'W

DIDACTICAPENTRU

DIZOLVAREAEGOULUI

, I .I "

flGEACASOCIATIA GNOSTlcA

DE STUD II ANTROPOLOGICE~I CULTURALE

"Cand consideritotalitatea vietii•

tale ca Insasi•." _..zrua In care traiesn,•cand nu lasi pe«Maine» ceea cetrehnie sa faci

chiar «Astazi», ajnngirealmente sa cunosti,

1\ ~ceea ce msearnna«sa lucrezi asupra

Sinelui»."

Samael Ann Weor

TENEBROSUL EGO

"Obstinat, Egoul Eura lumina Pistis Sophiei.Atata timp cat exista multiple elemente ncdorite care personifies deiec-

tele nosstre psihologice, inauntrul nostru, este evident ca va exists durcte.Nu cstc posibil sa existe Fericire in fiecare dintre noi, atata timp cat ele-

mentcle nciericirii esista in intaiorul nostru.Eserus, imbutclista in tostc clementele subiective ale nenorocirii sepro-

ceseaza in virtutes proprici sale tmbutclieri.Elementele subiective ale percepiiilor sunt, cu precizie, tosta acea vsrie-

tate de clemente psihice inwnane pe care Ic cirsm in interiorul nostru.o data distruse clcmcntele subiective ale pcrceptiilor, vie personificare

a erorilot nosstre, pcrceptia intcgrala, unitotala, dcplins, iluminata a Rea-lului ajunge sa fie miraculossa. »

Samael Aun Wear: .Pistis Sophia Dezvaluitii"

A se crede "Unul", desigur este 0 gluma de mule prost gust; din nefe-ricire, aceasta zadarnica iluzie exista inauntrul fiecaruia dintre noi.

Fanrezia este 0 for~a reala care actioneaza in mod universal asupra orne-nirii si care mentine umanoidul inrelectual intr-o stare de vis, fadndu-l sacreada ca este deja un om, ca poseda adevarata Individualitate, vointa, con-stiinta trezita, rninte parriculara etc. etc.

Cand gandim ca suntem unul, nu ne putem clinti din locul in care ne aflarnin noi insine, batem pasul pe loc ~iin cele din urrna degenerarn, involuam ...

Fiecare dintre noi se gase~te intr-o anurnita erapa psihologica ~i nu vomputea iesi din aceasta, decat daca le vorn descoperi in mod direct pe toateacele Agregate Psihice sau Euri care traiesc in interiorul nostru.

Fiecare Agregat Psihic este ca 0 persoana inaunrrul nostru. Nu exisranici 0 indoiala ca aceste Agregate poseda cele trei creiere: Intelectualul, Erno-tionalul si Moror-Instinctiv-Sexualul: adica, fiecare Eu sau Agregat Psihiceste 0 persoana completa. Fiecare Eu, fiecare Agregat are crireriile sale pro-prii, individuale; are ideile sale, conceprele sale ~i dorintele sale; realizeazafapte determinate erc.; fiecare Agregat dispune de 0 anurnita autonomie.

Vazute lucrurile din acest unghi, studiate profund, vorn ajunge la con-cluzia logica si inevitabila ca In interiorul personalitarii noastre locuiescmulte persoane. Cel mai gray este ca toate acestea se cearta intre ele, se luptapentru suprernatie, fiecare vrea sa fie stapanul, domnul. .

3

Carui Iuc:u i s-a: ~sem~a CASA noastra INTERIOAAA? Eu as s~un~ca-unei locuinre oripilanre In care ar fi multO . .' fiecare s-ar SImp

, . . ,I servrtori Sl 1 c I ddomnul" Este clar ca, pnvita la lumina acesto . ' ntc 0 asne e

" • • A • • r ranonarne ,casa se dovedeste inspaunantatoare ~l Insolita. '

Curioase in acest caz s~nt, il\mod precis, conceptele pe care ~i Ie pIa~:,muiesc fiecare din "domnn easel.: U.nul spune: "Voi manca, mi-e foame._A . intra un al doilea in conflict ~l spune: "La naiba cu mancarea, 0 sa

pOl I al '1 A fli d. . 11" Apare mal' tncolo un trei ea In con icr si spune in moCltesCZ1aru . " 'f

irevocabil: "Ce mancare, ce citit, merg la prietenul meu, Cutare." a data spusetoate aceste cuvinte incongruence. personalitatea umaria (mi~cata de acestresort intim) l~i abandoneaza casa pentru a se duce pe undeva, pe acelestrazi ale lui Dumnezeu ...

Daca ne-arn putea vedea Intregi, a~a cum suntern, intr-o oglinda, potsa va asigur ca am ramane perfect nebuni. T oti suntem plini de oripilantecontradictii ~i asta este nefast pentru ca nu avem cu adevarat 0 existentareala.

Cu adevarat, fiecare dintre acele multiple Agregate Psihice care se ivescIn noi, au compromisuri determinate. Am putea spune, Hua nici 0 exagerareca horul (de exernplu) cara in sine i'nsusi un cuib de hori, fiecare dintre eicu compromisuri distincre, tn zile, ore si locuri distincte; ca fornicatorulrevendicat cara tn interiorul sau (culrnea culmilor) 0 casa de rendez-vous;ca asasinul, evident, cara ln psihicul sau un club de asasini (bineinteles cafiecare dintre acestia, tn adancul sau, are compromisurile sale); ca negus-torul, in interiorul sau, cara 0 piata de negustorie ~i ~a mai departe.

Cu adevarar, suntem inchisi inaunrrul mecanicii LEGII RECURENTEIsi asta este foane larnentabil. ' ,

Un om este ceea ce este viata sa; daca un om nu Iucreaza asupra proprieisale vieti, acel om pierde timpul in mod mizerabil. Cum ne-arn putea eliberade Legea Recurentei? Lucrand asupra propriei noastre vieti.

Incontestabil, viata noastra personala se compune din comedii, drame~i tragedii. Co~edi~ est~ pe.ntru com~~i, dramele pencru persoanele nor-male, comune ~l obl~nUlt~,. iar rragediile penrru perversi. In Misterele deodinioara nu se accepta 11I~1un ~ragedlan. Se sria ca acesta era pedepsit deZei, ~i evident G~rdla~ul tl resptngea cu vsrful spadei.

Ca avem nevoie sa dizolvarn "Eurile"~ Acest luc I' I A ...".. .' ru este OglC. cesna suntactoru cornediilor, dramelor Sl tragediilor At pt' di" . . .' . u ea oare eXlsta 0 come Ie

fara cornici? Ax putea exista 0 drama fara actorir Crederi d _ x_ . re etl Ulnneavoastra Cds-ar putea desfa~ura pe vreo scena din IUl11e di 'c di c-.~ id - - ' 0 trage Ie rara trage lenl, laraacton. EVI ent ca nu, adevarat? Atunci da - hi ba ., ca vrern sa ne sc rrn am propna

4

noastra viata ce rrebuie sa facem? Nu ne rarnane alr remediu decat sa di-zolvarn "ac~orii" comediilor, dramelor ~i tragediilor.

Si cine sunt acei "actori", un de rraiesc si de ce? Eu va spun dumnea-voa~rra ca inrr-adevar acei "actori" sum ai tirnpului: asadar in realitate, fiec-are dintre acei "actori" vine din epoci antice. Dad spunem ca "Eul este 0

carte cu rnulte volume" afirrnarn un mare adevar, dad afirmam ca "Egoulvine din numeroasele zile de ieri", este cert. Atunci Egoul este rirnp, EU-RILE personifica timpul: sum propriile noastre defecre, propriile noast~eerori continute in CEASUL TIMPULUI; sunt pulberea secolelor, conn-nuta in chiar adancul psihicului nostru.

Cand cunosri didactica precisa pentru disolutia ~celo: "eleme?te ~ed?-rite" pe care Ie purtam in interior, obtii progrese m.soltte ..Dev~ne indis-pensabil, urgent si de neamanat sa cuno~ti. c~ exacntate dldac~lc~. D?arasa vine dezinregrarea acelor "elemente nedorite pe care le ducem m mtenor.

5

_D_E_SC_O_P_ERI=-==REA-=:.:~S~.I~O~B~S~E~R~V~AREA~~S~IN~E~L~~_U_S~,I--

"Cea mai buns didaaic:I pen tr di. 1 . Eului afJ.'X IAn vists prsaics•• L. U ISO utra UJse d ,

mtens traJta. 'A Convietuiree este 0 oglinda miraculoasa in care Eul se poate contemplaJl1treg.

in relui« cu semenii nostri, defeaele ascunse in sddncul subcon~tientuluiies 1asuprafara in mod spont3J1, sar atara pentru ca subconstientul ne tra-deaza si daca suntem in stare de alerc: perceptie, atunci le ~edem a~acumsunt ele tnsele.

Cea mai mare bucurie pentIU un gnostic este ceIebrarea descoperirii vie-unuia dinttc defecte1e sale.

Defect dcscopciit, defect mort. Cind descoperim un defect trebuie sa-1vedem pe scctu, ca si eel care vede un film 1a cinema dar £ira sa judecun~i nici sa condsmnun. ss

Samael Aun Wear: "Revo1uria Dislecticii"

Observare, judecata si Executie sunt cei trei factori de baza ai disolutiei.Mai inrai: se observa. Apoi: se judeca, ~i apoi: se executa.

Spionii, in razboi, mai tntai sunr observati, apoi sunt judecati si apoisunt impuscati.

In inter-relatie exista auto-descoperire ~i auro-revelare. Cine renunta laconvieruirea cu semenii sai, renunta si la auto-descoperire.

Orice incident al vietii, oricat de nesemnificativ ar parea, in mod indu-bitabil are drept cauza un actor intim in noi, un Agregat Psihic, un Eu ...

Auto-descoperirea este posibila cind ne aflarn in stare de alerta perceptie,de alerta noutate.

"Eul" descoperit "In flagrant" trebuie sa fie observat cu atentie in creierul~ni~~ si In se.xul.nos;ru. U.n eu oare~are de desfrau ar putea s~ se manifest~111 rruma ca iubire, III creier ca un Ideal, dar daca am fi atenti la sex amsimti 0 anumita excitatie rnorbida inconfundabila. .. '

Avem ne~oie sa o~servam E~l pe care la un moment dat l-am capturat;este urgent .~a-lvedem in fiecare dintre acesti trei centri ai organismului nostru.A In relatiile _cu ~te persoane, daca suntern alerti si vigilenti ca santinela111 vren:e ~~ r~z~ol, ne auto-descoperim.

Amintiti-va in ~e moment v-a fost ranita vanitatea? OrgoIiu!? Ce a fostceea ce v-a contrariar eel mai mult In rirnpul ziIei? De ce ati simtit aceasta

6

contrarietate? Care a fosr cauza ei secreta? Srudiati aceasta, observari-va capul,inima si sexul. ..

Viara practica este 0 scoala minunata, in inter-relatie putem descoperiacele Euri pe care Ie purrarn in interiorul nostru.

Orice contrarietate, orice incident ne poate conduce, prin intermediulauro-observari inti me, Ia descoperirea unui Eu, fie acesta de amor propriu,invidie, gelozie, man ie, lacomie, suspiciune, calomnie, desfrau.

Avem nevoie sa ne cunoastern pe noi insine inainre de a-i putea cunoastepe ceilalri. Este urgent sa invatarn sa vedem punctul de vedere al celuilalt.Daca ne punem in locul celorlalti, descoperim ca defectele psihologice pecare le vedem la altii, noi Ie avem din plin in interiorul nostru.

A ne iubi aproapele este indispensabil, insa cineva nu i-ar putea iubi peceilalti daca inainte nu invara sa se puna tn siruatia celeilalte persoane, inmunca esoterica.

Cruzimea va continua sa existe pe fata Parnantului atara timp cat nuvorn fi invatar sa ne punem in locul celorlalti.

Insa daca cineva nu are curajul de a se vedea pe sine lnsusi, cum ar puteasa se puna tn locul celorlalti?

De ce ar trebui sa vedem in mod exdusiv partea rea a celorlalte persoane?Antiparia rnecanica fa~ade 0 persoana pe care 0 cunoastern prima data,

indica faptul ca nu stim sa ne punem in locul aproapelui, ca nu ne iubimaproapele, ca avem Constiinta foarte adorrnita. Ne este antipatica 0 anu~·nit~persoana? Din ce motiv? Din cauza ca bea? Sa ne observarn ... Suntem Slg.U~lde virtutea noastra? Suntem siguri ca nu cararn in interiorul nostru Eul betiei?

Mai bine ar fi ca atunci cand vedem un betiv facand bufonerii sa spu-nem: .Acesra sunt eu, ce de bufonerii fac."

Sunteti 0 femeie onesta si virtuoasa, si de aceea 0 anumita doarnna vaface 0 irnpresie proasta: sim~i~i antipatie 'pentru ea. De ce? Va simri foartesigura de dumneavoastra insiva? Credeti ca in interiorul dumneavoastra nuaveti Eul desfraului? Ganditi ca acea doamna discreditata din cauza scanda-lurilor ~i lascivitatii ei, este perversa? Sunteti sigura ca in interiorul dumnea-voastra nu exista lascivitatea si perversitatea pe care Ie vedeti la acea femeie?

Mai bine ar fi sa va auto-observati in mod inrim si In profunda mediratiesa luati locul acelei femei pe care 0 derestati,

Auto-observarea intima a sinelui insusi este un mijloc practic pentru aobrine 0 transformare radicala. In chip lamentabil, simrul auro-obscrvatiiintime se afla atrofiat in orice fiinta umana; lucrand cu seriozitare, auto-observandu-ne moment de moment, acest sirnt se va dezvolta In mod pro-greslv.

7

Pe rnasura ce sirnru] auto-observarii isi continua dezvoltare~ ~a,_cu aJu-I . .. . 'f bili sa perce-toru praCtlCll continue, vorn deveni de fiecare data rnai capa

A fc - di l' reo curios-pem III orma irecra ace e Euri despre care niciodata n-aru avut v ,tinta relationata cu existenta lor.

In fatd sirntului auto-ob~ervarii intime, fiecare dintre acele Euri care_l?-cuiesc in interiorul nostru, t~i asuma realmente curare sau curare figura III

mod secret, inrudita cu defectul personificat de ea. Indubitabil, imagineafiecaruia dintre aceste Euri are 0 anurnita savoare psihologica inconfunda-bila prin intermediul careia Ii intelegern, ii captal~, ti prindem in mod ins-tinctiv natura sa intima ~i defectul care-l caractenzeaza,

La inceput, esoteristul nu stie de unde sa inc.eapa, simte necesitatea dea lucra asupra lui insusi, dar este complet dezorientar. .' .

Profitandde momentele critice, situariile dezagreabile, clipele cele ~aladverse, daca suntern alerti vom descoperi defectele noastre marcante, Eunlepe care trebuie sa le dezintegram de urgenta.

Uneori se poate in cepe cu mania sau cu amorul propriu sau cu neno-rocita clipa de desfrau etc. etc. . . .,

Este necesar sa luarn nota. mai ales la starile noastre psihologice zilnice,daca vrem cu adevarat 0 schimbare definiriva.

Inainte de a ne culca e bine sa exarninam faptele intamplare in timpulzilei, situatiile stanjeniroare, hohotul de ras allui Aristofan si surasul subtilallui Socrate.

Se poate sa 6 ranit pe cineva cu un hohot de ras, se poate sa 6 imbolnavirpe cineva cu un suras sau cu 0 privire nelalocul ei.

Sa ne amintim ca in Esoterismul pur, bun este tot ceea ce este la locul sau,rau este tot ceea ce nu este la locul sau. Apa la locul ei este buna, dar daca arinunda casa, nu ar fi la locul ei, ar cauza daune, ar 6 rea si prejudiciabila.

Focul in bucatarie ~i la locul sau, pe langa ca esre util, este bun; in afaralocului sau, arzand mobilele salonului ar 6 rau ~i prejudiciabil.

Orice virtute, oricat de sfanta ar 6, la locul ei este buna, nelalocul eieste rea si prejudiciabila. Cu virtutile putem dauna celorlalti, Este indis-pensabil sa asezam virtutile la locullor corespunzator.

Ce ati spune de un preot care ar predica cuvantul Domnului intr-unbordel? Ce ati spune de un barbat bland ~i tolerant care ar binecuvanta 0

banda de atacatori intentionand sa-i violeze sotia si fiicele? Ce ati spune deacel fel de roleranta dusa la exces? Ce ati gandi despre atirudinea caritabilaa unui om care in loc sa duca de rnancare la casa lui si-ar imparti baniiprintre cersetorii viciosi? Ce ati opina cu privire la omul serviabil care laun moment dat ii Irnprumura un pumnal unui asasin?

8

Arninresre-ti, iubite cititor, ca si intre cadentele versului se ascunde de-licrul. Exis~a rnulta virtute in cei rdi ~iexista mu{ta raurare intre cei virtuosi.

Chiar daca ar parea incredibil, chiar si in parfumul rugaciunii se ascundedelicrul. Delictul se deghizeaza in sfant, folosesre cele mai nobile virtuti,se prezinta ca martir, ~i chiar oficiaza in templele sacre. .

Pe masura ce simtul auto-observarii intime se dezvolta in noi prin inter-mediul folosirii sale continue, yom putea ajunge sa vedem toate acele Euricare servesc ca fundament de baza rernperamentului nostru individual, fieacesta din urma sangvinic sau nervos, flegmatic sau irascibil.

Chiar daca n-o crezi, iubite cititor, in spatele ternperamentului pe care-lposedam, se ascund, in cele mai indepartate profunzirni ale psihicului nostru,creaturile diabolice cele mai execrabile.

Sa vezi asrfel de creaturi, sa observi acele monstruozitati ale infernuluiInauntrul carora se afla imbuteliata insasi Constiinra noastra, devine posibilo data cu dezvoltarea intotdeauna progresiva a simtului auto-observarii intime,

Arata tirnp cat un om nu a dizolvat aceste creaturi ale infernului, aceleaberatii din sine insusi, in mod indubitabil, in locurile cele mai adanci, inlocurile cele mai profunde va continua sa existe ceva care nu ar trebui saexiste, 0 diforrnirate, 0 abjectie,

Cel mai gray din toare acestea, este ca ticalosul nu-si da seama de propriasa marsavie, se crede frumos, drept, 0 persoana buna, ~i chiar se plange deneintelegere din partea celorlalti, deplange nerecunostinta semenilor sai,spune ca nu-l lnteleg, plange afirrnand ca li sunt datori, ca i-au platir Cll

moneda nerecunostintei ete. etc.Simtul auto-observarii intime ne permite sa verificam prin noi lnsine

si in mod direct, munca secreta prin intermediul careia inrr-un anurnittirnp, dizolvam un oarecare Eu (un oarecare defect psihologic), descoperitprobabil in conditii dificile si cand ne a~teptam mai purin.

V-ati gandit vreodata in viata la ceea ce va place sau va displace cel maimult? Ati reflecrat asupra resorturilor secrete ale actiunii? De ce vreti saaveti 0 casa frurnoasa? De ce doriri sa aveti 0 masina ultimul model? Dece vreti sa fiti intotdeauna dupa ultima moda? De ce lacomiti sa nu fiti la-com? Ce este ceea ce v-a ofens at cel mai mulr la un moment dat? Ce esteceea ce v-a facut placere eel mai mult ieri? De ce v-ati sirntit superior unuiasau alteia, la un moment dat? La ce ora te-ai simtit superior cuiva? De cete-ai infumurat relatand rriumfurile tale? Nu ati putut tacea cand carteaudespre aha persoana cunoscuta? Ari acceptat cupa cu lichior din curroazie?Ai acceptat sa fumezi poate ne avand viciul, probabil din cauza educatieisau a barbariei? Sunteti sigur ca ati fost sincer in acea conversatie? ~i cand

9

. .c.. . A .. A d t dai . A d A. esteai triumfurilete JUstlIlcal pe tme 1Osu~I,.~l can te au at, ~lcan 1~1pOY . A _ .. 1 1· Ad· . A· 1 lalti ar 10 reles ca erar~1 e re atai repetan ceea ce at mal spus 1Oa1Otece or p, '

. ~vanltos. .... A .. - . dar

Simtul auto-observaru mnme, pe langa faptul de a-n perIDlte sa vezi .Eul pe ~re 11 dizolvi, i~i va perrnite deopotriva sa vezi rezultatele patetlcesi definitive ale muncii tale interioare. ., La inceput, aceste creatii ale inf~rn~ui,. aceste aberatii ps~hice c~e dinnefericire te caracterizeaza, sunt mal urat~ ~lmonAstruoas~de~at b.estl~lec.el~

. nice care exista pe fundul marilor sau 10 codrii cei mal adanci atmal groaz . .d ._ A rului: pe masura ce veti avansa in munca voastra, ven putea eVI entia

paman, , .... C I bil -prin intermediul si~tului auto-Obs~rvarll l~tenOare raptu remarca I caacele abjectii pierd din volum, se rrucsoreaza. . . . _

Se dovedeste interesant de stiut ca acele bestialitati. pe m:s~ra_ :e scadin rnarime pe rnasura ce pierd din volum ~I se micsoreaza, ca~~lga m fru-musete, ca~ata incetul cu incet~ figura de copil: ~n fin~l se de~1Otegreaza~se prefac in praf cosmic, atunci, Esenta cufundata se ehbereaza, se emancipeaza, se trezeste. . ..

Asadar, diversele "elemente nedorire" [e descoperi pe terenul vietu pra~-tice. Tot ce trebuie este sa fii alert ~ivigilent, ca santinela in ~re~1~de ~az~Ol.

Cele mai rele circumstanre ale vietii, situatiile cele mal entice, intarn-plarile cele mai dificile, se dovedesc intotdeauna minunate pentru auto-descoperirea intima.

In acele mornente ne~teptate, critice, "Eurile" cele mai secrete a~~ lasupratata intotdeauna si cand nici nu ne asteptarn; daca suntern alerti, m-contestabille descoperirn. . .

Perioadele cele mai linistite din via~a sunr, cu siguranta, cele mal putmfavorabile pentru munca asupra sinelui insusi,

Exista mornente in viata prea complicate in care cineva are 0 pronuntatarendinta de a se idenrifica usor cu intamplarile si de a uita complet de elinsusi; 'in acele dipe 0 persoana face prostii care nu du~ l~ nirnic; dac~ arramane alerta, daca in chiar acele momente in loc de a-st pierde capul, st-ararninti de ea insasi, ar descoperi cu uimire anumite Euri despre a carer posi-bila existenta niciodata n-a avut nici cea mai mica banuiala.

Odata s~a nascut in Atlantida un Initiat. Acel am s-a dezvoltat intr-uncamin delicios, in care domnea doar armonia, pace a, intelepciunea, bogatia,perfectiunea. iubirea. A sosit mornenrul in car~ acel om prin i~termediuldiverselor tehnici ~i discipline ale mintii a reusit auto-descoperirea.

Atunci, cu oroare, si-a dat seama ca ducea in interiorul sau "elementenedorite": a inteles ca avea nevoie de un "gimnaziu" special, de un gimnaziu

10

psihologic si este clar ca in acea ambianta de perfectiuni nu exista un asrfelde "gimnaziu". N u i-a rarnas altceva de facut decat sa-si abandoneze casa,casa parintilor sai ~i sa se srabileasca in suburbiile vreunui ora~ Adant; si-acreat, sie insusi, "gimnaziul psihologic", un gimnaziu care i-a permis auto-descoperirea propriilor sale defecre. Bineinreles, si-a dezintegrat AgregatelePsihice si s-a eliberat.

"Gimnaziul Psihologic" asadar, este indispensabil; din fericire il avemsi este insasi viata ..., Drumui cam'inului familial cu infinitele sale detalii, de rnulre ori dure-roase, este cel mai bun salon al "gimnaziului". Munca fecunda si creatoarecu ajutorul careia ne ca~tigam painea de fiecare zi este alt salon minunat.

Nicidecum n-arn incerca vreodata sa afirrnam ca dramele, comediile sitragediile vietii practice se dovedesc inrotdeauna frumoase si perfecte, 0 astfelde afirrnatie ar fi exagerata.

Cutoate acestea, oricat de absurde ar fi diversele situatii ale existentei,se dovedesc minunate ca gimnaziu psihologic.

Multi aspiranti la viata superioara doresc cu disperare sa evadeze din 10-cui in care lucreaza, sa nu mai umble pe srrazile localiratii lor, sa se refugiezein padure cu scopul de a cauta eliberarea finala ...

Acei bieti oameni se asearnana cu copiii neghiobi care fug de la scoala,care nu stau la ore, care cauta scapari ...

Cu adevarar, stimabilii mei frari, cele mai rele adversitati ne ofera celemai bune oportunitati. Sosesc in mod constant la mine scrisori de la totfelul de frati ai Miscarii Gnostice Inrernationale. Unii se plang de familialor, de taral lor, de mama lor, de frarii lor; altii protesreaza impotriva sotiei,impotriva copiilor lor; altele vorbesc cu oroare de sotul lor etc ... ~i cer,bineinteles, un balsam pentru a consola inima lor indurerata. Pana acum,intre atatea scrisori n-am vazut nici macar una a vreunuia care sa fie mul-rumir cu astfel de situatii adverse. .

Tori protesteaza, ~i acest lucru este lamentabil. Nu vor "gimnaziul psi-hologic"; prefera sa fuga de el, iar mie, ca Instructor, nu-rni poate provocade cat durere. Spun: "Bietii oameni, nu stiu sa foloseasca «gimnaziul psiho-logic», vor un paradis, nu vor sa inteleaga necesitatea adversitatilor, nu vorsa traga folos din cele mai rele oportunitati' Adevarul e ca nu doresc auto-

I "cunoa~terea ....Cand vrei sa te auto-cunosti, evident ai nevoie de "contraste puternice".

In aceste "gimnazii ale durerii", defectele pe care Ie ai ascunse se manifestain mod inevitabil. Defectul descoperit in situatii atat de grave, trebuie safie lucrat, in mod profund si in toare nivelurile mintii. Cand, cu adevarar,

11

ai Inteles curare s~u curare eroare de tip psihologic, e~ti pregatit, cu sigu-ranta, pentru dezll1tegrare.

Ori~e situ:~ie advers.a ne .?fera valoroase oportunitati- Din nenorocire,oarnenu vor sa fuga de situatiile adverse; proresreaza, in loc sa mul~umeascapen.rru ~stfel ~e ,?portunita~i, penrru atit de splendide ocazii. Acel "gim-?azlU ~s~hologlC alAmomente!or.du~e es~efoarre dificil, imposibil sau cvasi-imposibil, dar cu cat este mar dificil "glmnaziul" cu atat mai bine pentruauto-descoperire.

In viata pracrica este locul unde ne putem auto-descoperi. Asadar, nuevadati, nu incercati sa evadati din viata reala. Trebuie sa fi~i mai practici,daca vreri, cu adevarat, sa dezinregrati Egoul. ..

12

JDDECAREA SAD INTELEGEREA DEFECTELOR

,,in via{asingurulluau important cste schimbsrcs radicsla, totsls ~idefi-nitiva; rcstul, sincer, nu are nici cea mai mid importenci.

Meditatia se dovedeste Iundsmentels daca dorim cu sinceritete 0 astfelde schimb~re. '

Nicidecum nu dorim medicuia nontrensccndents, supcrticisla si vane.A vem nevoie sa devenim seriosi ~i sa lasam dcopartc ecitc« aerozii careabunda in pseudo-csoterismul ~ipseudo-ocultismul ieftin.

Trebuie sa stim sa fim seriosi, trebuie sa stim sa tie schlmbsm dad, cusdcvsrst, au vrem sa esium in munca esoterici.

Cine nu stie sa mcditezc, supedicialul, ignoraruul niciodata nu vaputeadizolva Egoul; va fi mereu un bustean neputincios pe Eurioasamare a victii.

Uti defect descopcrit pe terenul vietii practice, trebuie sa fie intcles inmod protund prin intermediul tehnicii mcditetici.

Materialul didactic pentru mcdicuie se iadlncste cu prccizic in diferiteleevenimente sau circumscuue zilnice ale vie{ii practice, acest luau este in-con testsbil.

Grice circumstsuuii dezagreabila trebuie sa fie reconstruici cu ajutorulimagina{iei conscience prin intermediul tehnicil medicuiei.

Recoastruircs oricarci scene ne permite sa veriiicsm pria noi tnsinc ~iin forma directa intervcruie mai multor Euri participante la sccssts.

Tcndirue mercata de s-i inviaovzci pe sltii cste 0 piedici, un obstacol,pentru In{elegerea propriilor noastrc erori. "

Samael Aun Weor: "Marea Rcbcliune"

Fiind yorba sa inrelegern fundamental orice defect psihologic trebuie safim sinceri cu noi insine ...

Din nenorocire, Pilat, demo nul rnintii, inrotdeauna se spala pe rnaini,niciodata nu e de vina, niciodata nu-si recunoa~te erorile ...

Fara evaziuni de nici un fel, fara jusrificari si fara dezvinovatiri rrebuiesa ne recunoastern propriile noastre erori ...

Este indispensabil sa ne auto-explorarn pentru a ne auto-cunoaste inmod profund si sa plecam de la zero absolut.

Fariseul interior este 0 piedica pentru in~elegere. Sa te presupui virtueseste absurd ...

Odara l-am inrrebat pe Guru-ul meu urrnatoarele: Exisra vreo diferenta inrre

13

~onada ta .Divina ~ia mea? Maestrul a raspuns: "Nici una, penuu ca tu si eu.Ji .fiecare dintre noi nu este mai mult decit un melc rau 1asanul Tatdlui"....

Sa-i judeci pe al~ii si sa-i califici drept magi negri se dovedesre incon-gruent pentru ca once creatura urnana atata tirnp cat nu si-a dizolvat Eulpluralizat este mai mulr sau mai putin neagra ...

Sa te auto-explorezi in mod intirn este cu siguranra ceva foarte serios:Egoul este realmente 0 carte cu rnulte volume... ' ,

In loc sa ne inchinam execrabilului demon Algol e mai bine sa bem dinvinul meditatiei, din cupa perfectei concentrari ... Atentia deplina, naturalasi spontana in ceea ce ne intereseaza, fara nici lUl artificiu, este cu adevaratconcentrare perfecta ...

Orice grqeala este polifaterica ~ise proceseaza in mod fatal in cele patru-zeci si noua de departamente ale subconstientului ...

Un defect psihologic descoperit, trebuie lnteles in intregirne in diferitelededesubturi ale rnintii.

Nu ar fi po sibil a intelegerea profunda fara practica rneditatiei.Orice defect intim se dovedeste rnultifatetic si cu legaturi ~i radacini di-

verse pe care trebuie sa le studiem cu judecata.Auto-revelatia este posibila at unci cand exista intelegerea cornpleta a de-

fectului pe care in mod sincer vrem sa-l elirninam ....Auto-determinari noi apar din Constiinta atunci cand inrelegerea este

unitorala ...~~iza superlariva este utila daca este cornbinara cu rneditatia profunda,

atu?Cl izbucneste flacara Intelegerii ...In orice scena de gelozie pasionala intra in joc Euri de desfrau, manie,

amo.r propriu, gelozie etc. ete. care apoi vor trebui supuse judecarii in modanalitic, fiecare separat pentru a le intelege integral cu scopul evident de ale dezintegra total.

Intelegerea se dovedeste foarte elastica, de aceea avem nevoie sa scrutarnde fiecare data mai profund; ceea ce azi intelegem inrr-un fel, maine yomintelege mai bine.

Supunerea la judecata sau intelegerea unui defect are scopul de a ne facepe deplin constienti de el.

.t\vans~nd pe ace~t teren al intelegerii cu scopul ferm de a elimina Egoul,Eul Insusi, va trebui sa trecem prin mari crize ernotionale.

.Daca apa nu fierbe la 0 sura de grade, nu se dezintegreaza ceea ce trebuiesa se dezintegreze ~i nu se cristalizeaza ceea ce trebuie sa se cristalizeze."

Dezintegrarea oricarui Agregat Psihic este posibila doar pe baza de rnunciconstienre ~i suferinte voluntare.

14

I

De fiecare data cand se dezintegreaza inauntrul nostru un element psihicnedorit, in personalitatea noastra se cristalizeaza 0 putere luminoasa. A~ase va cristaliza in noi Suflerul,

Ce se intelege prin Suflet? Sufletul este tot acel ansamblu de Forte, Puteri,Atribute, Calitati, Virtuti, Esente, Corpuri etc. care se afla in inreriorul Fiintei.Evangheliile spun: "Cu rabdsrc veri dobiindi Sullete!« voestte". In prezent,noi nu posedam Sufletele noastre; ci dimpotriva Sufletul ne poseda pe noi.Suntern 0 incarcarura grea pentru ceea ce se nurneste Suflet, un colet real-mente coplesitor.

Sa ajungem sa ne dobandim Sufletul este 0 dorinta arzatoare; sa fimstapanii propriilor noastre Suflete este formidabil. Mai mult decit atat, in-susi corpul fizic trebuie sa ajunga sa se transforme in Suflet.

Cine poseda Sufletul sau, dispune de puteri extraordinare. Aceia careau ajuns sa cristalizeze Sufletul, s-au convertit, din acest rnotiv, in creaturiabsolut diferite. Si acest lucru este scris, ca marturie, in Cartile Sfinte ale, ,tuturor Religiilor lumii.

Dar repet: .Daca apa nu fierbe la 0 sura de grade, nu se dezintegreazaceea ce trebuie sa se dezintegreze ~i nu se crisralizeaza ceea ce rrebuie sa secristalizeze", Aceasta riu este 0 chestiune pur inteleccuala, nu! Nu este yorbade simpla demagogie, nici de vana palavrageala insubstantiala a unei discutiiambigue, nu!

Evident, daca nu trecem prin mari crize ernorionale, nici nu putem reusisa cristalizam Sufletul. Pentru disolutia radicala a oricarui Agregat Psihicinuman este nevoie sa trecem, in mod inevitabil, prin foarte grave crizeemotionale.

Cand am simtir, cu precizie, Eul amorului propriu care se afla foarteascuns in cutele cele mai profunde ale psihicului meu, am simrir 0 maredurere, a trebuit sa tree prin mati crize ernotionale. Am suferit rnulr, da,rnulr, ~i m-arn cait cu adevarat, atunci am reusit ca Devi-Kundalini Shaktysa-rni pulverizeze lUl astfel de "element indezirabil".

Cand am descoperit ca exista, pe acolo, un demon foarte pervers caresirntea manie ~i care venea din rimpuri foarre vechi, am suferir nespus, amtrecut prin oribile crize ernotionale, am simtit rusine fata de mine insumi,dar am reusit ca Devi-Kundalini Shakty sa-rni pulverizeze un astfel de "ele-ment psihic" abominabil ...

Asadar, daca nu trecem prin inspaimanratoare crize ernotionale, nu sedezinregreaza acele Euri.

Am cunoscut oameni capabili sa rreaca prin astfel de crize. Imi vine inmemorie cazul unei anumire surori gnostice de la Sediul Patriarhal din

15

Mexic care a trecut prin zbuciumari inspairnantatoare, prin oribile crizemorale, atunci cand si-a amintit de erori grave din existentele ei anterioare.Astfel de oameni, cu acea teribila capacitate de rernuscare, asrfel de persoane,arar de capabile sa treaca prin atat de grave crize emotionale, evident potcristaliza Sufletul; ~i ceea ce ne intereseaza pe noi este, cu precizie, acestlucru: cristalizarea tuturor principiilor animice in noi insine, aici ~iacum ...

16

EXECUTIA SAU ELIMINAREA EGOULUI

't

"Dad 0 excludem pe DIVINA .MA...MA KUNDALINI, muncs se do-vedeste incomplete fi stunci este imposibil sa eliminsm detecrc.

Eu, sincer, m-sm convettit intr-un insmic al meu insumi ~i am decissa echilibrez 1nrelegerea ~i eliminerea. Fiecare defect irucles a fast eliminatcu puterea DIVINE! MAME KUNDALINI

1n cele din urma, 1ntr-o zi oerccsre, mi-sm revizuit muncs mea in Tartar,1nAvern, in regnul mineral scufundat, in acele Regiuni Infiadimensionalesau Universuri Paralele Scufundate.

-?inavigiind pe spelc Acheronului, asezat 1n bares lui Caron, am ajunspe malul celaJaltpentru a-mi revizui muncs fi atun ci am V3zUtmii de EURl-DIA Vall, Agregatele mele, pa.qi ale mele lnsumi, tciind 1n scele regiuni.

Am vrut sa resuscitez cevs, 0 efigie care simboliza propriul meu ADAMde piics: care plutcs ca W1 cadavru pe apele noroiossc ale rdului. Atuaci,Mama mea Divine, 1mbracata In doliu cs 0 icoeaa a Fecioarei 1ndurerate,mi-a spus cu 0 voce plina de 0 iubire iaiinits: «Acela este deja mort, l1U maism nimic sa-a scot.»

Cu sigura'nra Msme mea extrasese din mine tosci sees legiune de EURlDIA Vall, tot acel «nsunblu de cnticui tenebrosse care pcrsoniiica dciec-tele nosstrc si care constituie EGOUL.

Asa am reusit disolutis EULUI PlURALIZAT, asa am reusit sa reducJ J' 'J

la prai' toate acele Agregate care Iormeaza EUL 1NSU-?1 "

Samael AWl Weor: "Tratat Esoteric de Magie Runica"

Nu ar fi posibil sa executam un "Eu" oarecare fara a-l fi observat ~i ju-decat in prealabil.

Fara indoiala mintea nu poate descompune In mod fundamental niciun defect psihologic; evident, inrelegerea poate sa-si ofere luxul de a etichetaun defect cu un nume oarecare, de a-l justifica, de a-l trece de la WI nivella altul etc., insa nu ar putea prin ea insasi sa-l anihileze, sa-l dezimegreze.

Avem nevoie urgent de 0 putere inflacarata superioara mintii, de 0 puterecare sa fie capabila prin ea insa~i sa reduca un oarecare defect psihologic lasimplu praf cosmic.

Din fericire exista in noi acea putere serpenrina, acel foe minunat pe carevechii alchimisti medievali I-au botezat cu numele tainic de Stella Maris,Fecioara Mard, Azorhul Stiintei lui Hermes, Tonantzin a Mexicului Aztec,

17

acea derivare a propriei noastre fiinre inti me, Dumnezeul Mama in inte-riorul nostru simbolizat mereu prin Sarpele Sacru al Marilor Mistere,

Teate popoarele de alradara l-au adorat pe "Dumnezeul Mama" in par-tea cea mai profunda a Fiintei noastre. Principiul feminin al Eternului esteISIS, MARIA, TONANTZIN, CIBElE, RHEA,ADONlA, INSOBERTA

Dupa ce am observat si inteles in intregime orice Eu defect, trebuie sane cufundarn in meditarie profunda, irnplorand, fllgand, cerand Divineinoastre Mame parriculare, individuale sa dezintegreze Eul, defectul inrelesIn prealabil.

Aceasta este tehnica precisa care este necesara pentru eliminarea elernen-telor indezirabile pe care le cararn in interiorul nostru. Daca se procedeazaasa pori fi sigur ca Eul psihologic va pierde volum si incer, se va pulveriza.

Nici un Eu nu se dizolva in mod instantaneu; Divina noastra mamatrebuie sa lucreze si chiar sa sufere foarte mult inainte de a obtine 0 anihilare, ,a oricarui Eu.

Sirntul auto-observarii intime va putea vedea avansarea progresiva amuncii relationate cu abjectia care ne intereseaza cu adevarat s-o dezinte-gram.

Deveniti introvertiti, indreptati-va rugaciunea spre interior, cautand-oin interiorul vostru pe Divina voastra Doarnna si cu rugarninti sincere purerisa-i vorbiti, Rugati-o sa dezintegreze acel Eu pe care l-ati observat ~i supusjudecatii in prealabil.

Mama noastra Divina traieste in intimiratea noastra, dincolo de corp,de afecte si de minte. Ea este prin ea insa~i 0 putere ignica superioara rnintii.

Mama noastra Cosmica particulara, individuala, poseda Intelepciune,Iubire ~i Purere, In ea exisra perfectiune absoluta.

Bunele intentii ~i repetarea constanta a acestora, nu servesc la nimic, nuconduc la nimic.

Nu ar servi la nimic sa repetam: "nu voi mai fi desfranat", Eurile lasci-vitatii oricum vor continua sa existe in adancimea insasi a psihicului nostru.

Nu ar servi la nimic sa repetam zilnic: "nu voi mai fi manics": Eurilernaniei vor continua sa existe in adancul nostru psihologic.

Nu ar servi la nimic sa spunem zilnic: "nu voi mai fi lacorn". Eurile la-comiei vor continua sa existe in diversele strafunduri ale psihicului nostru.

Nu ar servi la nimic sa ne retragem din lume ~i sa ne inchidern inrr-ornanastire sau sa traim lntr-o grota; Eurile inauntrul nostru vor continuasa existe.

U nii anahoreti care traiesc in pesteri, pe baza de discipline riguroase auajuns la extazul sfintilor ~iau fost dusi in ceruri, unde au vazut ~iau auzitlucruri care fiintelor umane nu le este dat sa le inteieaga; totusi, Eurile aucontinuat sa existe in interiorul lor.

Inconresrabil, Esenta poate sa scape din "Eu" pe baza de discipline rigu-roase si sa se bucure de extaz, lnsa dupa clipa de fericire, se reintoarce ill

interiorul "Eului Insusi".

etc. etc.Fiecare dintre noi are Manu sa Divina particulara, individuala, ea in

sine insa~i este 0 parte a propriei noastre Fiinte, dar derivara.Daca in lumea exclusiv fizica avem rata si mama, in partea cea mai adan-

ca a Fiintei noastre ii avem deopotriva pe Tatal nostru care se afla in secret~ipe Divina noastra Mama KUNDALINI. A

Exista aratia Tati in Cer dti oameni pe pamanr, Dumnezeul Mama, 111

propria noastra intimitate, este aspectul feminin al Tatalui nostru care seafla in secret.

Dumnezeul Mama, Tonantzin, Stella Maris ca putere electrica necunos-cuta de umanitatea intreaga ~icare se afla latenta in insusi adancul psihiculuinostru, este unica care are puterea efectiva de a dezintegra aberatiile pe carele dram in interiorul nostru psihologic.

Stella Maris, chiar daca pare incredibil, este sernnatura asrrala a porenteisexuale umane. Stella Maris este acel Foc Filosofal care se afla latent in In-treaga materie organica si anorganica,

Impulsurile psihologice pot provoca actiunea intensiva a unui astfel deFoc si atunci decapitarea devine posibila.

Anumite Euri de obicei sunt decapitate la incepurul muncii psihologice,altele la mijlocul ei si ultimele la finalul ei. Stella Maris ca potenta ignicasexuala are deplina constiinta a muncii ce trebuie facuta si realizeaza deca-pirarea la mornentul oportun, in clipa potrivita.

Decapitarea lui loan Botezatorul este ceva care ne invita la reflectie: nuar fi posibila nici 0 schimbare psihologica radicala daca inainte nu am treceprintr-o astfel de decapitate.

Noi rrebuie s-o chernam pe Stella Maris, pe Dumnezeul Mamain inti-mitatea noastra, daca vrem cu adevarat sa dezinregram Euri; cine nu-si iu-beste Mama, fiul ingrat, va esua in munca asupra lui insusi. Rugaciuneain munca psihologica este fundamentals pentru disolutie. A te ruga inseam-na a sta de yorba cu Dumnezeu.

Nicidecum nu va fi necesara 0 formula specifica pentru a ne ruga Mameinoastre Divine interioare. Trebuie sa fim foarte naturali ~i simpli atuncicand i ne adresam. Copilul care se adreseaza mamei sale, niciodata nu areformule speciale, spune ce-i iese din inima ~i asta-i tot.

18 19

Cei care s-au obisnuit cu extazul, fara sa-si fi dizolvat "Egoul", cred cadeja au atins eliberarea, se auro-inseala crezandu-se Maestri ~i chiar intra inInvolutia scufundara,

Niciodata nu ne-am pronun~a lmporriva incantarii rnistice, imporrivaexrazului si a fericirii Sufletului in absenta EGOULUI.

Vrem doar sa accenruarn necesitatea de a dizolva "Eurile" pentru a obtineeliberarea finala.

Esenta oricarui anahorer disciplinat, obisnuira sa scape din "Eu", repetaacea fapta eroica dupa rnoartea corpului fizic, se bucura un tirnp de extaz~i apoi revine ca Geniul larnpii lui Aladin in interiorul sticlei, in Ego, inEul Insu~i.

Arunci nu-i mai rarnane alrceva de facut decar sa se reintoarca intr-unnou corp fizic, cu scopul de a-si repeta viata pe scena existenrei.

Multi mistici care s-au dezincarnat in pesterile din Himalaia, in AsiaCentrala, acum sunt persoane comune, obisnuite in aceasta lume, in ciudafaprului ca adeptii lor inca ii adora ~i-i venereaza.

Arata timp cat nu se va fi produs dezintegrarea tururor acestor abjecriipsihologice, a tururor acestor lascivirari, a tuturor acesror rautati: fun, invi-die, adulrer secret sau manifest, arnbirie pentru bani sau pureri psihice, etc.,chiar daca ne-am crede persoane onorabile, care-si tin cuvanrul, sincere,politicoase, carirabile, frumoase in interior erc., evident nu vorn fi mai multdecat morrninre varuite, frumoase pe dinafara, dar pline de scarboasa purre-ziciune pe dinauntru.

In scolile cele rnai venerabile ale inrelepciunii esoterice ~i oculre existamulti lnselati sinceri care cu adevarat vor sa se Auto-Realizeze, dar care nusunt dedicari dezintegrarii abjectiilor lor interioare.

Sunt multi oamenii care presupun ca prin interrnediul bunelor intentiieste posibil sa ajungi la sancrificare. Evident, arat timp cat nu se lucreazacu intensitate asupra acestor Euri pe care le cararn in interiorul nostru, elevor continua sa existe in adancul privirii miloase si al bunei conduite.

Eruditia livresca, pseudo-inrelepciunea, inforrnatia cornplera asupra scri-erilor sacre, fie acestea din orient sau din occident, din nord sau din sud,pseudo-ocultisrnul, pseudo-esoterismul, siguranta absolura de a fi bine do-cumentati, sectarisrnul intransigent, convins pe deplin etc., nu servesc la ni-mic pentru ca in realitate exista, In acel adanc pe care-l ignoram, doar crearuriale infernului, blesternarii, monstruozirati, care se ascund dupa fa~a dra-gu~a, dupa chipul venerabil, sub vesmantul foarre sfant alliderului sacru etc.

Trebuie sa fim sinceri cu noi lnsine, sa ne intrebam ce esre ceea ce dorim,daca am venit la Invatatura Cnosrica din pura curiozitate. Daca cu adevarat

ceea ce dorim nu este sa trecem prin decapirare, atunci ne in~el~1 pe. noiinsine, ne apararn propria noastra depravare, procedarn In mod lpoc.nt ...

A sosit ora sa stim ca suntern niste rai deghizati cu tunica sancntatu;lupi cu blana de oaie, canibali irnbracati cu costwn de cavaler; calai ascunsidupa semnul sacru al crucii etc.

Oricat de maiestuosi am aparea in inreriorul rernplelor noastre sau ininteriorul aulelor noastre de lumina ~i armonie, oricat de senini ~i blanzine-ar vedea semenii nostri, oricat de cucernici si wnili am parea, in adanculpsihicului nostru conti~ua sa existe toate abjectiile infernului ~i toate mons-rruozitatile razboaielor.

Cu siguranta noi toti nu valoram nimic, suntern fiecare dintre noi neno-, ' ,rocirea pamantului, execrabilul. .'

In Psihologie Revolurionara ne devine evidenta necesrtatea unei trans-formari radicale ~iacest lucru este posibil numai dedarandu-ne noua insineun razboi pe moarte, nemilos ~i crud. .

Orice incercare de eliberare, oricat de grandioasa ar fi, daca nu tine contde necesitatea de a dizolva Egoul, este condamnata la esec.

20 21

Samael Aun Weor: "PsihoJogie Rcvoltuioneri"

descoperit? In ce situatii te aflai: inauntrul easei, intr-un bar? Unde ai fost?Ce ~i s-a intamplat, sau dormeai? .

1: Am descoperit mania.R: Un acces de manie ... Imi place sa fii sincer, stii? Este bine. Asadar

asta este ceea ce trebuie sa faci: sa traiesti alert si vigilent, ca si santinela petirnp de razboi, Unde a fost mania? Care a fost momentul? Pori reconstituisituatia? Pori tu sa vizualizezi clipa in care ai simtit manie? Pori s-o faci?Bine, daca pori sa vizualizezi faptul, cum a fost, atunci acum sa lucrarn asu-pra lui. Vom pleca de la fapte concrete. Nu vorn pleca de la fapte vane, in-sipide, inodore, nesubstantiale, nu; vorn pleea de la fapte concrete, clare ~idefinitive. Asta vorn fi: practici sura la sura.

Reconstituie sau vizualizeaza acea scena de rnanie, si asupra acelui faptvei munci acum, in rneditatie.

1: Meestre, ce se iadmpla cind dcscopeti un dciea, de cxemplu maniasi 0 rogi in acea clipa pe Divin« Mama sa te ajute sa-! elimini?

R: Spune-mi, de la ce situatie ai plecat? Cand s-a inramplat acellucru,pe ce strada, la ce nurnar de casa? Eu vreau fapte, nu-mi veni cu neclaritatil

1: S-a lacimplst ieri, cu precizie, cuid am «vut 0 izbucnire de mtiniepentru ca eu voiam sa va sscult conteiirue iar sotis mea tiu. Acel Ego s-asirruit ruut pentru ca sods mea nu voia sa vina 1acoaierinta dumneavosstrs:dar, in chiar acea clipa am invocst-o pe Divine mea Mama, am acuzat scestEgo, dar nu stiu dsca am obtinut ceva ...

R: Vom fi mai practici: te-ai enervat pe biata ta sotie; dar srii de ce te-aienervat?

1: Pentru ca nu m-e Jasat sa vin Ia contcrirue dumncavoastra:R: Bille, de asa maniera ca ai avut rnanie, pentru ca ~a nu te-a lasat sa vii

la conferinta ... Ce s-a simtit ranir in tine in acel moment?1: Orgoliul... 'R: Deci exista doua defecte: exista unul de rnanie, altul de orgoliu. Asupra

acelor doua Euri vei lucra acum in mod concret, in mod practic, Acea cererepe care ai facut-o, in acel moment, este buna, dar a fost putin nechibzuita ...Ai reflectat la acel fapt, deja ai reconstiruit scena. Care ore ai stat in patultau, cu corpul relaxat, devenind constient de ceea ce s-a intamplat? Mi-aiputea spune cu exactitate cum a fost?

!:Msestre, eu lJU am lust in seuna acel !apt.R: Bine, pune-te sa lucrezi asupra Eului maniei ~i vei gasi raspunsul,1: Pana la ce punct este fundamenrala "Caracteristica psihologici", ofi

cat rimp de observare ofisuto-cxplorare este necessr pentru a 0 cunoeste?R: Da, este fundarnenrala "Caracteristica Psihologica Principala", pentru

INTREBAIu ~I RASPUNSURI

.Estc urgent sa vslorizsm munca esotcrici Gnostica, este indispenssbil sao tntelcgcm ofisa 0 spreciem, daca intr-edcvsr nazuim la 0 schimbare radicala.

Devine indispcnsabil sa stim se-i iubim pe semcaii nostri, sa studiemGnoza si sa ducem sccssci invararura tuturor osmcnilor, eltminteti vom

, r

csdea in egoism.Dscs 0 persosns se dedica munci! esotetice aSllpra sa insisi, dar tiu da

invaratura celorlslti, progresul sau in rim devine foarre dilici! din csuzs lipseide iubire pentru aproape.

«eel care da, ptimcste si cu cat da mai mult, cu scic va primi mai mule;dar celui carenu da nimic, ii va fi lust chiar ~iceca ce sre.» Aceasra este legea. "

1: Ell am citeva Euri aSllpra cirors lucrez dar in mod concret a~ vrea sava intreb aSllpra cirule trebuie sa lucrez; pentru ca in vist« practice, vezialr si slt si alt detect. Atuncl ma lacurc ~i nu stiu aSllpra csruis sa lucrez.V-8.f ruga si-mi spuaeii aSllpra csruis crebuie scum sa lucrez.

R: Asupra caruia Iucrezi tu?1: Ell incerc sa lucrez asupra dcstrdului, aSllpra miiniei, asupra Iricii, dar

sunt dezoricntst.R: Dar asupra caruia lucrezi, ln mod specific? Vad ca esti un om judicios,

drept pentru care este evident ca deja ti-ai specificat munca.t. Ell am vrut sa Iucrez mai mult aSllpra desfraullli.R: Bine, acela este "pacatul capital", 0 stii bine. Cel al desfrdului este cel

"capital" ~i il lucrezi de-a lungulintregii vieti, intrucat acolo este "paeatuloriginar", radacina tuturor defectelor, dar intotdeauna trebuie sa-l lucreziasociat cu un altul. Ca lucrezi mania]', dar lucrezi ~i cu desfraul. Ca lucreziorgoliul?, dar desfraul continua ... Acesta este eel "capital".

1: !ntr-o eccessi mcdicuie trebuie sa iatelcgi tot ceea cc-ti sduci amintedcspre Ell?

R: Acel "ceea ce-ti aduci aminte" imi "suna" incoerent, vag, imprecis,inodor, insipid, nesubstantial, incolor. .. Sa gandim cu exactitate: ce defectai terminat de descoperit in practical Daca esti atent si vigilent ca santinelape timp de razboi, trebuie sa fi descoperir vreun defect. Pe care l-ai terminatde descoperir? In ce situatie te-ai vazut atunci pus? Ai avut vreun cuvantde manic? Ai avut vreun impuls desfranar? Care a fost ultimul pe care l-ai

22 23

ca atunci cand 0 cunosti, 0 lucrezi ~iatunci devine rnai usoara dezintegrareaEgoului. Dar va voi spune durnneavoastra un mare adevar: inainre de a neauto-explora pentru a cunoa~te "Caracteristica Psihologica Principala" tre-buie sa 6 lucrat suficienr (eel purin vreo cinci ani) pentru ca nu este atatde usor sa ne putem descoperi "Caracteristica Psihologica Principala",

Cu adevarat ca avem concepte false despre propria noasrra Personalitate.Ne vedem Personalitatea prin interrnediul FANTEZIEI; gandim despre noiinsine, mcotdeauna lucruri gre~ite. Se poate ca ceilalri (uneori) sa vada Innoi acele lucruri, dar noi, despre noi insine, avem concepte rotalmente false.

Nu ne-am putea descoperi "Caracteristica noastra Psihologica Princi-pala" atata timp cat nu am eliminat un bun procentaj de .Agregare Psihice"inumane. De aceea, cand vrem sa cunoastern "Caracteristica PsihologicaPrincipala" trebuie sa lucrarn, eel putin vreo cinci ani. Dupa vreo cinci ani,putem sa ne oferim luxul de a uriliza sistemul retrospectiv, pentru a-l aplicaarat la existenta noastra actuala, cea prezenta, cat ~i la existentele noastreanterioare. Atunci vorn vedea, cu mare uimire, ca iar si iar am comis 0 ace-easi greseala, Yom descoperi un "EU-CHEIE", carein fiecare existenta acomis intotdeauna cele mai rele erori, ~i care inrotdeauna este specificar deun delict dererminar; care-a fost executorul acelor delicte In toare existenrelenoastre anterioare.

Oar, evident, pentru a practica cu 0 anumita luciditare acel exercitiu re-trospectiv, trebuie sa fi eliminat mai 1nrai multe Euri. Nicidecum nu as pu-tea crede ca am putea descoperi "Caracteristica Psihologica Fundamentala"daca nu am folosit, in mod inteligent, sistemul retrospectiv. Pentru a-I folosicu adevarat, cu luciditate, avem nevoie si sa firn sinceri. Cand Constiinraeste foarte indesara in Euri, nu exisra l~ciditate. Atunci exerciriul retros-pectiv, in acele condirii, se dovedeste incipient daca nu fantastic sau gresit ...

[ Maestrc, euto-obsetviiadu-mii, azi dlmincuii am simtit, in mod spe-cific, 0 anumit:J rcsctie. Apoi, intr-un alt evcniment, am simtit alt:Jreactiecare se supune unui anumit Eu. In mediauic, trebuic s:J~:J dedic cejordou:J Euri sau numai uiiuis?

R: Bine, in meditatie trebuie sa te dedici unuia, primului. Mai tarziure vei dedica celuilalt. Acum, pentru rnunca, cu scopul de a-l luera, dedica-teprirnului.

/- Acel alt E~ p~ c~re illa~i pentru e-l lucrs posterior, pe care nu-l supuiscum la 0 mediuuic intense, nu se "ingra~:J'?

R: Tu il lasi pentru a-l lucra in alt moment, dar daca nu vrei sa se ,,1:n-gra~e", nu-i mai da aliment, asa vei vedea cat de slabur devine.

/- Duinneavoastr:J ne-ap vorbit despre 0 ordine in musics, despre Isptul

c:J tr~buie s:Jexiste 0 ssociuie in cadrul muncii, dar in timpul zilei ti sem<;:iks::J mr:Jte deiecce. S:Jspunem c:Jdiminesta a avut oportunitstes des-iTaul; ca apol a explodat orgoliul, ai icsit pe strada si intrind in mssitu aexplodat mania. Asadsr exist:J0 succesiune de Ewi, de multe dekcte:modvpeI?tru ca:~,~evlne dilicil s:Jg:Jseolti0 imagine care s:Jdes 0" CsrsctcristiciPsihologica . Cum am putea inrelege scest lucru olicu exsctitste asupra ace s-sr putea lucra?

R: Trebuie sa ai 0 ordine in rnunca, clar; cu asta sunt de aeord. Dar Inoriee eaz, apoi, la sosirea noptii, eu corpul relaxat, vei treee sa realizezi unexercitiu retrospectiv, daca nu eu privire la existentele tale anterioare, eelputin, asupra zilei desigur. Atunci vei treee sa vizualizezi, sa reconstitui eve-nimentele zilei. 0 data reconstituite, nurnarate, clasificate cum trebuie, veitrece la munca, Mai Intai un eveniment.icaruia Ii pori dedica 0 jumaratede ora; altul c~ruia Ii pori dedica cinci minute; altul caruia li pori dedicazeee (totul depinde de gravitatea evenimentelor). Asa ca, deja ordonate, potilucra in timpul noptii,

/- Isr pentru a climins acele "Euri succesive" este neccssrii de asemcncso ordine?

R: Tot in ordine, pentru ca in fiecare munca asupra unuia sau alrui eve-niment intra factorii de DESCOPERlRE, JUDECARE si EXECUTIE.Fiecarui "element" li aplici cele trei momente care sunt: DESCOPERrRE(cand 11descoperi); INTELEGERE (cand ii lntelegi]: EXECUTIE (cu aju-torul Divinei Marne Kundalini).

A~~se lucreaza, pentru ca daca vei lucra cu fiecare pe rand, gande~te-tecum p se va parea asta! (Ca si atunci cand urci 0 panta, nu?). Cu adevarat,I~ispun ca (reperand acea Iraza a lui Virgilius, poetul din Mantua, In divinasa .Eneida") "chiar dad am eves 0 sut:J de Iimbi pe11tru a vorbi si cerulgurii de otel, nu am ajunge s:Jeruunersm complct toete detectele n~astre".

Daca tu ti-ai propune sa lucrezi un defect doua luni, alt defect alte doualuni ~i daca sunt mii de defecte, cand le vei elimina pe toate? Pe langa asta,un defect este asociat altuia, ~i acela este asociat altuia. Rareori apare undefect singur; Inrotdeauna unui defect ii este asociat altul. Asa ca trebuiesa I~ lucrezi in ordine dar temeinic clasificate si zi de zi, panatriumfi.

I: Msestre, dumneevoesttii ne-ui vorbit despre "dezordinea cssei", "aresediruci" dar Maestrul Gurdjieff de ssemenes votbeste despre .xlezordineecasei" ~idesprc un "MAjORDOM INTERN" cs olidespre unele Euri cuorale place munca ~i unele Euri cuors JlU le place muncs. Cum am putea s:Jiruclcgem sccst lucru?

R: Asadar, In mod sincer, aeea chesriune a unui astfel de "MA]ORDOM

24 25

~EF" ar~r.de citat de ~icoll, de Ousp~~sky ~i alrii, mi se pare 0 neghiobie,nu are 11lCl 0 valoare. Dl11partea mea niciodata, sau mai bine spus, ACESTAcare se afla aici inauntru, SAMAEL, niciodata n-a folosit, cu siguranta siv-o spune cu sincerirare, sistemul acela al "MAJORDOMULUI SEF~'.' '

Ca exista Euri utile? Este cert; de asemenea exista si inutile. Ca existaEuri bune? Exista mormane, ~i exista ~i rele! Trebuie sa dezintegrezi Eurilebune ~i trebuie sa dezintegrezi Eurile rele; trebuie sa dezintegrezi Eurile utile~i trebuie sa dezintegrezi Eurile inutile.

Intr-o zi, irni spunea un prieten care avea 0 fabrica de panraloni, in Sal-vador, America Cenrrala: "Maestre,daca eu dezintegrez EUL UTIL careface paateloni 111 fabrica mea, atunci cine va continua sa faca pantaloni?AI:, atun~i voi da [aliment, va csus fabrica mea." "Nu te preocupa, bunulepneten, (I-am spus). Daca tu dezintegrezi acel EU, 0 parte a FIINTEI, co-respunzatoare oricarui tip de Arta, se va ocupa de munca de a face pantalonisi ii va face mai bine decat tine ... " Atunci prietenul meu s-a ararat saristacut~i si-a continuat munca ...

E~rile bune fac fapte bune, intr-adevar, dar nu sriu sa faca faptele bune;fac binele c~d nu trebuie: dau pomaria unuia care fumeaza marijuana pen-tru ca sa continue sa cumpere mai rnulta marijuana; dau pomaria unui betiv~entru c.a sa continue sa se imbete; dau pomaria unui bogat care cerseste~l lucrun de felul acesta. Eurile binelui nu stiu sa faca binele.

In ultima sinteza, noi tr:buie sa luptam contra binelui si contra raului,sa luptam contra ambelor. In ultima sinteza noi trebuie sa trecem dincolode bine si de rau ~i sa apucarn Sabia Justitiei Cosmice.

In cele din urrna, ce este ceea ce numim "bine"? Sa ne facem constientide acestlucru pe care il numim "bine". "BUN" este tot ce se afla 1; loc~lsau, "RAU", ceea ce se afla in afara locului sau. De exemplu focul, acolounde este, este bun, nu-i asa? Dar daca acest foc ar arde perdelele sau v-ararde pe voi de vii? Cum vi s-ar parea? V-ar placea sa va vedeti convertiri Intorte aprinse? Cred ca nu... "

Bine, acum apa, acolo inaunrru, in acel vas este buna si In bucatarieservesre pentru a spala farfuriile si cesrile (acol;, In chiuve~a'). Corecr? Da;ca aceasta apa sa inunde toara casa? Ar fi rea, nu-i asa?

Astfel ca "BUN" este ceea ce se afla la locul sau; :,RAu", ceea ce nu seafla la locul sau. 0 virtute, oricar de sfanta ar fi, daca rarnane In afara loculuiei, devine rea.

Cum ati vedea voi ca aceste Inva~aturi sa fie date In vreo carciurna, sauintr-o casa. d: rendez-vous, sau intr-un bordel? Vi s-ar parea corecr? Credca nu. Oncat de cranscendentale s-ar dovedi aceste invataturi, In afara

locului lor, In afara contexrului, ar fi un lucru absurd.Asa ca, "BUN" este ceea ce se afla la locul sau iar RAu" ceea ce se aflaf: I A ' "in a ara ocului sau. In sine, In ultima analiza cuvintelele bine" si rau" vor

ramane iricetul cu incerul scoase din uz. Am plltea sp'une,'~ai bi~e" corect". " '"sau "lncorect .

Ap ca, important in viata este, sa spunem, sa dizolvi Eurile, fie acestea"bune" fie "rele". Acest lucru este ceea ce conreazal

J. Cum pori sa.apreciezi sau sa..ftii daca.lucrezi In mod adecvat In diso-Iutia eului?

R: Sentimentul auto-observarii psihologice va trebui sa se dezvolte putincate putin (se dezvolta prin folosire). La inceput tu vei putea descoperi,doar cu ajutorul asociatiei intelectuale, ca ai curare sau cutare defect psiho-logic si te vei dedica sa-l lucrezi pentru a-l dezintegra, dar mai tarziu, intimp, pe masura ce te vei auro-observa, simtul auto-observarii psihologicese va dezvolta. Iar in final, va sosi ziua in care vei putea vedea perfect defec-tele tale (sau Euri care personifica defecte). Le vei putea vedea si vei puteavedea munca pe care 0 realizezi; dar trebuie sa se dezvolte mai intii, simtulauto-observarii psihologice, si se dezvolta prin folosire, folosindu-l, pentruca este scris ca simtul care nu se foloseste, se atrofiaza, organul care nu sefoloseste se atrofiaza, Trebuie sa-l folosesti, sa-I scoti din stare a lui de atro-fiere cu ajutorul auto-observarii.

J. In cit tiaip, lucrdru] in mod intensiv, se poate muri total?R: Timpul nu are realitate, este ceva pur subiectiv ... Ce ora este? Ai putea

tu pune orele acelea aici, pentru a le examina? Orele cutare, un de sunt?Nu au nici 0 realitate, sunt un concept subiectiv (nimic mai mult), suntceva care este facut pentru mecanismul ceasului. Timpul nu exista; existadoar 0 clipa ererna, un etern acum ... Rasare soarele ~iapune, iar intre rasarit~i apus punem iubitele noastre ore: 0 fantezie ~i nimic mai mule pentru caintre rasaritul ~i apusul soarelui nu exista ore. Toate acele procese sereali-zeaza clipa de clipa, moment de moment.

Asadar, conceptul timp nu exista, Unicullucru care serveste sunt teri-bilele supra-eforturi inrime pe care trebuie sa le realizam in noi insine siin interiorul nostru insine, aici si acum. Aceasta nu e 0 chestiune de purintelectualism. Pentru a dizolva eurile (defectele), pentru a lichida Eul In-susi, Egoul este nevoie sa treci prin teribile crize ernotionale In rirnpul mun-cii. Nu uitati voi ca "daca apa nu fierbe la 0 sura de grade, nu se dezinre-greaza ceea ce trebuie sa se dezintegreze si nu se cristalizeaza ceea ce trebuiesa se cristalizeze." Tot asa, daca nu trecem prin teribile crize ernorionale, atuncinu se dezintegreaza Egoul ~inu se cristalizeaza In noi ceea ce se numeste Suflet.

26 27

1- Exisci uncle chestiuni pe care nu reusim sa le captsm In mod clar...Mai ramane 111.aulluul110SUU0 enumici neliniste, 0 enumici nesigursntadsca lucrdm b111essu llU... Vrem ca dumncavoestre sa ne ilustrsti cu unexcmplu specific, nu conteeza care, dezintcgrarca oricirui defect. '

R: Clar, si chiar acum va voi ilustra ...Cu multi ani in urrna, cu adevarat, esuarn in toate probele in relatie cu

castitatea.Se intampla ca in lumea fizica, detinusern controlul complet al simrurilor

~ial rnintii ... Simturile mele erau in mod absolut educate ... In aceste con-ditii, castitatea era absoluta in ceea ce se refera la lumea fizica. Am educatsi cuvantul ... ~i a~a totul era corect, dar in Lumile Superioare de ConstiintaCosrnica chestiunea era foarte grava.

M-au supus la probe riguroase de castitate ~i dadeam gre~ in ciuda tu-turor sistemelor mele de control psihologic, in ciuda tuturor judo-urilormele psihologice, in ciuda tuturor tehnicilor mele. .

Era de ajuns sa-rni puna acolo 0 rnatura imbracata cu fusta, pentru casa ma iau dupa ea. Tot asa, putea fi 0 biata batrana oribila nu conta: irn-, "portant era sa aiba fusra.

Era grava chestiunea. M-am simrit foarte trist. Am apelat la sistemul ace-la allui Krishnamurti, de "In}elegere Inregrala si Discernamant". Sistemulde meditatie era profund: incercam sa discern procesul desfraului, procesuldorintei. Voiam sa lnreleg pentru a putea elimina, dar totul se dovedea inu-til: dupa 0 zi de rnunca teribila asupra mea insurni, dadearn gre~ din nouin probele castitatii. Pentru un astfel de rnotiv sufeream inspaimantacor.

Nu va neg ca ma disciplinam in mod riguros: am atins punctul in caream ajuns pana ~i sa ma biciuiesc. Da, luam un bici ~i ma loveam pe mineinsumi, pedepsind bestia, dar acea biata bestie s-a dovedit mai tare decatbiciul ~i nici biciul nu-rni era de folos. Asa ca, nu rni-a rarnas alt remediudecat sa sufar. . . '

Bine, intr-o zi, dintre acelea atatea, eram intins pe pamant in decubitusdorsal, cu capul spre Nord, cufundar in rneditatie profunda, cu intentiade a discerne si a intelege procesul desfraului in toate nivelurile mintii (unsistem complet krishnamurtian; il combinam cu sisternul acela teribil alManastirii, de a ajunge pana la a rna biciui. Am ajuns slab ~i oribil, nuaveam relatii sexuale de nici un fel, astfel ca abstinenta era absolura. In acestecondirii totul era ca pentru a iesi victorios in toate probele de castirare, darrorul era inutil).

Intins (reper) cum eram, in decubitus dorsal, cu capul spre Nord, inprofunda mediratie, a trebuit sa mi se inrarnple ceva insolit (a fost reribil

acel fapt): Co~c.e~trarea a devenit foarte profunda ~i atunci am abandonatcorpul fiZl~.Aici, 111afara formci dense, m-arn vazut intr-un elegant aparta-me~t: Nu intr-un Templu, in mod precis, nici in vreo Manastire cu batraniclerici "Pra~atsetic~"; nimic din asta, ci intr-un elegant apartament, ado rando doarnna, unbraNind-o arzator ~i cinzeci de mii de lucruri asernanatoare.

Asta .s-a .intamplat in cateva secunde. Cand am revenit la corpul fizic,m-~m srmnt cu totul deceprionar (si sa rna ierte Domnul Krishnamurti,sa alba bunatatea sa rna ierte, pentru ca este un Maestru. Eu nu sunt in contranici unui Maestru, dar sincer m-arn sirntit deceptionat cu sistemul sau: numi-a dat nici un rezultat).

Am rarnas inrr-o stare de confuzie, poate in starea in care esti tu acumin relatie cu disolutia Egoului. Asa anl rarnas eu: nici inainre, 'nici inapoi.Total zero.

Ce sa fac~ Chestiunea ~ra grava, nu aveam nimic de facut; pur ~i simplueram deceptionar, toate sisternele imi dadusera gre~.

Din fericire am fast asistat; ajungand la un Templu rn-am intalnit cuG~dianul Sfinxului. Se ~a acolo, in fata portii. M-am bucurat mult penrruca 11 cu.n0sc, es~e un. ~echi pneten al meu. Privindu-rna fix, a spus:

-D111ue top fTap] care au lucrst 111 a Noua Sfera fi dupa ce au Iucrat 111a Noua Sfera s-eu prezentat In scest Templu, w esti eel mai svsnset; daracum BATI PASUL PE LOC. ..

Clar, a~:m~nea cllvinre. m-au urnplur de groaza. Ell, luptand penrru aprogresa ~l irru apare Paznicul astfel? Fereasca Dumnezeu si Sfinta Maria~i tot~ din vina bietelor "batrane"! Atunci i-arn raspuns: ' ,

-B111e, dar te rog spune-rni: de ce bat pasul pe loc acum?-Pentru ca-ri l~psefte iub~rea (a continuat). Uimirea mea a ajuns deja

la c~me. Eu considerarn ca iubearn ornenirea ~i ~a i-am spus: -Am scriscarp, lucrez penrru urnanitate. Cum este asta ca imi lipseste iubire? Nu esteoare din iubire faptul ca lucrez? '

=Ti-ai ~tat Msma, esti un fiu ingrat, iar Iiul ingrst llU progreseaza 111sceste studii (a raSpW1S)...

. Asta a fost i~ca si mai rau: eu, "fiu ingrat"? Eu, care 0 iubeam atat pebiata mea mamica, acum rna dovedesc ingrat, nu-i culmea culmilor? Caam uitat-o? Nu, n-arn uitat-o; ceea ce s-a in tam plat a fost ca s-a dezincarnat,Si, cum sa fac acum pentru a a intalni in lurnea fizica ... ? Toate acele lucrurirni-au venit in rninre.

Cu toate acestea am intrat in Ternplu, el nu mi-a lnchis trecerea si ininteriorul Templului, a coritinuat: '

-rti SpUll ssta penuu binele tau. inrelege-o: trebuie sii-t] csuti Mama" .

28 29

-Bine (i-arn spus), dad ea a rnurir, unde s-o caur, unde este mama mea?-Nil ri-ai dat seems de ceea ce ~ti Spill1 (a continuar Gardianul), nil vrei

sa fnrelegi? Cum se face c;I ma iatrcbi undc este Mama tal Nil stii osre undeeste Mama tal Este posibil ca un fill sa nil stie unde se afJa Mama sa?

-Sincer nu, nu stiu ...-Ti-o spun pentrll binele tau, a raspuns.-Bine, voi lncerca sa in~eleg ce este ceea ce vrei sa-rni spui ...M-am despartit de Gardian. Au trecut clteva zile ~inu reusearn sa in~e!eg

acest lucru. Cum este asta, sa-rni caut mama? Daca ea a murit, unde 0 s-ocaut? Bine, cinzeci de mii de supozitii aveam in bietul meu creier, pana cein sfaqit intr-o zi, dinrre ace!ea atatea, mi s-a aprins pe undeva un beculet~i atunci ~.inte!es ... Ah, acum stiu (am spus)': Gardianul Templului serefera la DIVl11amea Mama Kundalini, la Sarpele Ignic al puterilor noastremagice! Acum stiu; rna voi concentra asupra ei!

M-am intins din nou in decubitus dorsal, cu capul spre Nord si corpulre!axat, in profunda meditatie interioara, dar rugandu-rna la Divina meaMama Kundalini.

Eu rna rugam, dar din clnd in clnd imi aparea preocuparea aceea: nucumva sa ajung in alt apartarnent! Apara-ma Doamne ... !

Asa statearn, cu preocuparea, iar concentrarea era de fiecare data mai~rofunda. ~urand, ea, Devi~Kundalini Shakry, m-a scos din corpul fizic~l rn-a dus in Europa, la Pans. Dupa ce am ajuns in ace! oras m-a condusspr~ ~ mare Palar al Karmei. Salonul de audiente era plin de lume; nistepolitisti ma insoteau (Domni ai Legii). Am spus: .Vai, vai, in ce m-arn bagateu de tree prin aceste lucruri!"

Ace! politisr a avansat cu mine prin centrul salonului, pana la masa undese aflau judecatorii, Cu ei se afla (la mijlocul mesei, la inaltime) 0 carte maresi mi-~u citit une!e "nazbatii", pe care eu le facusem in rimpurile mete d~Bodh~sattva cazut, pe atunci in Evul Mediu, in timpurile in care InchiziriaCatolica ardea oamenii de vii pe ruguri. Nici nu-rni mai aminteam de ase-menea "nazbatii", "nazbatii" de Don Juan Tenorio si acolitii lui ... !

Bine, ace! om sau judecator a citit Cartea, a citit K~rma (anumite acriunirete, romantice cu siguranta). Asa stand lucrurile m-a condamnat. L~ ce?

. LAMOARTE.. 0, chestiunea este mai rea (am spus), acum chiar ca la nimic nu rni-a

ajutat ca am lucrat pentru fra~iori acolo, in lumea fizical Uite, uite, uite lace am ajuns! Am a~teptat, sa vad ce urma sa se perreaca.

A ~O~tchemat un Calau al Legii (Calaul Cosmic pentru ca exista CalaiCosmici), astfel de Calai Cosmici stiu ca. erau in nurnar de doi in anticul

~gip~ al Farao.nilor. L-au chemat pe unul si i-au dat ordin sa rna executellne~lat~ eu, biet tont, ajun~ acolo in fata a asemenea Domni, ce puteamface. Calaul aceta trase Sabia Arzatoare din teaca si avansa spre mine cusabia scoasa. . . '. Bine1ac:la a fost u? n:oment in care, sincer, rn-arn sirntit total decep-

nonat. In cateva Iractiuni de secunda m-arn gandit la atatea lucruri. Mi-am spus mie lnsumi: atat clt am suferit in viata, luptand pentru omenire,scriind carti; dictand conferinte ~i acum, acesta este rezultatul? Vai, vai, vai,in ce hal am ajuns! La nimic nu mi-a servit ca am luptat atat pentru omen ire.

M-am sirntit compler DE-CEP-TIO-NAT, dar calaul aceta avansa Incetcu spada scoasa (un om corpolent, puternic). Cand incepea sa rna srrapungacu sabia arn simtit deodata ceva ce se rnisca inauntrul meu insumi. Ce sa fie?(rn-am inrrebat) si in ace! moment am vazut 0 creatura monstruoasa iesinddin mine prin cele 33 de porti ale sirei spinarii. '

Am observat-o minutios: era un "Eu", "Eul" desfraului, un ,Agregat Psihic"pe care eu insumi 11 creasem printr-o eroare de tip romantic si sexual atunci,in Evul Mediu iar acum ma gaseam fa~a in fa~a cu propria mea creatie.Monstrul acela a luat forma un ui animal, a un ui cal, dar ceva insoli t a sur-venit sau s-a intamplat: calaul, in loc sa continue sa indrepte impotriva measabia, a indreptar-o spre calul aceta, spre animalul aceta. Arunci am vazut~u uimire cum ace! animal se lansa cu capul in jos spre "Tartar", spre lumileinfernale. Calaul il trecuse in "Regatul lui Pluton" pentru ca acolo sa sedezintegreze. Clar, am ram as liber de asemenea Agregat Psihic infernal, iarcand am fost supus la noi probe in materie de castitate, am iesit victorios~i am continuat sa ies victorios, niciodata nu am mai dat gre~. De atunciam obtinut completa castitate ...

Deoarece rni-a dat un rezultat formidabil munca cu Divina Mama Kun-dalini, am spus: "acesta esre sistemul pentru a dezintegra Eurile", ~iam con-tinuat sa lucrez atunci (cu Divina Mama Kundalini) asupra disrinctelor Euri,adica asupra anumitor Agregate Psihice ~i am putut verifica prin mine in-sumi, cu ajutorul simtului auto-observarii psihologice, cum Ea lucra ~idez-integra, in mod atat de extraordinar, distincrele "elemente inumane" pecare [e caram in interiorul nostru .

A~a ca, drumul penttu a obtine dezintegrarea Egoului este cel al DivineiMarne Kundalini.

Mai tarziu, in timp, am ajuns la concluzia ca. inauntrul nostru exista 0

Luna Psihologica cu doua fete: cea vizibila si cea ascunsa. T ot a~a cum pefirmament exista 0 Luna cu doua fete, exista si Inauntrul nostru, in spariulpsihologic. Fata vizibila a Lunii Psihologice se relationeaza cu Agregatele

30 31

Psihice sau defecrele care ies in evidenra la 0 simpla privire, dar exista defecrepsihologice care nu ies la suprafara si pe care le ignori, si care sunt, sa spu-nem, asezare sau ascunse in par rea oculra a Lunii Psihologice.

Asa ca, cu adevarat, am CW10SCutroate acestea, iar ca rezulrat al acestorstudil, a acestor munci am scris opera intirulata "Misterul Infloririi de Aur",apoi am scris "Psihologie Revolutionara" si "Marea Rebeliune".

Tot ceea ce trebuie este, sa spunem, sa te observi pe tine insuti clipa declipa. Oamenii accepra usor ca au un corp fizic pentru ca i:l pot atinge,pentru ca i:lpot vedea in mod fizic dar sunt multi cei care nu vor sa in~eleagaca au 0 psihologie particulara, individuala, Cand accepti ca ai 0 psihologie,de fapt, incepi sa te auto-observi; cand incepi sa te auro-observi, incontes-tabil te convertesti, din acest motiv, intr-o persoana complet diferita.

Cu ajurorul auro-observarii psihologice clipa de clipa, moment de mo-ment, l~i descoperi propriile defecte psihologice. Acestea se manifesta Inmod spontan in inter-relatiile cu semenii iar daca suntem alerti ~ivigilentica santinela pe vreme de razboi, at unci le vedem. Un defect descoperit tre-buie sa fie inteles In intregime, In toate nivelurile mintii, In~elegi un defectprin intermediul tehnicii MEDITATIEI.

Acum, sa ajungi la PROFUNDA SEMNIFICATIE a acestor defectenu este 0 chestiune de incepatori, este pentru oameni care deja lucreaza inpartea oculta a Lunii Psihologice. Multurniri-va sa le inrelegeti si asta-i tot.o data intelesc, 0 puteti invoca pe Devi-Kundalini pentru ca ea sa pulveri-zeze curare sau cutare eroare.

Va vorbesc pe baza experientei psihologice. Eu am suferit mulr, timpde treizeci de ani, dezinregrand, de exernplu, defectele partii vizibile a LuniiPsihologice. Mult, de asemenea, am suferit lucrand cu partea oculra a LuniiPsihologice, dar am izbutit. In numele adevarului va spun: nu mai posedAgregatele Psihice inumane; acum vorbeste aici, In fa~a voastra, Fiinta sinimic mai mulr decat Fiinta. Gandurile mele nu izvorasc, asadar, din adan-cul nici unui "Eu", pentru ca nu am "Euri"; vorbesre pentru voi, in moddirect Fiinta ~i asta-i tot ...

Jnvarawrile pe care Ie coiuincscessta brosura all Iost extrase

in lntregime din opera vorblci fi sctisea Dr. Samael Alln Weor, antropolog~i filosof contemporan, care a stiut sa

edune si sa dczveluie comorile cele msivaloro~se ale Iocclcpciunii Universale.