radacini nervoase Poliradiculopatie leziunea cuprinde mai multe radacini Plexopatie leziunea afecteaza un plex nervos Mononeuropatie leziunea este la nivelul unui nerv periferic Mononeuropatia multipla (mononevrita multiplex) multiple leziuni la nivelul mai multor nervi periferici Poliradiculonevrita afectiune difuza la nivelul radacinilor si trunchiurilor ner voase Polineuropatia leziune simetrica, bilaterala a nervilor periferici CLASIFICAREA POLINEUROPATIILOR Exista mai multe criterii de clasificare: Dupa modul de debut sunt neuropatii acute, subacute, cronice Dupa functiile perturbate sunt motorii, senzitive, vegetative, mixte Dupa procesul patologic implicat sunt neuropatii axonale, demielinizante Dupa etiologie sunt neuropatii infectioase, paraneoplazice, metabolice, inflamat orii, vasculitice, ereditare, toxice Dupa distributie sunt simetrice sau asimetrice, proximale sau distale POLIRADICULONEVRITA DEMIELINIZANTA INFLAMATORIE ACUTA (PDIA ) SINDROMUL GU ILLAIN - BARR DEFINITIE PDIA este o afectiune inflamatorie a sistemului nervos periferic cu afectare sen zitivo - motorie demielinizanta a radacinilor si trunchiurilor nervoase, cu evol utie ascendenta in pata de ulei . EPIDEMIOLOGIE Incidenta acestei afectiuni este de 1,9 / 100.000 , mai frecventa la sexul mascu lin In toate partile lumii si in orice sezon, de obicei sporadic, dar au fost descri se si epidemii in SUA in 1976 asociate cu vaccinarea antigripala ETIOLOGIE Poate fi precedat de infectii (C. Jejuni, herpes, Citomegalvirus, HIV, B.Lyme), vaccinuri, interventii chirurgicale (dupa 1 4 saptamani) Poate fi asociat cu: - boli metabolice - DZ, disglobulinemie, porfirie - boli sistemice - lupus eritematos diseminat - paraneoplazii FIZIOPATOLOGIE Cauza necunoscuta, mecanism probabil autoimun CLINIC Boala evolueaza n 3 faze: Faza de extensie - durata 12 ore (3 - 30 zile), manifestari neurologice evolutie ascendenta Faza de platou - durata 1 - 3 saptamani, semnele neurologice maxime Faza de recuperare - durata 1 saptamana - 28 luni, remiterea simptomelor PDIA CLINIC Deficit motor muschii membrelor muschii respiratori musculatura inervata de nervii cranieni VII, IX, X ROT Diminuate / abolite

Tulburari senzitive Durerile musculare, tulburarea de sensibilitate profunda Tulburari vegetative Rare, hipotensiunea ortostatica, tulburari sfincteriene, perturbari vasomotori i

EXAMENE PARACLINICE LCR - disociatia albumino citologica: proteinorahie crescuta si celule < 10/mmc di n saptamana a 2 - a de boala Examen neurofiziologic EMG - traseu neurogen VCN motorii - ?? Modificarile valorilor VCN sunt segmentare, neomogene, neuniforme dispersie temp orala Bloc de conducere Unda F intirziata Reflex H - scazut sau absent DIAGNOSTIC POZITIVPDIA Criterii de diagnostic necesare (dupa Asbury si Cornblath 1990): 1. Deficit motor progresiv la mai mult de un membru, care variaza de la defic itul muscular minim la nivelul picioarelor la paralizie totala a celor 4 membre 2. Areflexia de grade variate - ROT ahiliene absente si ROT rotuliene si bici pital scazute Acestea sunt suficiente daca sunt prezente si alte criterii de diagnostic Criterii foarte sugestive pentru diagnostic 1. Progresia deficitului se opreste in 4 saptamani de la debut, deficit relativ simetric, semne / simptome senzitive usoare, implicarea nervilor cranieni, disfu nctie vegetativa 2. Recuperarea incepe in 2 - 4 saptamani dupa ce se opreste progresia 3. Absenta febrei la debutul semnelor neurologice 4. LCR - cresterea proteinorahiei dupa 1 saptamana de afectare clinica, cu 40 m/s ; Forme Intermediare : 30 ? MNCVs < 40 m/s. Genetica Moleculara

I. a. BOALA CHARCOT- MARIE - TOOTH TIP MIELINIC

CMT TIP 1

DEFINITIE: Este o afectiune heterogena din punct de vedere etiologic, caracterizata printro neuropatie senzitivo-motorie cronica care nu este consecinta unei cauze doband ite sau identificate. EPIDEMIOLOGIE Prevalenta CMT tipul 1 - 15 \ 100 000, din care CMT 1A reprezinta 70 -80 % din toate tipurile de CMT 1 BOALA CMT TIP 1 Clinic Tulburari de mers Amiotrofii distale simetrice, predominant la membrele inferioare Deformari la nivelul picioarelor (picior scobit) Deficit muscular distal, simetric, predominant la membrele inferioare ROT abolite, predominant distal Tulburari de sensibilitate minore, distale, simetrice, predominant sensibilitate a proprioceptiva BOALA CMT TIP 1 BOALA CMT TIP 1 GENETICA CMT1 este un grup heterogen de boli avand in comun din punct de vedere patogenet ic afectarea unei proteine din structura mielinei. Subtipurile sau formele acest ei clase sunt clinic nediferentiabile si se stabilesc numai prin studii de genet ica moleculara Sunt descrise 4 forme ale acestei clase, in functie de gena care sufera mutatia ce duce la tabloul clinic al CMT1: CMT1 A - gena PMP22 CMT1 B - gena MPZ (P0) CMT1 C - gena LITAF CMT1 D - gena EGR2 Teste electrofiziologice Scadere marcata si uniforma a VCNm in toti nervii VCNm frequent nedectabila la nivelul nervului peroneal CMAPs mici datorita pierderii axonale; gradul de reducere se coreleaza cu severi tatea bolii

Absenta sau reducerea marcata a SNAPs Absenta blocului de conducere Este o metoda foarte sensibila pentru detectarea purtatorilor mutatiei care sun t asimptomatici BOALA Charcot-Marie-Tooth TIP 1ANATOMIE PATOLOGICA scade numarul si densitatea fibrelor mielinice Formatiuni de tipul ?onion bulbs? (bulbi de ceapa) in jurul multor fibre ceea ce indica demielinizare si remielinizare demielinizarea este paranodala si segmentara nu este necesara pentru diagnosticul cazurilor clare cu istoric familial pozitiv BOALA CMT TIP 1 Tehnici speciale de diagnostic: genetica moleculara (evidentierea mutatiilor) DIAGNOSTICUL PRENATAL Diagnosticul prenatal este posibil pentru formele CMT 1A, CMT 1B, Presupune efec tuarea testelor moleculare pe celule recoltate prin biopsie de vilozitati corial e in saptamanile 10-12 de gestatie sau amniocenteza in saptamanile 16-18. Inaint e de diagnosticul prenatal trebuie identificata alela mutanta prezenta in famili a repectiva EVOLUTIE Este lent progresiva pe durata mai multor ani Majoritatea pacientilor raman activi o perioada nedefinita Deformarea piciorului tinde sa se accentueze cu timpul De obicei pacientii raman clinic stationar mari perioade de timp fara o deterio rare vizibila In formele cu debut precoce evolutia este mai grava Tipic varsta precoce de recunoastere clinica si evolutia rapid progresiva la un parinte se asociaza cu exprimare similara la copii TRATAMENT Nu exista tratament curativ Tratamentul este simptomatic Pacientii trebuie evaluati si tratati de o echipa multidisciplinara care include neurologi, psihiatri, ortopezi, kinetoterapeuti si ergoterapeuti (specialisti i n terapia ocupationala). NEUROPATIA EREDITARA SENZITIVOMOTORIE TIP AXONAL, CU AFECTARE MEDIE, CU SEMIOLOG IE PURA BOALA CHARCOT MARIE TOOTH TIP 2 (CMT 2) CRITERII CARDINALE (Dyck): Patologie: prezenta semnelor de afectare axonala fara implicarea tecii de mielin a sau a celulelor Schwann, fara "bulbi de ceapa" Clinic seamana cu NESM TIP I dar are debut mai tardiv, deficitul motor mai putin sever VCN mai mari ca in NESM I dar uneori sub nivel normal